ORDIN
Nr. 193 din 15 februarie 2005
pentru aprobarea Reglementarii tehnice "Ghid de proiectare privind
protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel", indicativ GP
111-04*)
ACT EMIS DE: MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI
TURISMULUI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 441 bis din 25 mai 2005
*) Ordinul nr. 193/2005 a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 441 din 25 mai 2005, si este reprodus si in acest numar bis.
In conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea
in constructii, cu modificarile ulterioare,
in temeiul art. 2 pct. 45 si al art. 5 alin. (4) din Hotararea Guvernului
nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor,
Constructiilor si Turismului, cu modificarile si completarile ulterioare,
avand in vedere Procesul-verbal de avizare nr. 16 din 12 august 2004 al
Comitetului tehnic de specialitate - CTS 12 si Procesul-verbal de avizare nr.
51 din 15 octombrie 2004 al Comitetului tehnic de coordonare generala,
ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite urmatorul
ordin:
Art. 1
Se aproba Reglementarea tehnica "Ghid de proiectare privind protectia
impotriva coroziunii a constructiilor din otel", indicativ GP 111-04,
elaborata de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii si
Economia Constructiilor - INCERC Bucuresti, prevazuta in anexa care face parte
integranta din prezentul ordin.
Art. 2
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si
intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii.
Art. 3
La data intrarii in vigoare a prezentului ordin orice dispozitii contrare
isi inceteaza aplicabilitatea.
Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,
Gheorghe Dobre
ANEXA 1*)
*) Anexa este reprodusa in facsimil.
GHID DE PROIECTARE
privind protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel, indicativ GP
111-04
(Revizuire GP 035-1998)
1. PREVEDERI GENERALE
1.1. Obiect si domeniu de aplicare
1.1.1. Prezentul ghid are ca obiect detalierea principiilor, criteriilor si
conditiilor privind masurile de protectie impotriva coroziunii pentru
constructiile supraterane din otel noi si existente.
Prevederile specifice din prezentul ghid se aplica, in faza de proiectare,
pentru a raspunde cerintei implicite privind durabilitatea, cu referire in
special la cerinta esentiala "rezistenta si stabilitate", respectiv
mentinerea valorilor caracteristicilor implicate in aceasta cerinta ale
elementelor structurale din otel, in conditiile actiunii agentilor agresivi din
mediul inconjurator.
Cerinta privind durabilitatea este prevazuta explicit in Legea nr. 10/1995
privind calitatea in constructii, precum si in reglementarea tehnica specifica
pentru constructiile din otel, Eurocodul 3 (EN 1993) "Calculul
structurilor din otel", preluat in tara noastra, intr-o prima forma, prin
NP 042-2000 "Normativ privind prescriptiile generale de proiectare.
Verificarea prin calcul a elementelor de constructii metalice si a imbinarilor
acestora".
1.1.2. Protectia impotriva coroziunii a elementelor/constructiilor
supraterane din otel se realizeaza, in etapa de proiectare, in functie de clasa
de corozivitate a mediului preconizat, astfel:
a) - prin conceptia de ansamblu si de detaliu si prin alegerea materialelor
adecvate;
b) - prin prevederea de masuri constructive si de conditii pentru modul de
executare a lucrarilor;
c) - prin prevederea unor sisteme de protectie anticoroziva aplicate pe
suprafata elementelor, sisteme adecvate naturii si clasei de corozivitate a
mediului.
1.1.3. Ghidul nu se refera la:
- constructiile/elementele din otel ingropate in teren;
- constructiile/elementele din otel imersate partial sau total in solutii
sau lichide agresive.
1.1.4. Ghidul nu prevede sisteme speciale de protectie impotriva coroziunii
a constructiilor din otel, cum sunt: protectia electrochimica (catodica,
anodica), inhibitori de coroziune s.a.
1.1.5. Ghidul se adreseaza in principal specialistilor din unitatile de
proiectare, precum si verificatorilor de proiecte.
1.1.6. Prevederile prezentului ghid sunt obligatorii. In situatiile in care
prevederile contin referirea la variante in functie de situatia preconizata
pentru lucrarea respectiva, obligativitatea se refera la existenta, in partea
scrisa a proiectului, a analizarilor si a concluziilor motivate privind
adoptarea solutiei respective.
1.2. Terminologie
In prezentul ghid sunt utilizati urmatorii termeni de specialitate:
- agent agresiv: factor de mediu ce actioneaza distructiv asupra
constructiei sau a diverselor sale parti componente, provocand degradarea prin
coroziune a materialului de constructie;
- acoperire metalica: termen generic pentru unul sau mai multe straturi
metalice (zinc, aluminiu), aplicat(e) pe suprafata elementelor din otel;
- acoperire organica: termen generic pentru unul sau mai multe straturi
compatibile intre ele, alcatuite din materiale de acoperire organice (grunduri,
vopsele, emailuri, lacuri), aplicate pe suprafata elementelor din otel;
- clasa de corozivitate: caracteristica tehnica masurabila a intensitatii
actiunii mediului agresiv asupra materialului de constructie;
- coroziune: interactiune fizico-chimica intre un material (de constructie)
si mediul sau inconjurator, care conduce la modificarea proprietatilor
materialului si adeseori la degradarea unor caracteristici si/sau functionala a
acestuia, a mediului inconjurator sau a sistemului constituit din cei doi
factori;
NOTA:
Aceasta interactiune este in general de natura electrochimica.
- corozivitate: capacitate a unui mediu de a determina coroziunea intr-un
sistem de coroziune dat;
- corozivitatea atmosferei: capacitatea atmosferei de a provoca o coroziune
intr-un sistem de coroziune dat;
- degradare datorata coroziunii: efect al coroziunii considerat daunator
pentru utilizarile materialului de constructie, mediul sau sistemul pe care
acesti doi factori il formeaza;
- durabilitatea protectiei: durata de viata estimata a unui sistem de
protectie anticoroziva aplicat pe suprafata din otel pana la prima lucrare de
refacere completa a protectiei;
NOTA:
Durata de viata estimata nu constituie o durata de garantie.
- durata de mentinere a umiditatii pe suprafata: interval de timp in care o
suprafata metalica este acoperita cu o pelicula adsorbita si/sau un lichid
electrolitic, capabil sa provoace coroziunea atmosferica;
- mediu agresiv: mediu care contine unul sau mai multi agenti agresivi
(corozivi);
- protectie impotriva coroziunii: modificare a unui sistem de coroziune
astfel incat sa diminueze degradarile datorate coroziunii:
- rezistenta la coroziune: capacitatea unui material de constructie (otel)
de a rezista la coroziune intr-un sistem de coroziune dat;
- sistem de coroziune: sistem format din unul sau mai multe metale si diferite
elemente ale mediului care pot influenta coroziunea;
NOTA:
Elemente ale mediului pot fi considerate: acoperirile, straturile
superficiale etc.
- sistem de protectie anticoroziva: ansamblu de straturi aplicate pe o
suprafata suport, pentru a realiza protectia acesteia impotriva coroziunii;
- tipul atmosferei: notiune care caracterizeaza atmosfera pe baza
criteriilor de clasificare corespunzatoare, altele decat corozivitatea (rurala,
urbana, industriala, marina) sau factori optionali complementari (chimici
etc.);
- viteza de coroziune: efect al coroziunii asupra materialului de
constructie (otel) raportat la unitatea de timp.
NOTA:
Expresia utilizata pentru viteza de coroziune depinde de sistemul de
coroziune considerat si de tipul acesteia. Astfel, viteza de coroziune poate fi
exprimata prin cresterea adancimii coroziunii raportata la unitatea de timp,
prin masa de metal transformata in produsi de coroziune raportata la unitatea
de suprafata si unitatea de timp etc. Efectul coroziunii poate varia in timp si
poate sa nu fie acelasi in toate punctele suprafetei care se corodeaza. De
aceea, referirile la viteza de coroziune trebuie sa fie insotite de informatii
despre tipul, dependenta de timp si localizarea efectului coroziunii.
1.3. Lista documentelor normative de referinta
1. SR EN 971-1:2001 - Vopsele si lacuri. Termeni si definitii pentru
produse de vopsire. Partea 1: Termeni generali.
2. SR EN 10240:2000 - Acoperiri de protectie interioare si/sau exterioare pentru
tevi de otel. Conditii tehnice pentru acoperiri prin galvanizare la cald
aplicate pe instalatii automate.
3. SR EN 22063:1995 - Acoperiri metalice si anorganice. Pulverizare
termica. Zinc, aluminiu si aliajele lor.
4. SR EN 24624:1996 - Vopsele si lacuri. Incercarea la tractiune.
5. SR EN ISO 1461:2002 - Acoperiri termice de zinc pe otel.
6. SR EN ISO 1519:2003 - Vopsele si lacuri. Incercarea la indoire pe dorn
cilindric.
7. SR EN ISO 1522:2002 - Vopsele si lacuri. Incercarea la amortizarea
pendulului.
8. SR EN ISO 2812-1:1996 - Vopsele si lacuri. Determinarea rezistentei la
lichide. Metode generale.
9. SR EN ISO 3231:2002 - Vopsele si lacuri. Determinarea rezistentei la
atmosfera umeda care contine dioxid de sulf.
10. SR EN ISO 4618-2:2002 - Vopsele si lacuri. Termeni si definitii pentru
produse de vopsire. Partea 2: Termeni specifici referitori la caracteristicile
si proprietatile vopselelor.
11. SR EN ISO 4618-3:2002 - Vopsele si lacuri. Termeni si definitii pentru
produse de vopsire. Partea 3: Pregatire a suprafetei si procedee de aplicare.
12. SR EN ISO 6270/1:2002 - Vopsele si lacuri. Determinarea rezistentei la
umiditate. Partea 1: Condensarea continua.
13. SR EN ISO 6272:1995 - Vopsele si lacuri. Incercarea la caderea unei
mase.
14. SR EN ISO 7253:2002 - Vopsele si lacuri. Determinarea rezistentei la
ceata salina neutra.
15. SR EN ISO 8044:2000 - Coroziunea metalelor si aliajelor. Termeni de
baza si definitii.
16. SR EN ISO 8501/1:2002 - Pregatirea suporturilor de otel inaintea
aplicarii vopselelor si produselor similare. Evaluarea vizuala a curateniei
suprafetei. Partea 1: Grade de ruginire si grade de pregatire a suporturilor de
otel neacoperite si a suporturilor de otel dupa indepartarea acoperirilor
anterioare.
17. SR EN ISO 8501/2:2002 - Pregatirea suporturilor de otel inaintea
aplicarii vopselelor si produselor similare. Evaluarea vizuala a curateniei
suprafetei. Partea 2: Grade de pregatire a suporturilor de otel acoperite
anterior, dupa indepartarea locala a acoperirilor.
18. SR EN ISO 8504-1:2002 - Pregatirea suporturilor de otel inaintea
aplicarii vopselelor si produselor similare. Metode de pregatire a suprafetei.
Partea 1: Principii generale.
19. SR EN ISO 8504-2:2002 - Pregatirea suporturilor de otel inaintea
aplicarii vopselelor si produselor similare. Metode de pregatire a suprafetei.
Partea 2: Decapare cu jet abraziv.
20. SR EN ISO 8504-3:2002 - Pregatirea suporturilor de otel inaintea
aplicarii vopselelor si produselor similare. Metode de pregatire a suprafetei.
Partea 3: Curatare manuala si mecanica.
21. SR EN 12330:2002 - Protectie anticoroziva a metalelor. Acoperiri
electrochimice de cadmiu pe fonta sau otel.
22. SR EN ISO 12944-2:2002 - Vopsele si lacuri. Protectia prin sisteme de
vopsire a structurilor din otel impotriva coroziunii. Partea 2: Clasificarea
mediului.
23. SR EN ISO 12944-3:2002 - Vopsele si lacuri. Protectia prin sisteme de
vopsire a structurilor din otel impotriva coroziunii. Partea 3: Proiectare si
dispozitii constructive.
24. SR EN ISO 12944-5:2002 - Vopsele si lacuri. Protectia prin sisteme de
vopsire a structurilor din otel impotriva coroziunii. Partea 5: Sisteme de
vopsire.
25. SR EN 60068-2-5:2001 - Incercari de mediu. Partea 2: Incercari -
Incercarea Sa: Radiatie solara artificiala la nivelul solului.
26. SR EN 60068-2-14:2001 - Incercari de mediu. Partea 2: Incercari -
Incercare N: Variatii de temperatura.
27. SR EN 60068-2-33:2002 - Incercari de mediu. Partea 2: Incercari. Ghid
pentru incercari la variatii de temperatura.
28. SR HD 323.2.3 S2:2002 - Incercari de mediu. Partea 2: Incercari -
Incercarea Ca: Caldura umeda, continua.
29. SR ISO 1518:1994 - Vopsele si lacuri. Incercarea la zgariere.
30. SR ISO 2409:1994 - Vopsele si lacuri. Incercarea la caroiaj.
31. SR ISO 4618-1:1994 - Vopsele si lacuri. Vocabular. Termeni generali.
32. SR ISO 6860:1997 - Vopsele si lacuri. Incercarea la indoire (mandrina
conica).
33. SR ISO/TR 8502-1:1995 - Pregatirea suporturilor de otel inaintea
aplicarii vopselelor si produselor similare. Incercari pentru aprecierea
curateniei unei suprafete. Partea 1: Analiza la fata locului pentru evaluarea
produsilor solubili de coroziune ai fierului.
34. SR ISO 8502-2:1994 - Pregatirea suporturilor de otel inaintea aplicarii
vopselelor si produselor similare. Incercari pentru aprecierea curateniei unei
suprafete. Partea 2: Determinarea clorurilor pe suprafetele curatate.
35. SR ISO 8502-3:1995 - Pregatirea suporturilor de otel inaintea aplicarii
vopselelor si produselor similare. Incercari pentru aprecierea curateniei unei
suprafete. Partea 3: Evaluarea prafului pe suprafete de otel pregatite pentru
vopsire.
36. SR ISO 8502-4:1995 - Pregatirea suporturilor de otel inaintea aplicarii
vopselelor si produselor similare. Incercari pentru aprecierea curateniei unei
suprafete. Partea 4: Principii directoare pentru estimarea probabilitatii de
condensare inainte de aplicarea vopselei.
37. SR ISO 8503-1:1995 - Pregatirea suporturilor de otel inaintea aplicarii
vopselelor si produselor similare. Caracteristicile rugozitatii suprafetei
suporturilor de otel decapate. Partea 1: Precizari si definitii referitoare la
placile de comparare ISO pentru profilul suprafetei in vederea evaluarii
suprafetelor decapate abraziv.
38. SR ISO 8503-2:1994 - Pregatirea suporturilor de otel inaintea aplicarii
vopselelor si produselor similare. Caracteristicile rugozitatii suprafetei
suporturilor de otel decapate. Partea 2: Metoda pentru clasificarea profilului
unei suprafete de otel decapate abraziv - Procedeul prin comparare.
39. SR ISO 8503-3:1995 - Pregatirea suporturilor de otel inaintea aplicarii
vopselelor si produselor similare. Caracteristicile rugozitatii suprafetei
suporturilor de otel decapate. Partea 3: Metoda pentru clasificarea profilului
unei suprafete de otel decapate abraziv - Procedeul cu microscop.
40. SR ISO 8503-4:1995 - Pregatirea suporturilor de otel inaintea aplicarii
vopselelor si produselor similare. Caracteristicile rugozitatii suprafetei
suporturilor de otel decapate. Partea 4: Metoda pentru clasificarea profilului
unei suprafete de otel decapate abraziv - Procedeul cu palpator.
41. SR ISO 9223:1996 - Coroziunea metalelor si aliajelor. Corozivitatea
atmosferei. Clasificare.
42. SR ISO 9224:1996 - Coroziunea metalelor si aliajelor. Corozivitatea
atmosferelor. Valori de referinta pentru clasele de corozivitate.
43. SR ISO 9225:1996 - Coroziunea metalelor si aliajelor. Corozivitatea
atmosferelor. Masurarea poluarii.
44. SR ISO 9226:1995 - Coroziunea metalelor si aliajelor. Corozivitatea
atmosferelor. Determinarea vitezei de coroziune pe epruvete de referinta pentru
evaluarea corozivitatii.
45. SR ISO 11503:1997 - Vopsele si lacuri. Determinarea rezistentei la
umiditate (condensare repetata).
46. STAS 7221-90 - Acoperiri metalice. Acoperiri termice de zinc. Conditii
tehnice generale de calitate.
47. STAS 8009-80 - Protectia suprafetelor metalice. Acoperiri prin vopsire.
Metode de verificare.
48. STAS 10128-86 - Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel
supraterane. Clasificarea mediilor agresive.
