ORDIN Nr. 247
din 13 octombrie 2006
pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare cu privire la introducerea masurilor comunitare minime
pentru controlul anumitor boli ale pestilor
ACT EMIS DE:
AUTORITATEA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTE
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 921 din 14 noiembrie 2006
Având în vedere prevederile
art. 10 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea
activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi
completările ulterioare,
în temeiul art. 3 alin. (3) şi al art. 4 alin. (3) din
Hotărârea Guvernului nr. 130/2006 privind organizarea şi funcţionarea
Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a
unităţilor din subordinea acesteia,
văzând Referatul de aprobare nr. 25.477 din 2 octombrie
2006, întocmit de Direcţia generală sanitară veterinară din cadrul Autorităţii
Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,
preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare
Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emite
următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Norma sanitară veterinară cu
privire la introducerea măsurilor comunitare minime pentru controlul anumitor
boli ale peştilor, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa Alimentelor, institutele veterinare centrale şi direcţiile
sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului
Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile
prezentului ordin.
Art. 3. - (1) La data intrării în vigoare a prezentului
ordin se abrogă Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr.
241/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la măsurile
comunitare minime pentru controlul
anumitor boli ale peştilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 813 din 8 noiembrie 2002.
(2) De la data intrării în vigoare a prezentului ordin,
referirile făcute la ordinul menţionat la alin. (1) se vor considera ca fiind referiri la prezentul ordin.
Art. 4. - Prezentul ordin preia prevederile Deciziei
Comisiei 93/53/CEE cu privire la introducerea măsurilor comunitare minime
pentru controlul anumitor boli ale peştilor, publicată în Jurnalul Oficial al
Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 175 din 17 iulie 1993, p. 28, amendată
ultima dată prin Decizia Comisiei 2001/288/CE.
Art. 5. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare la 10 zile de la
publicare.
Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare
şi pentru Siguranţa Alimentelor,
Marian Avram
ANEXĂ
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ
cu privire la introducerea măsurilor comunitare
minime pentru controlul anumitor boli ale peştilor
CAPITOLUL I
Prevederi generale
Art. 1. - Prezenta normă sanitară veterinară defineşte
măsurile comunitare minime pentru controlul bolilor peştilor la care se face
referire în listele I şi II din anexa nr. 1 la Norma sanitară veterinară
privind condiţiile de sănătate a animalelor, care reglementează punerea pe
piaţă a animalelor şi a produselor de acvacultura, aprobată prin Ordinul
preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
Alimentelor nr. 82/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 399 din 9 mai 2006, ce transpune în legislaţia naţională Directiva
Consiliului 91/67 CEE.
Art. 2. - In sensul prezentei norme sanitare
veterinare, se aplică definiţiile stabilite în art. 2 din norma sanitara
veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţi Naţionale Sanitare
Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 82/2006, precum şi următoarele
definiţii:
a) boli din lista I - bolile
peştilor la care se face referire în lista I din anexa nr. 1 la norma sanitară
veterinara aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare si pentru Siguranţa Alimentelor nr. 82/2006;
b) boli din lista II - bolile
peştilor la care se face referire în lista II din anexa nr. 1 la norma sanitară
veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare
Veterinare si pentru Siguranţa Alimentelor nr. 82/2006;
c) peşte suspect de a fi
infectat - peştele care prezintă semne clinice,
leziuni post-mortem sau reacţii dubioase la testele de laborator şi dă naştere
unei suspiciuni privind prezenţa unei boli din lista I sau II;
d) peşte infectat - peştele la care a fost oficial confirmată prezenţa unei boli din
lista I sau II, în urma unui examen de laborator sau, în cazul anemiei
infecţioase a somonului, în urma unui examen clinic şi a unui examen
post-mortem;
e) fermă suspectă de a fi
infectată - ferma care conţine peşte suspect de a
fi infectat;
f) fermă infectată - ferma care conţine peşte infectat; de asemenea, ferma care a fost
evacuată, dar nu a fost încă dezinfectată.
