ORDIN
Nr. 264 din 26 martie 1999
pentru aprobarea Normelor tehnice silvice privind gospodarirea vegetatiei
forestiere de pe terenurile din afara fondului forestier national
ACT EMIS DE: MINISTERUL APELOR, PADURILOR SI PROTECTIEI MEDIULUI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 233 din 25 mai 1999
Ministrul apelor, padurilor si protectiei mediului,
in temeiul art. 87 si 93 din Codul silvic - Legea nr. 26/1996,
in baza art. 3 pct. 2 lit. b) si a art. 9 din Hotararea Guvernului nr.
104/1999 privind organizarea si functionarea Ministerului Apelor, Padurilor si
Protectiei Mediului,
emite prezentul ordin.
1. Se aproba Normele tehnice silvice privind gospodarirea vegetatiei
forestiere de pe terenurile din afara fondului forestier national, cuprinse in
anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
2. Directia generala a padurilor si Regia Nationala a Padurilor vor aduce
la indeplinire prevederile prezentului ordin.
3. Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I.
4. Orice prevedere contrara prezentului ordin isi inceteaza aplicabilitatea
incepand cu data intrarii in vigoare a acestuia.
Ministrul apelor, padurilor
si protectiei mediului,
Romica Tomescu
ANEXA 1
NORME TEHNICE SILVICE
privind gospodarirea vegetatiei forestiere de pe terenurile din afara fondului
forestier national
CAP. 1
Dispozitii generale
Art. 1
Vegetatia forestiera situata pe terenuri din afara fondului forestier
national este constituita din:
a) vegetatia forestiera de pe pasunile impadurite;
b) perdelele forestiere de protectie a terenurilor agricole, inclusiv
arborii izolati sau palcurile de arbori de pe pajisti;
c) plantatiile forestiere de pe terenurile degradate;
d) plantatiile forestiere si arborii din zonele de protectie a lucrarilor
hidrotehnice si de imbunatatiri funciare, precum si cei situati de-a lungul
cursurilor de apa si al canalelor de irigatie;
e) perdelele forestiere de protectie si arborii situati de-a lungul cailor
de comunicatie din extravilan;
f) zonele verzi din jurul oraselor si comunelor, altele decat cele cuprinse
in fondul forestier national, parcurile din intravilan cu specii forestiere
exotice, precum si jnepenisurile din zona alpina;
g) parcurile dendrologice, altele decat cele cuprinse in fondul forestier
national.
Art. 2
Proprietarii si detinatorii de terenuri cu vegetatie forestiera din afara
fondului forestier national au obligatia sa asigure paza acesteia, sa ia masuri
de prevenire si stingere a incendiilor, sa respecte dispozitiile cu privire la
ingrijirea, protectia padurilor si combaterea daunatorilor acestora, precum si
cele referitoare la circulatia materialelor lemnoase.
Art. 3
Gospodarirea vegetatiei forestiere de pe terenurile situate in afara
fondului forestier national este supusa prezentelor norme tehnice silvice,
pentru a se asigura ocrotirea acesteia si exercitarea in conditii optime a
functiilor pentru care a fost creata.
CAP. 2
Administrarea, paza si evidenta vegetatiei forestiere situate pe terenurile
din afara fondului forestier national
Art. 4
Vegetatia forestiera situata pe terenuri din afara fondului forestier
national, prevazuta la art. 1, se administreaza de catre proprietarii acestora
- persoane fizice sau juridice - sau de imputernicitii legali ai acestora si se
gospodareste potrivit prevederilor prezentelor norme tehnice silvice.
Art. 5
Proprietarii sau detinatorii de terenuri cu vegetatie forestiera din afara
fondului forestier, precum si eventualii imputerniciti ai acestora au obligatia
sa permita persoanelor imputernicite ale autoritatii publice centrale sau
teritoriale care raspunde de silvicultura sa verifice modul in care sunt
respectate normele tehnice silvice privind modul de gospodarire a vegetatiei
forestiere de pe aceste terenuri.
