Ordinul Nr.3152 din 24.02.2014

privind aprobarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul profesional de stat cu durata de 3 ani, clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a
ACT EMIS DE: Ministerul Educatiei Nationale
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 214 din 25 martie 2014

În conformitate cu prevederile art. 23 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin. Articolul 1Se aprobă planurile-cadru de învăţământ pentru învăţământul profesional de stat cu durata de 3 ani, clasele a IXa, a X-a şi a XI-a, cuprins în anexa nr. 1, care parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2Fundamentarea privind planurile-cadru de învăţământ pentru învăţământul profesional de stat cu durata de 3 ani, clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a, este cuprinsă în Nota de fundamentare privind elaborarea planurilor-cadru pentru învăţământul profesional cu durata de 3 ani, prevăzută în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 3Planurile-cadru de învăţământ pentru învăţământul profesional cu durata de 3 ani se aplică începând cu clasa a IXa, din anul şcolar 2014-2015. Articolul 4Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generală management, resurse umane şi reţea şcolară naţională, Direcţia învăţământ în limbile minorităţilor, Direcţia generală buget-finanţe şi resurse umane, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ profesional şi tehnic duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Articolul 5Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul educaţiei naţionale, Remus Pricopie
ANEXA Nr. 1PLANURILE-CADRU de învăţământ pentru învăţământul profesional de stat cu durata de 3 ani, clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a PLAN-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU CLASA A IX-A învăţământ profesional de 3 ani

Aria curriculară/Disciplină/Modul	Alocarea orelor de studiu
	Nr. de ore/săptămână			Nr. total de ore/săptămână	Nr. de săptămâni	Nr. de ore/ an şcolar
	TC	CD	CDL			Arii curriculare
LIMBĂ ŞI COMUNICARE	4	-	-	32	34	136
Limba şi literatura română*	2	-	-
Limba modernă 1	1	-	-
Limba modernă 2	1	-	-
MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII	8		-			272
Matematică	3	-	-
Fizică	1	-	-
Chimie	2	-	-
Biologie	2	-	-
OM ŞI SOCIETATE	6	-	-			204
Istorie	2
Geografie	2
Socioumane/Logică, argumentare şi comunicare	1	-	-

* În cazul învăţământului profesional organizat în limbile minorităţilor naţionale se adaugă un număr de ore pentru studiul limbii materne egal cu numărul de ore alocat pentru studiul limbii române.

Aria curriculară/Disciplină/Modul	Alocarea orelor de studiu
	Nr. de ore/săptămână			Nr. total de ore/săptămână	Nr. de săptămâni	Nr. de ore/ an şcolar
	TC	CD	CDL			Arii curriculare
Religie	1	-	-
EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT	2	-	-			68
Educaţie fizică	2	-	-
CONSILIERE ŞI ORIENTARE	-	1	-			34
Consiliere şi orientare	-	1	-
TEHNOLOGII	2	9	-			374
Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor	2	-	-
Cultură de specialitate	-	6	-
Pregătire practică săptămânală1	-	3	-
Total ore TC/CD	22	10	-			1.088
Stagii de pregătire practică CDL2	-	-	30	30	5	150
Total ore/an şcolar	748	340	150 ore/an			1.238

¹ Pregătirea practică poate fi organizată atât în unitatea de învăţământ, cât şi la operatorul economic/instituţia publică parteneră. ² Stagiul de pregătire practică se desfăşoară la operatorul economic/instituţia publică parteneră. Condiţiile în care stagiul de practică se desfăşoară în unitatea de învăţământ sunt stabilite prin metodologia de organizare şi funcţionare a învăţământului profesional. Planificarea orară a pregătirii elevilor este realizată de unitatea de învăţământ, cu respectarea numărului total de ore/săptămână şi a numărului total de ore/an pentru fiecare disciplină/modul. Astfel:

