ORDIN   Nr. 2268 din 28 septembrie 2007

privind aplicarea Programului „A doua sansa"

ACT EMIS DE: MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 789 din 21 noiembrie 2007

In conformitate cu prevederile Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia privind organizarea procesului de învăţământ în cadrul Programului „A doua şansă" pentru învăţământul primar, prevăzută în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Se aprobă Planul-cadru de învăţământ pentru Programul „A doua şansă" pentru învăţământul primar, prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - In cadrul Programului „A doua şansă" pentru învăţământul primar se aplică programele şcolare aprobate prin ordinul ministrului educaţiei şi cercetării privind aplicarea Programului „A doua şansă" pentru învăţământul primar în anul şcolar 2005-2006.

Art. 4. - Se aprobă Metodologia privind organizarea procesului de învăţământ în cadrul Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior, prevăzută în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5. - Se aprobă Planul-cadru de învăţământ pentru Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior, prevăzut în anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 6. - (1) Metodologiile şi planurile-cadru aprobate prin prezentul ordin se aplică începând cu anul şcolar 2007-2008.

(2) In anul şcolar 2007-2008 fac excepţie de la prevederile alin. (1) clasele care au fost constituite în anul şcolar 2004- 2005 şi care se află în anul IV din cadrul Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior. Pentru acestea se aplică planurile-cadru de învăţământ prevăzute în anexa nr. 2.b la ordinul ministrului educaţiei şi cercetării privind aplicarea Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior în anul şcolar 2005-2006.

Art. 7. - In cadrul Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior se aplică programele şcolare aprobate prin ordinul ministrului educaţiei şi cercetării privind aprobarea programelor şcolare pentru educaţia de bază din cadrul Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior.

Art. 8. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 9. - Secretarul de stat pentru învăţământ preuniversitar, Direcţia generală management învăţământ preuniversitar, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor şi relaţia cu Parlamentul, Direcţia generală managementul resurselor umane, Direcţia generală buget-finanţe, patrimoniu şi investiţii, Centrul Naţional de Dezvoltare a Invăţământului Profesional şi Tehnic, Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Invăţământul Preuniversitar, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi unităţile de învăţământ implicate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

p. Ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului,

Zvetlana Ileana Preoteasa,

secretar de stat

ANEXA Nr. 1

METODOLOGIE

privind organizarea procesului de învăţământ în cadrul Programului „A doua şansă" pentru învăţământul primar

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. - (1) Programul „A doua şansă" pentru învăţământul primar are ca scop sprijinirea copiilor/tinerilor/adulţilor pentru recuperarea învăţământului primar, fiind deschis tuturor celor care nu au finalizat acest nivel de studii şi care au depăşit cu cel puţin 4 ani vârsta de şcolarizare corespunzătoare învăţământului primar.

(2) Programul „A doua şansă" pentru învăţământul primar este o continuare şi o completare a Programului de combatere a marginalizării şi excluderii sociale şi profesionale a tinerilor care au abandonat învăţământul obligatoriu şi nu au dobândit competenţele minime necesare ocupării unui loc de muncă, derulat conform ordinelor ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului.

(3)   In anul şcolar 2005-2006 programul s-a derulat experimental în judeţele în care s-a implementat Programul PHARE „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate".

(4) Pe baza experienţei câştigate în perioada de pilotare, în urma evaluării şi monitorizării, programul a fost revizuit, astfel încât să se poată extinde la nivel naţional.

Art. 2. - (1) Şcolile interesate pot înfiinţa clase în Programul „A doua şansă" pentru învăţământul primar, cu acordul inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv a Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti.

(2) Pentru a se putea organiza o clasă în Programul „A doua şansă", numărul minim este de 8 elevi şi numărul maxim, de 15 elevi. In situaţii excepţionale, se pot organiza clase cu un număr mai mic sau mai mare de elevi, cu aprobarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, acordată la solicitarea inspectoratelor şcolare. Pe durata standard a programului este permisă funcţionarea claselor sub sau peste efectivul prevăzut la constituirea lor, în scopul asigurării programului de pregătire individualizat al elevilor.

(3) Nivelul de studiu al elevilor cuprinşi în fiecare clasă poate fi diferit, forma de organizare fiind în regim simultan.

Art. 3. -In funcţie de necesităţile locale, Programul „A doua şansă" pentru învăţământul primar se poate desfăşura în limbile minorităţilor naţionale, în condiţiile în care există minimum 8 solicitări în acest sens, consemnate în cererile de înscriere ale candidaţilor, şi dacă unitatea de învăţământ poate asigura resursele umane necesare şi traducerea, prin eforturi proprii, în limba minorităţii naţionale a materialelor elaborate în cadrul programului.

Art. 4. - (1) Forma de organizare a procesului de învăţământ în Programul „A doua şansă" pentru învăţământul primar poate fi în regim de zi, seral, comasat şi intensiv, conform deciziei luate de către consiliul de administraţie al fiecărei şcoli, după consultarea elevilor înscrişi în program.

(2) In cadrul Programului „A doua şansă" pentru învăţământul primar, învăţământul primar poate fi parcurs în 2 ani. Durata de şcolarizare se poate micşora sau mări pentru fiecare elev în parte, în funcţie de competenţele dovedite în domeniul educaţiei de bază, conform prevederilor prezentei metodologii.

CAPITOLUL II

Inscrierea în Programul „A doua şansă" pentru învăţământul primar

Art. 5. - (1) In Programul „A doua şansă" pentru învăţământul primar se pot înscrie persoane care au depăşit cu cel puţin 4 ani vârsta de şcolarizare corespunzătoare învăţământului primar şi care se află în una dintre următoarele situaţii:

(i)  nu au parcurs nicio clasă din învăţământul primar;

(ii) au abandonat pe parcurs şi au depăşit vârsta maximă legală pentru reînscrierea în învăţământul primar.

(2)  Inscrierea se face la unităţile de învăţământ care organizează Programul „A doua şansă" pentru învăţământul primar, pe baza dosarelor de înscriere.

(3) Pentru persoanele care solicită înscrierea în Programul „A doua şansă" pentru învăţământul primar la nivelul I (corespunzător clasei I), înscrierea se face automat, prin completarea cererii şi depunerea actelor solicitate.

(4) Candidaţii care declară că au competenţe peste nivelul I de studiu pot solicita unităţilor de învăţământ înscrierea într-un nivel superior. Acordul va fi dat de către comisia de evaluare, în urma evaluării iniţiale prezentate la art. 12.

(5) Un candidat poate consemna în fişa de înscriere opţiunea pentru studierea programului în limba maternă.

Art. 6. - (1) La nivelul unităţilor şcolare organizatoare ale Programului „A doua şansă" pentru învăţământul primar se va constitui o comisie de înscriere în program, alcătuită din:

- director/director adjunct;

- secretar-şef;

- un învăţător;

- mediator şcolar, dacă există;

- coordonatorul Programului „A doua şansă" de la nivelul unităţii şcolare.

(2) Atribuţiile comisiei de înscriere în cadrul Programului „A doua şansă" pentru învăţământul primar sunt:

- anunţă în comunitate începerea programului, condiţiile de organizare (numărul de locuri disponibile, documentele necesare înscrierii, planificarea activităţilor etc);

- centralizează cererile de înscriere;

- verifică dosarele participanţilor;

- colaborează cu comisia de evaluare, definită la art. 13, pentru planificarea şi organizarea procesului de evaluare a cunoştinţelor anterior dobândite;

- centralizează cererile şi alcătuieşte grupele de cursanţi, după încheierea procesului de evaluare;

- analizează cazurile deosebite (cereri ale persoanelor cu cerinţe educaţionale speciale) şi propune soluţii pentru integrarea acestora în program;

- propune alternative de programe flexibile pentru derularea programului, în conformitate cu cerinţele educaţiei adulţilor şi cu nevoile personale ale participanţilor la program.

Art. 7. - (1) Un candidat se poate înscrie în Programul „A doua şansă" pentru învăţământul primar la începutul anului şcolar, conform art. 8 alin. (4).

(2) Inscrierea în program se face pe bază de cerere, depusă la secretariatul fiecărei şcoli organizatoare, însoţită de următoarele acte:

a) certificatul de naştere, în copie şi în original; în cazul inexistenţei documentelor de naştere, o adeverinţă eliberată de autorităţile locale;

b) certificatul de căsătorie, dacă este cazul, în copie şi în original;

c) actul de identitate, în copie şi în original;

d) foaie matricolă sau adeverinţe care să ateste parcurgerea anumitor clase;

e) fişa medicală; în cazul inexistenţei documentului, fişele vor fi alcătuite ulterior înscrierii;

f) adeverinţă de serviciu, dacă este cazul.

(3) In cazul în care persoanele doritoare să se înscrie în Programul „A doua şansă" pentru învăţământul primar nu au documente de identitate, acestea sunt acceptate, urmând să finalizeze procedurile pentru obţinerea documentelor până la sfârşitul nivelului IV. Şcoala se va adresa autorităţilor locale/ poliţiei pentru a solicita sprijinul în vederea obţinerii documentelor de identitate.

CAPITOLUL III

Organizarea procesului de învăţământ în cadrul programului „A doua şansă" pentru învăţământul primar

Art. 8. - (1) Programul se poate organiza în regim de zi/seral (cu frecventarea cursurilor în mod zilnic, dimineaţa ori după-amiaza), în regim intensiv (la sfârşit de săptămână) sau comasat (în perioada vacanţelor şcolare).

(2)  Pentru organizarea programului în regim de zi/seral, fiecărui an de studiu îi corespunde un semestru şcolar cu un număr de 16-17 săptămâni. In acest mod, un cursant care nu a frecventat niciun an din ciclul primar poate finaliza recuperarea învăţământului primar în 2 ani.

(3)  Pentru organizarea programului în regim comasat sau intensiv, pentru calcularea numărului de ore se va ţine seama de numărul estimat de săptămâni menţionat la alin. (4) şi de numărul de ore din planul-cadru.

(4)  Structura anului şcolar în Programul „A doua şansă" pentru învăţământul primar este următoarea:

Semestrul 1:

- începerea cursurilor: luna octombrie;

- durata cursurilor- 16 săptămâni.

Semestrul 2

- începerea cursurilor: luna februarie;

- durata cursurilor- 17 săptămâni.

Art. 9. - Structura menţionată la art. 8 poate fi adaptată condiţiilor locale, decizia aparţinând consiliului de administraţie al fiecărei şcoli, în urma consultării elevilor înscrişi în program, cu condiţia parcurgerii orelor prevăzute în planul-cadru pentru fiecare semestru.

Art. 10. - Fiecare nivel de studiu include un număr de module/discipline de studiu obligatorii şi opţionale (conform planului-cadru din anexa nr. 2), definite pe baza curriculumului naţional şi a finalităţilor învăţământului primar, esenţializate, adaptate nevoilor elevilor, astfel încât să faciliteze învăţarea transdisciplinară.

Art. 11. - (1) Frecventarea modulelor este obligatorie şi se consemnează în documentele de evidenţă şcolară, cu excepţia situaţiei în care elevul a promovat modulele educaţiei de bază în sesiunea de evaluare iniţială, programată la înscrierea în program.

(2) Absenţele se înregistrează în catalog. Motivarea absenţelor se poate face în baza unei scutiri medicale, obţinută în condiţii legale, a unei învoiri scrise din partea cadrului didactic sau în baza unei adeverinţe de la locul de muncă, pentru cei care lucrează.

CAPITOLUL IV

Evaluarea iniţială

Art. 12. - (1) La înscrierea în program, evaluarea iniţială se aplică doar acelor candidaţi care solicită înscrierea la alt nivel decât nivelul I.

(2) Evaluarea iniţială constă în susţinerea unui interviu şi a unor probe orale şi scrise.

(3) Pentru cuprinderea candidatului la nivelul II, respectiv III, evaluarea va viza doar competenţele fundamentale, corespunzătoare disciplinelor Limba română şi Matematică.

(4)  Pentru cuprinderea candidatului la nivelul IV sau pentru încheierea studiilor corespunzătoare învăţământului primar, evaluarea iniţială va viza toate disciplinele corespunzătoare acestor niveluri, prevăzute în Planul-cadru pentru Programul „A doua şansă" pentru învăţământul primar.

(5) Un elev cuprins în urma evaluării la nivelul III sau IV are responsabilitatea de a studia individual sau de a participa la orele de curs ale colegilor înscrişi la nivelurile anterioare, pentru a recupera modulele de limbă străină corespunzătoare nivelurilor anterioare de studiu.

(6)  In cadrul interviurilor, candidaţii se autoevaluează, în funcţie de numărul de clase primare urmate şi de competenţele personale, şi definesc nivelul la care doresc să fie (re)înscrişi.

(7)  Pentru recunoaşterea competenţelor corespunzătoare unui nivel, se susţin probe orale şi scrise pentru disciplinele prevăzute în Planul-cadru pentru Programul „A doua şansă" pentru învăţământul primar, specifice nivelului solicitat.