Art. 6
Inspectoratele silvice teritoriale din subordinea Directiei generale a
padurilor din cadrul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura
sunt obligate sa tina evidenta terenurilor cu vegetatie forestiera situate in
afara fondului forestier national. Evidenta se va intocmi conform modelului
prezentat in anexa nr. 1 la prezentele norme tehnice silvice, pe baza datelor
obtinute de la oficiile judetene de cadastru si organizarea teritoriului. In
cazul in care pentru anumite zone nu exista evidente cadastrale sau acestea nu
contin date referitoare la vegetatia forestiera, evidenta acestor terenuri se
va intocmi prin ocoalele silvice, pe baza informatiilor obtinute de la
personalul silvic de teren sau de la organele administratiei publice locale.
Art. 7
Vegetatia forestiera situata pe terenurile din afara fondului forestier
national se va incadra in categorii functionale, in functie de obiectivul sau
de factorul de mediu pe care il protejeaza. Se prevad urmatoarele categorii
functionale si simboluri cu care se inregistreaza in evidenta mentionata la
art. 6:
- P.A. - vegetatie forestiera cu functie de protectie a apelor;
- P.S. - vegetatie forestiera cu functie de protectie a solului;
- P.C. - vegetatie forestiera cu functie de protectie impotriva factorilor
climatici daunatori, precum si pentru protectia unor obiective de interes
national;
- P.R. - vegetatie forestiera pentru protectia rezervatiilor si a
monumentelor naturii sau avand rolul de conservare a unor ecosisteme de
importanta stiintifica;
- F.R. - vegetatie forestiera cu functie de recreere;
- F.P. - vegetatie forestiera cu functie prioritara de productie.
Propunerile de incadrare a terenurilor cu vegetatie forestiera pe categorii
functionale se fac de catre personalul tehnic din inspectoratele silvice
teritoriale, iar aprobarea incadrarii este de competenta conducerii
inspectoratului silvic teritorial. In cazul pasunilor impadurite pentru care
sunt intocmite studii de transformare, incadrarea pe categorii functionale se
face prin aceste studii.
CAP. 3
Gospodarirea vegetatiei forestiere situate pe terenuri din afara fondului
forestier national
Art. 8
(1) Proprietarii sau detinatorii de terenuri cu vegetatie forestiera din
afara fondului forestier national care au obligatia, stabilita prin lege, de a
asigura paza acesteia sunt raspunzatori de taierea, ruperea sau scoaterea din
radacini, fara drept, de arbori, puieti sau lastari, precum si de defrisarea
ilegala a acestei vegetatii.
(2) In cazul in care detinatorul terenului cu vegetatie forestiera din
afara fondului forestier national nu poate asigura paza acesteia si nici nu
poate angaja un paznic competent sa execute aceasta prestatie, se poate adresa
in scris ocolului silvic in a carui raza teritoriala se afla terenul, solicitand
ca acesta sa asigure paza prin personalul silvic de teren, pe baza de contract,
contra cost.
Art. 9
(1) Proprietarii sau detinatorii terenurilor cu vegetatie forestiera
situate in afara fondului forestier national au obligatia sa le mentina in stare
normala de sanatate si sa execute la timp lucrarile de igiena, precum si cele
de prevenire si combatere a bolilor si daunatorilor acestei vegetatii,
stabilite de organele inspectoratului silvic teritorial, prin mijloace proprii
sau prin unitati specializate, contra cost.
(2) Proprietarii sau detinatorii terenurilor cu vegetatie forestiera
situate in afara fondului forestier national vor semnala inspectoratului silvic
teritorial sau ocolului silvic invecinat, imediat ce constata aparitia de boli
sau de daunatori, si vor executa lucrarile de combatere, in conditiile
prevazute la alineatul precedent.