Art. 3. - (1) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară
şi pentru Siguranţa Alimentelor se asigură că toate fermele care cresc sau
deţin peşte receptiv la bolile din lista I sau II îndeplinesc următoarele
condiţii:
a) sunt înregistrate de serviciul veterinar oficial; această înregistrare trebuie actualizată
periodic;
b) deţin registre pentru:
(i) peştele viu, icrele şi gameţii care intră în
fermă, conţinând toate informaţiile privind achiziţionarea, numărul sau
greutatea peştilor, mărimea, sursa şi furnizorii lor;
(ii) peştele viu, icrele şi gameţii care se livrează
din fermă, conţinând toate informaţiile privind expedierea, numărul sau
greutatea peştilor, mărimea lor;
(iii) mortalitatea observată.
(2) Registrele prevăzute la alin. (1) vor fi puse la
dispoziţie serviciului veterinar oficial oricând acesta din urmă solicită acest
lucru; registrele trebuie actualizate periodic şi păstrate o perioadă de 4 ani.
Art. 4. - Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa Alimentelor se asigură că suspiciunea oricărei boli dintre
cele cuprinse în listele I şi II este notificată în mod obligatoriu şi cât mai
repede posibil serviciului veterinar oficial.
CAPITOLUL II
Măsurile de control pentru bolile din lista I
Art. 5. - (1) Atunci când
peştele dintr-o fermă este suspect de a fi infectat cu o boală din lista I,
Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor se
asigură că serviciul veterinar oficial ia imediat măsuri pentru efectuarea unei
anchete epizootologice oficiale, pentru a confirma sau a infirma prezenţa bolii,
pentru efectuarea examenului clinic şi pentru prelevarea probelor necesare
pentru examenul de laborator.
(2) De îndată ce suspiciunea bolii este notificată,
serviciul veterinar oficial trebuie să pună ferma sub supraveghere şi trebuie
să solicite următoarele:
a) să fie făcută o evaluare oficială a tuturor
speciilor şi categoriilor de peşti şi, cu privire la fiecare dintre acestea, să
fie înregistrat numărul peştilor deja morţi, infectaţi sau suspecţi de a fi
infectaţi ori contaminaţi. Evaluarea trebuie actualizată de proprietar sau de
deţinător, pentru a se ţine seama de creşterea populaţiei ori de noile cazuri
de mortalitate observate în perioada de suspectare a infecţiei; informaţiile
din evaluare trebuie să fie prezentate la cerere şi pot fi verificate la
fiecare inspecţie;
b) niciun fel de peşte, viu sau mort, icre sau gameţi
nu intră sau nu ies din fermă fără autorizaţia serviciului veterinar oficial;
c) ecarisarea peştilor morţi sau a organelor lor să fie
efectuată sub supravegherea medicului veterinar oficial;
d) intrarea sau ieşirea furajelor, uneltelor,
obiectelor ori a altor substanţe, cum ar fi deşeurile, ce pot transmite boala,
să fie supusă, dacă este necesar, autorizării de către serviciul veterinar
oficial, care trebuie să stabilească condiţiile necesare pentru a preveni
răspândirea agentului patogen;
e) mişcarea persoanelor către sau din fermă să fie
supusă aprobării serviciului veterinar oficial;
f) intrarea sau ieşirea vehiculelor în ori din fermă
să fie supusă aprobării serviciului veterinar oficial, care trebuie să
stabilească condiţiile necesare pentru a preveni răspândirea agentului patogen;
g) la intrările şi ieşirile din fermă să fie folosite
mijloace adecvate de dezinfecţie;
h) o anchetă epizootologică să fie efectuată conform
art. 8 alin. (1);
i) toate fermele situate în aceeaşi zonă de captare a
apei sau în aceeaşi zonă de coastă să fie puse sub supraveghere oficială şi
niciun fel de peşte, icre sau gameţi să nu părăsească aceste ferme fără
autorizaţia serviciului veterinar oficial. In cazul zonelor de captare a apei
sau al zonelor de coastă vaste, serviciul veterinar oficial poate să decidă să
limiteze această măsură la o suprafaţă mai mică din apropierea fermei
suspectate de a fi infectată, dacă se consideră că această zonă acordă garanţii
maxime pentru prevenirea răspândirii bolii.
(3) Dacă este necesar, serviciile veterinare oficiale
ale ţărilor vecine sau din ţările terţe trebuie informate despre cazul
suspectat. In această situaţie serviciul veterinar oficial al ţării respective
trebuie să acţioneze în mod corespunzător pentru a aplica măsurile necesare în
vederea prevenirii bolii.
