Ordinul Nr.3185 din 09.02.2015

Luând în considerare Adresa nr. 8.219 din 4 februarie 2015, prin care Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior propune Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, spre aprobare, Metodologia de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2015,în temeiul art. 193, 197, al art. 219 alin. (2) şi al art. 223 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 26/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice,ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin. Articolul 1Se aprobă Metodologia de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2015, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2Instituţiile de învăţământ superior de stat îşi asumă răspunderea pentru corectitudinea datelor transmise. Articolul 3Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior îşi asumă răspunderea pentru corectitudinea calculelor efectuate conform anexei şi notifică Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice eventualele neconcordanţe sesizate. Articolul 4Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior notifică, verifică şi/sau controlează instituţiile de învăţământ superior de stat privind orice neconcordanţe sesizate în datele raportate. Articolul 5În anul 2015, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice analizează şi aprobă deschiderile de credite lunare, pe întreg parcursul anului, astfel încât instituţiilor de învăţământ superior de stat să le fie repartizate sume care să asigure funcţionarea în condiţii normale a acestora. Articolul 6Direcţia Generală Învăţământ Universitar şi Direcţia Generală Buget-Finanţe Salarizare şi Resurse Umane din Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi instituţiile de învăţământ superior de stat vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Articolul 7Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice, Sorin Mihai Cîmpeanu
ANEXĂMETODOLOGIE de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2015 Articolul 1 (1) Sumele stabilite pentru finanţarea de bază şi cea suplimentară, provenite de la bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, sunt evidenţiate distinct în contractul instituţional al instituţiilor de învăţământ superior. În contract sunt specificate: numărul de studenţi (echivalenţi unitari) finanţaţi de la bugetul de stat, pe cicluri de studii şi numărul de granturi doctorale finanţate.(2) Contractele instituţionale pentru alocarea de fonduri bugetare sunt supuse controlului periodic efectuat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice (MECS) şi Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS). Articolul 2 (1) Toate fondurile pentru finanţarea de bază şi suplimentară a universităţilor de stat sunt considerate venituri proprii.(2) Distribuţia fondurilor pentru finanţarea instituţională a universităţilor din bugetul naţional pentru anul 2015 este prezentată în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta metodologie.(3) Veniturile pentru finanţarea de bază şi suplimentară sunt utilizate de instituţiile de învăţământ superior în condiţiile autonomiei universitare, în vederea realizării obiectivelor care le revin în cadrul politicii statului din domeniul învăţământului şi cercetării ştiinţifice universitare. Articolul 3Finanţarea de bază se referă la: 1. cheltuieli de personal (CP): salarii pentru personalul didactic, auxiliar didactic şi nedidactic, personal de cercetare implicat în desfăşurarea programelor de studii, sporuri, CAS, alte contribuţii legale, deplasări interne şi internaţionale; 2. cheltuieli materiale (CM): cheltuieli de întreţinere şi gospodărie, cheltuieli pentru materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional, cheltuieli cu cercetarea aferente programelor de studii, obiecte de inventar, reparaţii curente, cărţi şi publicaţii, perfecţionarea personalului, protocol, protecţia muncii etc.; 3. cheltuieli pentru susţinerea proiectelor educaţionale şi de dezvoltare a resursei umane; 4. cheltuieli cu regia instituţiilor de învăţământ superior pentru desfăşurarea programelor de studii. Articolul 4 (1) În vederea încurajării excelenţei în instituţiile de învăţământ superior se constituie un fond de finanţare suplimentară a universităţilor în sumă, la nivel naţional, de minimum 30% din suma alocată la nivel naţional universităţilor de stat ca finanţare de bază.(2) Atribuirea fondurilor pentru finanţarea suplimentară se realizează pe baza criteriilor şi a standardelor de calitate propuse de CNFIS şi aprobate de MECS.(3) Rectorii universităţilor de stat, prin contractul instituţional încheiat cu MECS, alocă fondurile pentru finanţare suplimentară prioritar spre departamentele şi structurile cele mai performante din universitate. Articolul 5Sumele atribuite fiecărei universităţi pentru finanţarea de bază, pentru studenţii înmatriculaţi pe baza cifrelor de şcolarizare primite de universitate, într-un program de studii universitare de licenţă şi de master, se alocă proporţional cu numărul de studenţi echivalenţi unitari ai acestora. Numărul de studenţi echivalenţi unitari ai universităţii se determină prin ponderarea numărului fizic de studenţi ai acesteia cu coeficienţi de echivalare şi de cost. Articolul 6 (1) Pentru doctoranzii înmatriculaţi începând cu anul universitar 2011/2012, pe baza cifrei de şcolarizare aprobate (număr de locuri - granturi de studii), finanţarea se face prin granturi doctorale. Fundamentarea valorii grantului anual pentru studenţii doctoranzi înmatriculaţi începând cu anul 2011/2012 (VGD) este prezentată în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta metodologie.(2) Din fondurile cuprinse în bugetul de stat pentru finanţarea instituţională se constituie, ca o componentă distinctă, un fond care acoperă sumele VGD, fondul FGD, în care nu sunt cuprinse bursele studenţilor doctoranzi.(3) Repartizarea pe universităţi a fondului pentru finanţarea granturilor FGD, pentru studenţii doctoranzi înmatriculaţi începând cu anul universitar 2011/2012, se face prin cumularea valorii sumelor aferente granturilor repartizate acesteia:

unde:

– VGD_rs,I, VGD_rs,II, VGD_rs,III şi VGD_rs,IV (doar pentru domeniile medicină, medicină dentară, farmacie şi medicină veterinară) sunt valorile granturilor doctorale (în care nu este cuprinsă bursa doctorală) pentru anul de studiu I, II, III, respectiv IV, corespunzătoare ramurii de ştiinţă rs, acestea fiind prezentate în anexa nr. 2;

– GD_rs,I, GD_rs,II, GD_rs,III şi GD_rs,IV reprezintă numărul de granturi doctorale pentru anul de studiu I, II, III, respectiv IV, finanţate pentru universitatea U, în programe asociate ramurii de ştiinţă rs;

