Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

ORDIN Nr

ORDIN   Nr. 1888 din 20 decembrie 2004

pentru publicarea Memorandumului de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Programul de cooperare transfrontaliera intre Bulgaria si Romania pentru anul 2003 (numarul 2003/005-701), semnat la Bucuresti la 2 decembrie 2003

ACT EMIS DE: MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 1275 din 30 decembrie 2004


SmartCity3


    In temeiul prevederilor art. 10 alin. (6) din Hotararea Guvernului nr. 1.574/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare,
    in conformitate cu dispozitiile art. 28 alin. (2) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

    ministrul finantelor publice emite urmatorul ordin:

    Art. 1
    Se aproba publicarea Memorandumului de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Programul de cooperare transfrontaliera intre Bulgaria si Romania pentru anul 2003 (numarul 2003/005-701), semnat la Bucuresti la 2 decembrie 2003, cuprins in anexa*) care face parte integranta din prezentul ordin.
------------
    *) Anexa este reprodusa in facsimil.

    Art. 2
    Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

                       Ministrul finantelor publice,
                         Mihai Nicolae Tanasescu

    ANEXA 1

                         MEMORANDUM DE FINANTARE*)

    *) Traducere.

    Comisia Europeana, numita in continuare "COMISIA", actionand pentru si in numele Comunitatii Europene, numita in continuare "COMUNITATEA"
    pe de o parte, si
    Guvernul Romaniei, numit in continuare "BENEFICIARUL"
    pe de alta parte,

    AU CONVENIT DUPA CUM URMEAZA:

    Masura mentionata in art. 1 de mai jos se pune in aplicare si se finanteaza din resurse bugetare ale COMUNITATII, conform dispozitiilor prevazute in prezentul Memorandum. Cadrul tehnic, legal si administrativ in care se aplica masura mentionata in art. 1 este stabilit in Conditiile generale anexate la Acordul-cadru din 12 martie 1991, intre COMISIE si BENEFICIAR si completat prin conditiile din prezentul Memorandum si Dispozitiile speciale anexate la acesta.

    Art. 1
    NATURA SI OBIECTUL
    In cadrul programului sau de ajutoare, COMUNITATEA contribuie, sub forma unei finantari nerambursabile, la finantarea urmatoarei MASURI:
    Numarul programului: 2003/005-701
    Titlul:              Programul de cooperare transfrontaliera intre Bulgaria
                         si Romania pentru anul 2003
    Durata:              Pana la data de 30 noiembrie 2005
    Art. 2
    ANGAJAMENTUL COMUNITATII
    Contributia financiara a COMUNITATII se stabileste la maximum 8 MEUR, numita in continuare "FINANTARE NERAMBURSABILA CE".
    Art. 3
    DURATA SI DATA INCETARII VALABILITATII
    In scopul prezentei MASURI, FINANTAREA NERAMBURSABILA CE este disponibila pentru contractare pana la data de 30 noiembrie 2005, conform dispozitiilor din prezentul Memorandum. Toate contractele trebuie incheiate pana la aceasta data. Orice sold din FINANTAREA NERAMBURSABILA CE care nu a fost folosit pana la aceasta data va fi anulat.
    Termenul de executare a contractelor din FINANTAREA NERAMBURSABILA CE este 30 noiembrie 2006, exceptie facand proiectul RO-2003/005-701.01 "Giurgiu - Consolidarea infrastructurii de acces la frontiera" pentru care plata trebuie sa se faca pana la 30 noiembrie 2007.
    COMISIA poate accepta, totusi, in cazuri exceptionale, prelungirea corespunzatoare a perioadei de contractare sau a perioadei de executare a contractelor, daca acest lucru este solicitat la timp si este justificat de catre BENEFICIAR. Prezentul Memorandum inceteaza la data la care expira perioada de executare a contractelor din FINANTAREA NERAMBURSABILA CE. Toate fondurile care nu au fost cheltuite se returneaza Comisiei.
    Art. 4
    ADRESE
    Corespondenta referitoare la punerea in aplicare a MASURII, in care se mentioneaza numarul si titlul MASURILOR, se transmite la urmatoarele adrese:

    pentru COMUNITATE:
    Dl Jonathan Scheele
    Seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti
    Str. Jules Michelet nr. 18 - 20
    70154 Bucuresti
    Romania
    Fax: 00 4021 212 88 08

    pentru BENEFICIAR:
    Dl Alexandru Farcas
    Ministrul Integrarii Europene
    Guvernul Romaniei
    Str. Apolodor nr. 17
    Latura Nord, sector 5
    Bucuresti
    Romania
    Fax: 00 4021 336 85 09
    Art. 5
    NUMARUL EXEMPLARELOR ORIGINALE
    Prezentul Memorandum este redactat in doua exemplare in limba engleza.
    Art. 6
    INTRAREA IN VIGOARE
    Prezentul Memorandum intra in vigoare la data semnarii acestuia de catre ambele parti. Nici un fel de cheltuieli efectuate inainte de aceasta data nu sunt eligibile pentru FINANTAREA NERAMBURSABILA CE.
    Anexele fac parte integranta din prezentul Memorandum.

    Redactat la Bucuresti
    Data 02.12.2003

    pentru BENEFICIAR
    Dl Alexandru Farcas
    Ministrul Integrarii Europene
    Coordonatorul national al asistentei

    Redactat la Bucuresti
    Data 02.12.2003

    pentru COMUNITATE
    Dl Jonathan Scheele
    Seful Delegatiei Comisiei Europene in Romania

    Anexe:
    1. Acord-cadru (anexele A si B)
    2. Dispozitii speciale (anexa C)
    3. Transparenta/Publicitate (anexa D)

                                  ACORD-CADRU

    Comisia Comunitatilor Europene, denumita in cele ce urmeaza "Comisia", actionand pentru si in numele Comunitatii Economice Europene, denumita in cele ce urmeaza "Comunitatea"
    pe de o parte, si
    Romania
    de cealalta parte
    si impreuna denumite "parti contractante",
    avand in vedere faptul ca Romania este eligibila de a beneficia de Programul de asistenta PHARE din partea Comunitatii, prevazut in Regulamentul nr. 3906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunitatii Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2698/90 din 17 septembrie 1990,
    avand in vedere faptul ca este convenabila mentionarea in cele de mai jos a cadrului tehnic, legal si administrativ pentru executarea masurilor finantate in Romania in cadrul programului de asistenta al Comunitatii,

    AU CONVENIT DUPA CUM URMEAZA:

    Art. 1
    Pentru a promova cooperarea dintre partile contractante in scopul sprijinirii procesului reformei economice si sociale din Romania, partile contractante sunt de acord sa implementeze masuri in domeniul cooperarii financiare, tehnice si al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat in Regulamentul mentionat mai sus, care vor fi finantate si implementate in cadrul tehnic, legal si administrativ stabilit in acest Acord. Detaliile specifice ale fiecarei masuri (sau set de masuri) vor fi introduse intr-un memorandum ce va fi convenit intre partile contractante (denumit in continuare "memorandum de finantare"), pentru care este oferit un model in anexa nr. 2(C).
    Romania intreprinde toate actiunile necesare pentru a asigura executarea corespunzatoare a tuturor masurilor.
    Art. 2
    Fiecare MASURA finantata in cadrul acestui acord va fi implementata in conformitate cu Conditiile generale din anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse in fiecare memorandum de finantare.
    Memorandumul de finantare poate schimba sau suplimenta Conditiile generale, dupa cum va fi necesar pentru implementarea masurii in discutie.
    Art. 3
    Pentru problemele legate de masurile finantate in cadrul acestui acord, Comisia va fi reprezentata de Delegatia sa, imediat ce aceasta este infiintata in Bucuresti, care se va asigura, din partea Comisiei, ca masura este executata in conformitate cu practicile financiare si tehnice legale.
    Art. 4
    Cand partile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrala sau partiala privind implementarea unei masuri catre o terta parte, stat sau agentie.
    In acest caz termenii si conditiile unei asemenea delegari vor fi mentionati in acordul ce urmeaza sa fie incheiat intre Comisie si terta parte, stat sau agentie, cu acordul Guvernului Romaniei.
    Art. 5
    Orice disputa legata de acest acord care nu poate fi rezolvata prin consultare, va fi solutionata in conformitate cu procedura de arbitraj mentionata in anexa B.
    Art. 6
    Acest Acord este intocmit in doua exemplare, in limba engleza.
    Art. 7
    Acest Acord va intra in vigoare la data la care partile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa in conformitate cu legislatia sau procedura interna a fiecarei parti. Acordul va continua sa fie in vigoare pentru o perioada nedefinita, daca nu isi inceteaza valabilitatea prin notificarea scrisa a uneia dintre partile contractante catre cealalta.
    La incheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice masura aflata inca in curs de executie va fi dusa la indeplinire conform termenilor memorandumului de finantare aferent si Conditiilor generale stabilite prin prezentul acord.
    Art. 8
    Prevederile acestui acord se vor aplica si cooperarii tehnice si a altor tipuri de cooperare convenite intre partile contractante, care prin natura lor nu sunt cuprinse intr-un memorandum specific finantat in baza Programului de asistenta PHARE, la cererea Guvernului Romaniei.

    Anexele vor fi considerate parte integranta a acestui acord.

    Intocmit la Bucuresti
    in ziua de 12 martie 1991

    Eugen Dijmarescu
    Ministru de stat
    ROMANIA


    Intocmit la Bucuresti
    in ziua de 12 martie 1991

    Frans Andriessen
    Vicepresedinte al Comisiei Europene
    COMUNITATEA

    ANEXA A

            CONDITII GENERALE PRIVIND MEMORANDUMURILE DE FINANTARE

    In aceste Conditii generale termenul de "Beneficiar" va fi inteles ca referitor la Guvernul Romaniei.

    TITLUL I
    FINANTAREA PROIECTELOR

    Art. 1
    OBLIGATIA COMUNITATII
    Angajamentul Comunitatii, numit in cele ce urmeaza "finantarea gratuita a CEE", a carui valoare este mentionata in memorandumul de finantare, va determina limita in cadrul careia se va desfasura angajarea si executia platilor prin contracte si devize aprobate corespunzator.
    Orice cheltuieli ce depasesc finantarea gratuita a CEE, vor fi suportate de Beneficiar.
    Art. 2
    DISPONIBILITATEA FINANTARII GRATUITE A CEE
    Acolo unde executia unei masuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, finantarea gratuita a CEE va deveni disponibila in momentul in care devin disponibile si sumele angajate de Beneficiar si/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevazute in memorandumul de finantare.
    Art. 3
    CHELTUIREA
    Contractele sunt eligibile pentru plati in baza acestui memorandum de finantare numai daca sunt incheiate inainte de data de expirare a memorandumului de finantare. Platile in cadrul unor asemenea contracte pot avea loc in timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data de expirare a memorandumului de finantare. Orice prelungire exceptionala a acestei perioade trebuie sa fie aprobata de Comisie.
    In cadrul limitei stabilite pentru finantarea gratuita a CEE, cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate Delegatiei Comisiei de catre Beneficiar, conform agendei stabilite in memorandumul de finantare. Documentele justificative referitoare la platile facute pentru realizarea unei anumite masuri vor fi puse la dispozitie in sprijinul cererii de fonduri, atunci cand Comisia o solicita.
    Oricum, in cadrul anumitor contracte din cadrul masurii poate fi prevazuta plata direct de catre Comisie catre contractanti. Fiecare contract va indica proportia si momentul efectuarii platii, impreuna cu documentele justificative necesare.
    Pentru partea de program implementata de Beneficiar, autoritatea de implementare va inainta un program de lucru cu cel putin 9 luni inainte de data de expirare a memorandumului de finantare, pentru aprobarea de catre Comisie a contractelor ce mai trebuie incheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie sa cuprinda propuneri pentru utilizarea dobanzilor nete provenite din conturile deschise in cursul implementarii programului, cu conditia ca intreaga finantare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior.
    In ceea ce priveste masurile executate pe baza unor devize estimative, in conditiile in care memorandumul de finantare nu poate prevedea altfel, o prima transa de plata, care nu va depasi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi efectuata in favoarea Beneficiarului, in aceleasi conditii mentionate la paragraful 2 de mai sus.

    TITLUL II
    ACHIZITIONAREA

    Art. 4
    GENERALITATI
    Procedura de urmat pentru incheierea contractelor de lucrari, livrari si de cooperare tehnica va fi mentionata in memorandumul de finantare, urmand principiile de mai jos.
    Art. 5
    CONDITII DE PARTICIPARE
    1. Cu exceptia prevederilor art. 6, Comisia si Beneficiarul vor lua masurile necesare pentru a asigura egalitatea conditiilor de participare la astfel de contracte, in special prin publicarea in timp util a invitatiilor la licitatie. Anunturile urmeaza sa fie facute pentru Comunitate cel putin in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene si pentru statele beneficiare in jurnalul oficial corespunzator.
    2. Conditiile generale ale contractelor trebuie sa fie intocmite in conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementarile generale si conditiile pentru contractele de livrari finantate din fondurile PHARE.
    Art. 6
    DEROGAREA DE LA PROCEDURILE STANDARD
    Acolo unde este recunoscuta urgenta situatiei sau unde aceasta este justificata pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor masuri (de exemplu: operatii de finantare in doua etape, operatii multifazate, specificatii tehnice particulare etc.) si ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze in mod exceptional:
    - acordarea contractelor in urma unor invitatii restranse la licitatie;
    - incheierea contractelor prin acord direct;
    - realizarea contractelor prin departamente de lucrari publice.
    O astfel de derogare trebuie sa fie mentionata in memorandumul de finantare.
    Art. 7
    ACORDAREA CONTRACTELOR DE LUCRARI SI LIVRARI
    Comisia si Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operatie oferta selectata este cea mai avantajoasa din punct de vedere economic, in special din punct de vedere al calificarilor si garantiilor oferite de licitatori, al costului si al calitatii serviciilor, al naturii si al conditiilor de executie a lucrarilor sau a livrarilor, al costului lor de utilizare si valori tehnice.
    Rezultatele invitatiilor la licitatie vor trebui publicate in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene cat de repede posibil.
    Art. 8
    CONTRACTELE DE COOPERARE TEHNICA
    1. Contractele de Cooperare Tehnica, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrarilor sau de asistenta tehnica, vor fi incheiate dupa negocierea directa cu consultantul sau, daca se justifica din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitatie.
    2. Contractele vor trebui sa fie intocmite, negociate si incheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci cand se prevede astfel in memorandumul de finantare.
    3. In situatia in care contractele urmeaza sa fie intocmite, negociate si incheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai multi candidati, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experientei si independentei lor si tinand seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul in discutie.
    4. In cazul unei proceduri directe de negociere, cand Comisia a propus mai multi candidati, Beneficiarul este liber sa aleaga dintre cei propusi candidatul cu care intentioneaza sa incheie contractul.
    5. Cand exista recurs la o procedura de licitare contractul va fi acordat candidatului care a inaintat oferta confirmata de Beneficiar si de Comisie ca fiind cea mai avantajoasa din punct de vedere economic.

    TITLUL III
    ACORDAREA DE FACILITATI

    Art. 9
    PRIVILEGII GENERALE
    Personalului care participa la masurile finantate de Comunitate, precum si membrilor de familie ai acestuia, li se pot acorda avantaje, privilegii si scutiri nu mai putin favorabile decat cele acordate in mod obisnuit altor straini angajati in statul Beneficiarului, in cadrul oricaror alte acorduri bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistenta economica si de cooperare tehnica.
    Art. 10
    FACILITATI DE STABILIRE, INSTALARE, INTRARE SI REZIDENTA
    In cazul contractelor de lucrari, de livrari sau de servicii, persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitatie vor avea drept de instalare temporara si de rezidenta in cazurile in care importanta contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obtinut numai dupa emiterea invitatiei de participare la licitatie, va servi personalului necesar efectuarii studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor si va expira la o luna dupa desemnarea contractantului.
    Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrari, livrari sau de servicii finantate de Comunitate si membrilor de familie apropiati ai acestuia sa intre in statul Beneficiarului, sa se stabileasca in stat, sa lucreze acolo si sa paraseasca statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului.
    Art. 11
    IMPORTUL SI REEXPORTUL DE ECHIPAMENT
    Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea masurii, in conformitate cu legile, regulile si reglementarile in vigoare ale Beneficiarului.
    Beneficiarul va acorda in plus persoanelor fizice si juridice care au executat contracte de lucrari, livrari sau servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului mentionat.
    Art. 12
    CONTROLUL IMPORTURILOR SI SCHIMBURILOR VALUTARE
    Pentru executarea masurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizatii de import, precum si autorizatii pentru achizitionarea valutei necesare si sa aplice reglementarile nationale privind controlul asupra schimburilor valutare, fara discriminare intre statele membre ale Comunitatii, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia si fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
    Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea masurii, conform reglementarilor de control al schimburilor valutare in vigoare in statul Beneficiarului.
    Art. 13
    IMPOZITARE SI VAMA
    1. Plata impozitelor, taxelor vamale si a taxelor de import nu va fi finantata din finantarea gratuita a CEE.
    2. Importurile in baza contractelor de livrari, incheiate de autoritatile Beneficiarului si finantate din finantarea gratuita a CEE, vor putea intra in statul Beneficiarului fara a fi supuse taxelor vamale, altor taxe din import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.
    Beneficiarul va asigura ca importurile respective sa fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate catre contractant, asa cum se prevede in contract, si pentru folosinta imediata conform cerintelor pentru implementarea normala a contractului, fara a tine seama de intarzieri sau de dispute in ceea ce priveste stabilirea taxelor vamale, platilor ori a impozitelor mentionate mai sus.
    3. Contractele pentru livrari sau servicii oferite de firme externe sau romanesti, finantate din finantarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse in statul Beneficiarului platii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de inregistrare ori altor impuneri fiscale avand efect similar, indiferent daca aceste taxe exista sau urmeaza sa fie instituite.
    4. Persoanelor fizice si juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunitatii Europene, care executa contracte de cooperare tehnica finantate din finantarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit si pe venit in statul Beneficiarului.
    5. Efectele personale si gospodaresti importate pentru uz personal de catre persoanele fizice (si membrii familiilor lor), altele decat cele achizitionate local, angajate in indeplinirea sarcinilor definite in contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe si impozite fiscale cu acelasi efect, efectele personale si gospodaresti respective urmand sa fie reexportate sau sa se dispuna de ele in tara conform reglementarilor in vigoare in statul Beneficiarului, dupa terminarea contractului.
    6. Persoanele fizice si juridice ce importa echipament profesional, asa cum se prevede la art. 11, daca solicita astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporara, asa cum este definit prin legislatia nationala a Beneficiarului in ceea ce priveste echipamentul respectiv.