(4) Atunci când este necesar pot fi luate măsuri
specifice în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene.
(5) Până când măsurile oficiale stabilite la alin. (2)
sunt aplicate, proprietarul sau deţinătorul oricărui peşte la care boala este
suspectată trebuie să ia toate măsurile adecvate pentru a respecta prevederile
alin. (2), cu excepţia lit. h) şi i).
(6) Măsurile la care se face referire la alin. (2) nu
trebuie ridicate până când suspiciunea bolii nu a fost infirmată oficial.
Art. 6. - De îndată ce prezenţa unei boli din lista I a
fost confirmată oficial, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru
Siguranţa Alimentelor se asigură că serviciul veterinar oficial dispune
aplicarea măsurilor menţionate la art. 5 alin. (2), precum şi a următoarelor
măsuri:
a) într-o fermă infectată:
(i) tot peştele trebuie eliminat conform unei scheme
stabilite de serviciul veterinar oficial şi aprobate de Autoritatea Naţională
Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, în conformitate cu
cerinţele Uniunii Europene;
(ii) în cazul fermelor situate departe de mare, toate
bazinele trebuie să fie drenate în scopul curăţării şi
dezinfectării;
(iii) toate icrele şi gameţii, peştii morţi şi peştii
care prezintă semne clinice de boală trebuie să fie consideraţi materiale cu
risc crescut şi trebuie să fie distruşi sub supravegherea serviciului veterinar oficial, conform Regulamentului Parlamentului si al
Consiliului (CE) 02/1774;
(iv) tot peştele viu trebuie ori să fie omorât şi
distrus sub supravegherea serviciului veterinar oficial, conform Regulamentului
Parlamentului şi al Consiliului (CE) 02/1774, ori, în cazul peştelui ce a atins
mărimea comercială şi nu prezintă niciun semn clinic de boală, să fie dirijat,
sub supravegherea serviciului veterinar oficial, pentru comercializare sau
procesare în scopul consumului uman. In ultimul caz serviciul veterinar oficial
trebuie să se asigure că peştele este imediat eviscerat şi tranşat, că aceste
operaţiuni se efectuează în condiţii care să prevină răspândirea agenţilor
patogeni, că deşeurile de peşte şi viscerele sunt considerate material cu risc
crescut şi sunt supuse unui tratament pentru a distruge agenţii patogeni, în
concordanţă cu Regulamentul Parlamentului şi al Consiliului (CE) 02/1774, şi că
apa folosită este supusă unui tratament care inactivează orice agent patogen pe
care îl poate conţine;
(v) după mutarea peştelui, icrelor şi gameţilor
bazinele, echipamentul şi orice material posibil să fie contaminat trebuie să fie curăţate şi dezinfectate cât mai repede posibil,
urmându-se instrucţiunile stabilite de serviciul veterinar oficial, astfel
încât să se elimine orice risc de răspândire sau de supravieţuire a agentului
patogen al bolii. Procedurile de curăţare şi dezinfecţie ale unei ferme
infectate trebuie să fie stabilite în conformitate cu cerinţele Uniunii
Europene;
(vi) orice substanţă care ar putea fi contaminată, la
care se face referire în art. 5 alin. (2) lit. d), trebuie să fie distrusă sau
tratată astfel încât să se asigure distrugerea oricărui agent patogen prezent;
(vii) o anchetă epizootologică trebuie să fie efectuată
în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) şi trebuie aplicate prevederile
art. 8 alin. (4). Această anchetă trebuie să includă prelevarea de probe pentru
examenul de laborator;
b) trebuie supravegheată starea de sănătate a peştilor
din toate fermele situate în zona de captare a apei sau în zona de coastă în
care este situată ferma infectată. Dacă se evidenţiază cazuri pozitive, trebuie
aplicate măsurile prevăzute mai sus;
c) repopularea fermei trebuie să fie autorizată de
serviciul veterinar oficial, dacă s-au efectuat operaţiunile de curăţare şi dezinfecţie,
la sfârşitul unei perioade stabilite de către serviciul veterinar oficial, care
să asigure eliminarea agentului patogen, precum şi a altor agenţi patogeni
posibili, existenţi în această zonă de captare a apei;
d) dacă pentru aplicarea măsurilor stabilite la art. 5
alin. (2) lit. a), b), c) şi d) este necesar, se va colabora cu alte servicii
veterinare oficiale ale statelor vecine. Atunci când este necesar, măsuri
suplimentare adecvate trebuie adoptate în conformitate cu cerinţele Uniunii
Europene.