(3) In activitatea de depistare, prevenire si combatere a bolilor si
daunatorilor vegetatiei forestiere inspectoratul silvic teritorial este obligat
sa controleze starea de sanatate a vegetatiei forestiere si sa stabileasca, in
cazul depistarii unor factori patologici, masurile de combatere necesare.
Art. 10
(1) Pe terenurile cu vegetatie forestiera situate in afara fondului
forestier national pasunatul este permis numai cu acordul proprietarilor sau al
detinatorilor legali si numai in conditiile in care nu se produc fenomene de
eroziune a solului.
(2) Pasunatul pe terenurile cu vegetatie forestiera proprietate publica,
situate in afara fondului forestier national, este interzis in urmatoarele
situatii:
a) pe terenurile cu procese de eroziune si alunecari;
b) pe terenurile cu vegetatie forestiera cu inaltime sub 3 m, in cazul
pasunatului ovinelor, si sub 4 m, in cazul pasunatului bovinelor si
cabalinelor;
c) pe versantii directi ai lacurilor de acumulare care servesc la
alimentarea cu apa a localitatilor;
d) pe terenurile cu nisipuri mobile sau cu soluri scheletice;
e) pe terenurile cu vegetatie forestiera in curs de regenerare;
f) pe terenurile cu vegetatie forestiera afectate de fenomenul de uscare
intensa;
g) pe terenurile cu vegetatie forestiera, constituite ca rezervatii
stiintifice sau situate in perimetrul parcurilor nationale constituite conform
legii;
h) in plantatiile forestiere de pe terenurile degradate, inclusiv in cele
de pe terenurile constituite in perimetre de ameliorare;
i) in vegetatia forestiera destinata ca zona de agrement si recreere pentru
centrele urbane;
j) in parcurile dendrologice si in cele de agrement.
(3) Se recomanda proprietarilor sau detinatorilor de terenuri cu vegetatie
forestiera proprietate privata sa nu practice pasunatul pe terenurile care le
apartin, ce se incadreaza in categoriile prevazute la alin. (2), in vederea
evitarii degradarii factorilor de mediu.
Art. 11
(1) Taierea vegetatiei forestiere de pe terenurile situate in afara
fondului forestier national se va face la cererea proprietarilor sau a
detinatorilor legali, numai dupa marcarea prealabila a acestora de catre
organele silvice abilitate prin delegatia emisa o data cu predarea ciocanului
de marcat, cu respectarea urmatoarelor conditii:
a) taierea vegetatiei forestiere cu functii de protectie va fi admisa numai
in cazurile in care vegetatia nu isi mai exercita functia de protectie
stabilita de organele de specialitate din inspectoratele silvice teritoriale;
b) taierea vegetatiei forestiere de pe pasunile impadurite, care sunt
prevazute a fi transformate, se face cu respectarea varstelor de taiere
prevazute in anexa nr. 2 la prezentele norme tehnice silvice;
c) taierea vegetatiei forestiere cu functii de protectie se va face cu
conditia ca aceasta sa fie urmata de regenerarea naturala sau artificiala;
d) taierile pentru transformarea pasunilor impadurite se vor face potrivit
reglementarilor prevazute la art. 13 - 18;
e) perdelele forestiere de protectie si aliniamentele de arbori, cu stare
de vegetatie lanceda sau cu fenomene de uscare anormala, se vor putea taia pe
portiuni cu lungime de maximum 100 m, urmand ca portiunea alaturata sa fie
taiata dupa regenerarea cu reusita definitiva a celei anterioare;
f) vegetatia forestiera din parcurile situate in intravilanul localitatilor
si din cele dendrologice se va putea taia numai la varsta exploatabilitatii
fiziologice, cand se constata fenomenul de uscare;
g) taierea se face cu respectarea instructiunilor tehnice privind
termenele, modalitatile si epocile de recoltare, scoaterea si transportul
materialului lemnos, emise de autoritatea publica centrala care raspunde de
silvicultura;
h) taierile se vor face in regim codru sau crang, dupa caz, in functie de
varsta vegetatiei, de speciile principale si de modul lor de regenerare, de
provenienta speciilor (samanta sau lastari), de functia de protectie pe care o
indeplineste etc.;
i) vegetatia forestiera de pe terenuri degradate, a carei stare s-a
deteriorat si nu isi mai exercita functia de protectie, se va putea taia pe
parchete mici - sub 2 ha sau in benzi amplasate pe curba de nivel; taierea,
urmata in mod obligatoriu de regenerare naturala sau de impadurire prin
plantatii, dupa caz, se stabileste de inspectoratele silvice teritoriale;
j) marcarea arborilor de catre organele silvice se face contra cost, la
cererea scrisa a proprietarilor sau a detinatorilor terenurilor respective.