    TITLUL IV
    EXECUTAREA CONTRACTELOR

    Art. 14
    ORIGINEA LIVRARILOR
    Beneficiarul se declara de acord ca, atunci cand Comisia nu autorizeaza altfel, materialele si livrarile necesare pentru executarea contractelor trebuie sa fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia si fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
    Art. 15
    PROCEDURI DE EFECTUARE A PLATILOR
    1. Pentru contractele finantate din finantarea gratuita a CEE documentele de licitatie vor fi intocmite si platile vor fi efectuate fie in Unitati Europene de Cont (ECU) sau, conform legilor si reglementarilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, in valuta Beneficiarului, ori in valuta statului in care ofertantul isi are inregistrat sediul de afaceri sau in valuta statului in care sunt produse livrarile.
    2. Cand documentele de licitatie sunt intocmite in ECU, platile in cauza vor fi efectuate, in mod corespunzator in valuta prevazuta in contract, pe baza ratei de schimb a ECU in ziua precedenta efectuarii platii.
    3. Beneficiarul si Comisia vor lua toate masurile necesare pentru a asigura executia platilor in cel mai scurt timp posibil.

    TITLUL V
    COLABORAREA DINTRE COMISIE SI BENEFICIAR

    Art. 16
    INSPECTIE SI EVALUARE
    1. Comisia va avea dreptul sa-si trimita proprii agenti sau reprezentantii corespunzator autorizati pentru a duce la indeplinire orice misiune tehnica sau financiara sau de audit pe care o considera necesara pentru a urmari executia masurii. In orice caz, Comisia va comunica in avans autoritatilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.
    Beneficiarul va pune la dispozitie toate informatiile si documentele care vor fi solicitate de aceasta si va lua toate masurile pentru a facilita munca persoanelor imputernicite sa aduca la indeplinire evaluarile sau inspectiile.
    2. Beneficiarul:
    a) va pastra inregistrari si documente contabile adecvate pentru identificarea lucrarilor, livrarilor sau serviciilor finantate in baza memorandumului de finantare, conform procedurilor legale de contabilitate;
    b) va asigura ca agentii sau reprezentantii mai sus mentionati ai Comisiei sa aiba dreptul de a inspecta toata documentatia si inregistrarile contabile relevante privitoare la cele finantate in baza memorandumului de finantare si va asista Curtea de Conturi a Comunitatii Europene in executarea evaluarii contabile privind utilizarea finantarii gratuite a CEE.
    Comisia va putea, de asemenea, sa execute o evaluare ulterioara si o evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ulterioara va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum si impactul asupra dezvoltarii si restructurarii sectorului implicat.
    Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o parere independenta asupra corectitudinii si compatibilitatii contractelor si platilor, precum si asupra conformitatii lor cu prevederile memorandumului de finantare. Evaluarea contabila va stabili balanta fondurilor neangajate si/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.
    Art. 17
    URMARIREA MASURILOR
    Ca urmare a executarii masurii, Comisia poate solicita orice explicatie si, atunci cand este necesar, poate cadea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientari in ceea ce priveste masura care sa fie considerata mai bine adaptata obiectivelor avute in vedere.
    Beneficiarul va face rapoarte catre Comisie, conform planului mentionat in memorandumul de finantare, pe toata perioada de executie a masurii si dupa incheierea acesteia.
    Comisia, pe baza rapoartelor si, dupa caz, a evaluarii ulterioare, va proceda la inchiderea oficiala a programului si va informa tara beneficiara despre data inchiderii oficiale a programului.

    TITLUL VI
    PREVEDERI GENERALE SI FINALE

    Art. 18
    CONSULTARI - DISPUTE
    1. Orice problema legata de executarea sau interpretarea memorandumului de finantare sau a acestor Conditii generale va fi subiect de consultare intre Beneficiar si Comisie, conducand, in cazul in care este necesar, la un amendament la memorandumul de finantare.
    2. In situatia in care se constata neindeplinirea unei obligatii stabilite in memorandumul de finantare si in aceste Conditii Generale, care nu au fost subiect al unor masuri de remediere luate in timp util, Comisia va putea suspenda finantarea masurii dupa consultarea cu Beneficiarul.
    3. Beneficiarul poate renunta total sau partial la executia masurii. Partile contractante vor stabili detaliile respectivei renuntari printr-un schimb de scrisori.
    Art. 19
    ANUNT - ADRESE
    Orice anunt si orice acord intre parti, prevazute aici, trebuie sa aiba forma unei comunicari scrise, cu referire explicita la numarul si la titlul masurii. Astfel de anunturi sau de acorduri vor fi facute prin scrisoare adresata partii autorizate sa primeasca cele mentionate si vor fi trimise la adresa anuntata de partea respectiva. In caz de urgenta sunt permise comunicari prin telefax, comunicari telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile, cu conditia confirmarii imediate prin scrisoare. Adresele sunt mentionate in memorandumul de finantare.

    ANEXA B

                                 ARBITRAJ

    Orice disputa intre partile contractante, rezultand din acordul-cadru sau din memorandumul de finantare, care nu este rezolvata prin aplicarea procedurilor mentionate la art. 18 din Conditiile generale, referitoare la memorandumul de finantare, va fi supusa arbitrarii de catre un tribunal de arbitraj, dupa cum urmeaza:
    Partile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, si Comisia, pe de alta parte.
    Tribunalul de arbitraj va fi compus din trei arbitri, numiti dupa cum urmeaza:
    - un arbitru va fi numit de Beneficiar;
    - un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;
    - al treilea arbitru (numit in continuare si "conducator") va fi numit prin acordul partilor sau, in cazul unui dezacord, de Secretarul General al O.N.U.
    Daca oricare dintre parti nu reuseste sa numeasca un arbitru, acesta va fi numit de conducator.
    Daca un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedeaza sau devine incapabil sa isi desfasoare activitatea, un alt arbitru va fi numit in acelasi mod ca si arbitrul caruia ii ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile si indatoririle arbitrului initial.

    ANEXA C

    1. Obiective si descriere

    Obiectivele generale ale programului sunt:
    - Promovarea bunelor relatii de vecinatate si a stabilitatii in regiunile de frontiera ale tarilor din Europa Centrala si de Est prin finantarea unor proiecte care vor avea ca rezultat beneficii concrete pentru regiunile si comunitatile existente de ambele parti ale frontierelor;
    - Promovarea cooperarii intre regiunile de frontiera din ambele tari, ajutand aceste regiuni sa depaseasca problemele specifice de dezvoltare, care ar putea aparea, intre altele, in legatura cu pozitia acestora in cadrul economiilor nationale, in interesul comunitatilor locale si intr-un mod compatibil cu protectia mediului;
    - Promovarea crearii si dezvoltarii unor retele de cooperare de ambele parti ale frontierei si stabilirea unor legaturi intre aceste legaturi si retele comunitare mai largi.

    Obiectivele si rezultatele specifice ale proiectelor sunt reflectate in urmatoarele domenii prioritare:
    - Dezvoltarea infrastructurii din domeniul transporturilor si a accesibilitatii prin construirea unui drum de ocolire in zona Silistra (proiectul BG 2003/005-631.01) si prin imbunatatirea accesului la punctele de trecere a frontierei din zona Giurgiu (proiectele RO 2003/005-701.01);
    - Intarirea protectiei impotriva inundatiilor, care sa permita realizarea unor viitoare proiecte in domeniul transporturilor, prin consolidarea unui dig pe cursul Dunarii (proiectul RO 2003/005-702.02);
    - Intarirea cooperarii economice in regiunea de frontiera prin stabilirea si elaborarea unor programe comune in domeniul dezvoltarii economice (proiectele BG 2003/005-631.02 si RO 2003/005-701.05);
    - Promovarea protectiei mediului prin elaborarea unor programe destinate protectiei impotriva poluarii aerului (proiectele BG 2003/005-631.01 si RO 2003/005-701.03) si prin stabilirea si elaborarea unor programe comune in domeniul dezvoltarii economice (proiectele BG 2003/005-631.04 si RO 2003/005-701.04);
    - Instituirea unui mecanism flexibil de finantare a asa-numitelor "proiecte la scara redusa si de la om la om" in domeniul dezvoltarii socio-economice (dezvoltare economica regionala, masuri de formare si ocupare a fortei de munca, imbunatatirea fluxului de informatii si comunicare, schimburi culturale, sprijin pentru presa etc.) cu impact transfrontalier (proiectele BG 2003/005-631.05 si RO 2003/005-701.06);
    In vederea pregatirii unei serii de proiecte elaborate si pentru intarirea capacitatii de programare si gestionare a proiectelor in domeniul programelor de cooperare transfrontaliera, printre activitatile finantate ale Bulgariei si Romaniei se numara si un mecanism de elaborare a proiectelor (proiectele BG 2003/005-631.06 si RO 2003/005-701.07).

    Prioritatea nr. 1 DPC: Consolidarea infrastructurii

    Phare BG-2003/005-631.01: "Constructia finala a drumului de ocolire din zona Silistra" (3,750 MEUR)

    In prezent, principalele puncte de trecere a frontierei dintre Romania si Bulgaria de pe cursul Dunarii sunt: podul Ruse/Giurgiu si feriboturile Vidin/Calafat si Oriahovo/Bechet.
    Din anul 1992, tranzitul si traficul local au crescut semnificativ. Pentru a usura libera circulatie a persoanelor si marfurilor intre cele doua tari, Guvernele Bulgariei si Romaniei au semnat un acord bilateral privind imbunatatirea si modernizarea punctelor de trecere a frontierei existente, precum si a drumurilor de acces conexe.
    Proiectul propus face parte din cel referitor la drumul de ocolire din zona Silistra (etapa I) pe directia Drumului II-21 Silistra-Ruse cu o lungime de 6 km. Acesta incepe la km 106^+150 (la intrarea in satul Aldemir de langa Ruse) si se termina la km 112^+230 - intersectandu-se cu drumul III 218 "Drumul II-21 - Dulovo". Intregul Proiect a fost impartit in trei etape. In ultimii 10 - 15 ani, Agentia de Executie a Drumurilor a finantat etapele II si III si le-a indeplinit.
    Drumul de ocolire a fost proiectat sa suporte circulatia autovehiculelor la o viteza de 80 km/h si are o latime de 7/10,5 m. Drumul are buni parametri orizontali si verticali, cu 6 curbe a caror raza minima este de 500 m. Inclinarile longitudinale sunt apropiate de cea minima, 0,5%, si garanteaza siguranta la inundatii.
    Dupa finalizare, drumul de ocolire Silistra va suporta un trafic auto intens, precum si traficul inspre/dinspre frontiera Jambol cu Turcia sau in/din directia Ruse. In special traficul international, care se realizeaza cu ajutorul feribotului Kalaraj-Silistra, va beneficia de intregul drum de ocolire, care duce spre centrul tarii de-a lungul drumurilor I-7 si II-21.
    Din acest proiect se vor finanta si activitatile de supraveghere a lucrarilor.

    Conditie:
    Achizitionarea terenului este finantata de catre autoritatile bulgare. Autoritatile bulgare se angajeaza sa notifice Comisia Europeana cu privire la efectuarea achizitionarii terenurilor aferente, inainte de semnarea contractelor de executare a lucrarilor.

    Phare RO-2003/005-701.01: "Giurgiu - Consolidarea infrastructurii de acces la frontiera" (2,655 MEUR)

    In prezent, punctele de trecere a frontierei de la Giurgiu/Ruse sunt cele mai importante puncte la frontiera dintre Romania si Bulgaria din zona Dunarii (inainte de feribotul Calafat/Vidin si Bechet/Oriahovo).
    Exista trei cai de trecere a frontierei, si anume marele Pod peste Dunare, un feribot de marfa si un feribot de persoane. Pe langa acestea, mai exista si portul de marfuri si persoane, care asigura comunicarea dintre oras si celelalte porturi la Dunare.
    Cu toate acestea, legaturile dintre punctele locale de trecere a frontierei (feriboturi) si oras si principalele legaturi rutiere se afla intr-o stare critica. Legaturile sunt incomplete iar suprafata este intr-o stare proasta, cu multe gropi in asfalt si zone degradate, unde circulatia se desfasoara cu dificultate si lent.
    Zona de liber schimb Giurgiu si accesul la feribotul de persoane sunt amenintate, in prezent, de pericolul prabusirii podului "Bizetz" (dat in folosinta in 1905) peste canalul Sf. Gheorghe, care face legatura intre oras si punctele de trecere a frontierei. In urma unei expertize tehnice, s-a constatat ca atat suprastructura (traversele nituite), cat si infrastructura podului (caramizi de piatra dislocate) au fost avariate, iar constructia unui pod nou este necesara. Ca masura de urgenta, s-au impus severe limitari de gabarit pentru autocamioane.
    In prezent, starea precara a acestor legaturi rutiere impiedica o dezvoltare economica intensa a zonei din imediata vecinatate a frontierei si, datorita acestora, accesul la frontiera (mai ales pentru populatia si agentii comerciali din zona) este dificil si neplacut. Traficul local si international intens, dinspre port si feriboturi, trebuie sa traverseze centrul orasului pentru a intra pe podul de peste Dunare si pe drumurile de transport (inter)nationale. Odata cu dezvoltarea economica si cresterea populatiei, aceasta situatie se va inrautati, devenind o sarcina grea pentru populatia locala.

    Acest proiect va acoperi urmatoarele componente:

    1. Reabilitarea si constructia drumului
    a) Reabilitarea si imbunatatirea unei sectiuni de drum de 5,1 km, care face legatura intre feribot - Zona de liber schimb - Strada Portului - Aleea Plantelor - feribotul pentru autovehicule - intersectia cu Strada Unirii. Lucrarile acopera suprafata totala a drumului de aproape 62.000 mp. Acest drum este proiectat ca un drum cu doua benzi, cu trotuare pentru pietoni, precum si instalatiile de colectare a apei pluviale si de iluminat necesare.
    Pe o portiune de 3 km din acest drum care trebuie - in principal - consolidat, suprafata de drum a fost imbunatatita si au fost adaugate trotuare pentru pietoni.
    Pe o portiune de 2 km, drumul trebuie pavat.
    Pentru imbunatatirea drumului, se prevad, de asemenea, imbunatatiri tehnice (iluminat) si masuri de protectie a solului si subsolului (colectarea apei pluviale si din topirea zapezii intr-o retea de canale).
    b) Constructia unei noi sectiuni de drum intre strada Unirii si Drumul National nr. 5.
    c) Pe o lungime de 450 m, trebuie sa se construiasca o noua sectiune de drum cu doua benzi, ca o continuare a sectiunii descrise la punctul a).
    Investitia in acest proiect de constructie a drumului va contribui la diminuarea traficului intens in centrul orasului si la reducerea poluarii.
    Drumul va scurta accesul la drumurile principale, asigurand astfel legatura directa cu punctul de trecere a autovehiculelor catre Punctul Vamal Giurgiu, catre viitoarea autostrada Giurgiu - Bucuresti, catre Drumul National nr. 5, catre soseaua de centura nr. 19 (drum trafic greu).

    2. Constructia unui nou pod peste Canalul Sf. Gheorghe

    Lucrarile din cadrul proiectului acopera
    - Constructia infrastructurii podului (arc + piloni);
    - Constructia suprastructurii podului (grinzi + platforme).
    Noul pod va avea o lungime de 72,5 m, cu 4 benzi de circulatie si 2 trotuare.

    3. Imbunatatirea si reconstruirea peretelui de ranforsare din piatra
    Pentru sectiunea de drum dinspre Dunare, este necesara imbunatatirea peretelui de ranforsare din piatra al digului raului. Aceste lucrari trebuie realizate intre feribotul pentru persoane si port.

    4. Planificarea si supravegherea lucrarilor
    Consiliul Local al Municipiului Giurgiu, pentru componenta proiectului de infrastructura rutiera si de poduri si Compania Nationala "Administratia Porturilor Fluviale Dunarene", Giurgiu (APDF), pentru componenta proiectului de consolidare a peretelui din caramizi de piatra, se angajeaza sa finanteze cheltuielile de exploatare a proiectului si se obliga sa acopere cheltuielile suplimentare, necesare pentru finalizarea intregului proiect in perioada de implementare.

    Conditie:
    Se va crea cadrul legal cu privire la aspectele legate de mediu si se vor obtine toate aprobarile inainte de lansarea licitatiei pentru componenta de lucrari, inclusiv finalizarea aspectelor de amenajari funciare.

