Ordinul Nr.2641 din 04.04.2017

În aplicarea prevederilor art. 6 alin. (3) şi art. 36 din Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată, şi ale art. VI alin. (1) din Legea nr. 159/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor,în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (2) şi (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice şi de cheltuieli aferente activităţii de reglementare în construcţii, urbanism, amenajarea teritoriului şi habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cu modificările şi completările ulterioare,având în vedere procesele-verbale de avizare nr. 4 din 29 iunie 2016 şi nr. 5 din 21 septembrie 2016 al Comitetului Tehnic de Specialitate nr. 13 „Performanţa energetică a clădirilor", precum şi Procesul-verbal de avizare nr. 2 din 18 noiembrie 2016 al Comitetului Tehnic de Coordonare Generală,în temeiul prevederilor art. 10 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, ale art. 5 pct. 34 şi ale art. 14 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 15/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene,viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene, emite prezentul ordin. Articolul IReglementarea tehnică „Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor", aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 157/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 şi 126 bis din 21 februarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. În anexa nr. 1 „Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor", partea I - Anvelopa clădirii, indicativ Mc 001/1-2006, la punctul I.11 „Cerinţe de performanţă şi niveluri de performanţă termică, energetică şi de permeabilitate la aer, pentru elementele anvelopei clădirilor şi pentru ansamblul acesteia" se introduce o nouă teză, cu următorul cuprins: La proiectarea clădirilor noi, precum şi la renovarea clădirilor existente, se respectă cerinţele minime de performanţă energetică prevăzute în anexa A15. 2. În anexa nr. 1 partea I, la punctul I.11, subpunctele I.11.1 şi I.11.2 se abrogă. 3. În anexa nr. 1 partea I, după anexa A14 se introduce o nouă anexă, anexa A15 „Cerinţe minime de performanţă energetică pentru clădiri şi elementele de anvelopă ale acestora", al cărei cuprins este prevăzut în anexa nr. 1 la prezentul ordin. 4. În anexa nr. 2 „Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor", partea a II-a - Performanţa energetică a instalaţiilor din clădiri, indicativ Mc 001/2-2006, la punctul II.1, subpunctul II.1.10.1 „Energia primară", tabelele 1.12-1.14 se abrogă. 5. În anexa nr. 2, partea a II-a, la punctul II.1, subpunctul II.1.10.1, după ultima teză se introduce o nouă teză, cu următorul cuprins: Factorii de conversie în energie primară sunt prevăzuţi în anexa II.1.H. 6. În anexa nr. 2, partea a II-a, la punctul II.1, subpunctul II.1.10.2 „Emisia de CO₂", după ultima teză se introduce o nouă teză, cu următorul cuprins: Factorul de emisie CO₂ atribuit energiei primare, corespunzător fiecărui tip de combustibil sau sursă energetică, precum şi pentru cel atribuit fiecărui agent frigorific (refrigerent), aferent scăpărilor (pierderilor) de agenţi frigorifici (refrigerenţi) din instalaţiile frigorifice şi de aer condiţionat, este prevăzut în anexa II.1.H. 7. În anexa nr. 2, partea a II-a, după anexa II.1.G2 se introduce o nouă anexă, anexa II.1.H „Energia primară şi factorul de emisie CO₂ atribuit energiei primare", al cărei cuprins este prevăzut în anexa nr. 2 la prezentul ordin. 8. În anexa nr. 3 „Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor", partea a III-a - Auditul şi certificatul de performanţă a clădirii, indicativ Mc 001/3-2006, la punctul III. 2.1, subpunctul III.2.1.1 „Domeniu de aplicare", ultima teză se modifică şi va avea următorul cuprins: Realizarea auditului energetic al unei clădiri presupune parcurgerea a patru etape: 1. Evaluarea performanţei energetice a clădirii în condiţii normale de utilizare, pe baza caracteristicilor reale ale sistemului construcţie - instalaţii aferente (încălzire, apă caldă de consum, ventilare, climatizare, iluminat). 