– Nrs este numărul total al ramurilor de ştiinţă rs finanţate. Articolul 7(1) Procedurile de alocare a fondurilor pentru finanţarea de bază şi pentru finanţarea suplimentară pentru studenţii înmatriculaţi într-un program de studii de licenţă şi de master sunt prezentate în art. 8 şi 9.(2) Valorile coeficienţilor de echivalare şi de cost pentru anul 2015 sunt cuprinse în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezenta metodologie. Articolul 8Determinarea alocaţiilor bugetare pentru universităţile de stat pentru finanţarea de bază (FB), asociată ciclurilor de studii (licenţă, master), se face pe baza următoarei proceduri: 1. Se determină fondurile alocate pentru finanţarea de bază (FB) pentru anul 2015, asociată ciclurilor de studii (licenţă şi master): a)din suma alocată în bugetul naţional pentru finanţarea instituţională (FI) a universităţilor se scad următoarele valori: valoarea alocată pentru finanţarea situaţiilor speciale, care nu pot fi integrate în formula de finanţare (FSS), şi valoarea alocată pentru finanţarea granturilor doctorale pentru studenţii doctoranzi înmatriculaţi începând cu anul universitar 2011/2012 (FGD); b)din suma rămasă (FI’) se calculează valoarea fondurilor alocate pentru FB, ce corespund proporţiei prevăzute în anexa nr. 1.2. Se determină numărul de studenţi echivalenţi unitari din fiecare universitate şi fiecare ciclu de studii (licenţă şi master). Procedura are două etape: a)În prima etapă se determină, pentru fiecare universitate U şi ciclu de studii r, numărul SE^U_r,rs de studenţi echivalenţi din ramura de ştiinţă rs: unde:

– S^(U)_fr,rs este numărul de studenţi fizici din ramura de ştiinţă rs, la forma de învăţământ fr, asociată ciclului de studii r înscrişi în universitatea U, raportat la o dată de referinţă stabilită (1 octombrie pentru repartizarea preliminară şi 1 ianuarie pentru repartizarea finală);

– e_fr este coeficientul de echivalare corespunzător formei de învăţământ fr (vezi tabelul nr. 1 din anexa nr. 3);

– Fr este numărul total al formelor de învăţământ finanţate de la bugetul de stat asociate ciclului de studii r în universităţile din România (vezi tabelul nr. 1 din anexa nr. 3). b)În a doua etapă se determină pentru fiecare universitate U şi fiecare ciclu de studii r numărul SEU^(U)_r de studenţi echivalenţi unitari: unde:

– c_rs este coeficientul de cost corespunzător ramurii de ştiinţă rs (vezi tabelul nr. 2 din anexa nr. 3);

– Nrs este numărul total al ramurilor de ştiinţă finanţate (vezi tabelul nr. 2 din anexa nr. 3).3. Se determină numărul total de studenţi echivalenţi unitari SEU: unde u este numărul total de universităţi de stat finanţate din bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice. 4. Se determină alocaţia fb_s pe student echivalent unitar: unde:

– FB este valoarea alocaţiei pentru finanţarea de bază;

– SEU reprezintă numărul total de studenţi echivalenţi unitari.5. Pentru fiecare universitate U şi ciclu de studii r, valoarea fondurilor pentru finanţarea de bază FB^{(U)_r se calculează multiplicând alocaţia fb_s} cu numărul de studenţi echivalenţi unitari ai universităţii, înmatriculaţi la programe de studii asociate ciclului r: unde:

– SEU^U_r reprezintă numărul total de studenţi echivalenţi unitari ai universităţii U;

– fb_s este valoarea alocaţiei corespunzătoare unui student echivalent unitar.6. Se determină pentru fiecare universitate U alocaţia FB^(U) pentru finanţarea de bază: Articolul 9Determinarea alocaţiilor bugetare pentru universităţile de stat, pentru finanţarea suplimentară, se face pe baza următoarei proceduri: 1. În prima etapă se determină: a)valoarea alocaţiilor bugetare totale pentru finanţarea suplimentară; b)valoarea alocaţiilor bugetare pentru finanţarea suplimentară pentru fiecare ramură de ştiinţă rs; c)valoarea alocaţiilor bugetare pentru finanţarea suplimentară pentru fiecare indicator de calitate C_k din fiecare ramură de ştiinţă rs;În acest sens:

– se determină numărul SEU’_rs de studenţi echivalenţi unitari din ramură de ştiinţă rs (pentru ciclurile de licenţă şi master, cu excepţia studenţilor de la formele de învăţământ speciale, menţionate în nota prevăzută la tabelul nr. 2 din anexa nr. 3): unde SEU’^(U)_rs reprezintă numărul de studenţi echivalenţi unitari ai universităţii U din ramura de ştiinţă rs, determinaţi după eliminarea categoriilor menţionate anterior;

– se determină fondurile FS_rs, considerând din valoarea totală FS ponderea studenţilor echivalenţi unitari din ramura de ştiinţă rs:

unde pk reprezintă ponderea indicatorului de calitate ICk (în totalul finanţării suplimentare), iar ∑k=1_{n pk} = 1 şi n este numărul de indicatori de calitate. Lista indicatorilor de calitate ICk şi a ponderilor asociate sunt prezentate în anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezenta metodologie. 2. În a doua etapă se determină sumele FS^(U)_rs (C_k) alocate universităţii U, pentru finanţarea suplimentară corespunzătoare indicatorilor de calitate IC_k, pentru fiecare ramură de ştiinţă rs, după cum urmează: 2.1. Se determină valoarea indicatorilor de calitate pentru fiecare universitate, IC^(U)_k , conform modului de calcul prevăzut în anexa nr. 5, care face parte integrantă din prezenta metodologie, astfel: 2.1.1. Pentru fiecare ramură de ştiinţă, IC^(U)_rs,k , dacă indicatorul de calitate este aplicat pe ramură de ştiinţă. 2.1.2. La nivel de universitate, IC^(U)_k , dacă indicatorul de calitate se aplică la acest nivel, valoarea IC^(U)_rs,k pentru fiecare ramură de ştiinţă a universităţii fiind aceeaşi cu cea obţinută la nivel de universitate, IC^(U)_rs,k = IC^(U)_k . 2.2. Se determină valoarea indicatorilor de calitate relativi pentru fiecare universitate, IR^(U)_k , astfel: 2.2.1. Pentru fiecare ramură de ştiinţă, IR^(U)_rs,k , dacă indicatorul de calitate a fost aplicat pe ramură de ştiinţă. 2.2.2. La nivel de universitate, IR^{(U)_{k , dacă indicatorul de calitate se aplică la acest nivel, valoarea IR}(U)}rs,k pentru fiecare ramură de ştiinţă a universităţii fiind aceeaşi cu cea obţinută la nivel de universitate, IR^(U)_rs,k = IR^(U)_k . Indicatorul de calitate relativ IR^(U)_k , corespunzător indicatorului de calitate IC_k, pentru universitatea U, exprimă, în termeni matematici, rezultatele evaluării valorii indicatorului de calitate al universităţii U, în comparaţie cu valoarea indicatorului pentru celelalte universităţi. Pentru fiecare universitate abaterea faţă de valoarea 1 (unu) (valoarea medie) a oricărui indicator de calitate relativ reprezintă diferenţa dintre suma dimensiunilor universităţilor (notate U_m), care au obţinut rezultate inferioare, şi suma dimensiunilor universităţilor (notate U_M), care au obţinut rezultate superioare, raportată după aceea la dimensiunea totală a universităţilor. Matematic, acest calcul se exprimă astfel: unde:

– IR^(U)_k = valoarea indicatorului de calitate relativ k al universităţii U (şi similar pentru universităţile notate cu Um, UM, Un);

– IC^(U)_k = valoarea indicatorului de calitate absolut k al universităţii U (şi similar pentru universităţile notate cu Um, UM, Un);

– SEU^(Un)= numărul de studenţi echivalenţi unitari ai universităţii Un (şi similar pentru universităţile notate cu Um, UM);

– N = numărul total al universităţilor de stat din România pentru care se fac alocări financiare de către CNFIS.2.3. Se determină, pentru fiecare universitate U, sumele FS^(U)_rs (C_k), alocate pentru finanţarea suplimentară corespunzătoare fiecărui indicator de calitate IC_k, pentru fiecare ramură de ştiinţă rs, după cum urmează: 3. În a treia etapă se determină sumele totale FS^(U), ce revin universităţii U pentru finanţarea suplimentară, astfel: 3.1. Se determină sumele totale FS^(U)_rs , ce revin universităţii pentru finanţarea suplimentară corespunzătoare ramurii de ştiinţă rs, după cum urmează: 3.2. Se determină sumele totale FS^(U), alocate universităţii U pentru finanţarea suplimentară, după cum urmează: 4. În a patra etapă se calculează sumele finale FS^(U)_fin ce revin universităţii U pentru finanţarea suplimentară, pentru a se asigura încadrarea acestora în marja de variaţie M_v (stabilită pentru anul 2015 la ±10%). unde ΔIR poate avea: • valoarea 1, dacă relaţia de mai jos este adevărată, unde • sau o valoare diferită de 1, dacă relaţia respectivă este falsă, astfel încât să fie îndeplinite următoarele relaţii: ANEXA Nr. 1la metodologie DISTRIBUŢIA fondurilor pentru finanţarea instituţională a universităţilor din bugetul naţional pentru anul 2015 Din suma alocată în bugetul naţional pentru finanţarea instituţională (FI) a universităţilor se repartizează 2% pentru finanţarea situaţiilor speciale, care nu pot fi integrate în formula de finanţare. Pentru finanţarea granturilor doctorale pentru studenţii doctoranzi înmatriculaţi începând cu anul universitar 2011/2012 se alocă o sumă calculată conform anexei nr. 2. Suma rămasă (FI’) se distribuie după cum urmează: a)Finanţarea de bază (FB): 72,5% b)Finanţarea suplimentară (FS): 26,50% c)Fondul pentru dezvoltare instituţională (FDI): 1,00% ANEXA Nr. 2la metodologie FUNDAMENTAREA valorii grantului anual pentru studenţii doctoranzi înmatriculaţi începând cu anul 2011-2012

Explicaţie pentru modul de calcul: Salarizarea conducătorului de doctorat = 1/14 din norma unui profesor (care reprezintă 0,5 ore/săptămână), la un salariu minim de 4.763 lei/lună x 1,2755 (cheltuieli angajator) x 12 luni = aproximativ 5.200 lei/an pentru cheltuieli salarizare. Salarizarea membrilor comisiei de îndrumare = 1.500 lei/an salariu brut (500 lei/an pentru fiecare membru). Program de pregătire studii avansate = 12 săptămâni x 12 ore fizice (24 de ore convenţionale)/săptămână = aproximativ 0,08 dintr-o normă didactică de profesor (cu o formaţie de 6 doctoranzi) = aproximativ 2.500 lei/student/an (costurile sunt distribuite egal pentru cei trei ani de studii) Program de pregătire suplimentar = 40% din valoarea celui normal. Fonduri pentru cercetare:

– pentru domeniul de finanţare D1 a studiilor doctorale se alocă o sumă de 4.000 lei;

– pentru domeniul de finanţare D2 a studiilor doctorale se alocă o sumă de 7.000 lei (ajustare cu un coeficient de 1,75);

– pentru domeniile de finanţare D3 şi D4 a studiilor doctorale se alocă o sumă de 9.600 lei (ajustare cu un coeficient de 2,4).În domeniul de finanţare D1 intră programele de studii doctorale din următoarele ramuri de ştiinţă: Ştiinţe juridice; Ştiinţe administrative; Ştiinţe ale comunicării; Sociologie; Ştiinţe politice; Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică; Ştiinţe economice (fără cele din domeniile de studii universitare de doctorat: Cibernetică şi statistică şi Informatică economică); Psihologie şi ştiinţe comportamentale; Filologie; Filozofie; Istorie; Teologie; Studii culturale; Arte (doar din domeniul de studii universitare de doctorat Istoria şi teoria artei). În domeniul de finanţare D2 intră programele de studii doctorale din următoarele ramuri de ştiinţă: Matematică; Fizică; Chimie şi inginerie chimică; Ştiinţele pământului şi atmosferei; Inginerie civilă; Inginerie electrică, electronică şi telecomunicaţii; Inginerie geologică, mine, petrol şi gaze; Ingineria transporturilor; Ingineria resurselor vegetale şi animale; Ingineria sistemelor, calculatoare şi tehnologia informaţiei; Inginerie mecanică, mecatronică, inginerie industrială şi management; Biologie; Biochimie; Ştiinţe economice (doar din domeniile de studii universitare de doctorat: Cibernetică şi statistică şi Informatică economică); Ştiinţa sportului şi educaţiei fizice. În domeniul de finanţare D3 intră programele de studii doctorale din următoarele ramuri de ştiinţă: Medicină; Medicină veterinară; Medicină dentară; Farmacie; Arhitectură şi urbanism. În domeniul de finanţare D4 intră programele de studii doctorale din ramura de ştiinţă Arte (fără cele din domeniul de studii universitare de doctorat Istoria şi teoria artei). ANEXA Nr. 3la metodologie VALORILE coeficienţilor de echivalare şi de cost pentru anul 2015 Tabelul nr. 1: Lista formelor de învăţământ cu coeficienţii de echivalare corespunzători folosiţi pentru finanţarea studenţilor înmatriculaţi într-un program de studii de licenţă sau de master