    Phare RO-2003/005-701.02: "Dig pe Dunare in zona Boianu - Sticleanu" (1,845 MEUR)

    Exista un dig vechi de-a lungul Dunarii, care protejeaza hinterland-ul de inundatiile fluviale. Acest dig la Dunare este in stare critica in partea de vest a punctului de trecere a frontierei Calarasi - Silistra. Exista zone de eroziune puternica si lipsesc amenajarile pentru trafic, cu exceptia unui drum de importanta secundara in partea superioara a digului. Circulatia autovehiculelor se poate desfasura numai in perioadele fara precipitatii.
    Principalul obiectiv al proiectului il constituie consolidarea digului, precum si imbunatatirea infrastructurii de transporturi prin tratarea de suprafata. Consolidarea digului are ca principal obiectiv apararea impotriva inundatiilor si reabilitarea zonelor de eroziune. Digul existent nu poate face fata inundatiilor periodice provocate de Dunare, astfel reprezentand o amenintare pentru recolta, pentru agentii economici din zona si chiar pentru localitatile rurale situate de-a lungul Dunarii: Gradistea, Ciocanesti, Dorobantu, Manastirea, Spantov, Chiselet, Ulmeni.
    Consolidarea digului va opri fenomenul de eroziune care are loc in prezent si va proteja malurile de inundatii. De aceea, acest proiect va avea un mare impact asupra protectiei mediului.
    Infrastructura de transporturi, a doua prioritate a acestui proiect, are ca obiective principale, pe langa tratarea infrastructurii de suprafata, urmatoarele:
    - Accesul spre rezervatia naturala Boianu - Sticleanu;
    - Crearea unei retele locale intre Calarasi - Oltenita si soseaua bulgara Silistra - Tutrakan care va fi, de asemenea, modernizata si care va incuraja dezvoltarea economica locala. Exista un proiect de drum national care va deveni de interes international - legatura cu punctul de control la trecerea frontierei Calarasi - Silistra.
    Aceasta activitate cuprinde doua etape:
    - Reabilitarea digului. Amenajarea digului de protectie prin lucrari de consolidare si de taluzare;
    Digul existent cu o lungime de 11 km de la Chiciu (la 10 km distanta de Calarasi, vezi harta anexata) va fi consolidat si fortificat. Lucrarile care trebuie intreprinse sunt:
        - Reabilitarea zonelor de eroziune si a pantelor degradate;
        - Pavarea pantelor exterioare ale digului pana la +0,50 m deasupra N.A.E. (nivelului apei extraordinar);
    - Tratarea de suprafata a drumurilor cu macadam.
    Drumul din partea superioara a digului va avea o latime de 4 metri cu o singura banda si cateva refugii pe ambele parti ale drumului. Refugiile vor permite circulatia in ambele sensuri. Drumul este destinat numai traficului scazut.
    Autoritatile romane (Consiliul Judetean Calarasi si Societatea Nationala de Imbunatatiri Funciare) se angajeaza sa finanteze cheltuielile de exploatare a proiectului si isi asuma obligatia de a de a acoperi cheltuielile suplimentare pentru finalizarea intregului proiect in perioada de implementare.

    Conditie:
    Se va crea cadrul legal cu privire la aspectele legate de mediu si se vor obtine toate aprobarile inainte de lansarea licitatiei pentru componenta de lucrari, inclusiv finalizarea aspectelor de amenajari funciare.

    Prioritatea 2 DPC (proiect de programare comun): Dezvoltare economica

    Phare BG-2003/005-631.02 &: RO-2003/005-701.05
    "Dezvoltare economica durabila a regiunii de frontiera bulgaro-romane" (1,700 MEUR)

    Unele zone de-a lungul frontierei romano-bulgare sunt ramase in urma din punct de vedere economic datorita distantei mari la care se afla fata de centrele economice nationale. Dificultatile acestora provin si din situatia lor specifica de frontiera, fiind izolate prin bariere institutionale, sociale si cultural-lingvistice de zonele cu care ar putea forma o zona in curs de dezvoltare din punct de vedere economic.
    Programul Phare de cooperare transfrontaliera Bulgaria/Romania nu a finantat pana in prezent proiecte importante de dezvoltare economica. Cu toate acestea, proiectele de dezvoltare economica necesita informatii detaliate si sigure si o documentatie de baza pentru identificarea celei mai bune metode de a-si atinge obiectivul (obiectivele). Studii de fezabilitate detaliate, analize de impact si alte documente de fundamentare a proiectului sunt cruciale pentru o implementare reusita.
    Proiectul propus va finanta urmatoarele activitati grupate in trei componente majore:

    Componenta 1: Pregatirea unui pachet de proiecte bine fundamentate in domeniul dezvoltarii economice
    Prin asistenta tehnica se va acorda sprijin unui comitet director mixt in indeplinirea urmatoarelor sarcini:
    1. Identificarea proiectelor comune de dezvoltare economica
    Se vor identifica ideile existente de proiecte mixte in domeniul dezvoltarii economice care pot fi eligibile pentru finantarea cooperarii transfrontaliere. De asemenea, se vor evalua proiectele identificate, se vor analiza riscurile posibile etc. Apoi se va stabili o tipologie pentru propunerile respective.
    2. Formularea unei strategii de implementare pentru sprijinirea viitoarelor activitati transfrontaliere mixte in domeniul dezvoltarii economice
    Se preconizeaza ca unele tipuri de proiecte sa fie sprijinite printr-un plan de finantare nerambursabila in perioada 2004 - 2006. Obiectivul consta in asigurarea unui proces transparent de identificare a propunerilor de proiect, in obtinerea unei vederi de ansamblu asupra tuturor initiativelor, in capacitatea de a le selecta pe cele mai interesante si de a adapta ulterior strategiile de implementare la INTERREG.
    Acest plan de finantare nerambursabila va fi elaborat cu asistenta tehnica.
    3. Pregatirea documentatiei preliminare a unor proiecte de investitii pentru a fi gata atunci cand va fi disponibila o viitoare finantare
    In momentul in care planurile de finantare nerambursabila pentru sustinerea proiectelor de cooperare transfrontaliera in domeniul dezvoltarii economice (si ulterior pentru anumite tipuri de proiecte care nu sunt eligibile in conformitate cu reglementarile pentru planurile de finantare nerambursabila, dar prezinta un interes real pentru cooperarea transfrontaliera), este nevoie de asistenta pentru pregatirea unui set de proiecte bine fundamentate care poate fi gata pentru viitoarele finantari in domeniul cooperarii transfrontaliere.
    Pentru proiectele selectate, prin asistenta tehnica vor fi sprijiniti potentialii beneficiari pentru pregatirea unui dosar solid prin realizarea studiilor de fezabilitate necesare, asigurarea asistentei pentru imbunatatirea propunerilor, pregatirea fiselor de proiect standard si a documentatiei relevante pentru o implementare rapida (termeni de referinta, dosare de licitatie, acorduri legale ...).

    Componenta 2: Studiu privind masurile inter-regionale pentru dezvoltarea euroregiunii Dunarea de Mijloc dupa construirea podului Vidin Calafat
    Noul pod intre Vidin si Calafat va asigura un al doilea punct fix de trecere a Dunarii intre Romania si Bulgaria, care, in prezent, sunt legate printr-un pod unic rutier/de cale ferata la Ruse-Giurgiu, la circa 300 km in aval. Perioada de constructie a podului se estimeaza la 3,5 ani, iar activitatile de constructie sunt preconizate sa inceapa la sfarsitul anului 2004. Se preconizeaza ca podul sa influenteze puternic dezvoltarea locala, intrucat este posibil sa devina catalizatorul dezvoltarii economice a regiunilor invecinate. Apoi, este crucial pentru ambele parti sa se identifice proiectele comune prin care se va concretiza aceasta dezvoltare.
    Obiectivul studiului finantat prin prezentul program este de a defini, in comun cu autoritatile din zonele Vidin (Bulgaria), Dolj (Romania) si Zajecarski (Serbia si Muntenegru), strategiile de dezvoltare economica inter-regionala si masurile specifice care ar beneficia de noul pod pentru stimularea cresterii economice comune. Se va infiinta un comitet director trilateral format din reprezentanti ai partilor implicate.
    Institutiile financiare internationale si donatorii implicati in finantarea podului vor colabora strans cu acest comitet.
    Se preconizeaza realizarea urmatoarelor sarcini:
    1. Reexaminarea si analiza informatiilor de baza disponibile si a planurilor existente
    2. Program de parteneriat regional, legislativ si de interventie inter-regionala
    Printre alte activitati, prin asistenta tehnica (i) se va evalua capacitatea institutionala a institutiilor si structurilor implicate in planificarea regionala. In special, se va evalua "capacitatea de absorbtie" actuala a acestor institutii si se va prevedea capacitatea viitoare, (ii) se vor identifica legaturile inter-regionale de cooperare socio-economica, la nivel public si privat, care ar fi inlesnite de noul pod, (iii) se va identifica legislatia in asteptare sau deficientele din legislatia actuala referitoare la dezvoltarea regionala si (iv) se vor evalua diferentele in ceea ce priveste reglementarile care se aplica programelor de dezvoltare regionala de ambele parti ale frontierei si optiunile financiare.
    3. Plan de dezvoltare
    Planul cuprinde acele activitati care se preteaza cel mai bine la inducerea unei dezvoltari economice regionale mixte beneficiind de noul pod peste Dunare.
    4. Atelier privind dezvoltarea inter-regionala
    5. Pregatirea documentatiei preliminare a unor proiecte de investitii pentru a fi gata atunci cand va fi disponibila o viitoare finantare prin programul Phare de cooperare transfrontaliera RO/BG

    Componenta 3: Reexaminarea proiectului "Renasterea traditiei - Vidin-Dolj".
    Prin asistenta tehnica se va acorda sprijin unui comitet director mixt in indeplinirea urmatoarelor sarcini:
    1. Reexaminarea proiectului "Renasterea traditiei - Vidin-Dolj"
    Prin asistenta tehnica se va efectua o analiza detaliata (inclusiv a oportunitatii economice) a propunerii de proiect prezentate in 2003 cu privire la dezvoltarea activitatilor comune pentru promovarea produselor traditionale existente in regiune. Se vor formula recomandari cu privire la oportunitatea de derulare a proiectului ca atare/de modificare a acestuia/de respingere a acestuia.
    2. Realizarea unei propuneri de proiect cu documentatia necesara (in cazul in care se decide ca este oportuna realizarea unui proiect in domeniul respectiv)
    Prin asistenta tehnica va trebui sa se realizeze proiectul astfel incat sa-l faca atractiv pentru sustinatori locali/straini. Pentru fiecare componenta se va identifica sursa posibila de finantare si se vor pregati documentele necesare pentru a solicita fondurile respective. In special, in ceea ce priveste Phare, se va asigura ca toate activitatile propuse spre a fi finantate din programul Phare de cooperare transfrontaliera nu sunt eligibile prin alt instrument al UE (de ex. SAPARD).

    Prioritatea 3 DPC: Protectia si managementul mediului

    Phare BG-2003/005-631.04 &: RO-2003/005-701.04
    "Promovarea dezvoltarii durabile si conservarea biodiversitatii in regiunea transfrontaliera bulgaro-romana" - (2,250 MEUR)

    Proiectul abordeaza aspecte de conservare in regiunea transfrontaliera bulgaro-romana de-a lungul fluviului Dunarea si pe tarmul bulgar nordic al Marii Negre, care reprezinta partea de coasta cea mai estica a platoului Dobrogei. Aceasta regiune este una din regiunile cele mai valoroase din punctul de vedere al numarului de specii rare si al biodiversitatii in general.
    Cu toate acestea, biodiversitatea se afla sub o presiune puternica in aceste regiuni. Nouazeci la suta din zonele mlastinoase ale Bulgariei au fost distruse in ultimul secol. Aceste zone au fost asanate si transformate in mare masura in zone agricole. Altele au fost distruse ca urmare a constructiei de diguri, a devierii cursurilor naturale ale raurilor, a transformarii vailor si lacurilor in rezervoare si a transformarii padurilor indigene in plantatii de plopi si de salcami. Padurile din zona Dobrogea au disparut aproape complet in trecut. Campiile agricole folosite intens au ramas cu doar cateva zone impadurite (sub 5% din suprafete sunt acoperite cu paduri). In zona se poate observa un proces de desertificare. Au loc denudatia solului datorita vantului si ploii si o ariditate din ce in ce mai mare a microclimatului local.
    Pentru a combate aceste probleme sunt necesare, intr-o prima etapa, o monitorizare mai buna a situatiei ecosistemului si, pe baza acesteia, masuri concrete de protectie a mediului.
    Primul pas in promovarea unei dezvoltari durabile si in conservarea biodiversitatii in zona de frontiera bulgaro-romana este identificarea siturilor unde se pot intreprinde actiuni corespunzatoare. Trebuie inventariate flora si fauna din zona. Trebuie identificate problemele existente si amenintarile viitoare. Este necesara o analiza amanuntita a situatiei pentru sporirea valorii biodiversitatii in zona, precum si pentru identificarea initiativelor comune bulgaro-romane de gestionare a resurselor naturale.
    Cele doua componente principale ale proiectelor propuse sunt (i) identificarea habitatelor cu potential de dezvoltare a activitatilor transfrontaliere si pregatirea planurilor de dezvoltare si gestionare pentru siturile identificate, (ii) achizitionarea echipamentului de monitorizare in zone protejate deja existente.
    Apoi, proiectul propune realizarea urmatoarelor activitati. Se vor infiinta comitete directoare mixte cu reprezentare egala atat a partenerilor romani, cat si a celor bulgari, pentru gestionarea activitatilor prevazute.

    Componenta 1: Identificarea si pregatirea viitoarelor proiecte transfrontaliere in domeniul protectiei naturii
    Prin asistenta tehnica se va acorda sprijin unui Comitet director mixt pentru realizarea urmatoarelor activitati:
    1. Studierea si reexaminarea regiunii transfrontaliere, identificarea rezervatiilor si parcurilor comune (puncte naturale) si a habitatelor pentru conservarea biodiversitatii si a zonelor de promovare a dezvoltarii durabile. Analiza tehnica si sociala la fata locului;
    2. Conturarea scopurilor posibile ale zonelor identificate (de ex. rezervatii, parcuri transfrontaliere). Elaborarea liniilor directoare pentru planificarea gestionarii acestor zone;
    3. Reexaminarea infrastructurii transfrontaliere (de ex. drumuri) pentru a stabili intinderea geografica si oportunitatile de cooperare transfrontaliera si cu privire la activitati transfrontaliere;
    Pentru unele proiecte selectate (cel putin patru), se vor desfasura urmatoarele activitati:
    4. Formularea si prezentarea planurilor de gestionare in care sunt implicate toate partile interesate;
    5. Definirea masurilor de dezvoltare durabila in zonele-tampon;
    6. Pregatirea planurilor de dezvoltare durabila - masuri institutionale si de investitii;
    7. Pregatirea documentatiei preliminare a unor proiecte de investitii pentru a fi gata cand va fi disponibila o viitoare finantare;
    Se va acorda asistenta tehnica si pentru realizarea urmatoarelor activitati:
    8. Formare profesionala pentru personalul din zonele protejate, din birourile regionale si locale, pentru agricultori si silvicultori, precum si pentru autoritatile locale si regionale, pentru structurile din ministerele de resort;
    9. Formularea unei strategii de implementare pentru sprijinirea unor viitoare activitati transfrontaliere mixte in domeniul dezvoltarii durabile si al conservarii biodiversitatii;
    Prin asistenta tehnica se va elabora un plan de finantare nerambursabila pentru sprijinirea activitatilor transfrontaliere mixte in domeniul dezvoltarii durabile si al conservarii biodiversitatii care poate fi implementat in perioada 2004 - 2006.
    Proiectul va contribui, de asemenea, la pregatirea unui plan comun de management forestier pentru padurile din Dobrogea intr-o regiune care este deosebit de bogata, dar care se confrunta cu multe provocari, inclusiv cu procesul de desertificare.
    Prin asistenta tehnica se va acorda sprijin pentru realizarea urmatoarelor sarcini:
    Realizarea unui plan comun de management forestier pentru atingerea obiectivului comun de ambele parti in vederea dezvoltarii unui sistem de coridoare forestiere care sa asigure continuitatea si interconexiunea zonelor protejate si protectia retelelor de perdele forestiere din ambele tari.
    Campanie de informare publica si de sensibilizare
    Formarea profesionala a personalului local
    Pregatirea documentatiei preliminare a unor proiecte de investitii realizate pentru a atrage sprijinul financiar al donatorilor.

    Componenta 2: Achizitionarea de echipamente pentru activitati de supraveghere si intretinere
    Obiectivul specific al acestei componente este achizitionarea de echipamente de supraveghere si intretinere pentru unele zone protejate existente, in vederea imbunatatirii cunostintelor privind biodiversitatea si a activitatilor de conservare a biodiversitatii.
    Iata cateva informatii despre unele zone de referinta in cauza:
    Pe malul romanesc, ar trebui avute in vedere cinci zone protejate situate in Dobrogea, care se intind pe 1.000 de hectare:
    Rezervatia naturala "Padurea Hagieni", satul Albesti; "Padurea Dumbraveni", satul Dumbraveni; "Padurea Canaraua Fetei", satul Baneasa; "Padurea Esechioi", satul Ostrov; "Fantanita - padurea Murfatlar", orasul Basarabi.
    In paralel, Directia Silvica Dobrogea-Constanta va finanta activitatile de reimpadurire din zona Dobrogea. Obiectivul este protejarea impotriva desertificarii si a climei uscate prin reimpadurirea noilor zone (min. 300 ha).
    Pe malul bulgaresc,
    Componenta de aprovizionare va permite organismelor de gestionare a zonelor protejate din Dobrici si General Tosevo, precum si a parcului natural Rusenski Lom sa identifice populatiile din speciile protejate si din cele amenintate.
    Pentru aceste zone protejate, se vor achizitiona echipamente de supraveghere si intretinere, cum ar fi:
    - statii GIS, ORDBMS, GPS, imagini prin satelit, componente si echipamente informatice;
    - aparate foto digitale si camere video digitale; binocluri;
    - aparate de inregistrare video si televizoare;
    - echipamente de birou
    (in cazul Bulgariei, prin cofinantare nationala, se va finanta si achizitionarea de vehicule de teren pentru a imbunatati mobilitatea personalului insarcinat cu activitati de observare si control).

