ORDIN Nr. 1299 din 23 decembrie 2005
privind aprobarea Procedurii
de inspectie pentru obiectivele care prezinta pericole de producere a
accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase
ACT EMIS DE:
MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 77 din 27 ianuarie 2006
In baza prevederilor art. 17 din
Hotărârea Guvernului nr.
95/2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole
de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, ale art. 9 din Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 251/2005 pentru organizarea şi funcţionarea secretariatelor de risc privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt
implicate substanţe
periculoase,în temeiul prevederilor art. 5 alin. (8) din Hotărârea Guvernului nr. 408/2004 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul mediului şi gospodăririi apelor emite următorul
ordin:
Art. 1. - Se aprobă Procedura de inspecţie pentru obiectivele care prezintă pericole de producere a accidentelor
majore în care sunt implicate substanţe periculoase, prezentată în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin va
fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul mediului şi gospodăririi apelor,
Sulfina Barbu
Bucureşti, 23 decembrie 2005. Nr. 1.299.
ANEXĂ
PROCEDURĂ
de inspecţie pentru obiectivele care prezintă pericole de producere a
accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase
Abrevieri şi definiţii:
1. ANPM - Agenţia Naţională pentru
Protecţia Mediului;
2. HAZOP - Hazard and
Operability - metodă de analiză pentru evaluarea riscului;
3. H.G. nr. 95/2003 - Hotărârea Guvernului nr. 95/2003 privind
controlul activităţilor care
prezintă pericole de accidente
majore în care sunt implicate substanţe periculoase;
4. PPAM - politica de
prevenire a accidentelor majore;
5. SMS - sistemul de
management al securităţii;
6. accident major - orice
eveniment, cum ar fi o emisie de substanţe periculoase, un incendiu sau o explozie, care rezultă din evoluţii necontrolate în cursul exploatării oricărui
obiectiv, prevăzut la art. 3
din H.G. nr. 95/2003, care conduce la apariţia imediată sau
întârziată a unor pericole
grave asupra sănătăţii populaţiei şi/sau asupra mediului, în interiorul sau
în exteriorul obiectivului, şi
în care sunt implicate una sau mai multe substanţe periculoase;
7. avarie/incident - eveniment
care nu generează efecte
majore asupra sănătăţii populaţiei şi/sau asupra
mediului, dar care are potenţial să producă un
accident major;
8. efect Domino - creşterea probabilităţii producerii unui accident major sau agravarea consecinţelor acestuia prin amplasarea a cel puţin două obiective, dintre care unul este „obiectiv cu risc major", la
distanţe suficient de mici ca
să se influenţeze reciproc;
9.expert extern - expert în
domeniul tehnic, având pregătire
superioară şi o experienţă relevantă de cel
puţin 7 ani, acreditat de
comisia specializată a
Secretariatului de risc din ANPM;
10. instalaţie - unitate
tehnică în interiorul unui
obiectiv, unde sunt produse, utilizate, manipulate şi/sau depozitate substanţe periculoase; aceasta cuprinde toate echipamentele, structurile,
sistemul de conducte, agregatele, utilajele, căile ferate interne, docurile, cheiurile de descărcare care deservesc instalaţia, debarcaderele, depozitele şi alte structuri similare, plutitoare sau
de altă natură, necesare pentru exploatarea instalaţiei;
11. obiectiv - spaţiul care se află sub controlul titularului de activitate, unde sunt prezente
substanţe periculoase în una
sau mai multe instalaţii,
inclusiv infrastructurile ori activităţile comune sau conexe;
12. obiectiv fără risc - obiectiv în care sunt prezente
substanţe periculoase în
cantităţi (tone) mai mici decât
cele din coloana 2 a tabelelor nr. 1 si 3 din anexa nr. 2 la H.G. nr. 95/2003;
13. obiectiv cu risc minor - obiectiv
în care sunt prezente substanţe
periculoase în cantităţi
(tone) mai mari sau egale cu cele din coloana 2 şi mai mici decât cele din coloana 3 a tabelelor nr. 1 si 3 din anexa
nr. 2 la H.G. nr. 95/2003;
14. obiectiv cu risc major - obiectiv
în care sunt prezente substanţe
periculoase în cantităţi
(tone) mai mari sau egale cu cele din coloana 3 a tabelelor 1 şi 3 din anexa nr. 2 la H.G. nr. 95/2003;
15. plan intern de urgenţă (PIU) - totalitatea măsurilor
prevăzute pentru interiorul
obiectivului în vederea limitării
şi înlăturării consecinţelor
oricărui accident major,
avarie/incident, care pune în pericol sănătatea
personalului şi/sau calitatea
mediului pe amplasament şi în
care sunt implicate una sau mai multe substanţe periculoase;
16. plan extern de urgenţă (PEU) - totalitatea măsurilor
prevăzute pentru exteriorul
obiectivului în vederea limitării
şi înlăturării consecinţelor
oricărui accident major,
avarie/incident, care pune în pericol sănătatea populaţiei şi/sau calitatea mediului în exteriorul amplasamentului şi în care sunt implicate una sau mai multe
substanţe periculoase;
17. promovarea conformării - intervenţia inspectorilor, pe baza expertizei şi experienţei acestora, în vederea convingerii factorilor de decizie din
obiectiv de necesitatea luării
măsurilor pentru combaterea la
sursă a avariilor/incidentelor
şi accidentelor majore;
18. titularul de activitate - orice
persoană fizică sau juridică care exploatează
sau deţine un obiectiv ori
instalaţie sau care este
delegată cu o putere economică decisivă în ceea ce priveşte
funcţionarea tehnică a acestuia/acesteia.
I. Scop
Scopul procedurii are în vedere
stabilirea unui sistem de inspecţie la obiectivele care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate
substanţe periculoase.
Scopul de bază al inspecţiei este examinarea planificată şi sistematică a
echipamentelor tehnice, a organizării şi administrării obiectivului pentru a stabili dacă titularul de
activitate a adoptat toate măsurile necesare, care să garanteze un înalt nivel de protecţie pentru persoane, bunuri şi mediu.
In particular, titularul de
activitate trebuie să demonstreze
că:
- a luat măsurile adecvate pentru prevenirea
accidentelor majore;
- a avut în vedere măsurile necesare pentru limitarea consecinţelor accidentelor majore în interiorul şi în afara obiectivului;
- menţine şi exploatează obiectivul într-o manieră sigură şi corespunzătoare nivelului tehnicii privind
securitatea;
- datele şi informaţiile furnizate în raportul de securitate sau în orice alt document
reflectă în mod fidel situaţia securităţii obiectivului;
- a stabilit programe şi a informat personalul obiectivului
asupra măsurilor de protecţie şi asupra acţiunilor
ce trebuie întreprinse în caz de accident;
- a informat publicul potrivit
dispoziţiilor legale. Totodată titularul de activitate trebuie să demonstreze
că respectă următoarele principii de prevenire a
accidentelor majore:
- prevenirea şi combaterea la sursă a avariilor/ incidentelor şi accidentelor majore în care sunt
implicate substanţe
periculoase;
- luarea în considerare a
factorului uman;
- adaptarea la progresul tehnic;
- înlocuirea substanţelor periculoase cu unele mai puţin periculoase sau nepericuloase;
- adoptarea prioritară a măsurilor de protecţie
colectivă faţă de cele de protecţie individuală;
- adoptarea de instrucţiuni adecvate pentru personalul
obiectivului.