(8)   Probele de evaluare se construiesc în funcţie de autoevaluarea candidatului şi pe baza standardelor de evaluare pentru fiecare nivel, standarde specificate în programele şcolare aprobate. Probele de evaluare sunt concepute de comisiile de evaluare din fiecare şcoală, definite conform art. 13.

(9) Rezultatele evaluării iniţiale se înregistrează în procesul-verbal care rămâne în unitatea în care elevul urmează să frecventeze cursurile.

(10) In cazul în care nivelul de pregătire a elevului pentru cele două discipline este diferit (de exemplu, la limba română, nivelul III, iar la matematică, nivelul II), elevul se va înscrie pentru parcurgerea modulului de la nivelul inferior, cu posibilitatea de a urma cu o altă grupă de cursanţi modulul la care este evaluat ca avansat.

Art. 13. - Organizarea evaluării iniţiale se face de către o comisie de evaluare care este alcătuită din:

- învăţător metodist;

- directorul şcolii;

- coordonatorul Programului „A doua şansă" de la nivelul unităţii şcolare;

- 2 învăţători;

-  profesori pentru disciplinele prevăzute în Planul-cadru pentru Programul „A doua şansă" pentru învăţământul primar.

CAPITOLUL V

Evaluarea curentă

Art. 14. - (1) Pentru nivelurile corespunzătoare învăţământului primar evaluarea curentă se face folosindu-se calificative.

(2)  Evaluarea la sfârşitul fiecărui modul se va derula în sesiuni speciale, stabilite de consiliul de administraţie al fiecărei şcoli. La acestea vor participa toţi cursanţii, indiferent de forma de învăţământ parcursă.

(3)  Probele de evaluare pot fi probe orale, scrise sau practice, concepute pe baza standardelor de evaluare corespunzătoare fiecărui modul. Ele sunt stabilite de învăţătorii, respectiv profesorii care predau în cadrul Programului „A doua şansă" pentru învăţământul primar şi sunt anunţate cursanţilor de la începerea cursurilor. Rezultatele finale vor fi consemnate în cataloage.

(4)  Elevii care nu promovează testul de absolvire a unui modul se pot reînscrie în semestrul următor pentru reluarea modulului. Sunt permise reînscrieri pentru fiecare modul.

(5)   Un modul se consideră promovat dacă se obţine minimum calificativul „suficient".

CAPITOLUL VI

Certificare

Art. 15. - (1) In urma promovării fiecărui modul se eliberează o adeverinţă de promovare a modulului.

(2)  In urma promovării fiecărui nivel, se eliberează o adeverinţă de promovare a nivelului.

(3) In urma promovării tuturor nivelurilor corespunzătoare învăţământului primar, se eliberează un certificat de absolvire a învăţământului obligatoriu de nivel primar.

(4) In cazul în care elevii absolvă nivelul 4 (corespunzător clasei a IV-a), aceştia au aceleaşi drepturi cu absolvenţii învăţământului primar de masă.

CAPITOLUL VII

Dispoziţii finale

Art. 16. - (1) Cadrele didactice încadrate la clasele din Programul „A doua şansă" pentru învăţământul primar vor fi: cadre didactice calificate; cel puţin cu grad definitiv; participante la programele de formare continuă organizate în cadrul Programului „A doua şansă" sau la alte programe de formare continuă.

(2) Plata cadrelor didactice pentru clasele Programului „A doua şansă" pentru învăţământul primar se poate face prin plata cu ora sau prin cumul. Crearea de posturi în cadrul Programului "A doua şansă" se poate face cu asumarea responsabilităţii inspectoratelor şcolare, în urma unui studiu atent privind viabilitatea acelui post, cu acordul cadrului didactic interesat şi cu încadrarea în numărul de posturi aprobat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

Art. 17. - (1) In fiecare şcoală în care funcţionează Programul „A doua şansă" pentru învăţământul primar, consiliul de administraţie al şcolii alege/numeşte un coordonator al Programului „A doua şansă", care coordonează atât programul derulat pentru învăţământul primar, cât şi cel destinat învăţământului secundar inferior, dacă există.

(2) Atribuţiile coordonatorului Programului „A doua şansă" pentru învăţământul primar de la nivelul fiecărei unităţi şcolare sunt:

-  participă la activităţi de formare care au ca subiect programele de tip „A doua şansă";

-   informează comunitatea în legătură cu beneficiile programului (împreună cu mediatorul şcolar);

- se implică în organizarea activităţii comisiei de înscriere şi a comisiei de evaluare de la nivelul şcolii;

- monitorizează intern desfăşurarea programului.

(3) Activitatea coordonatorului Programului „A doua şansă" de la  nivelul  unităţii şcolare va fi  monitorizată  la  nivelul inspectoratelor judeţene de către coordonatorul programului „A doua şansă" de la nivel judeţean. Acesta va colabora cu persoanele abilitate de la nivel judeţean, precum: inspectorul pentru romi, inspectorul pentru învăţământul primar, inspectorul pentru învăţământ special, formatori, directorul casei corpului didactic.

ANEXA Nr. 2

PLAN-CADRU  DE  ÎNVĂŢĂMÂNT

pentru Programul „A doua şansă" pentru învăţământul primar

Aria curriculară/disciplina	Nivel I	Nivel II	Nivel III	Nivel IV
I. Limbă şi comunicare	8-9	8-9	8-9	8-9
1. Limba şi literatura română	6	6	5	5
Limba şi literatura română - consultaţii individuale	1	1	1	1
2. Limba modernă 1	1	1	2	2
3. Opţional Limba maternă	1	1	1	1
II. Matematică şi ştiinţe ale naturii	4	4	6-7	6-7
1. Matematică	3	3	4	4
Matematică - consultaţii individuale	1	1	1	1
2. Cunoaşterea mediului	-	-	1	-
3. Ştiinţe ale naturii	-	-	-	1
4. Opţional Informatică			1	1
III. Om şi societate	0-1	0-1	0-1	2-4
1. Educaţie civică	0-1*	0-1*	0-1*	0-1*
2. Istorie - geografie	-	-	-	2
3. Opţional Drepturile omului	-	-	-	1
IV. Consiliere şi orientare**	1	1	1	1
1. Activitate consiliere cursanţi	1	1	1	1
V. Arte	0-1	0-1	0-1	0-1
1. Opţional Arte plastice şi decorative	1	1	1	1
VI. Educaţie fizică şi sport	0-1	0-1	0-1	0-1
1. Opţional Educaţie fizică şi sport	1	1	1	1
Numărul total de ore alocat pentru trunchiul comun	13 + 1*	13 + 1*	15 + 1*	17 + 1*
Discipline opţionale şi extinderi/curriculum la decizia şcolii	2-4	2-4	3-6	3-7
Numărul minim de ore pe săptămână	15 + 1*	15 + 1*	18 + 1*	20 + 1*
Numărul maxim de ore pe săptămână	17 + 1*	17 + 1*	21 +1*	24 + 1*

*) Modulul de Educaţie civică se parcurge o singură dată, la nivelul la care sunt înscrişi.

**) Activitatea este desfăşurată de către învăţător pentru a facilita comunicarea învăţător-cursanţi, integrarea şcolară şi consilierea participanţilor la Programul „A doua şansă".

ANEXA Nr. 3

METODOLOGIA

privind organizarea procesului de învăţământ în cadrul Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. - (1) Programul „A doua şansă" reprezintă o componentă a Programului PHARE „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate", implementat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului cu sprijin financiar de la Uniunea Europeană.

Acest program este o continuare a Programului „A doua şansă" derulat conform ordinelor ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului.

(2)  Programul are drept scop sprijinirea persoanelor cu vârsta de peste 14 ani care, din motive sociale, nu au finalizat învăţământul gimnazial, astfel încât aceştia să îşi poată completa şi finaliza educaţia de bază din cadrul învăţământului obligatoriu, precum şi pregătirea pentru obţinerea unei calificări profesionale de nivel 1 într-un anumit domeniu.

(3) Pe baza experienţei câştigate în anul şcolar experimental 2005-2006, documentată prin procesul de evaluare şi monitorizare derulat în anul şcolar 2006-2007, programul a fost revizuit şi extins la nivel naţional.

Art. 2. - (1) Şcolarizarea în Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior se desfăşoară pe durata standard de 4 ani, prin cursuri organizate săptămânal, îmbinând pregătirea în domeniul educaţiei de bază, în alternanţă cu pregătirea pentru obţinerea calificării profesionale.

(2)  Programul are o durată flexibilă. Durata standard de şcolarizare se poate micşora pentru fiecare elev în parte, în funcţie de competenţele demonstrate atât în domeniul educaţiei de bază, cât şi în cel al pregătirii profesionale. In condiţiile în care elevul nu reuşeşte să achiziţioneze şi să demonstreze toate competenţele necesare, în domeniul educaţiei de bază şi/sau în domeniul pregătirii profesionale, el poate beneficia de sprijin suplimentar, pe durata standard a programului sau prin prelungirea programului. Situaţiile în care se recomandă micşorarea duratei standard de şcolarizare sau acordarea sprijinului suplimentar sunt descrise în anexa nr. 3.b), care face parte integrantă din prezenta metodologie.

(3)  Pregătirea pentru obţinerea calificării profesionale se poate realiza, în situaţia în care unitatea de învăţământ nu dispune de resursele necesare, în grupuri şcolare dotate corespunzător şi/sau la operatori economici, pe baza unor contracte de parteneriat.

Art. 3. - (1) Pregătirea pentru educaţia de bază şi pregătirea profesională pentru elevii înscrişi în Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior se organizează avându-se în vedere următoarele principii:

a)  asigurarea unui program de pregătire individualizat, atât pentru educaţia de bază, cât şi pentru pregătirea profesională, în funcţie de aspiraţiile elevilor şi de nevoile de dezvoltare economico-socială a comunităţii;

b) recunoaşterea competenţelor dobândite anterior - pe căi formale, nonformale şi informale - în raport cu cerinţele formulate prin standardele de performanţă, pentru educaţia de bază şi standardele de pregătire profesională, aprobate pentru calificările profesionale de nivel 1, şcolarizate prin şcoala de arte şi meserii, pentru pregătirea profesională. Procedura de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior este prezentată în anexa nr. 3a), care face parte integrantă din prezenta metodologie;

c) certificarea competenţelor profesionale dobândite, în baza reglementărilor stabilite la nivel naţional, prin metodologie specifică, de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

(2)  Programul de pregătire se aplică pentru educaţia de bază începând cu anul I şi pentru pregătirea profesională corespunzătoare unei calificări profesionale de nivel 1, începând cu anul II din program.

(3)  Oferta de pregătire profesională cuprinde calificările profesionale de nivel 1 prevăzute în nomenclatoarele calificărilor profesionale pentru care se asigură pregătirea prin învăţământul preuniversitar, precum şi durata de şcolarizare, aprobate prin hotărâre a Guvernului şi aplicate la şcoala de arte şi meserii.

Art. 4. - (1) Clasele din Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior se pot constitui cu un număr minim de 8 elevi şi un număr maxim de 15 elevi. Situaţiile excepţionale care nu se încadrează în aceste prevederi se aprobă de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Pe parcursul duratei standard a programului este permisă funcţionarea claselor sub sau peste efectivul prevăzut la constituirea lor, în scopul asigurării programului de pregătire individualizat al elevilor.

(2) Limba de predare în cadrul Programului „A doua şansa" pentru învăţământul secundar inferior este limba română. In funcţie de necesităţile locale, programul se poate desfăşura şi în limbile minorităţilor naţionale, în condiţiile în care există un minimum de 8 solicitări în acest sens, consemnate în cererile de înscriere ale candidaţilor, şi dacă unitatea de învăţământ poate asigura resursele umane necesare şi traducerea, prin eforturi proprii, în limba minorităţii naţionale respective, a materialelor elaborate în cadrul programului.

(3) Nivelul de studiu al elevilor cuprinşi în fiecare clasă poate fi diferit, forma de organizare fiind în regim simultan.

CAPITOLUL II

Inscrierea în Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior

Art. 5. -In Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior se pot înscrie persoane cu vârsta de peste 14 ani care au absolvit învăţământul primar. Se pot înscrie şi persoane care au parcurs o parte din clasele corespunzătoare învăţământului gimnazial (V, VI, VII), au abandonat pe parcurs şi au depăşit vârsta maximă legală pentru reînscrierea în învăţământul gimnazial, cursuri de zi.

Art. 6. - (1) Inscrierea se face la unităţile de învăţământ care organizează programul, pe baza dosarului de înscriere.

(2)  Unităţile de învăţământ colectează cererile celor care solicită înscrierea în Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior şi le centralizează, pe calificări profesionale, în funcţie de opţiunea candidaţilor. Unitatea de învăţământ solicită inspectoratului şcolar judeţean aprobarea de înfiinţare a clasei/claselor.

(3) Inscrierea în anul I, în Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior, se face fără examen.

(4)    Persoanele care au finalizat clasa a VN-a din învăţământul gimnazial pot fi înscrise în anul II în Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior, ca urmare a alocării creditelor în urma aplicării procedurii de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe căi formale, prevăzută la pct. 2.6 din anexa nr. 3a).

(5) Candidatul poate consemna în cererea de înscriere opţiunea pentru studierea programului în limba maternă.