    Phare BG-2003/005-631.03: "Dezvoltarea unui program comun de gestionare a calitatii aerului inconjurator pentru regiunea de frontiera Bulgaria - Romania de-a lungul cursului inferior al Dunarii" (0,700 MEUR)

    In Bulgaria, evaluarea preliminara cu privire la poluantii reglementati de Prima Directiva Fiica 1999/30/CE (SO2, NOx, si plumb, cu exceptia PM10) a fost finalizata in anul 2001. In consecinta, teritoriul tarii a fost impartit in 124 de zone de gestionare si evaluare a calitatii aerului inconjurator, dintre care 35 de zone in care valorile-limita nu au fost respectate, adica zone in care s-au inregistrat depasiri ale normelor de calitate a aerului stabilite. Pentru aceste 35 de zone, au fost dezvoltate programe de gestionare a calitatii aerului inconjurator in conformitate cu art. 8 din directiva-cadru.
    In cadrul celor 35 de zone, exista patru zone cu poluare mixta (locala si transfrontaliera). Numai acestora ar trebui sa li se aplice cerintele specifice enuntate in art. 8 alin. (6) din directiva-cadru, adica gestionarea calitatii aerului in aceste zone trebuie sa fie strans coordonata intre cele doua tari. Aceasta inseamna ca ar trebui dezvoltate si aplicate in comun programe relevante de gestionare a calitatii aerului.
    Cele patru zone transfrontaliere mentionate anterior cuprind orasele Nicopole, Svistov, Ruse si Silistra si imprejurimile acestora sau coincid cu partea bulgara a regiunii Dunarii de Jos, pentru care a fost creat, cu asistenta financiara din programul Phare de cooperare transfrontaliera, un Sistem comun de monitorizare a calitatii aerului (SCMCA).
    Avand in vedere originea transfrontaliera a unei parti din poluarea existenta in zona in cauza, programele trebuie sa fie pe deplin coordonate cu programele "in oglinda" relevante dezvoltate de partea romana.
    Singura modalitate posibila de a pune acest lucru in practica este reunirea celor opt programe "in oglinda" (cate patru de fiecare parte) intr-un Program comun de gestionare a calitatii aerului pentru regiunea Dunarii de Jos, cu implicarea, intre timp, a tuturor autoritatilor competente nationale si regionale de pe ambele maluri.
    Masurile de mai sus vor asigura nivelul cerut de eficienta a costurilor si de programare corecta si prioritizare a masurilor separate de imbunatatire (reducere a emisiilor) (avand in vedere ca, in anumite cazuri, respectarea unei norme de calitate a aerului in una dintre tari va fi mult mai usor de realizat si mult mai eficienta din punct de vedere al costurilor prin masuri adecvate de reducere a emisiilor/sau printr-o combinatie de masuri/in alta tara).
    Pe langa acestea, dezvoltarea unui Program comun de gestionare a calitatii aerului va asigura in viitor posibilitatea de a pregati termeni de referinta si documente de licitatie pentru investitii de stringenta prioritate (inclusiv in infrastructura) prin care nivelurile emisiilor vor fi reduse, iar normele de calitate a aerului vor fi indeplinite.
    Intre timp, daca rezultatele monitorizarii cu SCMCA indica o depasire a pragurilor de alarma stabilite in vederea informarii publicului (in conformitate cu dispozitiile Directivei 1999/30/CE), se vor dezvolta planuri de actiune pentru zonele in cauza, in conformitate cu art. 7 din Directiva-cadru.
    Principalele rezultate ale proiectului sunt:
    A. Analiza detaliata si evaluarea calitatii aerului (analiza echipamentelor de masurare si a metodelor de masurare utilizate in prezent; analiza initiala a datelor meteorologice si a celor referitoare la calitatea aerului disponibile; analiza initiala a situatiei emisiilor; masurari suplimentare ale calitatii aerului, daca este necesar; pregatirea unui program-modul pentru emisiile provenind din trafic si a unor modele de dispersie; compilarea si completarea inventarului de emisii; implementarea unui Sistem de informatii geografice (GIS) cu privire la surse locale de emisie; evaluarea calitatii aerului inconjurator).
    B. Dezvoltarea unui program pentru imbunatatirea calitatii aerului inconjurator in cazul depasirii valorilor limita (identificarea potentialelor masuri de reducere a emisiilor; scenarii de dezvoltare a emisiilor pana in 2010; prioritizarea masurilor si analiza financiara; elaborarea unui program de masuri pe termen lung; elaborarea unui plan de actiune pe termen scurt cuprinzand masuri care trebuie adoptate in cazul depasirii pragurilor de alerta; seminarii/ateliere cu partile interesate).
    C. Elaborarea formularelor de cerere in format specific, in conformitate cu cerintele donatorilor specifici.
    D. Pregatirea unui program de formare. Diseminarea cunostintelor de baza privind evaluarea si gestionarea calitatii aerului.

    Phare RO-2003/005-701.03: "Dezvoltarea unui program de gestionare a calitatii aerului inconjurator pentru regiunea romaneasca de-a lungul granitei cu Bulgaria, pe cursul inferior al Dunarii" (0,700 MEUR)

    Poluarea transfrontaliera si problemele de mediu conexe la granita dintre Romania si Bulgaria au fost exprimate in mod repetat in ultimii zece ani. La 27 decembrie 1993, a fost semnat un memorandum de intelegere de catre Ministerele Mediului din Bulgaria si Romania, prin care acestea isi declarau disponibilitatea de a coopera in problema monitorizarii poluarii transfrontaliere Romania - Bulgaria.
    Calitatea aerului pentru asezarile romanesti incluse in aglomerarile de asezari romano-bulgare de pe cursul inferior al Dunarii (Turnu Magurele - Nicopole, Zimnicea - Svistov, Giurgiu - Ruse si Calarasi - Silistra) este caracterizata prin depasirea concentratiilor pentru o serie de poluanti controlati: pulberi in suspensie, amoniac, sulfura de hidrogen, fenoli si alte substante organice. Poluarea este rezultatul producerii de materiale sintetice, substante chimice, masini si produse metalurgice, al producerii de energie electrica, al transportului rutier si al arderii de combustibili in scopuri gospodaresti.
    Regiunea a fost poluata peste norme ca rezultat al activitatilor industriale din orasele de pe ambele maluri ale Dunarii inferioare, intr-un moment in care inca nu fusesera constituite organisme raspunzatoare de protectia mediului.
    Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului (fostul Minister al Apelor si Protectiei Mediului) a infiintat, prin proiectul Phare de cooperare transfrontaliera RO9911.02, un sistem de supraveghere a calitatii aerului in zona de frontiera Romania - Bulgaria, cu statii de monitorizare pe fiecare mal: cate doua statii la Calarasi si Silistra, doua statii la Giurgiu si trei statii la Ruse, doua statii la Turnu Magurele si o statie la Nicopole, cate o statie la Zimnicea si Svistov. Echipamentele mentionate au fost deja asamblate si puse in functiune. Sistemul este, de asemenea, dotat cu transmisie a datelor on-line reciproca, in principalele orase fiind instalate panouri de informare publica.
    Proiectul mentionat anterior, care consta, intr-o prima etapa, in rezolvarea acestor probleme, este dezvoltarea unui sistem de control (monitorizare) a emisiilor, care reprezinta scopul proiectului propus.
    Vor fi dezvoltate planuri si programe de gestionare a calitatii aerului in cooperare cu administratia locala, organismele descentralizate ale administratiei locale, detinatorii de titluri si alte parti interesate.
    Planurile si programele sunt date publicitatii si raportate Uniunii Europene. Autoritatea centrala de mediu monitorizeaza progresele si respectarea planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului si raporteaza anual rezultatele supravegherii.
    Elaborarea planurilor va asigura nivelul cerut de eficienta a costurilor si de programare corecta si prioritizare a masurilor separate de imbunatatire (reducere a emisiilor) (avand in vedere ca, in anumite cazuri, respectarea unei norme de calitate a aerului in una dintre tari va fi mult mai usor de realizat si mult mai eficienta din punct de vedere al costurilor prin masuri adecvate de reducere a emisiilor/sau printr-o combinatie de masuri/in alta tara).
    Intre timp, daca rezultatele monitorizarii cu Sistemul comun de monitorizare a calitatii aerului indica o depasire a pragurilor de alerta stabilite in vederea informarii publicului (in conformitate cu Directiva 1999/30/CE), se vor dezvolta planuri de actiune pentru zonele in cauza.
    Principalele rezultate ale proiectului sunt:
    A. Evaluarea preliminara a calitatii aerului (analiza detaliata a datelor referitoare la calitatea aerului, date referitoare la emisiile in aer, date meteorologice etc.; daca este necesar, masuri suplimentare de calitate a aerului; analiza echipamentelor de masurare existente si a metodelor de masurare utilizate in zona proiectului; finalizarea unui inventar al emisiilor si stabilirea unor metodologii de comparare; implementarea unui Sistem de informatii geografice (GIS) cu privire la surse locale de emisie; elaborarea unor metodologii si proceduri comune de asigurare a calitatii/control al calitatii (AC/CC) pentru emisiile din aer; analiza detaliata a modelelor nationale de dispersie a poluantilor, in vederea utilizarii acestor modele pentru evaluarea calitatii aerului in conditii transfrontaliere; stabilirea modelelor adecvate de dispersie a poluantilor pentru aceste tipuri de zone si colectarea datelor in vederea asigurarii datelor introduse in modelele de dispersie a poluantilor; dezvoltarea de linii directoare pentru evaluarea calitatii aerului in conditii transfrontaliere; realizarea evaluarii preliminare a calitatii aerului la nivel local, pentru zone situate de-a lungul malului romanesc al Dunarii inferioare).
    B. Dezvoltarea de planuri si programe in conditii transfrontaliere pentru gestionarea calitatii aerului (identificarea si examinarea potentialelor masuri de reducere a emisiilor; selectarea masurilor adecvate; scenarii de dezvoltare a emisiilor in perioada 2007 - 2015; estimarea dezvoltarii calitatii aerului in perioada 2007 - 2015; prioritizarea masurilor si analizei financiare; linii directoare de elaborare a planurilor de actiune pe termen scurt si lung; stabilirea marjelor de toleranta si a pragurilor de alerta in zonele transfrontaliere; proiecte de programe pe termen lung de imbunatatire a calitatii aerului pentru 1. Calarasi - Silistra, 2. Giurgiu - Ruse, 3. Turnu Magurele - Nicopole, 4. Zimnicea - Svistov (finantate atat din proiecte romanesti, cat si din proiecte bulgare); proiecte de planuri pe termen scurt de imbunatatire a calitatii aerului, daca este necesar; materiale de formare; seminarii/ateliere; informatii publice).
    C. Elaborarea formularelor de cerere in format specific, in conformitate cu cerintele donatorilor specifici.
    D. Diseminarea cunostintelor de baza privind evaluarea si gestionarea calitatii aerului.
    Proiectul va finanta, de asemenea, o componenta de asistenta tehnica, pentru a sprijini elaborarea documentelor de licitatie necesare pentru lansarea atat a proiectelor romanesti, cat si a proiectelor bulgare.

    Phare BG-2003/005-631.05: "Fondul Comun pentru Proiecte Mici" (0,800 MEUR)
    si
    Phare RO-2003/005-701.06: "Fondul Comun pentru Proiecte Mici" (0,800 MEUR)

    Fondul Comun pentru Proiecte Mici va fi creat ca un mecanism flexibil care finanteaza proiecte "la scara redusa si de la om la om" cu impact transfrontalier referitoare la: cooperarea in domeniul afacerilor, dezvoltarea intreprinderilor, transfer de tehnologie si marketing, pentru intreprinderile mici si mijlocii, formare, ocuparea fortei de munca, masuri pentru schimburi culturale si medicale, imbunatatirea fluxului informational si a comunicatiilor intre regiunile limitrofe etc. Pentru a obtine un impact suficient, aceste mecanisme trebuie implementate in perspectiva multianuala. In consecinta, ambele parti au convenit sa continue aceasta initiativa si sa mareasca alocatia Phare pentru fiecare tara. Fondul Comun pentru Proiecte Mici va functiona in conformitate cu Liniile directoare specifice dezvoltate pentru exercitiul 2000 si aprobate de Serviciile Comisiei (Delegatiile CE) si cu "Ghidul practic pentru proceduri contractuale finantate din bugetul general al Comunitatilor Europene in contextul actiunilor externe". Vor fi elaborate de catre ambele tari linii directoare comune precise, care vor fi aprobate de Delegatiile CE din Bulgaria si Romania.
    Institutiile-cheie ale Fondului Comun pentru Proiecte Mici sunt agentiile de implementare din cele doua tari, care vor prezenta o solicitare pentru propuneri de proiecte, care trebuie sa fie deschisa si corecta pentru toate organizatiile eligibile, Comitetul comun de evaluare (CCE) si Secretariate (Birourile regionale de cooperare transfrontaliera pentru Fondul Comun pentru Proiecte Mici). O echipa de evaluatori adecvata va evalua cererile prezentate. Deciziile finale se adopta pe baza recomandarilor Comitetului comun de evaluare.
    Secretariatul bulgar a fost infiintat in regiunea de frontiera, la Ruse, in vederea asigurarii contactelor zilnice si a cooperarii cu beneficiarii proiectului. Acest birou are sarcinile specifice stabilite de liniile directoare pentru Fondul Comun pentru Proiecte Mici. Secretariatul roman a fost infiintat in regiunea de frontiera, la Giurgiu, in vederea asigurarii contactelor zilnice si a cooperarii cu beneficiarii proiectului. Acest birou are sarcinile specifice stabilite de liniile directoare pentru Fondul Comun pentru Proiecte Mici.
    In multe cazuri, candidatii pentru proiect vor necesita asistenta de dezvoltare considerabila. Pot fi organizate ateliere de formare si informare pentru a informa si asista potentialii participanti, astfel incat sa se asigure un inalt grad de transparenta si sa se incurajeze propunerile de calitate. Secretariatul va numi, de asemenea, experti care sa viziteze potentialii candidati pentru a le oferi asistenta, in special in probleme cum ar fi evaluarea costului proiectului.
    Obiectivul Fondului Comun pentru Proiecte Mici este de a pune la dispozitie o contributie Phare totala de 800 000 EUR/regiune de frontiera. Pana la 7% din contributia Phare (maximum 56 000 EUR pentru fiecare tara) poate fi utilizata pentru cheltuieli legate de pregatirea, selectarea, evaluarea si monitorizarea asistentei.
    Cofinantarea este necesara si va reprezenta un criteriu de eligibilitate a proiectelor. Cofinantarea minima va fi de 10% din costul fiecarui proiect de mica amploare. Proiectelor deja finantate partial dintr-un alt program din fonduri UE nu li se poate acorda sprijin din acest program Phare.

    Activitati de sprijin

    Phare BG-2003/005-631.06: "Mecanismul de pregatire a proiectelor" (0,500 MEUR)
    si
    Phare RO-2003/005-701.07: "Mecanismul de pregatire a proiectelor" (0,300 MEUR)

    Fiecare proiect va oferi asistenta tehnica pe termen scurt agentiei de implementare pentru programele Phare de cooperare transfrontaliera Bulgaria - Romania din fiecare tara. Aceasta asistenta se refera la toate activitatile legate de ciclul de viata al proiectelor Phare de cooperare transfrontaliera (identificare, programare, contractare, implementare etc.), inclusiv revizuirea documentelor Fondului Comun pentru Proiecte Mici.
    Autoritatile de implementare implicate in faza de programare vor fi sprijinite cu expertiza pe termen scurt, pentru ca acestea sa poata produce documentatie de fond adecvata, studii de fezabilitate, documentatii tehnice de proiect, termeni de referinta, specificatii tehnice si dosare de licitatie etc.

    Invataminte:
    Experienta dobandita din implementarea programelor Phare in anii anteriori si din evaluare a dat nastere unui numar de invataminte cu caracter general. Aceste invataminte sunt reflectate in conceperea si implementarea Programului Phare de cooperare transfrontaliera Bulgaria - Romania pe 2003. Cele mai importante invataminte se refera la constrangeri privind capacitatea administrativa a Bulgariei si Romaniei. O alta lectie cheie este ca succesul proiectelor Phare, in special constructia institutionala, depinde de continuitatea personalului cheie la nivel de cadre si de lucratori.
    Au fost, de asemenea, trase concluzii specifice cu privire la sectoare individuale sau tipuri de proiecte, acestea fiind reflectate in documente de proiect individuale.