II. Prevederi generale
Potrivit dispoziţiilor legale, autorităţile competente au obligaţia să organizeze un sistem de inspecţii.
Sistemul de inspecţii trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
- se va elabora un program de
inspecţii care va include
toate obiectivele cu risc de producere a unor accidente majore;
- fiecare obiectiv cu risc de
producere a unor accidente majore va fi verificat pe teren;
- la încheierea fiecărei inspecţii autorităţile
competente au obligaţia de a întocmi
un raport;
Fig. 1. - Sistemul de inspecţii
11
- când este necesar, autorităţile competente împreună cu titularul de activitate vor monitoriza
realizarea într-o perioadă
rezonabilă a măsurilor dispuse în urma fiecărei inspecţii.
II.1. Confidenţialitate
Potrivit dispoziţiilor legale, titularii de activitate sunt
obligaţi să asiste autorităţile competente având atribuţii de inspecţie,
punându-le la dispoziţie toate
datele şi informaţiile proprii, inclusiv documentele
relevante, să le faciliteze
controlul activităţilor desfăşurate în incinta obiectivului, în condiţiile respectării prevederilor legale privind confidenţialitatea.
II.2. Tipuri de inspecţie
Inspecţiile sunt parţiale
sau integrale, întrucât acestea cuprind diverse domenii de specialitate ale căror responsabilităţi sunt reglementate în mod diferit, prin dispoziţii legale specifice. Autorităţile competente inspectează împreună sau independent, în funcţie de obiectivul stabilit/programat. Autoritatea conducătoare, pe parcursul efectuării inspecţiei, este stabilită
în funcţie de tematica
acesteia. Inspecţiile parţiale sau integrale se clasifică după cum urmează:
1. inspecţie planificată:
1.1. generală (de rutină), nu presupune o pregătire în detaliu:
1.1.1. nu este necesar să fie anunţată în prealabil
printr-o scrisoare formală; un
simplu telefon este suficient, excepţie făcând cazul
unei inspecţii neanunţate;
1.1.2. durata pe amplasament este
scurtă, de circa o jumătate de zi şi foarte rar de maximum o zi;
1.1.3. activitatea se desfăşoară în mai puţin de
două zile, inclusiv pregătirea, inspecţia pe amplasament şi
elaborarea raportului de inspecţie;
1.1.4. se verifică instalaţiile, măsurile
tehnice, procesul de analiză
sistematică a riscurilor şi implementarea efectivă a măsurilor de securitate;
1.2. detaliată (procedura are 3 faze: pregătire, execuţie/desfăşurare, urmărire/monitorizare):
1.2.1. în mod obligatoriu se anunţă în scris;
1.2.2. este obligatorie
disponibilitatea la data fixată pentru inspecţie a
reprezentanţilor titularului
de activitate, a documentelor, echipamentului de măsurare şi testare;
1.2.3. durata este de circa 2-3
zile, inclusiv pregătirea,
inspecţia la obiectiv şi scrierea raportului de inspecţie, exclusiv urmărirea/monitorizarea;
2. inspecţie neplanificată:
2.1. specială (justificată de evenimente neprevăzute) în caz de:
2.1.1. accident - după producerea unui accident major autorităţile competente au obligaţia să urmărească:
- colectarea prin inspecţie (investigaţie sau orice altă metodă adecvată) a informaţiilor
necesare pentru o analiză completă a aspectelor tehnice, organizatorice şi manageriale ale accidentului major;
- luarea măsurilor de intervenţie şi remediere necesare, urgente, pe termen scurt, mediu şi lung, de către titularul de activitate;
- implementarea de măsuri preventive viitoare;
- diseminarea informaţiilor şi experienţei
acumulate ca urmare a unor accidente în scopul prevenirii repetării unor accidente similare; acestea sunt
utile şi în etapa de revizuire
a programului general de inspecţii;
2.1.2. reclamaţii;
2.1.3. cereri pentru modificări de acte reglementare;
2.1.4. încetarea activităţii;
2.2. neanunţată:
2.2.1. inspecţia implementării efective a măsurilor
de securitate;
2.2.2. inspecţia iniţiată de un risc
specific prezent - se examinează sistematic, dacă:
- riscul a fost analizat în mod
adecvat de titularul de activitate;
- au fost identificate măsuri adecvate operative de control, de
prevenire şi de limitare;
- măsurile luate au fost implementate integral;
- integritatea acestor măsuri este controlată de SMS.
II.3. Domeniul de aplicare:
1. obiectivele care intră sub incidenţa H.G. nr. 95/2003, cu modificările şi completările ulterioare, în general: întreprinderi
chimice, metalurgice, de impregnare a lemnului, farmaceutice, de prelucrare a
celulozei şi hârtiei, rafinării, producători de explozibili, fabrici de azot şi oxigen, de vopsele, de producere a polimerilor, instalaţii mari de ardere etc;
2. se vor avea în vedere
nivelurile de protecţie pentru
prevenirea accidentelor majore, după cum urmează:
- proiectare de procese;
- sisteme de alarmare,
supraveghere operator, operare manuală;
- decuplare automată a procesului;
- protecţie mecanică;
- protecţie fizică;
- plan intern de urgenţă (PIU);
- plan extern de urgenţă (PEU).
III. Autorităţi
Autorităţile competente având atribuţii de inspecţie,
responsabile cu implementarea prevederilor legislaţiei în vigoare privind controlul activităţilor care prezintă
pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase sunt secretariatele de risc
din cadrul autorităţilor de
protecţie a mediului, conform
Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi
apelor nr. 251/2005, precum şi
alte autorităţi având atribuţii de control potrivit dispoziţiilor legale.
IV. Structura şi responsabilităţile echipei de inspecţie
Este obligatoriu ca inspectorii să demonstreze:
- capacitatea de a emite concluzii
în mod independent şi obiectiv
cu privire la rezultatele inspecţiei;
- responsabilitate,
rigurozitate, obiectivitate şi
imparţialitate în evaluarea
conformităţii;
- discreţie, respect şi diplomaţie pe
parcursul inspecţiei;
- atitudine de dialog,
constructivă şi adecvată cu personalul obiectivului;
- capacitate de comunicare şi de adaptare în funcţie de persoană sau de situaţiile
concrete;
- capacitate de analiză şi sinteză a informaţiei. Inspectorii vor dispune de cunoştinţe privind:
- sistemele de management al
securităţii şi tehnicile de audit al acestora;
- normele, ghidurile şi legislaţia de referinţă ce
urmează să fie utilizată pentru evaluarea conformităţii;
- caracteristicile şi specificaţiile proceselor, operaţiilor, inclusiv aspectele tehnice relaţionale cu obiectivul ce urmează să fie inspectat;
- sistemele de securitate ale:
proceselor, depozitării,
manipulării, transportului
substanţelor periculoase etc;
- modelele previzibile ale
consecinţelor accidentelor.