Art. 7. - (1) Dosarul de înscriere al persoanei care solicită înscrierea în Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior conţine:

a) cererea de înscriere, în care se completează şi opţiunile pentru calificările profesionale aprobate conform legislaţiei în vigoare;

b) copia certificatului de naştere, certificată ca fiind conformă cu originalul;

c) copia certificatului de căsătorie, certificată ca fiind conformă cu originalul - dacă este cazul;

d)  copia buletinului/cărţii de identitate, certificată ca fiind conformă cu originalul;

e) acte doveditoare privind absolvirea învăţământului primar şi stadiul de pregătire la momentul înscrierii (foaie matricolă sau adeverinţe de studiu/de absolvire a claselor parcurse - V, VI, VII);

f) fişa medicală.

Depunerea dosarelor de înscriere în anul I al Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior se poate face de două ori pe parcursul unui an din program, în septembrie sau în ianuarie.

Art. 8. - (1) La nivelul unităţii de învăţământ se va constitui o comisie de înscriere în Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior, alcătuită din:

a) preşedinte- directorul sau directorul adjunct al unităţii de învăţământ;

b) secretar - secretarul şef al unităţii de învăţământ;

c)  membri - 1-2 diriginţi ai claselor din Programul „A doua şansă", coordonatorul Programului „A doua şansă" de la nivelul unităţii de învăţământ, 1-2 cadre didactice de specialitate - discipline tehnologice şi, în funcţie de resursele umane existente, un mediator şcolar şi un informatician.

(2) Atribuţiile comisiei de înscriere în Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior sunt:

a) anunţă în comunitate începerea programului, condiţiile de înscriere şi condiţiile de organizare a acestuia;

b) oferă sprijin şi consultanţă persoanelor care solicită înscrierea în Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior, în ceea ce priveşte traseul de pregătire şi ruta de pregătire profesională progresivă prin şcoala de arte şi meserii, în cadrul unui interviu;

c) comunică solicitanţilor pentru Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior calificările profesionale pentru care pot opta;

d) verifică dosarele de înscriere ale participanţilor;

e) analizează cazurile deosebite (de exemplu persoane cu cerinţe educaţionale speciale) şi propune soluţii pentru integrarea persoanelor în program;

f) centralizează cererile de înscriere şi alcătuieşte grupele pe ani de studiu;

g) colaborează cu comisia de evaluare pentru planificarea şi organizarea procesului de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior;

h) propune alternative de organizare flexibilă a programului, în conformitate cu cerinţele educaţiei adulţilor şi cu nevoile personale ale participanţilor la program;

i) asigură planificarea orelor corespunzătoare modulelor de iniţiere şi de îndrumare pentru cursanţi, la începutul fiecărui an de studiu.

Art. 9. -Inscrierea în program este urmată de organizarea unor interviuri individuale în care vor fi analizate nevoile şi aspiraţiile elevilor cu scopul identificării premiselor şi a posibilităţilor de stabilire a programului de pregătire individualizat.

CAPITOLUL III

Derularea procesului de învăţământ în cadrul Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior

Art. 10. - (1) Programul „Adoua şansă" pentru învăţământul secundar inferior este structurat în 4 ani de studiu echivalenţi celor patru clase (V-VIII) din cadrul învăţământului gimnazial şi celor două clase (IX, X) din cadrul şcolii de arte şi meserii.

(2) In anul I se studiază discipline ale educaţiei de bază, repartizate în module, iar în anii II-IV acestora li se adaugă modulele de pregătire profesională.

Art. 11. - (1) Fiecare an de studiu se desfăşoară pe durata stabilită de unitatea de învăţământ, cu condiţia respectării numărului de ore din planul-cadru şi a următoarei structuri:

a) maximum 6 săptămâni alocate sesiunilor de evaluare a competenţelor dobândite anterior şi sesiunilor de evaluare finală de modul;

b) o săptămână dedicată cursurilor de iniţiere;

c) săptămânile de cursuri alocate desfăşurării şi evaluării curente a modulelor, inclusiv perioadelor de instruire practică comasată.

(2) Programul poate începe cu serii noi fie în luna octombrie, fie în luna februarie.

Art. 12. -In alcătuirea schemei orare se recomandă să nu se depăşească numărul de 4-5 ore pe zi pentru modulele educaţiei de bază, respectiv de 5-6 ore pe zi pentru modulele de pregătire profesională. Orele pot fi planificate în timpul săptămânii, după-amiaza sau seara, sâmbăta ori în timpul vacanţelor şcolare.

Art. 13. - (1) In cadrul săptămânilor de cursuri, atât pentru educaţia de bază, cât şi pentru pregătirea profesională, se studiază module obligatorii din cadrul trunchiului comun şi module din curriculumul la decizia şcolii.

(2)  Modulele din cadrul trunchiului comun propuse pentru educaţia de bază acoperă oferta disciplinelor din curriculumul naţional, adaptată specificului educaţiei adulţilor.

(3)  Caracteristicile curriculumului din Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior, elaborat pentru educaţia de bază, sunt: orientarea spre nevoile elevilor, caracterul practic-aplicativ, esenţializarea conţinuturilor, luarea în considerare a particularităţilor de vârstă şi psihologice ale elevilor, activarea şi valorizarea competenţelor dobândite anterior de către aceştia, reducerea timpului de studiu.

(4)  Unora dintre modulele de la disciplinele educaţiei de bază le sunt alocate complementar module în cadrul curriculumului la decizia şcolii, în scopul realizării unei oferte educaţionale flexibile şi diferenţiate, în funcţie de aspiraţiile şi de potenţialul de învăţare ale fiecărui elev. In primele două săptămâni de la începutul fiecărui modul, profesorul de specialitate realizează o evaluare cu rol de diagnoză. In funcţie de rezultatele acestei evaluări, profesorul stabileşte, împreună cu fiecare elev în parte, modulele din cadrul curriculumului la decizia şcolii, la care va participa elevul respectiv.

(5)   Pregătirea profesională în calificările profesionale corespunzătoare nivelului 1 de calificare se realizează prin aplicarea curriculumului pentru cultura de specialitate şi instruire practică din aria curriculară „Tehnologii", clasele a IX-a şi a X-a de la şcoala de arte şi meserii, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului, adaptat de fiecare unitate de învăţământ, pentru realizarea programului individualizat de pregătire.

Art. 14. - (1) Frecventarea modulelor este obligatorie. Absenţele se înregistrează în catalog.

(2) Motivarea absenţelor se face în baza unei scutiri medicale obţinute în condiţii legale, a unei învoiri scrise din partea dirigintelui sau în baza unei adeverinţe de la locul de muncă pentru cei care lucrează.

(3) Un elev poate fi scutit de la frecventarea modulelor în următoarele situaţii:

a)  elevul a promovat modulul educaţiei de bază şi/sau al pregătirii profesionale, în sesiunea de evaluare iniţială de modul, programată înaintea începerii modulului;

b) elevul demonstrează în cadrul orelor destinate educaţiei de bază, prin trunchiul comun, o prezenţă activă, implicată şi competenţele necesare promovării modulului, fără sprijinul suplimentar acordat prin orele de curriculum la decizia şcolii pentru modulele educaţiei de bază. Cadrele didactice care predau modulele educaţiei de bază apreciază situaţia şi recomandă elevilor modul de frecventare a acestor module din cadrul curriculumului la decizia şcolii pentru educaţia de bază;

c) în urma evaluării iniţiale de modul, aparţinând pregătirii profesionale, elevul demonstrează o parte dintre competenţele profesionale. In această situaţie elevul poate să nu frecventeze orele respective din cadrul modulului de cultură de specialitate sau poate să opteze pentru un program de pregătire individualizat, cu un plan de învăţământ individualizat, care îi asigură reducerea duratei programului;

d)   dacă elevul dovedeşte că lucrează în domeniul corespunzător calificării profesionale pentru care se pregăteşte în cadrul Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior, orele de instruire practică comasată pot fi echivalate, în baza unei adeverinţe de la agentul economic unde acesta este angajat. In adeverinţă sunt precizate şi sarcinile de la locul lui de muncă;

e) în cazul în care elevul prezintă unităţii de învăţământ un certificat de calificare profesională, pentru o ocupaţie de nivel 1, obţinut într-un sistem de formare continuă şi eliberat de un centru autorizat, elevul poate beneficia de un program de pregătire individualizat.

CAPITOLUL IV

Evaluarea în cadrul Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior

Art. 15. - (1) Evaluarea în Programul „A doua şansă" se face în scopul recunoaşterii competenţelor dobândite anterior pe căi formale, informale, nonformale şi/sau a competenţelor dobândite pe parcursul programului, pe baza creditelor alocate, atât pentru educaţia de bază, cât şi pentru pregătirea profesională.

(2) Intregul program este echivalat cu 60 de credite, dintre care 30 de credite pentru educaţia de bază şi 30 de credite pentru pregătirea profesională.

Art. 16. - Evaluarea în cadrul Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior are următoarele componente:

a)  evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite anterior pe căi formale, care constau în: recunoaşterea documentelor şcolare, în cazul educaţiei de bază, clasele a V-a, a VI-a şi a VII-a; recunoaşterea certificatului de calificare profesională de nivel 1, în cazul pregătirii profesionale; echivalarea adeverinţei de experienţă în muncă;

b)  evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite anterior pe căi informale şi nonformale, care constau în: evaluarea şi recunoaşterea competenţelor aferente unuia sau mai multor module pentru educaţia de bază; evaluarea şi recunoaşterea competenţelor profesionale pentru una sau mai multe unităţi de competenţă din standardul de pregătire profesională;

c)  evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite pe parcursul programului.

Art. 17. - Organizarea procesului de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior şi pe parcursul programului se realizează conform procedurii menţionate în anexa nr. 3a).

Art. 18. - (1) Organizarea procesului de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior, pentru educaţia de bază, îi revine comisiei de evaluare de la nivelul unităţii de învăţământ organizatoare. Componenţa comisiei şi atribuţiile acesteia sunt precizate în anexei nr. 3a).

(2) Organizarea procesului de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior, pentru pregătirea profesională, îi revine comisiei de evaluare de la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, precizată la alin.(1), sau, după caz, unui centru de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale sau unui evaluator de competenţe profesionale, autorizat, respectiv certificat de către Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor, conform precizărilor din anexa nr. 3a).

(3) Evaluarea competenţelor dobândite pe parcursul programului este realizată de către profesorul de la modulul respectiv.

Art. 19. - Formele de evaluare utilizate în cadrul Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior sunt:

a) evaluare iniţială - care se efectuează înainte de debutul modulelor corespunzătoare unui an de studiu şi se realizează în cadrul sesiunilor de evaluare. Aceasta se adresează tuturor elevilor care consideră că deţin competenţele necesare promovării unui modul, fără a-l parcurge;

b) evaluare curentă pentru modulele educaţiei de bază şi ale pregătirii profesionale - care se realizează, pe parcursul modulelor, de către profesor. Aceasta se adresează tuturor elevilor care parcurg şi frecventează modulele;

c) evaluare finală de modul - care se efectuează după finalizarea fiecărui modul, pentru educaţia de bază, şi se realizează în 2-4 săptămâni de la finalizarea modulului. Aceasta se efectuează de către profesor sub forma unei probe orale, scrise, practice etc. şi se adresează tuturor elevilor care au parcurs şi frecventat modulele educaţiei de bază;

d) evaluare finală de an - ulterioară evaluării finale de modul. Aceasta este organizată pentru elevii care au parcurs şi frecventat modulele şi care, în cadrul evaluării finale de modul, nu au reuşit să demonstreze toate competenţele necesare promovării modulelor unui an de studiu. In cadrul acestei sesiuni elevii pot susţine evaluări la modulele nepromovate, indiferent de numărul acestora.

Art. 20. - (1) Evaluarea are drept scop definirea nivelului de dezvoltare a competenţelor individuale intenţionate şi susţinerea procesului de învăţare conştientă.

(2) Pe baza evaluării iniţiale şi a evaluării cu rol de diagnoză se stabileşte programul de pregătire individualizat.

(3)  In ceea ce priveşte pregătirea profesională, pe baza rezultatelor evaluării, elevul, împreună cu unitatea de învăţământ şi cu partenerii sociali ai acesteia, identifică ocupaţiile prioritare care urmează a fi practicate de către absolvent; identificarea se face astfel încât absolventul să poată practica cel puţin una dintre ocupaţiile pentru care pregătirea în calificarea profesională respectivă asigură dobândirea competenţelor profesionale corespunzătoare.

(4)   Pentru educaţia de bază, probele de evaluare se construiesc pe baza standardelor de performanţă pentru modulele specifice fiecărei discipline, standarde specificate în curriculumul prevăzut în cadrul programului.

(5) Pentru pregătirea profesională probele de evaluare se construiesc pe baza standardelor de pregătire profesională menţionate la art.3 alin. (1) lit. b).

Art. 21. - Unitatea de învăţământ păstrează, pentru fiecare elev, respectând condiţiile legale, documentele referitoare la evaluare.