Art. 7. - Atunci când peştele care nu aparţine nici
unei ferme ori peştele din lacuri, iazuri sau din alte instalaţii folosite
pentru pescuit ori peştii ornamentali de exploataţie sunt infectaţi sau
suspecţi de a fi infectaţi, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru
Siguranţa Alimentelor se asigură că sunt luate măsuri adecvate. Aceasta trebuie
să informeze Comisia Europeană şi celelalte state membre ale Uniunii Europene
despre măsurile pe care Ie-a luat.
Art. 8. - (1) Ancheta epizootologică trebuie să aibă în
vedere:
a) durata probabilă a perioadei de când boala ar fi
putut exista în fermă înainte de a fi notificată sau suspectată;
b) originea posibilă a bolii din fermă şi
identificarea altor ferme în care există icre, gameţi şi peşte din speciile
receptive la infecţie;
c) mişcarea peştilor, icrelor, gameţilor, vehiculelor
sau a substanţelor şi persoanelor care ar fi putut purta agentul patogen al
bolii în sau din fermele în cauză;
d) posibila existenţă a
purtătorilor de boală şi distribuţia lor.
(2) Dacă ancheta epizootologică evidenţiază că boala
ar fi putut fi introdusă din altă zonă de captare a apei sau din altă zonă de
coastă ori ar fi putut fi contaminată o altă zonă de captare a apei sau altă
zonă de coastă ca urmare a unui contact realizat prin mişcarea peştilor,
icrelor sau gameţilor ori a animalelor, vehiculelor şi persoanelor sau în orice
alt mod, fermele ce aparţin unor astfel de zone de captare a apei sau zone de
coastă trebuie să fie considerate suspecte de infecţie şi trebuie să se aplice
măsurile stabilite la art. 5. Dacă prezenţa bolii este confirmată, trebuie să
se aplice măsurile stabilite la art. 6.
(3) Dacă ancheta epizootologică evidenţiază că este
necesară cooperarea cu serviciile oficiale ale unui stat membru al Uniunii
Europene vecin, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor ia toate măsurile
necesare pentru a asigura colaborarea cu aceste servicii în vederea aplicării prevederilor prezentei norme sanitare veterinare.
(4) Trebuie să fie stabilită o unitate de criză cu
scopul de a se asigura coordonarea completă a tuturor măsurilor necesare pentru
a se realiza eradicarea bolii cât mai repede posibil şi în scopul efectuării
investigării epizootice.
CAPITOLUL III
Măsurile de control pentru bolile din lista II
Art. 9. - (1) Atunci când este suspectată şi/sau
confirmată o boală din lista II într-o zonă sau într-o fermă autorizată,
situată într-o zonă neautorizată, trebuie efectuată o anchetă epizootologică
conform art. 8. Dacă România doreşte să îşi recâştige statutul definit conform
normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii
Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 82/2006,
trebuie să respecte prevederile anexelor nr. 2 şi 3 la norma sanitară
veterinară menţionată.
(2) Dacă ancheta epizootologică relevă că boala ar fi
putut să fie introdusă dintr-o zonă sau dintr-o altă fermă autorizată ori ar fi
putut să fie transferată în altă fermă autorizată în urma mişcării peştilor, icrelor,
gameţilor, vehiculelor sau persoanelor ori în alt mod, această zonă sau fermă
trebuie să fie considerată suspectă şi trebuie să se aplice măsurile adecvate.
(3) Serviciul veterinar oficial
poate autoriza creşterea peştilor până când ating dimensiunea comercială pentru
a fi comercializaţi.