(2) Taierea jnepenisurilor din zona alpina este interzisa.
Art. 12
Proprietarii sau detinatorii de terenuri cu vegetatie forestiera sunt
obligati sa execute taierile de ingrijire specifice pentru mentinerea unei
stari fitosanitare corespunzatoare. In mod deosebit se vor executa taierile de
igiena, extragandu-se arborii atacati de boli sau daunatori si in curs de
uscare sau uscati. Extragerea acestora se va face dupa marcarea lor prealabila
de catre organele silvice teritoriale.
CAP. 4
Transformarea pasunilor impadurite
Art. 13
Transformarea pasunilor impadurite se face pe baza studiilor de
transformare, intocmite de unitati specializate, abilitate de autoritatea
publica centrala care raspunde de silvicultura, potrivit legii.
Art. 14
(1) Studiile de transformare a pasunilor impadurite se executa pe baza
comenzilor date de proprietarii sau de detinatorii pasunilor impadurite si a
contractelor incheiate intre parti. Continutul studiilor de transformare este
prezentat in anexa nr. 3 la prezentele norme tehnice silvice.
(2) Studiile de transformare a pasunilor impadurite sunt aplicabile pe o
durata de maximum 10 ani.
Art. 15
(1) Se vor intocmi studii de transformare a pasunilor impadurite numai
pentru acele trupuri de pasuni in care exista arboreturi care nu indeplinesc
functii speciale de protectie, in urmatoarele conditii:
a) arboreturile de pe terenuri cu panta medie de la 0 la 15 grade se pot
taia ras, daca au cel putin varsta exploatabilitatii, lasandu-se arbori izolati
cu coroana dezvoltata pentru a servi ca umbrare in timpul insolatiei puternice,
precum si benzi de protectie a malurilor pe langa paraie;
b) arboreturile de pe terenuri cu panta medie de 15 la 30 de grade se pot
rari pana la o consistenta cuprinsa intre 0,2 - 0,4, in functie de panta
terenului (0,2 la pante apropiate de 15 grade si 0,4 la pante apropiate de 30
de grade), daca acestea au cel putin varsta exploatabilitatii; reducerea consistentei
va fi variabila, tinandu-se seama de conditiile de sol, de starea arboretului
si de posibilitatile de instalare a vegetatiei ierboase pentru pasunat;
c) arboreturile de pe terenurile cu panta de peste 30 de grade nu se
defriseaza si nu se raresc; acestea vor fi parcurse cu lucrari de conservare
care se executa conform Normelor tehnice pentru alegerea si aplicarea
tratamentelor.
De asemenea, sunt supuse regimului de protectie si deci nu vor fi
transformate in pasuni arboreturile situate pe versantii directi ai lacurilor
de acumulare, indiferent de panta terenului, pe o distanta de maximum 500 m de
la limita acumularii;
d) pentru arboreturile care nu ajung la varsta exploatabilitatii in
deceniul urmator si au consistenta plina (peste 0,8) se vor prevedea taieri de
ingrijire, in functie de stadiul de dezvoltare a acestora.
