ORDIN
Nr. 170 din 15 februarie 2005
privind aprobarea Reglementarii tehnice "Normativ pentru proiectarea si
montajul peretilor cortina pentru satisfacerea cerintelor de calitate prevazute
de Legea nr. 10/1995", indicativ NP 102-04*)
ACT EMIS DE: MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI
TURISMULUI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 369 bis din 3 mai 2005
*) Ordinul nr. 170/2005 a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 369 din 3 mai 2005 si este reprodus si in acest numar bis.
In conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea
in constructii, cu modificarile ulterioare,
in temeiul art. 2 pct. 45 si al art. 5 alin. (4) din Hotararea Guvernului
nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor,
Constructiilor si Turismului, cu modificarile si completarile ulterioare,
avand in vedere Procesul-verbal de avizare nr. 7 din 12 februarie 2004 al
Comitetului tehnic de specialitate - CTS 5,
ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite urmatorul
ordin:
Art. 1
Se aproba Reglementarea tehnica "Normativ pentru proiectarea si
montajul peretilor cortina pentru satisfacerea cerintelor de calitate prevazute
de Legea nr. 10/1995", indicativ NP 102-04, elaborata de Universitatea
Tehnica de Constructii Bucuresti - UTCB, prevazuta in anexa care face parte
integranta din prezentul ordin.
Art. 2
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si
intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii.
Art. 3
La data intrarii in vigoare a prezentului ordin orice dispozitii contrare
isi inceteaza aplicabilitatea.
Ministrul transporturilor,
constructiilor si turismului,
Gheorghe Dobre
ANEXA 1*)
*) Anexa este reprodusa in facsimil.
NORMATIV
pentru proiectarea si montajul peretilor cortina pentru satisfacerea cerintelor
de calitate prevazute de Legea nr. 10/1995, indicativ NP 102-04
CAP. 1
GENERALITATI
1.1 Obiect si domeniu de aplicare
1.1.1 Prezentul normativ se refera la fatadele usoare ale constructiilor,
cunoscute sub denumirea de "sisteme de pereti cortina", care sunt
utilizate pentru inchiderile totale sau partiale ale acestora. Acesta
stabileste exigente de proiectare si de montaj a peretilor cortina vitrati, in
conditiile satisfacerii cerintelor de calitate prevazute in urmatoarele
documente oficiale:
- Legea nr. 10/1995 - Legea calitatii in constructii.
- Hotararea Guvernului Romaniei nr. 766/1997 (anexa 3; categoria de
importanta a constructiei).
- Normativul P-100-92 (clasa de importanta a constructiei).
Se va considera ca aceste exigente sunt obligatorii si au caracter minimal,
in sensul ca nu sunt limitative.
1.1.2 Prin proiectarea sistemelor de pereti cortina se va urmari:
- limitarea avarierii unor componente rezistente ale sistemelor de pereti
cortina vitrati si evitarea posibilitatii de prabusire a intregului ansamblu,
in vederea evitarii pierderilor de vieti omenesti, sau a ranirii grave a
oamenilor (in special ca rezultat al spargerii geamurilor) si limitarea
pagubelor materiale;
- realizarea unor fatade cu o estetica deosebita, care sa raspunda
exigentelor arhitecturale impuse de proprietarii de cladiri.
1.1.3 La montajul sistemelor de pereti cortina se va urmari:
- utilizarea de produse de calitatea celor prevazute in proiect (calitate
certificata atat prin agremente tehnice, cat si prin determinari experimentale
specifice, impuse de proiectant prin Caietul de Sarcini);
- aplicarea cu strictete a tehnologiilor de executie, specifice sistemului
de perete cortina vitrat care a fost selectat;
- respectarea, pe santier, a tuturor detaliilor "de firma"
continute de proiectul de executie.
1.1.4 Pe durata de utilizare a sistemelor de pereti cortina vitrati se vor
respecta, intocmai, masurile de intretinere prevazute in proiect, pentru a
pastra nediminuata capacitatea de rezistenta si de stabilitate a acestora,
detectarea unor eventuale avarii si interventia in caz de necesitate, pentru
eliminarea cauzelor care le-au generat.
1.1.5 Sistemele de pereti cortina vitrati se utilizeaza atat la
constructiile noi, cat si la remodelarea fatadelor unor constructii existente,
contribuind, in asociere cu eventuale lucrari de consolidare, la schimbarea
aspectului cladirii, aducand o noua expresie arhitecturala in zona de amplasare
a constructiei.
1.1.6 In conditii de rezistenta si de stabilitate proprii si asigurand
exigentele de durabilitate in exploatare, sistemele de pereti cortina trebuie
sa garanteze toate cerintele peretilor exteriori ai cladirilor, in conditiile
obtinerii unor avantaje suplimentare privind:
- realizarea unui mod nou de exprimare arhitecturala, care transforma
"ideea de perete" intr-un ecran cu multiple functii, la exterior
conferind cladirilor suplete si eleganta, iar la interior fiind adaptat pentru
toate exigentele de confort;
- reducerea greutatii totale a constructiei, cu efect favorabil asupra
dimensionarii, mai economice, a elementelor sistemului structural de rezistenta
al acesteia, in special in zone cu grad de seismicitate ridicat, in combinatie
cu un sistem de pereti de compartimentare usori din gips - carton, permite
cresterea deplasarilor relative de nivel admisibile ale constructiei (in
Normativul P-100-92, Delta_r/H_e </= 0,007);
- izolarea termica si acustica (la zgomot aerian), etanseitatea la apa din
precipitatii si la infiltratii produse de actiunea dinamica a vantului (de
exemplu la patrunderea prafului din exterior);
- marirea suprafetei utile a constructiilor la o aceeasi suprafata
construita, prin reducerea grosimii peretilor exteriori;
- executia industrializata a elementelor componente pentru intreaga fatada,
avand drept rezultat realizarea unui produs complex, controlabil in fiecare
faza de executie si cu calitati deosebite de durabilitate in timp;
- efectuarea unui montaj de precizie si cu inalta productivitate, tinand
seama ca fatadele cortina reprezinta un produs modern, la a carui realizare
tehnologiile de fabricatie si de montaj sunt mai riguroase in ceea ce priveste
incadrarea in abateri geometrice si de forma;
- asigurarea posibilitatilor de demontare a unor componente nu numai din
exteriorul, ci si dinspre interiorul constructiilor, respectiv de inlocuire a
geamurilor crapate/sparte;
- intretinerea usoara si un cost mai redus, in raport cu cel cerut de intretinerea
periodica a finisajelor peretilor traditionali.
1.1.7 Libertatea compozitiei nu este data numai de alegerea materialelor
(oglinda, aliaje de aluminiu, emailuri, geamuri colorate), ci si prin
alternanta volumelor cu jocuri de pereti cortina, creand fie elemente complet
plane (cu configuratii ascunse), fie cu configuratii avand o anume dominanta,
verticala sau orizontala, sau cu ambele, cu alternari de zone pline sau vitrate
in intregime, cu jocuri de lumini si umbre.
1.1.8 Decizia adoptarii solutiilor cu sisteme de pereti cortina apartine
proprietarilor cladirilor, dar aceasta trebuie sa fie fundamentata printr-o
serie de argumente referitoare la:
- categoria de importanta si gradul de reprezentativitate a cladirii in
peisajul urban;
- tipul si caracteristicile sistemului structural al cladirii;
- zona seismica in care este amplasata constructia (valori maxime ale
acceleratiilor miscarii seismice, compozitia spectrala);
- influenta conditiilor locale ale amplasamentului asupra actiunii seismice
si asupra raspunsului structural;
- influenta conditiilor climatice ale zonei etc.
1.1.9 Prezentul normativ se adreseaza urmatoarelor categorii de
participanti, implicati in realizarea sistemelor de pereti cortina:
investitori, proiectanti, verificatori de proiecte, producatori si
distribuitori ai sistemelor de pereti cortina, constructori, personal de
intretinere si de reparatii locale, institutiilor implicate in acordarea de
agremente tehnice (unitati de cercetare, laboratoare autorizate, Comitetul
Tehnic Permanent pentru Constructii).
1.1.10 Sistemele de pereti cortina au un domeniu de utilizare larg, pornind
de la constructiile pentru birouri, constructii administrative si cladiri
pentru banci (inalte sau cu sali aglomerate), cladiri industriale cu mai multe
sau mai putine niveluri si ajungand, mai rar, la constructii de locuinte, ca
urmare a costului mai ridicat al acestora in raport cu cel al peretilor
realizati in solutii conventionale (pereti din caramida, din BCA, sau cei
realizati din panouri mari). Sistemele de pereti cortina pot fi folosite si
pentru inchiderea unor spatii interioare (atriumuri), precum si pentru
constructia de luminatoare autoportante sau aplicate pe structuri din otel,
beton, sau lemn.
1.1.11 Prevederile prezentului normativ se aplica si vitrinelor de mari
dimensiuni ale magazinelor si spatiilor de expunere situate la primele niveluri
ale cladirilor.
1.1.12 Nivelurile de performanta ale sistemelor de pereti cortina sunt
conditionate si de nivelurile de performanta ale cladirilor, tinand seama de
toate actiunile care se pot manifesta asupra acestora pe timpul duratei de
exploatare, prevazuta in proiect.
1.1.13 Nu fac obiectul prezentului normativ:
- elementele de constructii vitrate fara sistem structural propriu (la care
panourile de sticla se imbina direct intre ele, formand o structura
autoportanta), sau cele care au structura proprie cu rigiditate redusa (de
exemplu, fermele de cabluri);
- suprafetele vitrate de mari dimensiuni, asezate orizontal sau inclinat,
care acopera diferite spatii functionale.
1.2 Lista documentelor tehnice normative de referinta
Prezentul normativ se va utiliza impreuna cu urmatoarele reglementari
tehnice:
[1] C107/1-97 Normativ privind calculul coeficientilor globali
de izolare termica la cladirile de locuit
[2] C107/2-97 Normativ pentru calculul coeficientului global
de izolare termica la cladiri cu alta destinatie
decat locuirea
[3] C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al
elementelor de constructie ale cladirilor
[4] C107/4-97 Ghid pentru calculul performantelor termotehnice
ale cladirilor de locuit
[5] SR EN 13116:2002 Pereti cortina - Rezistenta la incarcarea data
de vant - Exigente de performanta
[6] SR EN 12179:2002 Pereti cortina - Rezistenta la incarcarea data
de vant - Metode de testare
[7] SR EN 12154:2002 Pereti cortina - Impermeabilitatea la actiunea
apei - Clasificarea exigentelor de performanta
[8] SR EN 12155:2002 Pereti cortina - Impermeabilitatea la actiunea
apei - Incercare de laborator la presiunea statica
[9] SR EN 13050:2002 Pereti cortina - Impermeabilitatea la actiunea
apei - Incercari de laborator la presiunea
dinamica a aerului si la pulverizarea apei
[10] SR EN 13051:2002 Pereti cortina - Impermeabilitatea la actiunea
apei - Incercari in situ
[11] SR EN 12153:2002 Pereti cortina - Permeabilitatea la aer -
Incercari de laborator
[12] SR EN ISO 717-1:2000 Acustica. Evaluarea izolarii acustice a cladirilor
si a elementelor de constructie. Partea 1: Izolarea
la zgomot aerian.
[13] SR EN ISO 717-2:2000 Acustica. Evaluarea izolarii acustice a cladirilor
si a elementelor de constructie. Partea 2: Izolarea
la zgomot de impact.
[14] SR EN 572-1:1996 Sticla in cladiri - Produse din sticla silicatica
calco-sodica. Partea 1: Definire, proprietati
generale fizice si mecanice.
[15] STAS 6472/7-85 Calculul permeabilitatii la aer a elementelor si
materialelor de constructii.
[16] STAS 6156-86 Acustica in constructii. Protectia impotriva
zgomotului in constructii civile si
social-culturale. Limite admisibile si parametri
de izolare acustica.
[17] STAS 10100/0-75 Principii generale de verificare a sigurantei
constructiilor.
[18] STAS 10101/0-75 Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea
actiunilor.
[19] STAS 10101/1-78 Actiuni in constructii. Greutati tehnice si
incarcari permanente.
[20] STAS 10101/2-75 Actiuni in constructii. Incarcari datorita
procesului de exploatare.
[21] STAS 10101/OA-77 Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea
actiunilor pentru constructii civile si
industriale.
[22] STAS 10101/20-90 Actiuni in constructii. Incarcari date de vant.
[23] STAS 10101/21-92 Actiuni in constructii. Incarcari date de zapada.
[24] STAS 10101/23-75 Actiuni in constructii. Incarcari date de
temperatura exterioara.
[25] STAS 10101/23A-78 Actiuni in constructii. Incarcari date de
temperaturi exterioare in constructii civile si
industriale.
[26] STAS 10101/2A1-87 Actiuni in constructii. Incarcari tehnologice
din exploatare pentru constructii civile,
industriale si agrozootehnice.
[27] P118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor.
[28] P100-92/96 Normativ pentru proiectarea antiseismica a
constructiilor de locuinte, social-culturale,
agrozootehnice si industriale
[29] GAT 056-95 Ghid privind agrementarea tehnica pentru pereti
cortina (PROCEMA S.A.)
[30] ST-035:2000 Specificatie tehnica privind cerinte si criterii
de performanta pentru verificarea antiseismica a
fatadelor cortina (INCERC)
[31] EN 1991-Eurocode 1 Actiuni asupra sistemelor structurale
[32] EN 1998-Eurocode 8 Proiectarea sistemelor structurale la actiuni
seismice
[33] EN 1999-Eurocode 9 Proiectarea sistemelor structurale din aluminiu
[34] SR EN 573-1 ... Aluminiu si aliaje din aluminiu.
SR EN 573-4:1995
[35] SR EN 755-1 ... Aluminiu si aliaje din aluminiu. Bare, tevi si
SR EN 755-8:1997 ... profile extrudate.
2001
1.3 Terminologie
Termenii specifici asociati proiectarii si montajului unui sistem de perete
cortina se regasesc in fiecare dintre actele normative prezentate la paragraful
1.2. Prezentul normativ a fost conceput astfel incat utilizatorul sa nu aiba
nici o dificultate referitoare la intelegerea termenilor. In Capitolul 3 sunt
prezentate componentele unui sistem de perete cortina.
CAP. 2
CLASIFICARI ALE SISTEMELOR DE PERETI CORTINA
2.1 Expresia plastica a sistemelor de pereti cortina, definita prin
dispunerea si alcatuirea elementelor structurii proprii a peretelui, raportul
intre suprafata panourilor vitrate si a celor opace, asezarea panourilor
vitrate sau opace in raport cu structura proprie, culoarea elementelor
structurii proprii, a sticlei si a panourilor opace etc., face parte integranta
din conceptia proiectului de arhitectura si, dupa caz, a cerintelor de urbanism
si constituie tema pentru proiectarea de ansamblu si pentru detalierea
constructiva a peretilor cortina.
2.2 Fatada unei constructii poate fi calificata ca "usoara" daca
are o grosime mica (cca. 10 cm), corespunzand unei mase de 40 - 60 kg/mp si
este realizata exclusiv din materiale netraditionale (aluminiu, otel si
sticla).
2.3 In raport cu pozitia fata de sistemul structural al constructiei,
fatadele usoare se pot clasifica astfel:
- fatade usoare cu montaj in panouri;
- fatade usoare de tip "sistem de perete cortina".
2.4 La fatadele usoare realizate din panouri, panourile de fatada, complet
echipate, se monteaza intre planseele constructiei, avand inaltimea delimitata
de acestea.
2.5 La fatadele usoare de tip "sistem de perete cortina",
panourile vitrate sau opace se monteaza pe un sistem structural propriu din
aluminiu, sau otel, situat in afara planseului care limiteaza cladirea.
2.6 Din punctul de vedere al configuratiei sistemului structural propriu,
acesta poate fi alcatuit astfel:
- cu elemente dispuse intr-o compozitie in care se distinge o dominanta
verticala;
- cu elemente dispuse intr-o compozitie in care se distinge o dominanta
orizontala;
- cu elemente dispuse intr-o compozitie (alcatuire) rectangulara (dar sunt
posibile si alcatuiri particulare cu panouri trapezoidale sau in forma de
paralelogram).
2.7 Forma in plan a sistemului de perete cortina este, de regula, dreapta.
In functie de volumetria cladirii si de expresia plastica a fatadei, acesta
poate fi curba, sau cu contur frant. Pozitia sistemului de perete cortina este,
de regula, verticala, dar unele parti ale acestuia, pot fi inclinate in raport
cu verticala. In alcatuirea sistemelor de pereti cortina pot fi inglobate si
elemente in consola (de exemplu, copertine).
2.8 Din punctul de vedere al imaginii unui perete cortina, vazuta din
exterior, pot fi realizate:
- configuratii in care, din exterior, se vad numai profilele ornament de pe
montanti (perete cortina semistructural);
- configuratii in care, din exterior, se vad numai profilele ornament de pe
riglele-distantier (perete cortina semistructural);
- configuratii in care, din exterior, se vad si montantii si riglele
(perete cortina clasic);
- configuratii in care, din exterior, nu se vad nici montantii si nici
riglele, rostul dintre panouri fiind inchis cu un silicon rezistent la radiatia
ultravioleta, sau sigilat prin intermediul unei garnituri speciale, foaia
exterioara a geamului termoizolant fiind obligatoriu securizata (perete cortina
structural).
2.9 Dupa modul de prindere a panourilor, vitrate sau opace, de sistemul
structural propriu din aluminiu, sau otel, pot exista urmatoarele variante:
- cu fixarea geamurilor termoizolante sau panourilor opace pe sistemul
structural al peretelui cortina, prin intermediul unor garnituri si al unui
profil presor exterior, mascat cu un profil de ornament de diverse forme
(sistem de perete cortina clasic);
- prin lipirea geamurilor sau a panourilor opace cu adeziv structural,
rezistent la radiatia ultravioleta, pe profilele distantiere din aluminiu
eloxat si fixarea punctuala (cu piese speciale) a acestora pe sistemul
structural al peretelui cortina.
2.10 Tinand seama de posibilitatea prevederii unor panouri mobile, pot
exista:
- pereti cortina cu panouri fixe, vitrate si/sau opace;
- pereti cortina, care pe langa panourile fixe, contin si panouri mobile
(ferestre si usi) din aluminiu.
2.11 Dupa gradul de performanta pe care il pot asigura peretii cortina,
cladirile pot fi clasificate astfel:
- cladiri cu grad de performanta maxim (nu au vitraje mobile si sunt
prevazute cu climatizare centralizata);
- cladiri cu grad de performanta mediu (pot avea vitraje mobile si climatizare
partiala);
- cladiri cu grad de performanta normal (unele cladiri din peisajul
industrial, cu vitraje mobile si climatizare partiala).
CAP. 3
ALCATUIREA DE ANSAMBLU SI MATERIALE UTILIZATE PENTRU SISTEMELE DE PERETI
CORTINA
3.1 Prezentul normativ isi propune sa fie un document de sine statator
pentru toti factorii implicati in cunoasterea, studiul si verificarea prin
calcul a elementelor componente ale diverselor sisteme de pereti cortina. Cu
toate acestea, normativul va fi utilizat impreuna cu actele normative conexe,
prezentate in paragraful 1.2.
3.2 Sistemele de pereti cortina sunt produse complexe concepute, proiectate
si realizate de firme specializate. In cadrul sistemelor de pereti cortina din
aluminiu, aliajul utilizat la extrudarea profilelor portante (montanti, rigle),
precum si a profilelor de presor si ornament este recomandat de normele SR EN
573, Partea 3 si Partea 4. Caracteristicile tehnice, precum si conditiile de
livrare pentru profilele extrudate din aluminiu, vor tine cont de prevederile
SR EN 755, Partea 1 si Partea 2.
3.3 Sistemele de pereti cortina sunt alcatuite astfel incat sa permita
adaptarea lor, in limite destul de largi, atat la diverse tipuri de
constructii, cat si la diverse conditii de mediu climatic.
3.4 Sistemele de pereti cortina au in alcatuirea lor urmatoarele
componente:
- sistemul structural propriu constituit din montanti (elemente verticale)
si rigle-distantier/traverse (elemente orizontale);
- panouri montate pe sistemul structural propriu si care pot fi: panouri
transparente din sticla (fixe sau mobile), sau panouri opace;
- dispozitive de prindere, fixare, etansare si finisare (piese speciale,
garnituri si chituri);
- geamuri termoizolante.
3.5 La adaptarea unui anumit sistem de perete cortina pentru fatada unei
constructii trebuie sa se tina seama de urmatoarele trei categorii de elemente
si caracteristici generale, comune tuturor sistemelor de pereti cortina.
3.5.1 Elementele si caracteristicile invariabile ale fiecarui sistem de
perete cortina sunt:
a) tipuri de profile (montanti, rigle-distantier, piese auxiliare,
garnituri etc.);
b) alcatuirea in sectiune a panourilor de inchidere;
c) imbinarea profilelor;
d) tehnologia si dispozitivele speciale de fixare a panourilor de inchidere
pe sistemul structural;
e) sistemul de prindere a montantilor pe sistemul structural al
constructiei;
f) drenajul si ventilatia sistemului de perete cortina;
g) izolarea termica, etanseitatea si rezistenta la foc.
3.5.2 Elementele si caracteristicile variabile ale fiecarui sistem de
perete cortina sunt:
a) dimensiunile profilelor pentru realizarea sistemului structural;
b) dimensiunile panourilor de inchidere (grosimea si dimensiuni in plan);
c) ochiurile mobile - dimensiuni ale acestora si modalitati de deschidere;
d) geamuri termoizolante.
3.5.3 Elementele si caracteristicile variabile care fac obiectul
proiectului sistemului de perete cortina selectat pentru o anumita lucrare, in
functie de tipul constructiei, de conditiile de mediu, de nivelul de
performanta si de nivelul de asigurare cerut sunt, in principal, urmatoarele:
a) forma si dimensiunile tramei sistemului structural (trebuie sa se
incadreze in limitele maxime ale sistemului de perete cortina selectat, trebuie
sa tina seama de comportarea la actiuni seismice viitoare, la actiunea vantului
si la actiunea altor tipuri de solicitari prezentate in Capitolul 5);
b) capacitatea prinderilor sistemului structural propriu de a transmite
incarcarile la sistemul structural al constructiei, avand in vedere tipul de
prindere specific sistemului selectat si solicitarile determinate pentru acea
lucrare;
c) materialele si produsele pentru alcatuirea panourilor de inchidere (geamuri
in diverse alcatuiri, placi opace din aluminiu simplu sau eloxat etc.), in
limitele stabilite pentru sistemul respectiv si care trebuie sa satisfaca
criteriile si nivelurile de performanta stabilite pentru constructia la care
sunt utilizate;
d) dispunerea si tipurile de ochiuri mobile.
NOTA:
Se precizeaza ca trebuie facuta distinctia intre proiectarea (alcatuirea si
calculul) sistemelor de pereti cortina, prin care se stabilesc elementele si
caracteristicile precizate la punctele 3.5.1 si 3.5.2 si proiectarea
(alcatuirea si calculul) sistemelor de pereti cortina, prin care se stabilesc
elementele si caracteristicile prezentate la punctul 3.5.3.
3.6 Sistemul structural al unui sistem de perete cortina este alcatuit din
urmatoarele componente:
- montanti (elemente verticale);
- rigle-distantier/traverse (elemente orizontale);
- dispozitive speciale cu rol de rezemare pe sistemul structural al
constructiei.
3.7 Elementele structurale (montantii si riglele-distantier) ale unui
sistem de perete cortina din aluminiu sunt realizate, de regula, din profile
extrudate din aliaje speciale (vezi paragraful 3.2) din aluminiu (patente de
firma), cu profile inchise (montanti si rigle-distantier), sau de forma
oarecare (rigle-distantier), fabricate industrial si sub controlul de calitate
al firmei producatoare.
3.8 Montantii transfera incarcarile aplicate sistemelor de pereti cortina
la sistemul structural al constructiei. Riglele-distantier transfera la
montanti o parte din incarcarile panourilor de inchidere. Se precizeaza:
- montantii pot fi realizati dintr-un singur profil, sau din doua profile
cuplate;
- profilatiile montantilor sau ale riglelor-distantier sunt orientate
diferit, astfel incat acestea sa permita realizarea de forme de sisteme de
pereti cortina, in totalitate plane, cu frangeri atat pe directie verticala,
cat si pe directie orizontala. Drenajul si ventilatia sistemului de perete
cortina trebuie sa se faca controlat, in asa fel incat apa infiltrata sa fie condusa
in exterior; pentru aceasta, drenajul se va face in cascada, de pe profilele de
rigla pe cele de montant, prin decuparea riglei si asezarea acesteia peste
profilul de montat;
- montantii si riglele-distantier au sectiuni de diferite forme si marimi,
rezultate in urma unui calcul de dimensionare, efectuat in conformitate cu
reglementarile tehnice specifice din Romania;
- montantii pot avea lungimi care sa acopere unul sau doua niveluri si se
echipeaza cu piese sau dispozitive de fixare de cladire, realizand puncte
relativ fixe;
- se recomanda ca rosturile de dilatare sa fie realizate in sectiunile de
moment nul, bineinteles asigurandu-se ca pozitia sa sa fie ascunsa in zone de
parapet tip "shadow-box", sau deasupra nivelului de plafon fals (acolo
unde acesta exista);
- pentru preluarea dilatarilor datorate temperaturii (Capitolul 8), la
imbinarile dintre montanti (mai lungi de 4 ... 8 m), se prevad eclise din
aluminiu (avand gabarit cat sectiunea camerelor sectiunilor montantilor in care
se introduc), care se fixeaza cu suruburi numai pe o parte a rostului de
imbinare, astfel incat sa fie posibila dilatarea (intre extremitatile
montantilor se lasa un rost de min. 8 mm);
- profilul de eclisare este indicat sa aiba valoare de sectiune apropiata
de cea a profilului de montant in care se introduce, pentru a prelua forta
taietoare si momentul incovoietor din zona in care se monteaza;
- riglele-distantier dintre montanti sunt prevazute cu decupari executate
cu precizie, pentru a se realiza imbinari corecte si elastice, indiferent de
unghiul de racordare;
- fixarea riglelor de montanti se face direct cu ajutorul suruburilor din
otel inox plasate in stantari ovale aplicate in nutul de garnitura al acestora,
sau, in cazul unor ochiuri mari ale retelei, prin intermediul unor piese
speciale din aluminiu, sau masa plastica (aceste piese sunt fixate in prealabil
de montanti care, la montaj, intra in camerele sectiunilor riglelor). Evitarea
infiltratiilor in zona de imbinare a montantilor cu riglele se va face prin
prevederea unei garnituri de etansare din EPDM sub profilul de rigla;
- pentru riglele-distantier, de regula nu sunt recomandate rosturi de
dilatare termica; furnizorul profilelor va garanta, in acest caz, pastrarea
stabilitatii riglelor-distantier la solicitarea din temperatura;
- asamblarea profilelor concurente, in sectiune dreapta, se face prin
intermediul unor piese speciale de legatura, iar prinderea retelei de sistemul
structural al cladirii se face prin piese speciale, care asigura conditii de
rezistenta si reglare;
- pentru cladiri cu inaltimi mai mari de 6,0 m se folosesc piese de
imbinare si fixare, special proiectate, incat sa fie capabile sa preia forte
spatiale;
- in functie de configuratia fatadei si de dimensiunile profilelor
rezultate prin calcul, in cataloagele firmelor producatoare sunt precizate
grupurile de montanti si rigle-distantier, care se pot asocia pentru fiecare
sistem de fatada cortina in parte;
- izolarea termica se obtine prin utilizarea unui profil din poliamida
aplicat axial pe structura portanta. Vitrajul sau panourile termoizolante de
inchidere se aplica din exterior si se fixeaza prin intermediul unui profil de
presor, intre garnituri din EPDM, de structura portanta. Profilul de presor
poate fi mascat cu diverse ornamente exterioare clipsate pe acesta.
3.9 Dispozitivele speciale de rezemare (aparatele de reazem ale
montantilor) transmit la sistemul structural al constructiei fortele aferente
sistemelor de pereti cortina (incarcarile gravitationale, incarcarile din vant
- presiuni/suctiuni, incarcarile seismice si eventual, alte incarcari, modele
ale altor actiuni). Se precizeaza:
- dispozitivele de rezemare sunt prevazute cu gauri ovalizate, care permit
o prindere "elastica" a sistemului de pereti cortina de sistemul
structural al constructiei, asigurand posibilitatea unor deplasari cu valori
reduse in timpul miscarilor seismice puternice, dar si posibilitatea alinierii
perfect verticale a peretelui cortina, in vederea preluarii abaterilor
sistemului structural al constructiei;
- marimea dispozitivelor de rezemare este determinata de greutatea
vitrajelor si, dupa caz, de abaterile sistemului structural al constructiei pe
care se monteaza peretele cortina;
- aparatele de reazem (in cazul constructiilor din beton) vor fi fixate de
sistemul structural al constructiei prin intermediul ancorelor-conexpand,
dimensionate la eforturile din sectiunile de serviciu; contactul dintre fata
betonului si aparatul de reazem aplicat trebuie sa fie intim, pentru ca
ancorele sa poata prelua doar eforturi de intindere in tija sau forta
taietoare, nicidecum efecte de incovoiere.
3.10 Panourile care se monteaza pe sistemul structural au rol estetic, de
luminare si de etansare, sunt termoizolante, fixe si mobile. Acestea pot fi:
- panouri transparente din sticla (fixe sau mobile); acestea pot fi
realizate cu geamuri realizate in solutie obisnuita (bistrat sau multistrat),
in solutie reflectorizanta, in solutie absorbanta, in solutie colorata, in
solutie securizata (geamurile situate deasupra trotuarelor, sau a unor zone de
trafic pietonal intens, vor fi de tip "securizat", pentru ca in caz
de spargere, trecatorii sa fie feriti de cioburile, care in alta solutie, le-ar
pune viata in pericol);
- panouri opace, cu diferite solutii de geamuri mate, sau din materiale
compozite: imitatii de piatra, sau din aluminiu simplu sau eloxat etc.
3.11 Geamurile utilizate pentru realizarea sistemelor de pereti cortina
sunt geamuri termoizolante, fonoizolante, cu rezistenta sporita la foc,
incolore sau colorate, care sunt alcatuite din doua foi de geam, intre care se
afla un spatiu inchis ermetic. Calitatea geamurilor termoizolante poate fi
obtinuta fie prin calitatea geamului, a spatiului cuprins intre geamuri, sau
prin pelicule lipite pe geam (folii). Grosimile panourilor de geam sunt foarte
diferite, in functie de eficienta ce urmeaza a fi realizata (de exemplu 6 - 12
- 6 mm: geam - aer - geam). Spatiul dintre geamuri poate fi cu aer uscat (grad
de etanseitate maxima pe tot timpul existentei peretilor cortina), sau cu gaze
inerte (solutia cea mai buna din punct de vedere al transferului de caldura).
3.12 Alegerea tipului de geam va fi facuta de catre proiectantul general al
sistemului de perete cortina, pe baza datelor din tema de proiectare, a
cerintelor specifice referitoare la coeficientul de izolare termica, cerintele
de protectie solara, plastica fatadei si a modului de spargere in caz de
avariere. Pot fi utilizate urmatoarele tipuri de geamuri: geam cu structura
omogena (monolithic glass), geam armat (wire glass), geam cu structura omogena
securizat (tempered monolithic glass), geam securizat (tempered glass), geam
calit (heat strengthened glass), geam "float", geam multistrat (laminated
glass).
3.13 Alcatuirea panourilor opace trebuie sa asigure satisfacerea cerintelor
prezentului normativ la niveluri de performanta cel putin egale cu cele ale
panourilor vitrate (prinderea acestora pe sistemul structural si elementele de
etansare trebuie sa satisfaca aceleasi cerinte ca si panourile vitrate).
3.14 Profile de presor. Profilele de presor sunt utilizate pentru montarea
panourilor vitrate sau opace, sunt compatibile cu sistemul de perete cortina
utilizat si au forma acestuia (plana sau franta).
3.15 Profilele ornament pentru profilele de presor (cu forme si dimensiuni
in functie de sistemul de perete cortina), profilele de racordare la frangeri,
distantierii pentru vitraje, profilele de legatura si izolare intre montanti si
benzile de presiune, piesele de legatura intre montanti si riglele-distantier,
piesele de racordare intre sistemul de perete cortina si cladire, sunt
rezolvate si date in cataloagele de specialitate ale firmelor producatoare.
3.16 Garniturile si chiturile de etansare vor fi alese astfel incat
proprietatile mecanice de rezistenta si deformabilitate ale acestora sa nu se
modifice semnificativ, pe durata de exploatare a sistemului de perete cortina,
stabilita prin tema de proiectare.
3.17 Alegerea solutiei constructive pentru executarea sistemelor de pereti
cortina se va face tinand seama de conceptia si cerintele specifice ale
proiectului de arhitectura, precum si de urmatoarele considerente:
- satisfacerea cerintelor de performanta prevazute in acest normativ, in
conditii de cost total minim pe durata de exploatare (de serviciu), prevazuta
prin tema de proiectare; pentru aceasta se vor utiliza numai materiale
(garnituri, materiale de etansare, accesorii) specifice sistemului de perete
cortina utilizat;
- conditiile de agresivitate ale mediului natural si antropic:
- agresivitatea mediului natural (de exemplu, salinitatea in zona
litoralului);
- agresivitatea mediului inconjurator, provenita din poluarea urbana si
degajari agresive in zonele industriale.
3.18 Sisteme de pereti cortina cu structura proprie din otel. Sistemul
structural propriu este realizat din profile de otel rectangulare, sau in forma
de "T", prevazute cu un nut longitudinal in care se fixeaza izolatori
locali din material sintetic. Imbinarea riglelor cu montantii se face prin
sudura, sau mecanic, utilizand piese specifice fixate de montant si care se
ghideaza in interiorul profilelor de rigla. Panourile de inchidere (vitrate sau
opace) sunt asezate pe profile suport, sustinute de bolturi metalice, fixate in
nutul profilului de rigla. Garniturile de vitrare interioare sunt continue pe
profilele de rigla, asigurand planul de drenaj al apei si se lipesc cu adeziv
special de garniturile de pe montanti. Panourile de inchidere se fixeaza prin
intermediul unui profil presor din aluminiu, prevazut cu garnituri si cu
suruburi speciale care se infileteaza in izolatorii locali, astfel incat sa fie
evitata puntea termica. Peste profilul de presor se aplica un profil de
ornament, din aluminiu, de forma aleasa de proiectant.
3.19 Parasolare. Sunt acele structuri adaugate care confera un plus de
confort, prin reducerea patrunderii luminii solare sub anumite unghiuri de
incidenta in interiorul cladirii. Se realizeaza sub forma de elemente lamelare
inclinate sau verticale, manevrabile sau fixe si se ataseaza cu console cu
tirant fixate pe montanti. Acestea fac posibila exploatarea suprafetelor
apropiate de peretele cortina prin reducerea insoleierii directe. Fixarea
parasolarelor se permite doar pe elementele portante (montanti) ale peretelui
cortina, de regula, cu piese recomandate si continute in cataloagele cu profile
de baza si accesorii pe care furnizorul sistemului gazda le-a testat si sunt
agrementate in tara. Orice alta metoda de atasare a parasolarelor pe sistemul
folosit se face prin procedee si piese care sa nu afecteze ansamblul de
elemente de izolare hidro-termica si asigurarea ventilatiei in interiorul
sistemului.
De asemenea, elementele de fixare a parasolarelor (altele decat cele de
sistem), care vin in contact cu profilul montantului, se vor confectiona din
otel-inox, sau otel zincat la cald, sau otel cadmiat si se vor dimensiona la
eforturile cele mai dezavantajoase ce pot aparea pe toata durata exploatarii
constructiei. Reactiunile si eforturile maxime generate de parasolare si
descarcate pe montanti se vor introduce in calculul de dimensionare al
montantilor.
CAP. 4
EXIGENTE SI CRITERII DE PERFORMANTA SPECIFICE
A. Elemente generale
4.1 Exigentele de performanta specifice sistemelor de pereti cortina pot fi
grupate in doua categorii:
- exigente functionale care se refera la:
(a) conservarea calitatii si capacitatii functionale a unui sistem de
perete cortina, pe durata de existenta a acestuia, stabilita in cadrul
procesului de proiectare;
(b) asigurarea unei comportari favorabile in exploatare, astfel incat sa nu
fie afectate, in nici un fel, persoanele care isi desfasoara activitatea in
cladire si sa fie afectate, intr-o masura cat mai redusa, valorile materiale
existente, sau sistemele tehnologice specifice (instalatii, echipamente).
- exigente structurale care se refera la:
(a) rezistenta si stabilitatea sistemelor de pereti cortina, corelata cu
(b) capacitatea de a nu se avaria, ca urmare a deformarii, in regim static
si dinamic, a sistemului structural al constructiei.
4.2 Criteriile de performanta asociate acestor exigente au in vedere, dupa
caz, eforturile si/sau deformatiile generate de diferite actiuni, adoptandu-se,
dupa caz, anumite niveluri de asigurare, in conformitate cu prevederile
prezentului normativ.
B. Solutii de transmitere a incarcarilor in cazul sistemelor de pereti
cortina
4.3 Sistemele de pereti cortina sunt, in general, componente ale constructiilor
care au un rol de inchidere sau de separare a diferitelor spatii. Aceste
componente se disting prin urmatoarele:
- au, in general, o configuratie plana, astfel incat se pot distinge in mod
natural aspecte specifice si conditii referitoare la comportarea sub actiuni in
planul lor, respectiv sub actiuni normale pe planul lor;
- preiau diferitele incarcari si le transmit sistemului structural al
cladirii;
- pot avea diferite solutii de alcatuire, in limitele respectarii unor
conditii de natura celor formulate in continuare.
4.4 Solutiile adoptate pentru realizarea peretilor cortina pot diferi dupa
mai multe criterii:
- materialul de alcatuire a sistemului structural propriu (aluminiu sau
otel);
- modul de rezemare a acestora pe sistemul structural al cladirii (in
planul lor, respectiv normal pe planul lor);
- rigiditatea (in special in planul lor);
- eventuala continuitate (in planul lor sau normal pe acesta), pe mai multe
panouri.
4.5 Exigentele principale, privind comportarea sub incarcari normale pe
planul peretilor cortina, sunt:
- conservarea proprietatilor de etanseitate;
- asigurarea transmiterii, in bune conditii, a fortelor orizontale la
sistemul structural al constructiei;
- evitarea avarierii peretilor cortina, ca urmare a deformatiilor impuse de
deformarea sistemului structural al constructiei, in special in cazul in care
solutia este conceputa de asa natura, incat sa se realizeze continuitate pe mai
multe panouri;
- evitarea avarierii unor instalatii sau echipamente care sunt in imediata
apropiere a peretilor cortina, sau sunt in contact cu acestia.
4.6 Se va acorda o atentie deosebita sistemelor de pereti cortina, care au
in alcatuirea lor panouri vitrate, ca urmare a absentei capacitatii de
deformare plastica a sticlei. Deformatia de rupere a sticlei este foarte
redusa, astfel incat trebuie adoptate solutii prin care sa se evite
transmiterea de deformatii impuse sticlei. Trebuie mentionat ca sticla
utilizata curent in constructii nu poate fi considerata drept un material cu
proprietati de rezistenta fiabile, care sa-i permita sa joace un eventual rol
de componenta structurala din punctul de vedere al incarcarilor orientate in
planul unui perete cortina. De calitatile de rezistenta ale sticlei (pentru
care sunt necesare verificari prin calcul) se poate beneficia numai in legatura
cu incarcarile aplicate normal pe planul acesteia (in principal de catre
actiunea vantului sau de catre actiunea seismica). Trebuie avut in vedere
faptul ca, daca nu se adopta solutii speciale de protectie, spargerea sticlei,
care poate fi exploziva, poate avea urmari grave pentru oameni sau alte
elemente expuse.
4.7 Pentru sistemele de pereti cortina se pot adopta diferite solutii de
rezemare - legare de sistemul structural al constructiei. Acestea pot fi
diferentiate din punctul de vedere al transmiterii incarcarilor care actioneaza
in planul sistemelor de pereti cortina, respectiv normal pe planul acestora.
Legarea peretelui cortina de sistemul structural al constructiei se face prin
fixarea montantilor, la nivelul planseelor, in aparatele de reazem speciale,
fixate de acestea. Pentru preluarea dilatarilor profilelor montantilor, la una
din extremitati se va prevedea un aparat de reazem care sa permita dilatarile axiale
ale profilului montantului. In cazul in care un profil de montant traverseaza
doua niveluri (grinda pe trei reazeme) este necesar ca si aparatul de reazem
intermediar sa permita dilatarea axiala a profilelor de montant.
4.8 Din punctul de vedere al transmiterii fortelor in planul sistemului de
perete cortina, se pot adopta, drept tipuri de solutii de baza, acelea in care:
- un panou de perete cortina transmite forte exclusiv la partea inferioara,
deplasarile relative, fata de sistemul structural al constructiei in lungul
celorlalte trei laturi, fiind libere;
- un panou de perete cortina este suspendat si transmite forte exclusiv la
partea superioara, deplasarile relative fata de sistemul structural de
rezistenta in lungul celorlalte trei laturi fiind libere.
4.9 Restrictiile de la punctul 4.8 trebuie avute in vedere si in cazul unor
panouri de perete care acopera mai multe campuri. Alte tipuri de solutii nu
sunt recomandabile, iar eventuala lor adoptare trebuie sa aiba la baza o
analiza adecvata, pe baza careia sa se asigure posibilitatea unei comportari
satisfacatoare in exploatare, din punctul de vedere al tuturor actiunilor care
pot interveni in timp.
4.10 Din punctul de vedere al transmiterii incarcarilor, normal pe planul
sistemului de perete cortina, este necesar sa se asigure o transmitere a
fortelor normale pe planul peretelui in lungul a cel putin doua laturi opuse
(paralele) ale unui panou. Se pot adopta si solutii cu rezemari pe trei sau pe
patru laturi ale unui camp, din punctul de vedere al transmiterii fortelor. In
cazul panourilor care acopera mai multe campuri, sistemul de rezemare poate fi
mai complex (realizand eventual conditii de placa continua pe mai multe
campuri), fara a se neglija insa conditia ca, pentru fiecare camp,
rezemarea/transmiterea sa se realizeze pe cel putin doua laturi opuse. Din
punctul de vedere al comportarii unui panou ca o placa incovoiata, se pot
adopta solutii cu rezemare simpla, cu un anumit grad de incastrare pe contur,
sau cu asigurarea continuitatii pe una sau doua directii.
4.11 Intrucat sistemele de pereti cortina sunt sisteme integrate, realizate
de cele mai multe ori de furnizori externi (si agrementate de autoritatile din
Romania), se considera ca trebuie precizate si delimitate responsabilitatile
furnizorului, de cele ale proiectantului "adaptator", pentru
indeplinirea exigentelor, conform Legii nr. 10/1995. Un furnizor poate livra un
sistem "perfect", care poate fi compromis total, daca:
- sistemul structural al constructiei pe care acesta se monteaza are
deplasari relative de nivel incompatibile cu deplasarile admise de sistem;
- sistemul structural al constructiei nu dispune de elemente structurale
perimetrale, capabile sa preia, in conditii de siguranta, eforturile concentrate
la nivelul dispozitivelor de fixare, fie ca acestea provin din incarcarile
gravitationale, fie din incarcarile orizontale produse de vant sau de actiunea
cutremurului de pamant.
4.12 Aspectele precizate la punctul 4.11 apar, in special, la constructiile
existente, unde decizia montarii unor inchideri cu sisteme de pereti cortina
vitrate (in cadrul unor lucrari de modernizare), va trebui precedata de
determinari prin calcul si pe cale experimentala ale caracteristicilor de
rigiditate de ansamblu ale sistemelor structurale si de verificari ale
posibilitatii de transmitere a fortelor de la sistemul de perete cortina la
sistemul structural al constructiei existente. In aceste cazuri, furnizorul
sistemului de perete cortina vitrat va trebui sa prezinte "proiectantului
adaptator" caracteristicile sistemului, pe baza caruia se pot determina
fortele de interactiune intre acesta si sistemul structural al constructiei
existente.
C. Moduri posibile de cedare-avariere pentru sistemele de pereti cortina
4.13 Modurile de baza ale unei posibile avarieri, sau cedari, a sistemelor
de pereti cortina, pot sa se refere la comportarea sub incarcari in planul
acestora, respectiv sub incarcari normale pe planul acestora. In practica pot
aparea si cazuri in care cele doua moduri de baza de cedare - avariere se
combina, dar o examinare analitica trebuie sa aiba in vedere, in mod distinct,
cele doua posibilitati de baza.
4.14 Cazurile de avariere principale, determinate de incarcarile aplicate
in planul unui perete, sunt de natura urmatoare:
- cedare determinata de forte (de regula - forte de inertie), datorita
lipsei de rezistenta suficienta (a unui panou, sau a sistemului sau de
prindere), in raport cu fortele dezvoltate in planul panoului (astfel de
situatii pot fi generate, de regula, de fortele de inertie seismice in cazul
cutremurelor puternice);
- cedare determinata de deformatiile impuse, datorita depasirii de catre
deformatiile sistemului structural al constructiei si/sau ale unui panou, a
limitelor pe care solutia de rezemare (si de admitere a unor deplasari relative
intre panou si structura principala) le permite (acestea se pot referi la
efectele deformarii constructiei in timpul oscilatiilor de ansamblu ale
acesteia, respectiv la influenta actiunii temperaturii (temperatura
tehnologica, climatica)).
4.15 Cazurile de avariere principale, determinate de incarcarile aplicate
normal pe planul unui perete, sunt de natura urmatoare:
- cedare a unui panou, ca placa incovoiata;
- cedare a sistemului de prindere.
4.16 Este posibil ca modurile posibile de cedare, la care s-au facut
referiri in art. 4.14 si 4.15, sa se combine, datorita faptului ca o solicitare
puternica dupa una dintre schemele mentionate poate reduce rezistenta in raport
cu cealalta schema.
D. Cerinte si criterii de performanta specifice
4.17 Sistemele de pereti cortina, inclusiv prinderile acestora de sistemele
structurale ale cladirilor, se vor proiecta si se vor monta astfel incat pe
durata de realizare si pe durata de exploatare a acestora sa nu se produca nici
unul dintre urmatoarele evenimente:
- prabusirea totala a sistemului de perete cortina;
- prabusirea partiala/locala a sistemului de perete cortina;
- distrugerea panourilor de sticla;
- avarierea sistemelor de prindere si a celor de etansare, ca rezultat al
unor deformatii excesive, fie ale sistemelor structurale ale cladirilor, fie
ale structurilor de pereti cortina;
- limitarea sau blocarea totala a posibilitatilor de deschidere - inchidere
a ferestrelor si usilor;
- vibratii a caror intensitate sa fie inacceptabila pentru o exploatare
normala a sistemelor de pereti cortina.
4.18 Cerintele specifice ale investitorilor/utilizatorilor privind
comportarea sistemelor de pereti cortina sub efectul actiunii dinamice a
vantului, sau al unui cutremur de pamant sunt urmatoarele:
- Cerinta de siguranta a vietii: reducerea riscului de punere in pericol a
sigurantei persoanelor prin caderea, in spatiile publice, sau in spatiile in
care se pot afla mai multe persoane (curtile interioare ale scolilor, atriumuri
etc.) a geamurilor sistemelor de pereti cortina. Aceasta cerinta impune masuri
pentru prevenirea riscului de spargere a sticlei si prevenirea caderii
fragmentelor de sticla, daca s-a produs spargerea.
- Cerinta de limitare a degradarilor: reducerea costurilor pentru repararea
sistemului de perete cortina avariat de cutremurul de pamant, precum si a
pierderilor cauzate de intreruperea activitatii ca urmare a avarierii fatadei
constructiei.
Cerinta de siguranta a vietii este impusa de sistemul de prescriptii in
vigoare, in timp ce cerinta de limitare a degradarilor apartine, de regula,
numai investitorilor.
4.19 Satisfacerea cerintelor generale enuntate la punctul 4.17 este conditionata
si de:
- conceptia generala si de detaliu a sistemului de perete cortina, a
componentelor acestuia, a legaturilor intre componente si a legaturilor
acestuia cu sistemul structural al cladirii;
- proprietatile, performantele, utilizarea si modul de punere in opera ale
materialelor si produselor de constructie;
- calitatea executiei si realizarea lucrarilor de intretinere necesare.
4.20 In cazul sistemelor de pereti cortina, producerea unor avarii de tip
"prabusire progresiva" poate fi limitata, sau evitata, prin masuri
adecvate privind:
- limitarea riscului de aparitie a unor astfel de evenimente;
- adoptarea unei configuratii structurale care nu prezinta sensibilitati la
astfel de evenimente (configuratie structurala redundanta);
- asigurarea elementelor structurii proprii si a prinderilor de structura
principala cu ductilitate suficienta.
4.21 Criteriile de performanta specifice pe care trebuie sa le satisfaca
sticla sub efectul actiunii seismice, pentru satisfacerea cerintelor de la
punctul 4.18, sunt urmatoarele:
- Cerinta de siguranta a vietii, pentru cutremurul de pamant considerat la
proiectare, cu perioada medie de revenire de 100 de ani, este satisfacuta
atunci cand:
- sticla se sparge in bucati, dar ramane in rame sau in ancoraje, in
conditii limita de stabilitate, putand sa cada in orice moment;
- sticla cade din rame, sau din ancoraje, in fragmente mici, care nu
pot pune in pericol viata oamenilor (modul de spargere a sticlei depinde de
tipul sticlei).
OBSERVATIE
Cerinta de siguranta a vietii nu poate fi asigurata daca:
- fragmentele de sticla, chiar de mici dimensiuni (din geam securizat), cad
de la inaltime mare sau foarte mare;
- sticla se sparge in cioburi mari si/sau panourile cad in intregime, din
rame, sau impreuna cu ramele.
- Cerinta de limitare a degradarilor sub efectul cutremurului "de
serviciu", (cu perioada medie de revenire de 30 de ani) este satisfacuta
atunci cand:
- sticla ramane neafectata in rame sau in ancoraje;
- sticla fisureaza, insa ramane prinsa in rame sau in ancoraje si
continua sa asigure functiunile de inchidere fata de exterior (protectia
impotriva agentilor atmosferici) si protectia impotriva intruziunii.
In aceste conditii se asigura, in acelasi timp, atat cerinta de siguranta a
vietii, cat si conditiile de utilizare imediata a cladirii (inlocuirea sticlei
fisurate se poate face oricand doreste beneficiarul).
CAP. 5
CERINTE DE PROIECTARE SPECIFICE SISTEMELOR DE PERETI CORTINA, IN ACORD CU
PREVEDERILE CONTINUTE DE LEGEA NR. 10/1995
5.1 Elemente generale
5.1.1 Pentru obtinerea unor sisteme de pereti cortina de calitate sunt
obligatorii realizarea si mentinerea, pe intreaga durata de existenta a acestora,
a urmatoarelor cerinte, prevazute in documentul oficial "Lege privind
calitatea in constructii":
(A) rezistenta si stabilitate;
(B) siguranta in exploatare;
(C) siguranta la foc;
(D) igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;
(E) izolatie termica, hidrofuga si economie de energie;
(F) protectie impotriva zgomotului.
5.1.2 La conceperea si elaborarea proiectelor pentru sistemele de pereti
cortina se va tine seama de:
- documentatia tehnica a firmelor furnizoare ale sistemului de perete
cortina;
- adaptarea, pentru fiecare cladire in parte, a acestei documentatii, in
ceea ce priveste:
(a) inaltimea maxima a montantilor intre doua puncte de legare/fixare de
cladire;
(b) dimensiunile maxime ale ochiurilor sistemului structural;
(c) dimensiunile maxime si modalitatea de deschidere a elementelor mobile;
(d) detaliile de inchidere perimetrale si intre niveluri ale sistemului de
perete cortina, raportate la sistemul structural al cladirii;
(e) cerintele de protectie la foc.
5.1.3 Proiectarea tramei sistemului structural va tine seama de
caracteristicile geometrice ale profilelor din gama de tipodimensiuni, de
incarcarile aferente si de standardele romanesti in vigoare.
5.1.4 Dimensionarea sistemului structural de sustinere se va face astfel
incat sageata normala maxima pe fatada, corespunzatoare oricareia dintre
gruparile de incarcari precizate in acest normativ, sa nu fie mai mare decat
H/300, dar nu mai mult de 8 mm (H este distanta dintre doua prinderi succesive
ale montantilor).
5.2 Cerinta de rezistenta si stabilitate (A)
5.2.1 Date de tema. La proiectarea sistemelor de pereti cortina, tema de
proiectare trebuie sa contina:
a. elemente referitoare la conditiile de mediu ale amplasamentului
constructiei alfa, k_s, beta, psi si, in functie de informatiile disponibile,
pot fi utilizate si urmatoarele caracteristici suplimentare: acceleratia,
viteza si deplasarea de varf a miscarii seismice, acceleratia efectiva, acceleratia
si viteza maxima persistenta, acceleratia de proiectare efectiva, continutul de
frecvente al miscarii seismice si amplificari corespunzatoare unor frecvente
dominante, raportul y_max / alfa_max, frecventa de colt, durata semnificativa,
presiunea maxima de calcul si suctiunea maxima de calcul in cazul actiunii
vantului, intervalul de variatie al temperaturilor exterioare si agresivitatea
mediului natural/antropic; proiectantul va utiliza acele date pe care le are la
dispozitie.
b. elemente referitoare la conditiile de exploatare si intretinere: durata
de exploatare ceruta de investitor, incarcarile specifice datorate
echipamentelor de intretinere, pozitiile punctelor de prindere a echipamentelor
de intretinere de elementele sistemului structural al constructiei, respectiv
sistemului structural al peretelui cortina.
c. elemente referitoare la raspunsul structural al constructiei careia i se
ataseaza peretele cortina: sageti ale grinzilor de margine sau ale structurilor
de plansee in consola, scurtari diferentiate intre doi stalpi sau doi pereti
structurali adiacenti, valorile deplasarilor sistemului structural al
constructiei datorate actiunii seismice si actiunii vantului, care ar putea
conduce la deformarea panourilor sistemului de perete cortina (pe fiecare etaj
si pe fiecare directie principala), valorile tasarilor mediului de fundare,
valorile deplasarilor produse de variatiile de temperatura; proiectantul va
avea in vedere masuri pentru protejarea constructiei impotriva efectelor de
deformatie in timp (curgere lenta, tasari in timp).
5.2.2 Relatia sistemului de pereti cortina cu sistemul structural al
constructiei. La proiectarea unui sistem de perete cortina se va tine seama
atat de cerintele de rezistenta, cat si de cerintele ca acesta sa suporte
deplasarile impuse de toate categoriile de deformatii ale sistemului
structural:
a. sageti ale grinzilor de margine sau ale structurilor de plansee in
consola, produse de incarcarile gravitationale ale constructiei (permanente si
utile);
b. scurtari axiale diferentiate intre doi stalpi sau doi pereti structurali
adiacenti (deformatii elastice datorate curgerii lente sau contractiei);
c. deplasari verticale diferentiate la nivelul fundatiilor;
d. deplasari produse de variatiile de temperatura;
e. deplasari ale sistemului structural de ansamblu al constructiei, care
pot conduce la deformarea panourilor ce alcatuiesc sistemul de pereti cortina,
produse de cutremurele de pamant si de actiunea dinamica a vantului.
5.2.3 Conditii tehnice corespunzatoare cerintei de "rezistenta si
stabilitate". Pentru satisfacerea cerintei de "rezistenta si
stabilitate", elementele componente ale unui sistem de perete cortina
trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice care se prezinta in cele ce urmeaza.
a. Conditia de rezistenta:
- evitarea depasirii starilor limita ultime de rezistenta, in conditiile
unor intensitati de varf ale actiunilor, corespunzatoare unui cutremur de
pamant "de calcul";
- asigurarea capacitatii de rezistenta pentru a fi evitata extinderea
cedarii sau prabusirii, in situatia in care se produc cedari locale provenite
din cauze accidentale.
b. Conditia de stabilitate:
- evitarea flambajului la nivel de ansamblu, sau a voalarii locale a unor
elemente individuale ale sistemului structural propriu al sistemului de perete
cortina, in conditiile unor intensitati ale actiunilor corespunzand
cutremurului de pamant "de calcul".
c. Conditia de rigiditate:
- limitarea deplasarilor si deformatiilor verticale si orizontale ale
elementelor sistemului structural al peretelui cortina in cazul actiunilor
seismice, actiunii vantului, variatiilor de temperatura, precum si in cazul
deformatiilor impuse de sistemul structural al constructiei.
d. Conditia de ductilitate:
- asigurarea aptitudinii de deformare postelastica a structurii proprii a
peretelui cortina (montanti, rigle-distantieri) si a prinderilor acestuia de
sistemul structural al constructiei.
5.2.4 Solicitarea sistemelor de pereti cortina la incarcari permanente si
de exploatare
a) Evaluarea incarcarilor permanente pentru sistemele de pereti cortina se
va face tinand seama de prevederile STAS 10101/1-78. Incarcarile permanente vor
cuprinde: greutatea proprie a elementelor componente ale peretelui cortina,
greutatea partilor fixe ale utilajului pentru intretinerea/spalarea fatadei;
greutatile aparatelor de climatizare care sunt suportate direct de structura
proprie a peretelui cortina pot fi considerate incarcari variabile
cvasipermanente.
b) Evaluarea incarcarilor datorate procesului de exploatare se va face
tinand seama de prevederile STAS 10101/2-75 si STAS 10101/2A1-87. Incarcarile
de exploatare vor include greutatea utilajului pentru intretinerea/spalarea
fatadelor si greutatea persoanelor care deservesc utilajul. Pentru calculul
sistemului structural al peretelui cortina, incarcarile de exploatare vor fi
considerate incarcari variabile.
c) Prin destinatia lor, sistemele de pereti cortina nu participa la
stabilitatea generala a constructiilor. Indiferent de configuratiile sistemelor
structurale ale peretilor cortina si de tipul panourilor (fixe, vitrate sau
opace, mobile), acestea trebuie sa fie dimensionate astfel incat sa fie
capabile sa transmita incarcarile, provenite din greutatea proprie, la
sistemele structurale ale constructiilor pe care sunt aplicate.
5.2.5 Solicitarea sistemelor de pereti cortina la incarcarea provenita din
actiunea vantului
5.2.5.1 Pentru stabilirea incarcarilor provenite din actiunea vantului se
vor avea in vedere prevederile STAS 10101/20-90 si elementele cuprinse in
cadrul acestui paragraf, cu urmatoarele precizari:
- pentru fiecare panou de perete cortina se va determina presiunea dinamica
de baza corespunzatoare cotei acestuia deasupra terenului;
- la nivelul fiecarui panou se va considera coeficientul de rafala
determinat pentru oscilatiile ansamblului structural sub actiunea rafalelor de
vant;
- pentru panourile individuale se vor aplica, suplimentar, coeficienti de
rafala specifici caracteristicilor dinamice proprii ale acestora, considerate
ca sisteme dinamice rezemate pe sistemul structural al constructiei, conform
prevederilor din acest paragraf;
- se va avea in vedere faptul ca incarcarile provenite din actiunea
vantului, corespund unui nivel de asigurare limitat si ca, in functie de
prevederile capitolului 6, in anumite cazuri, vor trebui aduse amendamente
acestor valori.
5.2.5.2 In situatiile in care apare necesitatea modificarii nivelului de
asigurare fata de prevederile STAS 10101/20-90 (care corespunde unei perioade
de revenire foarte reduse, de cca. 10 ani), presiunea dinamica de baza dorita,
"g_(v, T_rev)", corespunzand unei perioade de revenire
"T_rev", se va putea obtine, in lipsa unor studii speciale asupra
conditiilor de amplasament, cu ajutorul relatiei:
g_(v, T_rev) = g_(v, 10 ani) [1 + 0,6(log_10 T_rev - 1,0) / 0,7] (5.1)
(care corespunde unei distributii de valori extreme de tip I, Gumbel, mai putin
acoperitoare), sau cu ajutorul relatiei:
log_10 g_(v, T_rev) = log_10 g_(v, 10 ani) + 0,2(log_10 T_rev - 1,0) / 0,7
(5.2)
(care corespunde unei distributii de valori extreme de tip II, Frechet, mai
acoperitoare). Se precizeaza ca relatiile empirice (5.1) si (5.2) au la baza
analize statistice asupra recurentei cazurilor de vant, efectuate pentru datele
furnizate de I.N.M.H. pentru Bucuresti; pentru alte amplasamente nivelul de
asigurare va fi propus pentru verificare de catre proiectant, pe baza unor
analize ingineresti specifice.
5.2.5.3 Indiferent de tipul sistemului de perete cortina si de alcatuirea
sa, acesta trebuie sa reziste incarcarilor provenite din presiunea sau
suctiunea vantului; in acest sens, peretele cortina nu trebuie sa se
deterioreze, sa aiba deformatii inacceptabile, sa se sparga geamurile, sa
prezinte riscul de deschidere sau rupere, ca urmare a efectului unei presiuni
bruste (in cazul existentei unor ochiuri mobile), iar rosturile de etansare
trebuie sa-si pastreze o deplina eficacitate.
5.2.6 Solicitarea sistemelor de pereti cortina la incarcarea provenita din
actiunea seismica
a) Verificarea comportarii la actiuni seismice (prin calcul si pe cale
experimentala) a sistemelor de pereti cortina vitrati va conduce la stabilirea
conditiilor de utilizare a acestora, in functie de caracteristicile dinamice
proprii ale cladirilor, a conditiilor de amplasament, astfel incat sa asigure
prevenirea:
- degradarilor si/sau avarierilor panourilor si a dispozitivelor de fixare,
constand in fragmentarea panourilor, desprinderea si expulzarea fragmentelor
sau a panourilor intregi, care prin cadere ar putea provoca accidente;
- degradarea rosturilor, care poate afecta etanseitatea la patrunderea apei
si aerului, izolarea fonica si izolarea termica.
b) Exista doua categorii de efecte pe care un cutremur de pamant le poate
genera simultan asupra unui sistem de pereti cortina:
- efectul actiunii seismice ca rezultat al fortelor de inertie care
actioneaza normal pe planul sistemelor de pereti cortina;
- efectul actiunii seismice ca rezultat al deformatiilor impuse peretelui
cortina prin deplasarile laterale relative ale punctelor de prindere de
sistemul structural al cladirii.
c) Efectul fortelor de inertie care actioneaza in planul sistemului de
perete cortina se evalueaza tinand seama de urmatoarele aspecte:
- pentru proiectare/verificare se va considera valoarea de varf a
acceleratiei - acceleratia seismica de calcul corespunzatoare amplasamentului
constructiei;
- se vor determina acceleratiile de etaj, la nivelul fiecarui
panou/subansamblu al peretelui cortina, cu observatia ca se vor aduce
modificari coeficientului "psi", corespunzator rezervelor de
suprarezistenta ale sistemului structural al constructiei (ca exemplu: in
Romania, in timpul cutremurelor de pamant din anii 1977, 1986 si 1990, s-au
inregistrat la etajele superioare ale unor constructii acceleratii de varf de
ordinul 0,4 ... 0,6 g; aceste constructii nu au fost puternic avariate desi au fost
proiectate in conformitate cu baza normativa in vigoare in diferite etape, fapt
care a evidentiat existenta unor considerabile rezerve de suprarezistenta, fata
de incarcarile conventionale de calcul);
- se vor determina deplasarile relative de etaj, care ar impune deformari
ale panourilor peretilor cortina in planul lor, avand in vedere deplasarile
relative de nivel care pot sa apara in stadiul post-elastic de comportare.
d) Efectul actiunii seismice ca rezultat al deformatiilor impuse peretelui
cortina (deplasari relative care actioneaza in planul panourilor unui perete
cortina):
- se vor determina deplasarile relative de etaj, la nivelul fiecarui panou
al peretelui cortina, cu observatia ca se vor aduce modificari coeficientului
"psi", corespunzator rezervelor de suprarezistenta ale sistemului
structural al constructiei.
e) Pentru constructiile care fac obiectul acestui normativ, documentul
CEN/TC 250/SC 8/N335, intitulat "Eurocode 8" (versiunea ianuarie
2003), precizeaza ca efectele unei actiuni seismice asupra unui panou de perete
cortina pot fi cuantificate prin aplicarea asupra acestuia a unei forte
orizontale "F_a" data de formula:
1
F_a = (S_a x W_a x gama_a) / q_a = --- x S_a x W_a (5.3)
2
in care:
F_a = forta seismica orizontala, corespunzatoare directiei cea mai
defavorabila, aplicata in centrul de masa al panoului de perete cortina;
W_a = greutatea panoului de perete cortina;
gama_a = factor de importanta (in general, gama_a = 1);
q_a = factor de comportare a panoului de perete cortina (intotdeauna q_a =
2);
S_a = coeficient seismic care se refera la panoul de fatada cortina si care
este a dat de relatia:
2
S_a = alfa x S x [3(1 + z / H) / (1 + (1 - T_a / T_1) ) - 0,5] (5.4)
in care:
alfa = raportul dintre acceleratia seismica de calcul si acceleratia
gravitationala ("alfa" din EUROCODE corespunde lui "k_s"
din P100-92);
S = factor asociat mediului de fundare (in general S = 1,2);
T_a = perioada proprie fundamentala de vibratie a panoului de perete
cortina;
T_1 = perioada proprie fundamentala de vibratie a cladirii, calculata pe
directia cea mai flexibila a acesteia;
z = inaltimea panoului de fatada cortina situata deasupra nivelului de
aplicare a actiunii seismice;
H = inaltimea cladirii calculata de la nivelul fundatiei, sau de la partea
superioara a "cutiei rigide" a subsolului.
f) Dimensionarea pieselor de prindere a sistemului structural al peretelui
cortina de sistemul structural al constructiei se va realiza considerand
eforturile rezultate ca urmare a aplicarii in centrul de greutate al panoului
de perete cortina a unei forte seismice conventionale "F_prindere =
3F_a".
g) Este necesar ca toate componentele sistemelor de pereti cortina
(montanti, rigle-distantier, dispozitive de fixare, subsistem geamuri) sa
reziste la forte seismice orizontale, dupa orice directie in plan orizontal,
considerand o amplificare dinamica si geometrica echivalenta cu
"3k_s" si un spor de asigurare egale cu 33%, corespunzator unei
modificari a perioadei de revenire.
h) In planul fatadei, sistemul de perete cortina trebuie sa suporte, fara
afectarea integritatii constructive si structurale, valori ale deplasarilor
orizontale relative de nivel (drift-uri), ce vor fi stabilite pentru fiecare
constructie in parte. Valorile obtinute vor fi amplificate cu un factor egal cu
1,5, pentru sisteme structurale din beton armat si egal cu 1,25, pentru sisteme
structurale din otel.
i) Peretii cortina vor fi proiectati pentru a putea prelua toate
deformatiile laterale ale structurii principale produse de actiunea seismica
(deplasarile relative de nivel, inclusiv efectul torsiunii generale a cladirii)
si anume deformatii determinate de:
- deplasarile structurii principale pe directie paralela cu planul
peretelui;
- deplasarile structurii principale pe directie perpendiculara pe planul
peretelui, in cazul montantilor care sunt fixati pe mai mult de doua plansee
(montanti continui pe doua etaje);
- deplasarile structurii principale pe ambele directii pentru montantii de
colt.
j) In baza normativa din tarile avansate se specifica adeseori ca valorile
stabilite pentru parametrii de calcul corespund unui nivel minim de asigurare
admis. Beneficiarii lucrarilor de diferite categorii au libertatea de a alege
un nivel de asigurare mai ridicat, daca apreciaza ca acesta este necesar. In
situatiile in care apare necesitatea modificarii nivelului de asigurare fata de
prevederile normativului P100-92 (care corespunde, in zonele afectate prioritar
de cutremurele vrancene, unei perioade de revenire foarte reduse, de cca. 50
ani), acceleratiile de calcul corespunzand unei perioade de revenire
"T_rev", se vor putea obtine, in lipsa unor studii speciale asupra
conditiilor de amplasament, prin intermediul aplicarii unui coeficient de
corectie pentru modificarea nivelului de asigurare "alfa_T_rev",
determinat cu ajutorul relatiei:
log_10 alfa_rev = 1,45 - 4,2 / (log_10 T_rev + 1,2) (5.5)
Relatia empirica (5.5) are la baza analizele probabilistice de hazard
seismic efectuate pe baza datelor privind recurenta magnitudinilor cutremurelor
vrancene si a datelor privind fenomenul de atenuare, "alfa_rev"
corespunzand notatiei din P100-92.
k) Probabilitatea nedepasirii intr-un interval de timp de expunere
"T_exp" a unei valori "q_T_rev", corespunzand unei perioade
de revenire "T_rev",
(+)
P (T_tev, T_exp), este data de relatia:
(+) (-T_exp / T_rev)
P (T_tev, T_exp) = e (5.6)
(-)
iar probabilitatea depasirii, cel putin odata, P (T_tev, T_exp), este data de
relatia:
(-) (-T_exp / T_rev)
P (T_tev, T_exp) = 1 - e (5.7)
Relatiile (5.6) si (5.7) corespund modelului matematic de proces stochastic
poissonian si sunt valabile atat in cazul actiunii seismice, cat si in cazul
actiunii vantului.
5.2.7 Solicitarea sistemelor de pereti cortina la incarcarea datorata
zapezii
a. Incarcarea din zapada se va lua in considerare pentru calculul zonelor
inclinate ale sistemelor de pereti cortina (unghiuri mai mici sau egale cu 60
grade), precum si pentru calculul zonelor unde sunt posibile aglomerari de
zapada (de exemplu: copertine din sticla integrate cu sistemul de pereti
cortina).
b. Valorile normate ale incarcarilor date de zapada si coeficientii
partiali de siguranta, care multiplica valorile incarcarilor normate pentru
obtinerea incarcarilor de calcul, se vor stabili tinand cont cu STAS
10101/21-86.
c. Pentru constructiile care fac obiectul acestui normativ, greutatea de
referinta a stratului de zapada, stabilita pentru o perioada de revenire de 10
ani, avand ca referinta Tabelul 1 din STAS 10101/21-92.
d. La solicitarea investitorului, greutatea de referinta a stratului de
zapada poate fi considerata pentru perioade de revenire mai lungi, de 25 sau 50
ani.
5.2.8 Solicitarea sistemelor de pereti cortina la incarcarea datorata
temperaturii
a. Conceperea unui sistem de pereti cortina trebuie sa tina seama de eventualele
modificari dimensionale ale elementelor acestuia, datorate variatiilor de
temperatura pe perioade mai lungi (iarna - vara), sau pe perioade mai scurte
(alternante generate de fenomenele de insoleiere, respectiv de umbrire).
b. Variatiile de temperatura, precum si fenomenele de insoleiere - umbrire
nu trebuie sa influenteze stabilitatea sistemului de pereti cortina si
prinderile sale de sistemul structural al constructiei, iar eforturile
provenite din dilatare, sau contractie, sa poata fi preluate prin elemente de
prindere sau de fixare, dimensionate avand ca referinta STAS 10101/23-75,
respectiv STAS 10101/23A-78, care se refera la temperaturile climatice.
c. In spiritul prevederilor din aceste acte normative, se vor determina, ca
elemente de referinta, valori normate si valori de calcul pentru:
- temperaturile medii pe grosimea peretilor;
- diferenta de temperatura intre cele doua fete;
si se va realiza verificarea sistemului de pereti cortina la incarcarea
datorata variatiilor de temperatura.
d. Cu exceptia unor conditii climatice exterioare deosebite, respectiv a
unor conditii de incalzire la interior cu aparate speciale, amplasate in
imediata apropiere a fatadei, sistemul de perete cortina trebuie sa suporte,
fara inconveniente, variatii de temperatura cuprinse intre urmatoarele valori
de temperaturi limita: -25 grade C, respectiv +60 grade C. Se va avea in vedere
si situatia unei insoleieri prelungite, urmata de o aversa puternica de ploaie.
Actiunea temperaturilor climatice nu trebuie sa aiba caracter distructiv
(inclusiv sa produca deformatii remanente) asupra sistemelor de pereti cortina
(actiunea grindinii nu trebuie sa produca spargeri/crapaturi ale suprafetei
vitrate).
e. Pentru actiunea temperaturilor tehnologice se vor colecta date
tehnologice specifice. In spiritul prevederilor STAS 10101/2-75, se vor
determina valori normate si valori de calcul, corespunzatoare conditiilor
tehnologice din constructia pentru care se proiecteaza sistemul de pereti
cortina. Se vor determina, ca elemente de referinta, urmatoarele:
- valori medii pe grosimea peretilor ale temperaturii tehnologice (in
conditii defavorabile);
- diferente de temperatura intre cele doua fete ale panoului de fatada.
Pe aceasta baza se vor determina modificarile de dimensiuni (medii pe
grosime) ale panourilor, respectiv curbarile acestora si rotatiile impuse ale
normalei la suprafata unui panou, determinata de curbari ale acestuia.
5.2.9 Comportarea sistemelor de pereti cortina la actiunea vibratiilor
induse de surse de perturbatie exterioare. Vibratiile sistemelor de pereti
cortina, generate de actiuni exterioare constructiei, cum ar fi rafalele de
vant, actiunea ploii sau a grindinii, diverse zgomote aeriene, nu trebuie sa
produca nici un efect de spargere, rupere sau deteriorare a elementelor
componente ale acestora. Se va tine seama ca nu sunt permise vibratii ale
elementelor componente ale sistemelor de pereti cortina si, in special,
vibratiile la rezonanta ale acestora la rafale de vant, iar legaturile cu
sistemele structurale ale constructiilor trebuie sa fie dimensionate si
realizate astfel incat sa se asigure acest deziderat. De asemenea, nu se admite
ca vibratiile generate de traficul rutier, uzinal sau aerian sa provoace
vibratii la rezonanta ale componentelor sistemelor de pereti cortina. O
comportarea corespunzatoare a sistemelor de pereti cortina la actiunea
vibratiilor se obtine si prin alegerea grosimii diferite a foilor de geam
termoizolant. Se recomanda ca foaia exterioara sa fie de grosime mai mare decat
cea interioara, evitandu-se astfel si deformarea pronuntata a foii exterioare,
ca urmare a dilatarii aerului dintre foile de geam. Astfel se pastreaza
imaginea nedeformata a obiectelor reflectate.
5.3 Cerinta de siguranta in exploatare (B)
5.3.1 Solicitarea sistemelor de pereti cortina la socuri provenite din
interiorul constructiilor
a) Sistemul structural propriu, elementele de prindere ale acesteia de
sistemul structural al constructiei, respectiv panourile opace, trebuie sa
reziste la socuri ce produc o energie egala cu 1000 jouli (100 daN x m), fara
sa se produca deformatii remanente.
b) Socurile exercitate asupra sistemului de perete cortina de la interiorul
constructiei nu trebuie sa conduca la caderi de sparturi, care pot cauza
vatamari sau raniri ale persoanelor care se gasesc in exteriorul constructiei
(caderi de cioburi de geamuri care pot taia, sau fragmente provenite de la
celelalte componente ale sistemului de perete cortina).
c) Fata sistemului de perete cortina situata la interiorul constructiei sa
nu se deformeze in stadiul elastic peste pragul stabilit in caietul de sarcini
si sa nu aiba deformatii remanente.
5.3.2 Solicitarea sistemelor de pereti cortina la socuri provenite din
exteriorul constructiilor
a) Se spune despre un sistem de perete cortina ca este protejat in raport
cu posibile socuri exterioare, daca acesta este situat la o anumita distanta in
raport cu o alta amenajare (zid despartitor ornamental, balustrada de
protectie, curte englezeasca), sau daca exista plantati arbori care ar putea
oferi o asemenea protectie.
b) Utilizarea sistemelor de pereti cortina la parterul si la primul etaj al
unei cladiri situate in zone cu circulatie rutiera intensa este permisa numai
cu respectarea paragrafului 5.3.2, a.
c) Criteriul de rezistenta este satisfacut daca sistemul de perete cortina
nu sufera deteriorari care sa compromita performantele de conservare si de
durabilitate ale acestuia.
d) In zonele fara circulatie rutiera intensa, sistemul structural propriu,
elementele de prindere ale acestuia de sistemul structural al constructiei,
respectiv panourile opace, trebuie sa reziste la socuri ce produc o energie
egala cu 1000 jouli (100 daN x m), fara sa produca deformatii.
5.3.3 Amplasare. Daca sistemul de perete cortina este amplasat la parter
si/sau la primul etaj, se vor prevedea masuri speciale pentru eliminarea
posibilitatii de a fi demontat, cat si a posibilitatii de a fi practicate
decupari in unele zone ale acestuia etc.
5.3.4 Pentru primele doua niveluri ale unei cladiri se recomanda utilizarea
de geamuri antiefractie.
5.3.5 Cerinte referitoare la protectia impotriva trasnetelor. In cazul
sistemelor de pereti cortina trebuie evitata acumularea de electricitate statica,
indiferent de provenienta acesteia. Astfel, sistemul structural al peretelui
cortina trebuie sa fie legat la reteaua de impamantare a cladirii (reteaua de
impamantare trebuie sa lege toate panourile).
5.3.6 Cerinta referitoare la socul unei explozii in cazul atentatelor
teroriste se refera, in plus, la posibilitatea utilizarii unei componente
vitrate cu alcatuire si calitati deosebite (vitraje multistrat cu o componenta
securizata si mod special de realizare a acestora), la asigurarea fixarii sistemului
structural si la utilizarea de materiale de etansare de inalta rezistenta).
5.3.7 Sensibilitatea la oboseala. Toate componentele unui sistem de perete
cortina trebuie sa fie realizate din materiale cu stabilitate fizica, chimica
si mecanica, care sa le confere o rezistenta corespunzatoare la oboseala
(Eurocode 9. Partea 2: Structuri supuse fenomenului de oboseala).
5.3.8 Elemente "usor de inlocuit" sau "usor
reparabile". In faza de proiectare, la adaptarea unui sistem de perete
cortina, se va avea in vedere sa se realizeze posibilitatea de reparare stricta
a zonei in care s-au semnalat degradari locale (se vor utiliza produse identice
de la aceeasi firma furnizoare, sa fie posibil ca, in caz de avariere, sa se
restabileasca, chiar si cu titlu provizoriu, securitatea si confortul din
cladire, reparatia sa nu diminueze caracteristicile de performanta ale
sistemului de perete cortina).
5.3.9 Intretinerea exterioara si interioara. Elementele unui sistem de
perete cortina trebuie sa fie protejate impotriva deteriorarilor chimice,
electrice si biologice, in conditii de intretinere normala. Intretinerea unui
perete cortina, atat la exterior, cat si la interior, trebuie realizata de
persoane specializate, fara sa fie periclitata in nici un fel siguranta celor
care o efectueaza.
5.4 Cerinta de siguranta la foc (C)
5.4.1 Masurile de siguranta la foc privind sistemele de pereti cortina
trebuie sa indeplineasca criteriile si nivelele de performanta prevazute de
Normativul de siguranta la foc a constructiilor si reglementarile tehnice
specifice.
5.4.2 In zonele de plansee se vor utiliza panouri de inchidere, vitrate la
exterior si prevazute cu casete din tabla umplute cu vata minerala la interior,
cu rezistenta la foc de 30 min. Acestea impiedica propagarea prin exterior a
focului, de la un nivel la celalalt. In aceste zone, profilul de presor de pe
montanti si rigle va fi asigurat suplimentar cu platbande din otel inoxidabil.
Profilul de montant va fi armat suplimentar, la interior, cu un miez din
otel umplut cu vata minerala si o platbanda din otel de 8 mm grosime. Se
prevede o fixare suplimentara a montantului prin platbanda de otel.
5.5 Cerinta privind igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia
mediului (D)
5.5.1 Cerinta referitoare la igiena unui sistem de perete cortina se refera
la intretinerea exterioara si interioara a acestuia in vederea mentinerii
integrale a aptitudinilor conferite la proiectare pe o durata de timp stabilita
de investitor (evitarea aparitiei zonelor cu ciuperci/mucegai). Astfel, la
proiectarea unui sistem de perete cortina se vor avea in vedere urmatoarele
aspecte:
a) pentru zonele exterioare, in care accesul nu se poate face din interior,
se considera ca satisfacatoare o perioada minima de 5 ani pentru inspectie si
luarea unor masuri de intretinere, de exemplu:
- reparatii locale;
- inlocuirea unor materiale care s-au degradat etc.;
b) ofertantul trebuie sa prezinte solutia de intretinere, iar in cazul in
care i se adjudeca lucrarea, sa elaboreze proiectul de detalii pentru
elementele de sustinere a instalatiilor specifice si sa livreze echipamentele
necesare;
c) intretinerea curenta, ca la orice produs din sticla, trebuie sa se faca
periodic si depinde direct de gradul de poluare a mediului exterior (in mod
curent, se preconizeaza doua spalari in fiecare an, sau de cate ori este
nevoie);
d) spalarea se va face cu agenti neutri (in speta detergenti) si care nu
contin materiale abrazive. Dupa spalare este indicata uscarea geamurilor.
Deoarece aceasta operatie se face cu echipamente speciale sustinute de pe
acoperis, oferta va contine si propunerea unor astfel de echipamente cu toate
accesoriile;
e) in cazul unei situatii accidentale, ce a aparut intr-un anumit loc pe
fatada, elementul sa poata fi inlocuit, fara a fi necesare demontarea altor
elemente in afara celor adiacente; aceasta inlocuire trebuie sa se faca, cu
acelasi dispozitiv, cu care se spala fatada, de regula o platforma suspendata
la fata peretelui;
f) pentru zonele interioare, intretinerea sistemului de perete cortina nu
se face cu precautii speciale referitoare la materialele ce se vor utiliza,
periodicitatea acesteia fiind impusa de exigentele de intretinere generala.
5.5.2 Iluminatul natural. Este necesar sa se asigure o iluminare naturala
optima, care trebuie sa rezulte din prevederile specifice cuprinse in
reglementarile tehnice de specialitate. La stabilirea tipului de vitraj se vor
avea in vedere urmatoarele caracteristici: transmisia luminoasa cu evitarea
fenomenului de orbire si protectie solara in cursul verii, pentru impiedicarea
patrunderii radiatiilor solare in spatii interioare.
5.5.3 Culoarea profilelor (cod RAL pentru vopsirea in camp electrostatic,
sau nuante de eloxaj pe baza de mostre) si caracteristicile de reflexie ale
geamului termoizolant. Sistemele de pereti cortina asigura unei constructii un
aspect modern si placut, daca sunt indeplinite urmatoarele cerinte:
- culoarea elementelor componente ale unui sistem de perete cortina trebuie
sa ramana, pe cat posibil, constanta, iar variatia acesteia in timp, daca
exista, sa fie uniforma si continua, fara a se crea contraste intre campuri sau
zone patate;
- caracteristicile de reflexie ale geamului termoizolant, prin reflexii
prea puternice, poate conduce la restrictii in utilizarea unui sistem de perete
cortina la parterul si mezaninul unei cladiri;
- la stabilirea tipului de vitraj se vor avea in vedere urmatoarele
caracteristici: transmisia luminoasa pentru evitarea fenomenului de orbire si
protectia solara in cursul verii, pentru impiedicarea patrunderii radiatiilor
solare in spatii interioare; se va studia posibilitatea utilizarii sticlei
absorbante sau a sticlei reflectante (avand ca referinta prevederile
standardului SR EN 572-1:1996);
- la lumina directa, sistemul de perete cortina, la exterior sau interior,
trebuie sa aiba o suprafata regulata, fara defectiuni sau anomalii; calitatea
va fi apreciata la o distanta de minimum 3 m, pe un fond luminat uniform (orice
imperfectiune care nu se observa in aceste conditii, fara a apropia geamul mai
mult, nu se considera defect);
- o continuitate perfecta a liniilor continue, vizibila cu ochiul liber
(continuitatea rosturilor orizontale si/sau verticale);
- culoarea profilelor este indicata de proiectant, prin alegerea acesteia
din gama de culori RAL pentru vopsirea profilelor in camp electrostatic, sau pe
baza de mostra pentru varianta de profile eloxate (anodizate).
5.5.4 Temperatura aerului interior: pentru un anumit tip de cladire (de
birouri, hotel etc.) sistemul de perete cortina trebuie sa asigure si sa
mentina temperatura aerului interior la valori normate; se vor respecta in
acest sens prevederile normelor tehnice in vigoare.
5.5.5 Evitarea condensului. La proiectarea unui sistem de perete cortina se
vor lua toate masurile pentru evitarea aparitiei fenomenului de condens in
sezonul rece. Cauzele principale ale acestui fenomen sunt: lipsa competentei in
alegerea sistemului de pereti cortina, lipsa unui studiu adecvat al problemei
condensului in faza de proiectare a unui sistem cortina ales, un montaj
incorect, o exploatare si o intretinere necorespunzatoare. Se vor avea in
vedere prevederile cuprinse in STAS 6472/3-85. Se va evita aparitia mucegaiului
sau ciupercilor, prin masuri fundamentate de calcule termotehnice.
5.5.6 Caracteristica de izolare acustica. Un sistem de perete cortina
trebuie sa asigure o transmisie redusa a zgomotelor aeriene din exterior,
pentru ca ocupantii cladirii sa nu fie deranjati excesiv.
5.5.7 Cerinta privind sanatatea oamenilor si protectia mediului:
materialele care intra in alcatuirea unui sistem de perete cortina nu trebuie
sa emita substante poluante si sa constituie un risc pentru sanatatea oamenilor
si pentru mediul inconjurator.
5.6 Cerinta privind izolarea termica, hidrofuga si economia de energie (E)
5.6.1 Aceasta cerinta se poate asigura cu o probabilitate acceptabila
pentru o durata de serviciu rezonabila din punct de vedere economic, prin:
a) stabilirea consumului anual de energie necesara pentru incalzirea
cladirii;
b) asigurarea prin proiectare a unei conceptii generale si a unor detalii
optime de montaj a sistemului de perete cortina;
c) asigurarea unei protectii termice si a unei protectii hidrofuge, cat mai
uniforme si performante, astfel incat sa poata fi posibila economia de energie,
in sensul limitarii consumului anual de energie termica.
5.6.2 Conceptia generala si de detaliu a unui perete cortina. Se vor avea
in vedere urmatoarele doua aspecte: realizarea unei configuratii optime a
sistemului de perete cortina prin prevederea unui procent de vitrare rational
si evitarea unor detalii care ar putea conduce la crearea de punti termice.
Cuantificarea aspectelor asociate conceptiei termo-energetice generale si de
detaliu a unui perete cortina se face prin intermediul transmitantei termice
medii corectate "U'_m" a acestuia. Pentru valorile de referinta ale
lui "U'_m" se vor avea in vedere prevederile normativului C107/3-1997,
referitoare la rezistentele termice normate ale elementelor de anvelopa opace,
usoare si foarte usoare.
5.6.3 Asigurarea performantelor termice si hidrofuge se realizeaza tinand
seama de urmatoarele aspecte: rezistentele termice medii ale elementelor
sistemului de perete cortina (C103/3-1977), evitarea aparitiei condensului
(C107/6-2000), performantele de etanseitate la aer si apa a sistemului de
perete cortina (STAS 6472/7-85).
5.6.4 Exigente specifice privind izolarea termica. Pentru a se realiza o
izolare termica eficienta un sistem de perete cortina trebuie sa asigure:
- un coeficient de transfer termic global prevazut in norme tehnice
specifice;
- o reflectie adecvata a structurii geamului.
Performantele termo-energetice corespunzatoare se vor asigura prin alegerea
unor profile si a unor panouri vitrate sau opace (atestate in documentatiile
firmelor de specialitate) si dintre care cele mai importante sunt redate in
cele ce urmeaza:
- utilizarea profilelor din aluminiu, care au in alcatuirea lor elemente de
rupere a puntilor termice, cu valori ale transmitantei termice considerate in
normele tehnice de specialitate;
- utilizarea pentru panourile vitrate a geamurilor termoizolante cu
performante ridicate, care sa asigure o transmitanta termica medie corectata in
conformitate cu prevederile C107/3-1997;
- controlul tratarii speciale a geamurilor pentru exigentele de reflectie
si transmisie a luminii solare, precum si pentru exigentele pentru reflectia,
absorbtia si transmisia energiei solare;
- utilizarea unor elemente auxiliare de etansare (elastomeri, plastomeri),
care sa prezinte si proprietati deosebite de stabilitate dimensionala si
rezistenta la imbatranire.
5.6.5 Cerintele privind etanseitatea la aer, apa si vapori de apa:
- in ceea ce priveste componentele vitrate, etanseitatea la apa trebuie
asigurata in totalitate;
- in privinta componentei opace, aceasta va fi realizata in zonele de camp
din materiale care au o absorbtie de apa de maximum 1%;
- se va considera etans la apa peretele care garanteaza prin experimentari
de laborator ca indeplineste conditia ca la o presiune de 1000 Pa, sa reziste
la patrunderea apei cu un debit maxim de 11/min/mp;
- nici o parte exterioara a sistemului de perete cortina nu trebuie sa
impiedice scurgerea apei si nici sa permita formarea de depozite de praf;
- condensul pe suprafetele vitrate se va evita prin luarea de masuri
necesare care sa asigure acest deziderat;
- etanseitatea la aer a peretelui cortina se va incadra in clasa AE,
conform EN 12152 si 12153, iar etanseitatea la infiltratiile de apa se va
incadra in clasa RE, conform EN 12154 si 12155.
5.7 Cerinta privind protectia impotriva zgomotului (F)
5.7.1 Cerinte privind izolarea acustica. Sistemele de pereti cortina
trebuie astfel realizate incat sa conduca la:
- limitarea transferului zgomotului de la exterior la interiorul cladirii;
- receptia zgomotelor provenite din impactul ploii, sau al grindinii, sa
fie suficient de redusa (sa nu fie suparatoare),
in acord cu prevederile din SR EN ISO 717-1:2000 "Acustica. Evaluarea
izolarii acustice a cladirilor si a elementelor de constructii. Partea 1:
Izolarea la zgomot aerian", SR EN ISO 717-2:2000 "Acustica. Evaluarea
izolarii acustice a cladirilor si a elementelor de constructii. Partea 2:
Izolarea la zgomot de impact" si STAS 6156-86 "Acustica in
constructii. Protectia impotriva zgomotului in constructii civile si
social-culturale. Limite admisibile si parametri de izolare acustica."