Art. 10. - (1) Atunci când o fermă neautorizată,
situată într-o zonă neautorizată, conţine peşte suspectat de a fi infectat cu o
boală din lisa II, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru
Siguranţa Alimentelor se asigură că serviciul veterinar oficial ia următoarele
măsuri:
a) declanşează imediat ancheta epizootologică pentru a
confirma sau a infirma prezenţa bolii şi, atunci când este necesar, dispune recoltare de probe pentru examinare într-un laborator
autorizat;
b) efectuează sau solicită să se efectueze o evaluare
oficială a fermelor infectate, această evaluare fiind actualizată periodic;
c) pune sau solicită să fie puse sub supraveghere
veterinară oficială fermele infectate, pentru a se asigura că, prin derogare de
la prevederile art. 3 alin. (1) din norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru
Siguranţa Alimentelor nr. 82/2006, singurele mişcări autorizate din fermele infectate
sunt cele de peşte viu, icre sau gameţi destinaţi fie altor ferme infectate cu
aceeaşi boală, fie pentru tăiere în vederea comercializării pentru consumul
uman.
(2) Autoritatea Naţională
Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor poate stabili şi pentru o
perioadă determinată, sub supravegherea serviciului veterinar oficial, un
program opţional sau obligatoriu pentru eradicarea bolilor din lista II, din
fermele neautorizate sau din zonele neautorizate. In această perioadă trebuie
interzisă introducerea într-o zonă sau fermă supusă unui astfel de program a
peştelui viu, icrelor sau gameţilor proveniţi din fermele infectate ori din
ferme cu status de sănătate necunoscut.
(3) Aceste programe care vor fi
stabilite pe baza criteriilor generale, în conformitate cu cerinţele Uniunii
Europene, vor fi trimise Comisiei Europene pentru examinare detaliată şi,
eventual, pentru aprobare, iar atunci când este cazul, vor fi amendate conform
recomandărilor.
(4) După perioada la care se
face referire la alin. (2) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa
Alimentelor trebuie să informeze Comisia Europeană despre rezultatele
obţinute.
CAPITOLUL IV
Prevederi finale
Art. 11. - (1) Prelevarea de
probe şi testarea de laborator pentru diagnosticarea bolilor din listele I şi
II trebuie să se efectueze folosindu-se metodele stabilite conform normei
sanitare veterinare aprobate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale
Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 82/2006.
(2) Testarea pentru diagnosticarea bolii sau a
prezenţei agenţilor patogeni trebuie să se efectueze de către un laborator
autorizat de serviciul veterinar oficial. Testarea de laborator, în special la
prima apariţie a bolii, trebuie să identifice tipul, subtipul şi varianta
agentului patogen care a determinat boala, care trebuie să fie confirmate de
laboratorul naţional de referinţă şi pot fi confirmate, dacă se consideră
necesar, de laboratorul de referinţă al Comunităţii Europene la care se face
referire în art. 13.
Art. 12. - (1) Autoritatea Naţională Sanitară
Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să se asigure că este
desemnat un laborator naţional de referinţă, cu amenajări şi personal
experimentat, care să îi permită să indice în orice moment şi, în special când
boala în cauză apare pentru prima dată, tipul, subtipul şi varianta agentului
patogen care a determinat boala şi să confirme rezultatele obţinute de
laboratoarele regionale de diagnostic.
(2) Laboratorul naţional de referinţă desemnat pentru
bolile menţionate în prezenta normă sanitară veterinară este răspunzător de
coordonarea standardelor şi a metodelor de diagnostic şi de folosirea
reactivilor.
(3) Laboratorul naţional de referinţă desemnat pentru
bolile menţionate în prezenta normă sanitară veterinară este răspunzător de
coordonarea standardelor şi a metodelor de diagnostic stabilite de fiecare
laborator pentru diagnosticarea bolilor în cauză. In acest scop laboratorul
naţional de referinţă:
a) poate să furnizeze reagenţi pentru diagnostic
laboratoarelor autorizate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa Alimentelor;
b) trebuie să controleze calitatea tuturor reagenţilor
de diagnostic folosiţi în România;
c) trebuie să efectueze periodic teste de
intercomparare;
d) trebuie să deţină, din cazurile confirmate în
România, culturi ale agentului patogen al bolii izolat;
e) trebuie să asigure confirmarea rezultatelor
pozitive obţinute în laboratoarele de diagnostic autorizate de Autoritatea Naţională
Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.