Echipa de inspecţie va fi
constituită din cel puţin două
persoane, cu scopul de a dispune de
mai multe opinii şi puncte de
vedere.
Pentru fiecare inspecţie se va determina numărul optim de inspectori, în funcţie de tematica prestabilită şi de caracteristicile specifice ale obiectivului de inspectat.
Inspectorii sunt autorizaţi să:
- solicite toate informaţiile necesare;
- inspecteze instalaţiile;
- execute toate verificările necesare, inclusiv pe bază de interviuri;
- facă recomandări şi atenţionări pe baza
dispoziţiilor legale;
- iniţieze acţiuni
legale;
- iniţieze interzicerea funcţionării sau a
punerii în funcţiune a instalaţiei/obiectivului, conform dispoziţiilor legale.
Responsabilităţile echipei înainte de inspecţie:
- cunoaşterea rolului şi obligaţiilor faţă de inspecţia ce urmează să fie realizată;
- cunoaşterea programului de inspecţie şi a criteriilor
de evaluare ce vor fi aplicate;
- solicitarea şi analiza informaţiilor privind instalaţiile, procesele, echipamentele, sistemele de securitate şi de management al securităţii, implementate în obiectivul ce urmează să fie inspectat;
- selectarea informaţiilor suficiente şi relevante pentru efectuarea inspecţiei;
- cunoaşterea legislaţiei
în vigoare faţă de care se va
evalua conformitatea.
Responsabilităţile echipei în timpul inspecţiei:
- respectarea
pe amplasament a normelor de protecţie stabilite de titular;
- verificarea fiabilităţii şi valabilităţii
informaţiilor;
- îndeplinirea obiectivelor
stabilite şi respectarea
programului de inspecţie;
- consemnarea dificultăţilor întâmpinate în cadrul obiectivului
privind accesul la instalaţii
sau punerea la dispoziţie a
informaţiilor necesare, a
documentelor sau a personalului;
- analiza datelor şi informaţiilor pentru formularea concluziilor cu privire la securitatea
obiectivului;
- promovarea conformării.
Responsabilităţile echipei după inspecţie:
- evaluarea
tuturor aspectelor stabilite în programul de inspecţie şi a deficienţelor identificate în conformitate cu
legislaţia în vigoare;
- luarea măsurilor legale susţinute de dovezi adecvate;
- promovarea conformării.
Dacă două sau mai multe
autorităţi decid să desfăşoare împreună o
inspecţie, autoritatea
coordonatoare va fi stabilită
în funcţie de tematica
acesteia. In urma inspecţiei,
rapoartele şi acţiunile de urmărire a implementării
măsurilor vor fi coordonate.
Dacă două sau mai multe autorităţi inspectează acelaşi obiectiv
în momente diferite, sunt necesare colaborarea şi schimbul de informaţii între acestea.
In procesul de inspecţie, după caz, vor fi implicaţi experţi externi
autorizaţi pe domenii
specifice, după cum urmează:
1. proiectarea instalaţiilor, componentelor instalaţiilor, aparatelor, conductelor şi a părţilor similare,
din punctul de vedere al rezistenţei, dimensionării
etc, luându-se în considerare în special solicitările care apar în cazul funcţionării
defectuoase;
2. construirea instalaţiilor, a părţilor de instalaţii şi asigurarea calităţii construcţiei;
3. managementul tehnic de proces;
4. mentenanţa instalaţiilor;
5. verificarea şi evaluarea materialelor;
6. alimentarea cu energie şi alte utilităţi;
7. electrotehnică;
8. tehnica de măsurare, de control şi reglare, tehnica de control al
procesului (executare hard şi
soft, exploatare şi
verificare);
9. metode sistematice de analiză a pericolelor;
10.proprietăţi chimice, fizice, toxice pentru om şi mediu ale substanţelor şi preparatelor;
11. efectele accidentelor,
evaluarea pagubelor sau defecţiunilor
în funcţionarea conformă;
12. planurile obiectivului de
alarmare şi apărare împotriva pericolelor;
13. protecţia împotriva incendiilor;
14. protecţia împotriva exploziilor;
15. managementul securităţii şi organizarea exploatării (dezbaterea problematicii organizatorice şi specifice managementului).
Autoritatea competentă, după caz, în colaborare cu titularul de activitate, va desemna experţi externi pentru participare în echipa de
inspectori, asigurând realizarea obiectivelor inspecţiei. Desemnarea experţilor externi va respecta principiul evitării conflictului de interese. Expertul va prezenta în mod
obligatoriu autorităţii un
raport, la un termen stabilit de comun acord la încheierea inspecţiei. Responsabilitatea privind
corectitudinea concluziilor raportului revine exclusiv expertului extern.
Costurile pentru experţii
externi vor fi suportate de titularul de activitate, potrivit dispoziţiilor legale.
V. Fazele inspecţiei
V.1. Planificarea activităţii de inspecţie
Planificarea inspecţiilor va avea în vedere în mod obligatoriu
toate obiectivele care desfăşoară activităţi cu risc de producere a unor accidente majore în care sunt
implicate substanţe
periculoase.
Programul de inspecţii va fi conceput astfel încât să permită efectuarea unor verificări sistematice şi
planificate ale sistemelor tehnologice, organizatorice şi manageriale ale obiectivelor cu risc de
producere a unor accidente majore. Programul de inspecţii se va întocmi la nivel local şi se vor lua în considerare:
1.prevederile H.G. nr. 95/2003, cu
modificările şi completările ulterioare, priorităţile locale, rezultate în urma evaluării sistematice a pericolelor generate de producerea unor accidente
majore în obiectivele vizate, datele şi informaţiile obţinute din inspecţiile/verificările
anterioare sau din alte surse de informare şi locaţiile unde
inspecţia este de strictă necesitate;
2. stabilirea priorităţilor de inspecţie pentru obiective/instalaţii se face pe baza următoarelor elemente:
- considerarea şi evaluarea pericolelor/riscurilor potenţiale;
- mărirea şi
complexitatea obiectivului;
- analiza raportului de
securitate;
- experienţa acumulată în urma accidentelor, incidentelor sau avariilor produse în instalaţii similare;
- experienţa acumulată în urma inspecţiilor
anterioare;
- experienţa acumulată din evaluarea rapoartelor şi a documentaţiilor
legate de obţinerea actelor de
reglementare;
- raportarea incidentelor,
avariilor şi accidentelor
majore;
- reclamaţiile primite;
- noile informaţii ştiinţifice şi tehnice;
- schimbarea titularului de
activitate;
- raportarea modificărilor, reconstrucţiei, extinderii instalaţiilor etc;
- modificările majore ale schemei de personal;
- coeficientul de prag al cantităţii de substanţe;
- parametrii de exploatare cu
risc: temperatura înaltă,
presiunea mare, exotermia etc;
- complexitatea şi tipul proceselor;
- capacitatea;
- certificările şi expertizele existente (aria de verificări se reduce dacă
obiectivul este certificat, de exemplu: după EMAS, ISO 14000 etc);
- condiţiile şi recomandările din expertize;
- vecinătăţile/apropierea
de obiective/zone protejate, inclusiv sursele de pericole generate de acestea
(inundaţii, alunecări de teren etc);
- calitatea supravegherii de către titularul de activitate a
obiectivelor.