2. Respectarea cerinţelor minime de performanţă energetică pentru clădiri şi elementele de anvelopă ale acestora, prevăzute în anexa A15 din partea I - Anvelopa clădirii, indicativ Mc 001/1-2006. 3. Identificarea măsurilor de modernizare energetică şi analiza eficienţei economice a acestora. 4. Întocmirea raportului de audit energetic. Articolul IIAnexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul IIIPrezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene, Sevil Shhaideh ANEXA Nr. 1(Anexa A15 la partea I) Cerinţe minime de performanţă energetică pentru clădiri şi elemente de anvelopă ale acestora Cerinţele minime de performanţă energetică pentru elementele de construcţie care fac parte din anvelopa clădirii, precum şi pentru ansamblul clădirii, denumite în continuare cerinţe minime, sunt stabilite diferenţiat pentru clădirile noi şi existente, precum şi pentru diverse categorii de clădiri. A. Cerinţe minime de performanţă energetică pentru clădiri noi A.1. Clădiri rezidenţiale A.1.1. Pentru clădirile rezidenţiale, cerinţele minime pentru proiectarea clădirilor din punct de vedere energetic sunt structurate astfel: • pe elementele de construcţie care fac parte din anvelopa clădirii, unde cerinţa minimă este rezistenţa termică corectată minimă pentru fiecare element de construcţie al clădirii, R’_min [m²K/W], respectiv transmitanţa termică corectată maximă a acestora, U’_max [W/(m²K)]; • pe ansamblul clădirii, unde cerinţele minime sunt: a)coeficientul global de izolare termică, G [W/(m³K)]; b)consumul anual specific maxim de energie primară din surse neregenerabile pentru încălzirea clădirii.A.1.2. (1) Rezistenţa termică corectată a elementului de construcţie se calculează cu relaţia: R’ = r * R [m²K/W] în care: r = coeficientul de reducere a rezistenţei termice totale, unidirecţionale Transmitanţele termice liniare  şi punctuale  nu diferă în funcţie de zonele climatice; ele se determină pe baza calculului numeric automat al câmpurilor de temperaturi, corespunzător Metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor, partea I - Anvelopa clădirii. în care: R_si - rezistenţa la transfer termic superficial interior, [m²K/W]; R_se - rezistenţa la transfer termic superficial exterior, [m²K/W]; R_j - rezistenţa la transmisie termică a unui strat omogen j (din alcătuirea unui element de construcţie); R_a - rezistenţa termică a unui strat de aer neventilat; R - rezistenţa termică totală (de la mediu la mediu, în zona de câmp a unui element de construcţie).
(2) Transmitanţa termică corectată a elementului de construcţie se calculează cu relaţia: în care: R - rezistenţa termică specifică unidirecţională aferentă ariei (A) a elementului de construcţie; R’ - rezistenţa termică corectată a elementului de construcţie, calculată cu luarea în considerare a influenţei tuturor punţilor termice asupra acestuia; l - lungimea punţilor liniare de acelaşi fel, din cadrul suprafeţei A a elementului de construcţie. Coeficienţii specifici liniari (ψ) şi punctuali () de transfer termic aduc o corecţie a calcului unidirecţional, ţinând seama atât de prezenţa punţilor termice constructive, cât şi de comportarea reală, bidimensională, respectiv tridimensională, a fluxului termic, în zonele de neomogenitate a elementelor de construcţie. A.1.3. Valorile normate ale rezistenţei termice corectate minime, respectiv ale transmitanţei termice corectate maxime sunt prevăzute în tabelul 1. Tabelul 1 Rezistenţe termice corectate minime (valori normate)