49. STAS 10166/1-77 - Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel
supraterane. Pregatirea mecanica a suprafetelor.
50. ISO 14713:1999 - Protectia impotriva coroziunii a fierului si otelului
in constructii. Acoperiri de zinc si aluminiu - Linii directoare.
51. NP 039-2000 - Normativ privind criteriile de performanta pentru
protectia anticoroziva a constructiilor supuse actiunii mediilor agresive
industriale.
52. NP 042-2000 - Normativ privind prescriptiile generale de proiectare.
Verificarea prin calcul a elementelor de constructii metalice si a imbinarilor
acestora.
2. CLASIFICAREA MEDIILOR AGRESIVE
2.1. Actiunea mediilor agresive atmosferice asupra constructiilor din otel
supraterane si a elementelor lor componente se clasifica in sase clase de
corozivitate:
- C1 - foarte slaba;
- C2 - slaba;
- C3 - medie;
- C4 - ridicata;
- C5-I - foarte ridicata - industriala;
- C5-M - foarte ridicata - marina.
In tabelul 2.1 se dau, cu caracter de exemplificare, diferite tipuri de
medii corespunzatoare claselor de corozivitate.
Tabelul 2.1
______________________________________________________________________________
|Clasa de | Exemple de medii tipice (caracter informativ)
|
|corozivitate|_________________________________________________________________|
| | Exterior | Interior
|
|____________|________________________________|________________________________|
| 1 | 2 | 3
|
|____________|________________________________|________________________________|
| C1 | - |spatii incalzite, cu umiditate
|
|foarte slaba| |relativa scazuta si cu
atmosfera|
| | |nepoluata, ca de exemplu |
| | |birouri, magazine, scoli,
|
| | |hoteluri
|
|____________|________________________________|________________________________|
| C2 |atmosfere cu grad redus de |spatii neincalzite, in care se
|
| slaba |poluare (SO_2 < 12 micrograme/ |poate produce condens, ca
de |
| |mc), ca de exemplu zone rurale, |exemplu depozite, sali de sport
|
| |orase mici |(exclusiv bazine de inot)
|
|____________|________________________________|________________________________|
| C3 |atmosfere urbane si industriale,|spatii de fabricatie cu
|
| medie |cu poluare moderata (SO_2: 12 |umiditate ridicata si o poluare
|
| |.... 40 micrograme/mc) sau zone |redusa a aerului, ca de exemplu
|
| |costiere cu concentratie scazuta|industria alimentara,
|
| |in cloruri |spalatorii, fabrici de bere,
|
| | |fabrici de lapte
|
|____________|________________________________|________________________________|
| C4 |atmosfere industriale cu poluare|spatii de fabricatie cu
|
| ridicata |ridicata (SO_2: 40 .... 90 |umiditate ridicata si o poluare
|
| |micrograme/mc) sau zone costiere|ridicata a aerului, ca de
|
| |cu concentratie moderata in |exemplu bazine de inot,
piscine,|
| |cloruri |uzine chimice
|
|____________|________________________________|________________________________|
| C5-I |atmosfere industriale cu |constructii sau zone cu condens
|
| |umiditate ridicata si poluare |permanent si poluare ridicata
|
| |ridicata (SO_2: 90 .... 250 |
|
| |micrograme/mc) |
|
|____________|________________________________|________________________________|
| C5-M |zone costiere si marine cu |constructii sau zone cu condens
|
| |concentratie ridicata in cloruri|permanent si poluare ridicata
|
|____________|________________________________|________________________________|
2.2. In tabelul 2.2 se arata echivalenta intre clasele de corozivitate
prevazute in SR ISO 9223 si SR EN ISO 12944-2 si clasele de agresivitate
prevazute in STAS 10128.
Tabelul 2.2
________________________________________________________
| Clasa de corozivitate | Clasa de agresivitate |
|________________________________|_______________________|
| C1 | 1 m |
|________________________________|_______________________|
| C2 | 1 m ... 2 m |
|________________________________|_______________________|
| C3 | 2 m |
|________________________________|_______________________|
| C4 | 2 m |
|________________________________|_______________________|
| C5-I, M | 2 m ... 3 m |
|________________________________|_______________________|
| Nu face obiectul SR ISO 9223 si| |
| SR EN ISO 12944-2 | 4 m |
|________________________________|_______________________|
NOTA:
Echivalenta s-a facut prin compararea vitezelor de coroziune a otelului
prevazute in SR ISO 9223 cu cele din STAS 10128.
2.3. Clasificarea corozivitatii atmosferice se face, in conformitate cu SR
ISO 9223 si SR EN ISO 12944-2, prin doua metode de determinare (Anexa 1):
(i) - clasificare bazata pe masurarea vitezei de coroziune pe epruvete
metalice etalon (SR ISO 9226);
(ii) - clasificare in functie de caracteristicile mediului inconjurator
(durata de mentinere a umiditatii si gradul de poluare) (SR ISO 9225).
Valorile de referinta ale vitezei de coroziune pentru fiecare clasa sunt
prevazute in SR ISO 9224.
2.4. Stabilirea clasei de corozivitate a mediului in care se va amplasa o
constructie noua se face de catre proiectant, pe baza analizei mediului
exterior si a datelor furnizate de proiectantul tehnolog privind existenta,
natura si concentratia agentilor agresivi care vor rezulta din procesul
tehnologic, pentru mediu interior.
2.5. Pentru stabilirea clasei de corozivitate a mediului in care este
amplasata o constructie aflata in exploatare, vor fi precizate rezultatele
analizelor calitative si cantitative de agenti agresivi (noxe) si ale
umiditatii relative a aerului, atat pentru interior, cat si pentru exterior,
efectuate de un institut/laborator de specialitate in domeniu si inscrise in
buletine de analiza.
2.6. In medii cu clasa de corozivitate mai mare de C5, se vor prevedea
masuri pentru reducerea corozivitatii mediului prin schimbarea sau modernizarea
tehnologiei de fabricatie sau, in caz de imposibilitate, se va studia fiecare
caz in parte. Studiul se va efectua de un institut de specialitate.
3. PRINCIPII, CRITERII SI CONDITII PRIVIND PREVENIREA PRIN PROIECTARE A
COROZIUNII CONSTRUCTIILOR DIN OTEL
3.1. Principii si criterii, privind conceptia si proiectarea, pentru
protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel
3.1.1. La conceperea si proiectarea constructiilor din otel, se vor avea in
vedere urmatoarele principii, pentru asigurarea durabilitatii acestor
constructii prin masuri de protectie impotriva coroziunii:
a) Masurile de protectie impotriva coroziunii se refera la ansamblul de
actiuni intreprinse incepand de la conceperea si alcatuirea elementelor
constructiei si continuate pe parcursul executarii si exploatarii acesteia.
Aceste masuri se refera, in principal, la:
- conceperea, alcatuirea si proiectarea elementelor/constructiei, cu luarea
in considerare a actiunii corozive asupra acesteia;
- prevederea sistemelor adecvate de protectie anticoroziva;
- asigurarea executarii lucrarilor intr-un mod in care sa nu fie favorizata
initierea actiunii corozive;
- intretinerea sistemelor de protectie anticoroziva pe durata exploatarii
constructiei;
- evitarea inrautatirii conditiilor de mediu agresiv pe durata exploatarii,
in special prin asigurarea functionalitatii tuturor elementelor constructiei
(izolare hidrofuga, ventilatii, instalatii s.a.).
b) Masurile de protectie se stabilesc prin proiect, pentru toate aspectele
aratate, cu un grad de detaliere diferentiat, determinat de clasa de
corozivitate a mediului si de sensibilitatea la coroziune a
elementelor/constructiei. Aceste masuri trebuie sa asigure o protectie uniforma
pentru toate zonele elementelor sau constructiei.
c) La fiecare proiect, masurile privind protectia impotriva coroziunii sunt
indisolubil legate de conceptia si alcatuirea elementelor si a constructiei in
ansamblu si, in consecinta, acestea trebuie sa fie abordate si rezolvate
concomitent si avand in vedere interdependenta dintre ele.
La conceperea si proiectarea constructiilor din otel trebuie ca, din
colectivul de proiectare, sa faca parte - direct sau prin colaborare - personal
de specialitate in problemele de coroziune. Este necesar, de asemenea, ca
pentru rezolvarea unor situatii deosebite sa fie asigurata colaborarea unor
laboratoare de specialitate, pentru caracterizarea unor medii sau materiale.
d) Conceptia si detalierea masurilor de protectie impotriva coroziunii
trebuie sa ia in considerare toate aspectele, pana la detaliu, atat pe cele
legate de manipulare, depozitare, transport, precum si de executare a
lucrarilor (spre exemplu pentru unele zone ale sudurilor la montare la
pozitie), cat si pe cele legate de intretinere.
e) Solutiile adoptate pentru sistemele de protectie trebuie sa respecte
prevederile legale privind:
- rezistenta la foc (daca este cazul);
- reactia la foc;
- emisia de substante periculoase.
f) Eventualele cereri de inlocuire/modificare, la executarea lucrarilor, a
unor elemente constructive, produse sau tehnologii utilizate, trebuie sa fie
analizate si sub aspectul implicatiilor si eventualelor modificari privind
masurile de protectie impotriva coroziunii. Acestea trebuie sa fie stabilite de
catre proiectant, prin aplicarea principiilor de mai sus la situatia nou
creata, dupa caz.
3.1.2. Principalele criterii pentru stabilirea si alegerea solutiilor de
protectie impotriva coroziunii sunt urmatoarele:
a) - corelarea intre caracteristicile implicate ale materialelor si clasa
de corozivitate preconizata;
b) - asigurarea protectiei pentru o diversitate mai mare privind natura
mediului, pentru o aceeasi clasa de corozivitate;
c) - durabilitatea sistemelor si produselor de protectie anticoroziva
utilizate;
d) - simplitatea verificarii calitatii acestora la executare si a
performantelor in timp;
e) - raportul eficacitate/complexitate;
f) - accesibilitatea;
g) - raportul intre executarea in atelier si pe santier (la montare), in
special sub aspectul asigurarii calitatii;
h) - raportul eficacitate/cost total;
i) - raportul cost initial/cost intretinere.
3.2. Conditii la proiectare, pentru protectia impotriva coroziunii
3.2.1. Principalele conditii la proiectare pentru protectia impotriva
coroziunii, se refera la:
- alegerea materialelor pentru elementele de constructie;
- alcatuirea constructiva;
- accesibilitatea;
- alegerea sistemelor de protectie anticoroziva aplicate pe suprafata
elementelor din otel.
Aplicarea lor se face avand in vedere principiile si criteriile aratate la
pct. 3.1.1 si 3.1.2.
3.2.2. Alegerea materialelor constitutive ale elementelor/constructiilor se
refera la corelarea dintre clasa de corozivitate a mediului si categoriile de
otel, caracterizate prin rezistenta la coroziune, din care sunt constituite
elementele de constructie, precum si elementele de asamblare (suruburi si
piulite, saibe, nituri, electrozi pentru sudura s.a). Avand in vedere
criteriile mentionate la pct. 3.1.2, alegerea materialelor componente trebuie
sa constituie o baza pentru prevenirea coroziunii, care raspunde indeosebi
criteriilor (a) - (c); (h); (i).
3.2.3. Conditiile privind alcatuirea constructiva au in vedere urmatoarele:
- forma (deschisa sau chesonate) si pozitia relativa a elementelor
componente in sectiuni;
- grosimea in sectiune si marimea suprafetei perimetrale (expusa);
- imbinarile si zonele de rezemare;
- vecinatatea cu elemente din alte materiale.
3.2.4. Forma si pozitia relativa a elementelor componente in sectiuni,
trebuie sa fie astfel incat sa nu favorizeze initierea si dezvoltarea
coroziunii. Principalele conditii, in acest sens, se refera la:
3.2.4.1. Evitarea posibilitatii de acumulare a apei/condensului si a
materialelor pulverulente din aer. In acest scop:
a) - Profilele concave vor fi amplasate cu concavitatea orientata astfel
incat sa nu retina apa/condensul si materialele pulverulente (exemplificari de
principiu in fig. 3.1).
b) - Profilele chesonate care nu permit accesul in interior (tevi, sectiuni
inchise realizate prin sudura s.a.) vor fi prevazute cu gauri de ventilare
interioara, avand in vedere ca inchiderea etansa a acestor profile nu se
realizeaza, de regula, si ofera astfel, o probabilitate foarte mare de initiere
si dezvoltare a coroziunii interioare, care nu poate fi depistata si
controlata. Gaurile de ventilare vor fi suficient de mari si astfel amplasate
incat sa asigure circulatia permanenta a aerului, fara a permite intrarea
directa a apei.
c) - Zonele de imbinare a elementelor componente care pot crea interstitii
de acumulare, vor fi evitate, astfel (exemplificari in fig. 3.2):
- prin amplasarea corespunzatoare a placilor/fururilor alaturate;
- prin suduri continue, avand profilul corespunzator;
- prin adoptarea unor solutii de imbinare adecvate;
d) - La inglobarea elementelor metalice in beton sau zidarie, se vor
prevedea detalii de alcatuire care sa asigure indepartarea apei (exemplificare
in fig. 3.3).
Aceste conditii se aplica la elementele/constructiile din otel indiferent
de clasa de corozivitate a mediului.
3.2.4.2. Limitarea distantei minime dintre profilele care alcatuiesc o
sectiune compusa, conform precizarilor din fig. 3.4.
In cazul in care din calculul de rezistenta rezulta ca nu se poate respecta
aceasta conditie, se vor lua masuri adecvate, tinand seama de inaccesibilitatea
spatiului dintre profile si de clasa de corozivitate a mediului.
3.2.4.3. Prelucrarea muchiilor sau reliefurilor datorita sudurii, pentru a
imbunatati comportarea in timp a sistemelor de protectie anticoroziva prin
acoperirea suprafetelor (exemplificari de principiu in fig. 3.5).
Aceasta conditie se aplica, in functie de clasa de corozivitate a mediului
si in masura in care este impusa de sistemul de acoperire utilizat.
3.2.5. Grosimea in sectiune si marimea suprafetei perimetrale (expusa) a
elementelor care alcatuiesc structura de rezistenta a constructiei, inclusiv a
celor care asigura contravantuirea, sunt caracteristici ale sectiunilor
elementelor, care rezulta din dimensionarea la rezistenta si stabilitate, dar
trebuie sa indeplineasca si conditiile privind protectia impotriva coroziunii,
precizate in continuare.
3.2.5.1. Grosimea minima a pieselor care alcatuiesc elementele de
rezistenta, inclusiv rigidizarile acestora, precum si a celor care realizeaza
contravantuirea, va fi conform tabelului 3.1.
Tabelul 3.1.
______________________________________________________________________________
|Nr. | Clasa de corozivitate | Grosimea minima | Protectia prin acoperirea |
|crt.| | (mm) | suprafetei
|
|____|_______________________|_________________|_______________________________|
| 1.| C1 | 3,0 | fara conditii speciale
|
|____|_______________________|_________________|_______________________________|
| 2.| C2 - C5 | 3,0 + 10 r_cor*)| sisteme stabilite conform
|
| | | | prevederilor din capitolele 4
|
| | | | si 5
|
|____|_______________________|_________________|_______________________________|
*) Viteza de coroziune, r_cor este definita in subcapitolul 1.2, valorile
fiind prevazute in tabelul 1.1 din anexa I.
3.2.5.2. La verificarea proiectelor, acestea trebuie sa obtina un aviz
explicit, privind rezistenta la coroziune, in cazurile in care:
a) - rezistenta si stabilitatea constructiei este conferita de elemente din
tabla, profilata, avand grosimea mai mica decat cea prevazuta in tabelul 3.1;
b) - contravantuirea constructiei este asigurata de panourile de inchidere
(pereti, invelitoare) din tabla sau cu alcatuire sandwich.
Acest aviz, elaborat de un institut/laborator de specialitate in domeniul
coroziunii, are in vedere atat mediul in care se afla si solicitarile la care
este supusa constructia, cat si sistemele de protectie anticoroziva aplicate,
cu referire speciala la zonele de imbinare in situ si la cele de
contact/vecinatate cu alte parti/materiale ale constructiei (fundatii,
compartimentari s.a.).
3.2.5.3. Suprafata perimetrala a elementelor de rezistenta, inclusiv a
contravantuirilor, trebuie sa fie minima si, in functie de clasa de
corozivitate a mediului in care se afla expusa constructia, sa fie astfel
alcatuita incat sa respecte si urmatoarele prevederi:
a) - reducerea, la minimum, a numarului de imbinari, preferandu-se sectiuni
compacte, laminate sau sudate continuu:
b) - evitarea formelor complicate in sectiune care contin unghiuri intrande
si ingreuneaza ventilarea si aplicarea/refacerea sistemului de protectie
anticoroziva prin acoperire;
c) - conditionarea, pentru executarea lucrarilor, a starii suprafetei, in
sensul de a fi lipsita de neregularitati, bavuri, tunder s.a., cu precizarea
limitelor maxime ale acestora si, daca este cazul, a modalitatilor de corectare
a suprafetei.