    2. Bugetul

 ______________________________________________________________________________
| Programul Phare 2003 de cooperare transfrontaliera la granita dintre Romania |
| si Bulgaria (EUR)                                                            |
|______________________________________________________________________________|
 ______________________________________________________________________________
|   CRIS No   |     Titlul proiectului    |Constructia   |Investitie|  Phare   |
|             |                           |institutionala|din       |  Total   |
|             |                           |din fonduri   |fonduri   |          |
|             |                           |Phare         |Phare     |          |
|_____________|___________________________|______________|__________|__________|
|BG 2003/005- |Constructia finala a       |           0  | 3.750.000| 3.750.000|
|631.01       |drumului de ocolire din    |              |          |          |
|             |zona Silistra              |              |          |          |
|_____________|___________________________|______________|__________|__________|
|RO 2003/005- |Giurgiu - Consolidarea     |           0  | 2.655.000| 2.655.000|
|701.01       |infrastructurii de acces la|              |          |          |
|             |frontiera                  |              |          |          |
|_____________|___________________________|______________|__________|__________|
|RO 2003/005- |Dig pe Dunare in zona      |           0  | 1.845.000| 1.845.000|
|701.02       |Boianu - Sticleanu         |              |          |          |
|_____________|___________________________|______________|__________|__________|
|BG 2003/005- |Dezvoltare economica       |   1.000.000  |         0| 1.000.000|
|631.02       |durabila a regiunii de     |              |          |          |
|_____________|frontiera bulgaro-romane   |______________|__________|__________|
|RO 2003/005- |                           |     700.000  |         0|   700.000|
|701.05       |                           |              |          |          |
|_____________|___________________________|______________|__________|__________|
|BG 2003/005- |Dezvoltarea unui program   |     700.000  |         0|   700.000|
|631.03       |comun de gestionare a      |              |          |          |
|             |calitatii aerului          |              |          |          |
|             |inconjurator pentru        |              |          |          |
|             |regiunea de frontiera      |              |          |          |
|             |Bulgaria - Romania de-a    |              |          |          |
|             |lungul cursului inferior   |              |          |          |
|             |al Dunarii                 |              |          |          |
|_____________|___________________________|______________|__________|__________|
|RO 2003/005- |Dezvoltarea unui program de|     700.000  |         0|   700.000|
|701.03       |gestionare a calitatii     |              |          |          |
|             |aerului inconjurator pentru|              |          |          |
|             |regiunea romaneasca de-a   |              |          |          |
|             |lungul granitei cu         |              |          |          |
|             |Bulgaria, pe cursul        |              |          |          |
|             |inferior al Dunarii        |              |          |          |
|_____________|___________________________|______________|__________|__________|
|BG 2003/005- |Promovarea dezvoltarii     |     850.000  |   400.000| 1.250.000|
|631.04       |durabile si conservarea    |              |          |          |
|_____________|biodiversitatii in regiunea|______________|__________|__________|
|RO 2003/005- |transfrontaliera           |     400.000  |   600.000| 1.000.000|
|701.04       |bulgaro-romana             |              |          |          |
|_____________|___________________________|______________|__________|__________|
|BG 2003/005- |Fondul Comun pentru        |     800.000  |         0|   800.000|
|631.05       |Proiecte Mici              |              |          |          |
|_____________|___________________________|______________|__________|__________|
|RO 2003/005- |Fondul Comun pentru        |     800.000  |         0|   800.000|
|701.06       |Proiecte Mici              |              |          |          |
|_____________|___________________________|______________|__________|__________|
|BG 2003/005- |Mecanismul de pregatire a  |     500.000  |         0|   500.000|
|631.06       |proiectelor                |              |          |          |
|_____________|___________________________|______________|__________|__________|
|RO 2003/005- |Mecanismul de pregatire a  |     300.000  |         0|   300.000|
|701.07       |proiectelor                |              |          |          |
|_____________|___________________________|______________|__________|__________|
|             | TOTAL                     |   6.750.000  | 9.250.000|16.000.000|
|_____________|___________________________|______________|__________|__________|

    In conformitate cu Liniile directoare Phare pentru 1999 si cu Liniile directoare revizuite pentru 2002, toate proiectele de investitii sprijinite de Phare trebuie sa primeasca cofinantare din fonduri publice nationale.
    Contributia comunitara se poate ridica pana la 75% din valoarea totala a cheltuielilor publice eligibile*1).
    Cofinantarea pentru proiectele de constructie institutionala este acordata de beneficiar care are responsabilitatea efectuarii anumitor costuri de infrastructura si de implementare operationala, prin finantarea resurselor umane si a altor tipuri de resurse necesare in vederea unei absorbtii efective si eficiente a asistentei Phare.
------------
    *1) Impozitele nu reprezinta un element eligibil pentru cofinantare.

    3. Masuri in vederea implementarii

    3.1. Masuri in vederea implementarii in Bulgaria
    a.) Gestionarea fondurilor si a proiectului de catre tara candidata
    Programul va fi gestionat in conformitate cu procedurile Sistemului Extins de Implementare Descentralizat Phare (EDIS) stabilite in Decizia de acreditare EDIS si in Acordul de implementare a EDIS (Acordul de implementare EDIS; EIM) incheiat intre Bulgaria si Comisie*2). Inaintea incheierii Acordului mentionat anterior, implementarea se va face urmand procedurile Sistemului de implementare descentralizat Phare (SID)*3). Cu toate acestea, descentralizarea extinsa se va aplica cel mai tarziu incepand cu data aderarii.
    Coordonatorul national al asistentei (CNA) va avea responsabilitatea generala pentru programarea si monitorizarea programelor Phare. Responsabilul national cu autorizarea finantarii (RNAF) si responsabilii cu autorizarea programului (RAP) vor asigura ca programele sunt implementate in conformitate cu procedurile stabilite in Decizia de acreditare EDIS si/sau in Manualul SID, precum si cu alte instructiuni ale Comisiei si ca toate contractele necesare implementarii Memorandumului de finantare sunt atribuite pe baza procedurilor si documentelor standard definite si publicate recent de catre Comisia Europeana in vederea implementarii actiunilor externe. CNA si RAP au o responsabilitate comuna in privinta coordonarii programelor Phare (inclusiv programul Phare de cooperare transfrontaliera), ISPA si SAPARD, precum si a Fondurilor Structurale si de Coeziune.
    Fondul National (FN) din cadrul Ministerului Finantelor din Bulgaria, condus de RNAF, va supraveghea gestionarea financiara a programului si va avea responsabilitatea raportarii catre Comisia Europeana. RNAF va detine responsabilitatea generala pentru gestionarea financiara a fondurilor Phare. Acesta se va asigura ca sunt respectate regulile Phare, reglementarile si procedurile referitoare la achizitii, raportare si gestionare financiara, precum si normele comunitare de acordare a ajutoarelor de stat, si ca functioneaza sistemul de raportare si informare cu privire la proiect. Aceasta include responsabilitatea raportarii tuturor cazurilor suspecte si dovedite de frauda sau nereguli. RNAF va avea raspunderea deplina asupra fondurilor Phare ale unui program pana la incheierea acestuia.
------------
    *2) In conformitate cu normele stabilite in Regulamentul Consiliului 1605/2002 (Regulamentul financiar), in special art. 164, in Regulamentul Comisiei 2342/2002 (Normele de aplicare a Regulamentului financiar) si in anexa la Regulamentul Consiliului 1266/1999.
    *3) In conformitate cu normele stabilite in Regulamentul Consiliului (1605/2002) (Regulamentul financiar), in Regulamentul Comisiei 2342/2002 (Normele de aplicare a Regulamentului financiar) si in anexa la Regulamentul Consiliului 1266/1999.

    b.) Dimensiunea proiectului
    Toate proiectele vor fi mai mari de 2 milioane EUR, cu exceptia urmatoarelor:
    2003/005-631.05, Fondul Comun pentru Proiecte Mici (FCPM), dat fiind domeniul sau de aplicare
    2003/005-631.03 Dezvoltarea unui program comun de gestionare a calitatii aerului inconjurator pentru regiunea de frontiera dintre Bulgaria si Romania de-a lungul Dunarii inferioare
    si
    2003/005-631.04 Promovarea dezvoltarii durabile si conservarea biodiversitatii in regiunea transfrontaliera dintre Bulgaria si Romania
    si
    2003/005-631.02 Dezvoltarea economica durabila a regiunii transfrontaliere dintre Bulgaria si Romania
    si
    2003/005-631.06 Mecanismul de pregatire a proiectelor
    data fiind natura de constructie institutionala a proiectelor.
    c.) Termene de contractare si executare a contractelor; termene de programare
    Toate contractele trebuie incheiate pana la 30 noiembrie 2005. Perioada de contractare nu poate depasi sub nici o forma termenul de 3 ani de la data angajamentului global asumat.
    Executarea contractelor trebuie sa se incheie pana la 30 noiembrie 2006, cu exceptia proiectului 2003/005-331.01 "Finalizarea constructiei drumului secundar in localitatea Silistra", a carui data de executare a contractelor este 30 noiembrie 2007. Angajamentele bugetare care nu au condus la plati timp de trei ani de la data asumarii legale vor fi dezangajate.
    d.) Procedura de verificare si incheiere a conturilor si recuperarea fondurilor
    Se va introduce o procedura de verificare si incheiere a conturilor in conformitate cu dispozitiile art. 53 alin. 5 din Regulamentul financiar*4) si ale art. 42 din Normele de aplicare ale Regulamentului financiar*5).
    Orice nereguli sau fraude*6) descoperite in orice moment pe parcursul implementarii programului vor conduce la recuperarea fondurilor de catre Comisie.
    Daca implementarea unei masuri nu pare sa justifice fie o parte, fie totalitatea asistentei alocate, Comisia va efectua o analiza corespunzatoare a situatiei, in special solicitand tarii beneficiare sa isi prezinte observatiile intr-o perioada de timp determinata si sa corecteze neregulile.
    In urma analizei mentionate in paragraful anterior, Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistenta legata de masurile respective, daca analiza scoate la iveala nereguli, o utilizare necorespunzatoare a fondurilor sau nerespectarea uneia dintre conditiile prevazute in memorandumul de finantare si, in special, orice schimbare semnificativa care afecteaza natura sau conditiile de implementare ale masurii pentru care nu s-a cerut aprobarea Comisiei. Orice reducere sau anulare a fondurilor conduce la recuperarea sumelor platite.
    In cazul in care considera ca o neregula nu a fost corectata sau ca o parte a unei operatiuni sau intreaga operatiune nu justifica partial sau total asistenta acordata, Comisia va efectua o analiza corespunzatoare a situatiei si va solicita tarii beneficiare sa isi prezinte observatiile intr-o perioada de timp determinata. In urma analizei, daca tara beneficiara nu a luat masuri de corectare a situatiei, Comisia poate:
    (a) reduce sau anula orice avans;
    (b) anula in totalitate sau partial asistenta acordata pentru masura respectiva.
    Comisia trebuie sa stabileasca dimensiunea masurii corective, avand in vedere natura neregulii constatate si gravitatea oricaror deficiente in sistemele de control si de gestionare.
    Orice fonduri neutilizate pana la data de expirare a programului vor fi recuperate de Comisie. O declaratie finala scrisa, insotita de documentatia aferenta, va fi emisa de catre Responsabilul national cu autorizarea finantarii (RNAF), la doua luni dupa ce toate platile au fost efectuate, in care este prezentata suma totala contractata si achitata. Va fi inclusa si o balanta finala a bancii care sa prezinte soldurile existente la Fondul National (FN)/Agentia de implementare (AI) si la Oficiul de Plati si Contractare Phare (OPCP).
    Desi fondurile neutilizate si neeligibile sunt recuperate dupa expirarea Memorandumul de finantare, se poate emite un ordin complementar de recuperare dupa efectuarea auditului final privind corectitudinea si concordanta contractelor si platilor, precum si conformitatea acestora cu dispozitiile Memorandumului de finantare, luand in considerare opinia independenta a auditului final.
    RNAF va asigura rambursarea oricaror fonduri neutilizate sau a oricarei plati necuvenite, intr-un interval de 60 de zile calendaristice de la data notificarii. Daca RNAF nu returneaza suma pe care o datoreaza Comunitatii, tara beneficiara trebuie sa plateasca aceasta suma Comisiei. Se vor aplica, referitor la sumele nerestituite, penalizari pentru intarzierea platilor, prin aplicarea regulilor prevazute in regulamentul financiar care reglementeaza bugetul Comunitatii.
------------
    *4) Regulamentul Consiliului 1605/2002 din 25 iunie 2002.
    *5) Regulamentul Comisiei 2342/2002 din 23 decembrie 2002.
    *6) Conform definitiei de la pct. 8a (Masuri de audit si anti-frauda in statele candidate) din prezentul document.

    e.) Fluxuri financiare
    Comisia va transfera fonduri catre FN, in conformitate cu Memorandumul de intelegere semnat de Comisie si de Bulgaria in decembrie 1998. La cererea RNAF, fondurile vor fi transferate intr-un cont bancar separat, in euro, care va fi deschis si gestionat de catre FN, la o banca stabilita in prealabil si de comun acord cu Comisia.
    aa) Transferul de fonduri catre Fondul National
    O suma egala cu pana la 20% din fondurile ce urmeaza a fi gestionate local*, reprezentand prefinantarea*7), va fi transferata la FN in urma semnarii Memorandumului de finantare si a Acordurilor de finantare (AF) intre FN si Agentiile de implementare (AI)/Oficiul de Plati si Contractare Phare (OPCP). Dispozitiile art. 2 si 13 din Memorandumul de intelegere privind infiintarea Fondului National trebuie, de asemenea, sa fie respectate. In plus, RNAF trebuie sa inainteze Comisiei desemnarea responsabililor desemnati ca RAP si o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul informational dintre FN si AI/OPCP si modul in care vor decurge platile.
    Se vor efectua doua realimentari de fonduri egale cu pana la 30% fiecare din fondurile gestionate local. A doua realimentare se va opera atunci cand 5% din buget va fi platit de catre agentiile de implementare (AI) si de catre OPCP. A treia realimentare poate fi ceruta atunci cand 35% din bugetul total in vigoare a fost platit. A patra realimentare se va plati cand se achita 70% din bugetul total in vigoare si cand toate cheltuielile au fost efectuate (si anume, contractate in totalitate). Dupa cel mult doua luni de la efectuarea tuturor platilor, Fondul National va prezenta un raport final de cheltuieli, care va declansa operatia de regularizare a tuturor transferurilor raportata la ultima cheltuiala efectuata, ceea ce in stadiul respectiv va reprezenta platile efectuate (incetarea cheltuielilor)*8).
    In mod exceptional, RNAF poate cere plata in avans a unor procente mai mari decat cele mentionate mai sus, conform procedurilor prevazute in Memorandumul de intelegere mentionat anterior. Nu se poate face nici o realimentare daca nu au fost respectate etapele mentionate mai sus, in afara de cazul in care exista o autorizare expresa prealabila a Comisiei in acest sens.
    bb.) Transferul de fonduri catre Agentiile de implementare
    Fondul National va transfera fonduri Agentiilor de implementare (AI), inclusiv Oficiului de Plati si Contractare Phare (OPCP), in conformitate cu Acordurile de finantare (AF) semnate de FN si de AI/OPCP, daca este cazul. Se vor deschide conturi bancare pentru subprograme in numele Agentiei de implementare/OPCP responsabile/responsabil cu administrarea financiara a subprogramelor, conform art. 13 din Memorandumul de intelegere privind infiintarea Fondului National.
    In conformitate cu SID, fiecare acord de finantare va fi aprobat in prealabil de catre Comisia Europeana. In cazul in care FN este agentul platitor pentru OPCP/Agentia de implementare (AI), nu se vor efectua transferuri de fonduri de la FN catre OPCP/AI. OPCP si Agentiile de implementare (AI) trebuie sa fie fiecare conduse de catre un responsabil cu autorizarea programului (RAP), numit de RNAF, dupa consultarea CNA. RAP va raspunde de toate operatiunile efectuate de catre OPCP/AI.
    Pentru contractele cu fonduri retinute pentru o perioada de garantie, totalul general al fondurilor legat de aceste contracte, asa cum a fost calculat de RAP si stabilit de catre Comisie, va fi platit Agentiei de implementare inainte de incheierea oficiala a programului. Agentia de implementare isi asuma responsabilitatea deplina de a depune fondurile pana la plata finala si de a se asigura ca fondurile mentionate anterior vor fi folosite numai pentru a face plati legate de clauzele de retinere.
    Agentia de implementare isi asuma in continuare responsabilitatea deplina fata de contractori, in sensul indeplinirii obligatiilor legate de clauzele de retinere. Fondurile care nu au fost platite contractantilor dupa decontarea platilor finale vor fi returnate Comisiei. Anual, Comisia va primi de la RNAF o situatie generala a folosirii fondurilor depuse in conturi cu garantie si in special a platilor efectuate din aceste conturi, precum si a dobanzilor acumulate.
    cc.) Dobanda
    In principiu, toate conturile bancare*9) vor fi purtatoare de dobanda. Dobanda va fi raportata Comisiei Europene. Prin decizia Comisiei, pe baza propunerii RNAF, dobanda poate fi reinvestita in program.
------------
    *7) Conform definitiei de la art. 81.1.b.i din Regulamentul financiar.
    *8) Conform definitiei de la art. 105 din Normele de aplicare.
    *9) In special, dar nu exclusiv, conturile detinute de FN, OPCP si AI.

    f.) Agentiile de implementare vor raspunde de subprograme dupa cum urmeaza:
    Agentia de implementare a intregului program va fi Ministerul Dezvoltarii Regionale si Lucrarilor Publice (MDRLP).
    g.) Evaluarea impactului asupra mediului si conservarea naturii
    Procedurile de evaluare a impactului asupra mediului, stabilite in directiva Agentiei de Implementare Europeana (EIA)*10), se aplica in totalitate pentru toate proiectele de investitii Phare. Daca directiva EIA nu a fost inca transpusa in totalitate, procedurile trebuie sa fie similare celor stabilite in directiva mentionata anterior. Daca un proiect se afla sub incidenta anexei 1 sau anexei 2 la Directiva EIM, indeplinirea procedurii EIA trebuie sa fie corespunzator documentata*11).
    In cazul in care un proiect poate afecta zone importante pentru conservarea naturii, trebuie realizata o evaluare corespunzatoare, conform dispozitiilor art. 6 din Directiva privind conservarea habitatelor naturale*14).
    Toate proiectele de investitii se realizeaza in conformitate cu legislatia comunitara din domeniul mediului. Fisele de proiect vor contine clauze specifice in conformitate cu legislatia UE din domeniul mediului, in functie de tipul de activitate desfasurata in cadrul fiecarui proiect de investitii.
------------
    *10) Directiva 85/337/CEE; JO L 175/40; 05.07.1985; modificata de Directiva 97/11/CEE; JO L 73/5; 14.03.1997.
    *11) In anexa EIA la fisa corespunzatoare proiectului de investitii.
    *14) Directiva 92/43/CEE; JO 206/7; 22.07.1992.

    h.) Reguli speciale pentru anumite componente ale programului

    Planuri de finantare nerambursabila
    In cazul planurilor de finantare nerambursabila, masurile exacte de implementare vor fi precizate in fisele de proiect corespunzatoare, in baza urmatoarelor principii:
    - Procedurile si formatele care urmeaza a fi utilizate pentru implementarea planurilor si acordarea finantarii vor urmari dispozitiile Ghidului practic. Se va acorda o atentie speciala procesului de selectie a proiectelor beneficiare, care trebuie realizata la nivel tehnic prin intermediul comitetelor de selectie formate din experti numiti de catre autoritati care cofinanteaza planurile, precum si de catre administratiile corespunzatoare si grupurile de interese implicate in planuri.
    - RAP pentru programul al carui plan de finantare nerambursabila este finantat trebuie sa isi asume responsabilitatea contractuala si financiara privind implementarea planurilor. In special, RAP trebuie sa aprobe in mod oficial cererea de oferte, formularele de inscriere, criteriile de evaluare, precum si procesul de selectie si rezultatele acestuia. RAP trebuie, de asemenea, sa semneze contractele de finantare nerambursabila cu beneficiarii si sa asigure monitorizarea si controlul financiar corespunzator in temeiul autoritatii si responsabilitatii sale. Cu aceasta rezerva, gestionarea planurilor poate fi descentralizata de sub autoritatea RAP catre organismele corespunzatoare la nivel sectorial si regional.
    - Anterior acreditarii EDIS, va fi necesara aprobarea prealabila a Delegatiei Comisiei Europene la Sofia, in conformitate cu dispozitiile capitolului 6 din Ghidul practic (control prealabil descentralizat).
    - Implementarea proiectelor selectate prin prestarea de lucrari si servicii, furnizarea de materiale subcontractate de beneficiarii finali ai finantarilor individuale, va face obiectul regulamentelor referitoare la achizitii din Ghidul practic.
    - In urma unei evaluari pozitive a capacitatii Agentiei de implementare de a gestiona din punct de vedere operational si financiar planurile in mod clar si eficient (cf. Sectiunii 11 si anexei 4 din Ghidul Programului Phare 2003), Delegatia Comisiei Europene poate hotari sa isi retraga aprobarea prealabila privind subcontractarea efectuata de catre beneficiarii finali ai finantarii individuale. Dispozitiile detaliate care reglementeaza rolul Delegatiei in cadrul fazei de subcontractare prevazute anterior va fi mentionata, daca este cazul, in schimbul de scrisori dintre Delegatie si Autoritatile Nationale dupa exercitiul de evaluare mentionat anterior.
    - Planurile de finantare nerambursabila nu vor include proiecte pentru care contributia Phare este mai mare de 2 milioane EUR si mai mica de 50 000 EUR. Aceasta limita inferioara poate fi anulata ca urmare a evaluarii mentionate anterior a capacitatii Agentiei de implementare de a da asigurari privind o gestionare financiara sanatoasa. Aceasta limita inferioara nu se aplica in cazul ONG-urilor.
    Angajamentele financiare in termeni Phare vor fi operationale la data semnarii contractelor de finantare nerambursabila de catre RAP autorizate. Proiectele trebuie implementate integral inainte de data de expirare a executiei contractului din prezentul Memorandum de finantare.

