ORDIN Nr. 139
din 8 iunie 2010
privind controlul
nematozilor cu chisti ai cartofului
ACT EMIS DE:
MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 419 din 23 iunie 2010
Văzând Referatul de aprobare nr. 80.215 din 4 iunie
2010 al Agenţiei Naţionale Fitosanitare din cadrul Ministerului Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale,
în baza prevederilor:
- art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 136/2000 privind
măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de
carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 214/2001, cu modificările şi completările ulterioare;
- art. 7 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 25/2010
privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale,
ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin.
Art. 1. - Prezentul ordin stabileşte măsurile care
trebuie luate de către inspectorii fitosanitari din cadrul unităţilor
fitosanitare împotriva organismelor dăunătoare Globodera pallida (Stone)
Behrens (populaţii europene) şi Globodera rostochiensis (Wollenweber)
Behrens (populaţii europene), denumite în continuare nematozi cu chişti ai
cartofului, în vederea stabilirii distribuţiei, prevenirii răspândirii şi
pentru controlul acestora.
CAPITOLUL I
Definiţii
Art. 2. - In sensul prezentului ordin, termenii
folosiţi au următoarele semnificaţii:
a) oficial sau în mod oficial - stabilit,
autorizat sau efectuat de către organismele oficiale responsabile prevăzute la
art. 2 alin. (2) lit. a) şi b) din Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru
aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr.
136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii
organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în
România, cu modificările şi completările ulterioare;
b) soi rezistent de cartof- un soi care atunci
când este cultivat inhibă în mod semnificativ dezvoltarea unei anumite
populaţii de nematozi cu chişti ai cartofului;
c) investigaţie - o procedură metodică pentru a
determina prezenţa nematozilor cu chişti ai cartofului într-un câmp;
d) monitorizare - o procedură metodică
desfăşurată pe o perioadă definită de timp în vederea determinării distribuţiei
nematozilor cu chişti ai cartofului pe teritoriul României;
e) câmp - suprafaţa de teren de pe care se
prelevează o probă de sol, pe care se aplică consecinţele rezultatelor
analizelor de laborator şi care se identifică printr-un număr cadastral (1ha).
Art. 3. - (1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale, prin Agenţia Naţională Fitosanitară, va informa Comisia Europeană şi
celelalte state membre cu privire la criteriile detaliate folosite pentru
definirea unui câmp.
(2) Dispoziţii suplimentare cu privire la criteriile de
definire a unui câmp pot fi adoptate în conformitate cu procedura menţionată la
art. 17 alin. (2).
CAPITOLUL II
Depistare
Art. 4. - (1) Unităţile fitosanitare efectuează
investigaţii oficiale pentru depistarea nematozilor cu chişti ai cartofului pe
câmpul pe care urmează să fie plantate sau depozitate plantele prevăzute în
anexa nr. I, pentru producţia de plante destinate plantării, sau cartof de
sămânţă destinat producţiei de cartof de sămânţă.
(2) Investigaţiile oficiale prevăzute la alin. (1) se
efectuează în perioada cuprinsă între recoltarea ultimei culturi de pe câmp şi
plantarea plantelor sau cartofilor de sămânţă prevăzuţi la alin. (1). Aceasta
poate fi efectuată mai devreme, caz în care trebuie să fie disponibile
documentele justificative cu privire la rezultatele investigaţiei care confirmă
că nu au fost depistaţi nematozi cu chişti ai cartofului şi că tuberculii de
cartof şi plantele-gazdă cu rădăcini prevăzute la pct. 1 din anexa nr. I nu au
fost prezente în momentul investigaţiei şi nici nu au fost cultivate după
investigaţie.
(3) Rezultatele investigaţiilor oficiale, altele decât
cele prevăzute la alin. (1) şi efectuate înainte de 1 iulie 2010, pot fi
considerate ca documente justificative în sensul prevederilor alin. (2).