(4) Prin derogare de la prevederile alin. (1), dacă
România nu are un laborator naţional autorizat competent pentru boala în cauză,
poate folosi serviciile unui laborator naţional dintr-un stat membru al Uniunii
Europene cu competenţă în acest domeniu.
(5) Laboratorul naţional de referinţă pentru bolile
peştilor este stabilit în anexa nr. 1.
(6) Laboratorul naţional desemnat pentru bolile la
care se face referire cooperează cu laboratorul de referinţă al Comunităţii
Europene la care se face referire în art. 13.
Art. 13. - Laboratorul de referinţă al Comunităţii
Europene pentru bolile peştilor este indicat în anexa nr. 2.
Art. 14. - Este interzisă vaccinarea împotriva bolilor
din lista II în zone autorizate, ferme autorizate situate în zone neautorizate
sau în zone ori ferme care au demarat deja procedurile de autorizare stabilite
în norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii
Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 82/2006,
precum şi împotriva bolilor din lista I. Prin derogare, vaccinarea poate fi aprobată în cazul unui
focar al bolilor din lista I, cu condiţia ca procedurile de vaccinare să fie
specificate în planurile de contingenţă autorizate conform art. 15 şi să se
ţină seama de criteriile menţionate în anexa nr. 4.
Art. 15. - (1) Autoritatea Naţională Sanitară
Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor elaborează un plan de urgenţă în
care trebuie să se specifice cum va implementa măsurile stabilite în prezenta
normă sanitară veterinară în eventualitatea unui focar al unei boli din lista
I. Acest plan trebuie să permită accesul la facilităţi, echipament, personal şi
la toate celelalte structuri corespunzătoare, necesare pentru o eradicare
rapidă şi eficientă a focarului.
(2) Criteriile minime ce trebuie aplicate pentru
întocmirea acestor planuri sunt stabilite în anexa nr. 3.
(3) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa Alimentelor poate să limiteze din proprie iniţiativă aplicarea
criteriilor specifice bolilor în cauză atunci când criteriile minime au fost
deja adoptate, în contextul trimiterii planurilor de contingenţă referitoare la
aplicarea măsurilor pentru combaterea altei boli.
(4) Planurile de contingenţă întocmite conform
criteriilor menţionate în anexa nr. 3 trebuie înaintate Comisiei Europene, care
le va examina pentru a determina dacă ele permit ca obiectivul stabilit să fie
atins şi va aproba planurile sau le va amenda, dacă este necesar, în conformitate
cu cerinţele Uniunii Europene.
Art. 16. - (1) Experţii Comisiei Europene pot, în
colaborare cu Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor, şi, în măsura în care este necesar, să efectueze controale ad-hoc
în România pentru a se asigura de aplicarea prevederilor prezentei norme
sanitare veterinare. Pentru aceasta ei pot verifica un procent reprezentativ de
exploataţii pentru a vedea dacă Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa Alimentelor verifică dacă aceste exploataţii îndeplinesc
prevederile prezentei norme sanitare veterinare.
(2) Dacă acest control se efectuează pe teritoriul
României, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor trebuie să acorde toată asistenţa necesară experţilor în efectuarea
îndatoririlor lor.
(3) Reguli detaliate pentru implementarea
prevederilor prezentului articol trebuie stabilite în conformitate cu cerinţele
Uniunii Europene.
Art. 17. - Condiţiile de
participare financiară a Comunităţii la acţiunile luate pentru punerea în
aplicare a prezentei norme sanitare veterinare sunt definite prin Decizia
90/424/EEC.
Art. 18. - Măsurile necesare pentru implementarea
prezentei norme sanitare veterinare privind acţiunile menţionate în articolele
enumerate mai jos trebuie adoptate conform procedurilor comunitare:
a) art. 5 alin. (2);
b) art. 6;
c) art. 10 alin. (1) si (2);
d) art. 12;
e) art. 15;
f) art. 16.
Art. 19. - (1) Autoritatea Naţională Sanitară
Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor poate adopta acte legislative sau
prevederi administrative suplimentare necesare pentru aplicarea prevederilor
prezentei norme sanitare veterinare şi va informa Comisia Europeană despre
aceasta.
(2) Atunci când Autoritatea
Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor adoptă
prevederile menţionate la alin. (1), acestea trebuie să facă referire la
prezenta normă sanitară veterinară.