CAPITOLUL V

Incheierea situaţiei şcolare a elevilor în cadrul Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior

Art. 22. - (1) Modalitatea de calcul al mediei unui modul este prezentată în anexa nr. 3a).

(2) Un modul se consideră promovat dacă elevul obţine minimum media 5.

(3) In urma promovării modulului se eliberează o „adeverinţă de modul".

(4) Dacă în urma evaluării iniţiale elevul demonstrează că deţine competenţele aferente modulului respectiv, el obţine adeverinţa de modul şi nu mai este obligat să frecventeze modulul. Media modulului în acest caz este media obţinută în urma evaluării iniţiale.

(5) Absolvenţii unui an de studiu care au acumulat cel puţin 75% din numărul total de credite alocate unui an şcolar pot fi înscrişi în anul şcolar următor. Ei se vor putea prezenta la oricare dintre sesiunile de evaluare ulterioare, programate de şcoală, urmând să fie evaluaţi doar pentru modulele nepromovate.

CAPITOLUL VI

Absolvirea Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior

Art. 23. - (1) Se consideră că un elev a absolvit Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior dacă a promovat toate modulele din program atât pentru educaţia de bază, cât şi pentru pregătirea profesională.

(2) Absolvenţii Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior beneficiază de toate drepturile absolventului de învăţământ obligatoriu.

Art. 24. - (1) Absolvenţii Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior dobândesc certificat de absolvire, portofoliu personal pentru educaţie permanentă şi, la cerere, foaia matricolă.

(2) In cazul în care după absolvire aceştia susţin şi promovează examenul de certificare a competenţelor profesionale, ei dobândesc şi certificat de calificare profesională - nivel 1.

(3) Absolvenţii Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior, menţionaţi la alin. (2), au dreptul la continuarea studiilor în învăţământul secundar superior, în conformitate cu prevederile Legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, după parcurgerea şi absolvirea anului de completare.

Art. 25. -Absolvenţii Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior care nu promovează examenul pentru certificarea competenţelor profesionale de nivel 1 beneficiază de o recunoaştere parţială a calificării profesionale, prin recunoaşterea adeverinţelor de modul şi prin nominalizarea competenţelor profesionale dobândite în portofoliul personal pentru educaţie permanentă, care să îi permită continuarea studiilor în sistemul de formare a adulţilor.

CAPITOLUL VII

Dispoziţii finale

Art. 26. - (1) In fiecare unitate de învăţământ în care funcţionează Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior, indiferent de numărul de clase înfiinţate sau de nivelul acestora, consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ numeşte un coordonator al programului. Dacă în unitatea respectivă funcţionează şi clase din programul „A doua şansă" pentru învăţământul primar, se numeşte un singur coordonator al Programului „A doua şansă".

(2 ) Atribuţiile coordonatorului Programului „A doua şansă" de la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ sunt:

a) monitorizarea internă a programului;

b) informarea comunităţii în legătură cu beneficiile programului (realizată împreună cu mediatorul şcolar);

c) coordonarea activităţii comisiei de înscriere şi a comisiei de evaluare de la nivelul unităţii de învăţământ;

d) participarea la activităţi de formare care au ca subiect programele de tip „A doua şansă".

(3) Activitatea coordonatorului Programului „A doua şansă" de la nivelul unităţii de învăţământ va fi coordonată şi monitorizată, la nivelul inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, de către coordonatorul Programului „A doua şansă" de la nivel judeţean. Acesta din urmă va colabora cu persoanele abilitate, participante la cursuri de formare specifică, de la nivel judeţean, precum: inspectorul pentru romi, inspectorul pentru discipline tehnologice, inspectorul pentru învăţământ special, alţi inspectori, metodişti, formatori, directori ai casei corpului didactic.

Art. 27. - Cadrele didactice încadrate la clasele din Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior se recomandă să fie:

a) calificate;

b) cel puţin cu grad didactic definitiv;

c) participante la programele de formare continuă organizate în cadrul Programului „A doua şansă" sau la alte programe de formare continuă;

d) cu experienţă de predare la şcoala de arte şi meserii, în cazul cadrelor didactice de specialitate - discipline tehnologice.

Art. 28. - (1) De regulă, orele rezultate din aplicarea curriculumului nu se includ în norma didactică de bază a personalului didactic (titular sau suplinitor). Plata acestor ore se realizează în regim de plata cu ora sau cumul. Incadrarea orelor în norma didactică se poate face, în cazuri excepţionale, în scopul completării normei didactice şi cu acordul cadrului didactic respectiv.

(2) Activitatea desfăşurată de cadrele didactice care fac parte din comisiile de înscriere şi din comisiile de evaluare este retribuită în regim de plata cu ora.

(3)  Clasele cuprinse în Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior beneficiază de coordonarea unui profesor diriginte, salarizat conform prevederilor Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 29. - La cererea elevului se poate realiza transferul acestuia de la o unitate de învăţământ la altă unitate de învăţământ în care se derulează Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior, cu acordul celor două unităţi de învăţământ. Transferul se poate realiza în orice moment al anului şcolar, cu condiţia ca unitatea de învăţământ la care elevul se transferă să poată oferi pregătirea corespunzătoare atât în ceea ce priveşte educaţia de bază, cât şi în ceea ce priveşte pregătirea profesională.

ANEXA Nr. 3.a) la metodologie

PROCEDURA

de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior şi pe parcursul Programului „A doua şansă"

CAPITOLUL I

Componenţa şi atribuţiile comisiei de evaluare de la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ

1.  Comisia de evaluare de la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ este alcătuită din:

a)  preşedinte: directorul sau directorul adjunct al unităţii de învăţământ (ori un cadru didactic de specialitate, şef de catedră/comisie metodică, dacă sunt evaluate competenţele profesionale);

b)  vicepreşedinte - reprezentantul agentului economic pentru calificarea profesională evaluată, dacă sunt evaluate competenţele profesionale, sau un cadru didactic din unitatea de învăţământ, dacă probele de evaluare vizează doar disciplinele educaţiei de bază, cu rol de observator;

c) membri evaluatori: două cadre didactice de la educaţia de bază sau cadre didactice de specialitate (cu experienţă de predare la şcoala de arte şi meserii şi cu experienţă, în calitate de membri în comisii de examinare la examene de certificare a competenţelor profesionale ori abilitaţi în urma participării la cursuri de formare), în funcţie de apartenenţa competenţelor evaluate la educaţia de bază sau la pregătirea profesională. In situaţia în care pregătirea pentru obţinerea calificării profesionale se realizează într-un grup şcolar, membrii evaluatori ai competenţelor profesionale provin de la grupul şcolar respectiv;

d) reprezentantul inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, de regulă inspector şcolar de specialitate, care are rolul de a monitoriza modul de organizare şi desfăşurare a procesului de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe căi formale, nonformale şi informale.

2. Comisia de evaluare este numită prin decizie a directorului unităţii de învăţământ şi are următoarele atribuţii:

a) realizează procesul de echivalare/recunoaştere a documentelor şcolare/actelor de studii/adeverinţelor de experienţă în muncă, conform prevederilor programului;

b) realizează procesul de evaluare, conform prevederilor programului;

c) tratează candidaţii la evaluare fără discriminare pe criterii de sex, vârstă, rasă, origine etnică, apartenenţă politică sau religioasă;

d) adaptează instrumentele/metodele de evaluare la nevoile elevilor cu cerinţe educaţionale speciale;

e) permite accesul candidaţilor la rezultatele evaluării proprii;

f) pune la dispoziţia persoanelor împuternicite să exercite controlul sau monitorizarea procesului de evaluare toate informaţiile şi documentele solicitate, referitoare la activitatea de evaluare.

3.   In vederea realizării evaluării, la nivelul unităţii de învăţământ, se parcurg următoarele etape:

a) centralizarea opţiunilor candidaţilor pentru evaluare, de către comisia de înscriere;

b) selectarea evaluatorilor de competenţe profesionale şi/sau constituirea comisiei de evaluare;

c) elaborarea instrumentelor de evaluare;

d) planificarea evaluărilor;

e) culegerea dovezilor necesare demonstrării rezultatelor evaluării;

f) întocmirea listei dovezilor şi comunicarea rezultatului evaluării.

CAPITOLUL II

Evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite anterior pe căi formale

2.1. Caracteristici generale

Procesul de evaluare a competenţelor dobândite anterior pe căi formale are următoarele caracteristici:

a)  este un proces voluntar; elevii (candidaţii) înscrişi în Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior, care doresc să li se recunoască documentele şcolare/actele de studii, se adresează, în scris, comisiei de înscriere din cadrul unităţii de învăţământ;

b) este un proces transparent; elevul (candidatul) care urmează a fi evaluat este informat cu privire la modul de desfăşurare a procesului de evaluare după înscriere, în perioada de iniţiere şi orientare;

c) în cazul pregătirii profesionale, recunoaşterea competenţelor dobândite anterior pe căi formale se poate face doar pentru calificări profesionale pentru care există standarde de pregătire profesională.

2.2. Repere în evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite anterior pe căi formale

Evaluarea se realizează în baza documentelor şcolare/actelor de studii doveditoare, prin alocarea unui număr de credite raportat la numărul total de credite alocat programului educaţiei de bază şi programului de pregătire profesională. Documentele şcolare/actele de studii doveditoare (certificate de calificare profesională, adeverinţe, foi matricole) care pot fi echivalate sunt:

a)  acte doveditoare (adeverinţe) că elevul a absolvit un număr de clase în învăţământul obligatoriu (5, 6 sau 7 clase);

b)  acte doveditoare (certificate de calificare profesională) corespunzătoare unei calificări profesionale/ocupaţii de nivel 1, recunoscută la nivel naţional; dacă actele prezentate de elev nu conţin informaţii legate de disciplinele/modulele studiate şi mediile aferente se solicită şi foaia matricolă;

c)  acte doveditoare (adeverinţă de experienţă în muncă, eliberată de operatorul economic) că elevul lucrează în domeniul calificării profesionale pentru care s-a înscris în cadrul programului.

2.3.   Posibilităţi de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe căi formale

1.  Recunoaşterea documentelor şcolare/actelor de studii doveditoare se realizează de către comisia de evaluare de la nivelul unităţii de învăţământ.

2.  Echivalarea studiilor se poate face integral sau parţial, în funcţie de cererea persoanei în cauză.

3.  Echivalarea integrală constă în recunoaşterea tuturor documentelor şcolare/actelor de studii doveditoare menţionate la pct. 2.2. Pentru pregătirea profesională, echivalarea integrală presupune compararea competenţelor înscrise pe certificatul de calificare profesională prezentat de elev (candidat) cu competenţele din standardul de pregătire profesională. Dacă se stabileşte integral corespondenţa dintre aceste competenţe se face echivalarea integrală.

4.  Echivalarea parţială, pentru educaţia de bază, constă în recunoaşterea doar a unora dintre clasele absolvite anterior, în funcţie de opţiunea elevului; în condiţiile în care durata de timp care a trecut de la momentul absolvirii unei clase din învăţământul obligatoriu este suficient de mare încât elevul să aprecieze că participarea prin frecvenţă la program este utilă, el poate solicita echivalarea doar a unora dintre clasele parcurse. 5. Echivalarea parţială, pentru pregătirea profesională, se realizează în cazul în care nu se poate stabili integral corespondenţa dintre competenţele înscrise în certificatul de calificare profesională prezentat de candidat şi competenţele din standardul de pregătire profesională al calificării profesionale de nivel 1. In acest caz se compară competenţele înscrise pe certificatul prezentat de candidat cu competenţele din standardul de pregătire profesională al calificării căreia i se poate asocia ocupaţia respectivă. In urma echivalării, candidatul trebuie să mai parcurgă sau să i se evalueze direct modulele/părţile din module în care sunt agregate competenţele ce nu sunt încă recunoscute.

2.4. Termene pentru procesul de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe căi formale

1.  Echivalarea documentelor şcolare/actelor de studii se realizează la începutul programului, după înscriere.

2.  Pentru pregătirea profesională, echivalarea actelor se poate face fie la începutul programului, la înscriere, fie în una dintre următoarele situaţii:

a) dacă elevul (candidatul), pe parcursul anului I, în paralel, obţine un certificat de calificare profesională de nivel 1, într-un sistem de formare continuă, îl poate prezenta spre echivalare la începutul anului II din program;

b) dacă la începutul modulului de instruire practică comasată, un elev (candidat) are cel puţin 6 luni de la angajare la un operator economic, în domeniul de pregătire profesională al calificării, îşi poate echivala adeverinţa de experienţă în muncă, pe care o înaintează dirigintelui, conform prevederilor art. 14 alin. (3) lit. d) din metodologie.

3.   Evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite anterior pe căi formale, atât pentru educaţia de bază, cât şi pentru pregătirea profesională, se desfăşoară conform unui grafic stabilit, în cadrul sesiunilor de evaluare iniţială, organizate înainte de debutul programului de pregătire.

2.5.  Documente care atestă obţinerea echivalării în urma aplicării procedurii de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe căi formale

a) In urma recunoaşterii/echivalării competenţelor dobândite anterior pe căi formale elevul (candidatul) primeşte, atât pentru educaţia de bază, cât şi pentru pregătirea profesională, adeverinţa de modul care consemnează modulul echivalat, numărul de credite obţinut şi media modulului, calculată în urma echivalării. In cazul pregătirii profesionale, adeverinţa de modul se eliberează dacă toate competenţele agregate modulului respectiv au fost recunoscute (echivalate) în urma comparării competenţelor înscrise pe certificatul prezentat de candidat cu competenţele din standardul de pregătire profesională al calificării profesionale.

b)  In cazul pregătirii profesionale, echivalarea parţială a certificatului de calificare de nivel 1 presupune existenţa unor competenţe profesionale ce nu au fost recunoscute/echivalate încă. Elevul (candidatul) poate solicita un proces de recunoaştere a acestor competenţe sau poate parcurge modulele/părţile din module în care sunt agregate acestea. Ca urmare, i se eliberează o adeverinţă de modul/module dacă setul de competenţe recunoscut completează integral competenţele agregate unuia sau mai multor module. Pentru celelalte competenţe (care nu completează integral setul de competenţe agregat la unul sau mai multe module) i se eliberează o adeverinţă de competenţe. Aceasta consemnează notele obţinute pentru competenţele recunoscute.

2.6. Alocarea creditelor în urma aplicării procedurii de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe căi formale

A. Alocarea creditelor în cazul educaţiei de bază

a) In cazul educaţiei de bază, recunoaşterea şi echivalarea se realizează prin alocarea unui număr de credite corespunzător fiecărei clase absolvite, din totalul de 30 de credite alocate programului educaţiei de bază în cadrul Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior.

b) In cazul în care elevul deţine o adeverinţă de absolvire a clasei a V-a, acesta obţine un număr de 5 credite; în cazul în care elevul deţine o adeverinţă de absolvire a clasei a VI-a, acesta obţine un număr de 10 credite; în cazul în care elevul deţine o adeverinţă de absolvire a clasei a VN-a, acesta obţine un număr de 15 credite.

c) Pentru a absolvi pregătirea în domeniul educaţiei de bază în cadrul Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior, elevul trebuie să acumuleze un număr total de 30 de credite.

d) Completarea numărului total de credite alocate modulelor educaţiei de bază (30 de credite) în cadrul Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior este obligatorie.

Condiţii pentru alocarea creditelor în cazul educaţiei de bază

Recunoaşterea şi alocarea numărului de credite se realizează pentru o clasă absolvită în cadrul învăţământului obligatoriu, nu pentru anumite discipline corespunzătoare unei clase. Echivalarea presupune scutirea de frecvenţă şi/sau de evaluare pentru un număr de module ale educaţiei de bază din cadrul programului, astfel:

a)  în cazul educaţiei de bază, în urma procesului de echivalare, candidatul poate obţine un număr de 5, 10 sau maximum 15 credite;

b) în contul celor 5, 10 sau 15 credite obţinute elevul este scutit de parcurgerea şi/sau de evaluarea modulelor din programul educaţiei de bază, în conformitate cu competenţele recunoscute, ale căror credite însumate constituie 5, 10 sau 15 credite;

c)  stabilirea modulelor pentru care elevul, prin echivalare, obţine scutirea de frecvenţă şi/sau de evaluare şi pentru care i se eliberează adeverinţa de modul este realizată de comisia de evaluare împreună cu elevul, cu îndeplinirea condiţiei ca, prin echivalare, elevul să nu poată fi scutit de parcurgerea şi/sau echivalarea tuturor modulelor unei discipline;

d) elevul nu poate fi scutit de parcurgerea şi/sau evaluarea unor module ale unei discipline pe care el nu a urmat-o în învăţământul obligatoriu şi, ca atare, pentru care nu are medie încheiată; în această situaţie încheierea mediei la un modul din cadrul programului, corespunzător unei discipline pe care candidatul nu a parcurs-o în învăţământul obligatoriu, se poate face doar în urma parcurgerii şi/sau a evaluării modulului respectiv şi nu poate face obiectul echivalării.

B. Alocarea creditelor în cazul pregătirii profesionale

Acumularea de credite, în cazul echivalării competenţelor profesionale dobândite anterior pe căi formale, constă în:

a) acumularea unui număr total de 30 de credite, pentru echivalare integrală; numărul de credite pentru fiecare modul echivalat este estimat, în baza numărului de ore alocat, din numărul total de credite al blocului de module de pregătire profesională, al fiecărui an de studiu, conform planului-cadru;

b)  calcularea numărului de credite ca în cazul de mai sus, pentru echivalare parţială, în cazul în care se eliberează adeverinţă de modul (toate competenţele agregate unui modul au fost recunoscute). Dacă se eliberează adeverinţă de competenţe, se calculează numărul de credite al fiecărei competenţe astfel: se verifică numărul de credite al unităţii de competenţă din care aceasta face parte şi numărul de competenţe al acestei unităţi de competenţă. Se estimează apoi numărul de ore alocat fiecărei competenţe şi, aplicând regula de 3 simplă, se calculează numărul de credite.

2.7. Incheierea mediei modulelor echivalate

A.In cazul echivalării pentru disciplinele educaţiei de bază trebuie urmaţi paşii:

1.  elevul informat despre procedura de echivalare şi de obţinere a creditelor trebuie să opteze, în scris, pentru modulele educaţiei de bază pe care nu doreşte să le urmeze în contul numărului de credite obţinut prin echivalare (5, 10 sau 15);

2. elevul nu poate opta pentru un număr de module ale căror credite însumate depăşesc numărul creditelor obţinute (5,10 sau 15);

3.  după alocarea numărului de credite pentru clasa/clasele absolvită/absolvite şi după stabilirea modulelor pentru care elevul, prin echivalare, obţine scutirea de frecvenţă şi/sau de evaluare, comisia de evaluare calculează mediile pentru modulele echivalate în acest mod;

4.  media unui modul/module din cadrul programului, pentru care elevul, prin echivalare, obţine scutirea de frecvenţă şi/sau evaluare, va fi calculată astfel:

a) în cazul acumulării a 5 credite/echivalentul absolvirii clasei a V-a, media modulului pentru care elevul, prin echivalare, obţine scutirea de frecvenţă şi/sau evaluare este media pe care elevul a obţinut-o la disciplina respectivă în învăţământul gimnazial;

b)  în cazul acumulării a 10 sau 15 credite/echivalentul absolvirii clasei a VI-a/a VN-a, media modulului pentru care elevul, prin echivalare, obţine scutirea de frecvenţă şi/sau evaluare se calculează astfel: suma tuturor mediilor anuale ale disciplinei respective împărţită la numărul de ani în care aceasta a fost studiată; nota astfel obţinută va deveni media pentru un modul sau pentru mai multe module ale disciplinei respective, scutite de frecvenţă şi/sau evaluare, în cadrul Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior;

c)  media modulului se calculează cu două zecimale, fără rotunjire.

B. Media de modul în cazul echivalării competenţelor profesionale dobândite anterior pe căi formale se determină astfel:

a) în cazul recunoaşterii integrale a certificatului de calificare profesională de nivel 1, cu recunoaştere la nivel naţional, se identifică şi se asociază disciplina/modulul parcurs la cursul de calificare modulelor din curriculumul TVET1. Asocierea disciplinelor/modulelor se face pe baza asocierii competenţelor corespunzătoare acestora. Media modulelor echivalate este media disciplinei (disciplinelor)/modulului (modulelor) căreia/cărora i se poate asocia competenţa sau setul de competenţe recunoscut. In cazul în care unui modul din curriculumul TVET i se asociază mai multe discipline/module corespunzătoare cursului de calificare parcurs, media modulului va fi media aritmetică a acestora. In cazul în care o disciplină/modul înscrisă/înscris în certificat corespunde în aceeaşi măsură mai multor module din curriculumul TVET, media disciplinei/modulului se transferă fiecărui modul TVET;

b) în cazul recunoaşterii parţiale a certificatului de calificare profesională de nivel 1, cu recunoaştere la nivel naţional, la calculul mediei unui modul din curriculumul TVET se iau în considerare notele acordate competenţelor individuale recunoscute şi agregate la modulul respectiv. Nota acordată fiecărei competenţe individuale este nota disciplinei/modulului, înscrisă pe certificat sau în foaia matricolă, care se poate asocia acestei competenţe;

c) media la modulul de instruire practică comasată se încheie în urma susţinerii unei probe de evaluare, propusă de către profesorul de specialitate, în  conformitate cu  probele de evaluare din standardele de pregătire profesională şi pe baza raportului întocmit de operatorul economic.

2.8. Inregistrarea rezultatelor evaluării

1. Unităţile de învăţământ păstrează, pentru fiecare candidat căruia i s-au recunoscut/echivalat documentele şcolare/actele de studii, respectând condiţiile legale de arhivare ale actelor de studii, următoarele documente:

a)   cererea de înscriere în procesul de echivalare, cu menţionarea clară a claselor/competenţelor pentru care se solicită echivalarea;

b) dosarul de echivalare a competenţelor dobândite anterior pe căi formale, împreună cu actele de studii doveditoare sau copii ale acestora.

2. Dosarul de echivalare a competenţelor dobândite anterior pe căi formale include:

a)    elementele de identificare: numele candidatului, denumirea calificării profesionale, componenţa comisiei de evaluare, unitatea de învăţământ, data echivalării;

b) fişa de înregistrare a rezultatelor echivalării (semnată de elev, cu luare la cunoştinţă) conţinând: număr de credite, medii şi adeverinţe obţinute de elev;

c)  fişa (semnată de elev, cu luare la cunoştinţă) care stabileşte traseul individual în urma evaluării: ce module mai are de parcurs, ce număr de credite mai are de obţinut, alte informaţii;

d) feed-backul din partea candidatului, referitor la modul de îndrumare şi de manifestare a comisiei de evaluare, modul de derulare a întregului proces.

3. In urma aplicării procedurii de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe căi formale, persoanele care au obţinut recunoaşterea integrală sau parţială pot beneficia de programe individualizate de pregătire, cu un număr redus de ore.

CAPITOLUL III

Evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite anterior pe căi nonformale şi informate

3.1. Caracteristici generale

Procesul de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe căi nonformale şi informale are următoarele caracteristici:

a) este un proces voluntar; persoanele înscrise în Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior, care doresc să li se recunoască competenţele dobândite anterior pe căi nonformale şi informale, se adresează, în scris, comisiei de înscriere de la unitatea de învăţământ;

b)  este un proces transparent; elevul (candidatul) care urmează a fi evaluat este informat cu privire la modul de desfăşurare a procesului de evaluare, în cadrul unui interviu, organizat înainte de începerea procesului, după înscriere;

c)  în vederea evaluării competenţelor pentru educaţia de bază, fiecare candidat va fi sprijinit şi consiliat de către diriginte, membru în comisia de înscriere, care prezintă candidatului metodele de evaluare care vor fi utilizate şi competenţele care trebuie demonstrate;

d)  înainte de intrarea în procesul de evaluare propriu-zis, candidatul analizează, asistat de către diriginte, membru în comisia de înscriere, propriile competenţe, în raport cu competenţele şi standardele de performanţă ale modulelor pentru care solicită evaluare iniţială. Candidatul este informat cu privire la metodele de evaluare care vor fi utilizate;

e)  în funcţie de rezultatul analizei, dirigintele recomandă candidatului să participe sau să nu participe la procesul de evaluare. Decizia de a participa la procesul de evaluare aparţine candidatului care menţionează în cererea depusă modulele pentru care solicită evaluare iniţială;

f)  în vederea evaluării competenţelor profesionale corespunzătoare unei calificări profesionale, fiecărui candidat îi este repartizat un cadru didactic de specialitate, membru evaluator din cadrul comisiei de evaluare a competenţelor profesionale (denumit în continuare evaluator), care răspunde de punerea în aplicare a întregului proces de evaluare. Inainte de intrarea în procesul de evaluare propriu-zis, candidatul analizează, asistat de evaluator, propria performanţă profesională, în raport cu conţinutul standardului de pregătire profesională, în cadrul unui interviu, care se finalizează cu completarea unei fişe de autoevaluare. Evaluatorul explică şi detaliază, la cerere, conţinutul şi prevederile standardului de pregătire profesională. In funcţie de rezultatul autoevaluării, evaluatorul recomandă candidatului să participe la procesul de evaluare, pentru întregul standard sau pentru o parte a acestuia, ori să nu participe la procesul de evaluare. Decizia de a participa la procesul de evaluare aparţine candidatului, care menţionează în cererea depusă unităţile de competenţă pentru care doreşte să fie evaluat din lista unităţilor de competenţă ale standardului pus la dispoziţia sa de către evaluator. Evaluatorul prezintă candidatului metodele de evaluare care vor fi utilizate şi stabileşte programul de desfăşurare a procesului de evaluare, de comun acord cu candidatul. Programul stabilit de evaluator cu candidatul este comunicat centrului autorizat sau comisiei de evaluare din unitatea de învăţământ, în scopul aprobării de către aceasta;

g)  elevul (candidatul) înscris în Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior nu poate solicita evaluare iniţială pentru un modul pe care l-a parcurs deja în cadrul programului sau pentru un modul care tocmai s-a încheiat, fără ca acesta să-l fi parcurs.