A.1.4. Coeficientul global de izolare termică este un parametru termoenergetic al anvelopei clădirii pe ansamblul acesteia şi exprimă pierderile totale de căldură la clădirile rezidenţiale. Coeficientul global de izolare termică al clădirii - G⁽¹⁾ se calculează cu relaţia: în care: L - coeficientul de cuplaj termic, calculat cu relaţia:  - factorul de corecţie a temperaturilor exterioare: V - volumul interior, încălzit, al clădirii [m³]; R’_m - rezistenţa termică corectată medie, pe ansamblul clădirii, a unui element de construcţie [m²K/W]; A - aria elementului de construcţie [m²], având rezistenţa termică corectată medie R’_m; n - viteza de ventilare a clădirii, respectiv numărul de schimburi de aer pe oră [h^-1]. A.1.5. Valorile normate ale coeficientului global de izolare termică, GN [W/(m³K)], în funcţie de raportul [A/V]⁽²⁾ şi numărul de niveluri ale clădirii - N, sunt prevăzute în tabelul 2. Tabelul 2 Valorile normate ale coeficientul global de izolare termică - GN

NOTĂ: Pentru alte valori A/V şi N, coeficientul global de izolare termică se interpolează liniar. A.1.6. La proiectarea, din punct de vedere energetic, a clădirilor rezidenţiale trebuie respectate, cumulativ, următoarele: a)R’_m ≥ R’_min [m²K/W] pentru fiecare element de construcţie al clădirii, respectiv,U’ ≤ U’_max [W/(m²K)], b)G ≤ GN [W/m³K], şi c)consumul anual specific de energie primară din surse neregenerabile pentru încălzirea clădirii q_an ≤ _{qan, max}.A.1.7. Consumul anual specific maxim q_{an, max} de energie primară din surse neregenerabile pentru încălzirea clădirii este: • q_{an, max} = 153 kWh/m²an, pentru clădiri cu regim de înălţime suprateran < P + 4, • q_{an, max} = 117 kWh/m²an pentru clădiri cu regim de înălţime suprateran ≥ P + 4. A.1.8. Consumul anual specific de energie primară din surse neregenerabile pentru încălzirea clădirii se determină prin conversia energiei finale în energie primară, utilizând factorii de conversie din anexa II.1.H din partea a II-a. A.2. Clădiri nerezidenţiale A.2.1. Pentru clădirile nerezidenţiale, cerinţele minime pe elementele de construcţie care fac parte din anvelopa clădirii sunt: a)rezistenţa termică minimă, R’_min, a componentelor opace ale pereţilor verticali care fac cu planul orizontal un unghi mai mare de 60ș, aflaţi în contact cu exteriorul sau cu un spaţiu neîncălzit [m²K/W]; b)rezistenţa termică minimă, R’_min, a planşeelor de la ultimul nivel (orizontale sau care fac cu planul orizontal un unghi mai mic de 60ș, aflate în contact cu exteriorul sau cu un spaţiu neîncălzit [m²K/W]; c)rezistenţa termică minimă, R’_min, a planşeelor inferioare aflate în contact cu exteriorul sau cu un spaţiu neîncălzit [m²K/W]; d)transmitanţa termică liniară maximă pe perimetrul clădirii, la nivelul soclului [W/(mK)];⁽¹⁾ Conform Reglementării tehnice „Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor", indicativ C 107-2005, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.055/2005, cu modificările şi completările ulterioare - Partea 1 - Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de locuit, C107/1. ⁽²⁾ A - aria anvelopei clădirii de locuit şi V - volumul interior, încălzit, al clădirii, care se determină conform Reglementării tehnice Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor", indicativ C 107-2005, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.055/2005, cu modificările şi completările ulterioare. e)rezistenţa termică minimă, R’_min, a pereţilor transparenţi sau translucizi aflaţi în contact cu exteriorul sau cu un spaţiu neîncălzit, calculată luând în considerare dimensiunile nominale ale golului din perete [m²K/W].NOTĂ: Un perete este considerat transparent sau translucid dacă factorul de transmisie a luminii corespunzător acestui element este cel puţin 0,15. În caz contrar el este considerat opac. A.2.2. Pe ansamblul clădirii, cerinţele minime sunt: a)coeficientul global de izolare termică, G1 [W/m³K]; b)consumul anual specific maxim de energie primară din surse neregenerabile pentru încălzirea clădirii.A.2.3. Valorile de control - coeficienţi de control - pe elementele de construcţie, structurate diferenţiat pe zone climatice⁽³⁾ şi categorii de clădiri, sunt prevăzute în tabelele 3 şi 4. Tabelul 3 Valorile coeficienţilor de control pentru clădiri de categoria 1