(2) Vegetatia forestiera tanara, instalata ca urmare a neexecutarii
lucrarilor de ingrijire si de intretinere a pasunilor, formata din lastarisuri,
semintis, avand stadiul de dezvoltare nuelis - prajinis, respectiv cu diametrul
mediu de maximum 10 cm, va fi propusa pentru curatare, cu respectarea
conditiilor de panta si consistenta, prevazute la alin. (1) lit. a) - c).
Art. 16
Varstele exploatabilitatii la care arboreturile de pe pasunile impadurite
pot fi exploatate sunt prevazute in anexa nr. 2, la rubrica "Codru",
diminuate cu 10 ani.
Art. 17
Studiile de transformare a pasunilor impadurite se avizeaza de Comisia
tehnico-economica pentru silvicultura din cadrul Ministerului Apelor, Padurilor
si Protectiei Mediului, la cererea unitatii specializate care a intocmit
studiul.
Art. 18
Marcarea arborilor de pe pasunile impadurite si intocmirea actelor de
punere in valoare a vegetatiei forestiere pentru transformarea pasunilor
impadurite se fac de catre organele silvice teritoriale, contra cost, la
cererea proprietarilor sau a detinatorilor legali ai pasunilor impadurite.
CAP. 5
Dispozitii finale
Art. 19
Defrisarea vegetatiei forestiere de pe terenurile situate in afara fondului
forestier national este interzisa in urmatoarele situatii:
a) in zonele in care vegetatia forestiera indeplineste functiile speciale
de protectie prevazute la art. 7;
b) pe terenurile cu inclinare mai mare de 30 de grade;
c) inainte de atingerea varstei exploatabilitatii prevazute in anexa nr. 2.
Art. 20
(1) Valorificarea materialului lemnos de pe terenurile cu vegetatie
forestiera din afara fondului forestier national se face de catre detinatorii
acestora.
(2) Transportul materialului lemnos rezultat in urma taierilor vegetatiei
forestiere de pe terenurile situate in afara fondului forestier national se
face cu respectarea prevederilor Instructiunilor cu privire la circulatia si
controlul circulatiei materialelor lemnoase si al instalatiilor de transformat
lemn rotund, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 735/1998.
Art. 21
(1) Inspectoratele silvice teritoriale sunt obligate sa controleze modul de
gospodarire a vegetatiei forestiere de pe terenurile situate in afara fondului
forestier national si sa incheie procese-verbale de constatare in care sa
consemneze si masurile ce trebuie luate de catre proprietari sau detinatori
pentru respectarea reglementarilor de gospodarire in vigoare.
(2) Controalele se vor organiza de inspectoratele silvice teritoriale, cu
atragerea, dupa caz, si a personalului tehnic al ocolului silvic, de doua ori
pe an, la inceputul si la sfarsitul sezonului de vegetatie, precum si ori de
cate ori sunt primite sesizari ca se comit fapte ce contravin prevederilor
Codului silvic.
(3) La executarea controlului va participa si proprietarul sau delegatul
persoanei juridice detinatoare, care va fi anuntat in prealabil in privinta
datei controlului. In lipsa acestora, organele silvice vor putea solicita
participarea unui delegat al consiliului local.
Art. 22
Anexele nr. 1 - 3 fac parte integranta din prezentele norme tehnice
silvice.
ANEXA Nr. 1
la normele tehnice silvice
Inspectoratul silvic teritorial ...............
Judetul .......................................
Comuna ........................................
EVIDENTA
terenurilor cu vegetatie forestiera situate in afara fondului forestier
national
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A = Amplasamentul (satul, denumirea locului, km etc.)
B = Proprietarul sau detinatorul (numele persoanei fizice sau denumirea
persoanei juridice)*2)
C = Functia de protectie*3)
D = Suprafata (ha/ari)*4)
E = Lungimea (km/hm)
F = Observatii sau precizari
___________________________________________________________________________
Nr. Categoria de vegetatie A B C D E F
crt. _______________________________
Simbol*1) Categoria de
vegetatie
forestiera*1)
si, eventual,
denumirea
___________________________________________________________________________
0 1 2 3 4 5 6 7 8
___________________________________________________________________________
Unitatea de productie ......................