1 Curriculum TVET - curriculumul de specialitate aprobat, menţionat la art. 13 alin. (5) din metodologie.

3.2.  Repere pentru evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite anterior pe căi nonformale şi informate

Procesul de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe căi nonformale şi informale se raportează la standardele de performanţă, pentru educaţia de bază, şi la standardele de pregătire profesională, pentru pregătirea profesională.

Evaluarea competenţelor profesionale se efectuează în raport cu criteriile de performanţă descrise în standardele de pregătire profesională.

3.3. Organizarea procesului de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe căi nonformale şi informale

1. Organizarea procesului de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe căi nonformale şi informale este efectuată de către:

a)  comisia de evaluare de la nivelul unităţii de învăţământ, pentru evaluarea modulelor educaţiei de bază;

b)   centrul de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale, autorizat de către Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor {C.N.F.P.A.) sau de către evaluatori de competenţe profesionale, certificaţi de C.N.F.P.A., conform procedurii legale aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării şi al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei nr. 4.543/468/2004 pentru aprobarea Procedurii de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale, cu modificările şi completările ulterioare. In cazul în care evaluarea nu se poate face, din motive întemeiate, de către un centru autorizat de către C.N.F.P.A. sau de către evaluatori de competenţe profesionale certificaţi de către C.N.F.P.A., aceasta se va realiza de către comisia de evaluare din unitatea de învăţământ, care are în componenţă doi membri, cadre didactice de specialitate - discipline tehnologice.

2.  Elevul (candidatul) poate solicita aplicarea procedurii de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe căi nonformale şi informale, astfel:

a) pentru educaţia de bază, pentru unul, mai multe sau toate modulele;

b) pentru pregătirea profesională, pentru unul, mai multe sau toate modulele din curriculumul TVET specific unei calificări profesionale, respectiv pentru una, mai multe sau toate unităţile de competenţă ale unui standard de pregătire profesională.

3. Dovezile de competenţă rezultate pe parcursul evaluării sunt analizate şi judecate de comisia de evaluare/evaluator, în raport cu cerinţele standardului de performanţă/standardului de pregătire profesională.

4. Evaluarea în vederea recunoaşterii competenţelor dobândite anterior pe căi nonformale şi informale se face în cadrul evaluării iniţiale - înainte de debutul modulelor corespunzătoare unui an de studiu - şi se adresează tuturor elevilor care consideră că deţin competenţele necesare promovării unui modul, anterior parcurgerii acestuia.

3.4. Termene pentru procesul de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe căi nonformale şi informale

a)  Competenţele dobândite anterior pe căi nonformale şi informale, atât pentru educaţia de bază, cât şi pentru pregătirea profesională, se desfăşoară, conform unui grafic stabilit, în cadrul sesiunilor de evaluare iniţială.

b)  Competenţele dobândite anterior pe căi nonformale şi informale, atât pentru educaţia de bază, cât şi pentru pregătirea profesională, sunt evaluate în oricare dintre sesiunile speciale de evaluare alocate, înainte de începerea predării modulului/modulelor pentru care se solicită evaluarea.

c)    Durata procesului de evaluare a competenţelor profesionale se stabileşte de către fiecare centru, respectiv unitate de învăţământ, în funcţie de specificul şi de complexitatea ocupaţiei/calificării, fără a se depăşi o săptămână, în cadrul unei planificări realizate de către comisia de evaluare, în funcţie de numărul solicitărilor şi de specificul calificărilor profesionale.

d)  Evaluarea competenţelor profesionale se poate face în oricare dintre sesiunile de evaluare organizate de unitatea de învăţământ, anterior debutului modulelor pentru care se realizează pregătirea profesională.

3.5. Alocarea creditelor în urma aplicării procedurii de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe căi nonformale şi informale

a)  Pentru educaţia de bază, numărului de credite se alocă conform planului-cadru pentru modulul/modulele respectiv/ respective.

b)  Pentru pregătirea profesională se estimează numărul de credite pentru modulul de cultură de specialitate, în funcţie de numărul de ore alocate în curriculum, din numărul total de credite al blocului de module de pregătire profesională al fiecărui an, conform planului-cadru.

c) In cazul recunoaşterii doar a unor competenţe din cadrul unor unităţi de competenţă/module (valabil numai pentru pregătirea profesională), se estimează valoarea creditului pentru competenţa individuală recunoscută în raport cu numărul de competenţe al unităţii şi cu valoarea totală a creditului unităţii din care aceasta face parte.

3.6. Incheierea mediei modulelor echivalate

a) Media unui modul din cadrul programului, care este promovat, pentru care se recunosc competenţele prin evaluare şi care nu va mai fi parcurs de elev în cadrul programului, va fi calculată ca medie aritmetică a notelor obţinute la probele de evaluare aplicate.

b) Pentru pregătirea profesională, pentru ca un modul din curriculumul TVET să fie considerat promovat, trebuie să i se recunoască candidatului toate competenţele agregate acelui modul.

c) Media obţinută la evaluare devine media modulului respectiv.

d) Notele din adeverinţa de competenţe primită de către persoanele care beneficiază de recunoaştere parţială a modulelor/unităţilor de competenţă vor intra în alcătuirea mediei modulului (pentru a atesta finalizarea şi promovarea programului) alături de notele obţinute pe parcurs de către candidat la evaluarea din cadrul modulelor din programul individualizat de pregătire. Pentru pregătirea profesională se aplică media aritmetică a notelor obţinute la evaluarea competenţelor incluse în lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul.

3.7. Elaborarea instrumentelor de evaluare în vederea evaluării competenţelor dobândite anterior pe căi nonformale şi informate

1. In cazul educaţiei de bază, pentru evaluarea competenţelor dobândite anterior pe căi nonformale şi informale, instrumentele de evaluare sunt elaborate de către profesorii de specialitate de la modulele corespunzătoare.

2.  Pentru evaluarea competenţelor profesionale dobândite anterior pe căi nonformale şi informale, instrumentele de evaluare sunt elaborate, pe baza standardelor de pregătire profesională, după caz, de către:

a)   centrul de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale, autorizat de către C.N.F.PA;

b) evaluatorul de competente profesionale, certificat de către C.N.F.PA;

c) cadrele didactice de specialitate - discipline tehnologice din cadrul comisiei de evaluare de la nivelul unităţii de învăţământ.

3.   Fiecare centru de evaluare/evaluator de competenţe profesionale/comisie de evaluare stabileşte modalitatea concretă de evaluare, astfel încât metodele aplicate să conducă cu consecvenţă la demonstrarea competenţei în ansamblul ei.

3.8.  Documente care atestă obţinerea recunoaşterii, în urma aplicării procedurii de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe căi nonformale şi informale

Elevul (candidatul) este informat că i se eliberează adeverinţă de modul (şi este eliminată obligativitatea parcurgerii modulului) dacă toate competenţele relevante pentru modul sunt recunoscute, în urma aplicării procedurii de evaluare şi de recunoaştere. In adeverinţa de modul se consemnează media modulului şi numărul de credite obţinute.

In cazul în care lista competenţelor relevante pentru un modul din cadrul pregătirii profesionale include competenţe din diferite unităţi de competenţă, eliberarea adeverinţei de modul este condiţionată de demonstrarea tuturor acestor competenţe.

Elevul (candidatul) este informat că, în cazul pregătirii profesionale, el poate beneficia de recunoaşterea parţială a unui modul/unităţi de competenţă, adică numai de o parte a competenţelor agregate unui modul sau incluse în unitatea de competenţă. Candidatul primeşte în urma recunoaşterii parţiale o adeverinţă de competenţe în care sunt consemnate notele obţinute pentru fiecare competenţă în parte, indicându-se modulul şi unitatea de competenţă în care este inclusă competenţa. Decizia privind competenţa candidatului se stabileşte pentru fiecare competenţă pentru care a fost evaluat candidatul. Dovezile de competenţă rezultate pe parcursul evaluării sunt analizate şi apreciate de către comisia de evaluare/evaluator, în  raport cu  cerinţele standardului de pregătire profesională.

3.9. Inregistrarea rezultatelor evaluării şi recunoaşterii competenţelor dobândite anterior pe căi nonformale şi informale

1.  Unităţile de învăţământ păstrează, pentru fiecare elev (candidat) evaluat, respectând condiţiile legale de arhivare a actelor de studii, următoarele documente:

a)   cererea de înscriere în procesul de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe căi nonformale şi informale;

b) dosarul de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe căi nonformale şi informale, împreună cu dovezile de competenţă colectate.

2.  Dosarul de evaluare şi recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe căi nonformale şi informale include:

a) elementele de identificare: numele candidatului, denumirea calificării profesionale, numele evaluatorului, unitatea de învăţământ, data susţinerii fiecărei evaluări;

b) lista modulelor/unităţilor de competenţă la care se face evaluarea;

c) seturile de probe de evaluare, testele administrate candidatului (întrebări specifice pentru testul scris şi oral, activităţile realizate la o simulare sau demonstraţie structurată ori urmărite la observarea directă, tema de proiect şi detaliile tehnice necesare realizării acestuia, fişa de autoevaluare completată);

d) dovezile de competenţă care rezultă din aplicarea probelor;

e) fişa de înregistrare a rezultatelor;

f) feed-backul din partea candidatului referitor la modul de îndrumare şi de manifestare a evaluatorului, la modul de derulare a întregului proces de evaluare, la accesul la materiale şi documentaţie.

3.10. Valorificarea recunoaşterii competenţelor profesionale obţinute pe căi nonformale şi informale

1.  Prin evaluarea şi recunoaşterea tuturor competenţelor profesionale, din toate unităţile de competenţă tehnică generală şi specializată, participantul în Programul „Adoua şansă" pentru învăţământul secundar inferior nu mai parcurge modulele de specialitate din anii II, III şi IV; la instruirea practică comasată poate să se prezinte la o parte din orele alocate, în vederea pregătirii pentru susţinerea examenului pentru certificarea competenţelor profesionale.

2.  Recunoaşterea anumitor competenţe din standardul de pregătire profesională atrage eliminarea din programul individualizat de pregătire al elevului respectiv a competenţelor şi a conţinuturilor aferente, selectate din „Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor" din curriculumul de specialitate. Conţinuturile pe care candidatul le mai are de parcurs însumează un număr total de ore care vor fi distribuite, începând cu anul II, astfel încât candidatul se poate afla în una din următoarele situaţii:

a)  finalizează şi promovează modulele/conţinuturile din modulele rămase, conform programului individualizat de pregătire, la sfârşitul anului II;

b)  finalizează şi promovează modulele/conţinuturile din modulele rămase, conform programului individualizat de pregătire, la sfârşitul anului III;

c)  finalizează şi promovează modulele/conţinuturile din modulele rămase, conform programului individualizat de pregătire, în timpul anului IV.

Participanţii din cadrul Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior, care au obţinut nivelul 1 de calificare, recunoscut la nivel naţional, în urma finalizării unui program de formare profesională continuă oferit de către un furnizor de formare profesională autorizat conform legii, au posibilitatea fie să urmeze Programul „ A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior, fără pregătirea de specialitate şi fără instruirea practică comasată, fie să opteze pentru o calificare profesională de nivel 1, caz în care beneficiază de pregătire profesională după un program individualizat de pregătire.

CAPITOLUL IV

Procesul de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite pe parcursul programului

4. 1. Caracteristici generale

Procesul de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite pe parcursul programului are următoarele caracteristici:

a) este un proces organizat flexibil; elevii (candidaţii) înscrişi în Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior parcurg module ale educaţiei de bază, conform planului-cadru pentru Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior, şi module ale curriculumului de specialitate (TVET) pentru o anume calificare de nivel 1 solicitată şi sunt evaluaţi în vederea recunoaşterii competenţelor, în momente diferite;

b) este un proces transparent; candidatul este informat cu privire la modul de desfăşurare a evaluării, după înscriere, în perioada de iniţiere şi orientare.

4.2.  Repere pentru evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite pe parcursul programului

Elevii înscrişi în Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior, în urma parcurgerii modulelor, vor fi evaluaţi în vederea recunoaşterii competenţelor dobândite pe parcurs, pe baza standardelor de performanţă, în cazul educaţiei de bază, şi a standardului de pregătire profesională, în cazul pregătirii profesionale.

Evaluarea competenţelor dobândite pe parcursul programului este efectuată de către profesorul de specialitate de la modul.

4.3. Posibilităţi de evaluare a competenţelor dobândite pe parcursul programului

Formele de evaluare utilizate în cadrul Programului „Adoua şansă" pentru învăţământul secundar inferior pentru evaluarea competenţelor dobândite pe parcursul programului sunt:

a) evaluare cu rol de diagnoză, pentru modulele educaţiei de bază;

b) evaluarea curentă;

c) evaluarea finală de modul;

d) evaluare finală de an.

4.4. Termene pentru procesul de evaluare şi recunoaştere a competenţelor dobândite pe parcursul programului

a) Pentru competenţele dobândite pe parcursul programului, evaluarea curentă se realizează atât pentru educaţia de bază, cât şi pentru pregătirea profesională, în cadrul săptămânilor de curs.

b)  Evaluarea finală de modul (unde este cazul), evaluarea finală de an şi evaluarea cu rol de diagnoză se realizează conform intervalelor stabilite la art. 13 şi 19 din metodologie.

c)  Modulele restante din toţi anii de studiu (într-o proporţie mai mică decât 25% pentru fiecare an) pot fi evaluate în cadrul sesiunilor de evaluare organizate anual sau în perioada în care se poate acorda sprijinul suplimentar, conform prevederilor din anexa nr. 3 b).

4. 5. Alocarea creditelor în urma aplicării procedurii de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite pe parcursul programului

a) Evaluarea competenţelor dobândite pe parcursul programului se finalizează prin alocarea unui număr de credite corespunzător fiecărui modul, din totalul celor 60 de credite alocate  Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior, dintre care 30 de credite alocate educaţiei de bază şi alte 30 de credite alocate pregătirii profesionale.

b) Creditele sunt acumulate de către fiecare elev (candidat) potrivit numărului de credite alocat modulelor prin planul-cadru de învăţământ.

c) Numărul de credite pentru fiecare modul din curriculumul TVET este estimat, în baza numărului de ore alocat, din numărul total de credite al blocului de module de pregătire profesională, al fiecărui an de studiu, conform planului-cadru de învăţământ.

d) Pentru a aloca unui candidat numărul de credite corespunzător unui modul, procedura de evaluare trebuie să se finalizeze cu promovarea modulului.

4. 6. Incheierea mediei modulelor parcurse

a) Pentru ca procesul de evaluare sa fie transparent, profesorul de specialitate trebuie să informeze elevul referitor la standardele de performanţă/standardele de pregătire profesională la care se raportează în acest proces; elevul este informat şi despre procedura de evaluare şi de obţinere a creditelor.

b)  Media la modulele studiate pe parcursul programului, pentru modulele educaţiei de bază, se calculează ca medie ponderată, din care 30% este ponderea notelor acordate pe parcurs, 20% ponderea portofoliului elaborat pentru modulul respectiv şi 50% nota acordată la evaluarea finală a modulului. Calculul mediei modulelor frecventate se realizează astfel:

(MNPx3) + (NPx2) + (NMx5)  = MM,

                      10

unde: - MNP este media notelor acordate pe parcurs, calculată cu două zecimale, fără rotunjire;

-  NP este nota obţinută la evaluarea portofoliului (fără zecimale);

- NM este nota obţinută la evaluarea de la finalul modulului, calculată cu două zecimale, fără rotunjire;

-  MM este media finală a modulului, calculată cu două zecimale, fără rotunjire.

c)  Media la modulele studiate pe parcursul programului, pentru pregătirea profesională, se calculează conform prevederilor art. 59 alin. (6) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4.925/2005.

d)  Promovarea unui modul este condiţionată de obţinerea mediei 5 (cinci).

e)  Numărul minim de note acordate pe parcurs, obligatoriu pentru încheierea mediei unui modul, este de 4, la modulele specifice educaţiei de bază (două note obţinute la evaluarea curentă, o notă acordată pentru portofoliu şi o notă acordată pentru evaluarea finală de modul) şi de 4 la modulele din trunchiul comun pentru pregătirea profesională (două note pentru cultura de specialitate şi două note pentru instruirea practică săptămânală); pentru încheierea mediei la modulul de instruire practică comasată sunt necesare minimum două note.

4. 7. Documente care atestă promovarea modulelor în urma aplicării procedurii de evaluare a competenţelor dobândite pe parcurs

In urma promovării modulelor, se eliberează fiecărui elev (candidat) o adeverinţă de modul în care se consemnează numele modulului, numărul de credite şi media la modulul respectiv.

4. 8. Inregistrarea rezultatelor evaluării

a)   Rezultatele evaluării modulelor, pentru fiecare elev (candidat) înscris în Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior, sunt consemnate în catalog, în fiecare an de studiu din program.

b)  Evaluarea se consemnează în documentele şcolare prin note de la 10 la 1 şi prin medii acordate pentru fiecare modul.

ANEXA Nr. 3.b) la metodologie

SITUAŢIILE

în care se recomandă micşorarea duratei standard de şcolarizare sau acordarea sprijinului suplimentar în cadrul Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior

CAPITOLUL I

Situaţiile în care se recomandă micşorarea duratei standard de şcolarizare

In unele situaţii, experienţa, competenţele dobândite anterior şi nivelul de pregătire ale unui elev îi pot permite parcurgerea parţială (prin frecvenţă) a unuia sau mai multor module, corespunzătoare pregătirii în domeniul educaţiei de bază sau pregătirii profesionale, ceea ce poate duce la reducerea duratei standard de şcolarizare, pentru fiecare elev în parte.

Reducerea duratei standard de şcolarizare este posibilă în condiţiile în care:

a) elevul deţine o adeverinţă de absolvire a claselor a V-a, a VI-a sau a VII-a din învăţământul gimnazial; în acest caz, el poate solicita recunoaşterea şi echivalarea claselor parcurse în învăţământul gimnazial. In cadrul Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior, recunoaşterea şi echivalarea se realizează prin alocarea unui număr de credite corespunzător fiecărei clase absolvite; în cazul în care elevul deţine o adeverinţă de absolvire a 5 clase, acesta obţine un număr de 5 credite; în cazul în care elevul deţine o adeverinţă de absolvire a 6 clase, acesta obţine un număr de 10 credite; în cazul în care elevul deţine o adeverinţă de absolvire a 7 clase, acesta obţine un număr de 15 credite. Durata de şcolarizare se reduce deoarece elevul mai are de acumulat doar 25, 20, respectiv 15 credite din cele 30 de credite alocate modulelor educaţiei de bază în cadrul Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior;

b)  în urma interviului şi a probelor de evaluare iniţială, indiferent de numărul de ani de studiu parcurşi anterior în învăţământul gimnazial, elevul apreciază şi/sau i se recomandă că este pregătit pentru evaluarea modulelor, fără parcurgerea acestora. In această situaţie candidaţii completează o cerere de înscriere în sesiunea de evaluare. In condiţiile promovării evaluării de modul, în cadrul sesiunilor de evaluare, elevului i se eliberează adeverinţa de modul, pentru modulul respectiv. Durata standard de şcolarizare se reduce deoarece elevul a promovat un număr de module, fără să fie obligat la frecventarea acestora, şi a reuşit să acumuleze creditele necesare pentru promovarea integrală a modulelor educaţiei de bază şi a modulelor pentru pregătirea profesională, în cadrul Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior;

c) în cazul în care elevul prezintă unităţii de învăţământ un certificat de calificare profesională de nivel 1, obţinut într-un sistem de formare continuă şi eliberat de un centru de calificare autorizat, pentru o ocupaţie, acesta poate beneficia de un program de pregătire individualizat, în care:

- poate parcurge doar modulele alocate educaţiei de bază;

-  trebuie să recupereze competenţele care nu apar pe certificatul său, dar sunt înscrise în standardul de pregătire profesională al calificării care se poate asocia, conform reglementărilor, acelei ocupaţii.

In ambele situaţii programul de pregătire individualizat poate asigura reducerea duratei standard a programului.

CAPITOLUL II

Situaţiile în care se recomandă acordarea sprijinului suplimentar

Unele categorii de elevi (persoane cu nevoi speciale, minorităţi culturale, persoane care locuiesc în zone defavorizate, persoane fără adăpost stabil, copiii străzii, persoane private temporar de libertate, şomeri pe termen lung, refugiaţi în urma calamităţilor naturale etc.) participante la Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior, din cauza condiţiilor de viaţă, nu reuşesc, pe parcursul celor 4 ani - durata standard a programului - să aibă o frecvenţă minimă care să le asigure promovabilitatea modulelor. Aceste categorii de elevi au nevoie de sprijin suplimentar. Acesta se acordă în situaţiile în care elevul:

a) a înregistrat un număr de absenţe egal cu jumătate plus unu din numărul total de ore;

b)  nu a participat/nu a promovat evaluarea/evaluările de modul şi/sau evaluarea/evaluările finale de an de studiu;

c)  nu a dovedit competenţele necesare pentru promovarea examenului de certificare a competenţelor profesionale;

d) consideră că are nevoie de sprijin suplimentar, în vederea continuării studiilor.

Recomandarea ca elevul să urmeze o pregătire suplimentară poate fi realizată de către profesorul de la modulul respectiv, dacă acesta constată că progresul realizat de către elev, în raport cu ţintele stabilite (standardele de performanţă şi standardele de pregătire profesională), nu este cel aşteptat. Realizarea unei pregătiri suplimentare poate fi solicitată şi de către elev, fără a avea nevoie de recomandarea unui cadru didactic, de exemplu în cazul elevilor cu nevoi speciale sau al celor care solicită amânarea de modul din motive medicale. Solicitantul va înainta în acest sens o cerere coordonatorului Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior, în care va consemna titlurile modulelor pentru care doreşte planificarea unei pregătiri suplimentare. Coordonatorul Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior vizează cererea elevului şi o înaintează, spre aprobare, directorului unităţii de învăţământ.

Sprijinul suplimentar poate viza unul sau mai multe module şi se realizează, de regulă, pe durata standard a programului, astfel:

a)  pentru educaţia de bază, prin orele de curriculum la decizia şcolii (CDŞ) alocate modulelor din trunchiul comun;

b) pentru pregătirea profesională, prin alegerea, în funcţie de situaţie, a uneia dintre următoarele opţiuni:

- participarea la activităţile de predare/învăţare a modulului nepromovat, cu alte grupe de studiu (dacă există cel puţin două grupe specifice unui an de studiu, fie care au început simultan, fie care au început succesiv, în octombrie şi în februarie);

-  participarea la orele de CDŞ pentru modulele din aria curriculară „Tehnologii", propuse de unitatea de învăţământ, conform recomandărilor, în situaţia în care este necesară completarea impusă de numărul total de ore alocat prin planul-cadru, cu un număr mai mic de 30 de ore;

- desfăşurarea activităţii la operatorul economic, în cazul în care activitatea se desfăşoară în cel puţin două schimburi şi elevul, potrivit unui ritm propriu de învăţare, realizează activităţi de învăţare la instruirea practică într-un program cu un număr mai mare de ore peste cel normat. In acest caz sunt necesare aprobarea din partea operatorului economic şi supravegherea elevului de către un maistru instructor de la locul de muncă.

Sprijinul suplimentar se poate acorda şi prin prelungirea duratei standard a programului, de regulă cu un semestru, prin aplicarea, în funcţie de situaţie, a uneia dintre următoarele opţiuni:

a) replanificarea parcurgerii modulelor nepromovate cu alte grupe de studiu;

b) studiu individual şi organizarea unor şedinţe de consultaţii;

c) planificarea unor sesiuni de evaluare a modulelor. Situaţiile care  necesită  prelungirea duratei standard a programului se avizează de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ şi se aprobă de către inspectoratul şcolar judeţean.

ANEXA Nr. 4

PLANUL-CADRU

de învăţământ pentru Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior

Planul-cadru de învăţământ pentru Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior reprezintă un document esenţial, un instrument de bază în aplicarea programului.

Structura noului plan-cadru de învăţământ pentru Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior este determinată de nevoia de adaptare a curriculumului din cadrul Programului „A doua şansă" la schimbările intervenite în structura învăţământului preuniversitar: pe de o parte, prelungirea duratei învăţământului obligatoriu la 10 clase, iar pe de altă parte, apartenenţa claselor a IX-a şi a X-a la învăţământul profesional - şcoala de arte şi meserii.

Elaborarea planului-cadru pentru Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior a avut în vedere facilitarea pregătirii elevilor astfel încât să fie posibilă dubla recunoaştere a rezultatelor învăţării, cea cu scop educaţional, realizată prin dobândirea certificatului de absolvire a învăţământului obligatoriu (necesară pentru continuarea studiilor), şi cea cu scop profesional, realizată prin nominalizarea competenţelor dobândite în portofoliul pentru educaţie permanentă şi prin obţinerea certificatului de calificare profesională de nivel 1, în cazul dobândirii unei calificări (necesare atât pentru continuarea formării profesionale, cât şi pentru practicarea unei ocupaţii).

Conform planului-cadru de învăţământ pentru Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior, fiecare dintre cele 7 arii curriculare include una sau mai multe discipline. Pentru fiecare disciplină au fost proiectate module repartizate pentru educaţia de bază, pe cei 4 ani de studiu (anul I, II, III şi IV). Pentru pregătirea profesională se aplică curriculumul de specialitate elaborat în cadrul Programului PHARE TVET 0108.01. Modulele curriculumului de specialitate (cu excepţia „Tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor" - TIC) sunt distribuite pe 3 ani în cadrul programului (anul II, III şi IV).

Unul dintre principiile Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior constă în promovarea anilor de studiu în baza numărului de credite acumulat. Intregul program este echivalat cu 60 de credite, dintre care 30 de credite pentru educaţia de bază şi 30 de credite pentru pregătirea profesională. Conform acestui principiu, fiecare modul înscris în planul-cadru de învăţământ, atât pentru educaţia de bază, cât şi pentru pregătirea profesională, are alocat un anumit număr de credite (credite consemnate în planul-cadru, pentru fiecare modul, prin „c").

Planul-cadru pentru educaţia de bază

Pregătirea pentru educaţia de bază se realizează prin discipline incluse în cadrul unor module, după cum urmează:

I. Aria curriculară „Limbă şi comunicare"

Discipline:

1. Limba şi literatura română: modulele M1, M2 şi M3;

2.  Limba modernă: modulele M1, M2 şi M3;

3.  Limba maternă.

II. Aria curriculară „Matematică şi ştiinţe ale naturii"

Discipline:

1.  Matematică: modulele M1, M2, M3 şi M4;

2.  Ştiinţe: modulele M1, M2 şi M3.

III.  Aria curriculară „Om şi societate"

Discipline:

1. Cultură civică/Educaţie antreprenorială: modulele M1 şi M2;

2.  Istorie: modulele M1, M2 şi M3;

3.  Geografie: modulele M1 şi M2;

4.  Religie.

IV. Aria curriculară „Arte"

Discipline: Educaţie muzicală/Educaţie plastică: modulul M1.

V. Aria curriculară „Educaţie fizică şi sport"

Discipline:

Educaţie fizică.

VI. Aria curriculară „Consiliere şi orientare"

Discipline:

Orientare şi consiliere vocaţională: modulele MO şi M1.

Pentru elevii care au 18 ani împliniţi la data începerii anului şcolar, la cererea scrisă a acestora, se poate admite neparticiparea la orele prevăzute în planul-cadru pentru disciplina „Educaţie fizică". In acest caz, situaţia şcolară se încheie fără această disciplină.

In cadrul disciplinei „Orientare şi consiliere vocaţională", în fiecare an de studiu se parcurge câte un modul de iniţiere şi orientare (MO), pentru a asigura sprijin în parcurgerea programului, a traseelor individualizate şi pentru a evalua pe tot parcursul programului stadiul de atingere a ţintelor propuse, şi câte un modul de consiliere (M1) în scopul acordării unei îndrumări eficiente tinerilor înscrişi în program.

Toate modulele sunt evaluate, cu excepţia modulelor din cadrul ariei curriculare „Consiliere şi orientare", a căror parcurgere, însă, asigură participantului la program acumularea numărului de credite alocat.

In situaţia în care programul se desfăşoară în limba unei minorităţi naţionale, se studiază, în plus faţă de disciplinele, modulele şi numărul de ore prevăzute în planul-cadru, şi disciplina „Limba şi literatura maternă", într-un număr de ore egal cu cel prevăzut în planul-cadru pentru disciplina „Limba şi literatura română". Modulele corespunzătoare acestei discipline sunt evaluate, dar nu li se acordă credite. Promovarea acestor module este obligatorie pentru absolvirea programului.

Planul-cadru pentru pregătirea profesională

Calificarea profesională în cadrul Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior, realizată prin pregătirea profesională, este organizată pe baza creditelor transferabile, utilizându-se, din structura planului-cadru de învăţământ aprobat pentru şcoala de arte şi meserii, numărul total de ore alocat disciplinelor din aria curriculară „Tehnologii". Pentru nivelul 1 de calificare sunt alocate 30 de credite pentru toate unităţile de competenţă din standardul de pregătire profesională, dintre care unităţilor de competenţă-cheie le sunt alocate 15 credite, iar unităţilor de competenţă tehnică şi specializată le sunt alocate 15 credite.

In planul-cadru de învăţământ pentru Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior modulelor corespunzătoare culturii de specialitate şi instruirii practice săptămânale le sunt alocate blocuri de module (M1, M2 şi M3), care au alocat un anumit număr de credite, corespunzător numărului de ore. Aceste module pot include numai ore din cadrul trunchiului comun sau pot include şi ore din cadrul curriculumului în dezvoltare locală.

Aria curriculară „Tehnologii" include următoarele discipline şi module aferente:

1. Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor cu două module de „Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor" (M1 şi M2);

2. Cultura de specialitate şi instruirea practică săptămânală, care include un număr variabil de module, conform fiecărei calificări, incluse în modulele M1, M2 şi M3;

3. Instruirea practică comasată - modulele M4 şi M5. Fiecare unitate de învăţământ, în funcţie de calificarea profesională oferită şi respectând recomandările Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, va programa derularea modulelor din cadrul ariei curriculare „Tehnologii" pe parcursul celor 3 ani de studiu (anul II, III şi IV), în cadrul blocurilor de module. Numărul de credite alocat unui modul din cadrul blocului de module se estimează în funcţie de numărul de ore al modulului raportat la numărul total de ore şi de credite al blocului de module.

Planul-cadru pentru pregătirea profesională, precum şi planul-cadru de învăţământ pentru şcoala de arte şi meserii asigură:

- creşterea ponderii săptămânilor de studiu mixte (cultură generală, cultură de specialitate, instruire practică săptămânală) în totalul săptămânilor de studiu, astfel încât să asigure dobândirea certificatului de absolvire a învăţământului obligatoriu;

- îndeplinirea finalităţilor cu scop educaţional şi profesionale precizate în anexa nr. 1 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului cu privire la aprobarea planurilor-cadru de învăţământ pentru clasele a IX-a şi a X-a.

Toate modulele din cadrul ariei curriculare „Tehnologii" sunt evaluate.

Intregul plan-cadru de învăţământ pentru Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior este structurat pe două componente: trunchi comun (TC) şi curriculum la decizia şcolii (CDŞ).

Trunchiul comun

Trunchiul comun (TC) reprezintă oferta educaţională, constând din aceleaşi discipline, cu acelaşi număr de ore pentru toate domeniile de pregătire de bază şi toate calificările profesionale, din cadrul Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior. Vizând competenţele-cheie din domeniul educaţiei de bază şi competenţele tehnice (generale şi specializate) din cadrul pregătirii profesionale, trunchiul comun va fi parcurs în mod obligatoriu de către toţi elevii, indiferent de calificarea profesională.

Prin gruparea disciplinelor din structura trunchiului comun în cele 7 arii curriculare, prevăzute în actualul curriculum naţional, se asigură continuitatea dintre planurile-cadru pentru învăţământul obligatoriu şi cele din Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior.

Oferta de trunchi comun contribuie la:

- finalizarea educaţiei de bază, prin continuarea dezvoltării competenţelor-cheie urmărite în cadrul învăţământului obligatoriu - condiţie pentru asigurarea egalităţii de şanse pentru toţi elevii, oricare ar fi specificul domeniului de pregătire/calificării profesionale;

-  asigurarea continuităţii între învăţământul gimnazial şi ciclul secundar inferior - ruta şcoală de arte şi meserii;

- formarea pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi.

Curriculumul la decizia şcolii

Curriculumul la decizia şcolii (CDŞ) reprezintă ansamblul experienţelor de învăţare pe care fiecare şcoală le propune în mod direct elevilor săi, în cadrul ofertei curriculare proprii. La nivelul planului-cadru de învăţământ pentru Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior, CDŞ reprezintă numărul de ore alocate şcolii pentru construirea propriului proiect curricular, printr-o programă care, la educaţia de bază, va urmări formatul existent pentru CDŞ, iar pentru pregătirea profesională va avea acelaşi format cu cel al modulelor din trunchiul comun.

A.  Curriculumul la decizia şcolii pentru educaţia de bază

Prin orele alocate în CDŞ se asigură, în domeniul educaţiei de bază, cadrul pentru susţinerea unor performanţe diferenţiate şi a unor nevoi şi interese specifice de învăţare ale elevilor.

Pentru educaţia de bază există următoarele situaţii posibile, referitoare la aplicarea CDŞ-ului:

a) unde există o plajă orară de la un număr minim de ore la un număr maxim posibil, alocate pentru o disciplină („Limba maternă", „Religie", „Educaţie fizică"), unitatea de învăţământ va decide, în funcţie de solicitările existente, realizarea CDŞ-ului respectiv. Aceste oferte curriculare vor fi avizate de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ şi de către inspectorul de specialitate;

b) modulelor de la disciplinele educaţiei de bază li se alocă, complementar, câte un modul de CDŞ pentru realizarea unei oferte educaţionale flexibile şi diferenţiate, în funcţie de aspiraţiile şi potenţialul de învăţare ale fiecărui elev din cadrul Programului „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior. Pentru aceste module de CDŞ nu se elaborează programe specifice.

B.  Curriculumul la decizia şcolii pentru pregătirea profesională

Curriculumul la decizia şcolii este, pentru aria curriculară

„Tehnologii", un curriculum în dezvoltare locală (CDL) care îşi propune să răspundă nevoilor locale de formare. Acesta va fi proiectat, în comun, de către profesorul de specialitate, maistrul instructor şi reprezentantul operatorului economic, în corelare cu programele şcolare pentru cultura de specialitate şi cu standardele de pregătire profesională.

Curriculumul în dezvoltare locală este elaborat într-un cadru de parteneriat între şcoală şi comunitate şi are în vedere:

-   resursele locale pentru instruire (baza materială a şcolii/grupurilor şcolare partenere, cadrul de colaborare cu operatorii economici);

- cerinţele locale pentru pregătirea în diverse calificări, care să servească activităţilor economice desfăşurate în zonă.

Activităţile de învăţare propuse pentru instruirea practică comasată vor urmări formarea/consolidarea competenţelor descrise în standardul de pregătire profesională.

ANEXA Nr. 4 a) la planul-cadru

PLANUL-CADRU

de învăţământ pentru Programul „A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior

Nr. crt.	Aria curriculară/Disciplina	Modulul/ Număr credite alocate	Anul I			Modulul/ Număr credite alocate	Anul II			Modulul/ Număr credite alocate	Anul III			Modulul/ Număr credite alocate	Anul IV			Total ore module/ număr credite
			Nr. total ore/an				Nr. total ore/an				Nr. total ore/an				Nr. total ore/an
			TC	CDŞ	Total		TC	CDŞ	Total		TC	CDŞ	Total		TC	CDŞ	Total
1.	Limbă şi comunicare
	Limba şi literatura română	M1 2.0 c	70	20	90	M2 2.0 c	70	20	90	M3 1.5 c	45	15	60		-	-	-	240 5.5 c
	Limba maternă			0-20	0-20			0-20	0-20			0-20	0-20			0-20	0-20	0-80
	Limba modernă	M1 1.0 c	30	10	40	M2 1.0 c	30	10	40	M3 0.5 c	30	10	40		-	-	-	120 2.5 c
2.	Matematică şi ştiinţe ale naturii
	Matematică	M1 1.5 c	50	15	65	M2 1.5c	45	15	60	M3 1.5 c	45	15	60	M4 1.0 c	35	10	45	230 5.5 c
	Ştiinţe	M1 1.5 c	62	18	80	M2 1.5c	60	15	75		-	-	-	M3 1.5c	60	15	75	230 4.5 c
3.	Om şi societate
	Cultură civică/ Educaţie antreprenorială	M1 1.0 c	35	10	45		-	-	-		-	-	-	M2 1.0 c	35	10	45	90 2.0 c
	Istorie	M1 1.0 c	30	10	40	M2 1.0 c	30	10	40	M3 1.0 c	30	10	40		-	-	-	120 3.0 c
	Geografie	M1 1.0 c	25	10	35		-	-	-		-	-	-		-	-	-	35 1.0 c
		M2 1.0 c	40	10	50													50 1.0 c
	Religie			0-20	0-20			0-20	0-20			0-20	0-20			0-20	0-20	0-80

4.	Arte
	Educaţie muzicală/ Educaţie plastică	M1 0.5 c	30	-	30		-	-	-		-	-	-		-	-	-	30 0.5 c
5.	Educaţie fizică şi sport
	Educaţie fizică			0-20	0-20			0-20	0-20			0-20	0-20			0-20	0-20	0-80
6.	Tehnologii
	Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor	M1 1.5 c	64	-	64	M2 1.5 c	60	-	60									124 3.0 c
	Cultură de specialitate şi Instruire practică săptămânală		-		-	M1 5.0 c	243	-	243	M2 8.0 c	405	-	405	M3 8.0 c	406	-	406	1054 21.0 c
	Instruire practică comasată		-		-		-	-	-	M4 2.0 c	-	120	120	M5 4.0 c	-	180	180	300  6.0 c
7.	Consiliere şi orientare
	Orientare şi consiliere vocaţională	M0 0.5 c	15	5	20	M0 0.5 c	15	5	20	M0 0.5 c	15	5	20	M0 0.5 c	15	5	20	80 2.0 c
		M1 1.0 c	30	10	40	M1 0.5 c	30	10	40	M1 0.5 c	25	10	35	M1 0.5 c	25	10	35	150 2.5 c
TOTAL ore/an şi credite		13.5 c	481	118- 178	599- 659	14.5 c	583	85-145	668- 728	15.5 c	595	185- 245	780- 840	16.5 c	576	230- 290	806- 866	2853- 3093 60.0 c