Programul de inspecţii va cuprinde cel puţin următoarele rubrici:
- denumirea obiectivului/instalaţiei, după caz;
- încadrarea obiectivului: risc
minor sau risc major;
- scopul, tematica;
- echipa de inspecţie;
- autoritatea coordonatoare;
- termenul de inspecţie;
- durata.
Pentru întocmirea programului de
inspecţii se va folosi
procedura de calcul al intervalului de timp dintre două
inspecţii consecutive, calculat în ani (tabelul nr. 2), prezentată în tabelele nr. 1 şi 2, pentru fiecare obiectiv.
Tabelul nr. 1*)
1. Evaluarea sistematică a pericolelor de producere a
accidentelor
|
|
1.1 Denumire substanţă:
|
|
1.1.1 Cantitate substanţă/tone:
|
|
>2x Col. 3
|
10
|
|
>= Col. 3
|
8
|
|
>= Col. 2
|
6
|
|
< Col. 2
|
4
|
|
1.1.2 Stare, caracteristici:
|
|
gazoasă, lichefiată sub
presiune
|
10
|
|
deasupra punctului de fierbere
|
8
|
|
congelată
|
6
|
|
lichidă
|
4
|
|
solidă, diluată,
adsorbită
|
2
|
|
|
|
1.2 Pericol de incendiu
|
|
cu potenţial exploziv / foarte inflamabil
|
10
|
|
uşor
inflamabil
|
8
|
|
inflamabil
|
6
|
|
întreţine focul
|
4
|
|
nu se aplică
|
0
|
|
|
|
1.3 Potenţial
|
|
foarte toxic
|
10
|
|
toxic
|
8
|
|
cancerigen
|
6
|
|
periculos pentru organisme acvatice
|
4
|
|
nu se aplică
|
0
|
|
|
|
1.4 Mod de acţiune
|
|
inhalare
|
10
|
|
piele
|
8
|
|
altele(ex: ecotoxicitate)
|
6
|
|
înghiţire
|
4
|
|
nu se aplică
|
0
|
|
|
|
Suma 1
|
|
|
1.5 Sistemul de supraveghere a emisiilor
|
Dacă
există diferite sisteme se
ia în considerare clasificarea cea mai critică (punctaj minim).
|
sisteme automate J 10
|
|
personal permanent
|
7
|
|
patrulări personal de lucru 5
|
|
patrulări personal pază
|
2
|
|
întâmplare 1
|
|
|
Suma 2
|
|
Suma 1 - Suma 2 = Suma 3
|
|
|
|
|
|
|
|
|
*) Tabelul nr. 1 este reprodus în
facsimil.
NOTA:
- La fiecare subpunct privind
substanţa/categoria de substanţe se completează caracteristica punctată maxim - în rubrica alăturată, sau dacă nu sunt cunoscute caracteristicile se ia
în considerare clasificarea cea mai critică.
- Col. 2 şi Col. 3 sunt coloanele 2 şi 3 din tabelele nr.1 şi nr. 3, ANEXA Nr. 2, H.G. nr. 95/2003
- Suma 1, Suma 2 şi Suma 3 se calculează pentru fiecare substanţă notificată.
- Pentru calculele ulterioare se va
reţine Suma 3 maximă
2. Protecţia împotriva pericolelor
|
|
2.1 Pompieri
|
|
pompieri obiectiv(24h)
|
10
|
|
pompieri obiectiv(<24h)
|
7
|
|
pompieri profesionişti şi personal
obiectiv
|
6
|
|
pompieri profesionişti
|
5
|
|
pompieri voluntari şi personal obiectiv
|
2
|
|
pompieri voluntari
|
1
|
|
Suma 4
|
|
|
Suma 3 maximă - Suma 4 = Suma 5
3. Instalaţie
|
|
3.1 Personal prezent
|
|
24 h
|
1
|
<24h
|
2
|
3.2 Conducerea procesului
|
|
continuă
|
3
|
|
cvasicontinuă
|
5 I
|
discontinuă
|
8
|
|
|
|
3.3 Tipul construcţiei
|
|
container
|
0
|
|
instalaţie în aer liber
|
3
|
|
instalaţie în aer liber acoperită
|
5
|
|
instalaţie cu carcasă
|
8
|
|
3.4 Tip de instalaţie
|
|
depozit
|
3
|
|
producţie
|
5
|
producţie şi depozit
|
8
|
|
|
|
Suma 6
|
|
|
4. Vecinătăţi(distanţa în metri)
|
|
4.1 Obiectiv/instalaţie învecinată
|
|
Nume:
|
|
Strada:
|
tip instalaţie:
|
|
>1000
|
0
|
|
500 - 999
|
3 I
|
200 - 499
|
6
|
|
50-199
|
11 I
|
<50
|
17
|
|
|
|
4.2 Obiective ce trebuie protejate în moc
|
special
|
|
4.2.1 Zona de locuit
|
|
>1000
|
0
|
|
500 - 999
|
3
|
|
200 - 499
|
6
|
|
50-199
|
11 |
|
<50
|
17
|
|
|
|
4.2.2 Scoală, grădiniţă, spital,
|
azil,
|
de bătra
|
,loc public de adunare
|
|
>1000
|
0
|
ni
|
500 - 999
|
3
|
|
200 - 499
|
6
|
|
50-199
|
11
|
|
<50
|
17
|
|
|
|
4.3 Căi de circulaţie
în afara obiectivului
|
|
4.3.1 Căi acvatice
|
|
>1000
|
0
|
|
500 - 999
|
3
|
|
200 - 499
|
6
|
|
50-199
|
11
|
|
<50
|
17
|
|
|
|
4.3.2 Cale ferată
|
|
>1000
|
0
|
|
500 - 999
|
3
|
200 - 499
|
6
|
|
50-199
|
11
|
|
<50
|
17
|
|
|
|
4.3.3 Autostrăzi, străzi
|
|
|
>1000
|
0
|
|
500 - 999
|
3
|
|
200 - 499
|
6
|
|
50-199
|
11
|
|
<50
|
17
|
|
|
|
4.3.4 Căi de acces aviatic, aeroporturi
|
|
|
>1000
|
0
|
|
500 - 999
|
3
|
|
200 - 499
|
6
|
|
50-199
|
11
|
|
<50
|
17
|
|
|
|
4.4 Alte împrejurimi
|
|
|
4.4.1 Fire de telegraf,
fire de înaltă tensiune
|
1
|
|
|
|
4.4.2 pericol de alunecări de teren
|
2
|
|
|
|
4.4.3 nu se aplică
|
0
|
|
|
|
|
Suma 7
|
|
|
Suma 6 + Suma 7 = Suma 8
NOTA:
- La fiecare subpunct se completează cu punctajul corespunzător în rubrica alăturată, sau dacă nu sunt cunoscute caracteristicile se ia
în considerare clasificarea cea mai critică.
La intersecţia valorilor calculate pentru "Suma
8" şi "Suma 5"
se obţine intervalul de timp
dintre două inspecţii consecutive, exprimat în ani(Tabel nr.