Art. 20. - Anexele nr. 1 -4 fac parte integrantă din
prezenta normă sanitară veterinară.
ANEXA Nr. 1 la norma sanitară veterinară
LABORATORUL NAŢIONAL DE REFERINŢĂ PENTRU BOLILE
PEŞTILOR
Pentru România, laboratorul naţional de referinţă este
Laboratorul naţional pentru bolile peştilor din cadrul Institutului National de
Diagnostic si Sănătate Animală, str. Dr. Staicovici nr. 63, sectorul 5, cod
76202, Bucureşti, tel. (40-01) 410.12.99, (40-01) 410.13.90, fax (40-01) 411,
e-mail: lcsvd@dial.roknet.ro.
ANEXA Nr. 2 la norma sanitară veterinară
LABORATORUL DE REFERINŢĂ AL COMUNITĂŢII EUROPENE PENTRU BOLILE
PEŞTILOR
Statens Veterinaere Serumlaboratorium
Landbrugsministeriet, Hangoevej 2, 8200 Aarhus N, Denmark.
ANEXA Nr. 3 la norma sanitară veterinară
CRITERII MINIME PENTRU
PLANURI DE URGENŢĂ
Planurile de urgenţă trebuie să îndeplinească cel puţin
următoarele criterii:
1. stabilirea unui centru naţional de criză care să
coordoneze toate măsurile de control în România;
2. prevederea unei liste a centrelor locale de combatere a bolii, cu amenajările adecvate, pentru a coordona
măsurile de combatere a bolii la nivel local;
3. punerea la dispoziţie de informaţii detaliate cu
privire la personalul implicat în măsurile de combatere a bolii, calificarea şi
responsabilităţile lui;
4. fiecare centru local de combatere a bolii să fie
capabil să contacteze rapid persoanele sau organizaţiile care sunt implicate
direct ori indirect;
5. echipamentul şi materialele necesare să fie
disponibile pentru a se realiza în mod adecvat măsurile de combatere a bolii;
6. prevederea de instrucţiuni detaliate pentru
acţiunile ce sunt întreprinse în cazul suspiciunii sau confirmării infecţiei
ori contaminării;
7. stabilirea de programe de instruire pentru a se
menţine şi a se dezvolta abilităţile în domeniu şi procedurile administrative;
8. atunci când este necesar, laboratoarele de
diagnostic să aibă amenajări pentru examinarea post-mortem, capacitatea
necesară pentru serologie, histologie etc. şi să menţină calificarea
personalului pentru tehnicile de diagnosticare rapidă (în acest scop trebuie luate
măsuri pentru transportarea rapidă a probelor);
9. adoptarea unor prevederi pentru a se asigura
competenţele legale necesare pentru implementarea planurilor de urgenţă.
ANEXA Nr. 4 la norma sanitară veterinară
CRITERIILE PENTRU PROGRAME DE VACCINARE
Programele de vaccinare trebuie să conţină cel puţin
următoarele:
1. informaţii privind natura bolii care impune să fie
efectuată o solicitare de vaccinare;
2. informaţiile trebuie furnizate pentru zonele de
coastă şi de uscat, pentru amplasările şi fermele în care poate fi efectuată
vaccinarea; în nicio circumstanţă vaccinarea nu poate fi coordonată
depăşindu-se limitele zonei infectate şi, dacă este necesar, ale zonei-tampon
stabilite în jurul zonei infectate;
3. informaţii detaliate referitoare la vaccinul ce
trebuie folosit, incluzând tipul/tipurile de vaccin care poate/pot fi
folosit/folosite;
4. informaţii detaliate cu privire la condiţiile de
folosire, frecvenţa vaccinării şi limitele de utilizare
a vaccinului;
5. criterii pentru încetarea vaccinării;
6. datele, amplasările şi fermele în care au fost
efectuate vaccinările şi stabilirea unei zone-tampon vor fi cuprinse într-un
registru al vaccinărilor anterioare;
7. măsurile luate pentru ca mişcările peştilor să fie
limitate în zona de vaccinare, pentru a garanta că peştii pot părăsi zona de
vaccinare doar dacă urmează să fie omorâţi pentru consumul uman sau, dacă este
necesar, distruşi;
8. orice alte prevederi necesare, cerute pentru
vaccinare.