(4) In cazul în care unităţile fitosanitare stabilesc
că nu există niciun risc de răspândire a nematozilor cu chişti ai cartofului,
investigaţiile oficiale prevăzute la alin. (1) nu sunt necesare pentru:
a) plantarea plantelor prevăzute în anexa nr. I,
destinate producţiei de plante destinate plantării, atunci când urmează să fie
utilizate în acelaşi loc de producţie situat într-o zonă delimitată oficial;
b) plantarea cartofilor de sămânţă, destinaţi producţiei
de cartofi de sămânţă, atunci când urmează să fie utilizaţi în acelaşi loc de
producţie situat într-o zonă delimitată oficial;
c) plantarea plantelor prevăzute la pct. 2 din anexa
nr. I, destinate producţiei de plante destinate plantării, atunci când plantele
recoltate sunt supuse măsurilor aprobate oficial prevăzute în secţiunea a III-a
lit. A din anexa nr. III.
(5) Organismele oficiale responsabile prevăzute la art.
2 alin. (2) lit. a) şi b) din Hotărârea Guvernului nr. 563/2007, cu
modificările şi completările ulterioare, se asigură că rezultatele
investigaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (3) sunt înregistrate oficial şi
accesibile Comisiei Europene.
Art. 5. - (1) In cazul câmpurilor pe care urmează să
fie plantaţi sau depozitaţi cartofi de sămânţă sau plantele prevăzute ia pct. 1
din anexa nr. I, destinate producţiei de plante destinate plantării,
investigaţiile oficiale prevăzute la art. 4 alin. (1) implică prelevarea de
probe şi analiza acestora pentru depistarea nematozilor cu chişti ai cartofului
în conformitate cu anexa nr. II.
(2) In cazul câmpurilor pe care urmează să fie plantate
sau depozitate plantele prevăzute la pct. 2 din anexa nr. I, destinate
producţiei de plante destinate plantării, investigaţiile oficiale prevăzute la
art. 4 alin. (1) implică prelevarea de probe şi analiza acestora pentru
depistarea nematozilor cu chişti ai cartofului, în conformitate cu anexa nr.
II, sau controlul, aşa cum este stabilit în secţiunea I din anexa nr. III.
Art. 6. - (1) Unităţile fitosanitare se asigură că
monitorizările oficiale sunt efectuate pe câmpurile destinate producţiei de
cartofi, altele decât cele destinate producţiei de cartofi de sămânţă, în
vederea determinării distribuţiei nematozilor cu chişti ai cartofului.
(2) Monitorizările oficiale prevăzute la alin. (1)
implică prelevarea de probe şi analiza acestora pentru depistarea nematozilor
cu chişti ai cartofului în conformitate cu pct. 2 din anexa nr. II şi se
efectuează în conformitate cu secţiunea a II-a din anexa nr. III.
(3) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin
Agenţia Naţională Fitosanitară, notifică în scris Comisiei Europene rezultatele
monitorizărilor oficiale în conformitate cu secţiunea a II-a din anexa nr. III.
Art. 7. - In cazul în care, în urma investigaţiilor
oficiale prevăzute la art. 4 alin. (1) şi a celorlalte investigaţii oficiale
prevăzute la art. 4 alin. (3), nu sunt depistaţi nematozi cu chişti ai
cartofului, unităţile fitosanitare se asigură că această informaţie este
înregistrată oficial.
Art. 8. - (1) Atunci când pe parcursul investigaţiilor
oficiale prevăzute la art. 4 alin. (1) se constată că un câmp este infestat cu
nematozi cu chişti ai cartofului, unităţile fitosanitare se asigură că această
informaţie este înregistrată oficial.
(2) Atunci când pe parcursul monitorizărilor oficiale
prevăzute la art. 6 alin. (1) se constată că un câmp este infestat cu nematozi
cu chişti ai cartofului, unităţile fitosanitare se asigură că această
informaţie este înregistrată oficial.
(3) Tuberculii de cartof sau plantele prevăzute în
anexa nr. I, care provin dintr-un câmp înregistrat oficial ca fiind infestat cu
nematozi cu chişti ai cartofului în conformitate cu prevederile alin. (1) sau
(2) sau care au intrat în contact cu solul în care au fost depistaţi nematozi
cu chişti ai cartofului, sunt declaraţi contaminaţi.
CAPITOLUL III
Măsuri de control
Art. 9. - (1) Unităţile fitosanitare dispun ca pe
câmpul care a fost înregistrat oficial ca fiind infestat, în conformitate cu
prevederile art. 8 alin. (1) sau (2):
a) să nu fie plantaţi tuberculi de cartof destinaţi
producţiei de cartofi de sămânţă; şi
b) să nu fie plantate sau depozitate plantele prevăzute
în anexa nr. I, destinate replantării. Plantele prevăzute la pct. 2 din anexa
nr. I pot fi totuşi plantate în acel câmp, cu condiţia ca aceste plante să fie
supuse măsurilor aprobate oficial prevăzute în secţiunea a III-a lit. Adin
anexa nr. III astfel încât să nu existe niciun risc identificabil de răspândire
a nematozilor cu chişti ai cartofului.
(2) In câmpurile destinate plantării tuberculilor de
cartof, alţii decât cei destinaţi producţiei de cartofi de sămânţă,
înregistrate oficial ca fiind infestate, în conformitate cu prevederile art. 8
alin. (1) sau (2), unităţile fitosanitare dispun ca aceste câmpuri să fie supuse
unui program oficial de control care vizează cel puţin limitarea răspândirii
nematozilor cu chişti ai cartofului.
(3) Programul oficial de control prevăzut la alin. (2)
trebuie să ţină cont de sistemele specifice de producţie şi de comercializare
pentru plantele-gazdă ale nematozilor cu chişti ai cartofului, caracteristicile
populaţiilor de nematozi cu chişti ai cartofului prezente, utilizarea de soiuri
de cartofi rezistente, cu cel mai înalt grad de rezistenţă disponibil, după cum
se specifică în secţiunea I din anexa nr. IV, şi alte măsuri, după caz.
(4) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin
Agenţia Naţională Fitosanitară, notifică în scris Comisiei Europene şi
celorlalte state membre programul oficial de control prevăzut la alin. (2), în
vederea asigurării unor niveluri comparabile de asigurare între statele membre.
(5) Gradul de rezistenţă a soiurilor de cartofi, altele
decât cele deja notificate în conformitate cu art. 10 alin. (1) din Directiva
69/465/CEE din 8 decembrie 1969 privind combaterea nematodului auriu al
cartofului, trebuie cuantificat conform baremului standard de notare stabilit
în secţiunea I din anexa nr. IV. Testarea rezistenţei se efectuează în
conformitate cu protocolul stabilit în secţiunea a II-a din anexa nr. IV
Art. 10. - (1) Pentru tuberculii de cartofi sau
plantele prevăzute în anexa nr. I, care au fost desemnaţi ca fiind contaminaţi
în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (3), unităţile fitosanitare dispun
ca:
a) cartoful de sămânţă şi plantele-gazdă cu rădăcini
prevăzute la pct. 1 din anexa nr. I să se planteze numai dacă au fost
decontaminate sub supraveghere oficială, folosind o metodă corespunzătoare
adoptată în conformitate cu alin. (2), pe baza unor dovezi ştiinţifice conform
cărora nu există niciun risc de răspândire a nematozilor cu chişti ai
cartofului;
b) cartoful destinat prelucrării industriale sau
sortării să fie supus măsurilor aprobate oficial în conformitate cu secţiunea a
III-a lit. B din anexa nr. III;
c) plantele prevăzute la pct. 2 din anexa nr. I să se
planteze numai dacă au fost supuse măsurilor aprobate oficial în conformitate
cu secţiunea a III-a lit. Adin anexa nr. III, astfel încât să nu mai fie
contaminate.
(2) Specificaţiile metodelor prevăzute la alin. (1)
lit. a) se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la art. 17 alin. (2).
Art. 11. - (1) Fără a încălca prevederile art. 18 alin.
(1) şi (2) din Hotărârea Guvernului nr. 563/2007, cu modificările şi
completările ulterioare, unităţile fitosanitare raportează Agenţiei Naţionale Fitosanitare
din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale apariţia suspectată
sau prezenţa confirmată a nematozilor cu chişti ai cartofului, rezultând
dintr-o scădere sau o modificare a eficacităţii unui soi rezistent de cartof,
care are legătură cu o schimbare neobişnuită a componenţei speciilor de
nematozi, a patotipurilor sau a grupului de virulenţă.
(2) Pentru toate cazurile raportate conform alin. (1),
Agenţia Naţională Fitosanitară din cadrul Ministerului Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale, prin Laboratorul Central pentru Carantină Fitosanitară,
prevede ca speciile de nematozi cu chişti ai cartofului şi, după caz, patotipul
sau grupul de virulenţă respectiv să fie investigate şi confirmate prin
aplicarea metodelor corespunzătoare.
(3) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin
Agenţia Naţională Fitosanitară, transmite anual, în scris, Comisiei Europene şi
celorlalte state membre, până la 31 decembrie, detaliile confirmărilor
prevăzute la alin. (2).
(4) Metodele corespunzătoare prevăzute la alin. (2) pot
fi adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la art. 17 alin. (2).
Art. 12. - Ministerul Agriculturi şi Dezvoltării
Rurale, prin Agenţia Naţională Fitosanitară, notifică anual, în scris, Comisiei
Europene şi celorlalte state membre, cel mai târziu până la 31 ianuarie, lista
cu toate soiurile noi de cartofi care au fost descoperite prin testări oficiale
ca fiind rezistente la nematozii cu chişti ai cartofului, precizând speciile,
patotipurile, grupurile de virulenţă sau populaţiile la care soiurile sunt
rezistente, gradul de rezistenţă şi anul determinării acesteia.
Art. 13. -In cazul în care prezenţa nematozilor cu
chişti ai cartofului nu se confirmă după luarea măsurilor aprobate oficial
prevăzute în secţiunea a III-a lit. C din anexa nr. III, unităţile fitosanitare
se asigură că înregistrarea oficială prevăzută la art. 4 alin. (5) şi la art. 8
alin. (1) şi (2) este actualizată şi că orice restricţie impusă câmpului este
revocată.
Art. 14. - Fără a încălca prevederile art. 4 şi 6 din
Hotărârea Guvernului nr. 563/2007, cu modificările şi completările ulterioare,
Agenţia Naţională Fitosanitara din cadrul Ministerului Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale, prin unităţile fitosanitare, poate autoriza derogări de la
măsurile prevăzute la art. 9 şi 10, în conformitate cu prevederile Ordinului
ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 685/2007 pentru stabilirea
condiţiilor în vederea introducerii sau punerii în circulaţie în România sau în
anumite zone protejate din România, în scopuri experimentale sau ştiinţifice şi
lucrări pentru selecţii varietale, a anumitor organisme de carantină
dăunătoare, plante, produse vegetale şi alte obiecte prevăzute în anexele nr.
I-V la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice
de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie
împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare
plantelor sau produselor vegetale în România.
CAPITOLUL IV
Dispoziţii generale şi finale
Art. 15. - (1) Agenţia Naţională Fitosanitara din
cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin unităţile
fitosanitare şi Laboratorul Central pentru Carantină Fitosanitara, poate
adopta, în ceea ce priveşte producţia proprie, măsuri suplimentare sau mai
stricte, necesare pentru controlul nematozilor cu chişti ai cartofului sau
pentru prevenirea răspândirii acestora, în măsura în care aceste măsuri sunt în
conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 563/2007, cu modificările
şi completările ulterioare.
(2) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin
Agenţia Naţională Fitosanitara, notifică în scris Comisiei Europene şi
celorlalte state membre măsurile prevăzute la alin. (1).
Art. 16. - Modificările anexelor din prezentul ordin, care
urmează să fie făcute în funcţie de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice sau
tehnice, se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la art. 17 alin. (2).
Art. 17. - (1) Comisia este asistată de Comitetul
permanent pentru sănătatea plantelor, denumit în continuare Comitet.