– pregătirea practică poate fi organizată săptămânal, conform alocării din planul-cadru, sau comasată pe durata mai multor săptămâni;

– orele de pregătire pentru cultura de specialitate pot fi planificate săptămânal, conform alocării din planul-cadru, sau pot fi comasate astfel încât acestea să fie corelate cu pregătirea practică;

– orele de pregătire alocate fiecărei discipline pot fi planificate săptămânal, conform alocării din planul-cadru, sau pot fi comasate, în funcţie de planificarea orară pentru pregătirea practică.PLAN-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU CLASA A X-A Învăţământ profesional de 3 ani

Aria curriculară/Disciplină/Modul	Alocarea orelor de studiu
	Nr. de ore/săptămână			Nr. total de ore/săptămână	Nr. de săptămâni	Nr. de ore/ an şcolar
	TC	CD	CDL			Arii curriculare
LIMBĂ ŞI COMUNICARE	4	-	-	33	32	128
Limba şi literatura română*	2	-	-
Limba modernă 1	1	-	-
Limba modernă 2	1	-	-
MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII	3	-	-			96
Matematică	1	-	-
Fizică	1	-	-
Chimie	1	-	-
OM ŞI SOCIETATE	2	-	-			64
Socioumane/Psihologie	1	-	-
Religie	1
EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT	2	-	-			64
Educaţie fizică	2	-	-
CONSILIERE ŞI ORIENTARE	-	1	-			32
Consiliere şi orientare	-	1	-

* În cazul învăţământului profesional organizat în limbile minorităţilor naţionale se adaugă un număr de ore pentru studiul limbii materne egal cu numărul de ore alocat pentru studiul limbii române.

Aria curriculară/Disciplină/Modul	Alocarea orelor de studiu
	Nr. de ore/săptămână			Nr. total de ore/săptămână	Nr. de săptămâni	Nr. de ore/ an şcolar
	TC	CD	CDL			Arii curriculare
TEHNOLOGII	-	21	-			672
Cultură de specialitate	-	5	-
Pregătire practică1	-	16	-
Total ore TC/CD	11	22				1.056
Stagiu de pregătire practică2	-	-	30	30	9	270
Total ore/an şcolar	352	704	270			1.326

¹ Pregătirea practică poate fi organizată atât în unitatea de învăţământ, cât şi la operatorul economic/instituţia publică parteneră. ² Stagiul de pregătire practică se desfăşoară la operatorul economic/instituţia publică parteneră. Condiţiile în care stagiul de practică se desfăşoară în unitatea de învăţământ sunt stabilite prin metodologia de organizare şi funcţionare a învăţământului profesional. Planificarea orară a pregătirii elevilor este realizată de unitatea de învăţământ, cu respectarea numărului total de ore/săptămână şi a numărului total de ore/an pentru fiecare disciplină/modul. Astfel:

– pregătirea practică poate fi organizată săptămânal, conform alocării din planul-cadru, sau comasată pe durata mai multor săptămâni;

– orele de pregătire pentru cultura de specialitate pot fi planificate săptămânal, conform alocării din planul-cadru, sau pot fi comasate astfel încât acestea să fie corelate cu pregătirea practică;

– orele de pregătire alocate fiecărei discipline pot fi planificate săptămânal, conform alocării din planul-cadru, sau pot fi comasate, în funcţie de planificarea orară pentru pregătirea practică.PLAN-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU CLASA A XI-A învăţământ profesional de 3 ani

Aria curriculară/Disciplină/Modul	Alocarea orelor de studiu
	Nr. de ore/săptămână			Nr. total de ore/săptămână	Nr. de săptămâni	Nr. de ore/ an şcolar
	TC	CD	CDL			Arii curriculare
LIMBĂ ŞI COMUNICARE	5	-	-	33	30	150
Limba şi literatura română*	2	-	-
Limba modernă 1	2	-	-
Limba modernă 2	1	-	-
MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII	3	-	-			90
Matematică	1	-	-
Fizică	2	-	-
OM ŞI SOCIETATE	1	-	-			30
Socioumane/Educaţie antreprenorială	1	-	-
EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT	2	-	-			60
Educaţie fizică	2	-	-
CONSILIERE ŞI ORIENTARE	-	1	-			30
Consiliere şi orientare	-	1	-
TEHNOLOGII	-	21	-			630
Cultură de specialitate	-	-	-
Pregătire practică1	-	21	-
Total ore TC/CD	11	22	-			990
Stagiu de pregătire practică2	-	-	30	30	10	300
Total ore/an şcolar	330	660	300			1.290

* În cazul învăţământului profesional organizat în limbile minorităţilor naţionale se adaugă un număr de ore pentru studiul limbii materne egal cu numărul de ore alocat pentru studiul limbii române. ¹ Pregătirea practică poate fi organizată atât în unitatea de învăţământ, cât şi la operatorul economic/instituţia publică parteneră. ² Stagiul de pregătire practică se desfăşoară la operatorul economic/instituţia publică parteneră. Condiţiile în care stagiul de practică se desfăşoară în unitatea de învăţământ sunt stabilite prin metodologia de organizare şi funcţionare a învăţământului profesional. Planificarea orară a pregătirii elevilor este realizată de unitatea de învăţământ, cu respectarea numărului total de ore/săptămână şi a numărului total de ore/an pentru fiecare disciplină/modul. Astfel:

– pregătirea practică poate fi organizată săptămânal, conform alocării din planul-cadru, sau comasată pe durata mai multor săptămâni;

– orele de pregătire pentru cultura de specialitate pot fi planificate săptămânal, conform alocării din planul-cadru, sau pot fi comasate astfel încât acestea să fie corelate cu pregătirea practică;

– orele de pregătire alocate fiecărei discipline pot fi planificate săptămânal, conform alocării din planul-cadru, sau pot fi comasate, în funcţie de planificarea orară pentru pregătirea practică. ANEXA Nr. 2NOTA DE FUNDAMENTARE privind elaborarea planurilor-cadru pentru învăţământul profesional de stat cu durata de 3 ani, clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a Planurile-cadru de învăţământ pentru învăţământul profesional cu durata de 3 ani, învăţământ secundar superior, clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a, reprezintă un document reglator esenţial - componentă a Curriculumului naţional - şi, prin aceasta, un instrument de bază în promovarea politicii educaţionale la nivel naţional. Elaborarea acestui document s-a realizat ţinându-se seama de: • reperele decizionale majore pentru fundamentarea procesului de reformă a învăţământului preuniversitar din România, identificate atât în documentele programatice elaborate de Guvernul României, cât şi în cele elaborate de instituţiile europene, respectiv în documentele agreate în comun de Guvernul României şi Comisia Europeană (privind educaţia, formarea şi ocuparea); • obiectivele actuale ale reformei învăţământului din România vizând finalităţile, curriculumul şi structura învăţământului preuniversitar, în cadrul căreia clasele a IX-a, a X-a şi a XI–a ale învăţământului profesional cu durata de 3 ani constituie învăţământ secundar superior, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/2013 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi pentru luarea unor măsuri în domeniul învăţământului; • Pachetul pentru ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor, propus de Uniunea Europeană, prin care se urmăreşte: integrarea rapidă pe piaţa muncii a tinerilor sub 25 de ani, cu ajutorul Sistemului de garanţii pentru tineret, astfel încât, în termen de 4 luni de la absolvire sau de la pierderea locului de muncă, aceştia să primească oferte de angajare, de formare continuă, de ucenicie şi de stagii de bună calitate; acesta are în vedere faptul că programele de ucenicie şi stagiile de pregătire la locul de muncă sunt adesea un prim pas către un loc de muncă permanent; • Recomandările specifice de ţară 2013, elaborate de Consiliul European, referitoare la combaterea şomajului în rândul tinerilor; accelerarea reformei sistemului de învăţământ şi punerea în aplicare a unei strategii naţionale privind combaterea fenomenului de părăsire timpurie a şcolii etc.; • Strategia naţională pentru ocuparea forţei de muncă pentru 2013-2020, care prevede măsuri pentru a combate şomajul în rândul tinerilor, prin punerea rapidă în aplicare a Planului naţional pentru încadrarea în muncă a tinerilor; • Programul naţional de reformă, care conţine măsuri de acţiune pentru ocuparea forţei de muncă şi pentru formare profesională de calitate; • prevederile Hotărârii Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor. Proiectarea formării profesionale prin învăţământ profesional cu durata de 3 ani are în vedere corelarea, în mod flexibil, cu toate dezvoltările europene în domeniu: Cadrul european al calificărilor, Cadrul comun de referinţă pentru asigurarea calităţii în VET din Europa, Cadrul european comun de referinţă al limbilor, Sistemul european de credite transferabile pentru educaţie şi formare. Prin învăţământul profesional cu durata de 3 ani se asigură formarea profesională iniţială pentru dobândirea unei calificări profesionale de nivel 3 al Cadrului naţional al calificărilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 918/2013, corespunzător nivelului de referinţă 3 al Cadrului european al calificărilor. Planurile-cadru de învăţământ pentru învăţământul profesional cu durata de 3 ani, învăţământ secundar superior, clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a, se aplică pentru calificările de nivel 2, corespunzător nivelului 3 al Cadrului naţional al calificărilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 918/2013, cuprinse în nomenclatoarele calificărilor profesionale pentru care se asigură pregătirea prin învăţământul preuniversitar, precum şi durata de şcolarizare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 844/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru calificările de nivel 3 al Cadrului naţional al calificărilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 918/2013, incluse în Nomenclatorul calificărilor/Registrul naţional al calificărilor, în vigoare la începutul anului şcolar pentru clasa a IX-a a învăţământului profesional cu durata de 3 ani. Structura noilor planuri-cadru de învăţământ pentru clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a, învăţământ profesional cu durata de 3 ani, este determinată de nevoia de adaptare a curriculumului pentru învăţământul profesional, în funcţie de evoluţia abordărilor europene privind curriculumul, schimbările intervenite în structura învăţământului preuniversitar, de tendinţele de dezvoltare economică şi socială, stabilite prin documentele de planificare strategică a ofertei de formare prin învăţământul profesional, respectiv Planul regional de acţiune pentru învăţământ (PRAI), la nivel regional, şi Planul local de acţiune pentru învăţământ (PLAI), la nivel local, precum şi de solicitările operatorilor economici. Structura planurilor-cadru pentru învăţământul profesional cu durata de 3 ani are în vedere corelarea cu actualele planuri-cadru de la liceul tehnologic, ciclul inferior (inclusiv stagii de pregătire practică) şi învăţământ profesional cu durata de 2 ani, întrucât calificările obţinute sunt similare. De asemenea, prin parcurgerea planurilor-cadru pentru învăţământul profesional cu durata de 3 ani se asigură condiţii pentru ca elevii absolvenţi să poată continua studiile în ciclul superior al liceului. Pentru a răspunde acestor deziderate, planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul profesional cu durata de 3 ani are în vedere următoarele: prin pregătirea de specialitate, în clasa a IX-a se asigură pregătirea profesională de bază într-un domeniu de formare profesională, urmând ca în clasele a X-a şi a XI-a să se asigure pregătirea profesională generală şi de specialitate, specifică unei calificări profesionale. Calificarea profesională poate conduce la practicarea uneia sau mai multor ocupaţii. Curriculumul în învăţământul profesional şi tehnic are la bază Standardul de pregătire profesională; acesta este un document structurat pe unităţi de competenţe care descrie, în termeni de rezultate ale învăţării, ceea ce un participant la un program de pregătire trebuie să demonstreze la finalul acestuia. Competenţele, construite în termeni de rezultate aşteptate din partea celor care învaţă, la finalul procesului de educaţie şi formare profesională, sunt constituentele esenţiale ale standardului de pregătire profesională şi sunt grupate în unităţi de competenţe. Transpunerea standardului de pregătire profesională, validat de către partenerii economici, prin comitetele sectoriale, în termenii specifici procesului de educaţie şi formare profesională, desfăşurat prin învăţământul profesional şi tehnic, este realizată prin curriculum. Curriculumul din învăţământul profesional şi tehnic este centrat pe rezultatele învăţării. Componentele curriculumului din învăţământul profesional şi tehnic sunt aceleaşi cu cele ale curriculumului naţional şi se referă la: planurile-cadru de învăţământ, programele şcolare, ghidurile, normele metodologice, materialele-suport, manualele alternative. Premisele organizării parcursurilor de formare prin învăţământul profesional cu durata de 3 ani sunt următoarele:

– formarea prin învăţământul profesional cu durata de 3 ani asigură pregătire pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii;

– formarea prin învăţământul profesional cu durata de 3 ani se realizează în vederea obţinerii unei duble recunoaşteri, academică şi profesională, ceea ce permite atât continuarea studiilor, cât şi angajarea pe piaţa muncii; formarea prin învăţământul profesional cu durata de 3 ani se realizează prin oferta de achiziţii de învăţare, atât din domeniul disciplinelor academice, cât şi al celor strict legate de profesionalizare, aceasta pentru că pregătirea de tip academic este considerată predictor al adaptabilităţii pregătirii faţă de cerinţele locului de muncă;

– formarea prin învăţământul profesional cu durata de 3 ani se bazează pe achiziţiile din domeniile de competenţe-cheie realizate în timpul învăţământului gimnazial.Curriculumul din învăţământul profesional cu durata de 3 ani integrează pregătirea cu scop academic şi pregătirea cu scop profesional, astfel încât ciclurile curriculare să nu fie rute de învăţare închise, ci să permită continuarea pregătirii prin valorificarea creditelor dobândite. Proiectarea curriculumului în învăţământul profesional şi tehnic are în vedere următoarele principii: • asigurarea unei finalităţi de formare coerente cu politicile naţionale de dezvoltare educaţională, prin parcursuri de formare specifice; • adaptarea la dinamica tehnologiilor şi a modelelor de profesionalizare implicate de acestea. Prin menţinerea grupării disciplinelor în arii curriculare, specifice actualului curriculum naţional, se asigură coerenţa structurală a planurilor-cadru de învăţământ pentru toate nivelurile de şcolaritate. Aria curriculară Tehnologii grupează acele discipline şi module care se adresează în mod direct pregătirii profesionale. Planurile-cadru de învăţământ pentru clasele a IX-a/a X-a/a XI-a ale învăţământului profesional cu durata de 3 ani sunt structurate pe 3 componente: (1) trunchi comun, (2) curriculum diferenţiat; şi (3) curriculum în dezvoltare locală. În acest fel se asigură coerenţa concepţiei privind proiectarea curriculară în învăţământul profesional cu cea pentru învăţământul liceal tehnologic. 1. Trunchi comun (TC). Trunchiul comun este stabilit la nivel central şi reprezintă oferta educaţională constituită din discipline, cu un anumit număr de ore, pentru toate domeniile şi calificările profesionale. Aceste discipline sunt comune cu cele din trunchiul comun de la învăţământul liceal tehnologic, cu scopul de a asigura competenţele de bază specifice învăţământului obligatoriu şi condiţiile pentru a continua studiile în ciclul superior al învăţământului liceal. Trunchiul comun este obligatoriu pentru toţi elevii care urmează învăţământul profesional cu durata de 3 ani şi vizează: (a) aprofundarea competenţelor-cheie dobândite în învăţământul obligatoriu, relevante pentru traseul de formare a elevului; (b) dobândirea unor competenţe specifice calificărilor profesionale. Alocarea orelor pentru disciplinele din structura trunchiului comun s-a realizat în conformitate cu semnificaţia trunchiului comun pentru această etapă de şcolaritate. 2. Curriculum diferenţiat (CD). Curriculumul diferenţiat este stabilit la nivel central şi reprezintă oferta educaţională constituită dintr-un pachet de discipline/module, cu alocările orare aferente, diferenţiată pe calificări. În cadrul modulelor sunt alocate ore de pregătire teoretică, dar şi ore pentru pregătirea practică necesară formării competenţelor profesionale şi a unor abilităţi-cheie. Pregătirea practică poate fi organizată atât în unitatea de învăţământ, cât şi la operatorul economic/instituţia publică parteneră. Această ofertă educaţională asigură pregătirea pe trasee de formare specializate. Curriculumul diferenţiat este obligatoriu pentru toţi elevii din cadrul aceleiaşi calificări şi vizează dezvoltarea anumitor competenţe-cheie şi a unor competenţe tehnice generale şi specializate necesare acesteia. Elevii vor beneficia astfel de fundamentele unei formări diversificate, necesare pentru orientarea şcolară şi pentru integrarea socio-profesională ulterioară. 3. Curriculum în dezvoltare locală (CDL). Curriculumul în dezvoltare locală reprezintă numărul de ore alocate în scopul dezvoltării unor oferte curriculare dezvoltate în parteneriat de operatorii economici împreună cu unităţile de învăţământ şi are un profund caracter practic. Prin această ofertă curriculară se asigură cadrul pentru realizarea unei instruiri care să permită formarea în totalitate a competenţelor tehnice de specialitate descrise în Standardele de pregătire profesională, în contextul tehnologic oferit de operatorii economici locali. • Ponderea mai mare a CDL-ului în clasele a X-a şi a XI-a, învăţământ profesional cu durata de 3 ani, comparativ cu clasa a IX-a, asigură premisele pentru coparticiparea operatorilor economici, alături de şcoală, la elaborarea şi furnizarea ofertei curriculare. Alocări şi ponderi orare în clasa a IX-a

Filiera	Nr. total de ore	TC		CD		CDL
		Nr. de ore	%	Nr. de ore	%	Nr. de ore	%
Învăţământ profesional cu durata de 3 ani	1.238	748	60,42	340 Din care: Pregătire teoretică 238 Pregătire practică 102	27,46 19,22 8,24	150 Din care: Pregătire practică 150	12,12 12,12

Alocări şi ponderi orare în clasa a X-a

Filiera	Nr. total de ore	TC		CD		CDL
		Nr. de ore	%	Nr. de ore	%	Nr. de ore	%
Învăţământ profesional cu durata de 3 ani	1.326	352	26,55	704 Din care: Pregătire teoretică 192 Pregătire practică 512	53,09 14,48 38,61	270 Din care: Pregătire practică 270	20,36 20,36

Alocări şi ponderi orare în clasa a XI-a

Filiera	Nr. total de ore	TC		CD		CDL
		Nr. de ore	%	Nr. de ore	%	Nr. de ore	%
Învăţământ profesional cu durata de 3 ani	1.290	330	25,58	660 Din care: Pregătire teoretică 30 Pregătire practică 630	51,16 2,33 48,83	300 Din care: Pregătire practică 300	23,26 23,26

Raportul dintre pregătirea teoretică şi cea practică situează România mai aproape de sistemul de pregătire bazat pe ucenicie decât pe cel bazat pe pregătirea în şcoală. Ponderea semnificativă a pregătirii practice poate favoriza creşterea calităţii pregătirii elevilor, dacă se valorifică prin stagii de pregătire practică la operatorul economic/instituţia publică parteneră, organizate în condiţii de asigurare a calităţii.