(numarul si denumirea)
___________________________________________________________________________
TOTAL:
___________________________________________________________________________
NOTA:
*1) Se vor inscrie trupurile cu vegetatie forestiera, eventual cu denumirea
acestora, precum si simbolul, astfel: A - pasune impadurita; B - perdea
forestiera de protectie a terenurilor agricole; C - palcurile de arbori de pe
pajisti; D - plantatie forestiera pe terenuri degradate; E - plantatie pentru
protectia lucrarilor hidrotehnice sau a lucrarilor de imbunatatiri funciare; F
- perdea forestiera de protectie a cailor de comunicatie; G - aliniamente de
arbori de-a lungul drumurilor (km); H - zone verzi din jurul localitatilor; I -
parcuri din intravilan, cu specii forestiere exotice; J - jnepenisuri din zona
alpina; K - parcuri dendrologice care nu fac parte din fondul forestier
national; L - zona de protectie a obiectivelor de interes national.
*2) In cazul vegetatiei forestiere de pe pajisti (fanete sau pasuni), atunci
cand intr-un bazin sau intr-o zona sunt mai multi proprietari persoane fizice
se va inscrie in evidenta: "Proprietari din ........." (localitate,
catun).
*3) Se va inscrie simbolul categoriei functionale, potrivit precizarilor
cuprinse la art. 7 din normele tehnice silvice.
*4) Suprafata se inscrie la toate categoriile de vegetatie, cu exceptia
aliniamentelor la care in coloana 7 se va inscrie lungimea in kilometri, cu o
zecimala.
ANEXA Nr. 2
la normele tehnice silvice
VARSTELE DE TAIERE
pentru vegetatia forestiera de pe terenurile situate in afara fondului
forestier national - pasuni impadurite
- varsta in ani -
_______________________________________________________________________
Nr. Specia principala Codru Crang
crt. -------------- ----------------
Maxim Minim Maxim Minim
_______________________________________________________________________
0 1 2 3 4 5
_______________________________________________________________________
1. Molid 80 65 - -
2. Brad 100 80 - -
3. Pin 70 60 - -
4. Fag - din samanta 100 80 35 25
5. Fag - din lastari 80 70 30 20
6. Mesteacan 50 40 - -
7. Gorun - din samanta 100 80 35 25
8. Gorun - din lastari 80 60 30 20
9. Carpen 60 40 35 20
10. Stejar pedunculat - din samanta 100 80 35 25
11. Stejar pedunculat - din lastari 80 60 30 20
12. Garnita 90 70 35 25
13. Cer 80 65 30 20
14. Tei 80 50 30 20
15. Salcam - - 30 15
16. Plop indigen - - 30 20
17. Salcie - din renis - - 35 20
18. Salcie - din sulinari - - 20 10
19. Anin - - 40 20
20. Plop euramerican 25 15 - -
_______________________________________________________________________
NOTA:
Varstele maxime se au in vedere la arboreturile viguroase cu o
productivitate superioara, iar cele minime la arboreturile cu stare de
vegetatie lanceda si cu productivitate inferioara.
Pentru vegetatia forestiera care indeplineste o functie prioritara de
productie varstele prevazute la rubrica "Codru" se diminueaza cu 10
ani.