    Fondul pentru Proiecte Mici
    Fondul pentru Proiecte Mici va finanta proiecte de maximum 50 000 EUR (cu contributie Phare). Nu va include investitii materiale, in afara celor referitoare la mica infrastructura, care nu dau nastere la venituri nete substantiale.
    In ceea ce priveste Fondul pentru Proiecte Mici de cooperare transfrontaliera se pot utiliza maxim 7% din contributia Phare pentru cheltuieli referitoare la pregatirea, selectarea, evaluarea si monitorizarea asistentei.

    3.2. Masuri in vederea implementarii in Romania
    a.) Gestionarea fondurilor si a proiectului de catre tara candidata
    Programul va fi gestionat in conformitate cu procedurile Sistemului Extins de Implementare Descentralizat Phare (EDIS) stabilite in Decizia de acreditare EDIS si in Acordul de implementare a EDIS (Acordul de implementare EDIS; EIM) incheiat intre Romania si Comisie*12). Inaintea incheierii Acordului mentionat anterior, implementarea se va face urmand procedurile Sistemului de implementare descentralizat Phare (SID)*13). Cu toate acestea, descentralizarea extinsa se va aplica cel mai tarziu incepand cu data aderarii.
    Coordonatorul national al asistentei (CNA) va avea responsabilitatea generala pentru programarea si monitorizarea programelor Phare. Responsabilul national cu autorizarea finantarii (RNAF) si responsabilii cu autorizarea programului (RAP) vor asigura ca programele sunt implementate in conformitate cu procedurile stabilite in Decizia de acreditare EDIS si/sau in Manualul SID, precum si cu alte instructiuni ale Comisiei si ca toate contractele necesare implementarii Memorandumului de finantare sunt atribuite pe baza procedurilor si documentelor standard definite si publicate recent de catre Comisia Europeana in vederea implementarii actiunilor externe. CNA si RAP au o responsabilitate comuna in privinta coordonarii programelor Phare (inclusiv programul Phare de cooperare transfrontaliera), ISPA si SAPARD, precum si a Fondurilor Structurale si de Coeziune.
    Fondul National (FN) din cadrul Ministerului Finantelor din Romania, condus de RNAF, va supraveghea gestionarea financiara a programului si va avea responsabilitatea raportarii catre Comisia Europeana. RNAF va detine responsabilitatea generala pentru gestionarea financiara a fondurilor Phare. Acesta se va asigura ca sunt respectate regulile Phare, reglementarile si procedurile referitoare la achizitii, raportare si gestionare financiara, precum si normele comunitare de acordare a ajutoarelor de stat, si ca functioneaza sistemul de raportare si informare cu privire la proiect. Aceasta include responsabilitatea raportarii tuturor cazurilor suspecte si dovedite de frauda sau nereguli. RNAF va avea raspunderea deplina asupra fondurilor Phare ale unui program pana la incheierea acestuia.
------------
    *12) In conformitate cu normele stabilite in Regulamentul Consiliului 1605/2002 (Regulamentul financiar), in special art. 164, in Regulamentul Comisiei 2342/2002 (Normele de aplicare a Regulamentului financiar) si in anexa la Regulamentul Consiliului 1266/1999.
    *13) In conformitate cu normele stabilite in Regulamentul Consiliului (1605/2002) (Regulamentul financiar), in Regulamentul Comisiei 2342/2002 (Normele de aplicare a Regulamentului financiar) si in anexa la Regulamentul Consiliului 1266/1999.

    b.) Dimensiunea proiectului
    Valoarea proiectelor va fi mai mare de 2 MEUR, cu exceptia urmatoarelor:
    2003/005-701.02
    Baraj pe cursul Dunarii pana in interiorul localitatilor Boianu - Sticleanu. Dimensiunea totala a proiectului, inclusiv cofinantarea, este de 4 MEUR.
    2003/005-701.06
    Fondul Comun pentru Proiecte Mici (FCPM), data fiind amploarea proiectului
    2003/005-701.03
    Elaborarea unui Program de Management al Calitatii Aerului pentru zona romaneasca aflata de-a lungul granitei cu Bulgaria, pe Dunarea de Jos; si
    2003/005-701.04
    Promovarea dezvoltarii durabile si conservarii biodiversitatii in zona de frontiera dintre Romania si Bulgaria; si
    2003/005-701.05
    Dezvoltarea economica durabila a zonei de frontiera dintre Romania si Bulgaria; si
    2003/005-701.07
    Mecanisme de pregatire a proiectului
    Avand in vedere ca natura proiectelor este aceea a constructiei institutionale.
    c.) Termene de contractare si executare a contractelor; termene de programare
    Toate contractele trebuie incheiate pana la 30 noiembrie 2005. Perioada de contractare nu poate depasi sub nici o forma termenul de 3 ani de la data angajamentului global asumat.
    Executarea contractelor trebuie sa se incheie pana la 30 noiembrie 2006, cu exceptia proiectului 2003/005-701.01 "Giurgiu - Reabilitarea infrastructurii de acces la frontiera", a carui data de executare a contractelor este 30 noiembrie 2007. Angajamentele bugetare care nu au condus la plati timp de trei ani de la data asumarii legale vor fi dezangajate.
    d.) Procedura de verificare si incheiere a conturilor si recuperarea fondurilor
    Se va introduce o procedura de verificare si incheiere a conturilor in conformitate cu dispozitiile art. 53 alin. 5 din Regulamentul financiar*14) si ale art. 42 din Normele de aplicare ale Regulamentului financiar*15).
    Orice nereguli sau fraude*16) descoperite in orice moment pe parcursul implementarii programului vor conduce la recuperarea fondurilor de catre Comisie.
    Daca implementarea unei masuri nu pare sa justifice fie o parte, fie totalitatea asistentei alocate, Comisia va efectua o analiza corespunzatoare a situatiei, in special solicitand tarii beneficiare sa isi prezinte observatiile intr-o perioada de timp determinata si sa corecteze neregulile.
    In urma analizei mentionate in paragraful anterior, Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistenta legata de masurile respective, daca analiza scoate la iveala nereguli, o utilizare necorespunzatoare a fondurilor sau nerespectarea uneia dintre conditiile prevazute in memorandumul de finantare si, in special, orice schimbare semnificativa care afecteaza natura sau conditiile de implementare ale masurii pentru care nu s-a cerut aprobarea Comisiei. Orice reducere sau anulare a fondurilor conduce la recuperarea sumelor platite.
    In cazul in care considera ca o neregula nu a fost corectata sau ca o parte a unei operatiuni sau intreaga operatiune nu justifica partial sau total asistenta acordata, Comisia va efectua o analiza corespunzatoare a situatiei si va solicita tarii beneficiare sa isi prezinte observatiile intr-o perioada de timp determinata. In urma analizei, daca tara beneficiara nu a luat masuri de corectare a situatiei, Comisia poate:
    (a) reduce sau anula orice avans;
    (b) anula in totalitate sau partial asistenta acordata pentru masura respectiva.
    Comisia trebuie sa stabileasca dimensiunea masurii corective, avand in vedere natura neregulii constatate si gravitatea oricaror deficiente in sistemele de control si de gestionare.
    Orice fonduri neutilizate pana la data de expirare a programului vor fi recuperate de Comisie. O declaratie finala scrisa, insotita de documentatia aferenta, va fi emisa de catre Responsabilul national cu autorizarea finantarii (RNAF), la doua luni dupa ce toate platile au fost efectuate, in care este prezentata suma totala contractata si achitata. Va fi inclusa si o balanta finala a bancii care sa prezinte soldurile existente la Fondul National (FN)/Agentia de implementare (AI) si la Oficiul de Plati si Contractare Phare (OPCP).
    Desi fondurile neutilizate si neeligibile sunt recuperate dupa expirarea Memorandumului de finantare, se poate emite un ordin complementar de recuperare dupa efectuarea auditului final privind corectitudinea si concordanta contractelor si platilor, precum si conformitatea acestora cu dispozitiile Memorandumului de finantare, luand in considerare opinia independenta a auditului final.
    RNAF va asigura rambursarea oricaror fonduri neutilizate sau a oricarei plati necuvenite, intr-un interval de 60 de zile calendaristice de la data notificarii. Daca RNAF nu returneaza suma pe care o datoreaza Comunitatii, tara beneficiara trebuie sa plateasca aceasta suma Comisiei. Se vor aplica, referitor la sumele nerestituite, penalizari pentru intarzierea platilor, prin aplicarea regulilor prevazute in regulamentul financiar care reglementeaza bugetul Comunitatii.
------------
    *14) Regulamentul Consiliului 1605/2002 din 25 iunie 2002.
    *15) Regulamentul Comisiei 2342/2002 din 23 decembrie 2002.
    *16) Conform definitiei de la pct. 8a (Masuri de audit si anti-frauda in statele candidate) din prezentul document.

    e.) Fluxuri financiare
    Comisia va transfera fonduri catre FN, in conformitate cu Memorandumul de intelegere semnat de Comisie si de Romania in decembrie 1998. La cererea RNAF, fondurile vor fi transferate intr-un cont bancar separat, in euro, care va fi deschis si gestionat de catre FN, la o banca stabilita in prealabil si de comun acord cu Comisia.
    aa) Transferul de fonduri catre Fondul National
    O suma egala cu pana la 20% din fondurile ce urmeaza a fi gestionate local*), reprezentand prefinantarea*17), va fi transferata la FN in urma semnarii Memorandumului de finantare si a Acordurilor de finantare (AF) intre FN si Agentiile de implementare (AI)/Oficiul de Plati si Contractare Phare (OPCP). Dispozitiile art. 2 si 13 din Memorandumul de intelegere privind infiintarea Fondului National trebuie, de asemenea, sa fie respectate. In plus, RNAF trebuie sa inainteze Comisiei desemnarea responsabililor desemnati ca RAP si o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul informational dintre FN si AI/OPCP si modul in care vor decurge platile.
    Se vor efectua doua realimentari de fonduri egale cu pana la 30% fiecare din fondurile gestionate local. A doua realimentare se va opera atunci cand 5% din buget va fi platit de catre agentiile de implementare (AI) si de catre OPCP. A treia realimentare poate fi ceruta atunci cand 35% din bugetul total in vigoare a fost platit. A patra realimentare se va plati cand se achita 70% din bugetul total in vigoare si cand toate cheltuielile au fost efectuate (si anume, contractate in totalitate). Dupa cel mult doua luni de la efectuarea tuturor platilor, Fondul National va prezenta un raport final de cheltuieli, care va declansa operatia de regularizare a tuturor transferurilor raportata la ultima cheltuiala efectuata, ceea ce in stadiul respectiv va reprezenta platile efectuate (incetarea cheltuielilor)*18).
    In mod exceptional, RNAF poate cere plata in avans a unor procente mai mari decat cele mentionate mai sus, conform procedurilor prevazute in Memorandumul de intelegere mentionat anterior. Nu se poate face nici o realimentare daca nu au fost respectate etapele mentionate mai sus, in afara de cazul in care exista o autorizare expresa prealabila a Comisiei in acest sens.
------------
    *17) Conform definitiei de la art. 81.1.b.i din Regulamentul financiar.
    *18) Conform definitiei de la art. 105 din Normele de aplicare.

    bb) Transferul de fonduri catre Agentiile de implementare
    Fondul National va transfera fonduri Agentiilor de implementare (AI), inclusiv Oficiului de Plati si Contractare Phare (OPCP), in conformitate cu Acordurile de finantare (AF) semnate de FN si de AI/OPCP, daca este cazul. Se vor deschide conturi bancare pentru subprograme in numele Agentiei de implementare/OPCP responsabile/responsabil cu administrarea financiara a subprogramelor, conform art. 13 din Memorandumul de intelegere privind infiintarea Fondului National.
    In conformitate cu SID, fiecare acord de finantare va fi aprobat in prealabil de catre Comisia Europeana. In cazul in care FN este agentul platitor pentru OPCP/Agentia de implementare (AI), nu se vor efectua transferuri de fonduri de la FN catre OPCP/AI.
    OPCP si Agentiile de implementare (AI) trebuie sa fie fiecare conduse de catre un responsabil cu autorizarea programului (RAP), numit de RNAF, dupa consultarea CNA. RAP va raspunde de toate operatiunile efectuate de catre OPCP/AI.
    Pentru contractele cu fonduri retinute pentru o perioada de garantie, totalul general al fondurilor legat de aceste contracte, asa cum a fost calculat de RAP si stabilit de catre Comisie, va fi platit Agentiei de implementare inainte de incheierea oficiala a programului. Agentia de implementare isi asuma responsabilitatea deplina de a depune fondurile pana la plata finala si de a se asigura ca fondurile mentionate anterior vor fi folosite numai pentru a face plati legate de clauzele de retinere.
    Agentia de implementare isi asuma in continuare responsabilitatea deplina fata de contractori, in sensul indeplinirii obligatiilor legate de clauzele de retinere. Fondurile care nu au fost platite contractantilor dupa decontarea platilor finale vor fi returnate Comisiei. Anual, Comisia va primi de la RNAF o situatie generala a folosirii fondurilor depuse in conturi cu garantie si in special a platilor efectuate din aceste conturi, precum si a dobanzilor acumulate.
    cc) Dobanda
    In principiu, toate conturile bancare*19) vor fi purtatoare de dobanda. Dobanda va fi raportata Comisiei Europene. Prin decizia Comisiei, pe baza propunerii RNAF, dobanda poate fi reinvestita in program.
-----------
    *19) In special, dar nu exclusiv, conturile detinute de FN, OPCP si AI.

    f.) Agentiile de implementare vor raspunde de subprograme dupa cum urmeaza:
    Agentia de implementare a intregului program va fi Ministerul Integrarii Europene (MIE).
    g.) Evaluarea impactului asupra mediului si conservarea naturii
    Procedurile de evaluare a impactului asupra mediului, stabilite in directiva Agentiei de Implementare Europeana (EIA)*20), se aplica in totalitate pentru toate proiectele de investitii Phare. Daca directiva EIA nu a fost inca transpusa in totalitate, procedurile trebuie sa fie similare celor stabilite in directiva mentionata anterior. Daca un proiect se afla sub incidenta anexei nr. 1 sau anexei 2 la Directiva EIM, indeplinirea procedurii EIA trebuie sa fie corespunzator documentata*21).
    In cazul in care un proiect poate afecta zone importante pentru conservarea naturii, trebuie realizata o evaluare*22) corespunzatoare, conform dispozitiilor art. 6 din Directiva privind conservarea habitatelor naturale*23).
    Toate proiectele de investitii trebuie indeplinite cu respectarea legislatiei comunitare din domeniul mediului. Fisele de proiect vor contine clauze specifice in conformitate cu legislatia UE relevanta in domeniul mediului, in functie de tipul de activitate desfasurata in cadrul fiecarui proiect de investitii.
------------
    *20) Directiva 85/337/CEE; JO L 175/40; 05.07.1985; modificata de Directiva 97/11/CEE; JO L 73/5; 14.03.1997.
    *21) In anexa EIA la fisa corespunzatoare proiectului de investitii.
    *22) In anexa privind conservarea naturii la fisa corespunzatoare proiectului de investitii.
    *23) Directiva 92/43/CEE; JO 206/7; 22.07.1992.