2).
In cazul in care programul de
inspecţii nu este elaborat pe
baza evaluării sistematice a
pericolelor, prezentată
anterior, acesta va include pentru fiecare obiectiv cu risc major cel puţin o inspecţie la un interval de douăsprezece luni(H.G. nr. 95/2003).
V.2. Pregătirea inspecţiei
Pregătirea inspecţiei va
avea în vedere următoarele
etape:
- definirea sistemului de referinţă al inspecţiei - domeniul specific, legislaţie, documentaţii
etc;
- stabilirea/detalierea scopului,
alegerea tematicii;
- întâlniri ale inspectorilor şi distribuirea sarcinilor;
- pregătirea chestionarului de verificare, inclusiv a întrebărilor specifice;
- elaborarea şi transmiterea către titularul de activitate a scrisorii de notificare, după caz;
- pregătirea formularelor.
Chestionarul de verificare are
drept scop determinarea metodelor şi practicilor utilizate în obiectiv, evaluarea modului în care sunt
acestea monitorizate şi
reprezintă o oportunitate
pentru titularul de activitate, în sensul lămuririi unor aspecte legate de managementul securităţii.
Metoda utilizată este elaborarea unui chestionar de întrebări selectate dintr-o listă de întrebări posibile, pe care inspectorul o modifică, după caz, în funcţie de fiecare situaţie.
*) Tabelul nr. 2 este reprodus în
facsimil.
Scrisoarea de notificare este
transmisă titularului de
activitate cu aproximativ 3 săptămâni în avans şi conţine:
- temele selectate;
- participarea necesară;
- contactele, documentele,
mijloacele de control sau de testare etc.
Chestionarul de verificare este alcătuit din: domenii de analiză privind sistemul de management al securităţii şi subiectele relevante privind verificarea sistemelor tehnologice.
V.2.1. Domenii de analiză privind sistemul de management al securităţii
1. „Politica de prevenire a
accidentelor majore"
1.1. Activităţi principale
- Sunt
stabilite, de către titularul
de activitate, obiectivele prioritare: siguranţa instalaţiilor,
protecţia mediului şi respectarea prevederilor legale din H.G.
nr. 95/2003, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul obiectivelor generale?
- Există un acord scris, cu caracter obligatoriu pentru toţi angajaţii obiectivului, de luare la cunoştinţă şi respectare a politicii de prevenire a
accidentelor majore?
- Sunt stabilite principiile de
bază pentru atingerea
obiectivelor PPAM?
- Se verifică periodic îndeplinirea obiectivelor PPAM?
- Sunt puse la dispoziţie mijloace financiare şi personal pentru îndeplinirea
obiectivelor PPAM?
- Sunt în atenţia titularului de activitate şcolarizarea şi perfecţionarea
angajaţilor în domeniul
siguranţei instalaţiilor şi al protecţiei
mediului?
- Au fost transmise informaţii către autorităţi şi public?
- Cum se asigură obiectivul privind „siguranţa" în PPAM?
- Are „siguranţa instalaţiilor" prioritate în comparaţie cu celelalte obiective?
- Sunt suficiente mijloacele
financiare şi personalul
destinat siguranţei instalaţiilor, avându-se în vedere potenţialul de pericol al obiectivului/instalaţiei?
1.2. Flux de informaţii
- Ce
reglementări există privind aducerea la cunoştinţă a PPAM personalului angajat al obiectivului, respectiv celui
subcontractant? Cine este responsabil în acest sens?
- Cunoaşte personalul angajat PPAM? Cum se poate verifica/asigura acest
lucru?
- Au angajaţii acces în orice moment la ultima variantă a PPAM, de exemplu prin afişarea acestuia la un panou de informare?
- Cum se poate demonstra că ultima variantă de PPAM este actualizată?
- Există angajaţi
responsabili cu asigurarea accesului la informaţii?
- Se indică noilor angajaţi unde se pot informa? Cine este răspunzător pentru
acest lucru?
1.3. Implementarea PPAM
- Cum
se realizează implementarea
PPAM în cadrul obiectivului? Cine răspunde?
- Există reglementări
interne cu privire la aplicarea PPAM ca norme de siguranţă pentru obiectiv? Există pentru aceasta o metodă sistematică? Pe ce se bazează aceasta
(de exemplu, potenţialul de
risc al substanţelor)? Cine răspunde?
- Cum se asigură aplicarea tuturor aspectelor PPAM? Cine răspunde?
- Cum este implementată modificarea PPAM în normele de siguranţă? Cine răspunde?
- Cum se desfăşoară implicarea angajaţilor
în implementarea PPAM?
- Există pentru aceasta un sistem de sugestii? Cum arată acesta?; există un sistem de stimulare a sugestiilor (nemateriale, financiare)?
- PPAM face obiectul discuţiilor periodice dintre angajaţi în cadrul obiectivului?
- Există sancţiuni pentru
nerespectarea principiilor de bază ale PPAM?
- Ce sancţiuni? Se aplică acestea pe toate nivelurile ierarhice?
1.4. Cadrul financiar al siguranţei instalaţiilor
- Care
este sistemul financiar referitor la siguranţa instalaţiilor?
- Există un buget determinat pentru domeniul siguranţei instalaţiilor? Cum se stabileşte acesta?
- Se iau în considerare atât
costurile periodice, cât şi
cheltuielile speciale (de exemplu: investiţii, mijloace financiare ce se pot obţine rapid)?
2. „Organizare şi personal"
2.1. Responsabilităţi, competenţe
- Există un acord scris cu privire la
responsabilităţi, de exemplu,
prin intermediul organigramelor, descrierea funcţiei (prezentarea structurii organizatorice a obiectivului)?
- Are loc o alocare a funcţiilor, responsabilităţilor şi competenţelor până la nivelul instalaţiilor?
- Sunt obligaţiile stabilite pe linie ierarhică până la nivelul personalului de deservire?
- Cum este prevăzut raportul dintre diferitele unităţi ale organizaţiei (de exemplu, dintre titularul de activitate şi şefii de secţie)?
- Există particularităţi în
ceea ce priveşte răspunderea (de exemplu, responsabil pe zonă)?
- Există responsabil cu: protecţia împotriva emisiilor, avariilor/incidentelor, siguranţa obiectivului, unitatea de pompieri etc?
- In ce mod sunt integraţi în organizaţie responsabilii desemnaţi (de exemplu, responsabilul cu protecţia împotriva emisiilor, responsabilul cu avarii/incidente)?
- Cum se integrează responsabilităţile speciale în cadrul întregii organizaţii (de exemplu, titularul de activitate, responsabilul pe zonă)?
- Sunt reglementate clar punctele
de interferenţă dintre
responsabilităţi?
- Ce posibilităţi de informare şi acţiune are
personalul angajat cu privire la deciziile scrise ale responsabilului (de
exemplu, posibilităţi ale
personalului angajat de depunere a plângerilor în cazul nerespectarii reglementărilor de către superiori)?
- Sunt responsabilităţile în domeniul securităţii reglementate clar, în scris şi stabilite pe persoane?
- Este asigurat faptul că deficienţele în alocarea responsabilităţilor şi competenţelor vor fi recunoscute şi eliminate?
- Cum sunt recunoscute deficienţele şi cine este responsabil?
- Se organizează controale privind siguranţa instalaţiilor (ciclu, continuarea aplicării măsurilor,
documentare etc.)?
2.2. Angajarea şi alocarea de personal
- Angajarea
şi alocarea personalului se
desfăşoară în funcţie de specificul instalaţiilor, avându-se în vedere siguranţa acestora?
- Ce reglementări privind angajarea şi alocarea personalului există? Cum se desfăşoară alocarea
posturilor noi, respectiv a posturilor ce trebuie reocupate? Există o situaţie a evoluţiei ocupării posturilor? De exemplu, se apelează la înlocuitori?
- Există o descriere a posturilor pentru toate nivelurile ierarhice şi toate activităţile, începând cu comitetul de conducere şi terminând cu muncitorii?
- Au fost numiţi, respectiv desemnaţi responsabili pentru angajarea şi alocarea personalului adecvat? De
exemplu, comisii?
- Există criterii stabilite, conform cărora au loc angajarea şi alocarea personalului, de exemplu: pregătire necesară,
experienţă, responsabilităţi etc? Sunt acestea verificate periodic?
- Au loc o verificare a aptitudinilor
personalului pentru sarcini noi şi o verificare periodică a locului de muncă?
- Cum este reglementat necesarul
de personal, avându-se în vedere importanţa siguranţei
instalaţiilor? Ce criterii
pentru stabilirea necesarului de personal există?
- Cum are loc stabilirea
necesarului de personal pentru ca acesta să fie considerat suficient?
- Cine este responsabil pentru
aceasta?
- Ce criterii se folosesc pentru
stabilirea numărului de angajaţi?
- In ce măsură sunt luate în
considerare la stabilirea numărului
de angajaţi operarea neconformă cu dispoziţiile, pentru perioadele de predare/primire, concediile medicale şi de odihnă?
- A fost stabilit un număr minim de angajaţi şi pe ce se
bazează aceasta: activitate,
instalaţie, componente ale
instalaţiei, indici?
- Ce se întâmplă în cazul în care numărul minim de angajaţi nu este atins (schimb de personal - este
asigurată o realocare a
competenţelor personalului
pentru soluţionarea
problemelor; pornirea instalaţiei,
a componentelor acesteia)?
- Sunt implicaţi suficienţi angajaţi pentru a
îndeplini toate atribuţiile fără probleme, corespunzător aptitudinilor fiecăruia?
- Dacă numai o persoană
este desemnată pentru domeniul
de activitate „securitate", i se oferă acesteia
posibilitatea să apeleze la angajaţi instruiţi corespunzător
domeniului din alte zone ale obiectivului sau la angajaţi ai altor firme?
- Responsabilii cu securitatea au
la dispoziţie timp suficient
din programul de lucru pentru: supervizarea activităţilor la locul de operare, activităţi operative (de exemplu, înregistrarea parametrilor de funcţionare), sarcini speciale (de exemplu,
responsabil cu substanţele
periculoase, cu protecţia
mediului), activităţi
administrative (de exemplu, elaborarea rapoartelor) şi activităţi de
instruire?
- Responsabilii cu securitatea
efectuează inspecţii din proprie iniţiativă sau la cerere?
- Responsabilii cu securitatea
sunt prezenţi la locul de desfăşurare a activităţilor de întreţinere,
precum şi la locul de apariţie a perturbaţiilor în funcţionare
sau la locul desfăşurării reparaţiilor?
- Pe ce considerente se bazează desemnarea responsabililor pe instalaţii (de exemplu, asemănarea mare între instalaţii)?
- Pot fi îndeplinite atribuţiile responsabililor prin delegarea
acestora colaboratorilor?
- Este acest lucru compatibil cu
sensul şi scopul
responsabililor (de exemplu, pe perioada efectuării controlului, instruirii, şcolarizării etc.)?
- Sunt prevăzute roluri duble pentru responsabili (de
exemplu, responsabilitatea privind exploatarea instalaţiilor pentru protecţia mediului, pe de o parte, şi obligaţii de
supervizare, de intervenţie şi de control, pe de altă parte)?
- Este responsabilul pentru
avarii/incidente şi protecţia împotriva emisiilor implicat activ în
cazul apariţiei perturbaţiilor în funcţionare? Are în atribuţii realizarea rapoartelor referitoare la perturbaţii în funcţionare şi
stabilirea măsurilor în
colaborare cu alte unităţi?
- Există un model de soluţionare
a conflictelor, pentru cazul unui conflict cu o altă unitate, apărut ca
urmare a aplicării măsurilor corective, astfel încât persoanele
cu funcţii superioare să fie informate permanent? A apărut vreodată o astfel de situaţie?
- Poate titularul de activitate să demonstreze că factorul uman a fost luat în considerare la stabilirea măsurilor de prevenire a accidentelor majore
şi de limitare a consecinţelor acestora?
- Poate titularul de activitate să demonstreze că sunt identificate nevoile de instruire şi că acestea sunt
realizate?
- Poate titularul de activitate să prezinte înregistrări cu personalul care a beneficiat de
instruire, precum şi
programele şi materialele
utilizate în cadrul acestor cursuri de instruire?
- Poate titularul de activitate să prezinte dispoziţiile organizatorice realizate în scopul respectării reglementărilor şi codurilor
de bune practici relevante? Sunt acestea incluse în fişa postului de manager?
2.3. Comisii de siguranţă
- Ce
comisii de siguranţă există? Ce reglementări privind convocarea comisiilor de siguranţă există?
- Sunt responsabilităţile comisiilor clar reglementate?
- Responsabilii competenţi pot fi chiar membrii conducerii
obiectivului respectiv? In competenţa conducerii comisiei intră şi convocarea
membrilor comisiei?
- Ce reglementări există cu privire la aplicarea deciziilor luate de comisiile de siguranţă?
- Sunt competenţele conducerii clar reglementate privind
aplicarea măsurilor?
- Sunt verificate măsurile aplicate de inginerul-şef al unităţii sau de către
specialiştii în siguranţă? Se fac verificări prin sondaj? Participă conducerea obiectivului?
2.4. Acomodare, şcolarizare, perfecţionare
- In
cazul noilor angajări de
personal are loc iniţial o
informare referitoare la PPAM/SMS, respectiv la conceptul obiectivului privind
securitatea?
- Există un coordonator responsabil pentru persoana
nou-angajată, în cazul în care
aceasta cere lămuriri? Pe ce
perioadă? I se acordă acestuia timpul necesar pentru această problemă (eliberare de alte atribuţii)?
- Există un plan intern de acomodare, gradat în funcţie de atribuţiile pe care noul angajat le preia?
- Cine este responsabil pentru
desfăşurarea în bune condiţii a aspectelor menţionate anterior? Există în acest sens o documentaţie?
- In cazul colaboratorilor pentru
activităţi noi, cum se
realizează acomodarea
(imediat, cu responsabilităţi
proprii, etape de tranziţie,
pe ce perioadă, există persoane de contact)?