(2) In cazul în care se face trimitere la prezentul
alineat, se aplică prevederile art. 5 şi 7 din Decizia 1999/468/CE din 28 iunie
1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competenţelor de executare
conferite Comisiei.
(3) Perioada prevăzută la art. 5 alin. (6) din Decizia
1999/468/CE se stabileşte la trei luni.
Art. 18. -Anexele nr. I-IV fac parte integrantă din
prezentul ordin.
Art. 19. - Pe data intrării în vigoare a prezentului
ordin se abrogă Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 27/1999
privind măsurile pentru prevenirea răspândirii şi diminuarea pagubelor produse
de nematozi cu chişti (Globodera spp.) la cultura cartofului, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 8 octombrie 1999.
Art. 20. - Prezentul ordin se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data de 1 iulie 2010.
Prezentul ordin transpune Directiva 2007/33/CE a
Consiliului din 11 iunie 2007 privind combaterea nematozilor cu chisturi ai
cartofului şi de abrogare a Directivei 69/465/CEE, publicată în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene nr. L 156 din 16 iunie 2007.
Ministrul agriculturii şi dezvoltam rurale,
Mihail Dumitru
ANEXA Nr. I
Lista plantelor prevăzute la art. 4 alin. (1), (2) şi
(4), art. 5, art. 8 alin. (3), art. 9 alin. (1) lit. b) şi art. 10 alin. (1)
din ordin
1. Plante-gazdă cu rădăcini:
- Capsicum spp.;
- Lycopersicon lycopersicum (L.) Karsten ex
Farw.;
- Solanum melongena L.
2. a) Alte plante cu rădăcini:
- Allium porrum L.;
- Beta vulgaris L.;
- Brassica spp.;
- Fragaria L.;
- Asparagus officinalis L.
b) Bulbi, tuberculi şi rizomi, care nu sunt supuşi
măsurilor aprobate oficial prevăzute în secţiunea a III-a lit. A din anexa nr.
III, cultivaţi în sol şi destinaţi plantării, cu excepţia celor pentru care
trebuie dovedit, prin ambalajul lor sau prin alte mijloace, că sunt destinaţi
vânzării către consumatorii finali neimplicaţi în producţia profesională de
plante sau de flori tăiate, de:
- Allium ascalonicum L;
- Allium cepa L;
- Dahlia spp.;
- Gladiolus Tourn. Ex L;
- Hyacinthus spp.;
- Iris spp.;
- Lili um spp.;
- Narcissus L;
- Tulipa L.
ANEXA Nr. II
1. Prelevarea probelor şi analiza acestora pentru
investigaţiile oficiale prevăzute la art. 5 din ordin:
a) prelevarea constă dintr-o probă de sol cu o rată
standard de cel puţin 1.500 ml sol/ha colectată din cel puţin 100 de prize/ha,
de preferinţă pe raza unei grile dreptunghiulare cu o lăţime de cel puţin 5
metri şi o lungime de maximum 20 de metri între punctele de prelevare care
acoperă întregul câmp. Intreaga probă se utilizează pentru o analiză
ulterioară, şi anume extracţia chiştilor, identificarea speciilor şi, după caz,
determinarea patotipului/grupului de virulenţă;
b) analiza cuprinde metodele de extracţie a nematozilor
cu chişti ai cartofului descrise în procedurile fitosanitare relevante sau
protocoalele de diagnostic pentru Globodera pallida şi Globodera
rostochiensis -standarde OEPP.
2. Prelevarea probelor şi analiza acestora pentru
monitorizările oficiale prevăzute la art. 6 alin. (2) din ordin:
a) prelevarea constă în:
- procedura de prelevare descrisă la pct. 1 cu o rată
minimă de prelevare de probe de sol de cel puţin 400 ml/ha; sau
- prelevarea de probe de cel puţin 400 ml de sol după
examinarea vizuală a rădăcinilor, în cazul în care apar simptome vizibile; sau
- prelevarea de probe de cel puţin 400 ml de sol
asociat cu tuberculi de cartofi, după recoltare, cu condiţia ca terenul pe care
au fost cultivaţi să poată fi identificat;
b) analiza probelor constă în procedura de analiză
prevăzută la pct. 1.
3. Prin derogare, rata de prelevare a probelor standard
prevăzută la pct. 1 poate fi redusă la minimum 400 ml de sol/ha, cu condiţia:
a) să existe documente justificative că niciun tubercul
de cartof sau nicio altă plantă-gazdă cu rădăcini prevăzută la pct. 1 din anexa
nr. I nu a fost cultivată şi nu a fost prezentă pe câmp timp de 6 ani înainte
de investigaţia oficială; sau
b) să nu fi fost depistaţi nematozi cu chisti ai
cartofului pe parcursul ultimelor două investigaţii oficiale succesive prin
prelevări de probe de 1.500 ml sol/ha şi după prima investigaţie oficială să nu
fi fost cultivat niciun tubercul de cartof sau nicio altă plantă-gazdă cu
rădăcini prevăzută la pct. 1 din anexa nr. I, altele decât cele pentru care se
solicită investigaţii oficiale în conformitate cu art. 4 alin. (1) din ordin;
sau
c) să nu fi fost depistaţi nematozi cu chisti ai
cartofului sau chisti de nematozi cu chisti ai cartofului fără conţinut viabil,
pe parcursul ultimei investigaţii oficiale, care trebuie să fi constat dintr-o
probă de cel puţin 1.500 ml sol/ha, şi niciun tubercul de cartof sau nicio altă
plantă-gazdă cu rădăcini prevăzută la pct. 1 din anexa nr. I, altele decât cele
pentru care se solicită investigaţii oficiale în conformitate cu art. 4 alin.
(1) din ordin, să nu fi fost cultivat(ă) pe câmp de la ultima investigaţie
oficială;
d) rezultatele altor investigaţii oficiale efectuate
înainte de 1 iulie 2010 pot fi considerate investigaţii oficiale în conformitate
cu lit. b) şi c).
4. Prin derogare, rata de prelevare a probelor
prevăzută la pct. 1 şi 3 poate fi redusă pentru câmpurile mai mari de 8 ha şi,
respectiv, 4 ha:
a) în cazul rate-standard prevăzute la pct. 1, de pe
primele 8 ha sunt prelevate probe la rata specificată la pct. 1, dar poate fi
redusă pentru fiecare hectar suplimentar la minimum 400 ml sol/ha;
b) în cazul ratei reduse prevăzute la pct. 3, de pe
primele 4 ha sunt prelevate probe la rata specificată la pct. 3, însă aceasta
poate fi redusă pentru fiecare hectar suplimentar, la minimum 200 ml sol/ha.
5. Utilizarea probei de sol de dimensiuni reduse
prevăzute la pct. 3 şi 4 poate fi continuată în investigaţiile oficiale
următoare prevăzute la art. 4 alin. (1) din ordin până când sunt depistaţi
nematozii cu chişti ai cartofului pe câmpul în cauză.
6. Prin derogare, mărimea standard a probei de sol
prevăzute la pct. 1 poate fi redusă la minimum 200 ml sol/ha, cu condiţia ca
câmpul să fie situat într-o zonă declarată liberă de nematozi cu chişti ai
cartofului şi desemnată, menţinută şi monitorizată în conformitate cu
standardele internaţionale pentru măsuri fitosanitare relevante. Detaliile cu
privire la astfel de zone sunt notificate oficial în scris Comisiei Europene şi
celorlalte state membre de Agenţia Naţională Fitosanitară din cadrul
Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
7. In toate cazurile, dimensiunea minimă a unei probe
de sol este de 100 ml sol/câmp.
ANEXA Nr. III
SECŢIUNEA I
Control
Referitor la art. 5 alin. (2) din ordin, investigaţiile
oficiale prevăzute la art. 4 alin. (1) din ordin stabilesc că, în momentul
efectuării controlului să fie îndeplinite unul dintre următoarele criterii:
- să nu existe un istoric al prezenţei nematozilor cu
chisti ai cartofului în ultimii 12 ani, pe baza rezultatelor analizelor
aprobate oficial; sau
- prezentarea unui istoric al culturilor din care să
reiasă că niciun tubercul de cartof sau nicio altă plantă-gazdă cu rădăcini
dintre cele prevăzute la pct. 1 din anexa nr. I nu a fost cultivată pe câmpul
respectiv în ultimii 12 ani.
SECŢIUNEA a II-a
Monitorizări
Monitorizările oficiale prevăzute la art. 6 alin. (1)
din ordin se efectuează pe cel puţin 0,5 % din suprafaţa utilizată în anul
respectiv pentru producţia de cartofi, alta decât cea destinată producţiei de
cartofi de sămânţă. Rezultatele monitorizărilor sunt notificate Comisiei
Europene până la 1 aprilie pentru perioada precedentă de 12 luni.
SECŢIUNEA a III-a
Măsuri oficiale
A. Măsurile aprobate oficial, prevăzute la art. 4 alin.
(4) lit. c), art. 9 alin. (1) lit. b), art. 10 alin. (1) lit. c) din ordin şi
la pct. 2 lit. b) din anexa nr. I sunt următoarele:
1. dezinfestarea prin metode corespunzătoare, astfel
încât să nu existe niciun risc identificabil de răspândire a nematozilor cu
chişti ai cartofului;
2. îndepărtarea solului prin spălare sau periere până
când nu mai există practic nicio particulă de sol, astfel încât să nu existe
niciun risc identificabil de răspândire a nematozilor cu chişti ai cartofului.
B. Măsurile aprobate oficial, prevăzute la art. 10
alin. (1) lit. b) din ordin, sunt:
- livrarea către o fabrica de prelucrare sau de sortare
care dispune de proceduri de eliminare a deşeurilor corespunzătoare şi aprobate
oficial, pentru care s-a stabilit că nu există niciun risc de răspândire a
nematozilor cu chişti ai cartofului.
C. Măsurile aprobate oficial prevăzute la art. 13 din
ordin sunt:
- o nouă prelevare oficială de probe de sol din câmpul
înregistrat oficial ca fiind infestat, conform prevederilor art. 8 alin. (1)
sau (2) din ordin; şi
- analiza acestora prin una dintre metodele specificate
în anexa nr. II, după o perioadă de minimum 6 ani de la confirmarea pozitivă a
nematozilor cu chişti ai cartofului sau de la cultivarea ultimei culturi de
cartof. Această perioadă poate fi redusă la minimum 3 ani, dacă este cazul,
atunci când măsurile de control aprobate oficial au fost aplicate.
ANEXA Nr. IV
SECŢIUNEA I
Gradul de rezistenţă
Gradul de sensibilitate a soiurilor de cartof la
nematozii cu chişti ai cartofului este cuantificat conform următorului barem
standard de notare, prevăzut la art. 9 alin. (5) din ordin.
Nota 9 indică gradul de rezistenţă cel mai ridicat.
|
Sensibilitate relativă (%)
|
Punctaj
|
|
<1
|
9
|
|
1,1-3
|
8
|
|
3,1-5
|
7
|
|
5,1-10
|
6
|
|
10,1-15
|
5
|
|
15,1-25
|
4
|
|
25,1-50
|
3
|
|
50,1-100
|
2
|
|
>100
|
1
|
SECŢIUNEA a II-a
Protocol pentru testarea rezistenţei
1. Testarea se efectuează într-un spaţiu de carantină,
fie afară, în sere, fie în camere climatizate.
2. Testarea se efectuează în vase de cel puţin un litru
de sol fiecare (sau substrat corespunzător).
3. Temperatura solului pe parcursul testării nu trebuie
să depăşească 25 °C şi alimentarea corespunzătoare cu apă.
4. Atunci când se plantează un soi de cartof pentru
testare sau control se utilizează un fragment de cartof cu un ochi pentru
fiecare soi testat sau de controlat şi se recomandă eliminarea tuturor
tulpinilor, cu excepţia uneia.
5. Soiul de cartof „Desiree" este utilizat în fiecare
test ca soi de control cu sensibilitate standard. Suplimentar, soiurile de
control cu sensibilitate maximă care au relevanţă locală pot fi adăugate ca
verificări interne. Soiul de control cu sensibilitate standard poate fi
schimbat în cazul în care studiul arată că există alte soiuri mai potrivite ori
mai accesibile.
6. Următoarele populaţii standard de nematozi cu chişti
ai cartofului trebuie să fie utilizate pentru patotipurile Ro1, Ro 5, Pa1 şi Pa
3:
- Ro1: populaţia Ecosse;
- Ro 5: populaţia Harmerz;
- Pa1: populaţia Scottish;
- Pa 3: populaţia Chavornay.
Alte populaţii de nematozi cu chişti ai cartofului,
relevante local, pot fi introduse.
7. Identitatea populaţiei standard utilizată este
verificată prin folosirea metodelor corespunzătoare. In experimentele de
testare se recomandă utilizarea a cel puţin două soiuri rezistente sau a două
clone cu standarde diferenţiate a căror capacitate de rezistenţă este
cunoscută.
8. Inoculul de nematozi cu chişti ai cartofului (Pi)
este format în total din 5 ouă şi juvenili cu capacitate de infectare pe ml
de sol. Se recomandă ca numărul de nematozi cu chişti ai cartofului care
trebuie inoculaţi pe ml de sol să fie determinat în cadrul experimentelor de
eclozare. Nematozii cu chişti ai cartofului pot fi inoculaţi sub formă de
chişti sau combinat sub formă de ouă şi juvenili în suspensie.
9. Viabilitatea conţinutului chistului de nematozi cu
chişti ai cartofului utilizat ca sursă de inoculare trebuie sa fie de cel puţin
70%. Se recomandă utilizarea unor chişti cu o vârstă cuprinsă între 6 şi 24 de
luni şi păstraţi cel puţin 4 luni la o temperatură de 4 °C chiar înainte de
utilizare.
10. Se utilizează cel puţin 4 repetiţii pentru fiecare
combinaţie de populaţie de nematozi cu chişti ai cartofului şi de soi de cartof
supus testării. Se recomandă utilizarea a cel puţin 10 repetiţii pentru soiul
de control cu sensibilitate standard.
11. Durata testării este de cel puţin 3 luni, iar
maturitatea femelelor în dezvoltare este verificată înainte de întreruperea
experimentului.
12. Chiştii nematozilorcu chişti ai cartofului din cele
4 repetiţii sunt extraşi şi număraţi separat pentru fiecare vas.
13. Populaţia finală (Pf) de la sfârşitul
testului de rezistenţă din soiul de control cu sensibilitate standard este
determinată prin numărarea tuturor chiştilor de la toate repetiţiile şi a
ouălor şi juvenililor de la cel puţin 4 repetiţii.
14. Se atinge o rată de multiplicare de cel puţin 20 x
(Pf/Pi) la soiul de control cu sensibilitate standard.
15. Coeficientul de variaţie (CV) al soiului de
control cu sensibilitate standard nu trebuie să depăşească 35%.
16. Sensibilitatea relativă a soiului de cartof supus
testării faţă de soiul de control cu sensibilitate standard este determinată şi
exprimată sub formă de procent prin aplicarea următoarei formule:
Pfsoiul testat/ Pfsoiul de
control cu sensibilitate standard x 100 %.
17. In cazul în care un soi de cartof testat prezintă o
sensibilitate relativă de peste 3%, numărarea chiştilor este suficientă. In
cazurile în care sensibilitatea relativă este sub 3%, pe lângă chişti sunt
numărate şi ouăle şi juvenilii.
18. In cazul în care rezultatele testelor din primul an
indică o sensibilitate maximă a unui soi faţă de un patotip, nu este necesară
repetarea testelor în anul următor.
19. Rezultatele testelor sunt confirmate de cel puţin
un alt experiment efectuat în alt an. Media aritmetică a sensibilităţii
relative din cei 2 ani este utilizată pentru obţinerea punctajului în
conformitate cu standardul de notare.