    h) Reguli speciale pentru anumite componente ale programului

    Plan de finantare nerambursabila
    In cazul planurilor de finantare nerambursabila, masurile exacte de implementare vor fi precizate in fisele de proiect corespunzatoare, in baza urmatoarelor principii:
    - Procedurile si formatele care urmeaza a fi utilizate pentru implementarea planurilor si acordarea finantarii vor urmari dispozitiile Ghidului practic. Se va acorda o atentie speciala procesului de selectie a proiectelor beneficiare, care trebuie realizata la nivel tehnic prin intermediul comitetelor de selectie formate din experti numiti de catre autoritati care cofinanteaza planurile, precum si de catre administratiile corespunzatoare si grupurile de interese implicate in planuri.
    - RAP pentru programul al carui plan de finantare nerambursabila este finantat trebuie sa isi mentina responsabilitatea contractuala si financiara privind implementarea planurilor. In special, RAP trebuie sa aprobe in mod oficial cererea de oferte, formularele de inscriere, criteriile de evaluare, precum si procesul de selectie si rezultatele acestuia. RAP trebuie, de asemenea, sa semneze contractele de finantare nerambursabila cu beneficiarii si sa asigure monitorizarea si controlul financiar corespunzator in temeiul autoritatii si responsabilitatii sale. Cu aceasta rezerva, gestionarea planurilor poate fi descentralizata de sub autoritatea RAP catre organismele corespunzatoare la nivel sectorial si regional.
    - Anterior acreditarii EDIS, va fi necesara aprobarea prealabila a Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, in conformitate cu dispozitiile capitolului 6 din Ghidul practic (control prealabil descentralizat).
    - Implementarea proiectelor selectate prin prestarea de lucrari si servicii, furnizarea de materiale subcontractate de beneficiarii finali ai finantarilor individuale, va face obiectul regulamentelor referitoare la achizitii din Ghidul practic.
    - In urma unei evaluari pozitive a capacitatii Agentiei de implementare de a gestiona din punct de vedere operational si financiar planurile in mod clar si eficient (cf. Sectiunii 11 si anexei 4 din Ghidul Programului Phare 2003), Delegatia Comisiei Europene poate hotari sa isi retraga aprobarea prealabila privind subcontractarea efectuata de catre beneficiarii finali ai finantarii individuale. Dispozitiile detaliate care reglementeaza rolul Delegatiei in cadrul fazei de subcontractare prevazute anterior va fi mentionata, daca este cazul, in schimbul de scrisori dintre Delegatie si Autoritatile Nationale dupa exercitiul de evaluare mentionat anterior.
    - Planurile de finantare nu vor include proiecte pentru care contributia Phare este mai mare de 2 milioane EUR si mai mica de 50.000 EUR. Aceasta limita inferioara poate fi anulata ca urmare a evaluarii mentionate anterior a capacitatii Agentiei de implementare de a da asigurari privind o gestionare financiara sanatoasa. Aceasta limita inferioara nu se aplica in cazul ONG-urilor.
    Angajamentele financiare in termeni Phare vor fi operationale la data semnarii contractelor de finantare nerambursabila de catre RAP autorizate. Proiectele trebuie implementate integral inainte de data de expirare a executiei contractului din prezentul Memorandum de finantare.

    Fondul pentru Proiecte Mici
    Fondul pentru Proiecte Mici va finanta proiecte de maximum 50 000 EUR (cu contributie Phare). Nu va include investitii materiale, in afara celor referitoare la mica infrastructura, care nu dau nastere la venituri nete substantiale.
    In ceea ce priveste Fondul pentru Proiecte Mici de cooperare transfrontaliera se pot utiliza maxim 7% din contributia Phare pentru cheltuieli referitoare la pregatirea, selectarea, evaluarea si monitorizarea asistentei.

    4. Monitorizare si evaluare

    CCM (Comitetul Comun de Monitorizare) monitorizeaza implementarea proiectului. Comitetul include Responsabilul national cu autorizarea finantarii (RNAF), Coordonatorul national al asistentei (CNA) si serviciile Comisiei. CCM se intruneste cel putin o data pe an pentru a examina toate programele cu finantare Phare in scopul evaluarii progresului in indeplinirea obiectivelor stabilite in memorandumurile de finantare si in Parteneriatul pentru aderare. CCM poate recomanda schimbarea prioritatilor si/sau realocarea fondurilor Phare. In plus, o data pe an, CCM evalueaza progresul inregistrat in toate programele de asistenta de preaderare finantate de UE (Phare, ISPA si SAPARD).
    Pentru programul Phare, CCM este asistat de subcomitetele de monitorizare sectoriale (SMSC) care includ CNA, RAP-ul fiecarei agentii de implementare (si OPCP unde este cazul) si serviciile Comisiei. SMSC va examina in detaliu progresul inregistrat in fiecare program, inclusiv componentele si contractele acestuia, grupate de CCM in sectoare de monitorizare adecvate. Fiecare sector este condus de un SMSC pe baza rapoartelor periodice de monitorizare elaborate de Agentia de Implementare si a evaluarilor intermediare efectuate de evaluatori independenti. SMSC formuleaza recomandari privind aspectele de gestionare si proiectare, asigurandu-se ca acestea sunt efectuate. SMSC raporteaza catre CCM, caruia ii prezinta avize detaliate privind toate programele Phare finantate in sectorul sau.
    Serviciile Comisiei se asigura ca o evaluare ulterioara se efectueaza dupa incheierea programului.

    5. Audit si masuri antifrauda

    a) Efectuate de catre statele candidate*24)
    In fiecare an vor fi trimise Comisiei un plan de audit si un rezumat al rezultatelor auditurilor efectuate. Rapoartele de audit vor fi puse la dispozitia Comisiei.
    Autoritatea nationala de control financiar competenta trebuie sa efectueze un control financiar adecvat asupra implementarii programului.
    Tarile beneficiare trebuie sa asigure investigarea si tratarea corespunzatoare ale cazurilor de frauda si nereguli, suspecte sau reale, rezultate din controalele nationale si cele de la nivelul Comunitatii.
    Prin neregula se intelege orice incalcare a dispozitiilor legislatiei nationale sau comunitare*25), a prezentului Memorandum de finantare sau a contractelor incheiate ca urmare a acestuia sau care rezulta dintr-o actiune sau omisiune a unui agent economic, care are sau poate avea efectul de prejudiciere a bugetului general al Comunitatilor sau a bugetelor gestionate de acestea, fie prin reducerea sau pierderea venitului ce revine din propriile resurse colectate direct in numele Comunitatilor Europene, fie printr-o alta cheltuiala nejustificata.
    Prin frauda se intelege orice actiune sau omisiune intentionata privind:
    (i) folosirea sau prezentarea de documente ori de declaratii false, incorecte sau incomplete, care are ca efect insusirea fara drept ori retinerea ilegala de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele gestionate de acestea ori in numele acestora;
    (ii) nedivulgarea informatiilor care ar constitui incalcarea unei obligatii specifice, avand acelasi efect;
    (iii) deturnarea acestor fonduri si folosirea lor in alte scopuri decat cele pentru care au fost initial acordate.
    Autoritatile nationale trebuie sa asigure functionarea unui mecanism de control si raportare echivalent cu cel prevazut in Regulamentul Comisiei nr. 1681/94*26).
    Toate cazurile de frauda si nereguli, reale sau suspectate, precum si toate masurile legate de acestea, luate de autoritatea nationala, trebuie raportate fara intarziere in special serviciilor Comisiei. Daca nu exista nici un caz real sau suspectat de frauda si nici o neregula de raportat, tara beneficiara trebuie sa instiinteze Comisia despre acest lucru in termen de doua luni de la incheierea fiecarui trimestru.
------------
    *24) In conformitate cu regulile stabilite in art. 54 din Regulamentul financiar.
    *25) Definita ca totalitatea regulilor comunitare care se aplica intre partile la Memorandumul de finantare (de exemplu Acordurile Europene, Acordul-cadru, Memorandumul de intelegere privind instituirea Fondului National etc.).
    *26) JO L 178, 12.07.1994, p.p. 43 - 46

    b) Efectuate de catre Comisie
    Toate memorandumurile de finantare, precum si contractele incheiate ca urmare a acestora sunt supuse supravegherii si controlului financiar de catre Comisie (inclusiv de Biroul European Antifrauda) si auditurilor Curtii de Conturi Europene. Acestea includ controale la fata locului si, atat timp cat Sistemul extins descentralizat nu este inca aplicabil Agentiei de Implementare din tara candidata respectiva, masuri precum verificarea prealabila a procedurilor de licitatie si contractare, efectuate de Delegatia CE din tara candidata respectiva.
    Pentru a asigura o protectie eficienta a intereselor financiare ale Comunitatii, Comisia poate face controale si inspectii la fata locului conform dispozitiilor Regulamentului Consiliului (Euratom, CE) nr. 2185/96*27).
    Conturile si operatiunile Fondului National si, acolo unde este cazul, ale OPCP si ale tuturor Agentiilor de Implementare relevante pot fi controlate dupa cum considera Comisia, de catre un auditor extern angajat de Comisie, fara a aduce atingere atributiilor Comisiei si ale Curtii de Conturi a Comunitatilor Europene, asa cum se mentioneaza in documentul "Conditiile generale privind Memorandumul de finantare", anexat la Acordul-cadru.
------------
    *27) JO L 292, 15.11.1996, p.p. 2 - 5

    6. Transparenta/publicitate

    Fiecare responsabil cu autorizarea programului raspunde de asigurarea masurilor necesare pentru o publicitate adecvata a tuturor activitatilor finantate prin program. Acest lucru se va realiza in stransa legatura cu Delegatia Comisiei Europene. Detalii suplimentare se regasesc in anexa "Transparenta/publicitate" (anexata).

    7. Conditii speciale

    Pentru implementarea cu succes a Programului Transfrontalier Phare 2003 dintre Romania si Bulgaria, Guvernul Bulgariei trebuie sa faca un efort deosebit pentru identificarea si remedierea deficientelor si slabiciunilor in gestionarea programelor de cooperare transfrontaliera. Pana la 31 martie 2004, Coordonatorul national al asistentei va elabora si va prezenta Comisiei un plan de construire a capacitatii de cooperare transfrontaliera, pentru perioada 2004 - 2006, in care sa precizeze actiunile necesare pentru intarirea agentiei de implementare si a autoritatilor de implementare. Planul trebuie sa acopere masurile necesare pentru a se asigura ca organismele mai sus mentionate au personal corespunzator, angajat cu norma intreaga, bugete de functionare corespunzatoare si ca sunt indeplinite toate celelalte conditii pentru implementarea actualelor si viitoarelor programe de cooperare transfrontaliera. Nici un contract cofinantat de Phare pentru Bulgaria nu poate fi semnat inainte ca aceasta conditie sa fie indeplinita, cu exceptia proiectului 005-631.02/2003 "Dezvoltarea economica durabila a regiunii transfrontaliere bulgaro-romane" si a activitatilor prevazute in componenta 1 (identificarea si pregatirea viitoarelor proiecte transfrontaliere in domeniul protejarii mediului) din proiectul 005-631.04/2003 "Promovarea unei dezvoltari durabile si conservarea biodiversitatii in regiunea transfrontaliera bulgaro-romana".
    Pentru punerea in practica cu succes a Programului Transfrontalier Phare 2003 dintre Romania si Bulgaria, Guvernul Romaniei trebuie sa faca un efort deosebit pentru identificarea si remedierea deficientelor si slabiciunilor in gestionarea programelor de cooperare transfrontaliera. Pana la 31 martie 2004, Coordonatorul national al asistentei va elabora si va prezenta Comisiei un plan de construire a capacitatii de cooperare transfrontaliera, pentru perioada 2004 - 2006, in care sa precizeze actiunile necesare pentru intarirea agentiei de implementare si a autoritatilor de implementare. Planul trebuie sa acopere masurile necesare pentru a se asigura ca organismele mai sus mentionate au personal corespunzator, angajat cu norma intreaga, bugete de functionare corespunzatoare si ca sunt indeplinite toate celelalte conditii pentru implementarea actualelor si viitoarelor programe de cooperare transfrontaliera. Documentul va descrie primele actiuni concrete deja puse in practica pentru a aduce capacitatea administrativa la un nivel adecvat pentru anul 2004 (resurse umane si logistica: transport, acces la numere de telefon internationale etc.). Nici un contract cofinantat de Phare pentru Romania nu poate fi semnat inainte ca aceasta conditie sa fie indeplinita cu exceptia proiectului 005-701.05/2003 "Dezvoltarea economica durabila a regiunii transfrontaliere bulgaro-romane" si a activitatilor prevazute in componenta 1 (identificarea si pregatirea viitoarelor proiecte transfrontaliere in domeniul protejarii naturii) din proiectul 005-701.04/2003 "Promovarea unei dezvoltari durabile si conservarea biodiversitatii in regiunea transfrontaliera bulgaro-romana".
    In cazul in care angajamentele convenite nu sunt indeplinite din motive care intra in limitele competentelor Guvernului Bulgariei sau ale Guvernului Romaniei, Comisia Europeana poate sa modifice programul cu scopul ca, daca aceasta considera necesar, Comisia sa poata anula tot programul sau o parte din acesta si/sau sa realoce fondurile neutilizate in alte scopuri, in concordanta cu obiectivele Programului Phare.

    Bugetul pe alocari globale si per componenta - Romania

 ______________________________________________________________________________
|      Programe      |   Buget Phare in MEUR   |Total |Beneficiar|IFI*)| Total |
|                    |                         |Phare |    *)    |     | global|
|____________________|_________________________|______|__________|_____|_______|
|                    |Investitie|Constructie   |(I+CI)|          |     |       |
|                    |          |Institutionala|      |          |     |       |
|____________________|__________|______________|______|__________|_____|_______|
|  2003/005-701.01   |          |              |      |          |     |       |
|____________________|__________|______________|______|__________|_____|_______|
|Giurgiu -           |   2.655  |     0.000    | 2.655|   0.985  |     |  3.640|
|Imbunatatirea       |          |              |      |          |     |       |
|infrastructurii de  |          |              |      |          |     |       |
|acces la frontiera  |          |              |      |          |     |       |
|____________________|__________|______________|______|__________|_____|_______|
|  2003/005-701.02   |          |              |      |          |     |       |
|____________________|__________|______________|______|__________|_____|_______|
|Dig de-a lungul     |   1.845  |     0.000    | 1.845|   2.155  |     |  4.000|
|Dunarii intre       |          |              |      |          |     |       |
|Boianu - Sticleanu  |          |              |      |          |     |       |
|____________________|__________|______________|______|__________|_____|_______|
|  2003/005-701.03   |          |              |      |          |     |       |
|____________________|__________|______________|______|__________|_____|_______|
|Dezvoltarea unui    |   0.000  |     0.700    | 0.700|   0.000  |     |  0.700|
|program pentru      |          |              |      |          |     |       |
|gestionarea         |          |              |      |          |     |       |
|calitatii aerului in|          |              |      |          |     |       |
|regiunea romaneasca |          |              |      |          |     |       |
|de-a lungul         |          |              |      |          |     |       |
|frontierei bulgare, |          |              |      |          |     |       |
|pe Dunarea de jos   |          |              |      |          |     |       |
|____________________|__________|______________|______|__________|_____|_______|
|  2003/005-701.04   |          |              |      |          |     |       |
|____________________|__________|______________|______|__________|_____|_______|
|Promovarea          |   0.600  |     0.400    | 1.000|   0.380  |     |  1.380|
|dezvoltarii durabile|          |              |      |          |     |       |
|si conservarea      |          |              |      |          |     |       |
|biodiversitatii in  |          |              |      |          |     |       |
|regiunea            |          |              |      |          |     |       |
|transfrontaliera    |          |              |      |          |     |       |
|bulgaro-romana      |          |              |      |          |     |       |
|____________________|__________|______________|______|__________|_____|_______|
|  2003/005-701.05   |          |              |      |          |     |       |
|____________________|__________|______________|______|__________|_____|_______|
|Dezvoltarea         |   0.000  |     0.700    | 0.700|   0.000  |     |  0.700|
|economica durabila  |          |              |      |          |     |       |
|a regiunii          |          |              |      |          |     |       |
|transfrontaliere    |          |              |      |          |     |       |
|bulgaro-romane      |          |              |      |          |     |       |
|____________________|__________|______________|______|__________|_____|_______|
|  2003/005-701.06   |          |              |      |          |     |       |
|____________________|__________|______________|______|__________|_____|_______|
|Fondul Comun pentru |   0.000  |     0.800    | 0.800|   0.083  |     |  0.883|
|Proiecte Mici       |          |              |      |          |     |       |
|____________________|__________|______________|______|__________|_____|_______|
|  2003/005-701.07   |          |              |      |          |     |       |
|____________________|__________|______________|______|__________|_____|_______|
|Mecanismul de       |   0.000  |     0.300    | 0.300|   0.000  |     |  0.300|
|pregatire a         |          |              |      |          |     |       |
|proiectelor         |          |              |      |          |     |       |
|____________________|__________|______________|______|__________|_____|_______|
|  TOTAL             |   5.100  |     2.900    | 8.000|   3.603  |0.000| 11.603|
|____________________|__________|______________|______|__________|_____|_______|
    *)
    *)

    ANEXA D

    PRIVIND INFORMAREA SI PUBLICITATEA PENTRU PROGRAMELE PHARE, ISPA SI SAPARD ALE COMUNITATILOR EUROPENE

    1. Obiectiv si sfera de actiune

    Masurile de informare si publicitate privind asistenta din partea Comunitatii Europene prin Programul Phare au intentia de a creste gradul de constientizare a publicului si transparenta actiunilor UE, precum si de a crea o imagine consistenta privind masurile respective in toate tarile beneficiare. Informarea si publicitatea privesc masurile care primesc o contributie de la Programul Phare.

    2. Principii generale

    Fiecare responsabil cu autorizarea programului care raspunde de implementarea memorandumurilor financiare si a altor forme de asistenta va raspunde pentru publicitatea la fata locului. Aceasta actiune se va desfasura in cooperare cu Delegatiile Comisiei Europene, care vor fi informate asupra demersurilor facute in acest scop.
    Autoritatile nationale si regionale competente vor desfasura activitatile necesare pentru a asigura aplicarea efectiva a acestor aranjamente si pentru a colabora cu Delegatia Comisiei Europene la fata locului.
    Masurile de informare si publicitate descrise mai jos se bazeaza pe prevederile reglementarilor si deciziilor ce se aplica fondurilor structurale. Acestea sunt:
    - Reglementarea (CEE) 1159/2000 Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L 130/30 din 31 mai 2000;
    - Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L 152/39 din 18 iunie 1994.