⁽¹⁾ Coeficientul se aplică şi studenţilor înscrişi la forma „Studii desfăşurate în afara localităţii de rezidenţă a universităţii“ de la ciclul universitar de licenţă şi master. ⁽²⁾ Pentru domeniul medicină, studiile în limbi moderne, pentru ultimii 3 ani (clinici), care se desfăşoară în limba română, se utilizează coeficientul de echivalare de la studii în limba română. ⁽³⁾ La forma de masterat de un an şi jumătate, pentru anul 2 cu un semestru se consideră coeficientul de echivalare corespunzător numai pentru un semestru. ⁽⁴⁾ Coeficientul se aplică studenţilor înscrişi la „Studii de masterat în limba germană (limbă maternă)“ şi „Studii de masterat în limba maghiară (limbă maternă)“ de la ciclul universitar de masterat. Tabelul nr. 2: Lista ramurilor de ştiinţă cu coeficienţii de cost corespunzători folosiţi pentru finanţarea studenţilor înmatriculaţi într-un program de studii de licenţă sau de master

NOTĂ: Toţi studenţii/participanţii din toate universităţile de stat din România, înscrişi la formele de învăţământ speciale (Pregătire preliminară pentru studenţi străini, Pregătire psihopedagogică suplimentară, Activităţi asociate acordării gradelor didactice în învăţământul preuniversitar) sunt luaţi în considerare cu valoarea 1 (unu) a coeficientului de cost. ANEXA Nr. 4la metodologie Lista indicatorilor de calitate şi ponderile asociate, pentru anul 2015

ANEXA Nr. 5la metodologie Modul de calcul al indicatorilor de calitate pentru anul 2015 Clasa de indicatori C1. Predare/învăţare C1.1. Raportul dintre numărul studenţilor şi numărul de cadre didactice Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari, pentru raportul dintre numărul total al studenţilor (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclurile de studii de licenţă şi master şi numărul total de cadre didactice (Se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare). Pentru anul universitar curent 2014/2015, aplicarea formulei se va realiza doar pentru un an, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani, conform relaţiei: unde: TPD^(U)_rs - numărul total al cadrelor didactice din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U (Se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare.); TS^(U)_rs - numărul total de studenţi (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclurile de studii (L, M - Licenţă, Master), din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U, obţinut pe baza relaţiei: iar ef_master este coeficientul de echivalare corespunzător formei de învăţământ de master zi, în limba română (vezi tabelul 1 din anexa nr. 3); an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an₂₀₁₅ corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru studenţii înscrişi în anul universitar 2014/2015, respectiv personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2014/2015); ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar curent. Sursă date: CNFIS, Universităţi C1.2. Raportul numărului de studenţi de la ciclul de master şi numărul de studenţi de la ciclul de licenţă Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari, pentru raportul dintre numărul studenţilor fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclul de master şi numărul studenţilor fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclul de studii de licenţă, conform relaţiei: unde: SF^(U)_rs (M) - numărul de studenţi fizici de la ciclul de studii de master (bugetaţi şi cu taxă), din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U, unde, pentru studenţii în regim cu taxă, se aplică un coeficient de multiplicare egal cu 2; SF^(U)_rs (L) - numărul de studenţi fizici de la ciclul de studii de licenţă (bugetaţi şi cu taxă), din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U; an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an₂₀₁₅ corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru studenţii înscrişi în anul universitar 2014/2015); ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar curent. Pentru ramurile de ştiinţă arhitectură, medicină, medicină veterinară, medicină dentară şi farmacie, la ciclul de master se iau în considerare doar studenţii de la programele de master distincte de programele de licenţă, precum şi studenţii de la rezidenţiat. Sursă date: CNFIS, Universităţi C1.3. Raportul dintre numărul de cadre didactice cu vârsta de până la 40 ani inclusiv şi numărul total de cadre didactice Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari, pentru raportul dintre numărul total al cadrelor didactice cu vârsta de până la 40 ani inclusiv şi numărul total al cadrelor didactice (se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare). Pentru anul universitar curent 2014/2015, aplicarea formulei se va realiza doar pentru un an, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani, conform relaţiei: unde: TPDT^(U)_rs - numărul total al cadrelor didactice titulare, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U (se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare), cu vârsta până la 40 ani inclusiv (născuţi după 1 ianuarie 1974); TPD^(U)_rs - numărul total al cadrelor didactice titulare, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U (se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare); an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an₂₀₁₅ corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2014/2015); ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar curent. Sursă date: Universităţi C1.4. Raportul dintre numărul cadrelor didactice titulare care au dreptul de a conduce doctorat şi numărul de cadre didactice Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari, pentru raportul dintre numărul total al cadrelor didactice care au dreptul de a conduce doctorat şi numărul total al cadrelor didactice (se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare). Pentru anul universitar curent 2014/2015, aplicarea formulei se va realiza doar pentru un an, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani, conform relaţiei: unde: TPDCD^(U)_rs - numărul total al cadrelor didactice titulare care au dreptul de a conduce doctorat, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U; TPD^(U)_rs - numărul total al cadrelor didactice titulare, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U (se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare); an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an₂₀₁₅ corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2014/2015); ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar curent. Sursă date: Universităţi Clasa de indicatori C2. Cercetare ştiinţifică/creaţie artistică C2.1. Calitatea resursei umane Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari, pentru media aritmetică a scorurilor obţinute¹ de cadrele didactice² ale universităţii, din ramura de ştiinţă rs. Scorul pentru fiecare cadru didactic se determină ca raport între punctajul comunicat de universitate pentru acesta şi punctajul minim, stabilit de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare - CNATDCU, pentru domeniul în care acesta deţine titlul respectiv³. Universitatea raportează cadrele didactice şi de cercetare titulare şi angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare, din fiecare ramură de ştiinţă, şi comunică punctajele fiecăruia (calculate conform Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.560/2012 privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior şi a gradelor profesionale din cercetare-dezvoltare, cu modificările ulterioare, cu includerea modificărilor şi completărilor realizate până la momentul raportării). Pentru anul universitar curent 2014/2015, aplicarea formulei se va realiza doar pentru un an, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani. Pentru acele domenii de licenţă pentru care nu există punctaj CNATDCU minimal, pentru toate cadrele didactice raportate, indiferent de post, se vor aduna toate punctajele şi se face o medie generală, conform relaţiei: –

scorul obţinut pentru cadrul didactic CD_j, de la universitatea U;punctaj_CD^(U)_j - punctajul comunicat de universitate pentru cadrele didactice CD_j (conform Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.560/2012, cu modificările ulterioare, cu includerea modificărilor şi completărilor realizate până la momentul raportării); punctaj_min_CNATDCU^(U)_j - punctajul minim stabilit de CNATDCU, pentru domeniul în care cadrul didactic CD_j deţine titlul respectiv; m_rs - numărul total de cadre didactice titulare din universitatea U, din ramura de ştiinţă rs, iar ∑m_rs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice titulare din universitatea U; an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an₂₀₁₅ corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2014/2015, respectiv scorurile calculate pentru situaţia de la 1 ianuarie 2015); ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar curent. Sursă date: Universităţi, CNATDCU C2.2. Impactul activităţii ştiinţifice/creaţiei artistice Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie aritmetică a indicilor⁴ Hirsch h corespunzători cadrelor didactice raportate de universitate pe ramura de ştiinţă rs la indicatorul C2.1, ¹ Dacă universitatea raportează mai puţin de cinci cadre didactice pe ramură de ştiinţă, media se face împărţind la 5 suma scorurilor obţinute de cadrele didactice raportate pe ramură de ştiinţă, respectiv dacă universitatea raportează mai puţin de 25 de cadre didactice pe universitate, media se face împărţind la 25 suma scorurile obţinute de cadrele didactice raportate la nivel de universitate. ² Se raportează toate cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare. Punctajul pentru cadrele didactice şi de cercetare cu activitatea ştiinţifică în alte ramuri de ştiinţă decât cele raportate de universitate, calculat conform standardului minim al CNATDCU pentru domeniul în care îşi desfăşoară activitatea, este raportat într-o ramură de ştiinţă decisă de universitate. Un cadru didactic nu poate fi raportat decât întro singură ramură de ştiinţă. ³ Pentru cadrele didactice abilitate se aplică procedurile pentru titlul de profesor universitar. Cadrele didactice universitare care au titlul de asistent universitar, lector universitar sau şef de lucrări vor fi evaluate în raport cu standardele pentru titlul de conferenţiar universitar. ⁴ Pentru ramura de ştiinţă din domeniile fundamentale Matematică şi ştiinţe ale naturii, Ştiinţe inginereşti, Ştiinţe biologice şi biomedicale (cod_DF:10, 20, 30), bazele de date folosite pentru citări sunt Web of Knowledge, Scopus şi Google Scholar. Pentru celelalte ramuri de ştiinţă baza de date folosită este Google Scholar. Pentru domeniile artistice se va folosi un indicator alternativ. conform relaţiei: unde: h_j - indicele Hirsch h al cadrului didactic j. Pentru atenuarea distorsiunilor determinate de distribuţiile neomogene ale valorilor intrate în media aritmetică a indicilor Hirsch, s-a aplicat H_j^3/2; p₁ = 0,5, p₂ = 0,3 şi p₃ = 0,2 - pentru domeniile fundamentale Matematică şi ştiinţe ale naturii, Ştiinţe inginereşti, Ştiinţe biologice şi biomedicale (cod_DF 10, 20, 30), respectiv p₁ = 0, p₂ =0 şi p₃ = 1, pentru celelalte domenii fundamentale; h_j^WebofKn - indicele Hirsch h al cadrului didactic j calculat prin folosirea bazei de date Web of Knowledge; h_j^Scopus - indicele Hirsch h al cadrului didactic j calculat prin folosirea bazei de date Scopus; h_j^GoogleSch - indicele Hirsch h al cadrului didactic j calculat prin folosirea bazei de date Google Scholar; m_rs - numărul total de cadre didactice raportate de universitatea U, din ramura de ştiinţă rs, iar ∑m_rs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice titulare din universitatea U; ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar curent (de exemplu: pentru aplicarea în anul 2015, ac = an₂₀₁₅ şi corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2014/2015, respectiv indicii Hirsch calculaţi pentru situaţia de la 1 ianuarie 2015). Mod de calcul alternativ pentru domeniile artistice: Se calculează, pentru fiecare domeniu artistic în parte, media aritmetică a punctajelor calculate pentru fiecare dintre cadrele didactice şi de cercetare raportate de universitate în domeniul artistic, pentru indicatorul C2.1, pentru citări nominale în publicaţii de specialitate şi cronici în presa scrisă. Se acordă punctaj pentru o citare nominală în publicaţii de specialitate şi cronici în presa scrisă. Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au activitate ştiinţifică în domeniul artistic, modul de raportare este similar cu cel pentru celelalte ramuri de ştiinţă (indicele Hirsch corespunzător). Un cadru didactic sau cercetător ştiinţific nu poate fi raportat decât pentru una dintre următoarele situaţii: creaţie artistică sau activitate ştiinţifică, conform relaţiei: unde: cit_tip(CD^rs,U_j,ca) - tipul de citare nominală, din publicaţii de specialitate şi cronici în presa scrisă, pentru creaţia artistică a cadrului didactic din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U; p_cit_tip,rs - punctajul acordat tipului de citare nominală din publicaţii de specialitate şi cronici în presa scrisă (este calculat, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca raportul dintre valoarea mediană a valorilor indicilor Hirsch şi valoarea mediană a numărului de citări pentru un cadru didactic, înregistrate la nivel naţional); h^GoogleSch(CD^rs,U_j,as) - indicele Hirsch corespunzător cadrului didactic j, cu activitate ştiinţifică în domeniul artistic calculat prin folosirea bazei de date Google Scholar; m_rs - reprezintă numărul total de cadre didactice raportate de universitatea U, din ramura de ştiinţă rs, iar ∑m_rs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice raportate de universitatea U; ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar curent (de exemplu: pentru aplicarea în anul 2015, ac = an₂₀₁₅ şi corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2014/2015, respectiv indicii Hirsch şi punctajele calculate pentru situaţia de la 1 ianuarie 2015). Mod de calcul alternativ pentru domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice: Se calculează ca media aritmetică a punctajelor calculate pentru fiecare dintre cadrele didactice şi de cercetare raportate de universitate în domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice, pentru indicatorul C2.1, pentru citări nominale în publicaţii de specialitate şi/sau recunoaşterea naţională şi internaţională. Se acordă punctaj pentru o citare nominală în publicaţii de specialitate, respectiv recunoaştere naţională sau internaţională. Tipurile de recunoaştere naţională şi internaţională la nivel de titlu onorific, publicaţie de specialitate şi/sau premiu sunt: antrenor emerit, maestru al sportului, maestru emerit al sportului, arbitru internaţional, comisar, observator pe ramuri de sport, membru în structurile sportului la nivel internaţional, autor de publicaţii de specialitate (strategii, metodologii, linii metodice, planuri de pregătire, programe de pregătire sportivă/refacere/recuperare/reeducare motrică şi funcţională, pentru copii/tineri/adulţi, pentru obţinerea şi menţinerea sănătăţii, menţinerea vieţii active a persoanelor vârstnice), realizate la solicitarea unor organisme de specialitate, reprezentative la nivel naţional sau internaţional. Se diferenţiază nivelul internaţional faţă de cel naţional cu un indice 2, calitatea de autor cu un indice 2 şi recunoaşterea cu indice 5. Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au activitate ştiinţifică în domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice, modul de raportare este similar cu cel pentru celelalte ramuri de ştiinţă (indicele Hirsch corespunzător). Un cadru didactic sau cercetător ştiinţific nu poate fi raportat decât pentru una din următoarele situaţii: performanţa şi recunoaştere în activitatea naţională şi/sau internaţională sau activitate ştiinţifică, conform relaţiei: unde: cit_tip, rec_tip (CD^rs,U_j,ca) - tipul de citare nominală, din publicaţii de specialitate, sau de recunoaştere naţională sau internaţională a cadrului didactic din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U; p_cit_rec_tip,rs - punctajul acordat tipului de citare nominală din publicaţii de specialitate sau elementului de recunoaştere naţională sau internaţională (este calculat ca raportul dintre valoarea mediană a valorilor indicilor Hirsch şi valoarea mediană a numărului de citări sau de elemente de recunoaştere pentru un cadru didactic, înregistrate la nivel naţional); h^GoogleSch(CD^rs,U_j,as) - indicele Hirsch corespunzător cadrului didactic j, cu activitate ştiinţifică în domeniul artistic calculat prin folosirea bazei de date Google Scholar; m_rs – reprezintă numărul total de cadre didactice raportate de universitatea U, din ramura de ştiinţă rs, iar ∑m_rs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice raportate de universitatea U; ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar curent (de exemplu: pentru aplicarea în anul 2015, ac = an₂₀₁₅ şi corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2014/2015, respectiv indicii Hirsch şi punctajele calculate pentru situaţia de la 1 ianuarie 2015). Sursă date: universităţi, Web of Knowledge, Google Scholar C2.3. Performanţa activităţii ştiinţifice/creaţiei artistice Se calculează pentru fiecare ramură de ştiinţă raportul dintre numărul de puncte obţinute în ultimii patru ani, prin publicarea de articole în reviste clasificate ISI sau ERIH (în zona galbenă sau ERIH INT2 şi zona roşie sau ERIH INT1, vezi clasificare utilizată de UEFISCDI sau clasificare ERIH) şi prin dobândirea de brevete de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii care activează în acea ramură de ştiinţă şi numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular al universităţii în acea ramură. Se acordă 2 puncte pentru fiecare lucrare publicată în reviste clasificate ISI în zona roşie, respectiv ERIH INT1, şi 1 punct pentru fiecare lucrare publicată în reviste clasificate în zona galbenă, respectiv ERIH INT2 (pentru lucrările publicate în „Nature“ sau „Science“ se acordă 10 puncte)/criteriu alternativ pentru domeniile artistice. Se acordă 1 punct pentru fiecare brevet naţional, 2 puncte pentru brevetele europene/internaţionale şi 10 puncte pentru brevetele triadice, conform relaţiei: unde: ar_sn^(U)_rs - numărul de articole publicate în revistele „Science“ sau „Nature“ de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în acea ramură de ştiinţă rs; ar_r^(U)_rs - numărul de articole publicate în reviste aflate în zona roşie de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în acea ramură de ştiinţă rs; ar_g^(U)_rs - numărul de articole publicate în reviste aflate în zona galbenă de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în acea ramură de ştiinţă rs; br_t^(U)_rs - numărul de brevete triadice obţinute de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în acea ramură de ştiinţă rs; br_e^(U)_rs - numărul de brevete europene/internaţionale obţinute de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în acea ramură de ştiinţă rs; br_n^(U)_rs - numărul de brevete naţionale obţinute de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în acea ramură de ştiinţă rs; TPDCtit^(U)_rs - numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular al universităţii respective U, în acea ramură de ştiinţă rs; an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an₂₀₁₅ corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru rezultatele anului calendaristic 2014); ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar curent. Un cadru didactic sau cercetător ştiinţific nu poate fi raportat decât pentru o singură ramură de ştiinţă. O lucrare nu poate fi raportată decât o singură dată de universitate. În cadrul revistelor încadrate în mai multe domenii, se va lua în considerare încadrarea cea mai favorabilă. Zonele roşie şi galbenă sunt definite pentru fiecare an în parte. Sursă date: universităţi, UEFISCDI Mod de calcul alternativ pentru domeniile artistice: Se calculează, pentru fiecare domeniu artistic în parte raportul dintre numărul de puncte obţinute în ultimii patru ani, prin realizarea de (sau participarea la) proiecte de creaţie artistică, precum şi obţinerea de premii, distincţii şi nominalizări, individuale sau colective, la nivel naţional, internaţional şi internaţional de vârf⁵, de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii, care activează în acel domeniu artistic, şi numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular la universitate în acel domeniu artistic. Pentru proiecte realizate individual şi nominalizări obţinute la nivel naţional şi internaţional se acordă 1 punct, respectiv 5 puncte pentru cele de la nivel internaţional de vârf. Pentru participarea la proiecte colective realizate la nivel naţional şi internaţional, punctajul menţionat anterior, pentru proiecte individuale, se împarte la 2 pentru participarea în colective de 2-4 participanţi, sau la 5, pentru colective de peste 5 participanţi, iar pentru cele realizate la nivel internaţional de vârf, se împarte la 2 indiferent de mărimea colectivului. Pentru premii individuale, punctajele menţionate anterior pentru nominalizări se multiplică cu 2. Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au activitate ştiinţifică în domeniul artistic, modul de raportare este similar cu cel pentru celelalte ramuri de ştiinţă, articole publicate în reviste clasificate (vezi clasificarea utilizată de UEFISCDI). Un cadru didactic sau cercetător ştiinţific nu poate fi raportat decât pentru una dintre următoarele situaţii: creaţie artistică sau activitate ştiinţifică, conform relaţiei: unde: pr_tip(CD^rs,U_j,ca) - tipul de proiect realizat sau distincţie obţinută pentru creaţia artistică a cadrului didactic sau de cercetare j, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U; p_pr_tip - punctajul acordat tipului de proiect realizat sau distincţie obţinută (pentru proiecte realizate individual şi nominalizări obţinute, la nivel naţional şi internaţional, se acordă 1 punct, respectiv 5 puncte pentru cele de la nivel internaţional de vârf. Pentru participarea la proiecte colective realizate la nivel naţional şi internaţional, punctajul menţionat anterior, pentru proiecte individuale, se împarte la 2 pentru participarea în colective de 2-4 participanţi, sau la 5, pentru colective de peste 5 participanţi, iar pentru cele realizate la nivel internaţional de vârf, se împarte la 2 indiferent de mărimea colectivului. Pentru premii individuale, punctajele menţionate anterior pentru nominalizări se multiplică cu 2); ar_gr(CD^rs,U_j,cs) - numărul de articole publicate în reviste aflate în zona roşie sau galbenă de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în ramura de ştiinţă rs; par_gr - punctajul acordat pentru articolele publicate în reviste aflate în zona roşie sau galbenă de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în ramura de ştiinţă rs; br_tip(CD^rs,U_j,cs) - numărul de brevete obţinute de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în acea ramură de ştiinţă rs; ⁵ Lista de manifestări, festivaluri şi concursuri organizate la nivel internaţional de vârf, specifice fiecărui domeniu artistic: a) domeniul muzică: Festivalul Internaţional „George Enescu“, BBC Proms, Salzburg Festival, săli de spectacole (Concert House Viena, Tom Halick Zurich, Metropolitan, Scala); b) domeniul teatru: Edinburg, Avignon, Festivalul Uniunii teatrelor din Europa - Itinerant, Festivalul Internaţional de la Viena, Festivalul Internaţional de la Sankt-Petersburg; c) domeniul film: Oscar, Globul de Aur, Cannes, Berlin, Veneţia, BAFTA; d) domeniul arte vizuale: Bienala de Artă de la Veneţia, Cvadrienala de la Kassel, muzee (Museum of Modern Art - MoMA, Tate, Centrul Naţional de Artă şi Cultură Georges-Pompidou); e) domeniul arhitectură: Union Internationale des Architectes, Consiliul European al Urbaniştilor ECTP, Federaţia Internaţională a Peisagiştilor IFLA, AEEA, RIBA, Arhitect’s Council of Europe, The Royal Town Planning Institute RTPI, UNISCAPE. p_{br tip} - punctajul acordat pentru brevetele obţinute de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în ramura de ştiinţă rs; TPDCtit^(U)_rs - numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular al universităţii respective U, în acea ramură de ştiinţă rs; an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an 2015 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru rezultatele anului calendaristic 2014); ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar curent. Mod de calcul alternativ pentru domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice: Se calculează ca raportul dintre numărul de puncte obţinute în ultimii patru ani, prin obţinerea de performanţe sportive şi prin dobândirea de brevete de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii, care activează în domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice, şi numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular la universitate în domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice. Pentru performanţele sportive obţinute la nivel naţional şi internaţional se acordă următoarele punctaje: 0,25 puncte pentru locul I la campionate de nivel naţional/universitar; 1,2; 0,8; respectiv 0,4 puncte pentru locurile I, II, respectiv III, la competiţii de nivel european; 10, 8, 6, 4, 2,1 puncte pentru locurile I, II, III, IV, V, respectiv - VI, la competiţii de nivel mondial/Jocuri mondiale Special Olympic/Jocuri paralimpice/Jocuri Olimpice (la campionate se includ şi competiţiile oficiale asimilate campionatelor). Se acordă bonificaţie de 1 punct pentru record naţional, 2 puncte pentru record european, 3 puncte pentru record mondial/olimpic. Se acordă 1 punct pentru fiecare brevet naţional, 2 puncte pentru brevetele europene/internaţionale şi 10 puncte pentru brevetele triadice. Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au activitate ştiinţifică în domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice, modul de raportare este similar cu cel pentru celelalte ramuri de ştiinţă, articole publicate în reviste clasificate (v. clasificarea utilizată de UEFISCDI). Un cadru didactic sau cercetător ştiinţific nu poate fi raportat decât pentru una dintre următoarele situaţii: performanţa sportivă şi recunoaştere în activitatea naţională şi/sau internaţională, sau activitate ştiinţifică. conform relaţiei: unde: ps_tip(CD^rs,U_j,ps) - tipul de performanţă sportivă realizată sau distincţie obţinută de cadrul didactic sau de cercetare j, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U; p_ps_tip - punctajul acordat tipului de performanţă sportivă realizată sau distincţie obţinută (Pentru performanţele sportive obţinute la nivel naţional şi internaţional se acordă următoarele punctaje: 0,25 puncte pentru locul I la campionate de nivel naţional/universitar; 1,2; 0,8; respectiv 0,4 puncte pentru locurile I, II, respectiv III, la competiţii de nivel european; 10, 8, 6, 4, 2,1 puncte pentru locurile I, II, III, IV, V, respectiv - VI, la competiţii de nivel mondial/Jocuri mondiale Special Olympic/Jocuri paralimpice/Jocuri Olimpice (la campionate se includ şi competiţiile oficiale asimilate campionatelor). Se acordă bonificaţie de 1 punct pentru record naţional, 2 puncte pentru record european, 3 puncte pentru record mondial/olimpic; ar_gr(CD^rs,U_j,cs) - numărul de articole publicate în reviste aflate în zona roşie sau galbenă de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în ramura de ştiinţă rs; par_gr - punctajul acordat pentru articolele publicate în reviste aflate în zona roşie sau galbenă de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în ramura de ştiinţă rs; br_tip(CD^rs,U_j,cs) - reprezintă numărul de brevete obţinute de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în acea ramură de ştiinţă rs; pbrtip - punctajul acordat pentru brevetele obţinute de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în ramura de ştiinţă rs; TPDCtit^(U)_rs - numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular al universităţii respective U, în acea ramură de ştiinţă rs; an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an2015 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru rezultatele anului calendaristic 2014); ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar curent. Sursă date: Universităţi, UEFISCDI C2.4. Fondurile pentru cercetare ştiinţifică/creaţie artistică Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor patru ani calendaristici, pentru raportul dintre suma fondurilor din proiecte de cercetare/creaţie artistică⁶ (inclusiv cele finanţate din bugetul propriu al universităţii) şi numărul total de persoane titulare pe posturi didactice sau de cercetare în universitate, conform relaţiei: unde: TV^{(U)_{pr_cercetare}} - valoarea totală a veniturilor din proiecte de cercetare/creaţie artistică (inclusiv cele finanţate din bugetul propriu al universităţii), de la universitatea U; TPDCtit^(u) - numărul total de persoane titulare, pe posturi didactice sau de cercetare, în universitatea U; an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an₂₀₁₅ corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015, cadre didactice cu normă de bază în anul universitar 2014/2015, date statistice financiare ale anului 2014); ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar curent. Sursă date: Universităţi Clasa de indicatori C3. Orientare internaţională C3.1. Ponderea mobilităţilor studenţeşti prin programul ERASMUS şi ERASMUS MUNDUS Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul studenţilor care au participat la mobilităţi prin programul ERASMUS, studenţi români în străinătate - outgoing şi studenţi străini în România - incoming (la incoming se aplică un coeficient de multiplicare în valoare de 1,5) şi numărul total de studenţi înmatriculaţi în universitatea U. conform relaţiei: unde: SF^(U)(ERAMUS_ro) - numărul de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la toate ciclurile de studii, de la universitatea U, români care au participat la mobilităţi ERASMUS în străinătate; SF^(U)(ERAMUS_st) - numărul de studenţi fizici de la toate ciclurile de studii, de la universitatea U, străini care au participat la mobilităţi ERASMUS în România; TSF^(U) - Numărul total de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la toate ciclurile de studii, de la universitatea U; an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător, pentru mobilităţile realizate (finalizate) în anul universitar anterior; ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar curent. Sursă date: ANPCDEFP, CNFIS C3.2. Ponderea studenţilor înscrişi în programe de studii în limbi de circulaţie internaţională Se calculează, la nivel de ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari, pentru raportul dintre numărul studenţilor înmatriculaţi la programe de licenţă şi master în limbi de circulaţie internaţională⁷ şi numărul total al studenţilor înmatriculaţi la toate ciclurile de studii, conform relaţiei: unde: SF^{(U)_rs(L_prog_int)} - numărul de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă), înmatriculaţi la programe de licenţă în limbi de circulaţie internaţională, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U; ⁶ Nu se iau în considerare proiectele de tip POS-DRU şi POS-CCE. ⁷ Nu se includ studenţii înmatriculaţi la programe în limbi materne, altele decât română. SF^{(U)_rs(M_prog_int)} - numărul de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă), înmatriculaţi la programe de master în limbi de circulaţie internaţională, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U; TSF^(U)_rs - numărul total de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de toate ciclurile de studii, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U; an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an₂₀₁₅ corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru studenţi înscrişi în anul universitar 2014/2015); ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar curent. Sursă date: CNFIS, Universităţi Clasa de indicatori C4. Orientare regională & echitate socială C4.1. Capacitatea de a integra persoanele provenite din medii dezavantajate socioeconomic în programe educaţionale Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor 4 ani universitari, pentru raportul între numărul studenţilor proveniţi din medii dezavantajate socioeconomic⁸ şi numărul total al studenţilor⁹ Pentru anul curent 2015, aplicarea formulei se va realiza doar pentru un an, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani. conform relaţiei: unde: SF^(U) (medii_dezavantajate) - numărul de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la toate ciclurile de studii, care au domiciliul în mediul rural sau oraşe cu sub 10.000 de locuitori, ori provin din centre de plasament (orfani), sau aparţin unor grupuri etnice dezavantajate (romi), de la universitatea U; TSF^(U) - numărul total de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la toate ciclurile de studii (L, M, D), de la universitatea U. an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an₂₀₁₅ corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru studenţii înscrişi în anul universitar 2014/2015); ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar curent. Sursă date: Universităţi C4.2. Contribuţia universităţii la fondul de burse Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor 4 ani calendaristici, pentru raportul dintre suma alocată de universitate, din surse proprii, pentru fondul de burse (exclusiv sursele bugetare) şi numărul total de studenţi de la toate ciclurile de studii. conform relaţiei: unde: CB^{(U)_{surse proprii - cheltuieli cu burse şi alte forme de sprijin financiar pentru studenţi, din sursele proprii ale universităţii, altele decât alocaţiile bugetare - în lei}} TSF^(U) - numărul total de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la toate ciclurile de studii (L, M, D), de la universitatea U; an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an₂₀₁₅ corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015, pentru studenţi înscrişi în anul universitar 2014/2015, date statistice financiare ale anului 2014); ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar curent. Sursă date: Universităţi C4.3. Activitatea de practică pentru ciclul de studii de licenţă Se calculează, la nivel de ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul de studenţi de la ciclul de studii de licenţă care au făcut practică în mediul angajator ⁸ Sintagma „medii dezavantajate socioeconomic“ are în vedere acele persoane care au domiciliul în mediul rural sau oraşe cu sub 10.000 de locuitori, care provin din centre de plasament (orfani), care aparţin unor grupuri etnice dezavantajate (romi), persoane cu dizabilităţi. ⁹ Pentru indicatorii de calitate aplicaţi în anul 2015 se iau în considerare doar datele pentru anul universitar 2014/2015. (pe baza unor convenţii de practică încheiate de universitate) sau în bazele didactice proprii de practică, şi numărul total de studenţi de la ciclul de studii de licenţă. Pentru anul curent 2015, aplicarea formulei se va realiza doar pentru un an, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani. conform relaţiei: unde: SF^(U)_rs (L_practică) - numărul de studenţi fizici cu frecvenţă (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclul de studii de licenţă, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U, care fac practică în mediul angajator, pe baza unor convenţii de practică încheiate de universitate, sau în bazele didactice proprii de practică; SF^(U)_rs (L) - numărul de studenţi fizici cu frecvenţă şi frecvenţă redusă (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclul de studii de licenţă, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U; an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an₂₀₁₅ corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015, pentru studenţii înscrişi în anul universitar 2014/2015, respectiv studenţii care au realizat practică în anul universitar anterior 2013/2014); ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar curent. Sursă date: Universităţi C4.4. Locuri în cămine studenţeşti Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor 4 ani universitari, pentru raportul dintre suma numărului de locuri în cămine şi numărul de subvenţii pentru cămine, acordate de universitate, şi numărul total de studenţi, de la forma de învăţământ cu frecvenţă şi toate ciclurile de studii (L, M, D), conform relaţiei: unde: LC^(U) - numărul locurilor de cazare administrate de universitatea U; SC^(U) - numărul de subvenţii pentru cămine acordate de universitatea U; TSF^(U)_zi - numărul total de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la forma de învăţământ cu frecvenţă şi toate ciclurile de studii (L, M, D), de la universitatea U; an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an₂₀₁₅ corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015, pentru studenţii înscrişi în anul universitar 2014/2015, respectiv numărul de locuri în cămine şi numărul de subvenţii pentru cămine în anul universitar 2014/2015). ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar curent. Sursă date: Universităţi C4.5. Fondurile nerambursabile atrase de universitate Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor 4 ani universitari, pentru raportul dintre totalul fondurilor nerambursabile atrase efectiv de universitate (sunt incluse veniturile din programele europene şi alte surse externe) şi totalul veniturilor universităţii. unde: TFond^{(U)_{nerambursabile}} - total fonduri nerambursabile atrase de universitatea U, exprimate în lei TV^(U) - total venituri ale universităţii U, exprimate în lei; an_i - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (de exemplu: an₂₀₁₅ corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015, pentru datele financiare ale anului calendaristic 2014). ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar curent. Sursă date: Universităţi