- Cum poate fi absolvit un curs
de familiarizare cu noile sarcini?
- Există şanse de perfecţionare în cadrul firmei?
- Există un plan de perfecţionare
pentru fiecare angajat?
- Pe ce criterii se bazează planul de perfecţionare?
- Are loc o analiză a necesarului de perfecţionare a angajaţilor (la intervale regulate)?
- Există instrucţiuni
suplimentare, de exemplu, în cazul modificărilor, perturbaţiilor,
accidentelor legate de instalaţie?
- Cum este asigurată participarea tuturor angajaţilor la cursurile de perfecţionare?
- Are loc o documentare a activităţii de perfecţionare?
- Sunt clar şi distinct reglementate responsabilităţile şi competenţele cu
privire la punctele menţionate
anterior?
- Sunt oferite resurse financiare şi de timp astfel încât, pentru probleme
referitoare la securitate, angajaţii să poată participa la seminarii oferite de firme
externe, care au ca temă
siguranţa instalaţiilor?
- De câte ori pe an şi de câte ori pentru fiecare angajat (1 -2
ori/an)?
2.5. Prevederi, norme,
reglementări
(interne)
1. Ce prevederi, norme, reglementări interne există în cadrul obiectivului?
2. Ce norme specifice există în obiectiv?
3. Sunt normele diferite în ceea
ce priveşte obligativitatea?
Dacă da, ce obligaţii implică fiecare normă?
4. Se poate stabili o structură a normelor pe etape ierarhice? Sunt
cuprinse în acestea:
- norme cu obligativitate generală (cerinţe ale reglementărilor
legale, în special din domeniul protecţiei muncii, protecţiei
mediului şi siguranţei instalaţiilor)?
- norme a căror obligativitate depinde de domeniul de
aplicare?
- sunt permise abateri atâta timp
cât acestea sunt necesare din punctul de vedere tehnic sau economic şi acestea sunt echivalente din punctul de
vedere al securităţii?
- norme cu informaţii referitoare la soluţii uzuale şi verificate pentru diferite probleme de natură tehnică (acestea au caracter de recomandări)?
- norme referitoare la domenii
individuale de specializare, de exemplu, norme privind măsurarea, controlul şi reglarea?
5. Este prevăzută aria de reglementare în aşa fel încât să:
- acopere toate punctele PPAM/SMS?
- ia în considerare domeniul
siguranţei instalaţiilor?
- fie accesibilă pentru toţi angajaţii, din
punctul de vedere al răspândirii?
- fie pe înţelesul tuturor angajaţilor?
- fie aplicabilă imediat?
- fie continuu actualizată?
2.6. Flux de informaţii
1. Ce reglementări referitoare la fluxul de informaţii (cu privire la legile referitoare la
probleme de siguranţă,
prevederi şi regulamente) sunt
prevăzute pentru obiectiv şi în cadrul obiectivului?
2. Este asigurată actualizarea continuă a informaţiilor privind legislaţia şi reglementările interne prin reviste de specialitate
sau CD-ROM-uri etc?
3. Responsabilii participă în mod obligatoriu la seminarii relevante
şi la comisii?
4. Ce departamente sunt
responsabile cu stabilirea, actualizarea şi transmiterea către
unităţi a reglementărilor legale şi tehnice? Ce mijloace/metode sunt utilizate pentru transmiterea
informaţiilor (note
informative, şedinţe cu participarea conducerii unităţii şi a conducerii activităţilor de producţie,
baze de date)?
5. Este reglementat fluxul de
informaţii în cadrul
obiectivului în ceea ce priveşte
transmiterea informaţiilor
referitoare la descoperirile de ultimă oră din domeniul
siguranţei instalaţiilor?
6. Ce metode sunt folosite pentru
asigurarea unui schimb periodic de experienţă în cadrul firmei?
7. Există reguli cu caracter obligatoriu în ceea ce priveşte conţinutul şi frecvenţa acestora?
8. Se folosesc următoarele metode pentru realizarea
schimbului de experienţă:
- şedinţe de stabilire
a obiectivelor?
- şedinţe de
conducere?
- şedinţe ale
conducerii pe domenii de activitate?
- grupuri de cercetare?
- discuţii între conducerile departamentelor?
- vizite ale sectoarelor
obiectivului împreună cu şeful de sector, inginerul-şef?
- programe de producţie?
- discuţii pe teme de producţie cu şeful de
sector, inginerul-şef?
- discuţii referitoare la activităţile de reparaţii?
- discuţii ale conducerii obiectivului?
- discuţii la schimbul de tură?
9. Există comisii speciale (de exemplu, pentru protecţia muncii) pentru discutarea problemelor
referitoare la securitate?
10. Ce importanţă se acordă în cadrul obiectivului sugestiilor privind ameliorarea siguranţei instalaţiilor şi protecţia mediului înconjurător? Sunt acestea considerate mai
importante decât sugestiile de ameliorare din sfera economică?
3. „Identificarea şi evaluarea pericolelor şi incidentelor"
3.1. Desfăşurarea analizei pericolelor
1. Ce metode sistematice se aplică:
- liste de verificare?
- metoda - HAZOP?
- metoda matricei (metoda inductivă de analiză a pericolelor - Metoda Zurich)?
- metoda indexului Dow (model
pentru estimarea potenţialului
de distrugere materială produsă de instalaţii şi procese
chimice prin incendiu şi
explozie)?
2. Există criterii pentru determinarea aplicabilităţii metodelor:
- în funcţie de specificul metodei?
- în funcţie de potenţialul
de periculozitate (de exemplu, se depăşeşte o anumită cantitate de substanţă)?
3. Cum se stabileşte aria de analiză?
4. Se permite operarea neconformă cu reglementările; în ce situaţii?
5. Cum se asigură caracterul de actualitate a metodei ce
urmează să fie aplicată?
6. Cine este responsabil cu
alegerea persoanelor care urmează să fie implicate?
7. După ce criterii sunt selectate persoanele care urmează să fie implicate, de exemplu, după cunoştinţe referitoare la:
- instalaţie (tehnologia instalaţiei)?
- proces?
- substanţe?
- metoda ce urmează a fi aplicată?
- măsuri de protecţie
speciale (de exemplu, tehnica conducerii procesului, protecţia împotriva incendiilor şi exploziilor, controlul poluării apelor etc.)?
8. In ce condiţii au loc identificarea şi evaluarea potenţialelor pericole, de exemplu, în cazul:
- dezvoltării proceselor?
- reproiectării?
- modificării instalaţiei?
- perturbaţiilor în operare, incidentelor?
- activităţilor de întreţinere?
- situaţiilor de operare ieşite din comun?
9. Cine este responsabil pentru
respectarea termenelor stabilite pentru identificarea şi evaluarea potenţialelor
pericole?
10. Are loc o verificare periodică (de exemplu, o dată la 2 ani) cu privire la termenele
stabilite pentru identificarea şi evaluarea pericolelor potenţiale? Cine este responsabil pentru aceasta?
11. Cum se realizează documentarea privind identificarea şi evaluarea potenţialelor pericole?
12. Pe ce durată se păstrează documentaţia?
13. Cine este responsabil pentru
documentaţie?