    Prevederi specifice privind ISPA sunt incluse in:
    - Decizia Comisiei din 22 iunie 2001; Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L 182/58.
    Masurile de informare si publicitate trebuie sa fie conforme cu prevederile reglementarilor si deciziilor mai sus mentionate. Un manual de conformitate poate fi pus la dispozitia autoritatilor nationale, regionale si locale de catre Delegatia Comisiei Europene din tara respectiva.

    3. Informarea si publicitatea privind programele Phare

    Informarea si publicitatea vor face subiectul unui set de masuri coerente, definite de autoritatile nationale, regionale si locale competente, in colaborare cu Delegatiile Comisiei Europene, pentru durata Memorandumului de finantare, si va privi atat programele, cat si alte forme de asistenta.
    Costul informarii si publicitatii referitoare la proiecte individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.
    Cand sunt implementate programe Phare, se vor aplica masurile mentionate mai jos la lit. (a) si (b):
    (a) Autoritatile competente din tarile beneficiare trebuie sa publice continutul programelor si al altor forme de asistenta in forma cea mai potrivita. Ele trebuie sa asigure faptul ca asemenea documente sunt distribuite in mod corespunzator si trebuie sa le puna la dispozitia partilor interesate. Ele trebuie sa asigure prezentarea consecventa pe tot teritoriul tarii beneficiare a materialelor de informare si publicitate produse.
    (b) Masurile de informare si publicitate la fata locului trebuie sa cuprinda urmatoarele:
    (i) In cazul investitiilor de infrastructura cu un cost ce depaseste 1 milion euro:
    - panouri ridicate pe locurile respective, care sa fie instalate in concordanta cu prevederile reglementarilor si deciziilor mentionate in paragraful 2 de mai sus, si specificatii tehnice din manual, care sa fie furnizate de catre Delegatia Comisiei Europene in tara respectiva.
    - Placute permanente pentru lucrarile de infrastructura accesibile publicului larg, care sa fie instalate conform prevederilor reglementarilor si deciziilor mentionate in paragraful 2 de mai sus, si specificatii tehnice din manual care sa fie furnizate de catre Delegatia Comisiei Europene din tara respectiva.
    (ii) In cazul investitiilor productive, masuri pentru dezvoltarea potentialului local si orice alte masuri beneficiind de finantare Phare, ISPA sau SAPARD:
    - masuri care sa constientizeze beneficiarii potentiali si publicul larg cu privire la asistenta Phare, ISPA sau SAPARD, in concordanta cu reglementarile citate la paragraful 3 (b) (i) de mai sus;
    - masuri adresate solicitantilor de ajutoare de stat, partial finantate de Phare, ISPA sau SAPARD sub forma unei indicatii in formularele care trebuie sa fie completate de asemenea solicitanti, ca parte a ajutorului vine din partea UE si in mod special de la programele Phare, ISPA sau SAPARD, in concordanta cu reglementarile de mai sus.

    4. Vizibilitatea asistentei UE in cercurile de afaceri si printre potentialii beneficiari si pentru publicul larg

    4.1. Cercurile de afaceri
    Cercurile de afaceri trebuie implicate cat mai mult posibil in asistenta care le priveste in modul cel mai direct.
    Autoritatile responsabile cu implementarea asistentei vor asigura existenta canalelor potrivite pentru diseminarea informatiilor catre potentialii beneficiari, in special catre intreprinderile mici si mijlocii. Acestea trebuie sa cuprinda si o indicatie privind procedurile administrative care trebuie urmate.
    4.2. Alti beneficiari potentiali
    Autoritatile responsabile cu implementarea asistentei vor asigura existenta canalelor potrivite pentru diseminarea informatiilor catre toate persoanele care beneficiaza sau care ar putea beneficia de masuri privind instruirea, ocuparea fortei de munca sau dezvoltarea resurselor umane. In acest sens, se va asigura cooperarea dintre organismele de invatamant profesional implicate in ocuparea fortei de munca, afaceri si grupurile de afaceri, centrele de instruire si organizatiile neguvernamentale.

    Formulare
    Formularele emise de autoritatile nationale, regionale sau locale privind anuntarea, solicitarea si acordarea de fonduri nerambursabile de asistenta destinate beneficiarilor finali sau oricarei alte entitati eligibile pentru asemenea asistenta vor trebui sa indice faptul ca UE si in mod special Programele Phare, ISPA sau SAPARD furnizeaza sprijinul financiar. Notificarea de asistenta transmisa beneficiarilor va mentiona volumul sau procentul de asistenta finantat de programul in cauza. Daca asemenea documente poarta stema nationala sau regionala, ele vor purta de asemenea si insemnul UE de aceeasi marime.
    4.3. Publicul general

    Media
    Autoritatile competente vor informa mass-media, in maniera cea mai potrivita, despre actiunile cofinantate de UE si in special de Phare, ISPA sau SAPARD. Asemenea participare va fi reflectata in mod corect in aceasta informare.
    In acest scop, lansarea operatiunilor (dupa ce au fost adoptate de Comisie) si fazele importante ale implementarii lor vor face subiectul unor masuri de informare, cu precadere in mass-media regionala (presa, radio si televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzatoare cu Delegatia Comisiei Europene din tara beneficiara.
    Principiile mentionate in cele doua paragrafe precedente se vor aplica anunturilor, cum ar fi comunicate de presa sau comunicate de publicitate.

    Actiuni informative
    Organizarea de actiuni informative, cum ar fi conferinte, seminarii, targuri si expozitii in legatura cu implementarea operatiunilor partial finantate de Programele Phare, ISPA sau SAPARD va urmari sa faca explicita participarea UE. Poate fi folosita ocazia pentru a se expune steagurile europene in camerele unde au loc intalniri si se pune emblema UE pe documente, in functie de situatie. Delegatia Comisiei Europene din tara beneficiara va ajuta, dupa necesitati, la pregatirea si realizarea acestor evenimente.

    Materiale informative
    Publicatiile (cum ar fi brosuri si pliante) despre programe si masuri similare finantate sau cofinantate de Phare, ISPA sau SAPARD trebuie sa contina pe pagina de titlu o indicatie clara a participarii UE, precum si simbolul UE, in cazul in care stema nationala sau regionala este folosita.
    In cazul in care asemenea publicatii includ o prefata, aceasta trebuie semnata atat de persoana responsabila in tara beneficiara, cat si de delegatul Comisiei, in numele acesteia, pentru a asigura ca participarea UE este clara.
    Aceste publicatii se vor referi la organismele nationale si regionale responsabile cu informarea partilor interesate.
    Principiile mentionate mai sus se vor aplica, de asemenea, si materialelor audiovizuale.

    5. Aranjamente speciale privind panouri, placute permanente si postere

    Pentru a asigura vizibilitatea masurilor finantate partial de programele Phare, ISPA sau SAPARD, tarile beneficiare vor asigura faptul ca urmatoarele masuri de informare si publicitate se supun urmatoarelor:

    Panouri
    Panourile care furnizeaza informatii privind participarea UE la finantarea investitiei ar trebui ridicate la locul tuturor proiectelor in care participarea UE ajunge pana la de 1 milion euro sau mai mult. Chiar in cazul in care autoritatile nationale sau regionale competente nu ridica un panou care sa anunte propria lor implicare in finantare, asistenta UE trebuie mentionata oricum pe un panou special. Panourile trebuie sa fie de o marime corespunzatoare anvergurii operatiunii (tinand seama de marimea cofinantarii din partea UE) si trebuie sa fie pregatite conform instructiunilor prevazute in manualul tehnic ce se poate obtine de la Delegatiile Comisiei Europene, la care se face referire mai sus.
    Panourile vor fi mutate din loc nu mai devreme de sase luni dupa terminarea lucrarilor si inlocuite, in cazurile in care este posibil, de o placuta permanenta in conformitate cu specificatiile descrise in manualul tehnic la care se face referire mai sus.

    Placute permanente
    Placute permanente ar trebui amplasate in zonele accesibile publicului larg (centre de congrese, aeroporturi, statii etc). In plus fata de insemnul UE, asemenea placute trebuie sa specifice partea finantata de UE, alaturi de o mentiune a programului in cauza (Phare, ISPA sau SAPARD).
    In cazul in care o autoritate nationala, regionala sau locala sau un alt beneficiar decide sa ridice un panou, sa plaseze o placuta permanenta, sa afiseze un poster sau sa ia orice alta masura pentru a da informatii despre proiecte cu un cost mai mic de 1 milion euro, participarea UE trebuie de asemenea sa fie indicata.

    6. Prevederi finale

    Autoritatile nationale, regionale sau locale implicate pot lua, in orice situatie, masuri suplimentare, daca le considera a fi necesare. Ele vor consulta Delegatia Comisiei Europene si o vor informa despre initiativele pe care le au in vedere, astfel incat Delegatia sa poata participa in mod corespunzator in realizarea acestora.
    Pentru a inlesni implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul Delegatiilor sale la fata locului, va asigura asistenta tehnica sub forma indrumarii asupra cerintelor de design, in cazul in care este necesar. Se va realiza un manual, scris in limba tarii respective, care va contine indicatii detaliate in forma electronica si acesta va fi disponibil la cerere.



SmartCity5

COMENTARII la Ordinul 1888/2004

Momentan nu exista niciun comentariu la Ordinul 1888 din 2004
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Legea 218 2013
    Do You Need A Loan To Consolidate Your Debt At 1.0%? RMPCapitals@gmail.com ( RMPCapitals@usa.com ) Or A Personal Loans * Business Loans etc. Interested Parties Should Contact Us For More Information Through Via E-mail: RMPCapitals@gmail.com ( RMPCapitals@usa.com ) Are You A Business Man Or Woman? Are You In Any Financial Mess Or Do You Need Funds To Start Up Your Own Business ? Do You Have A Low Credit Score And You Are Finding It Hard To Obtain Capital Loan From Local Banks And Other Financial Institutes?. Interested Parties Should Contact Us For More Information Through Via E-mail: RMPCapitals@gmail.com ( RMPCapitals@usa.com ) Do You Need A Loan To Consolidate Your Debt At 1.0%? RMPCapitals@gmail.com ( RMPCapitals@usa.com ) Or A Personal Loans * Business Loans etc. Interested Parties Should Contact Us For More Information Through Via E-mail: RMPCapitals@gmail.com ( RMPCapitals@usa.com )
ANONIM a comentat Hotărârea 748 2017
    O zi buna Aveți nevoie de un împrumut pentru fiecare scop? Te afli într-o problemă financiară? Firma de împrumut Bridge Finance este garantată în furnizarea de servicii financiare clienților cu o dobândă favorabilă. Împrumuturile noastre sunt ușoare și rapide. Contactați-ne astăzi pentru a obține împrumutul de care aveți nevoie. Putem asorta orice împrumut cu o rată a dobânzii de 2% la bugetul dvs. Dacă sunteți interesat, vă rugăm să ne contactați imediat prin următoarele (adrianbay0008@gmail.com)
ANONIM a comentat OUG 110 2007
    Oferta noastră propusă pentru clienți în noul an este un angajament pozitiv și total, așa că colaborarea cu noi vă oferă maximă asigurare de a obține finanțare pentru că avem un rating A+ în finanțare. Frank Loan Services (FLS) de-a lungul anilor a fost apreciat ca una dintre cele mai bune companii online cu o rată a dobânzii mai ieftină. Dacă aveți nevoie de finanțare, nu ezitați să ne contactați prin telefon (713-389-6778) sau prin e-mail: k.frankloans@gmail.com
ANONIM a comentat Hotărârea 1790 2005
    Salutare tuturor, Este vorba de Greg Sherman Financial Aid Company, o companie de renume cu gajul îndeplinit pentru a oferi împrumuturilor financiare o nouă definiție. Obiectivele noastre au fost întotdeauna să aducem servicii eficiente de împrumut la fiecare ușă a fiecărui solicitant autentic și eligibil, fiind o persoană fizică, companii sau organizații care colaborează din orice parte a lumii care este în căutarea unui împrumut în scop personal, start-up-uri de afaceri. , extinderea afacerii etc. Pentru mai multe întrebări, vă rugăm să ne contactați prin e-mail: gregshermanfinancialaid@gmail.com Mulțumiri, Dept.
ANONIM a comentat Decretul 388 2019
    Salutare tuturor, Este vorba de Greg Sherman Financial Aid Company, o companie de renume cu gajul îndeplinit pentru a oferi împrumuturilor financiare o nouă definiție. Obiectivele noastre au fost întotdeauna să aducem servicii eficiente de împrumut la fiecare ușă a fiecărui solicitant autentic și eligibil, fiind o persoană fizică, companii sau organizații care colaborează din orice parte a lumii care este în căutarea unui împrumut în scop personal, start-up-uri de afaceri. , extinderea afacerii etc. Pentru mai multe întrebări, vă rugăm să ne contactați prin e-mail: gregshermanfinancialaid@gmail.com Mulțumiri, Dept.
ANONIM a comentat Ordin 1103 2019
    O zi buna Aveți nevoie de un împrumut pentru fiecare scop? Te afli într-o problemă financiară? Firma de împrumut Bridge Finance este garantată în furnizarea de servicii financiare clienților cu o dobândă favorabilă. Împrumuturile noastre sunt ușoare și rapide. Contactați-ne astăzi pentru a obține împrumutul de care aveți nevoie. Putem asorta orice împrumut cu o rată a dobânzii de 2%. Dacă sunteți interesat, vă rugăm să ne contactați imediat prin (adrianbay0008@gmail.com)
ANONIM a comentat Legea 36 1995
    Obținerea unui împrumut legitim a fost întotdeauna o problemă uriașă Pentru atât de mulți clienți care au nevoi financiare. Problema creditului necorespunzător și a garanțiilor sunt ceva de care clienții sunt întotdeauna îngrijorați atunci când solicită un împrumut de la un creditor legitim. Dar MIDLAND CREDIT FIRM.a făcut această diferență în industria creditelor. MIDLAND CREDIT FIRM a fost acreditat de consiliul organizației de creditare pentru a acorda împrumuturi clienților locali și internaționali cu o dobândă de 3%. Ni s-a oferit privilegiul de a răspunde nevoilor dvs. financiare. Problema creditului nu ar trebui să te împiedice să obții împrumutul de care ai nevoie. Serviciile noastre includ următoarele: - * Împrumuturi pentru investitori *Consolidarea datoriilor * A doua ipotecă * Împrumuturi de afaceri *Imprumuturi personale * Împrumuturi internaționale Fără securitate socială și fără cec de credit, 100% garanție. Tot ce trebuie să faceți este să ne anunțați exact ce doriți și cu siguranță vom face ca visul dvs. să devină realitate. MIDLAND CREDIT FIRM spune DA atunci când băncile dvs. spun NU. În cele din urmă, finanțăm o firmă de împrumuturi la scară mică, intermediari, instituții financiare la scară mică pentru că avem capital nelimitat. Pentru detalii suplimentare despre cumpărarea unui împrumut de la noi: Răspundeți imediat la acest e-mail: midland.credit2@gmail.com Nume companie: MIDLAND CREDIT HOME Email companie midland.credit2@gmail.com ID NMLS al companiei: 315276. Site-ul companiei: midlandcreditonline.com Motto: Investiția pentru generații.
ANONIM a comentat Decretul 62 2019
    Sunt Marie Reilly, o împrumutată împrumutată privată și legitimă. Ești un bărbat sau o femeie de afaceri? Aveți vreo mizerie financiară sau aveți nevoie de fonduri pentru a vă începe propria afacere? Aveți nevoie de un împrumut pentru a începe o scară plăcută mică și o afacere medie? Aveți un scor de credit scăzut și vă este greu să obțineți împrumuturi de capital de la băncile locale și alte institutii financiare ?. - Intermediarii / Consultanții / Brokerii sunt bineveniți să aducă clienții lor și sunt protejați 100%. Părțile interesate ar trebui să mă contacteze pentru mai multe informații via: mariereillyfinancialaid@gmail.com
ANONIM a comentat Hotărârea 118 2010
    povești de adormit copii.statul aruncă bani pe pază gratuită a suprafețelor mici de pădure decât să fie interesat să le cumpere.praf aruncat în ochii opiniei publice privind preocuparea statului pentru păstrarea acestei avuții naționale.
ANONIM a comentat Hotărârea 118 2010
    povești de adormit copii.statul aruncă bani pe pază gratuită a suprafețelor mici de pădure decât să fie interesat să le cumpere.praf aruncat în ochii opiniei publice privind preocuparea statului pentru păstrarea acestei avuții naționale.
Alte acte pe aceeaşi temă cu Ordin 1888/2004
Ordin 187 2007
privind modificarea unor ordine ale ministrului finantelor publice pentru publicarea memorandumurilor de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana
Ordonanţa 15 2005
pentru reglementarea unor aspecte financiar-contabile aplicabile in implementarea programelor PHARE prevazute in Memorandumul de finantare incheiat intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Programul national PHARE 2003 pentru Romania, semnat la Bucuresti la 2 decembrie 2003, in Memorandumul de finantare incheiat intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Programul de cooperare transfrontaliera intre Bulgaria si Romania pentru anul 2003, semnat la Bucuresti la 2 decembrie 2003, in Memorandumul de finantare incheiat intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Programul de cooperare transfrontaliera intre Ungaria si Romania pentru anul 2003, semnat la Bucuresti la 2 decembrie 2003, in Memorandumul de finantare incheiat intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la programul "Initiativa Granite Externe 2003 pentru Romania", semnat la Bucuresti la 19 decembrie 2003, si in Memorandumul de finantare incheiat intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Programul 2003 pentru sprijin comunitar in domeniul securitatii nucleare pentru Romania, semnat la Bucuresti la 16 ianuarie 2004
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu