Ordinul Nr.1420 din 25.08.2015

privind modificarea anexei la Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 882/2012 pentru aprobarea Normelor interne de implementare privind acordarea finanţării asistenţei pentru dezvoltare
ACT EMIS DE: Ministerul Afacerilor Externe
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 762 din 13 octombrie 2015

În conformitate cu art. 4 şi 20 din Hotărârea Guvernului nr. 1.052/2011 privind reglementarea acţiunilor specifice aferente finanţării asistenţei din cadrul politicii naţionale de cooperare internaţională pentru dezvoltare,în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 8/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin. Articolul 1 Anexa la Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 882/2012 pentru aprobarea Normelor interne de implementare privind acordarea finanţării asistenţei pentru dezvoltare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 541 din 2 august 2012, se modifică si se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.Articolul 2 Unitatea Asistenţă pentru Dezvoltare şi direcţiile responsabile vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Articolul 3 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul afacerilor externe, Bogdan Lucian Aurescu ANEXĂ (Anexa la Ordinul nr. 882/2012)NORMELE INTERNE DE IMPLEMENTARE privind acordarea finanţării asistenţei pentru dezvoltare Capitolul I Dispoziţii generale Secţiunea 1 Scopul Articolul 1 Prezentele norme interne de implementare privind acordarea finanţării asistenţei pentru dezvoltare, denumite în continuare norme, au ca scop stabilirea principiilor, cadrului general şi a procedurii pentru acordarea finanţării asistenţei pentru dezvoltare din bugetul Ministerului Afacerilor Externe (MAE). Articolul 2 Unitatea Asistenţă pentru Dezvoltare, precum şi celelalte structuri competente şi misiunile diplomatice ale României în străinătate sunt autorităţile responsabile cu programarea în cadrul MAE. Secţiunea a 2-a Definiţii Articolul 3 În sensul prezentelor norme, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a)Unitatea Asistenţă pentru Dezvoltare (UAsD) - structură din cadrul MAE principal responsabilă pentru coordonarea şi implementarea politicii de cooperare internaţională pentru dezvoltare; b)asistenţa pentru dezvoltare (AOD) - suma resurselor alocate de către România statelor partenere, în conformitate cu criteriile de clasificare a asistenţei oficiale pentru dezvoltare elaborate de către Comitetul Asistenţă pentru Dezvoltare din cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (denumită în continuare OCDE); c)documente contractuale - acorduri, memorandumuri de înţelegere, schimburi de scrisori, contracte sau orice alte documente în baza cărora se realizează transferuri de fonduri din bugetul de asistenţă pentru dezvoltare al MAE; documentele contractuale au caracter de contract de stat şi nu intră sub incidenţa Legii nr. 590/2003 privind tratatele;d)contractanţi - donatori, organizaţii guvernamentale, organizaţii neguvernamentale, reprezentanţii mediului academic sau alte entităţi publice care pot beneficia de fonduri din bugetul de asistenţă pentru dezvoltare al MAE pentru implementarea proiectelor/programelor de asistenţă pentru dezvoltare conform criteriilor şi prevederilor Comitetului Asistenţă pentru Dezvoltare din cadrul OCDE; e)donator - stat, organizaţii internaţionale, instituţii financiare internaţionale sau orice alte entităţi care acordă AOD conform principiilor Comitetului Asistenţă pentru Dezvoltare din cadrul OCDE; f)stat partener - statul terţ în curs de dezvoltare, cu venit mic sau mediu, căruia România îi acordă AOD şi care este catalogat la data acordării asistenţei drept potenţial beneficiar de asistenţă oficială pentru dezvoltare de către Comitetul Asistenţă pentru Dezvoltare din cadrul OCDE; g)activităţi şi cheltuieli eligibile - activităţi şi cheltuieli care pot fi luate în considerare pentru finanţarea AOD; h)solicitant - orice persoană juridică ce îndeplineşte criteriile de eligibilitate pentru a depune propuneri de proiecte/programe; i)implementator - contractantul care a obţinut finanţare din bugetul de asistenţă pentru dezvoltare al MAE şi care este obligat să se ocupe de implementarea programului/proiectului pentru care a obţinut respectiva finanţare; j)parteneri de implementare - organizaţii care contribuie alături de implementator la derularea programului/proiectului; k)lider de program/proiect - persoana fizică sau juridică desemnată de către implementator în vederea conceperii, supervizării şi coordonării generale a programului/proiectului; l)programe de AOD - setul de activităţi şi proiecte de AOD interconectate urmărind consolidarea unui sector specific de interes al statului partener; m)proiecte de AOD - setul de activităţi interconectate vizând realizarea unui obiectiv punctual de dezvoltare; n)cofinanţarea - finanţare din partea beneficiarului sau a altei organizaţii, clar precizată, în vederea realizării unui program/proiect; o)asistenţă pentru educaţie pentru dezvoltare şi activităţile de conştientizare publică în domeniul dezvoltării - activităţile desfăşurate în scopul promovării unei mai bune înţelegeri în rândul populaţiei româneşti sau al unor categorii specifice ale acesteia a aspectelor ce ţin de politica de cooperare internaţională pentru dezvoltare; p)asistenţă umanitară - asistenţă de urgenţă acordată statelor în caz de dezastre şi conflicte armate prelungite, cu scopul atenuării consecinţelor asupra victimelor, inclusiv asistenţa oferită în procesul de tranziţie de la o situaţie de criză umanitară către procesele de reabilitare sau reconstrucţie timpurie; q)contribuţii neafectate - asistenţa multilaterală prin contribuţii fără destinaţie specifică la bugetul general al unor organizaţii internaţionale sau al unor fonduri administrate de acestea (core funding); r)finanţarea tematică (prin fonduri verticale) - asistenţa multilaterală prin contribuţii cu destinaţie specială, axate pe o temă prioritară pentru politica de dezvoltare a MAE sau la nivel global; s)sprijin bugetar direct - transferul de resurse financiare de la o agenţie de finanţare externă către trezoreria naţională a unei ţări partenere, în urma îndeplinirii de către această ţară a condiţiilor convenite pentru efectuarea plăţii. Resursele financiare astfel dobândite fac parte din resursele globale ale ţării partenere şi, prin urmare, sunt utilizate în conformitate cu sistemul de gestionare a finanţelor publice din această ţară; t)nota de concept - formularul standard de prezentare a programului/proiectului; u)propuneri de proiect complete - formularul standard de prezentare a programului/proiectului dezvoltat; v)implementare - utilizarea resurselor convenite în vederea obţinerii rezultatelor dorite (rezultate pe termen scurt, rezultate pe termen lung şi sustenabilitate) în urma programului/ proiectului prin desfăşurarea activităţilor, aşa cum au fost definite în propunerea de proiect; w)monitorizare - funcţie continuă care foloseşte colectarea sistematică de date privind anumiţi indicatori specifici, în vederea punerii la dispoziţia managementului de program/ proiect şi a principalelor părţi interesate de la nivelul unei intervenţii în curs de desfăşurare a indicatorilor care arată evoluţia şi nivelul de îndeplinire a obiectivelor, precum şi evoluţia în utilizarea fondurilor alocate; x)evaluare - verificare obiectivă a rezultatelor şi a impactului proiectului/programului în vederea unei eventuale acţiuni de remediere şi/sau a formulării de recomandări/ instrucţiuni pentru intervenţii similare din viitor; y)audit - activitatea de analiză a veniturilor şi cheltuielilor realizate în program/proiect, de verificare a conformităţii acestora cu activităţile şi bugetul stabilite. Secţiunea a 3-a Forme de asistenţă Articolul 4 MAE acordă AOD, în conformitate cu Strategia naţională privind politica de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi cu Strategia multianuală pentru acordarea AOD în plan multilateral, şi utilizează următoarele modalităţi de distribuţie a AOD: a)asistenţă bilaterală - include activităţile de cooperare pentru dezvoltare derulate direct între România şi statul partener ori indirect, prin intermediul unor contractanţi; b)asistenţă trilaterală - include AOD acordată de România statului partener prin cofinanţare cu unul sau mai mulţi donatori; c)asistenţă multilaterală - include contribuţii neafectate la organizaţiile internaţionale incluse pe lista Comitetului Asistenţă pentru Dezvoltare din cadrul OCDE, precum şi către fondurile special administrate de acestea; d)asistenţă în domeniile educaţiei pentru dezvoltare şi conştientizării publice în domeniul dezvoltării; e)asistenţă umanitară. Secţiunea a 4-a Modalităţi de finanţare Articolul 5 MAE acordă AOD astfel: a)prin programe şi proiecte; b)prin alte modalităţi de finanţare (suport bugetar direct, contribuţii multilaterale, asistenţă umanitară, finanţare directă din bugetul MAE). Capitolul II Modalitatea de finanţare pe bază de programe şi proiecte Secţiunea 1 Dispoziţii generale Articolul 6 Procedura pentru acordarea de AOD pe bază de programe şi proiecte se aplică în cadrul formelor de asistenţă bilaterală, trilaterală, multilaterală şi acţiuni de educaţie şi conştientizare, după caz. Articolul 7 Etapele procedurii pentru acordarea de AOD pe bază de programe şi proiecte sunt: a)alocarea directă; b)solicitarea evaluării şi selecţia notelor de concept; c)contractarea programelor şi proiectelor; d)implementare; e)monitorizare; f)evaluare; g)audit. Secţiunea a 2-a Eligibilitatea solicitanţilor, implementatorilor şi partenerilor de implementare pentru acordarea de AOD pe bază de programe şi proiecte Articolul 8 Sunt eligibile ca solicitanţi: a)instituţii publice centrale din statele partenere beneficiare; b)organizaţii internaţionale; c)organizaţii neguvernamentale din România sau alte state; d)ministere sau alte autorităţi publice centrale din România, precum şi instituţiile publice de învăţământ superior. Articolul 9 Sunt eligibile ca implementatori: a)instituţii publice centrale din statele partenere beneficiare; b)donatori; c)organizaţii internaţionale; d)ONG-uri, conform procedurii prevăzute de Legea nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, cu modificările şi completările ulterioare.Articolul 10 Sunt eligibile ca parteneri de implementare: a)instituţii publice centrale din statele partenere beneficiare; b)organizaţii internaţionale; c)donatori; d)organizaţii neguvernamentale din România sau alte state; e)ministere sau alte autorităţi publice centrale din România, precum şi instituţiile publice de învăţământ superior. Secţiunea a 3-a Activităţi şi cheltuieli eligibile în cadrul notelor conceptuale şi al propunerilor de programe şi proiecte Articolul 11 Sunt activităţi eligibile pentru programele şi proiectele de AOD: a)programe de asistenţă tehnică ce pot cuprinde: activităţi de instruire clasică, respectiv seminare, cursuri de instruire, workshopuri, vizite de studiu etc.; b)programe de pregătire profesională, ateliere de lucru, reuniuni de lucru, conferinţe, cursuri de instruire, seminare, activităţi transnaţionale, schimburi de experienţă etc.; c)acţiuni menite să promoveze alinierea statelor partenere la standardele şi principiile democratice europene, dezvoltarea instituţională; d)acţiuni menite să promoveze încrederea între părţi în regiunile afectate de conflict şi să contribuie la reconcilierea postconflict; e)acţiuni de dezvoltare economică; f)elaborarea de documente analitice, programatice şi strategice. Articolul 12 Sunt cheltuieli eligibile pentru programele şi proiectele de AOD: a)cheltuieli cu programe de pregătire profesională, ateliere de lucru, reuniuni de lucru, conferinţe, cursuri de instruire, seminare; cheltuielile referitoare la diurnă, cazare şi transport trebuie să corespundă legislaţiei aplicabile sau normelor după care operează organizaţiile internaţionale, aplicabile fiecărei categorii de personal care participă la activităţile din cadrul programului/proiectului; b)investiţii pentru dezvoltare economică, achiziţii şi transporturi incluzând taxele, de mijloace mobile şi imobile, reparaţii de mijloace mobile şi imobile, retehnologizări, lucrări de infrastructură şi construcţii; c)cheltuieli administrative, telefon, fax etc.; d)redactare, traduceri, publicaţii; e)cheltuieli cu activităţi de informare şi publicitate; f)cheltuieli pentru consultanţă şi expertiză; g)închirieri de terenuri sau clădiri; h)analize, studii de fezabilitate; i)cheltuielile cu prestările de servicii; j)cheltuielile cu drepturile de autor sau alte drepturi de proprietate intelectuală ori industrială. Secţiunea a 4-a Etapele acordării de AOD pe bază de programe şi proiecte §1. Alocarea directă Articolul 13 UAsD alocă direct finanţare AOD pe bază de programe şi proiecte implementatorilor în următoarele situaţii: a)pentru atingerea unor obiective specifice şi imediate de AOD ale MAE; b)pentru stabilirea unor parteneriate solide şi predictibile cu organizaţii internaţionale sau instituţii din statele partenere în domeniul AOD. Articolul 14 Alocarea directă este propusă de UAsD în cadrul planului anual de acţiune. Articolul 15 Dispoziţiile art. 33-46 se aplică în mod corespunzător. §2. Solicitarea, evaluarea şi selecţia notelor conceptuale Articolul 16 UAsD transmite o solicitare de note conceptuale, în cadrul programării anuale a AOD: a)instituţiilor publice centrale române competente în domeniile relevante AOD ale MAE; b)direcţiilor din MAE care gestionează spaţiile aferente statelor partenere AOD; c)misiunilor diplomatice ale României în statele partenere AOD ale MAE şi de pe lângă organizaţii internaţionale. Articolul 17 Transmiterea solicitării de note conceptuale de către UAsD se va iniţia la mijlocul anului precedent celui în care se va face implementarea. Articolul 18 UAsD poate stabili o cofinanţare minimă din partea implementatorului/partenerului de implementare în cadrul solicitării. Articolul 19 Solicitarea de note conceptuale este publicată pe site-ul www.aod.ro Articolul 20 Pentru depunerea notelor conceptuale, solicitanţii trebuie să utilizeze, de regulă, formularul standard, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 21 Solicitanţii depun notele conceptuale la UAsD, în limba română sau în limba engleză, după caz, atât în format electronic, cât şi pe suport hârtie. Articolul 22 Termenul de depunere a notelor conceptuale este stabilit în cadrul solicitării de note conceptuale. Articolul 23 Notele conceptuale nedepuse în termenul stabilit în solicitare nu sunt eligibile. Articolul 24 Selecţia notelor conceptuale se face de către o comisie formată din 1 expert din cadrul UAsD, 1 expert Direcţiei drepturile omului, protecţia minorităţilor şi CE şi 1 expert din cadrul Direcţiei analiză şi planificare politică, cu consultarea direcţiilor din MAE care gestionează domeniile şi tematica AOD a MAE cu privire la relevanţa programului şi proiectului. Articolul 25 Pentru notele conceptuale ale programelor şi proiectelor privind educaţia şi conştientizarea AOD, comisia de selecţie va fi formată din 1 expert din cadrul UAsD, 1 expert din cadrul Direcţiei purtător de cuvânt şi comunicare şi 1 expert din cadrul Direcţiei diplomaţie publică, culturală şi ştiinţifică. Articolul 26 Din comisia de selecţie, când este cazul, fac parte experţi externi MAE, la invitaţia UAsD. Articolul 27 Comisia de selecţie evaluează notele conceptuale primite de UAsD din punctul de vedere al criteriilor de eligibilitate menţionate la art. 8-11, 18 şi 23. Articolul 28(1) După stabilirea notelor conceptuale eligibile, comisia de selecţie evaluează fiecare notă conceptuală pe baza grilei de evaluare stabilite în anexa nr. 2.(2) Fiecare membru al comisiei de selecţie va acorda un punctaj, conform rubricilor din grila de evaluare.(3) Punctajul final pentru fiecare notă conceptuală este media aritmetică a punctajelor date de fiecare membru al comisiei de selecţie.(4) Pentru realizarea unei evaluări cât mai corecte, în această etapă pot fi solicitate anumite clarificări, completări sau informaţii suplimentare.

Articolul 29 În cazul notelor conceptuale care urmează alte formate decât cel propus de MAE, grila de evaluare poate fi adaptată astfel încât să urmărească criteriile stabilite în formatul MAE: relevanţă, eficacitate, eficienţă, fezabilitate şi durabilitate, performanţă. Articolul 30(1) După realizarea evaluării, comisia de selecţie întocmeşte un raport în care se vor menţiona:a)programele şi proiectele neeligibile; b)punctajul pentru programele şi proiectele eligibile; c)propunerea de finanţare. (2) Comisia de selecţie stabileşte ordinea propunerilor în vederea finanţării în funcţie de numărul de puncte obţinut.(3) Raportul conţine doar propunerile care au primit un punctaj de minimum 20 de puncte la „Relevanţă“ şi un punctaj total de minimum 60 de puncte.(4) Pe baza raportului comisiei de selecţie şi în limita bugetului neutilizat pentru alocare directă, după caz, UAsD iniţiază procedura de aprobare a finanţării prin planul anual de acţiune. Articolul 31(1) Solicitanţii respinşi pot depune contestaţii în termen de 7 zile lucrătoare de la publicarea listei cu proiectele selectate pentru finanţare în anul curent.

(2) Contestaţia se va formula în scris şi va cuprinde:

– datele de identificare a contestatarului;

– titlul notei conceptuale;

– obiectul contestaţiei.
(3) Contestaţiile vor fi trimise pe e-mail la adresa: uasd@mae.ro sau depuse la Registratura MAE.(4) Analiza contestaţiilor se realizează de către UAsD în termen de 15 zile lucrătoare de la depunerea lor, iar aplicantul va primi rezultatul contestaţiei pe cale electronică. Articolul 32(1) Solicitanţii acceptaţi sunt invitaţi să îşi depună propunerea de proiect completă, aşa cum este stabilită în anexa nr. 3.(2) UAsD poate accepta şi alte formate standard de propuneri de proiect complete. Articolul 33(1) UAsD verifică dacă propunerile de proiecte complete corespund notei conceptuale evaluate.(2) În cazul în care UAsD apreciază că propunerile de proiect complete nu corespund notei conceptuale cu privire la puncte esenţiale, iar implementatorul refuză refacerea propunerii de proiect, renunţă la finanţarea acesteia.(3) Reprezintă puncte esenţiale: activităţile propuse şi relevanţa lor, obiective, rezultate, indicatori.§3. Contractarea programelor şi proiectelor Articolul 34 După primirea şi verificarea propunerilor de proiecte complete, UAsD iniţiază procedura de aprobare a documentelor contractuale în vederea finanţării programelor/proiectelor. Articolul 35 Documentele contractuale stabilesc termenii şi condiţiile de acordare a asistenţei pentru dezvoltare, a alocărilor financiare, precum şi drepturile şi obligaţiile părţilor. §4. Implementarea programului/proiectului Articolul 36 Implementatorul este responsabil de buna derulare a programului/proiectului, conform documentelor contractuale. Articolul 37 Implementatorul poate modifica anumite activităţi stabilite, cu obligaţia de a informa în scris UAsD în termen de 5 zile lucrătoare de la modificarea acestora, cu justificare, în următoarele cazuri: a)când sunt necesare realocări în cadrul unui singur capitol de buget; modificarea trebuie să nu afecteze bugetul total, scopul şi obiectivele programului/proiectului; b)când impactul financiar este limitat la realocări între capitole de buget care însumate implică o modificare mai mică sau egală cu 15% din suma prevăzută iniţial la fiecare dintre capitolele respective; modificarea trebuie să nu afecteze bugetul total, scopul şi obiectivele programului/proiectului; c)când modificarea se referă la schimbarea adresei sau schimbarea contului bancar. Articolul 38 În cazul în care sunt realizate economii din bugetul alocat programului/proiectului, implementatorul, cu acordul UAsD, poate realiza activităţi suplimentare sau poate prelungi perioada de implementare a programului/proiectului. §5. Monitorizarea programului/proiectului Articolul 39(1) Implementatorul este responsabil de monitorizarea programului/proiectului şi de raportarea rezultatelor acesteia către UAsD, după caz, prin intermediul misiunilor diplomatice ale României.(2) Rapoartele furnizează informaţii tehnice şi financiare despre stadiul programului şi proiectului, conform raportului de monitorizare prevăzut în anexa nr. 4.(3) UAsD acceptă şi alte formate de raport de monitorizare. Articolul 40 UAsD, după caz, solicită o monitorizare suplimentară a programelor şi proiectelor în teritoriu prin intermediul misiunilor diplomatice, prin deplasări la faţa locului ale reprezentanţilor UAsD, prin intermediul direcţiilor relevante şi prin consultări. Articolul 41 În funcţie de natura şi complexitatea programului/proiectului, MAE, prin UAsD, poate solicita implementatorului nominalizarea unui lider de program/proiect, care oferă informaţii UAsD cu privire la derularea programului/proiectului. §6. Evaluarea programelor/proiectelor Articolul 42(1) MAE, prin UAsD, stabileşte programele/ proiectele care sunt evaluate, în mod selectiv.(2) Evaluările pot fi externalizate în cadrul programelor/ proiectelor finanţate de MAE şi este folosit, de regulă, conţinutul standard al raportului de evaluare prevăzut în anexa nr. 5. Articolul 43 În cazul în care implementatorul realizează propriile evaluări ale programelor/proiectelor, MAE recunoaşte această evaluare. Articolul 44 MAE, prin UAsD, ţine cont de recomandările rapoartelor de evaluare cu privire la programarea şi desfăşurarea programelor/proiectelor ulterioare. §7. Audit Articolul 45 Implementatorul este responsabil cu auditul programului/proiectului, conform documentelor contractuale. Articolul 46(1) MAE, prin Corpul de audit intern, realizează audituri suplimentare ale programelor şi proiectelor finanţate, în mod selectiv.(2) Acest audit poate interveni în orice moment al implementării programului/proiectului sau în termen de 5 ani de la finalizarea acestuia. Articolul 47(1) Implementatorul trebuie să păstreze toate înregistrările/registrele timp de 5 ani de la data finalizării programelor/proiectelor.(2) Implementatorul are obligaţia să acorde dreptul de acces la locurile şi spaţiile unde se implementează sau a fost implementat programul/proiectul, inclusiv acces la sistemele informatice, precum şi la documente şi fişiere informatice privind derularea programului/proiectului. Capitolul III Alte modalităţi de finanţare AOD Secţiunea 1 Acordarea asistenţei umanitare Articolul 48 MAE acordă asistenţă umanitară conform procedurii prevăzute la art. 17-19 din Hotărârea Guvernului nr. 1.052/2011 privind reglementarea acţiunilor specifice aferente finanţării asistenţei din cadrul politicii naţionale de cooperare internaţională pentru dezvoltare.Secţiunea a 2-a Asistenţa multilaterală Articolul 49 MAE acordă asistenţă multilaterală în baza Strategiei multianuale pentru acordarea de asistenţă pentru dezvoltare în plan multilateral. Articolul 50 Asistenţa multilaterală se acordă prin contribuţii neafectate şi finanţarea tematică. §1. Contribuţii neafectate Articolul 51 UAsD transmite o solicitare de propuneri către direcţiile competente din MAE privind acordarea de contribuţii neafectate către organizaţiile internaţionale. Articolul 52(1) UAsD centralizează şi evaluează propunerile primite de la direcţiile competente din MAE.(2) Pentru organizaţiile internaţionale care au primit anterior astfel de contribuţii, direcţiile transmit UAsD şi fişa de observaţie.(3) UAsD evaluează şi selectează contribuţiile propuse spre finanţare pe baza fişei de observaţie, când este cazul, a oportunităţii de acordare a contribuţiei şi în limita bugetului alocat. Articolul 53 Contribuţiile neafectate selectate pot fi finanţate în baza unui memorandum de înţelegere încheiat între MAE şi organizaţia internaţională în cauză sau conform procedurilor legale aplicabile organizaţiei internaţionale respective, acord, schimb de scrisori etc. Articolul 54(1) MAE, prin intermediul misiunilor diplomatice ale României pe lângă organizaţiile internaţionale, monitorizează contribuţiile, după caz, prin:a)participarea la misiunile organizaţiilor internaţionale în teren; b)participarea la briefingurile organizaţiilor internaţionale cu statele donatoare; c)contacte periodice ale misiunilor diplomatice ale României cu responsabilii de programe din cadrul organizaţiilor internaţionale; d)alte modalităţi. (2) MAE, prin direcţiile competente, în urma informaţiilor primite de la misiunile diplomatice de pe lângă organizaţiile internaţionale finanţate, elaborează o fişă de observaţie.(3) Fişa de observaţie va conţine elemente privind activitatea desfăşurată de organizaţia respectivă.§2. Finanţare tematică Articolul 55(1) Finanţarea tematică se poate aloca prin contribuţii afectate unei teme şi prin programe/proiecte tematice.(2) MAE, prin UAsD, alocă contribuţiile la fonduri speciale ale organizaţiilor internaţionale.(3) Procedura de acordare pentru contribuţiile afectate unei teme este cea care se aplică contribuţiilor neafectate. Articolul 56 În cazul programelor/proiectelor tematice, finanţarea se acordă conform procedurii aplicabile programelor/ proiectelor prevăzute la cap. II. Secţiunea a 3-a Acordarea asistenţei în domeniile educaţiei pentru dezvoltare şi conştientizării publice în domeniul dezvoltării Articolul 57 Acordarea asistenţei în domeniile educaţiei pentru dezvoltare şi conştientizării publice în domeniul dezvoltării se realizează de către MAE direct sau prin intermediul unor contractanţi, în baza unor documente contractuale încheiate între MAE şi contractanţi. Articolul 58 Asistenţa în domeniile educaţiei pentru dezvoltare şi conştientizării publice în domeniul dezvoltării finanţată direct de MAE se realizează conform legislaţiei naţionale aplicabile. Articolul 59 Asistenţa în domeniile educaţiei pentru dezvoltare şi conştientizării publice în domeniul dezvoltării acordată de MAE prin intermediul unor contractanţi pe bază de programe/proiecte urmează procedura stabilită la cap. II. Secţiunea a 4-a Sprijin bugetar direct Articolul 60 MAE acordă sprijin bugetar direct statului partener conform procedurii prevăzute la art. 12 din Hotărârea Guvernului nr 1.052/2011. Capitolul IV Dispoziţii finale Articolul 61 Prezentele norme nu înlocuiesc obligaţiile ce rezultă din documentele contractuale, precum şi din legislaţia română sau a statului beneficiar, după caz. Articolul 62 Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentele norme. Articolul 63(1) Prezentele norme intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.(2) Dispoziţiile din prezentele norme nu se aplică programelor şi proiectelor şi altor modalităţi de asistenţă aflate în derulare. ANEXA Nr. 1 la norme CONŢINUTUL STANDARD AL NOTELOR CONCEPTUALE Solicitantul trebuie să se asigure că textul notei sale conceptuale respectă următoarele cerinţe: • nu depăşeşte 6 pagini pline (format A4) scrise cu font Arial 10 şi cu margini de 2 cm; • cuprinde, în aceeaşi ordine, conţinutul pentru titlurile enumerate mai jos. Se aşteaptă ca dimensiunea fiecărei secţiuni să reflecte importanţa relativă a fiecărui titlu. Solicitantul poate furniza orice informaţii suplimentare pe care le consideră utile pentru evaluare, dar care se poate să nu fie solicitate în mod specific (de exemplu, valoare adăugată şi/sau sinergie cu alte intervenţii similare, efecte de multiplicare sau extindere, motive pentru care solicitantul este cel mai bine plasat pentru implementarea acţiunii etc.). Evaluarea va fi efectuată în conformitate cu grila de evaluare şi se va baza doar pe informaţiile furnizate de solicitant în nota conceptuală; • este redactată în termeni cât mai clari cu putinţă pentru a facilita evaluarea. 1. Relevanţa acţiunii (aproximativ 1 şi ½ pagini) • Furnizaţi o prezentare şi analiză generală a problemelor şi a relaţiilor de cauzalitate dintre ele de la toate nivelurile. • Introduceţi o scurtă descriere a grupurilor-ţintă şi a beneficiarilor finali. • Identificaţi clar probleme specifice care trebuie abordate de acţiune, inclusiv fundamentarea acestei specificări. • Demonstraţi relevanţa propunerii la nevoile şi constrângerile ţării sau regiunii-ţintă, în general, şi la cele ale grupurilor-ţintă/beneficiarilor finali, în special. • Demonstraţi relevanţa propunerii la obiectivele, priorităţile şi cerinţele cererii de propuneri. • În cazul proiectelor trilaterale, demonstraţi relevanţa propunerii faţă de obiectivele şi priorităţile donatorului care cofinanţează acţiunea. 2. Descrierea acţiunii şi a eficacităţii sale (aproximativ 1 şi ½ pagini) • Furnizaţi o descriere a acţiunii propuse, inclusiv, după caz, informaţii contextuale care au dus la prezentarea propunerii respective. Acestea trebuie să cuprindă: – descrierea şi fundamentarea scopului (obiectivul general) şi rezultatele pe termen lung ale acţiunii preconizate în raport cu problemele identificate şi cu cauzele lor, inclusiv indicatori-cheie de măsurare a schimbărilor;

– descrierea strategiei proiectului (model logic/„Teoria schimbării“), explicarea modului de abordare a problemelor identificate şi a modului de atingere a obiectivelor - demonstrarea relaţiilor de cauzalitate dintre grupurile de activităţi propuse, rezultatele pe termen scurt şi obiectivele de nivel înalt;

– specificarea grupurilor-ţintă şi implicarea lor în acţiune;

– alte părţi interesate cheie (naţionale, guvern local, sector privat, alţi donatori etc.), rolul lor anticipat şi/sau atitudinile lor potenţiale faţă de proiect.3. Eficienţa acţiunii (aproximativ 1 pagină) • Furnizaţi o specificare a rezultatelor pe termen scurt (inclusiv indicatori-cheie) şi o descriere a grupurilor de activităţi corespunzătoare, precum şi durata estimată (calendarul) şi raza de acţiune a acestora. • Furnizaţi un buget total estimat al acţiunii, inclusiv nivelul de cofinanţare din partea AOD româneşti şi din alte surse. 4. Fezabilitatea şi durabilitatea acţiunii (aproximativ 1 pagină) • Furnizaţi o analiză iniţială a riscurilor şi planuri de urgenţă posibile. Aceasta trebuie să cuprindă cel puţin o listă cu riscuri asociate fiecărui grup principal de activităţi propus împreună cu măsuri corective relevante care să reducă aceste riscuri. O bună analiză a riscurilor trebuie să cuprindă o serie de tipuri de riscuri, inclusiv riscuri fizice, pentru mediu, politice, economice şi sociale. • Furnizaţi principalele condiţii preliminare şi ipoteze din timpul şi de după faza de implementare. • Explicaţi cum se va asigura durabilitatea beneficiilor după finalizarea acţiunii. Explicaţiile pot cuprinde aspectele unor măsuri şi strategii necesare integrate în acţiune, sub formă de acţiuni ulterioare sau ca aparţinând grupurilor-ţintă etc. 5. Organizarea şi performanţa (aproximativ 1 pagină) • Furnizaţi informaţii despre solicitant şi despre partenerii direcţi la proiect, după caz. Acestea trebuie să cuprindă: – denumirea, date de înregistrare şi date de contact ale organizaţiei(ilor);

– domenii de acţiune şi capacităţi ale organizaţiei(ilor);

– experienţă anterioară în sectorul şi/sau regiunea dată (în special istoric şi rezultate existente ale parteneriatului, după caz).• Descrieţi rolurile şi responsabilităţile solicitantului şi ale partenerilor de implementare din cadrul pregătirii şi implementării proiectului şi de după finalizarea acestuia. • În cazul proiectelor trilaterale, furnizaţi detaliile donatorului cofinanţator şi titlul programului de finanţare specific, după caz. NOTĂ: Nota conceptuală*) trebuie depusă atât în versiune imprimată, cât şi în versiune electronică. *) Nota conceptuală este reprodusă în facsimil. ANEXA Nr. 2*) la norme GRILĂ DE EVALUARE PENTRU NOTA CONCEPTUALĂ A PROIECTULUI Se evaluează aspectele profesionale sau teritoriale ale cererilor de proiect depuse. *) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil. ANEXA Nr. 3 la norme CONŢINUTUL STANDARD AL PROPUNERII DE PROIECT COMPLETE Pagina de titlu a propunerii de proiect*) complete trebuie să rezume informaţiile-cheie despre proiect, iar detaliile trebuie cuprinse în textul narativ şi în anexe. Conţinutul diferă parţial pentru proiectele de conştientizare, educaţie şi alte acţiuni în domeniul dezvoltării din România sau Europa, pentru proiectele din ţări în curs de dezvoltare şi în tranziţie şi pentru proiectele trilaterale. *) Pagina de titlu a propunerii de proiect este reprodusă în facsimil. Rezumat (maximum 1 pagină) Descriere sinoptică a proiectului - trebuie să ofere o prezentare scurtă de ansamblu: a) a relevanţei proiectului faţă de problemele grupurilor-ţintă şi ale beneficiarilor finali clar identificaţi şi a relevanţei faţă de obiectivele cererii de propuneri, b) a obiectivelor proiectului - rezultatele scontate (scop, rezultate pe termen lung şi rezultate pe termen scurt) cu indicatori-cheie şi c) a strategiei proiectului - activităţi principale şi abordări de aplicat. O scurtă descriere a rolurilor solicitantului şi partenerilor şi a factorilor-cheie de fezabilitate şi durabilitate. 1. Relevanţa acţiunii (maximum 3 pagini) • Situaţia de fond şi contextul - o prezentare a situaţiei din ţara de implementare • Furnizaţi o prezentare generală şi o analiză a problemelor şi a relaţiilor de cauzalitate dintre ele de la toate nivelurile relevante. • Introduceţi o descriere detaliată a grupurilor-ţintă şi a beneficiarilor finali, inclusiv a razei de acţiune scontate a proiectului. • Identificaţi clar probleme specifice care trebuie abordate de acţiune, inclusiv fundamentarea acestei specificări. • Demonstraţi relevanţa propunerii la nevoile şi constrângerile ţării sau regiunii-ţintă, în general, şi la cele ale grupurilor-ţintă/beneficiarilor finali, în special. • Demonstraţi relevanţa propunerii la obiectivele, priorităţile şi cerinţele cererii de propuneri. • În cazul proiectelor trilaterale, demonstraţi relevanţa propunerii faţă de obiectivele şi priorităţile donatorului care cofinanţează acţiunea. 2. Descrierea acţiunii şi a eficacităţii sale (maximum 5 pagini) Furnizaţi o descriere a acţiunii propuse, inclusiv, după caz, informaţii contextuale care au dus la prezentarea propunerii respective. Acestea trebuie să cuprindă: • descrierea şi fundamentarea scopului (obiectivul general) la care proiectul intenţionează să contribuie şi rezultatele pe termen lung scontate pe care acţiunea intenţionează să le obţină pentru a veni în întâmpinarea problemelor identificate şi a cauzelor acestora, inclusiv situaţia de pornire şi indicatori ai rezultatelor care să măsoare schimbările, precum şi posibilităţi de replicare şi extindere a rezultatelor (efecte de multiplicare); • descrierea strategiei proiectului (model logic/„Teoria schimbării“) şi justificarea selectării acesteia, explicarea modului de abordare a problemelor identificate şi a modului de atingere a obiectivelor - demonstrarea relaţiilor de cauzalitate dintre grupurile de activităţi propuse, rezultatele pe termen scurt şi obiectivele de nivel înalt. Această descriere trebuie să fie consecventă cu cadrul logic al proiectului prezentat în anexele la propunere; • implicarea în acţiune a grupurilor-ţintă şi a altor părţi interesate cheie (naţionale, guvern local, sector privat, alţi donatori etc.), atitudinile lor anticipate faţă de proiect. 3. Metodologia şi eficienţa acţiunii (maximum 10 pagini) • Furnizaţi o specificare a rezultatelor pe termen scurt, inclusiv indicatori cantitativi şi calitativi, precum şi a reperelor intermediare. • Descrierea detaliată a fiecărei activităţi care trebuie întreprinsă pentru a produce rezultatele, cu justificarea alegerii activităţilor, cu încadrarea razei lor de acţiune, a duratei şi succesiunii estimate (trebuie prezentat în anexe calendarul). • Specificaţi, după caz, rolul solicitantului, al fiecărui partener şi al altor actori implicaţi în activităţi (şi motivele pentru care le-au fost atribuite aceste roluri - din timpul pregătirii şi implementării proiectului şi de după finalizarea acestuia). • În cazul în care acţiunea este prelungirea unei acţiuni sau a unui proiect anterior, explicaţi modul în care acţiunea intenţionează să completeze rezultatele acţiunii anterioare. Prezentaţi concluziile şi recomandările evaluărilor eventuale care au fost efectuate. • În cazul în care acţiunea face parte dintr-un program mai amplu, explicaţi modul în care se integrează ori se coordonează cu acest program sau cu orice alt program eventual planificat, precum şi sinergiile potenţiale cu alte iniţiative. • Explicaţi vizibilitatea proiectului şi procedurile de monitorizare şi evaluare internă/externă. • Descrieţi principalele mijloace propuse pentru implementarea acţiunii (echipament, materiale şi bunuri care trebuie achiziţionate sau închiriate) şi rezumaţi bugetul total al proiectului, inclusiv schemele de împărţire a costurilor (surse de finanţare scontate) şi subtotaluri ale principalelor linii bugetare. Bugetul detaliat trebuie prezentat în anexa nr. 3a. 4. Fezabilitatea şi durabilitatea acţiunii (maximum 5 pagini) • Furnizaţi o analiză iniţială a riscurilor şi planuri de urgenţă posibile. Aceasta trebuie să cuprindă cel puţin o listă cu riscuri asociate fiecărui grup principal de activităţi propus împreună cu măsuri corective relevante care să reducă aceste riscuri. O bună analiză a riscurilor trebuie să cuprindă o serie de tipuri de riscuri, inclusiv riscuri fizice, pentru mediu, politice, economice şi sociale. • Furnizaţi principalele condiţii preliminare şi ipoteze din timpul şi de după faza de implementare. • Explicaţi cum se va asigura durabilitatea beneficiilor după finalizarea acţiunii, având în vedere: – durabilitatea financiară (finanţarea activităţilor ulterioare, sursele de venituri pentru acoperirea tuturor costurilor operaţionale şi de întreţinere viitoare etc.);

– nivelul instituţional (ce structuri vor permite rezultatelor acţiunii să rămână funcţionale după finalizarea acţiunii şi în ce mod vor reuşi acest lucru, aspecte legate de apartenenţa locală a rezultatelor pe termen lung ale acţiunii);

– nivelul politic, după caz (ce impact structural va avea acţiunea - de exemplu, legislaţie, coduri de conduită, metode îmbunătăţite etc.).5. Capacităţi de organizare (maximum 1 pagină pe organizaţie) • Furnizaţi informaţii despre solicitant şi despre partenerii direcţi la proiect, după caz (partener local obligatoriu pentru proiectele din ţările în curs de dezvoltare sau în tranziţie). Acestea trebuie să cuprindă: – denumirea, date de înregistrare şi date de contact ale organizaţiei(ilor);

– domenii de acţiune şi capacităţi ale organizaţiei(ilor);

– experienţă anterioară în sectorul şi/sau regiunea dată (în special istoric şi rezultate existente ale parteneriatului, după caz).• Explicaţi structura organizaţională şi echipa propuse pentru implementarea acţiunii (pe funcţii: nu este nevoie de precizarea numelor persoanelor). • În cazul proiectelor trilaterale, furnizaţi detaliile donatorului cofinanţator şi titlul programului de finanţare specific, după caz. Anexe: Buget detaliat - vezi anexa 3a Acordul de cofinanţare sau o copie a cererii de finanţare depuse la un alt donator, după caz. Anexe recomandate: Cadrul temporal/Planul de acţiune al proiectului (mai detaliat pentru primul an de implementare) Informaţii suplimentare relevante pentru fundamentarea proiectului Proiectul de Memorandum de cooperare sau Acord de parteneriat cu partenerul local, după caz ANEXA Nr. 3a*) la propunerea de proiect BUGETUL ACŢIUNII *) Anexa nr. 3a este reprodusă în facsimil. ANEXA Nr. 4 la norme CONŢINUTUL STANDARD AL RAPORTULUI DE MONITORIZARE Pagina de titlu*) cuprinde date de informare, iar detaliile despre proiect şi evoluţia lui trebuie furnizate în textul narativ şi în anexe (inclusiv raportul financiar). Nivelul de detaliere diferă parţial între rapoartele intermediare şi rapoartele finale. Informaţiile concrete depind de fiecare tip de proiect, iar textul specific se include doar după caz. *) Pagina de titlu este reprodusă în facsimil. Rezumat (maximum 1 pagină) Prezentare generală globală a fundamentării proiectului (nevoi identificate, grupuri-ţintă şi obiective) şi a implementării proiectului de la demarare, cu accent pe rezultatele scontate, pe jaloanele importante (milestones) ale proiectului şi pe implicarea grupurilor-ţintă şi a beneficiarilor finali. O scurtă descriere a rolurilor partenerilor de implementare şi a factorilor-cheie de fezabilitate şi durabilitate. Recomandări pentru perioada următoare. 1. Rezumat al evoluţiei de la demarare (maximum 5 pagini) 1.1. Trecere în revistă a activităţilor şi a rezultatelor pe termen scurt • Trebuie prezentată o trecere în revistă generală a tuturor activităţilor şi a rezultatelor pe termen scurt aferente (produse tangibile) conform proiectului aprobat realizate la zi (cu mai multe detalii pentru activităţile din perioada de raportare de la ultimul raport intermediar, după caz), prin comparaţie cu planul de lucru şi prin evaluare pe baza indicatorilor determinaţi pentru rezultatele pe termen scurt. Trebuie menţionată şi explicată orice modificare semnificativă a cadrului logic al proiectului sau a planului de lucru şi a cadrului temporal. • Trecere în revistă a resurselor şi mijloacelor folosite: – listă cu materialele/publicaţiile elaborate în timpul proiectului (inclusiv numărul de exemplare şi mijloacele de distribuţie);

– lista subcontractanţilor, după caz (prestări de servicii, lucrări);

– prezentare a activităţilor de instruire.• Rezumat al cheltuielilor în sume totale cheltuite şi în procent din bugetul aprobat. Descrierea modificărilor din buget permise de condiţiile contractuale şi justificarea modificărilor solicitate mai semnificative, dacă există. 1.2. Monitorizarea şi măsurarea obiectivelor • Identificarea rezultatelor obţinute sau care trebuie obţinute în termeni de rezultate pe termen lung (efecte pe termen mediu şi lung - schimbări de atitudini, de comportament sau de performanţă a beneficiarilor ori a acţiunilor întreprinse de aceştia) şi de impacturi (social, economic, precum şi alte beneficii rezultate din performanţa îmbunătăţită a participanţilor), prin comparaţie cu cadrul logic şi prin indicatorii specifici determinaţi pentru aceste cele mai importante niveluri ale rezultatelor. Prezentarea rezultatelor pozitive şi negative neprevăzute. (Această secţiune devine în mod inevitabil tot mai importantă pe măsura evoluţiei proiectului.) • Riscuri şi ipoteze reale care influenţează obţinerea rezultatelor de proiect scontate. Trebuie scoase în evidenţă orice schimbări semnificative la evaluarea nevoilor şi la condiţiile preponderente ale mediului operaţional. Justificare pentru eventualele modificări la proiect solicitate. 1.3. Aspecte transversale importante • Descrieţi modul în care proiectul a abordat aspecte transversale precum promovarea drepturilor omului, egalitatea sexelor, democraţia, buna guvernanţă, drepturile copilului şi ale populaţiilor indigene, durabilitatea mediului şi combaterea HIV/SIDA (în cazul în care acestea sunt puternic prevalente în ţara/regiunea-ţintă). 1.4. Aspecte de parteneriat • Revizuire şi evaluare a relaţiei dintre parteneri oficiali (şi neoficiali) ai proiectului. Posibilitatea continuării parteneriatului după finalizarea proiectului. • Relaţiile cu alte părţi interesate care afectează sau care sunt afectate de proiect (asociaţi, subcontractanţi, beneficiari finali, autorităţi locale sau statale, MAE, alţi donatori etc.). 2. Autoevaluare (maximum 1 pagină) • Rezumatul monitorizării şi evaluării interne sau externe. Evaluarea factorilor care arată relevanţa, eficacitatea, eficienţa, durabilitatea şi impactul proiectului, inclusiv reacţiile primite de la supraveghetorii/evaluatorii externi sau de la beneficiari. • Lecţiile învăţate şi propunerea de acţiuni corective, dacă este necesar sau convenabil, atât pentru implementarea proiectului, cât şi/sau pentru monitorizarea proiectului. 3. Durabilitatea proiectului (maximum 1 pagină) • Descrierea posibilităţii ca acţiunea şi/sau beneficiile să continue după încetarea ajutorului AOD. Orice activităţi ulterioare avute în vedere. Ipotezele reale de durabilitate a proiectului. 4. Vizibilitatea proiectului (maximum 1 pagină) • Prezentarea acţiunilor şi a materialelor pentru vizibilitate produse de proiect • Alte rezultate privind relaţiile cu publicul (de exemplu, articole în ziare, reportaje TV, informaţii pe internet) 5. Concluzii şi recomandări (maximum 1 pagină) • Principalele constatări ale monitorizării şi justificare completă a oricărei nevoi de modificare semnificativă la implementarea proiectului, precum şi soluţia propusă • Actualizarea planului de lucru pentru următoarea perioadă de raportare Anexa nr. 4a Raportul financiar Anexe recomandate: NOTĂ: CA REGULĂ GENERALĂ, ANEXELE CONTRIBUIE LA AMPLIFICARE, ILUSTRARE SAU ÎNFRUMUSEŢARE, DAR NU SUNT ESENŢIALE PENTRU A SE PUTEA ÎNŢELEGE CONŢINUTUL RAPORTULUI. UTILIZAREA ANEXELOR EVITĂ ÎNTRERUPEREA FLUIDITĂŢII RAPORTULUI ŞI A ATENŢIEI CITITORULUI. LISTA ACRONIMELOR EVIDENŢA MONITORIZĂRII (DE EXEMPLU, PROTOCOALE DE LABORATOR, PROCESE-VERBALE DE ŞEDINŢE, PROGRAMUL ATELIERULUI SAU INSTRUCTAJULUI, PROCEDURI, REZUMATE ALE CHESTIONARELOR DE EVALUARE) EVIDENŢE FINANCIARE/CONTABILE, DUPĂ CAZ ALTE DOCUMENTE RELEVANTE (DE EXEMPLU, FOTOGRAFII, ARTICOLE DE PRESĂ, CORESPONDENŢĂ IMPORTANTĂ) BIBLIOGRAFIA REFERINŢELOR (LISTA SURSELOR DE INFORMAŢII) ETC. ANEXA Nr. 4a*) la raportul de monitorizare RAPORT FINANCIAR *) Anexa nr. 4a este reprodusă în facsimil. ANEXA Nr. 5 la norme CONŢINUTUL STANDARD AL RAPORTULUI DE EVALUARE Pagina de titlu*) cuprinde date de informare despre proiectul evaluat. Textul narativ cuprinde descrierea proiectului (scurtă prezentare generală) şi evaluarea acestuia şi evidenţiază constatările, concluziile şi recomandările evaluării. În anexă trebuie să se prezinte caietul de sarcini al evaluării, precum şi probe şi surse-cheie. *) Pagina de titlu este reprodusă în facsimil. Rezumat (maximum 3 pagini) Rezumatul cuprinde principalele chestiuni de evaluare abordate, descrierea metodologiei folosite şi sinteza constatărilor, concluziilor şi recomandărilor raportului. Acesta nu este o simplă versiune condensată a secţiunii de concluzii a raportului şi nu este un anunţ prin care se promite dezvăluirea de informaţii ulterior. Acesta trebuie să fie un document de sine stătător, util pentru persoanele prea ocupate pentru a putea citi întregul raport. Un astfel de rezumat trebuie să cuprindă următoarele elemente: • scurtă prezentare generală care să prezinte scopul studiului; • o descriere a evaluării, care să cuprindă principalele chestiuni abordate, precum şi o prezentare scurtă a domeniului de aplicare şi a metodologiei evaluării; • suficiente informaţii contextuale despre contextul evaluării; • un rezumat al principalelor constatări (cele mai importante pentru client/public); • principalele concluzii şi recomandări. 1. Introducere (maximum 5 pagini) 1.1. Scopul evaluării • Motivul şi scopul studiului, precum şi aspectul care produce îngrijorare - utilizarea prognozată a rezultatelor evaluării. 1.2. Informaţii contextuale • Contextul intervenţiei care trebuie evaluată şi o scurtă informare cu privire la ţara/regiunea şi la sectorul în cauză 1.3. Modelul logic al intervenţiei care trebuie evaluată • Rezultatele scontate ale intervenţiei-scop, rezultate pe termen lung şi rezultate pe termen scurt, stabilite pe baza unui model de Teorie a schimbării (sau de cadru logic). În anumite cazuri, modelul logic trebuie revizuit de evaluator, pentru a identifica principalele componente şi cauzalităţi ale intervenţiei. 1.4. Întrebările de evaluare • Acest capitol trebuie să prezinte doar întrebările-cheie ale evaluării. Acestea pot fi grupate fie în funcţie de criteriile de evaluare (relevanţă, eficacitate, eficienţă, durabilitate), fie pe categorii de întrebări (descriptive, normative şi de cauză-efect), fie pe teme sau aspecte majore ale intervenţiei care trebuie evaluată. 2. Descrierea evaluării (maximum 5 pagini) • Descrierea evaluării cuprinde următoarele componente: – scopul evaluării (mai detaliat decât în capitolul introductiv); – domeniul de aplicare al evaluării (inclusiv cadrul temporal); – întrebările evaluării (inclusiv principalele întrebări noi intervenite în timpul evaluării); – metodologia (descrierea trebuie să cuprindă selecţia indicatorilor de performanţă, sursele de informaţii relevante, metodele de colectare a informaţiilor, inclusiv proceduri de eşantionare şi analiză de informaţii); – limitări (cauzate de metodologia folosită sau de factori externi); – persoane implicate - echipa de evaluare (inclusiv principalele roluri şi responsabilităţi) şi principalele persoane care sunt surse de informaţii.3. Constatările evaluării (maximum 15 pagini) Constatările urmează după descrierea evaluării. În cadrul acestei secţiunii, evaluatorii trebuie să prezinte cele mai importante constatări în mod inteligibil şi să le organizeze în jurul întrebărilor studiului, al temelor sau chestiunilor majore. Acestea pot fi legate de respectarea sau nerespectarea unui criteriu. Se pot folosi grafice, tabele şi alte instrumente grafice pentru a ilustra punctele majore. Constatările trebuie documentate cu (alte) probe şi date-sursă în anexă. 4. Concluzii (maximum 5 pagini) Concluziile se bazează pe evaluarea profesională a constatărilor. Acestea trebuie să se refere la fiecare subobiectiv de evaluare, precum şi la obiectivul general al intervenţiei evaluate. În secţiunea concluziilor nu trebuie să se prezinte nicio informaţie nouă. 5. Recomandări şi lecţii învăţate (maximum 5 pagini) Recomandările promovează o acţiune. Acestea arată ce dorinţe de acţiune din partea clientului sau a altor părţi interesate sunt cuprinse în raport. Acestea nu trebuie să fie prea prescriptive, reducând astfel prerogativa managementului de a identifica soluţii specifice pentru problemele identificate. În acelaşi timp, acestea nu trebuie să fie prea generale. Recomandările trebuie să fie suficient de clare şi specifice încât toată lumea să poată înţelege ce trebuie făcut pentru a răspunde recomandărilor, ce unitate a organizaţiei trebuie să acţioneze şi când trebuie să se facă acest lucru. Recomandările majore nu trebuie să fie în număr mai mare de trei sau patru. Lecţiile învăţate sunt o ipoteză generală bazată pe concluziile unei evaluări specifice care stabileşte sau sprijină un principiu general şi se presupune că are potenţialul de a fi utilă şi benefică în alte aplicaţii. Se aşteaptă ca evaluatorii să elaboreze o perspectivă care să meargă dincolo de evaluarea în cauză şi să îşi folosească expertiza şi experienţa pentru a vedea care este potenţialul oferit de aplicări mai largi ale lecţiilor învăţate. Lecţiile învăţate pot fi strategice sau manageriale şi se pot referi atât la intervenţia evaluată, cât şi la evaluarea în sine. Anexe recomandate: Lista acronimelor Caietul de sarcini al evaluării Cadrul logic sau cadrul logic revizuit al intervenţiei evaluate Ilustraţii (hărţi, schiţe sau desene, fotografii) Tabele (tabele cu date, tabele de clasificare) Diagrame şi grafice Principalele evidenţe ale evaluării (de exemplu, protocoale de laborator, calendar şi/sau procese-verbale ale şedinţelor semnificative, formate şi/sau rezumate ale chestionarelor de evaluare) Bibliografia referinţelor (lista surselor de informaţii) etc.