5.7.2 Coeficientul de atenuare acustica trebuie sa fie de min. 37 dB pentru
un geam termoizolant in structura 6-16-4.
5.7.3 Proiectul sistemului de perete cortina trebuie sa contina, in mod
explicit, caracteristicile de izolare acustica a vitrajului.
5.7.4 Pentru o protectie acustica superioara se recomanda ca cele doua foi
de geam care alcatuiesc geamul termoizolator sa aiba grosimi diferite.
CAP. 6
INCARCARI. GRUPARI DE INCARCARI. PRINCIPIUL PROIECTARII CAPACITATII
PORTANTE
A. Incarcari
6.1 La proiectarea unui sistem de perete cortina se vor avea in vedere
urmatoarele categorii de incarcari:
- incarcarea gravitationala (STAS 10101/1-78 si STAS 10101/2A1-87);
- incarcarea seismica in conformitate cu normativul P100-92, cu precizarile
din cadrul acestui normativ;
- incarcarea datorata actiunii vantului (STAS 10101/20-90), cu precizarile
din cadrul acestui normativ;
- incarcarea datorata actiunii temperaturii climatice (STAS 10101/23-75 si
STAS 10101/23A-78);
- incarcarea datorata temperaturilor tehnologice (STAS 10101/2-75).
La proiectarea unui sistem de perete cortina se vor avea in vedere
incarcarile din Tabelul 6.1, cu incadrarea in categoriile de incarcari
precizate de STAS 10101/0A-77, art. 2.1 Tabelul 1).
Tabelul 6.1
Clasificarea incarcarilor pentru proiectarea peretilor cortina
______________________________________________________________________________
|Nr. | Incarcarea |Categoria, | Observatii
|
|crt.| |STAS |
|
| | |10101/0A-77|
|
|____|_____________________________|___________|_______________________________|
| 1 | Incarcari gravitationale | P |
|
|____|_____________________________|___________|_______________________________|
| 2 | Incarcari din temperaturile | C |Se considera, alternativ,
|
| | tehnologice | |valori maxime si valori
minime,|
| | | |in functie de specificul
|
| | | |procesului tehnologic
|
|____|_____________________________|___________|_______________________________|
| 3 | Incarcari din temperatura | V |Se considera, alternativ,
|
| | climatica | |valori maxime si valori minime
|
|____|_____________________________|___________|_______________________________|
| 4 | Incarcari din vant | V |Se considera valori de varf,
cu|
| | | |perioada de revenire cel putin
|
| | | |cat cea standardizata (STAS
|
| | | |10101/20-90), care poate fi
|
| | | |insa sporita conform
|
| | | |prevederilor art. 5.2.5.2 din
|
| | | |normativ
|
|____|_____________________________|___________|_______________________________|
| 5 | Incarcari seismice | E |Se considera valori de varf,
cu|
| | | |perioada de revenire cel putin
|
| | | |cat cea standardizata
(normativ|
| | | |P100-92), care poate fi insa
|
| | | |sporita conform prevederilor
|
| | | |art. 5.2.6 din normativ
|
|____|_____________________________|___________|_______________________________|
B. Grupari de incarcari
6.2 Gruparile de incarcari utilizate pentru verificarea sistemelor de
pereti cortina vor fi:
(a) Grupari "G_f" care cuprind:
- incarcari gravitationale normate;
- incarcari din temperatura tehnologica, normate (in situatia cea mai
defavorabila);
- incarcari din temperatura climatica, normate (in situatia cea mai
defavorabila);
- incarcari din vant (orientate normal pe planul peretelui), corespunzand
nivelului de asigurare cerut.
(b) Grupari G_s, care cuprind:
- incarcari gravitationale normate;
- incarcari din temperatura tehnologica, normate (in situatia cea mai
defavorabila);
- incarcari din temperatura climatica, normate (in situatia cea mai
defavorabila);
- incarcari seismice (orientate alternativ):
- in planul peretelui;
- normal pe planul peretelui;
- atat in planul peretelui, cat si normal pe planul peretelui, dar
afectate de coeficientul de simultaneitate 0,7,
corespunzand nivelului de asigurare cerut.
Gruparile de incarcari considerate la proiectarea peretilor cortina se vor
alcatui avand ca referinta art. 4.1. (Tabelul 6, cu observatiile aferente) din
STAS 10101/0A-77, cu urmatoarele observatii:
1. Se vor alcatui in mod distinct grupari in care valorile temperaturilor
tehnologice sunt maxime sau minime, ca si grupari in care temperaturile
climatice sunt maxime sau minime, conform Tabelului 6.2.
Tabelul 6.2.
Variante de considerare a valorilor maxime si minime pentru incarcarile din
temperaturile tehnologice si temperaturile climatice
___________________________________________
|Variante pentru| Variante pentru |
|temperaturile | temperaturile climatice |
|tehnologice |___________________________|
| |Valori maxime|Valori minime|
|_______________|_____________|_____________|
|Valori maxime | Da | Da |
|_______________|_____________|_____________|
|Valori minime | Da | Da |
|_______________|_____________|_____________|
2. La observatia (9) din art. 4.2. din STAS 10101/0A-77 se aduce urmatoarea
modificare, datorita posibilitatilor de comportare casanta a unor solutii de
pereti cortina: se elimina prevederea de la aliniatul 3, conform careia nu se
iau in considerare incarcarile echivalente unor sisteme de deformatii
impiedicate sau deplasari impuse.
C. Aplicarea principiului proiectarii capacitatii portante
6.3 Principiul proiectarii capacitatii portante urmareste asigurarea unui
mod si a unei succesiuni favorabile a dezvoltarii deformatiilor post-elastice,
in situatiile in care apar suprasolicitari care implica depasirea stadiului
elastic de comportare. In forma cea mai utilizata, aplicarea acestui principiu
se refera la sistemele structurale ale constructiilor, pentru care se
urmareste:
- prevenirea producerii unor moduri de cedare care implica pericole de
prabusire;
- asigurarea unei succesiuni cat mai favorabile de dezvoltare a
deformatiilor post-elastice (ductile).
Este necesara extinderea aplicarii principiului la cazul "ansamblu
structural - subsistem de rezemare pe mediul de fundare - sistem de pereti
cortina"; in particular, este de dorit ca, la proiectarea sistemelor de
pereti cortina, sa se aplice acest principiu, in moduri specifice solutiilor
adoptate.
6.4 La proiectarea sistemelor de pereti cortina, aplicarea principiului
proiectarii capacitatii portante va trebui avut in vedere, sub mai multe
aspecte:
- optiunea intre capacitatea portanta a sistemului structural de rezistenta
si capacitatea portanta a sistemului de pereti cortina (este de dorit ca sistemul
de pereti cortina sa cedeze inaintea sistemului structural al constructiei, sau
este de dorit ca acestia sa reziste pana in stadiul ultim al acestuia);
- optiunea intre capacitatea portanta a unui panou si capacitatea portanta
a sistemelor de prindere (care dintre acestea este de dorit sa cedeze mai
intai).
Raspunsurile la aceste intrebari vor trebui date, de la caz la caz, avand
in vedere exigentele specifice din cazul concret analizat.
CAP. 7
INCERCARI ALE SISTEMELOR DE PERETI CORTINA
7.1 Elemente generale
7.1.1 Incercarile la care se refera prezentul normativ sunt in legatura cu
solicitarile care se pot exercita asupra unui perete cortina pe durata de
existenta a acestuia.
7.1.2 Incercarile care se efectueaza pentru obtinerea agrementului tehnic
pentru un anumit sistem de perete cortina nu fac obiectul acestui normativ.
7.2 Comportarea unui sistem de perete cortina la actiunea seismica
7.2.1 La precizarea caracteristicilor tehnice ale unui sistem de perete
cortina se vor face referiri speciale privind modul de comportare a acestuia la
actiuni seismice:
- in cazul in care pentru sistemul de perete cortina selectat exista
efectuate incercari la actiuni seismice in laboratoare autorizate, se vor
prezenta rapoartele acestor incercari;
- in cazul in care aceste incercari nu exista, conditia obligatorie a
atribuirii lucrarilor va fi realizarea acestor incercari la scara naturala,
intr-un laborator autorizat, in timp util, cu scopul probarii mentinerii
capacitatii de deformatie, in timpul miscarilor seismice intensive.
7.2.2 La verificarea sistemelor de pereti cortina la actiuni seismice se va
tine seama si de specificatia tehnica ST-035/2000.
7.3 Comportarea unui sistem de perete cortina la actiunea vantului
7.3.1 Cerintele de performanta ale unui sistem de perete cortina la
actiunea vantului au ca referinta standardul SR EN 13116:2002, identic cu
standardul european EN 13116:2001.
7.3.2 Metoda de testare a unui sistem de perete cortina la actiunea
vantului este prevazuta in standardul SR EN 12179:2002, identic cu standardul
european EN 12179:2000.
7.3.3 Oferta va prezenta date concludente referitoare la incercarea
sistemului de pereti cortina la actiunea vantului, agremente sau atestari
obtinute in cadrul unor laboratoare acreditate in alte tari. Proiectantul
general si proiectantul de specialitate vor decide daca datele prezentate pot
fi utilizate; daca datele experimentale nu sunt concludente, executantul va
avea obligatia de a realiza determinarea experimentala a distributiei
presiunilor si suctiunilor.
7.4 Etanseitatea la apa
7.4.1 Cerintele de performanta ale unui sistem de perete cortina la
actiunea apei au ca referinta standardul SR EN 12154:2000, identic cu
standardul european EN 12154:1999.
7.4.2 Determinarea etanseitatii la apa prin incercarea de laborator la
presiunea statica a apei este descrisa in standardul SR EN 1255:2002, identic
cu standardul european EN 12155/2000.
7.4.3 Determinarea etanseitatii la apa prin incercarea de laborator a
sistemului de perete cortina, in conditiile de aplicare dinamica a aerului si
de pulverizare a apei (simularea ploii in conditii de vant puternic), este
descrisa in standardul SR EN 13050:2002, identic cu standardul european EN
13050:2000.
7.4.4 Determinarea etanseitatii la apa prin incercari in situ este descrisa
de standardul SR EN 13051:2002, identic cu EN 13051:2001.
7.5 Etanseitatea la aer
7.5.1 Cerintele de performanta ale unui sistem de perete cortina referitor
la etanseitatea la aer au ca referinta standardul european EN 12152/2002,
identic cu standardul DIN EN 12152.
7.5.2 Metoda de incercare referitoare la etanseitatea la aer este
prezentata in standardul SR EN 12153:2002, identic cu standardul european EN
12153:2000.
7.6 Alte tipuri de incercari cerute de proiectant
7.6.1 Proiectantul sistemului de perete cortina poate solicita efectuarea
si a altor incercari referitoare la rezistenta la socuri exterioare, rezistenta
la socuri interioare, soc termic exterior, caldura interioara, insoleiere etc.
Toate incercarile prezentate in cadrul acestui capitol trebuie efectuate in
conditiile impuse de normele europene, in laboratoare acreditate de RENAR.
CAP. 8
MONTAJUL SISTEMELOR DE PERETI CORTINA
8.1 Firma care a castigat licitatia pentru a efectua montajul unui sistem
de perete cortina va realiza in regie proprie, sau printr-un proiectant de
specialitate, un proiect detaliat, privind rezolvarea tuturor tipurilor de
lucrari si care va trata elementele de ansamblu, precum si detaliile specifice
cladirii si a fiecarei zone in parte, care difera prin sistemul si/sau natura
materialelor (zona vitrata, placarea cu panouri din aluminiu a unor zone ale
fatadei, tamplaria de aluminiu exterioara).
8.2 Documentatia tehnica elaborata de firma care va monta sistemul de
perete cortina (proiectul sistemului de perete cortina) trebuie sa respecte
normele tehnice si juridice in vigoare in Romania, precum si prevederile
cuprinse in documentul "Caiet de sarcini".
8.3 Proiectul sistemului de perete cortina va fi prezentat proiectantului
general, elaborator al proiectelor de arhitectura si rezistenta ale
constructiei, in vederea avizarii acestuia (validarea si armonizarea solutiilor
"de firma" adoptate, cu proiectul de arhitectura al constructiei si
cu prevederile documentului "Caiet de sarcini").
8.4 Daca proiectul sistemului de perete cortina primeste aviz favorabil,
acesta va fi inaintat pentru verificare unor specialisti cu experienta in
aceasta specialitate, atestati M.T.C.T., in conformitate cu Legea nr. 10/1995.
8.5 Firma care va efectua montajul unui sistem de perete cortina va
prezenta esantioane reprezentative pentru fiecare tip de elemente de fatada, la
dimensiunile prevazute in proiect (montanti, rigle-distantier, aparate de
reazem, elemente de conectare, tipuri de geamuri, panouri de aluminiu, tipuri
de elemente de tamplarie), care vor constitui elemente de referinta si
comparatie pe timpul desfasurarii lucrarilor de executie.
8.6 Odata cu livrarea elementelor componente ale unui sistem de perete
cortina, agrementat in Romania, se va asigura un montaj calificat, care va fi
realizat cu echipe specializate (montajul sistemelor de pereti se realizeaza,
conform prescriptiilor tehnice ale producatorului de sistem, de echipe
specializate de producatorii de sisteme de fatada cortina).
8.7 Clasificarea peretilor cortina in functie de alcatuirea sistemului
structural propriu poate fi realizata dupa urmatoarele criterii:
a) alcatuirea montantilor pe inaltimea cladirii:
- montanti imbinati la nivelul fiecarui planseu;
- montanti continui pe doua niveluri;
b) alcatuirea sectiunilor transversale ale elementelor sistemului
structural propriu:
- montantii si riglele-distantier se realizeaza dintr-o singura piesa, iar
panourile de sticla se monteaza intre acestea, cu interspatii care permit
deplasarea libera in raport cu structura proprie a peretelui;
Montantii si riglele se realizeaza prin cuplarea elementelor verticale si
orizontale ale ramelor panoului de sticla, deplasarile fiind permise intre
ramele panourilor.
8.8 Pentru realizarea sistemului structural al unui perete cortina se vor
utiliza profile debitate la forma si lungimea necesara. Aceasta se va realiza
cu profile din aliaje de aluminiu sau otel, fabricate industrializat, sub
control corespunzator, in vederea constantei formei si asigurarii
caracteristicilor fizico-mecanice pentru care se vor prezenta buletine de
incercari, iar inainte de punerea in opera, certificatele de calitate.
8.9 Sistemul de perete cortina se va monta pe sistemul structural al
constructiei, prin intermediul aparatelor de reazem, respectand intocmai
proiectul de executie si prescriptiile tehnice de montaj, elaborate de firma
producatoare. Profilele vor trebui sa fie protejate impotriva coroziunii, prin
anodizare de minimum 15 microni, sau vopsire in camp electrostatic. Profilele
vor satisface cerintele de izolare termica. Elementele de prindere se vor
executa din aliaje de aluminiu, otel inox sau otel zincat termic, sau cadmiat.
8.10 Se va evita contactul direct intre otel si aluminiu, care, in conditii
de condens sau umiditate, poate crea fenomenul de electroliza, inlesnind
degradarile locale. In aceste conditii se vor folosi materiale izolatoare si
suruburi zincate sau cadmiate.
8.11 Montarea partilor vitrate fixe, precum si a usilor si ferestrelor, se
face astfel incat sa fie respectate toate exigentele precizate in cadrul
acestui normativ, astfel incat sa se asigure etanseitatea la vant si la ploaie,
izolarea higrotermica si acustica, precum si caracteristicile de rezistenta la
foc impuse prin proiect. In cazul tamplariei, se vor folosi elemente de
feronerie originale, marcate cu sigla producatorului de sistem. Toate
componentele, cu exceptia balamalelor si a manerelor, trebuie sa fie mascate.
8.12 Etanseitatea imbinarilor intre montanti este asigurata de piese de
drenaj, care conduc apa peste rostul de dilatare dintre acestia. Piesa se
fixeaza numai de montantul superior si se etanseaza cu tyocol. Imbinarile
unghiulare intre montanti vor fi prevazute cu piese adecvate pentru drenaj. La
partea inferioara a peretelui cortina va fi prevazuta o folie de hidroizolare,
plasata in spatele canalului de drenaj al montantilor si fixata de profilul de
rigla. Pentru ca apa colectata in canalele de drenaj ale riglelor si ale
montantilor sa se dreneze in exterior, este necesara egalizarea presiunii din
acestea cu presiunea exterioara. Acest lucru se face prin utilizarea de piese
de ventilatie plasate pe profilele de montant, la un interval de maxim 8 metri
una de cealalta, iar in cazul sistemelor de pereti cortina cu inaltime mai mica
de 8 metri, la partea superioara si inferioara a montantilor. Aceste piese
asigura totodata si o circulatie de aer pe perimetrul sigilaturii geamului
termoizolant, fapt care conduce la mentinerea proprietatilor acestuia pe termen
indelungat.
8.13 Toate elementele de legatura trebuie sa preia tolerantele de executie
ale sistemului structural suport, tolerante ce vor fi specificate de ofertant.
8.14 Verificarea calitatii lucrarilor de montaj se va face in conformitate
cu instructiunile tehnice atasate agrementului tehnic; orice neconcordanta cu
proiectul tehnic, sau cu agrementul tehnic, va trebui remediata, iar remedierile
se vor face pe cheltuiala executantului.
8.15 Masurile de protectia muncii, aplicabile in cazul executiei sistemelor
de pereti cortina, sunt cele prevazute in "Regulamentul privind protectia
si igiena muncii", aprobat de M.L.P.A.T. cu Ordinul nr. 9/N din
15.03.1993, precum si cele prevazute in normele de igiena si protectia muncii
in activitatea de constructii-montaj, aprobate cu Ordinul M.C.Ind. nr. 1233/D
din 29.12.1980 si mentinut in vigoare cu Ordinul M.L.P.A.T. nr. 1/N din
3.01.1994.
8.16 Pe perioada de montaj a sistemului de perete cortina, constructorul va
respecta atat normele precizate anterior, cat si alte norme de protectia muncii
si de tehnica securitatii muncii in constructii, specifice activitatii de
santier, in vigoare la data executarii lucrarii.
CAP. 9
OBLIGATII SI RASPUNDERI SPECIFICE, IN CONFORMITATE CU LEGEA NR. 10/1995
9.1 Proiectarea si montajul unui sistem de perete cortina reprezinta un act
de responsabilitate juridica, iar raspunderea pentru realizarea si mentinerea,
pe o durata de timp precizata, a unor sisteme de perete cortina de calitate
corespunzatoare, revine in intregime factorilor care participa la conceperea,
realizarea si exploatarea acestora.
9.2 Factorii implicati in conceperea, realizarea si exploatarea sistemelor
de pereti cortina, potrivit responsabilitatilor prevazute de Legea nr. 10/1995,
sunt:
- investitorii;
- proiectantul general;
- proiectantul de specialitate;
- verificatorii de proiecte;
- fabricantii si furnizorii de componente ale sistemelor de pereti cortina;
- executantii (antreprenor general, firma de montaj);
- responsabili tehnici cu executia;
- proprietarii cladirilor la care se executa sistemul de pereti cortina;
- Comisia de Agrement Tehnic in Constructii.
9.3 Obligatiile si raspunderile specifice ale factorilor precizati la
punctul 9.2, prezentate in detaliu in acest normativ, sunt in concordanta cu
Legea nr. 10/1995, care trebuie respectata in totalitate.
9.4 Obligatii si raspunderi ale investitorilor
- participarea la elaborarea temei pentru proiectarea si montajul
sistemului de perete cortina; tema de proiectare trebuie semnata de
proiectantul general si de catre investitor;
- stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin proiectare si
montaj, pe baza reglementarilor tehnice, precum si a studiilor si cercetarilor
efectuate, in conformitate cu prevederile acestui normativ;
- excluderea posibilitatii inceperii executiei unui sistem de perete
cortina fara proiect realizat de ingineri constructori proiectanti de structuri
si verificat de persoane competente si atent selectate din randul
verificatorilor de proiecte;
- obtinerea acordurilor si avizelor prevazute de lege;
- asigurarea verificarii proiectelor, prin specialisti, verificatori de
proiecte cu experienta in domeniu si atestati de M.T.C.T.;
- asigurarea verificarii executiei corecte a lucrarilor aferente sistemelor
de pereti cortina, prin responsabili cu executia, sau agenti economici de consultanta
specializati;
- asigurarea receptiei lucrarilor, la terminarea montajului sistemului de
perete cortina;
- asigurarea intretinerii corecte si permanente a sistemului de perete
cortina pe intreaga durata de existenta a acestuia.
9.5 Obligatii si raspunderi ale proiectantului general
- elaborarea, impreuna cu investitorul, a temei pentru proiectarea si
montajul sistemului de perete cortina;
- elaborarea proiectului de arhitectura, care este, de fapt, o propunere de
geometrie a sistemului de perete cortina (planse de prezentare a zonelor
vitrate, planse de prezentare a zonelor opace, perspective, sectiuni, tablou
tamplarie);
- elaborarea documentului intitulat "Caiet de sarcini", care sa
contina cerintele tehnice minime obligatorii, in vederea elaborarii ofertelor
de licitatie, pentru adjudecarea realizarii unui sistem de perete cortina;
- completarea documentului "Caiet de sarcini" cu elemente
specifice (de detaliu) ale firmei care va executa lucrarea (detalii de
racordare cu sistemul structural al constructiei etc.); proiectantul general va
avea grija ca acest caiet de sarcini, completat cu elementele specifice
sistemului de perete cortina ce urmeaza a fi realizat si confirmat de
executant, sa aiba caracter de anexa la contractul de realizare a sistemului de
perete cortina;
- avizarea proiectului sistemului de perete cortina intocmit de
proiectantul de specialitate.
9.6 Obligatii si raspunderi ale proiectantului de specialitate
9.6.1 La proiectarea unui sistem de perete cortina se vor avea in vedere
urmatoarele aspecte:
- prescriptiile de baza pentru proiectarea structurilor din beton armat,
beton precomprimat, otel, zidarie de caramida, lemn, in Romania, se bazeaza pe
metoda de calcul la stari ultime, care pentru calculul eforturilor foloseste
coeficientii partiali de siguranta aplicati incarcarilor si coeficientii
partiali de siguranta aplicati caracteristicilor de rezistenta si deformatii
ale materialelor structurale;
- deoarece la ora actuala nu exista alte reglementari tehnice pentru
proiectarea si montajul sistemelor de pereti cortina, vor fi respectate
prevederile acestui normativ;
- se apreciaza ca, eventual, cu justificari speciale, se poate folosi
pentru proiectarea de rezistenta si proiectarea pentru deformatii metoda
rezistentelor admisibile;
- se pot accepta (cu justificarile speciale necesare) prescriptii din alte
tari precum si date din instructiunile firmelor care fabrica componentele
sistemului de perete cortina (aluminiu, otel, geamuri).
9.6.2 Proiectantul de specialitate este, de regula, o firma agreata de
furnizorul sistemului de perete cortina castigator al licitatiei. Proiectantul
de specialitate intocmeste proiectul sistemului de perete cortina, care
presupune: proiect de arhitectura, proiect de rezistenta si proiect de
montaj/tehnologic;
(a) proiectul de arhitectura va respecta, pe cat posibil, configuratia
propusa de proiectantul general, tinand seama de calculul sistemului de perete
cortina la actiunea vantului, la actiunea seismica si de rezultatele
investigatiilor experimentale pentru determinarea capacitatii de deformare a
sistemului de perete cortina selectat;
(b) proiectul de rezistenta se refera la calculul elementelor componente
ale unui sistem de perete cortina: montanti, rigle-distantier, geamuri, aparate
de reazem ale montantilor; pentru fiecare dintre elementele structurale
enumerate se vor prezenta, in mod detaliat, urmatoarele piese desenate si piese
scrise de calcul:
- modelele (schemele) de calcul structural care vor cuprinde toate
caracteristicile structurale, incarcarile considerate pentru fiecare element in
parte; pentru fiecare bara, sau piesa structurala, se vor arata, prin desene
cotate, caracteristicile geometrice sectionale, precum si valorile caracteristicilor
sectionale (arii, momente de inertie la incovoiere, momente de inertie la
torsiune);
- metodele pentru calculul eforturilor sectionale si a deformatiilor,
precum si rezultatele obtinute;
- se va preciza metoda de calcul pentru proiectarea de rezistenta si de
deformatii, impreuna cu toate valorile referitoare la siguranta;
- pentru fiecare tip de material (aliajul de aluminiu al profilelor de
aluminiu, otelul, geamurile) se vor arata toate caracteristicile de compozitie
si toate caracteristicile de rezistenta si de deformatie, bazate pe standarde
romanesti, standarde straine, sau eventual cu garantiile si justificarile
necesare, bazate pe datele firmelor care livreaza elementele respective
(profilele de aluminiu si geamurile); caracteristicile se vor referi la
valorile medii, minime, maxime, valorile caracteristice, coeficientii de
omogenitate, rezistentele de calcul, rezistentele admisibile, caracteristici de
elasticitate etc.
(c) proiectul de montaj care contine toate instructiunile de montaj ale
firmelor furnizoare ale componentelor sistemului de fatada cortina, cu toate
detaliile de executie necesare; proiectul de montaj trebuie sa contina si
fazele determinante asociate montajului sistemului de perete cortina.
9.6.3 Proiectantul de specialitate are, in plus, urmatoarele obligatii:
- sa prezinte proiectul elaborat proiectantului general, in vederea
avizarii, si sa efectueze, daca este cazul, modificarile cerute de catre
acesta;
- sa prezinte proiectul elaborat, cu viza proiectantului general,
specialistilor verificatori de proiecte atestati, stabiliti de catre
investitor;
- sa urmareasca permanent montajul sistemului de perete cortina, sa fie
prezent la fazele determinante si sa elaboreze solutii pentru eventualele
defectiuni aparute in santier (fie din vina proiectantului de specialitate, fie
din vina firmei care efectueaza montajul).
9.7 Obligatii si raspunderi ale verificatorilor de proiecte. Specialistii
verificatori de proiecte, atestati de M.T.C.T., raspund in mod solidar cu
proiectantul de specialitate, in ceea ce priveste asigurarea nivelului de
calitate corespunzator cerintelor proiectului.
9.8 Obligatii si raspunderi ale fabricantilor si furnizorilor sistemelor de
pereti cortina
- sa furnizeze datele necesare pentru identificarea fiecarui reper ce intra
in componenta sistemului de perete cortina adoptat, astfel incat sa existe o
evidenta clara a componentelor pe durata fabricatiei, depozitarii, livrarii
(transportului) si montarii acestora (produsele livrate trebuie sa fie marcate
prin sigla firmei, codul reperului si numarul comenzii);
- sa furnizeze informatii despre aptitudinea de exploatare, durabilitatea
si intretinerea sistemului, fabricatia si controlul calitatii componentelor,
punerea in opera, pastrarea constanta a calitatii etc.;
- sa se oblige prin contract sa furnizeze pentru intregul sistem de perete
cortina componente de aceeasi calitate cu cea prezentata la castigarea
licitatiei;
- sa puna la dispozitie toate normele tehnice care au stat la baza
realizarii sistemului de perete cortina;
- sa puna la dispozitie documente care sa ateste incercari efectuate in
laboratoare de specialitate.
9.9 Obligatii si raspunderi ale executantului
- sa efectueze toate incercarile stabilite prin "Caietul de
sarcini" si la care s-a obligat la semnarea contractului;
- executantul sistemului de fatada cortina, castigator al licitatiei, va
efectua, in mod obligatoriu, relevee si masuratori ale constructiei existente,
inainte de semnarea contractului, pentru corelarea dimensiunilor de pe teren cu
dimensiunile date in "Caietul de sarcini", care sunt dimensiuni luate
din proiectul de arhitectura elaborat de proiectantul general;
- sa asigure proiectarea sistemelor de pereti cortina, in conditiile
punctului 3.5.3, sau sa acorde consultanta necesara unui proiectant de
specialitate agreat; proiectarea unui sistem de perete cortina, in conditiile
punctului 3.5.3, nu poate schimba elementele si caracteristicile sistemului
selectat (conform punctelor 3.5.1 si 3.5.2);
- sa nu inceapa executia unui sistem de perete cortina fara proiecte de
arhitectura, de rezistenta si de montaj, semnate si stampilate de proiectantul
de specialitate si de catre specialistii verificatori de proiecte, atestati de
M.T.C.T.;
- sa-si insuseasca proiectul sistemului de perete cortina si sa sesizeze
investitorul, proiectantul general si proiectantul de specialitate, despre
neconcordantele si lipsurile de planse si detalii, inainte de inceperea executiei,
in vederea solutionarii acestora;
- sa asigure executia lucrarilor la un nivel de calitate corespunzator
cerintelor, concepand si realizand un sistem propriu de calitate;
- sa convoace factorii stabiliti de proiectantul de specialitate pentru verificarea
lucrarilor ajunse la faze determinante ale montajului, in scopul obtinerii
acordului de continuare a lucrarilor;
- sa solutioneze defectele si neconcordantele aparute in executie, numai pe
baza de solutii date de proiectantul de specialitate si aprobate de
verificatorii proiectului si avizate de investitor;
- sa utilizeze numai procedee si componente prevazute in proiect si care
fac parte din sistemul de perete cortina care se pune in opera, certificate,
sau pentru care exista agremente tehnice.
9.10 Obligatii si raspunderi ale responsabililor tehnici cu executia
- raspund pentru realizarea nivelului de calitate a lucrarilor aferente
sistemului de pereti cortina pentru care au fost angajati;
- semnaleaza orice neconcordanta intre proiectul sistemului de perete
cortina si lucrarile din santier si anunta proiectantul de specialitate pentru
remedierea situatiei.
9.11 Obligatii si raspunderi ale proprietarului cladirii la care se executa
sistemul de pereti cortina:
- efectuarea la timp a lucrarilor de intretinere si de reparatii ce le
revin;
- asigurarea urmaririi in timp a comportarii sistemului de perete cortina.
9.12 Obligatii ale Comisiei de Agrement Tehnic in Constructii
Comisia de Agrement Tehnic in Constructii trebuie sa respecte cu
strictete obligatiile care ii revin si care sunt stipulate in regulamentul de
functionare a acesteia.