*) Pentru partea de cazare se aplică prevederile pentru clădirile rezidenţiale de la pct. A.1.1. NOTĂ: Clădirile nerezidenţiale de categoria 1 sunt acele clădiri cu „ocupare continuă" şi clădiri cu „ocupare discontinuă" de clasă de inerţie mare, a căror funcţionalitate impune ca temperatura mediului interior să nu scadă (în intervalul „ora 0-ora 7") cu mai mult de 7șC sub valoarea normală de exploatare. Pentru zona climatică V se vor utiliza, prin extrapolare, valorile corespunzătoare zonei climatice IV. Tabelul 4 Valorile coeficienţilor de control pentru clădirile de categoria 2

*) Pentru partea de cazare se aplică prevederile pentru clădirile rezidenţiale de la pct. A.1.1. NOTĂ: Clădirile nerezidenţiale de categoria 2 sunt acele clădiri cu „ocupare discontinuă", cu excepţia celor din clasa de inerţie mare, a căror funcţionalitate permite ca abaterea de la temperatura normală de exploatare să fie mai mare de 7°C pe o perioadă de 10 ore pe zi, din care cel puţin 5 ore în intervalul „ora 0-ora 7". Pentru zona climatică V se vor utiliza, prin extrapolare, valorile corespunzătoare zonei climatice IV. ⁽³⁾ Zonarea climatică a României pentru perioada de iarnă este prevăzută în anexa D din partea 3 - Normativ privind calculul performanţelor termoenergetice ale elementelor de construcţie ale clădirilor, indicativ C 107/3, din Reglementarea tehnică „Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilorˮ, indicativ C 107-2005, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.055/2005, cu modificările şi completările ulterioare. A.2.4. Coeficientul global de izolare termică este o caracteristică de performanţă termoenergetică globală a clădirilor cu altă destinaţie decât cea de locuire. Coeficientul global de izolare termică al unei clădiri nerezidenţiale - G1 se calculează cu relaţia: în care: V - volumul încălzit al clădirii sau părţii de clădire, [m³]; Aj - aria elementului de construcţie j, prin care are loc schimbul de căldură, [m²]; _j - factor de corecţie a diferenţei de temperatură între mediile separate de elementul de construcţie j; R_mj - rezistenţa termică specifică corectată medie a elementului de construcţie j [m²K/W]. A.2.5. Valorile normate ale coeficientului global de izolare termică, G1ref [W/(m³K)], se determină pe baza coeficienţilor de control prevăzuţi la pct. A.2.3 şi a suprafeţelor aferente acestor elemente, cu relaţia: A.2.6. La proiectarea, din punct de vedere energetic a clădirilor nerezidenţiale, trebuie respectate condiţiile: a)G1 ≤ G1ref [W/m³K]; b)consumul anual specific de energie primară din surse neregenerabile pentru încălzirea clădirii q_an ≤ q_{an, max.}A.2.7. Consumul anual specific maxim q_{an, max} de energie primară din surse neregenerabile pentru încălzirea diverselor categorii de clădiri, pentru toate zonele climatice, este prevăzut în tabelul 5: Tabelul 5 Consumul anual specific maxim q_{an, max} de energie primară, pentru toate zonele climatice

*) Pentru partea de cazare se aplică prevederile de la pct. A.1.6 pentru clădirile rezidenţiale. A.2.8. Consumul anual specific de energie primară din surse neregenerabile pentru încălzirea clădirii se determină prin conversia energiei finale în energie primară, utilizând factorii de conversie din anexa II.1.H la partea a II-a. B. Cerinţe minime de confort higrotermic în clădirile noi B.1 Cerinţele minime de confort higrotermic pentru elementele de construcţie care fac parte din anvelopa clădirii, precum şi pentru ansamblul clădirilor noi şi existente, sunt stabilite diferenţiat pentru diverse categorii de clădiri: a)pe elementele de construcţie care fac parte din anvelopa clădirii; b)pe ansamblul clădirii.B.2 Pentru clădirile rezidenţiale şi nerezidenţiale, cerinţele minime pe elementele de construcţie ale clădirilor, din punct de vedere al confortului higrotermic, se referă la: a)diferenţa maximă de temperatură admisă între temperatura interioară şi temperatura medie a suprafeţei interioare - θ_{i max} pentru considerente de confort higrotermic. Pentru partea opacă a clădirii, valorile normate θ_{i max} sunt prezentate în tabelul VI din partea 3 - Normativ privind calculul performanţelor termoenergetice ale elementelor de construcţie ale clădirilor, indicativ C 107/3, din cadrul Reglementării tehnice „Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor", indicativ C 107 – 2005, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.055/2005, cu modificările şi completările ulterioare, pentru diverse destinaţii şi funcţiuni specifice. La elementele de construcţie ale încăperilor în care staţionarea oamenilor este de scurtă durată (de exemplu, casa scării, holurile de intrare în clădirile de locuit ş.a.) valorile θ_{i max} se măresc cu 1 K; b)rezistenţa termică corectată a elementului de construcţie, calculată cu luarea în considerare a influenţei tuturor punţilor termice asupra acestuia, calculată pentru fiecare încăpere, să fie mai mare decât valoarea de control R’nec – rezistenţa termică necesară din considerente igienico-sanitare, calculată conform art. 13.1 din partea 3 - Normativ privind calculul performanţelor termoenergetice ale elementelor de construcţie ale clădirilor, indicativ C 107/3, din cadrul Reglementării tehnice „Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor", indicativ C 107 – 2005, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.055/2005, cu modificările şi completările ulterioare; c)temperatura superficială minimă θ_{si min} pentru evitarea riscului de condens superficial pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie care alcătuiesc anvelopa clădirilor, pentru care trebuie respectată condiţia:θ_{si, min} ≥ θ_r [șC] unde valorile temperaturilor superficiale medii θ_{si min} se limitează indirect prin normarea indicatorilor globali de confort termic, precum şi a indicatorilor specifici disconfortului local. Pentru cazurile şi detaliile curente, temperaturile superficiale minime θ_{si min} se dau în tabelele cuprinse în cataloagele de valori precalculate pentru punţi termice uzuale, prezentate în anexa K din partea 3 - Normativ privind calculul performanţelor termoenergetice ale elementelor de construcţie ale clădirilor, indicativ C 107/3, din cadrul Reglementării tehnice „Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor", indicativ C 107 – 2005, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.055/2005, cu modificările şi completările ulterioare; θr - temperatura punctului de rouă se poate determina din anexa B din Partea 3 - Normativ privind calculul performanţelor termoenergetice ale elementelor de construcţie ale clădirilor, indicativ C 107/3, din cadrul Reglementării tehnice „Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor", indicativ C 107 – 2005, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.055/2005, cu modificările şi completările ulterioare, în funcţie de temperatura interioară convenţională de calcul şi de umiditatea relativă a aerului interior. B.3 Pentru clădirile rezidenţiale şi asimilate acestora, cerinţele minime pe ansamblul clădirii, din punctul de vedere al confortului higrotermic, se referă la debitul minim de aer proaspăt. Numărul mediu de schimburi de aer pe oră‚ [h^-1] este prezentat pentru diverse categorii de clădiri în anexa I din partea 1 - Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de locuit, indicativ C 107/1 din cadrul Reglementării tehnice „Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor", indicativ C 107 – 2005, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.055/2005, cu modificările şi completările ulterioare. Cerinţa minimă se referă la numărul minim de schimburi de aer corespunzător clasei medii de permeabilitate, dar care nu poate fi mai mic de 0,5 h^-1. B.4 Pentru clădirile nerezidenţiale, cerinţele minime pe ansamblul clădirii, din punctul de vedere al confortului higrotermic, se referă la: a)debitul de aer proaspăt în cazul ventilării clădirilor cu prezenţa umană, pentru care sunt prezentate valori, în funcţie de clasa de ambianţă, în tabelele 5.4.1 şi 5.4.2 din Reglementarea tehnică „Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare", indicativ I 5-2010, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1.659/2011; b)permeabilitatea la aer a elementelor de închidere ale unei clădiri trebuie să fie astfel încât rata de ventilare suplimentară în raport cu rata de ventilare specifică să nu fie mai mare, în medie, de 0,2 schimburi pe oră, în sezonul de încălzire. Cerinţele minime privind asigurarea calităţii aerului interior prin ventilare trebuie respectate în funcţie de destinaţia încăperii, tipul surselor de poluare şi activitatea care se desfăşoară în încăpere. Nivelul de CO₂ pentru diferite categorii de calitate a aerului interior este prezentat în tabelul 3.2 din Reglementarea tehnică „Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare", indicativ I 5-2010, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1.659/2011.C. Cerinţe minime de performanţă energetică pentru clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero Cerinţele minime de performanţă energetică pentru clădirile noi cu consum de energie aproape egal cu zero priveşte consumul de energie primară şi emisiile de CO₂, care sunt prezentate distinct, pe categorii de clădiri şi zone climatice, pentru orizontul de timp 01.01.2019 şi 01.01.2021, în anexa L „Nivelul necesarului de energie pentru clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero" din partea 3 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor, indicativ C 107/3 din cadrul Reglementării tehnice „Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor", indicativ C 107 – 2005, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.055/2005, cu modificările şi completările ulterioare. D. Cerinţe minime de performanţă energetică pentru clădiri existente D.1 La renovarea/renovarea majoră din punct de vedere energetic a clădirilor rezidenţiale existente este obligatorie îndeplinirea cumulativă a condiţiilor de la pct. A.1.6 lit. a) şi c). D.2 Prin excepţie de la pct. D.1, pentru clădirile rezidenţiale pentru care nu se pot realiza cerinţele minime prevăzute la pct. A.1.6 lit. a), pentru unul sau mai multe elemente de construcţie ale clădirii, este obligatorie îndeplinirea condiţiei de la pct. A.1.6 lit. c), respectiv: q_an ≤ q_an,max [kWh/m²an] D.3 La renovarea/renovarea majoră din punct de vedere energetic a clădirilor nerezidenţiale existente, este obligatorie îndeplinirea condiţiei prevăzute la pct. A.2.6 lit. b), respectiv: q_an ≤ q_an,max [kWh/m²an] ANEXA Nr. 2 (Anexa II.1.H la partea a II-a) Energia primară şi factorul de emisie CO₂ atribuit energiei primare Pentru determinarea cantităţii de energie primară necesară/consumată pentru încălzirea unei clădiri, factorii de conversie a energiei finale (la nivelul consumatorului) în energie primară, corespunzător fiecărui tip de combustibil sau sursă energetică, sunt prevăzuţi în tabelul 1. Tabelul 1 Factorul de conversie a energiei finale în energie primară

*) Se consideră puterea calorifică inferioară a combustibilului. Pentru determinarea cantităţii de CO₂ atribuită energiei primare necesară/consumată, factorul de emisie CO₂ atribuit acesteia este prevăzut în tabelul 2. Tabelul 2 Cantitatea de CO₂ atribuită energiei primare necesară/consumată

*) Se consideră puterea calorifică inferioară a combustibilului. Pentru determinarea cantităţii de CO₂ atribuită scăpărilor (pierderilor) de agenţi frigorifici (refrigerenţi) din instalaţiile frigorifice şi de aer condiţionat, factorul de emisie se determină pentru fiecare agent frigorific (refrigerent) şi tip de instalaţie, utilizând tabelele 3 şi 4. Tabelul 3 Scăpările anuale de agent frigorific la utilizarea echipamentelor de refrigerare şi aer condiţionat

Tabelul 4 Factorul de emisie asociat agenţilor frigorifici