ANEXA Nr. 3
la normele tehnice silvice
CONTINUTUL
studiilor de transformare a pasunilor impadurite
1. Situatia teritorial-administrativa
- Denumirea detinatorului legal si sediul acestuia
- Amplasarea teritoriala a trupurilor de pasune: comuna, ocol silvic, bazin
hidrografic, vecinatati, limite, hotare
- Documentele care atesta dreptul de proprietate sau de detinere legala;
istoricul proprietatii
2. Organizarea teritoriului
- Denumirea trupurilor care fac obiectul studiului
- Constituirea si materializarea parcelarului si a subparcelarului (borne,
materializarea limitelor trupului, ale parcelelor si subparcelelor)
3. Caracteristici geografice si climatice
- Indicarea zonei geografice si caracteristica reliefului
- Caracteristici geologice si petrografice
- Altitudine, expozitie, panta
- Reteaua hidrologica
- Date climatice
- Caracteristici pedologice
- Date fitoclimatice
4. Descrierea statiunii si a vegetatiei forestiere (descrierea parcelara)
A. Date generale: parcela si subparcela, suprafata, categoria functionala
B. Descrierea statiunii: forma de relief, configuratia terenului,
expozitie, inclinare, altitudine, tip genetic de sol, tip de flora, tip de
statiune, date caracteristice pentru statiune (eroziune, grohotis, stancarii
etc.) si alte caracteristici ecopedologice care prezinta importanta pentru
vegetatia forestiera ce se mentine sau pentru crearea pasunii
C. Descrierea vegetatiei: specia - elementul de arboret, provenienta,
varsta, proportia elementelor, clasa de productie, cresterea, volumul la hectar
si pe subparcela; pe total se redau varsta medie, consistenta, volumul total,
distanta pana la drumul auto, caracteristicile speciale
D. Stabilirea categoriei functionale
E. Propuneri: varsta exploatabilitatii, lucrari propuse in raport cu panta
terenului si cu starea arboretului
5. Planul decenal al taierilor de transformare si al lucrarilor de
conservare sau de ingrijire a arboreturilor
Acesta va cuprinde: numarul parcelei si indicativul subparcelei; suprafata;
principalele date care justifica lucrarea propusa (proportia speciilor, varsta
medie actuala, varsta exploatabilitatii, consistenta, clasa de productie medie,
panta medie); volumul actual; lucrarile propuse (taiere rasa; taiere de
reducere a consistentei la 0, ...; taieri de conservare; rarituri; taieri de
igiena; curatarea pasunii de maracini si de lastari, pe terenurile cu panta de
pana la 30 de grade); volumul de extras in deceniul urmator.
6. Memoriu justificativ
7. Harta pasunii impadurite
a) Harta pasunii impadurite in situatia actuala
b) Harta pasunii impadurite cu lucrari propuse
*
Precizari suplimentare
a) La intocmirea studiului se vor folosi hartile existente la oficiile de
cadastru si organizarea teritoriului sau cele din arhiva Institutului de
Cercetari si Amenajari Silvice.
In lipsa acestora se vor face ridicari in plan cu aparate tachimetrice
pentru trupuri cu suprafata de peste 500 ha sau cu busola topografica la
trupuri cu suprafata sub 500 ha. Limitele interioare ale parcelelor sau ale
subparcelelor se vor ridica in plan cu busola topografica.
b) Marimea parcelelor va fi determinata de existenta elementelor de relief
- culmi, paraie, drumuri permanente etc.
c) Criteriile de constituire a subparcelelor sunt urmatoarele:
- inclinarea terenului intre limitele 0 - 15 grade, 15 - 30 de grade si
peste 30 de grade;
- consistenta arboretului, cu diferente de minimum 3 zecimi;
- varsta arboretului, cu diferente de peste 10 ani la arboreturile echiene
si peste 20 de ani la arboreturile relativ echiene sau relativ pluriene;
- proportia speciilor in cazurile in care una dintre speciile principale
are o pondere mai mare sau mai mica cu doua zecimi pe o suprafata de minimum 5
ha;
- diferenta de o clasa de productivitate.
d) Descrierea parcelara se face conform precizarilor cuprinse in
normativele de amenajare a padurilor.
e) Studiile de transformare se intocmesc in cinci exemplare pentru:
beneficiar (proprietarul sau detinatorul legal al pasunii impadurite), ocolul
silvic, directia silvica, Regia Nationala a Padurilor si arhiva unitatii care a
intocmit studiul.