Se precizeaza ca prin suprafata perimetrala se intelege si:
(i) - suprafata interioara, in cazul elementelor cu goluri interioare
(tevi, profile cheson s.a.);
(ii) - ambele suprafete, pe latura pe care profilele sunt, eventual,
lipite, daca nu exista certitudinea etansarii sigure si durabile a
interspatiului respective.
3.2.6. Imbinarile, care constituie zone sensibile la coroziune, trebuie
reduse, ca numar, la minimum si trebuie sa fie alcatuite avand in vedere
conditiile prevazute in continuare, pe tipuri de imbinari.
3.2.6.1. La imbinarile prin sudura:
a) - rezistenta la coroziune, in mediul agresiv respectiv, a materialului
de adaos (electrozi, sarma s.a.), precum si a zonei influentata termic;
b) - prelucrarea suprafetei, pentru indepartarea neregularitatilor (pct.
3.2.5.3.c) si crearea conditiilor optime de aplicare a sistemelor de protectie
anticoroziva;
c) - precizarea conditiilor speciale, dupa caz, pentru protectia in zona
sudurilor de montaj, executate pe santier (pentru ambele fete ale zonei
sudate).
3.2.6.2. La imbinarile cu suruburi (inclusiv pretensionate) sau nituri:
a) - compatibilitatea intre materialele in contact (piesele imbinate,
saibe, suruburi, piulite, nituri), pentru a nu forma pile de coroziune;
b) - precizarea conditiilor pentru protectia in zona imbinarilor
definitive, precum si a celor demontabile, daca este cazul (avand in vedere si
conditiile impuse de proiectarea de rezistenta, privind starea suprafetelor in
contact).
3.2.7. Zonele de rezemare sunt, de asemenea, sensibile la coroziune, atat
datorita expunerii la mediul agresiv, cat si a faptului ca sunt supuse unor concentrari
de eforturi si deplasarilor relative intre elementele componente. Pentru aceste
zone se vor avea in vedere urmatoarele conditii:
a) - compatibilitatea intre materialele in contact pentru a nu forma pile
de coroziune;
b) - compatibilitatea intre sistemele de protectie anticoroziva si
conditiile, determinate prin calcul, privind presiunile locale si deplasarile
relative intre piesele componente;
c) - accesibilitatea pentru verificarea periodica, prin observare directa,
a suprafetelor pieselor componente.
3.2.8. Vecinatatea cu elemente din alte materiale se refera la contactele
directe cu acestea, cum sunt, spre exemplu: fundatii sau reazeme din beton;
reazeme din neopren sau alte materiale; pereti sau tavane din caramida sau lemn
(lipite de metal sau cu rosturi inchise cu materiale de etansare, cum sunt
spumele poliuretanice). Pentru aceste zone se vor avea in vedere urmatoarele
conditii:
a) - protectia suprafetelor metalice considerand cel putin situatia in care
umiditatea este de 100% (producerea condensului, pe diferite perioade si la
diferite intervale de timp) pe aceste suprafete;
b) - mediul agresiv care poate apare, in prezenta umiditatii si a
produselor din materialele alaturate (inclusiv, spre exemplu, produse pentru tratarea
lemnului, daca este cazul);
c) - electricitatea statica sau curentii de dispersie (vagabonzi), care pot
sa apara datorita sau in prezenta acestor materiale.
3.2.9. Accesibilitatea elementelor din otel, a celor structurale in orice
situatie, este o conditie de baza pentru asigurarea intretinerii sistemelor de
protectie anticoroziva, deoarece:
a) - permite investigarea periodica, prin observare directa si efectuarea
unor determinari/masurari, pentru a stabili starea sistemelor de protectie
anticoroziva;
b) - permite efectuarea lucrarilor de interventie, incepand cu remedierea
sistemelor de protectie anticoroziva, in cazul in care se constata degradarea
acestora, inainte de a incepe procesul de coroziune a otelului.
3.2.9.1. Accesibilitatea se realizeaza prin respectarea urmatoarelor
conditii:
a) - prevederea, pentru fiecare suprafata exterioara a elementelor
structurale (inclusiv contravantuirile), a unui spatiu liber care sa permita
efectuarea activitatilor precizate la pct. 3.2.9; spatiul minim este de 350 mm,
iar in cazul in care acesta nu poate fi respectat, se vor specifica conditiile
si sistemele de protectie anticoroziva si de intretinere aplicabile in situatia
respectiva (avand in vedere si mediul agresiv respectiv);
b) - prevederea, pentru suprafetele interioare ale elementelor chesonate
accesibile in interior, a posibilitatilor de intrare in interior; aceste
elemente sunt cele avand sectiunea interioara:
- rotunda, cu diametrul de cel putin 600 mm;
- dreptunghiulara sau ovala, avand cele doua dimensiuni maxime, de cel
putin 700 x 500 mm.
c) - prevederea, pentru fiecare element, a mijloacelor de acces pentru
realizarea activitatilor precizate la pct. 3.2.9, mijloace prin care se
intelege:
(i) - mijlocul de a ajunge la nivelul elementelor respective (schela,
platforma ridicatoare, scara s.a.);
(ii) - platforma de lucru, de pe care sa fie accesibile toate suprafetele
elementelor respective.
3.2.9.2. Principalele conditii, pentru aceste mijloace de acces, sunt
urmatoarele:
- asigurarea cerintelor pentru desfasurarea activitatilor prevazute (cota,
suprafata, stabilitate s.a.);
- asigurarea conditiilor privind igiena si protectia muncii (rezistenta,
balustrade s.a.).
Mijloacele de acces nu sunt lucrari permanente, dar ele trebuie sa fie
proiectate si executate, astfel incat sa poata fi montate si utilizate ori de
cate ori este necesar.
3.2.10. Alegerea sistemelor de protectie anticoroziva aplicate pe suprafata
elementelor din otel are in vedere urmatoarele:
- criteriile si conditiile specifice prevazute la pct. 3.1.2. si cap. 4 si
5;
- utilizarea numai a produselor de protectie avand caracteristicile bine
cunoscute si definite in agremente tehnice sau standarde de produs.
3.3. Desfasurarea procesului de proiectare pentru protectia impotriva
coroziunii
3.3.1. Odata cu stabilirea datelor de intrare privind proiectarea din
punctul de vedere al rezistentei si stabilitatii (actiunile, conceptul privind
alcatuirea constructiei, a structurii acesteia si a elementelor componente), se
vor stabili si datele de intrare privind mediul in care va fi exploatata
constructia (mediul interior si mediul exterior), respectiv clasele de
corozivitate ale acestuia, precum si agentii agresivi care se preconizeaza ca
vor actiona asupra constructiei.
Predimensionarea, care are la baza datele privind rezistenta si
stabilitatea, va avea in vedere si conditiile privind protectia impotriva
coroziunii, precizate in subcapitolele 3.1 si 3.2, precum si criteriile si
nivelurile de performanta pentru sistemele de protectie anticoroziva, precizate
in subcapitolul 4.2.
3.3.2. La dimensionarea definitiva, pentru mediile avand clasa de
corozivitate C2 - C5, sistemele de protectie anticoroziva, precum si conditiile
speciale, daca este cazul, vor fi detaliate de catre un institut/laborator de
specialitate in domeniul coroziunii.
4. CRITERII SI NIVELURI DE PERFORMANTA PENTRU STRATUL SUPORT SI PENTRU
SISTEMELE DE PROTECTIE ANTICOROZIVA
4.1. Criterii si niveluri de performanta pentru stratul suport
Principalele criterii si niveluri de performanta care trebuie satisfacute
de stratul suport de otel (otel zincat) pe suprafata caruia se aplica sistemele
de protectie anticoroziva sunt prezentate in tabelul 4.1.
Tabelul 4.1
______________________________________________________________________________
|Nr. | Criterii de | Metoda de | U.M. | Niveluri de
|
|crt.| performanta | determinare | | performanta
|
|____|___________________|________________|___________|________________________|
| 1.|Gradul de pregatire|SR EN ISO 8501-1|grad | min.: St 3, PSt 3 (3)
|
| |a suprafetei |(STAS 10166/1) | | optim: Sa 3, PSa 3 (1)
|
| | | | | sau Sa 2,5, PSa 2,5
(2)|
|____|___________________|________________|___________|________________________|
| 2.|Rugozitatea |SR ISO 8503-1 |clasa | min.
<<mediu>> |
| |suprafetei*1) | |profil |
|
| | | |(microni) |
|
|____|___________________|________________|___________|________________________|
| 3.|Umiditatea |SR ISO 8502-4 |% | lipsa
|
|____|___________________|________________|___________|________________________|
| 4.|Temperatura |SR ISO 8502-4 |grade C | min. +3 peste punctul
|
| | | | | de roua*2)
|
| | | | | max. +40*2)
|
|____|___________________|________________|___________|________________________|
| 5.|Prezenta clorurilor|SR ISO 8502-2 |micrograme/| max.: 7
|
| | | |cm^2 |
|
|____|___________________|________________|___________|________________________|
| 6.|Praf |SR ISO 8502-3 |etalon | max. 2 |
|____|___________________|________________|___________|________________________|
| 7.|Alte impuritati |vizual |- | lipsa
|
| |(saruri, uleiuri, | | | |
| |grasimi, rugina | | |
|
| |etc.) | | |
|
|____|___________________|________________|___________|________________________|
*1) se refera la profilul obtinut dupa pregatirea suprafetei cu jet abraziv
de nisip sau alice (SR ISO 8504-2), la gradele de curatare Sa 2,5 si Sa 3.
Rugozitatea suprafetei se coreleaza cu grosimea stratului de grund.
*2) daca in fisa produsului de protectie anticoroziva nu se specifica
altfel.
4.2. Criterii si niveluri de performanta pentru sistemele de protectie
anticoroziva
4.2.1. Principalele criterii si niveluri de performanta pe care trebuie sa
le indeplineasca sistemele de protectie anticoroziva aplicate pe suprafetele de
otel (otel zincat), in functie de clasa de corozivitate a mediului, precum si
metodele de determinare (evaluare si/sau verificare a performantelor acestora),
sunt prezentate in tabelul 4.2.
In tabelul 4.2 sunt prezentate nivelurile de performanta sub forma de
valori concrete pe care trebuie sa le indeplineasca sistemul de protectie.
Experienta a impus aceste valori ca fiind minimale, pentru a obtine o protectie
anticoroziva eficienta.
Tabelul 4.2
______________________________________________________________________________
|Nr. | Criterii de | Metoda de | U.M. | Nivelurile de performanta
|
|crt.| performanta | determinare | | pentru clasa de corozivitate
|
| | | |
|________________________________|
| | | | |C1| C2 | C3 | C4 | C5-I|
C5-M|
|____|_______________|________________|_______|__|_____|_____|_____|_____|_____|
| 1.|Aderenta la |SR ISO 2409 |nivel | -| 2 | 1 | 0 | 0 | 0
|
| |suport - metoda| | | | | | | |
|
| |grilei*1) | | | | | | | |
|
|____|_______________|________________|_______|__|_____|_____|_____|_____|_____|
| 2.|Aderenta la |SR EN 24624 |MPa | -|min. |min. |min. |min. |min.
|
| |suport - metoda| | | |0,5 |0,7 |1,0 |1,0 |1,0
|
| |smulgerii*2) | | | | | | | |
|
|____|_______________|________________|_______|__|_____|_____|_____|_____|_____|
| 3.|Rezistenta la |SR EN ISO 6272 |cm | -|min. |min. |min. |min. |min.
|
| |lovire*3) | | | |40 |50 |60 |60 |60
|
| |(inaltimea | | | | | | | |
|
| |minima de | | | | | | | |
|
| |cadere a masei | | | | | | | |
|
| |de 500 g, la | | | | | | | |
|
| |care apar | | | | | | | |
|
| |amprente cu | | | | | | | |
|
| |fisuri) | | | | | | | |
|
|____|_______________|________________|_______|__|_____|_____|_____|_____|_____|
| 4.|Rezistenta la |SR ISO 1518 |g | -|min. |min. |min. |min. |min.
|
| |zgariere | | | |250 |250 |300 |400 |400
|
| |(greutatea | | | | | | | |
|
| |minima la care | | | | | | | |
|
| |apar zgarieturi| | | | | | | |
|
| |fine) | | | | | | | |
|
|____|_______________|________________|_______|__|_____|_____|_____|_____|_____|
| 5.|Flexibilitatea |SR ISO 6860 |mm | -|min. |min. |min. |min. |min.
|
| |pe dorn |SR EN ISO 1519 | | |20 |10 |10 |7 |7
|
| |(diametrul la | | | | | | | |
|
| |care apar | | | | | | | |
|
| |fisuri) | | | | | | | |
|
|____|_______________|________________|_______|__|_____|_____|_____|_____|_____|
| 6.|Duritatea |SR EN ISO 1522 |s | -|min. |min. |min. |min. |min.
|
| |(pendul) | | | |70 |70 |70 |70 |70
|
|____|_______________|________________|_______|__|_____|_____|_____|_____|_____|
| 7.|Porozitatea |STAS 8009 |clasa | -|2P |2P |1P |1P |1P
|
|____|_______________|________________|_______|__|_____|_____|_____|_____|_____|
| 8.|Rezistenta la |SR EN ISO 7253 |ore | -| - |min. |min. |min. |min.
|
| |ceata salina | | | | |480 |720 |1440 |1440
|
|____|_______________|________________|_______|__|_____|_____|_____|_____|_____|
| 9.|Rezistenta la |SR ISO 11503 |ore | -|min. |min. |min. |min. |min.
|
| |umiditate |SR EN ISO 6270-1| | |120 |240 |480 |720 |720
|
|____|_______________|________________|_______|__|_____|_____|_____|_____|_____|
| 10.|Rezistenta la |SR HD 323.2.3 S2|ore | -|min. |min. |min. |min. |min.
|
| |caldura si | | | |120 |240 |480 |720 |720
|
| |umiditate | | | | | | | |
|
|____|_______________|________________|_______|__|_____|_____|_____|_____|_____|
| 11.|Rezistenta la |SR EN 60068-2-14|cicluri| -|min. |min. |min. |min. |min.
|
| |variatii de |SR EN 60068-2-33| | |25 |25 |56 |56 |56
|
| |temperatura | | | | | | | |
|
|____|_______________|________________|_______|__|_____|_____|_____|_____|_____|
| 12.|Rezistenta la |SR EN 60068-2-5 |cicluri| -|min. |min. |min. |min. |min.
|
| |radiatii UV*4) | | | |56 |56 |56 |56 |56
|
|____|_______________|________________|_______|__|_____|_____|_____|_____|_____|
| 13.|Rezistenta |SR EN ISO 2812-1|ore | -| - |min. |min. |min. | -
|
| |chimica*5) | | | | |24 |168 |168 |
|
|____|_______________|________________|_______|__|_____|_____|_____|_____|_____|
| 14.|Aviz sanitar | Necesar pentru protectiile anticorozive care pot veni
in|
| | | contact direct cu produse alimentare
|
|____|_______________|_________________________________________________________|
*1) Metoda grilei se utilizeaza pentru determinarea aderentei acoperirilor
cu grosimi de pana la 250 microni.
*2) Metoda smulgerii se utilizeaza pentru determinarea aderentei
acoperirilor cu grosimi de peste 250 microni.
*3) Determinarea nu se efectueaza pentru acoperiri de protectie cu
deformabilitate ridicata.
*4) Determinarea se efectueaza pentru acoperiri de protectie aplicate la
exterior sau la interior, daca sunt supuse, tehnologic, unor asemenea actiuni.
*5) Pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I se recomanda utilizarea de
criterii suplimentare, ca de exemplu rezistenta la atmosfera umeda cu bioxid de
sulf (SR EN ISO 3231), rezistenta la imbatranire artificiala (pentru protectii
anticorozive de exterior) etc.
5. SISTEME DE PROTECTIE ANTICOROZIVA A CONSTRUCTIILOR DIN OTEL
5.1. Conditii generale
5.1.1. Sistemele de protectie anticoroziva a constructiilor din otel se vor
alege in functie de clasa de corozivitate a mediului, de starea suportului de
otel, de durabilitatea estimata a protectiei si de considerente economice.
Protectia impotriva coroziunii este, de regula, cu atat mai economica, cu
cat are o durabilitate mai ridicata, deoarece astfel se reduc la minimum
lucrarile de intretinere/refacere a protectiei pe durata de serviciu a
constructiei.
5.1.2. Durabilitatea sistemelor de protectie anticoroziva aplicate pe
suprafetele de otel se clasifica in trei clase de durabilitate:
- durabilitate limitata (L): 2 ... 5 ani;
- durabilitate medie (M): 5 ... 15 ani;
- durabilitate ridicata (R): peste 15 ani.
Principalii factori care determina durabilitatea sistemelor de protectie anticoroziva
aplicate pe suprafetele de otel sunt urmatorii:
- conceptia structurii;
- calitatea produselor folosite pentru protectie;
- starea initiala a suportului;
- eficacitatea pregatirii suportului;
- conditiile de aplicare;
- calitatea aplicarii;
- conditiile de expunere dupa aplicare.
5.1.3. Elementele de constructii din otel expuse la actiunea coroziva a
mediului si care, dupa montaj, nu mai sunt accesibile, se vor proteja impotriva
coroziunii in asa fel incat, pe durata de serviciu a constructiei sa nu
afecteze durabilitatea acesteia. In cazul in care accesul pentru aplicarea
sistemului de protectie anticoroziva pe suprafata suportului de otel nu este
posibil, se vor prevedea alte masuri, ca de exemplu: executia elementelor de
constructii dintr-un material rezistent la coroziune, supradimensionarea
elementelor pentru compensarea pierderilor prin coroziune, asigurarea
posibilitatii inlocuirii elementelor degradate datorita coroziunii.
5.1.4. In cazul reperelor din otel protejate exclusiv prin zincare se va
prevedea tratamentul imbinarilor sudate prin polizare si aplicarea unei paste
de zincare la rece.
5.1.5. Principalele criterii si niveluri de performanta care trebuie
satisfacute de stratul suport de otel (otel zincat) pe suprafata caruia se
aplica sistemele de protectie anticoroziva sunt precizate la pct. 4.1 (tabelul
4.1).
5.1.6. Principalele criterii si niveluri de performanta pe care trebuie sa
le indeplineasca sistemele de protectie anticoroziva, in functie de clasa de
corozivitate a mediului, sunt precizate la pct. 4.2 (tabelul 4.2).
5.1.7. La aplicarea sistemelor de protectie anticoroziva trebuie sa se
respecte reglementarile in vigoare privind protectia mediului inconjurator,
masurile de protectia muncii si masurile privind prevenirea incendiilor.
5.2. Alcatuirea generala a sistemelor de protectie anticoroziva
In tabelul 5.1 sunt prezentate tipurile, alcatuirea generala a sistemelor
de protectie anticoroziva aplicate pe suprafata elementelor de constructii din
otel, precum si domeniul de utilizare a acestora.
Tabelul 5.1
______________________________________________________________________________
|Nr. | Tipul | Alcatuirea sistemului | Domeniul de utilizare
|
|crt.| sistemului | de protectie |
|
| | de protectie | |
|
|____|______________|_______________________________|__________________________|
| 1.| Sisteme de | - strat primar (grund) | protectia impotriva
|
| | acoperiri | - strat(uri) intermediar(e) | coroziunii a elementelor
|
| | prin vopsire | (strat de nivelare, vopsea) | de constructii din otel
|
| | | - strat(uri) final(e)/de | noi sau remedierea/
|
| | | finisare (vopsea, email) | refacerea sistemelor de
|
| | | | protectie existente
|
|____|______________|_______________________________|__________________________|
| 2.| Sisteme de | a) - strat de zinc depus | protectia impotriva
|
| | acoperiri | termic | coroziunii a elementelor
|
| | metalice | b) - strat de zinc sau | de constructii din otel
|
| | | aluminiu depus prin | noi
|
| | | metalizare (pulverizare)
|__________________________|
| | | c) - strat de zinc depus | protectia elementelor/
|
| | | electrochimic | pieselor de imbinare
|
| | | | (suruburi, piulite,
saibe|
| | | | s.a.)
|
|____|______________|_______________________________|__________________________|
| 3.| Sisteme de | a) - strat de zinc depus | protectia impotriva
|
| | acoperiri | termic, protejat cu | coroziunii a elementelor
|
| | combinate | sisteme de acoperire | de constructii din otel
|
| | (duplex) | prin vopsire | noi, in special a celor
|
| | | b) - strat de zinc sau | greu accesibile
|
| | | aluminiu depus prin | remedierilor pe durata
de|
| | | metalizare, protejat cu | serviciu a constructiei
|
| | | sisteme de acoperire
|__________________________|
| | | prin vopsire | protectia elementelor/
|
| | | c) - strat de zinc depus | pieselor de imbinare
|
| | | electrochimic, protejat | (suruburi, piulite,
saibe|
| | | cu sisteme de acoperiri | s.a.)
|
| | | prin vopsire |
|
|____|______________|_______________________________|__________________________|
5.3. Sisteme de protectie anticoroziva pentru diferite clase de
corozivitate
La pct. 5.3.1 ... 5.3.6 se prezinta alcatuirea detaliata a sistemelor de
protectie anticoroziva prevazute in tabelul 5.1, precizandu-se o serie de
caracteristici principale, care permit indeplinirea criteriilor si nivelurilor
de performanta mentionate in tabelul 4.2.
Sistemele de protectie anticoroziva prevazute in prezentul ghid nu exclud
utilizarea altor sisteme alcatuite din alte produse de protectie sau din
produse noi pentru care exista agremente tehnice, daca aceste sisteme indeplinesc
criteriile si nivelurile de performanta mentionate in tabelul 4.2,
corespunzatoare clasei de corozivitate a mediului si durabilitatii estimate a
protectiei. Aplicarea acestora, pentru medii avand clasa de corozivitate egala
sau mai mare decat C3 va trebui sa fie avizata, pe proiect, de un specialist de
la un institut/laborator de specialitate in domeniul coroziunii.
5.3.1. Sisteme de protectie pentru medii cu clasa de corozivitate C1
In medii cu clasa de corozivitate C1 nu este necesara protectia impotriva
coroziunii a suprafetelor de otel.
In cazul in care din criterii estetice/de finisare rezulta necesitatea
acoperirii suprafetelor de otel, se vor prevedea sistemele de protectie
mentionate la pct. 5.3.2 pentru clasa de corozivitate C2.
5.3.2. Sisteme de protectie pentru medii cu clasa de corozivitate C2
5.3.2.1. Sisteme de acoperiri prin vopsire
Sistemele de protectie anticoroziva prin vopsire pentru medii cu clasa de
corozivitate C2 sunt prezentate in tabelul 5.2 (SR EN ISO 12944-5).
5.3.2.2. Sisteme de acoperiri metalice
Sistemele de protectie anticoroziva din acoperiri metalice pentru medii cu
clasa de corozivitate C2 sunt prezentate in tabelul 5.3 (ISO 14713).
Tabelul 5.2
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A - Durabilitatea sistemului (vezi pct. 5.1.2)
B - Numar de straturi
C - Grosime, micrometri
D - Grosime totala, micrometri
E - limitata
F - medie
G - ridicata
______________________________________________________________________________
|N |Gradul de | Strat(uri) | Strat(uri) |Sistem de| A
|
|r. |pregatire | primar(e) | intermediar(e)/ |protectie|
|
| |a | | final(e) | |
|
|c |suportului| | | |
|
|r |*1) | | | |
|
|t. |__________|______________________|_____________________|_________|________|
| |St 2| Sa | Liant | B | C | Liant | B | C | B | D | E| F|
G|
| | | 2,5 | | | | | | | | | | |
|
|___|____|_____|______________|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|__|
| 1.| X | |rasini | 1 | 40|rasini | 1 | 40| 2 | 80| X| |
|
|___|____|_____|alchidice |___|___|alchidice
|___|___|____|____|__|__|__|
| 2.| | X | | 1 | 40| | 1 | 40| 2 | 80| X| X|
|
|___|____|_____| |___|___|
|___|___|____|____|__|__|__|
| 3.| X | | | 2 | 80| | 1 | 40| 3 | 120| X| X|
|
|___|____|_____| |___|___|
|___|___|____|____|__|__|__|
| 4.| | X | |1-2| 80| | 1 | 40| 2-3| 120| X| X|
|
|___|____|_____| |___|___|
|___|___|____|____|__|__|__|
| 5.| X | | | 2 | 80| |1-2| 80| 3-4| 160| X| X|
|
|___|____|_____| |___|___|
|___|___|____|____|__|__|__|
| 6.| | X | |1-2| 80| |1-2| 80| 2-4| 160| X| X|
X|
|___|____|_____| |___|___|
|___|___|____|____|__|__|__|
| 7.| X | | |1-2| 80| |2-3|120| 3-5| 200| X| X|
X|
|___|____|_____|
|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|__|
| 8.| | X | |1-2|100| - | - | - | 1-2| 100| X| X|
|
|___|____|_____| |___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|__|
| 9.| X | | | 2 | 80|rasini |1-2| 80| 3-4| 160| X| X|
|
|___|____|_____| |___|___|acrilice,
|___|___|____|____|__|__|__|
|10.| | X | |1-2| 80|clorcauciuc |1-2| 80| 2-4| 160| X| X|
X|
|___|____|_____|______________|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|__|
|11.| | X |rasini |1-2|100| - | - | - | 1-2| 100| X| X|
|
|___|____|_____|acrilice
|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|__|
|12.| | X | | 1 | 80|rasini | 1 | 40| 2 | 120| X| X|
|
| | | | | | |acrilice | | | | | | |
|
|___|____|_____|______________|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|__|
|13.| X | |rasini | 2 | 80|rasini |1-2| 80| 3-4| 160| X| X|
|
|___|____|_____|acrilice, |___|___|acrilice,
|___|___|____|____|__|__|__|
|14.| | X |clorcauciuc |1-2| 80|clorcauciuc |1-2| 80| 2-4| 160| X| X|
X|
|___|____|_____|______________|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|__|
|15.| | X |rasini |1-2| 80|rasini | 1 | 40| 2-3| 120| X| X|
|
|___|____|_____|epoxidice |___|___|epoxidice,
|___|___|____|____|__|__|__|
|16.| | X | |1-2| 80|rasini |1-2| 80| 2-4| 160| X| X|
X|
| | | | | | |poliuretanice| | | | | | |
|
| | | | | | |*2) | | | | | | |
|
|___|____|_____|______________|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|__|
|17.| | X |rasini |1-2| 80| - | - | - | 1-2| 80| X| X|
X|
| | | |epoxidice, | | | | | | | | | |
|
| | | |poliuretanice,| | | | | | | | | |
|
| | | |bogate in zinc| | | | | | | | | |
|
|___|____|_____|______________|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|__|
|18.| | X |etil silicat | 1 | 80| - | - | - | 1 | 80| X| X|
X|
| | | |bogat in zinc | | | | | | | | | |
|
|___|____|_____|______________|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|__|
*1) Pentru St 2, gradul de ruginire C definit in SR EN ISO 8501-1 este
gradul de referinta.
Pentru Sa 2,5, gradul de ruginire A, B sau C definit in SR EN ISO 8501-1
este gradul de referinta.
*2) Daca se impune pastrarea culorii si a luciului, se recomanda ca ultimul
strat de protectie sa fie pe baza de rasini poliuretanice alifatice.
Tabelul 5.3
______________________________________________________________________________
|Nr. | Materialele de baza ale | Grosimea totala minima| Durabilitatea
|
|crt.| sistemului de protectie | a acoperirii, microni | sistemului*1)
|
|____|________________________________|_______________________|________________|
| 1.| strat de zinc depus termic pe | 25 ... 85*2) | foarte
ridicata|
| | elemente din otel | | (peste 20 ani)
|
|____|________________________________|_______________________|
|
| 2.| strat de zinc depus termic pe | 25 ... 55*3) |
|
| | tevi din otel | |
|
|____|________________________________|_______________________|
|
| 3.| strat de zinc depus termic pe | 20 |
|
| | table din otel | |
|
|____|________________________________|_______________________|
|
| 4.| strat de zinc depus prin | 50 |
|
| | metalizare, necolmatat sau | |
|
| | colmatat*4) | |
|
|____|________________________________|_______________________|
|
| 5.| strat de aluminiu depus termic,| 100 |
|
| | necolmatat sau colmatat*4) | | |
|____|________________________________|_______________________|
|
| 6.| strat de zinc depus | 20 |
|
| | electrochimic | | |
|____|________________________________|_______________________|________________|
*1) In medii cu clasa de corozivitate C2, viteza de coroziune a zincului
este in general </= 0,7 micrometri/an sau </= 5 g/(mp, an), iar viteza de
coroziune a aluminiului este </= 0,6 g/(mp, an) (SR ISO 9223).
*2) Grosimea acoperirii depinde de grosimea elementului/piesei de otel (SR
EN ISO 1461).
*3) Grosimea acoperirii depinde de <<calitatea acoperirii>>
specificata pentru teava din otel (conform SR EN 10240).
*4) Produsele de colmatare imbunatatesc aspectul si durabilitatea
acoperirilor de zinc si aluminiu depuse prin metalizare (pulverizare).
5.3.2.3. Sisteme de acoperiri combinate (duplex)
Sistemele de protectie anticoroziva pentru medii cu clasa de corozivitate
C2 sunt realizate din acoperirile metalice prevazute la pct. 5.3.2.2 si sisteme
de acoperire prin vopsire, dupa cum urmeaza:
a) sistemele prevazute in tabelul 5.4, pentru acoperirile de zinc depuse
termic;
b) sistemele 11 ... 16 din tabelul 5.2 (pct. 5.3.2.1), pentru acoperirile
de zinc si aluminiu depuse prin metalizare si acoperirile de zinc depuse
electrochimic.
Primul strat din alcatuirea sistemului de acoperire prin vopsire va fi un
strat de grund specific pentru suportul de zinc/aluminiu, care trebuie sa
asigure aderenta la suport si sa fie compatibil cu straturile ulterioare din
componenta sistemului de protectie.
5.3.3. Sisteme de protectie pentru medii cu clasa de corozivitate C3
5.3.3.1. Sisteme de acoperiri prin vopsire
Sistemele de protectie anticoroziva prin vopsire pentru medii cu clasa de
corozivitate C3 sunt prezentate in tabelul 5.5 (SR EN ISO 12944-5).
Tabelul 5.4
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A - Numar de straturi
B - Grosime, micrometri
C - Grosime totala, micrometri
D - ridicata
______________________________________________________________________________
|N | Strat(uri) | Strat(uri) |Sistem | Durabilitatea
|
|r. | primar(e) | intermediar(e)/ |de | sistemului*1)
|
| | | final(e) |protectie|
|
|c
|_____________________|_____________________|_________|____________________|
|r | Liant | A | B | Liant | A | B | A | C |limitata|medie| D
|
|t. | | | | | | | | | | |
|
|___|_____________|___|___|_____________|___|___|____|____|________|_____|_____|
| 1.| - | - | - |rasini | 1 | 80| 1 | 80| X | X | X
|
| | | | |acrilice | | | | | | |
|
|___|_____________|___|___|_____________|___|___|____|____|________|_____|_____|
| 2.|rasini | 1 | 40|rasini | 1 | 80| 1 | 80| X | X | X
|
| |acrilice | | |acrilice | | | | | | |
|
|___|_____________|___|___|_____________|___|___|____|____|________|_____|_____|
| 3.| - | - | - |rasini | 1 | 80| 1 | 80| X | X | X
|
| | | | |epoxidice, | | | | | | |
|
| | | | |rasini | | | | | | |
|
| | | | |poliuretanice| | | | | | |
|
| | | | |*2) | | | | | | |
|
|___|_____________|___|___|_____________|___|___|____|____|________|_____|_____|
*1) Durabilitatea estimata a sistemului de protectie este determinata de
aderenta acestuia la suportul de zinc; pregatirea suportului se realizeaza prin
mijloace mecanice sau chimice (SR EN ISO 12944-4).
*2) Daca se impune pastrarea culorii si a luciului, se recomanda ca ultimul
strat de protectie sa fie pe baza de rasini poliuretanice alifatice.
Tabelul 5.5
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A - Durabilitatea sistemului (vezi pct. 5.1.2)
B - Numar de straturi
C - Grosime, micrometri
D - Grosime totala, micrometri
E - limitata
F - medie
G - ridicata
______________________________________________________________________________
|N |Gradul de | Strat(uri) | Strat(uri) |Sistem de| A
|
|r. |pregatire | primar(e) | intermediar(e)/ |protectie|
|
| |a | | final(e) | |
|
|c |suportului| | | |
|
|r |*1) | | | |
|
|t.
|__________|______________________|_____________________|_________|________|
| |St 2| Sa | Liant | B | C | Liant | B | C | B | D | E| F|
G|
| | | 2,5 | | | | | | | | | | |
|
|___|____|_____|______________|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|__|
| 1.| X | |rasini | 2 | 80|rasini | 1 | 40| 3 | 120| X| |
|
|___|____|_____|alchidice |___|___|alchidice
|___|___|____|____|__|__|__|
| 2.| | X | |1-2| 80| | 1 | 40| 2-3| 120| X| |
|
|___|____|_____| |___|___|
|___|___|____|____|__|__|__|
| 3.| X | | | 2 | 80| |1-2| 80| 3-4| 160| X| |
|
|___|____|_____| |___|___|
|___|___|____|____|__|__|__|
| 4.| | X | |1-2| 80| |1-2| 80| 2-4| 160| X| X|
|
|___|____|_____| |___|___|
|___|___|____|____|__|__|__|
| 5.| X | | |1-2| 80| |2-3|120| 3-5| 200| X| X|
|
|___|____|_____| |___|___|
|___|___|____|____|__|__|__|
| 6.| | X | |1-2| 80| |2-3|120| 3-5| 200| X| X|
X|
|___|____|_____| |___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|__|
| 7.| | X | |1-2| 80|rasini |2-3|120| 3-5| 200| X| X|
X|
|___|____|_____| |___|___|acrilice,
|___|___|____|____|__|__|__|
| 8.| | X | |1-2| 80|clorcauciuc |2-3|160| 3-5| 240| X| X|
X|
|___|____|_____|______________|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|__|
| 9.| X | |rasini | 2 | 80|rasini |1-2| 80| 3-4| 160| X| |
|
|___|____|_____|acrilice, |___|___|acrilice,
|___|___|____|____|__|__|__|
|10.| | X |clorcauciuc |1-2| 80|clorcauciuc |1-2| 80| 2-4| 160| X| X|
|
|___|____|_____| |___|___|
|___|___|____|____|__|__|__|
|11.| | X | |1-2| 80| |2-3|120| 3-5| 200| X| X|
X|
|___|____|_____|
|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|__|
|12.| | X | |1-2| 80| |2-3|160| 3-5| 240| X| X|
X|
|___|____|_____|______________|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|__|
|13.| | X |rasini | 1 |160|rasini | 1 | 40| 2 | 200| X| X|
X|
| | | |epoxidice | | |acrilice | | | | | | |
|
|___|____|_____|
|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|__|
|14.| | X | |1-2| 80|rasini | 1 | 40| 2-3| 120| X| |
|
|___|____|_____| |___|___|epoxidice,
|___|___|____|____|__|__|__|
|15.| | X | |1-2| 80|rasini |1-2| 80| 2-4| 160| X| X|
|
|___|____|_____| |___|___|poliuretanice|___|___|____|____|__|__|__|
|16.| | X | |1-2| 80|*2) |2-3|120| 3-5| 200| X| X|
X|
|___|____|_____| |___|___|
|___|___|____|____|__|__|__|
|17.| | X | |1-2| 80| |2-3|160| 3-5| 240| X| X|
X|
|___|____|_____|______________|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|__|
Tabelul 5.5
(continuare)
______________________________________________________________________________
|N |Gradul de | Strat(uri) | Strat(uri) |Sistem de| A
|
|r. |pregatire | primar(e) | intermediar(e)/ |protectie|
|
| |a | | final(e) | |
|
|c |suportului| | | |
|
|r |*1) | | | |
|
|t.
|__________|______________________|_____________________|_________|________|
| |St 2| Sa | Liant | B | C | Liant | B | C | B | D | E| F|
G|
| | | 2,5 | | | | | | | | | | |
|
|___|____|_____|______________|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|__|
|18.| | X |rasini |1-2| 80| - | - | - | 1-2| 80| X| X|
|
|___|____|_____|epoxidice,
|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|__|
|19.| | X |poliuretanice | 1 | 40|rasini |1-2|120| 2-3| 160| X| X|
X|
|___|____|_____|bogate in zinc|___|___|epoxidice,
|___|___|____|____|__|__|__|
|20.| | X | | 1 | 40|rasini |2-3|160| 3-4| 200| X| X|
X|
| | | | | | |poliuretanice| | | | | | |
|
| | | | | | |*2) | | | | | | |
|
|___|____|_____| |___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|__|
|21.| | X | | 1 | 40|rasini |1-2|120| 2-3| 160| X| X|
|
|___|____|_____| |___|___|acrilice,
|___|___|____|____|__|__|__|
|22.| | X | | 1 | 40|clorcauciuc |2-3|160| 3-4| 200| X| X|
X|
|___|____|_____|______________|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|__|
|23.| | X |etil silicat | 1 | 80| - | - | - | 1 | 80| X| X|
|
|___|____|_____|bogat in |___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|__|
|24.| | X |zinc*3) | 1 | 80|rasini |1-2| 80| 2-3| 160| X| X|
|
|___|____|_____| |___|___|acrilice,
|___|___|____|____|__|__|__|
|25.| | X | | 1 | 80|clorcauciuc |2-3|120| 3-4| 200| X| X|
X|
|___|____|_____|
|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|__|
|26.| | X | | 1 | 80|rasini |1-2| 80| 2-3| 160| X| X|
X|
|___|____|_____| |___|___|epoxidice,
|___|___|____|____|__|__|__|
|27.| | X | | 1 | 80|rasini |2-3|120| 3-4| 200| X| X|
X|
| | | | | | |poliuretanice| | | | | | |
|
| | | | | | |*2) | | | | | | |
|
|___|____|_____|______________|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|__|
*1) Pentru St 2, gradul de ruginire C definit in SR EN ISO 8501-1 este
gradul de referinta. Pentru Sa 2,5, gradul de ruginire A, B sau C definit in SR
EN ISO 8501-1 este gradul de referinta.
*2) Daca se impune pastrarea culorii si a luciului, se recomanda ca ultimul
strat de protectie sa fie pe baza de rasini poliuretanice alifatice.
*3) Se recomanda utilizarea unuia dintre straturile intermediare ca strat
bariera (strat de vopsea cu rol de imbunatatire a aderentei si/sau de tratare a
unor defecte datorate aplicarii).
5.3.3.2. Sisteme de acoperiri metalice
Sistemele de protectie anticoroziva din acoperiri metalice pentru medii cu
clasa de corozivitate C3 sunt prezentate in tabelul 5.6 (ISO 14713).
Tabelul 5.6
______________________________________________________________________________
|Nr. | Materialele de baza ale | Grosimea totala minima| Durabilitatea
|
|crt.| sistemului de protectie | a acoperirii, microni | sistemului*1)
|
|____|________________________________|_______________________|________________|
| 1.| strat de zinc depus termic pe | 45 ... 85*2) | foarte
ridicata|
| | elemente din otel | | (peste 20 ani)
|
|____|
|_______________________|________________|
| 2.| | 25 | ridicata
|
| | | | (10 ... 20
ani)|
|____|________________________________|_______________________|________________|
| 3.| strat de zinc depus termic pe | 45 ... 55*3) | foarte
ridicata|
| | tevi din otel | | (peste 20 ani)
|
|____|
|_______________________|________________|
| 4.| | 25 | ridicata
|
| | | | (10 ... 20
ani)|
|____|________________________________|_______________________|________________|
| 5.| strat de zinc depus termic pe | 20 | medie
|
| | table din otel | | (5 ... 10 ani)
|
|____|________________________________|_______________________|________________|
| 6.| strat de zinc depus prin | 100 | foarte
ridicata|
| | metalizare, necolmatat sau | | (peste 20 ani)
|
| | colmatat*4) | |
|
|____|________________________________|_______________________|________________|
| 7.| strat de aluminiu depus prin | 100 | foarte
ridicata|
| | metalizare, necolmatat sau | | (peste 20 ani)
|
| | colmatat*4) | |
|
|____|________________________________|_______________________|________________|
| 8.| strat de zinc depus | 20 | medie |
| | electrochimic | | (5 ... 10 ani)
|
|____|________________________________|_______________________|________________|
*1) In medii cu clasa de corozivitate C3, viteza de coroziune a zincului
este in general de 0,7 ... 2,1 micrometri/an sau 5 ... 15 g/(mp, an), iar
viteza de coroziune a aluminiului este de 0,6 ... 2 g/(mp, an) (SR ISO 9223).
*2) Grosimea acoperirii depinde de grosimea elementului/piesei de otel (SR
EN ISO 1461).
*3) Grosimea depinde de <<calitatea acoperirii>> specificata
pentru teava de otel (SR EN 10240).
*4) Produsele de colmatare imbunatatesc aspectul si durabilitatea
acoperirilor de zinc si aluminiu depuse prin metalizare (pulverizare).
5.3.3.3. Sisteme de acoperiri combinate (duplex)
Sistemele de protectie anticoroziva pentru medii cu clasa de corozivitate
C3 sunt realizate din acoperiri metalice prevazute la pct. 5.3.3.2 si sisteme
de acoperire prin vopsire, dupa cum urmeaza:
a) sistemele prevazute in tabelul 5.7, pentru acoperirile de zinc depuse
termic;
b) sistemele 9 ... 17 din tabelul 5.5, pentru acoperirile de zinc si
aluminiu depuse prin metalizare si acoperirile de zinc depuse electrochimic.
Tabelul 5.7
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A - Numar de straturi
B - Grosime, micrometri
C - Grosime totala, micrometri
D - ridicata
______________________________________________________________________________
|N | Strat(uri) | Strat(uri) |Sistem | Durabilitatea
|
|r. | primar(e) | intermediar(e)/ |de | sistemului*1)
|
| | | final(e) |protectie|
|
|c |_____________________|_____________________|_________|____________________|
|r | Liant | A | B | Liant | A | B | A | C |limitata|medie| D
|
|t. | | | | | | | | | | |
|
|___|_____________|___|___|_____________|___|___|____|____|________|_____|_____|
| 1.| - | - | - |rasini | 1 | 80| 1 | 80| X | |
|
|___|_____________|___|___|acrilice
|___|___|____|____|________|_____|_____|
| 2.|rasini | 1 | 40| | 1 | 80| 2 | 120| X | X | |
|___|acrilice |___|___|
|___|___|____|____|________|_____|_____|
| 3.| | 1 | 80| | 1 | 80| 2 | 160| X | X | X
|
|___|_____________|___|___|_____________|___|___|____|____|________|_____|_____|
| 4.| - | - | - |rasini | 1 | 80| 1 | 80| X | X |
|
|___|_____________|___|___|epoxidice,
|___|___|____|____|________|_____|_____|
| 5.|rasini | 1 | 40|rasini | 1 | 80| 2 | 120| X | X | X
|
| |epoxidice, | | |poliuretanice| | | | | | |
|
| |rasini | | |*2) | | | | | | |
|
| |poliuretanice| | | | | | | | | |
|
|___|_____________|___|___|_____________|___|___|____|____|________|_____|_____|
*1) Durabilitatea estimata a sistemului de protectie este determinata de
aderenta acestuia la suportul de zinc; pregatirea suportului se realizeaza prin
mijloace mecanice sau chimice (SR EN ISO 12944-4).
*2) Daca se impune pastrarea culorii si a luciului, se recomanda ca ultimul
strat de protectie sa fie pe baza de rasini poliuretanice alifatice.
Primul strat din alcatuirea sistemului de acoperire prin vopsire va fi un
strat de grund specific pentru suportul de zinc/aluminiu, care trebuie sa
asigure aderenta la suport si sa fie compatibil cu straturile ulterioare din
componenta sistemului de protectie.
5.3.4. Sisteme de protectie pentru medii cu clasa de corozivitate C4
5.3.4.1. Sisteme de acoperiri prin vopsire
Sistemele de protectie anticoroziva prin vopsire pentru medii cu clasa de
corozivitate C4 sunt prevazute in tabelul 5.8 (SR EN ISO 12944-5).
5.3.4.2. Sisteme de acoperiri metalice
Sistemele de protectie anticoroziva din acoperiri metalice pentru medii cu
clasa de corozivitate C4 sunt prevazute in tabelul 5.9 (ISO 14713).
5.3.4.3. Sisteme de acoperiri combinate (duplex)
Sistemele de protectie anticoroziva pentru medii cu clasa de corozivitate
C4 sunt realizate din acoperirile metalice prevazute la pct. 5.3.4.2 si sisteme
de acoperiri prin vopsire, dupa cum urmeaza:
a) sistemele prevazute in tabelul 5.10, pentru acoperirile de zinc depuse
termic;
b) sistemele 4 ... 11 din tabelul 5.8 (pct. 5.3.4.1), pentru acoperirile de
zinc si aluminiu depuse prin metalizare si acoperirile de zinc depuse
electrochimic.
Primul strat din alcatuirea sistemului de acoperiri prin vopsire va fi un
strat de grund specific pentru suportul de zinc/aluminiu, care trebuie sa
asigure aderenta la suport si sa fie compatibil cu straturile ulterioare din
componenta sistemului de protectie.
Tabelul 5.8
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A - Durabilitatea sistemului (vezi pct. 5.1.2)
B - Numar de straturi
C - Grosime, micrometri
D - Grosime totala, micrometri
E - limitata
F - medie
G - ridicata
______________________________________________________________________________
|N |Gradul de | Strat(uri) | Strat(uri) |Sistem | A
|
|r. |pregatire | primar(e) | intermediar(e)/ |de |
|
| |a | | final(e)*3) |protectie|
|
|c |suportului| | | |
|
|r |*1) | | | |
|
|t.
|__________|_____________________|_____________________|_________|_________|
| |St 2| Sa | Liant | B | C | Liant | B | C | B | D | E| F| G
|
| | | 2,5 | | | | | | | | | | |
|
|___|____|_____|_____________|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|___|
| 1.| | X |rasini |1-2| 80|rasini |2-3|120| 3-5| 200| X| |
|
| | | |alchidice | | |alchidice | | | | | | |
|
|___|____|_____|
|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|___|
| 2.| | X | |1-2| 80|rasini |2-3|120| 3-5| 200| X| |
|
|___|____|_____| |___|___|acrilice,
|___|___|____|____|__|__|___|
| 3.| | X | |1-2| 80|clorcauciuc |2-3|160| 3-5| 240| X| X|
|
|___|____|_____|_____________|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|___|
| 4.| | X |rasini |1-2| 80|rasini |2-3|120| 3-5| 200| X| |
|
|___|____|_____|acrilice, |___|___|acrilice,
|___|___|____|____|__|__|___|
| 5.| | X |clorcauciuc |1-2| 80|clorcauciuc |2-3|160| 3-5| 240| X| X|
|
|___|____|_____|_____________|___|___| |___|___|____|____|__|__|___|
| 6.| | X |rasini | 1 |160| | 1 | 40| 2 | 200| X| |
|
|___|____|_____|epoxidice |___|___|
|___|___|____|____|__|__|___|
| 7.| | X | | 1 |160| | 1 |120| 2 | 280| X| X| X
|
|___|____|_____|
|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|___|
| 8.| | X | |1-2| 80|rasini |2-3|120| 3-5| 200| X| |
|
|___|____|_____| |___|___|epoxidice, |___|___|____|____|__|__|___|
| 9.| | X | | | |rasini |2-3|160| 3-5| 240| X| X|
|
|___|____|_____|
|___|___|poliuretanice|___|___|____|____|__|__|___|
|10.| | X | |1-2| 80|*2) |2-3|200| 3-5| 280| X| X|
|
|___|____|_____| |___|___|
|___|___|____|____|__|__|___|
|11.| | X | |1-2| 80| |3-4|240| 4-6| 320| X| X| X
|
|___|____|_____|_____________|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|___|
|12.| | X |rasini | 1 | 40|rasini |1-2|120| 2-3| 160| X| |
|
|___|____|_____|epoxidice, |___|___|acrilice,
|___|___|____|____|__|__|___|
|13.| | X |rasini | 1 | 40|clorcauciuc |2-3|160| 3-4| 200| X| X|
|
|___|____|_____|poliuretanice|___|___|
|___|___|____|____|__|__|___|
|14.| | X |bogate in | 1 | 40| |2-3|200| 3-4| 240| X| X| X
|
|___|____|_____|zinc
|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|___|
|15.| | X | | 1 | 40|rasini |1-2|120| 2-3| 160| X| |
|
|___|____|_____| |___|___|epoxidice,
|___|___|____|____|__|__|___|
|16.| | X | | 1 | 40|rasini |2-3|160| 3-4| 200| X| X|
|
|___|____|_____| |___|___|poliuretanice|___|___|____|____|__|__|___|
|17.| | X | | 1 | 40|*2) |2-3|200| 3-4| 240| X| X| X
|
|___|____|_____| |___|___|
|___|___|____|____|__|__|___|
|18.| | X | | 1 | 40| |2-3|240| 3-4| 280| X| X| X
|
|___|____|_____| |___|___|
|___|___|____|____|__|__|___|
|19.| | X | | 1 | 40| |3-4|280| 4-5| 320| X| X| X
|
|___|____|_____|_____________|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|___|
Tabelul 5.8
(continuare)
______________________________________________________________________________
|N |Gradul de | Strat(uri) | Strat(uri) |Sistem | A
|
|r. |pregatire | primar(e) | intermediar(e)/ |de |
|
| |a | | final(e)*3) |protectie|
|
|c |suportului| | | |
|
|r |*1) | | | | |
|t.
|__________|_____________________|_____________________|_________|_________|
| |St 2| Sa | Liant | B | C | Liant | B | C | B | D | E| F| G
|
| | | 2,5 | | | | | | | | | | |
|
|___|____|_____|_____________|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|___|
|20.| | X |etil silicat | 1 | 80| - | - | - | 1 | 80| X| |
|
|___|____|_____|bogat in
zinc|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|___|
|21.| | X | | 1 | 80|rasini |1-2| 80| 2-3| 160| X| |
|
|___|____|_____| |___|___|acrilice,
|___|___|____|____|__|__|___|
|22.| | X | | 1 | 80|clorcauciuc |2-3|120| 3-4| 200| X| X|
|
|___|____|_____| |___|___|
|___|___|____|____|__|__|___|
|23.| | X | | 1 | 80| |2-3|160| 3-4| 240| X| X| X
|
|___|____|_____|
|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|___|
|24.| | X | | 1 | 80|rasini |1-2| 80| 2-3| 160| X| |
|
|___|____|_____| |___|___|epoxidice,
|___|___|____|____|__|__|___|
|25.| | X | | 1 | 80|rasini |2-3|120| 3-4| 200| X| X|
|
|___|____|_____| |___|___|poliuretanice|___|___|____|____|__|__|___|
|26.| | X | | 1 | 80|*2) |2-3|160| 3-4| 240| X| X| X
|
|___|____|_____| |___|___|
|___|___|____|____|__|__|___|
|27.| | X | | 1 | 80| |2-3|200| 3-4| 280| X| X| X
|
|___|____|_____| |___|___|
|___|___|____|____|__|__|___|
|28.| | X | | 1 | 80| |3-4|240| 4-5| 320| X| X| X
|
|___|____|_____|_____________|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|___|
*1) Pentru Sa 2,5, gradul de ruginire A, B sau C definit in SR EN ISO
8501-1 este gradul de referinta.
*2) Daca se impune pastrarea culorii si a luciului, se recomanda ca ultimul
strat de protectie sa fie pe baza de rasini poliuretanice alifatice.
*3) Se recomanda utilizarea unuia dintre straturile intermediare ca strat
bariera (strat de vopsea cu rol de imbunatatire a aderentei si/sau de tratare a
unor defecte datorate aplicarii).
Tabelul 5.9
______________________________________________________________________________
|Nr. | Materialele de baza ale | Grosimea totala minima | Durabilitatea
|
|crt.| sistemului de protectie | a acoperirii, microni | sistemului*1)
|
|____|_________________________|____________________________|__________________|
| 1.| strat de zinc depus | 85 | foarte ridicata
|
| | termic pe elemente din |(grosimea otelului >/= 6 mm)| (peste 20
ani) |
|____| otel
|____________________________|__________________|
| 2.| | 45 ... 70*2) | ridicata
|
| | |(grosimea otelului </= 6 mm)| (10 ... 20
ani) |
|____|
|____________________________|__________________|
| 3.| | 25 | medie
|
| | | (diametru filetat < 6 mm | (5 ... 10
ani) |
| | | pentru piese componente) |
|
|____|_________________________|____________________________|__________________|
| 4.| strat de zinc depus | 45 ... 55*3) | ridicata
|
| | termic pe tevi din otel | | (10 ... 20 ani)
|
|____| |____________________________|__________________|
| 5.| | 25 | medie
|
| | | | (5 ... 10 ani)
|
|____|_________________________|____________________________|__________________|
| 6.| strat de zinc depus | 20 | medie
|
| | termic pe table de otel | | (5 ... 10 ani)
|
|____|_________________________|____________________________|__________________|
| 7.| strat de zinc depus prin| 100 | foarte ridicata
|
| | metalizare, necolmatat | | (peste 20 ani)
|
| | sau colmatat*4) | | |
|____|_________________________|____________________________|__________________|
| 8.| strat de aluminiu depus | 100 | foarte ridicata
|
| | prin metalizare, | | (peste 20 ani)
|
| | colmatat*4) | |
|
|____|_________________________|____________________________|__________________|
| 9.| strat de zinc depus | 25 | medie
|
| | electrochimic | | (5 ... 10 ani)
|
|____|_________________________|____________________________|__________________|
*1) In medii cu clasa de corozivitate C4, viteza de coroziune a zincului
este in general de 2,1 ... 4,2 micrometri/an sau 15 ... 30 g/(mp, an), iar
viteza de coroziune a aluminiului este de 2 ... 5 g/(mp, an) (SR ISO 9223).
*2) Grosimea acoperirii depinde de grosimea elementului/piesei de otel (SR
EN ISO 1461).
*3) Grosimea depinde de <<calitatea acoperirii>> specificata
pentru teava de otel (SR EN 10240).
*4) Produsele de colmatare imbunatatesc aspectul si durabilitatea
acoperirilor de zinc si aluminiu depuse prin metalizare (pulverizare).
Tabelul 5.10
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A - Numar de straturi
B - Grosime, micrometri
C - Grosime totala, micrometri
D - ridicata
______________________________________________________________________________
|N | Strat(uri) | Strat(uri) |Sistem | Durabilitatea
|
|r. | primar(e) | intermediar(e)/ |de | sistemului*1)
|
| | | final(e) |protectie|
|
|c |_____________________|_____________________|_________|____________________|
|r | Liant | A | B | Liant | A | B | A | C |limitata|medie| D
|
|t. | | | | | | | | | | |
|
|___|_____________|___|___|_____________|___|___|____|____|________|_____|_____|
| 1.|rasini | 1 | 80|rasini | 1 | 80| 2 | 160| X | X |
|
|___|acrilice |___|___|acrilice
|___|___|____|____|________|_____|_____|
| 2.| | 1 | 80| | 2 |160| 3 | 240| X | X | X
|
|___|_____________|___|___|_____________|___|___|____|____|________|_____|_____|
| 3.|rasini | 1 | 40|rasini | 1 | 80| 2 | 120| X | X |
|
|___|epoxidice, |___|___|epoxidice,
|___|___|____|____|________|_____|_____|
| 4.|rasini | 1 | 80|rasini | 1 | 80| 2 | 160| X | X | X
|
|___|poliuretanice|___|___|poliuretanice|___|___|____|____|________|_____|_____|
| 5.| | 1 | 80|*2) | 2 |160| 3 | 240| X | X | X
|
|___| |___|___| |___|___|____|____|________|_____|_____|
| 6.| | 1 | 80| |2-3|240| 3-4| 320| X | X | X
|
|___|_____________|___|___|_____________|___|___|____|____|________|_____|_____|
*1) Durabilitatea estimata a sistemului de protectie este determinata de
aderenta acestuia la suportul de zinc; pregatirea suportului se realizeaza prin
mijloace mecanice sau chimice (SR EN ISO 12944-4).
*2) Daca se impune pastrarea culorii si a luciului, se recomanda ca ultimul
strat de protectie sa fie pe baza de rasini poliuretanice alifatice.
5.3.5. Sisteme de protectie pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I
5.3.5.1. Sisteme de acoperiri prin vopsire
Sistemele de protectie anticoroziva prin vopsire pentru medii cu clasa de corozivitate
C5-I sunt prevazute in tabelul 5.11 (SR EN ISO 12944-5).
5.3.5.2. Sisteme de acoperiri metalice
Sistemele de protectie anticoroziva din acoperiri metalice pentru medii cu
clasa de corozivitate C5, in functie de viteza de coroziune a zincului/aluminiului,
sunt prevazute in tabelele 5.12 si 5.13 (ISO 14713).
5.3.5.3. Sisteme de acoperiri combinate (duplex)
Sistemele de protectie anticoroziva pentru medii cu clasa de corozivitate
C5-I sunt realizate din acoperirile metalice prevazute la pct. 5.3.5.2 si
sisteme de acoperiri prin vopsire, dupa cum urmeaza:
a) sistemele prevazute in tabelul 5.14, pentru acoperirile de zinc depuse
termic,
b) sistemele 1 ... 4 din tabelul 5.11 (pct. 5.3.5.1), pentru acoperirile de
zinc si aluminiu depuse prin metalizare si acoperirile de zinc depuse
electrochimic.
Primul strat din alcatuirea sistemului de acoperiri prin vopsire va fi un
strat de grund specific pentru suportul de zinc/aluminiu, care trebuie sa
asigure aderenta la suport si sa fie compatibil cu straturile ulterioare din
componenta sistemului de protectie.
Tabelul 5.11
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A - Durabilitatea sistemului (vezi pct. 5.1.2)
B - Numar de straturi
C - Grosime, micrometri
D - Grosime totala, micrometri
E - limitata
F - medie
G - ridicata
______________________________________________________________________________
|N |Gradul de | Strat(uri) | Strat(uri) |Sistem | A |
|r. |pregatire | primar(e) | intermediar(e)/ |de |
|
| |a | | final(e)*3) |protectie|
|
|c |suportului| | | |
|
|r |*1) | | | |
|
|t.
|__________|_____________________|_____________________|_________|_________|
| |St 2| Sa | Liant | B | C | Liant | B | C | B | D | E| F| G
|
| | | 2,5 | | | | | | | | | | |
|
|___|____|_____|_____________|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|___|
| 1.| | X |clorcauciuc |1-2| 80|rasini | 2 |120| 3-4| 200| X| |
|
| | | | | | |acrilice, | | | | | | |
|
| | | | | | |clorcauciuc | | | | | | |
|
|___|____|_____|_____________|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|___|
| 2.| | X |rasini | 2 |120|rasini |1-2| 80| 3-4| 200| X| X|
|
|___|____|_____|epoxidice, |___|___|epoxidice,
|___|___|____|____|__|__|___|
| 3.| | X |rasini | 1 | 80|rasini | 3 |200| 4 | 280| X| X| X
|
|___|____|_____|poliuretanice|___|___|poliuretanice|___|___|____|____|__|__|___|
| 4.| | X | |1-2| 80|*2) |3-4|240| 4-6| 320| X| X| X
|
|___|____|_____|_____________|___|___|
|___|___|____|____|__|__|___|
| 5.| | X |rasini | 1 | 40| | 2 |120| 3 | 160| X| X|
|
|___|____|_____|epoxidice, |___|___|
|___|___|____|____|__|__|___|
| 6.| | X |rasini | 1 | 40| | 3 |200| 4 | 240| X| X| X
|
| | | |poliuretanice| | | | | | | | | |
|
| | | |bogate in | | | | | | | | | |
|
| | | |zinc | | | | | | | | | |
|
|___|____|_____|_____________|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|___|
| 7.| | X |etil silicat | 1 | 80|rasini | 3 |200| 4 | 280| X| X| X
|
| | | |bogat in zinc| | |acrilice, | | | | | | |
|
| | | | | | |clorcauciuc | | | | | | |
|
|___|____|_____| |___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|___|
| 8.| | X | | 1 | 80|rasini |2-4|240| 3-5| 320| X| X| X
|
|___|____|_____| |___|___|epoxidice,
|___|___|____|____|__|__|___|
| 9.| | X | | 1 | 80|rasini |2-4|160| 3-5| 240| X| X| X
|
|___|____|_____|
|___|___|poliuretanice|___|___|____|____|__|__|___|
|10.| | X | | 1 | 80|*2) | 3 |200| 4 | 280| X| X| X
|
|___|____|_____| |___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|___|
|11.| | X | | 1 | 80|rasini | 4 |240| 5 | 320| X| X| X
|
| | | | | | |acrilice, | | | | | | |
|
| | | | | | |clorcauciuc | | | | | | |
|
|___|____|_____|_____________|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|___|
*1) Pentru Sa 2,5, gradul de ruginire A, B sau C definit in SR EN ISO
8501-1 este gradul de referinta.
*2) Daca se impune pastrarea culorii si a luciului, se recomanda ca ultimul
strat de protectie sa fie pe baza de rasini poliuretanice alifatice.
*3) Se recomanda utilizarea unuia dintre straturile intermediare ca strat
bariera (strat de vopsea cu rol de imbunatatire a aderentei si/sau de tratare a
unor defecte datorate aplicarii).
Tabelul 5.12
______________________________________________________________________________
|Nr. | Materialele de baza ale | Grosimea totala minima | Durabilitatea
|
|crt.| sistemului de protectie | a acoperirii, microni | sistemului*1)
|
|____|_________________________|____________________________|__________________|
| 1.| strat de zinc depus | 115 | foarte ridicata
|
| | termic pe elemente din | | (peste 20 ani)
|
|____| otel
|____________________________|__________________|
| 2.| | 85 | ridicata
|
| | |(grosimea otelului >/= 6 mm)| (10 ... 20 ani)
|
|____|
|____________________________|__________________|
| 3.| | 45 ... 70*2) | medie
|
| | | (grosimea otelului < 6 mm) | (5 ... 10
ani) |
|____| |____________________________|__________________|
| 4.| | 25 | limitata
|
| | | (diametru filetat < 6 mm | (sub 5
ani) |
| | | pentru piese componente) |
|
|____|_________________________|____________________________|__________________|
| 5.| strat de zinc depus | 45 ... 55*3) | medie
|
| | termic pe tevi din otel | | (5 ... 10 ani)
|
|____|
|____________________________|__________________|
| 6.| | 25 | limitata
|
| | | | (sub 5 ani)
|
|____|_________________________|____________________________|__________________|
| 7.| strat de zinc depus | 20 | limitata
|
| | termic pe table de otel | | (sub 5 ani)
|
|____|_________________________|____________________________|__________________|
| 8.| strat de zinc depus prin| 150 | foarte ridicata
|
| | metalizare: | | (peste 20 ani)
|
|____| - necolmatat sau
|____________________________|__________________|
| 9.| colmatat*4) | 100 | ridicata
|
| | - colmatat*4) | | (10 ... 20 ani)
|
|____| - necolmatat
|____________________________|__________________|
| 10.| | 100 | medie
|
| | | | (5 ... 10 ani)
|
|____|_________________________|____________________________|__________________|
| 11.| strat de aluminiu depus | 150 | foarte ridicata
|
| | prin metalizare: | | (peste 20 ani)
|
|____| - necolmatat sau |____________________________|__________________|
| 12.| colmatat*4) | 100 | ridicata
|
| | - colmatat*4) | | (10 ... 20 ani)
|
|____| - necolmatat |____________________________|__________________|
| 13.| | 100 | medie
|
| | | | (5 ... 10 ani)
|
|____|_________________________|____________________________|__________________|
| 14.| strat de zinc depus | 20 | limitata
|
| | electrochimic | | (sub 5 ani)
|
|____|_________________________|____________________________|__________________|
*1) In medii cu clasa de agresivitate C5 (1), viteza de coroziune a
zincului este in general 4,2 ... 6,3 micrometri/an sau 30 ... 40 g/(mp, an),
iar viteza de coroziune a aluminiului este de 5 ... 7,5 g/(mp, an) (SR ISO
9223).
*2) Grosimea acoperirii depinde de grosimea elementului/piesei de otel (SR
EN ISO 1461).
*3) Grosimea depinde de <<calitatea acoperirii>> specificata
pentru teava de otel (SR EN 10240).
*4) Produsele de colmatare imbunatatesc aspectul si durabilitatea acoperirilor
de zinc si aluminiu depuse prin metalizare (pulverizare).
Tabelul 5.13
______________________________________________________________________________
|Nr. | Materialele de baza ale | Grosimea totala minima | Durabilitatea
|
|crt.| sistemului de protectie | a acoperirii, microni | sistemului*1)
|
|____|_________________________|____________________________|__________________|
| 1.| strat de zinc depus | 150 ... 200 | foarte ridicata
|
| | termic pe elemente din | | (peste 20 ani)
|
|____| otel
|____________________________|__________________|
| 2.| | 115 | ridicata
|
| | | | (10 ... 20 ani)
|
|____|
|____________________________|__________________|
| 3.| | 70 ... 85*2) | medie
|
| | |(grosimea otelului >/= 3 mm)| (5 ... 10
ani) |
|____|_________________________|____________________________|__________________|
| 4.| strat de zinc depus | 25 ... 55*3) | limitata
|
| | termic pe tevi din otel | | (sub 5 ani)
|
|____|_________________________|____________________________|__________________|
| 5.| strat de zinc depus | 20 | limitata
|
| | termic pe table din otel| | (sub 5 ani) |
|____|_________________________|____________________________|__________________|
| 6.| strat de zinc depus prin| 250 | foarte ridicata
|
| | metalizare: | | (peste 20 ani)
|
|____| - necolmatat
|____________________________|__________________|
| 7.| | 150 | ridicata
|
| | | | (10 ... 20 ani)
|
|____|_________________________|____________________________|__________________|
| 8.| strat de zinc depus | 150 | foarte ridicata
|
| | prin metalizare: | | (peste 20 ani)
|
|____| - colmatat |____________________________|__________________|
| 9.| | 150 | ridicata
|
| | | | (10 ... 20 ani)
|
|____|_________________________|____________________________|__________________|
| 10.| strat de aluminiu depus | 250 | foarte ridicata
|
| | prin metalizare: | | (peste 20 ani)
|
|____| - necolmatat |____________________________|__________________|
| 11.| | 150 | ridicata
|
| | | | (10 ... 20 ani)
|
|____|_________________________|____________________________|__________________|
| 12.| strat de aluminiu depus | 150 | foarte ridicata
|
| | prin metalizare: | | (peste 20 ani)
|
|____| - colmatat*4)
|____________________________|__________________|
| 13.| | 100 | ridicata
|
| | | | (10 ... 20 ani)
|
|____|_________________________|____________________________|__________________|
*1) In medii cu clasa de agresivitate C5 (2), viteza de coroziune a
zincului este in general 6,3 ... 8,4 micrometri/an sau 40 ... 60 g/(mp, an) (SR
ISO 9223).
*2) Grosimea acoperirii depinde de grosimea elementului/piesei de otel (SR
EN ISO 1461).
*3) Grosimea depinde de <<calitatea acoperirii>> specificata
pentru teava de otel (SR EN 10240).
*4) Produsele de colmatare imbunatatesc aspectul si durabilitatea
acoperirilor de zinc si aluminiu depuse prin metalizare (pulverizare).
Tabelul 5.14
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A - Numar de straturi
B - Grosime, micrometri
C - Grosime totala, micrometri
D - ridicata
______________________________________________________________________________
|N | Strat(uri) | Strat(uri) |Sistem | Durabilitatea
|
|r. | primar(e) | intermediar(e)/ |de | sistemului*1)
|
| | | final(e) |protectie|
|
|c |_____________________|_____________________|_________|____________________|
|r | Liant | A | B | Liant | A | B | A | C |limitata|medie| D
|
|t. | | | | | | | | | | |
|
|___|_____________|___|___|_____________|___|___|____|____|________|_____|_____|
| 1.|rasini | 1 | 80|rasini | 1 | 80| 2 | 160| X | |
|
|___|acrilice |___|___|acrilice
|___|___|____|____|________|_____|_____|
| 2.| | 1 | 80| | 2 |160| 3 | 240| X | |
|
|___|_____________|___|___|_____________|___|___|____|____|________|_____|_____|
| 3.|rasini | 1 | 40|rasini | 1 | 80| 2 | 120| X | |
|
|___|epoxidice, |___|___|epoxidice, |___|___|____|____|________|_____|_____|
| 4.|rasini | 1 | 80|rasini | 1 | 80| 2 | 160| X | |
|
|___|poliuretanice|___|___|poliuretanice|___|___|____|____|________|_____|_____|
| 5.| | 1 | 80|*2) | 2 |160| 3 | 240| X | X |
|
|___| |___|___|
|___|___|____|____|________|_____|_____|
| 6.| | 1 | 80| |2-3|240| 3-4| 320| X | X |
|
|___|_____________|___|___|_____________|___|___|____|____|________|_____|_____|
*1) Durabilitatea estimata a sistemului de protectie este determinata de
aderenta acestuia la suportul de zinc; pregatirea suportului se realizeaza prin
mijloace mecanice sau chimice (SR EN ISO 12944-4).
*2) Daca se impune pastrarea culorii si a luciului, se recomanda ca ultimul
strat de protectie sa fie pe baza de rasini poliuretanice alifatice.
5.3.6. Sisteme de protectie pentru medii cu clasa de corozivitate C5-M
5.3.6.1. Sisteme de acoperiri prin vopsire
Sistemele de protectie anticoroziva prin vopsire pentru medii cu clasa de
corozivitate C5-M sunt prevazute in tabelul 5.15 (SR EN ISO 12944-5).
5.3.6.2. Sisteme de acoperiri metalice
Sistemele de protectie anticoroziva din acoperiri metalice pentru medii cu
clasa de corozivitate C5, in functie de viteza de coroziune a
zincului/aluminiului, sunt prevazute in tabelele 5.12 si 5.13.
5.3.6.3. Sisteme de acoperiri combinate (duplex)
Sistemele de protectie anticoroziva pentru medii cu clasa de corozivitate
C5-M sunt realizate din acoperirile metalice prevazute la pct. 5.3.6.2 si
sistemele de acoperiri prin vopsire, dupa cum urmeaza:
a) sistemele prevazute in tabelul 5.16, pentru acoperirile de zinc depuse
termic;
b) sistemele 1 ... 6, 11 din tabelul 5.15 (pct. 5.3.6.1), pentru acoperirile
de zinc si aluminiu depuse prin metalizare si acoperirile de zinc depuse
electrochimic.
Primul strat din alcatuirea sistemului de acoperiri prin vopsire va fi un
strat de grund specific pentru suportul de zinc/aluminiu, care trebuie sa
asigure aderenta la suport si sa fie compatibil cu straturile ulterioare din
componenta sistemului de protectie.
Tabelul 5.15
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A - Durabilitatea sistemului (vezi pct. 5.1.2)
B - Numar de straturi
C - Grosime, micrometri
D - Grosime totala, micrometri
E - limitata
F - medie
G - ridicata
______________________________________________________________________________
|N |Gradul de | Strat(uri) | Strat(uri) |Sistem | A
|
|r. |pregatire | primar(e) | intermediar(e)/ |de |
|
| |a | | final(e) |protectie|
|
|c |suportului| | | |
|
|r |*1) | | | |
|
|t.
|__________|_____________________|_____________________|_________|_________|
| |St 2| Sa | Liant | B | C | Liant | B | C | B | D | E| F| G
|
| | | 2,5 | | | | | | | | | | |
|
|___|____|_____|_____________|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|___|
| 1.| | X |clorcauciuc |1-2| 80|rasini | 2 |120| 3-4| 200| X| |
|
| | | | | | |acrilice, | | | | | | |
|
| | | | | | |clorcauciuc | | | | | | |
|
|___|____|_____|_____________|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|___|
| 2.| | X |rasini | 1 | 80|rasini | 2 |120| 3 | 200| X| |
|
|___|____|_____|epoxidice, |___|___|epoxidice,
|___|___|____|____|__|__|___|
| 3.| | X |rasini | 1 |150|rasini | 1 |150| 2 | 300| X| X|
|
|___|____|_____|poliuretanice|___|___|poliuretanice|___|___|____|____|__|__|___|
| 4.| | X | |1-2| 80|*2) |3-4|240| 4-6| 320| X| X| X
|
|___|____|_____| |___|___|
|___|___|____|____|__|__|___|
| 5.| | X | | 1 |250| | 1 |250| 2 | 500| X| X| X
|
|___|____|_____|
|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|___|
| 6.| | X | | 1 |400| - | - | - | 1 | 400| X| X|
|
|___|____|_____|_____________|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|___|
| 7.| | X |rasini | 1 | 40|rasini | 3 |200| 4 | 240| X| X|
|
|___|____|_____|epoxidice, |___|___|epoxidice,
|___|___|____|____|__|__|___|
| 8.| | X |rasini | 1 | 40|rasini |3-4|280| 4-5| 320| X| X| X
|
| | | |poliuretanice| | |poliuretanice| | | | | | |
|
| | | |bogate in | | |*2) | | | | | | |
|
|___|____|_____|zinc
|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|___|
| 9.| | X | | 1 | 40|rasini | 2 |200| 3 | 240| X| X|
|
| | | | | | |epoxidice | | | | | | |
|
| | | | | | |(intermediar)| | | | | | |
|
| | | | | | |+ clorcauciuc| | | | | | |
|
| | | | | | |(final) | | | | | | |
|
|___|____|_____|_____________|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|___|
|10.| | X |etil silicat | 1 | 80|rasini |2-4|160| 3-5| 240| X| X|
|
|___|____|_____|bogat in zinc|___|___|epoxidice,
|___|___|____|____|__|__|___|
|11.| | X |*3) | 1 | 80|poliuretanice|2-4|240| 3-5| 320| X| X| X
|
| | | | | | |*2) | | | | | | |
|
|___|____|_____|_____________|___|___|_____________|___|___|____|____|__|__|___|
*1) Pentru Sa 2,5, gradul de ruginire A, B sau C definit in SR EN ISO
8501-1 este gradul de referinta.
*2) Daca se impune pastrarea culorii si a luciului, se recomanda ca ultimul
strat de protectie sa fie pe baza de rasini poliuretanice alifatice.
*3) Se recomanda utilizarea unuia dintre straturile intermediare ca strat
bariera (strat de vopsea cu rol de imbunatatire a aderentei si/sau de tratare a
unor defecte datorate aplicarii).
Tabelul 5.16
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A - Numar de straturi
B - Grosime, micrometri
C - Grosime totala, micrometri
D - ridicata
______________________________________________________________________________
|N | Strat(uri) | Strat(uri) |Sistem | Durabilitatea
|
|r. | primar(e) | intermediar(e)/ |de | sistemului*1)
|
| | | final(e) |protectie|
|
|c
|_____________________|_____________________|_________|____________________|
|r | Liant | A | B | Liant | A | B | A | C |limitata|medie| D
|
|t. | | | | | | | | | | |
|
|___|_____________|___|___|_____________|___|___|____|____|________|_____|_____|
| 1.|rasini | 1 | 80|rasini | 1 | 80| 2 | 160| X | |
|
|___|acrilice |___|___|acrilice |___|___|____|____|________|_____|_____|
| 2.| | 1 | 80| | 2 |160| 3 | 240| X | |
|
|___|_____________|___|___|_____________|___|___|____|____|________|_____|_____|
| 3.|rasini | 1 | 40|rasini | 1 | 80| 2 | 120| X | |
|
|___|epoxidice, |___|___|epoxidice,
|___|___|____|____|________|_____|_____|
| 4.|rasini | 1 | 80|rasini | 1 | 80| 2 | 160| X | X |
|
|___|poliuretanice|___|___|poliuretanice|___|___|____|____|________|_____|_____|
| 5.| | 1 | 80|*2) | 2 |160| 3 | 240| X | X | X
|
|___| |___|___|
|___|___|____|____|________|_____|_____|
| 6.| | 1 | 80| |2-3|240| 3-4| 320| X | X | X
|
|___|_____________|___|___|_____________|___|___|____|____|________|_____|_____|
*1) Durabilitatea estimata a sistemului de protectie este determinata de
aderenta acestuia la suportul de zinc; pregatirea suportului se realizeaza prin
mijloace mecanice sau chimice (SR EN ISO 12944-4).
*2) Daca se impune pastrarea culorii si a luciului, se recomanda ca ultimul
strat de protectie sa fie pe baza de rasini poliuretanice alifatice.
Fig. 3.1. Evitarea posibilitatii de acumulare a apei/condensului si a
pulberilor din aer
Figura 3.1. - Evitarea posibilitatii de acumulare a apei/condensului si a
pulberilor din aer - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
441 bis din 25 mai 2005, la pagina 42.
Fig. 3.2. Evitarea detaliilor de imbinare care pot crea interstitii de
acumulare a apei/condensului si pulberilor din aer
Figura 3.2. - Evitarea detaliilor de imbinare care pot crea interstitii de
acumulare a apei/condensului si pulberilor din aer [a) amplasarea
placilor/fururilor alaturate; b) inchiderea prin sudura continua; c) solutii de
imbinare prin sudura] - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 441 bis din 25 mai 2005, la pagina 43.
Fig. 3.3. Element metalic inglobat in beton (zidarie)
Figura 3.3. - Element metalic inglobat in beton (zidarie) - se gaseste in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 441 bis din 25 mai 2005, la pagina
44.
Fig. 3.4. Distante minime dintre profilele care alcatuiesc o sectiune
compusa
Figura 3.4. - Distante minime dintre profilele care alcatuiesc o sectiune
compusa - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 441 bis
din 25 mai 2005, la pagina 45.
Fig. 3.5. Prelucrarea muchiilor sau reliefurilor datorita sudurii
Figura 3.5. - Prelucrarea muchiilor sau reliefurilor datorita sudurii - se
gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 441 bis din 25 mai
2005, la pagina 46.
ANEXA 1
CLASIFICAREA MEDIILOR AGRESIVE ASUPRA CONSTRUCTIILOR DIN OTEL SUPRATERANE
I.1. Mediile agresive atmosferice se clasifica in cinci clase de
corozivitate (SR ISO 9223):
- C1 - foarte slaba;
- C2 - slaba;
- C3 - medie;
- C4 - ridicata;
- C5 - foarte ridicata.
sau in sase clase de corozivitate (SR EN ISO 12944-2), clasa C5 divizandu-se in
C5-I pentru medii industriale si in C5-M pentru medii marine:
- C1 - foarte slaba;
- C2 - slaba;
- C3 - medie;
- C4 - ridicata;
- C5-I - foarte ridicata - industriala;
- C5-M - foarte ridicata - marina.
I.2. Clasa de corozivitate se stabileste in functie de:
a) - viteza de coroziune determinata pe epruvete etalon, conform pct.
I.2.1; sau
b) - durata de mentinere a umiditatii pe suprafete si de nivelul de poluare
cu dioxid de sulf (SO_2) si cu cloruri (Cl^-), conform pct. I.2.2.
I.2.1. Stabilirea clasei de corozivitate in functie de viteza de coroziune
determinata pe epruvete etalon
I.2.1.1. In tabelul I.1 sunt prezentate, pentru fiecare clasa de
corozivitate, vitezele de coroziune determinate dupa un an de expunere, pentru
metale de referinta (otel nealiat, zinc).
Tabelul I.1
___________________________________________________________
| Clasa de | Viteza de coroziune (r_cor) a metalelor |
| corozivitate |____________________________________________|
| | Otel nealiat |
| |____________________________________________|
| | g/(mp, an) | micrometri/an |
|______________|______________________|_____________________|
| C1 | r_cor </= 10 | r_cor </= 1,3 |
|______________|______________________|_____________________|
| C2 | 10 < r_cor </= 200 | 1,3 < r_cor </= 25 |
|______________|______________________|_____________________|
| C3 | 200 < r_cor </= 400 | 25 < r_cor </= 50 |
|______________|______________________|_____________________|
| C4 | 400 < r_cor </= 650 | 50 < r_cor </= 80 |
|______________|______________________|_____________________|
| C5 | 650 < r_cor </= 1500 | 80 < r_cor </= 200 |
|______________|______________________|_____________________|
- continuare -
___________________________________________________________
| Clasa de | Viteza de coroziune (r_cor) a metalelor |
| corozivitate |____________________________________________|
| | Zinc |
| |____________________________________________|
| | g/(mp, an) | micrometri/an |
|______________|______________________|_____________________|
| C1 | r_cor </= 0,7 | r_cor </= 0,1 |
|______________|______________________|_____________________|
| C2 | 0,7 < r_cor </= 5 | 0,1 < r_cor </= 0,7 |
|______________|______________________|_____________________|
| C3 | 5 < r_cor </= 15 | 0,7 < r_cor </= 2,1 |
|______________|______________________|_____________________|
| C4 | 15 < r_cor </= 30 | 2,1 < r_cor </= 4,2 |
|______________|______________________|_____________________|
| C5 | 30 < r_cor </= 60 | 4,2 < r_cor </= 8,4 |
|______________|______________________|_____________________|
NOTE:
(i) Metodele de determinare a vitezei de coroziune a epruvetelor de
referinta sunt stabilite in SR ISO 9226.
(ii) Vitezele de coroziune exprimate in grame pe metru patrat si an [g (mp,
an)] sunt exprimate si in micrometri pe an (micrometri/an), rotunjite.
(iii) Materialele pentru epruvete sunt caracterizate in SR ISO 9226.
(iv) Vitezele de coroziune care depasesc limita superioara a clasei C5
reprezinta, medii care ies din cadrul prezentului ghid.
I.2.1.2. Valorile din tabelul I.1 nu pot fi extrapolate pentru a prevedea
comportarea la coroziune pe termen lung.
Valorile de referinta si informatii suplimentare asupra coroziunii sunt
cuprinse in SR ISO 9224.
I.2.2. Stabilirea clasei de corozivitate in functie de durata de mentinere
a umiditatii pe suprafete si de nivelul de poluare cu dioxid de sulf (SO_2) si
cu cloruri (Cl^-).
I.2.2.1. Umezirea suprafetelor poate fi determinata de numerosi factori, de
exemplu condensul, ploaia, zapada topita si un grad ridicat de umiditate.
Pentru estimarea duratei calculate de mentinere a umiditatii (tau) pe
suprafetele corodate, se tine seama de durata in care umiditatea relativa (RH)
depaseste 80% la o temperatura 0 mai mare de 0 grade C.
I.2.2.2. Durata de mentinere a umiditatii pe suprafete se poate determina
experimental direct, cu ajutorul diverselor sisteme de masurare. Durata de
mentinere a umiditatii depinde de zona macroclimatica si de categoria de
amplasament considerata.
I.2.2.3. Clasificarea duratelor de mentinere a umiditatii pe suprafete in
functie de tipul de atmosfera este prezentata in tabelul I.2.
Tabelul I.2
______________________________________________________________________________
|Clasa | Durata de mentinere a umiditatii, | Exemple de situatii
|
| | tau | corespunzatoare
|
| |___________________________________|
|
| | h/an | % |
|
|______|___________________|_______________|___________________________________|
|tau_1 |tau </= 10 |tau </= 0,1 | Microclimate formate in
spatii |
| | | | interioare cu climatizare
|
|______|___________________|_______________|___________________________________|
|tau_2 |10 < tau </= 250 |0,1 < tau </= 3| Microclimate formate
in spatii |
| | | | interioare fara climatizare, cu
|
| | | | exceptia spatiilor interioare
|
| | | | neclimatizate din zonele
|
| | | | climatice umede
|
|______|___________________|_______________|___________________________________|
|tau_3 |250 < tau </= 2500 |3 < tau </= 30 | Atmosfere exterioare
din zone |
| | | | climatice uscate, reci si o parte
|
| | | | din zonele temperate; spatii
|
| | | | ventilate adecvate din zonele
|
| | | | climatice temperate
|
|______|___________________|_______________|___________________________________|
|tau_4 |2500 < tau </= 5500|30 < tau </= 60| Atmosfere exterioare
din toate |
| | | | zonele climatice (cu exceptia
|
| | | | celor uscate si reci); spatii
|
| | | | ventilate in climat umed; spatii
|
| | | | neventilate in climat temperat
|
|______|___________________|_______________|___________________________________|
|tau_5 |5500 < tau |60 < tau | Parti ale zonelor climatice
umede;|
| | | | spatii neventilate in climat umed
|
|______|___________________|_______________|___________________________________|
NOTE:
(i) In anexa B din SR ISO 9223 sunt prezentate valori calculate ale
mentinerii umiditatii si caracteristicile climaterice alese ale unor zone
macroclimatice.
(ii) Durata de mentinere a umiditatii (tau) dintr-o localitate data depinde
de relatia temperatura - umiditate a atmosferei in aer liber si de categoria de
amplasament. Aceasta se exprima in ore pe an (h/an) sau in procentaj al duratei
de mentinere a umiditatii (%).
(iii) Valorile duratei de mentinere a umiditatii exprimate in procente se
rotunjesc si se dau cu titlu informativ.
(iv) Coloana in care sunt indicate situatiile corespunzatoare nu tine seama
de toate posibilitatile de adapost care se pot realiza.
(v) Suprafetele protejate in atmosfere marine, pe care pot aparea depuneri
de cloruri pot avea durate de mentinere a umiditatii substantial marite, in
functie de prezenta sarurilor higroscopice. Ele trebuie sa fie incadrate in
clasa tau_5.
(vi) Atmosferele interioare fara climatizare, se incadreaza in clasele de
durata de mentinere a umiditatii de la tau_3 la tau_5 in cazul in care contin
surse de vapori de apa.
(vii) In clasele tau_1 si tau_2 probabilitatea de coroziune este mai mare
in cazul suprafetelor cu depuneri de pulberi.
I.2.2.4. Poluarea atmosferica se imparte in doua categorii: poluare cu
dioxid de sulf (SO_2) si poluare cu saruri (cloruri) continute in aer.
Aceste doua categorii de poluare sunt reprezentative pentru atmosferele
rurale, urbane, industriale si marine.
I.2.2.5. O clasificare a poluarii cu dioxid de sulf (SO_2) a atmosferelor
exterioare este prezentata in tabelul I.3.
Tabelul I.3
______________________________________________________________________________
|Viteza de acumulare a SO_2| Concentratia SO_2 | Categoria de poluare cu
SO_2|
| mg/(mp, zi) | micrograme/mc |
|
|__________________________|_____________________|_____________________________|
| P_d </= 10 | P_c </= 12 |
P_0 |
|__________________________|_____________________|_____________________________|
| 10 < P_d </= 35 | 12 < P_c </= 40 |
P_1 |
|__________________________|_____________________|_____________________________|
| 35 < P_d </= 80 | 40 < P_c </= 90 |
P_2 |
|__________________________|_____________________|_____________________________|
| 80 < P_d </= 200 | 90 < P_c </= 250 |
P_3 |
|__________________________|_____________________|_____________________________|
NOTE:
(i) Metodele de determinare a vitezei de acumulare si a concentratiei
dioxidului de sulf (SO_2) sunt stabilite prin SR ISO 9225.
(ii) Pentru clasificare sunt echivalente cantitatile de dioxid de sulf
(SO_2) determinate prin metoda acumularii (P_d) si prin metoda volumetrica
(P_c). Raportul dintre valorile obtinute prin cele doua metode se poate exprima
prin urmatoarea relatie de echivalenta: P_d = 0,8 P_c.
(iii) Viteza de acumulare a SO_2 si concentratia sa se calculeaza prin
determinari realizate continuu timp de cel putin un an. Ele se exprima sub
forma unei medii anuale. Rezultatele determinarilor pe termen scurt pot sa
difere considerabil fata de rezultatele pe termen lung. Determinarile pe termen
scurt sunt doar orientative.
(iv) Poluarea cu dioxid de sulf (SO_2) din categoria P_0, se considera ca
fiind reziduala, nesemnificativa din punct de vedere al corozivitatii.
I.2.2.6. Clasificarea poluarii cu cloruri (Cl^-) se refera la mediile
poluate in special cu sarurile continute in aerul atmosferelor marine. Aceasta
clasificare este prezentata in tabelul I.4.
Tabelul I.4
_________________________________________________________________________
| Viteza de acumulare a clorurilor | Categoria de poluare cu cloruri |
| mg/(mp, zi) | (Cl^-) |
|__________________________________|______________________________________|
| S </= 3 | S_0 |
|__________________________________|______________________________________|
| 3 < S </= 60 | S_1
|
|__________________________________|______________________________________|
| 60 < S </= 300 | S_2
|
|__________________________________|______________________________________|
| 300 < S </= 1500 | S_3
|
|__________________________________|______________________________________|
NOTE:
(i) Clasificarea continutului de saruri din aer se bazeaza pe metoda numita
"metoda cu fitil umed" stabilita in SR ISO 9225.
(ii) Rezultatele obtinute prin diferite metode de masurare a continutului
in saruri ale atmosferei nu sunt intotdeauna direct compatibile si
convertibile.
(iii) Viteza de acumulare a clorurilor se exprima sub forma de medie
anuala. Rezultatele determinarilor pe termen scurt sunt foarte variabile si
depind foarte mult de precipitatii.
(iv) Poluarea cu cloruri din categoria S_0, se considera ca fiind
reziduala, nesemnificativa din punct de vedere al corozivitatii.
(v) O poluare intensa cu cloruri, de tip stropire cu apa de mare nu se
incadreaza in prezenta clasificare.
(vi) Cantitatea de saruri din aer depinde de factorii care influenteaza
transferul sarurilor marine in interiorul continentului, si anume directia si
viteza vanturilor, topografia locala, distanta dintre locurile de expunere si
mare s.a.
I.2.2.7. Clasele de corozivitate care corespund claselor de durata de
mentinere a umiditatii si categoriilor de poluare sunt prezentate in tabelul
I.5.
Tabelul I.5
______________________________________________________________________________
| Clasa de | Durata de | Categoria de poluare | Categorie de
|
| corozivitate | mentinere a | cu dioxid de sulf | poluare cu cloruri
|
| | umiditatii, tau | (SO_2), P | (Cl^-), S
|
|______________|___________________|______________________|____________________|
| C1 | tau_1 | P_0 | S_0
|
| | |
|____________________|
| | | | S_1
|
| | | |____________________|
| | | | S_2
|
| |
|______________________|____________________|
| | | P_1 | S_0 |
| | |
|____________________|
| | | | S_1
|
| | |
|____________________|
| | | | S_2
|
| |
|______________________|____________________|
| | | P_2 | S_0
|
| | |
|____________________|
| | | | S_1
|
| | |
|____________________|
| | | | S_2
|
|
|___________________|______________________|____________________|
| | tau_2 | P_0 | S_0
|
| | | |____________________|
| | | | S_1
|
|______________|___________________|______________________|____________________|
| C1 sau C2 | tau_1 | P_0 | S_3
|
| |
|______________________|____________________|
| | | P_1 | S_3
|
| | |______________________|____________________|
| | | P_2 | S_3
|
| |
|______________________|____________________|
| | | P_3 | S_0
|
| | |
|____________________|
| | | | S_1
|
| | |
|____________________|
| | | | S_2
|
|
|___________________|______________________|____________________|
| | tau_2 | P_1 | S_0
|
| | |
|____________________|
| | | | S_1
|
| |
|______________________|____________________|
| | | P_2 | S_0
|
| | |
|____________________|
| | | | S_1
|
|______________|___________________|______________________|____________________|
Tabelul I.5
(continuare, 1)
______________________________________________________________________________
| Clasa de | Durata de | Categoria de poluare | Categorie de
|
| corozivitate | mentinere a | cu dioxid de sulf | poluare cu cloruri
|
| | umiditatii, tau | (SO_2), P | (Cl^-), S
|
|______________|___________________|______________________|____________________|
| C2 | tau_1 | P_3 | S_3
|
|
|___________________|______________________|____________________|
| | tau_2 | P_0 | S_2
|
| | |______________________|____________________|
| | | P_3 | S_0
|
| | |
|____________________|
| | | | S_1 |
|______________|___________________|______________________|____________________|
| C2 sau C3 | tau_2 | P_1 | S_2
|
| |
|______________________|____________________|
| | | P_2 | S_2
|
|
|___________________|______________________|____________________|
| | tau_3 | P_0 | S_0
|
| | |
|____________________|
| | | | S_1
|
|______________|___________________|______________________|____________________|
| C3 | tau_2 | P_3 | S_2
|
|
|___________________|______________________|____________________|
| | tau_4 | P_0 | S_0
|
| | | |____________________|
| | | | S_1
|
|______________|___________________|______________________|____________________|
| C3 sau C4 | tau_2 | P_0 | S_3
|
| |
|______________________|____________________|
| | | P_1 | S_3
|
| | |______________________|____________________|
| | | P_2 | S_3
|
|
|___________________|______________________|____________________|
| | tau_3 | P_1 | S_0
|
| | |
|____________________|
| | | | S_1
|
| | |
|____________________|
| | | | S_2
|
| |
|______________________|____________________|
| | | P_2 | S_0
|
| | |
|____________________|
| | | | S_1
|
| | |
|____________________|
| | | | S_2
|
| |
|______________________|____________________|
| | | P_0 | S_2
|
| |___________________|______________________|____________________|
| | tau_5 | P_0 | S_0
|
| | |
|____________________|
| | | | S_1
|
|______________|___________________|______________________|____________________|
Tabelul I.5
(continuare, 2)
______________________________________________________________________________
| Clasa de | Durata de | Categoria de poluare | Categorie de
|
| corozivitate | mentinere a | cu dioxid de sulf | poluare cu cloruri
|
| | umiditatii, tau | (SO_2), P | (Cl^-), S
|
|______________|___________________|______________________|____________________|
| C4 | tau_2 | P_3 | S_3
|
|
|___________________|______________________|____________________|
| | tau_3 | P_3 | S_0 |
| | |
|____________________|
| | | | S_1
|
| |
|______________________|____________________|
| | | P_0 | S_3
|
|
|___________________|______________________|____________________|
| | tau_4 | P_0 | S_2
|
| |
|______________________|____________________|
| | | P_1 | S_0
|
| | |
|____________________|
| | | | S_1
|
| | |
|____________________|
| | | | S_2
|
| | |______________________|____________________|
| | | P_2 | S_0
|
| | |
|____________________|
| | | | S_1
|
| | |
|____________________|
| | | | S_2
|
|______________|___________________|______________________|____________________|
| C4 sau C5 | tau_3 | P_1 | S_3
|
| |
|______________________|____________________|
| | | P_2 | S_3
|
| |
|______________________|____________________|
| | | P_3 | S_2
|
|
|___________________|______________________|____________________|
| | tau_5 | P_1 | S_0
|
| | |
|____________________|
| | | | S_1
|
| | |______________________|____________________|
| | | P_2 | S_0
|
| | |
|____________________|
| | | | S_1
|
|______________|___________________|______________________|____________________|
Tabelul I.5
(continuare, 3)
______________________________________________________________________________
| Clasa de | Durata de | Categoria de poluare | Categorie de
|
| corozivitate | mentinere a | cu dioxid de sulf | poluare cu cloruri
|
| | umiditatii, tau | (SO_2), P | (Cl^-), S
|
|______________|___________________|______________________|____________________|
| C5 | tau_3 | P_3 | S_3
|
|
|___________________|______________________|____________________|
| | tau_4 | P_0 | S_3
|
| |
|______________________|____________________|
| | | P_1 | S_3
|
| | |______________________|____________________|
| | | P_2 | S_3
|
| |
|______________________|____________________|
| | | P_3 | S_0
|
| | |
|____________________|
| | | | S_1
|
| | |
|____________________|
| | | | S_2
|
| | |
|____________________|
| | | | S_3
|
| |___________________|______________________|____________________|
| | tau_5 | P_0 | S_2
|
| | |
|____________________|
| | | | S_3
|
| |
|______________________|____________________|
| | | P_1 | S_2
|
| | | |____________________|
| | | | S_3
|
| |
|______________________|____________________|
| | | P_2 | S_2
|
| | |
|____________________|
| | | | S_3
|
| | |______________________|____________________|
| | | P_3 | S_0
|
| | |
|____________________|
| | | | S_1 |
| | |
|____________________|
| | | | S_2
|
| | |
|____________________|
| | | | S_3
|
|______________|___________________|______________________|____________________|
I.2.2.8. In anexa A din SR ISO 9223 sunt prezentate exemple de determinare
a corozivitatii atmosferelor pentru diferite metale.
I.3. Echivalenta intre clasele de corozivitate si clasele de agresivitate
I.3.1. In tabelul I.6 se prezinta clasele de corozivitate prevazute in SR
ISO 9223 si SR EN ISO 12944-2 si clasele de agresivitate prevazute in STAS
10128, in functie de valorile vitezelor de coroziune a otelului
corespunzatoare.
Tabelul I.6
______________________________________________________________________________
| Clasa de | Viteza de coroziune| Clasa de | Viteza de
|
| corozivitate | a otelului, | agresivitate | coroziune a
|
| (SR ISO 9223 si | micrometri/an | (STAS 10128) | otelului,
|
| SR EN ISO 12944-2) | (SR ISO 9223 si | | micrometri/an
|
| | SR EN ISO 12944-2) | | (STAS 10128)
|
|____________________|____________________|_________________|__________________|
| C1 | </= 1,3 | 1 m | <
10 |
|____________________|____________________|_________________|__________________|
| C2 | 1,3 ... 25 | 2 m | 11 ... 100
|
|____________________|____________________|_________________|__________________|
| C3 | 25 ... 50 | 3 m | 110 ... 500
|
|____________________|____________________|_________________|__________________|
| C4 | 50 ... 80 | 4 m | >
500 |
|____________________|____________________|_________________|__________________|
| C5 - I, M | 80 ... 200 | | -
|
|____________________|____________________|_________________|__________________|
I.3.2. In tabelul I.7 se arata echivalenta intre clasele de corozivitate si
clasele de agresivitate, rezultata prin compararea valorilor vitezelor de
coroziune a otelului prezentate in tabelul I.6.
Tabelul I.7
_______________________________________________
| Clasa de corozivitate | Clasa de agresivitate |
|_______________________|_______________________|
| C1 | 1 m |
|_______________________|_______________________|
| C2 | 1 m ... 2 m |
|_______________________|_______________________|
| C3 | 2 m |
|_______________________|_______________________|
| C4 | 2 m |
|_______________________|_______________________|
| C5 - I, M | 2 m ... 3 m |
|_______________________|_______________________|
| Nu face obiectul | 4 m |
| SR ISO 9223 si | |
| SR EN ISO 12944-2 | |
|_______________________|_______________________|