14. Pentru activităţile selectate de inspector poate
titularul de activitate să:
- identifice pericolele?
- identifice evenimentele şi scenariile care pot conduce la un
accident major?
- specifice elementele critice
privind securitatea pentru o analiză sistematică a
riscului?
- prezinte măsurile luate?
- justifice de ce măsurile luate sunt considerate corespunzătoare, inclusiv legătura cu criteriile analizei de risc?
15. Titularul de activitate poate
demonstra că justificarea măsurilor include:
- legătura dintre pericolele de accident major identificate şi măsurile luate?
- o abordare ierarhizată în selectarea măsurilor (de exemplu, pericolele trebuie evitate sau reduse la sursă, prin aplicarea practicilor normale de
siguranţă)?
- dovada că măsurile prevăzute
previn în mod rezonabil avariile previzibile, care pot conduce la accidente
majore?
16. Titularul de activitate
identifică şi evaluează periodic pericolele majore?
17. Poate explica titularul de
activitate criteriile de analiză utilizate în stabilirea măsurilor preventive?
18. Poate demonstra titularul de
activitate de ce criteriile utilizate sunt cele mai potrivite?
19. Are titularul de activitate o
instruire generală privind
diferitele criterii şi
standarde (precum: cele mai bune tehnologii disponibile, coduri de bune
practici inginereşti, matrici
sau criterii de evaluare calitativă sau cantitativă a
riscului etc.)?
20. Poate titularul de activitate
să demonstreze că în timpul aplicării măsurilor de
prevenire şi limitare
comportamentul uman este previzibil şi rezonabil?
21. Poate titularul de activitate
să demonstreze faptul că respectă reglementările şi codurile de practică relevante?
22. Are titularul de activitate
criterii speciale pentru a preciza gradul de redundanţă, diversitate şi
separare, impuse de măsurile
de prevenire, control şi
diminuare?
23. Are titularul de activitate
criterii speciale definite pentru fiabilitatea/siguranţa în funcţionare a
componentelor şi a sistemelor?
24. Are titularul de activitate
standarde definite privind deţinerea
de substanţe periculoase?
25. Poate titularul de activitate
să demonstreze faptul că au fost determinate limitele de operare
sigură a instalaţiei şi echipamentelor?
26. Poate titularul de activitate să demonstreze că:
- instalaţia a fost marcată pentru a limita riscurile din timpul operării, inspecţiei,
testării, întreţinerii, modificării, reparării şi înlocuirii?
- utilităţile necesare pentru implementarea oricărei măsuri au
siguranţă în funcţionare?
- au fost luate măsuri adecvate pentru evitarea şi prevenirea scăpărilor de substanţe periculoase?
- toate cauzele directe şi neprevăzute de accidente majore au fost luate în considerare la proiectarea
instalaţiei?
- structurile importante pentru
securitate au fost proiectate în scopul de a asigura o integritate adecvată?
- structura instalaţiei a fost proiectată pentru a rezista la încărcările din timpul operării normale, dar şi
în situaţii extreme?
- materialele de construcţie utilizate în instalaţie sunt potrivite?
- la construcţia instalaţiei şi sistemelor
au fost aplicate coduri şi
standarde de proiectare adecvate (inclusiv cerinţele de certificare)?
- este asigurată protecţia instalaţiei
împotriva abaterilor care depăşesc condiţiile
proiectate?
- sistemele de control au fost
proiectate pentru a asigura securitatea instalaţiei?
- sunt prevăzute sistemele de alarmare, inclusiv
strategia de manipulare a alarmelor multiple în timpul operării anormale?
- sistemele care necesită interacţiune cu angajaţii
au fost proiectate luându-se în considerare factorul uman?
- au fost implementate sisteme de
identificare a zonelor unde sunt prezente substanţe toxice şi
inflamabile; proiectarea echipamentelor a luat în considerare riscurile?
- rezultatele investigării oricărei avarii/oricărui
incident au fost analizate complet şi corelate cu cauzele posibile de accident major, fiind urmate de măsuri de control adecvate?
3.2. Folosirea rezultatelor
1. Care este procedura pentru măsurile derivate din activitatea de
identificare şi evaluare a
potenţialelor pericole:
- rezultatele sunt făcute publice (în afara instalaţiei sau a unităţii)?
- cine decide în ce medii va avea
loc diseminarea?
- cine este responsabil cu
publicarea?
4. „Supravegherea operării"
1. Există toate autorizaţiile/acordurile pentru funcţionare?
2. Poate titularul de activitate să demonstreze că procedurile de operare sigură stabilite sunt aplicabile în condiţii normale şi
anormale de operare?
3. Poate titularul de activitate să demonstreze că procedurile de operare sigură acoperă cele mai
importante riscuri din instalaţii?
4. Există proceduri de operare sigură pentru punerea în funcţiune, operare, inspecţie, testare, întreţinere
şi scoaterea din funcţiune?
5. Procedurile de operare sunt
formulate simplu şi
inteligibil? Sunt disponibile procedurile într-un număr suficient de mare?
6. Poate titularul de activitate să demonstreze că limitele operării
sigure a instalaţiei şi echipamentului nu vor fi depăşite în timpul operării normale sau anormale?
7. Poate titularul de activitate să demonstreze că există proceduri
pentru monitorizarea, înregistrarea şi investigarea oricăror abateri de la limitele operării sigure?
8. Poate titularul de activitate
să demonstreze că sistemele de control ale proceselor sunt
adecvate, chiar în timpul situaţiilor anormale de operare, şi ţin seama de limitele
factorului uman?
9. Poate titularul de activitate
să demonstreze că a stabilit o schemă de întreţinere (preventivă)
corespunzătoare pentru toate
instalaţiile şi sistemele critice, în scopul de a
preveni accidentele majore sau de a limita consecinţele acestora, în special pentru:
- echipamentele amplasate în
atmosferă periculoasă (inclusiv echipamentul electric)?
- indicatorii şi sistemele de alarmă şi control asociate securităţii?
- utilităţile necesare pentru operare sigură (electricitate, abur, apă etc.)?
- sistemele de evacuare?
- sistemele de presiune şi alte rezervoare care conţin substanţe periculoase?
- sistemele de detecţie a scurgerilor?
10. Există o listă cuprinzătoare a
componentelor critice din punctul de vedere al securităţii (echipamente, materiale, structuri etc.)? Această listă se revizuieşte
periodic?
11. Poate titularul de activitate
să demonstreze că sistemele şi instalaţiile
critice din punctul de vedere al securităţii sunt examinate şi
testate la intervale de timp adecvate de către o persoană care
are competenţa necesară?
12. Poate titularul de activitate să arate că are un sistem care analizează rezultatele examinărilor şi întreţinerilor periodice, inclusiv sistemul
pentru investigaţii, reparaţii sau modernizări viitoare ale limitelor de operare sigură (dacă este
necesar)?
13. Poate titularul de activitate
să arate că procedurile de întreţinere iau în considerare condiţiile periculoase din interiorul mediului
de muncă?
4.1. Instrucţiuni de muncă şi operare
1. Ce instrucţiuni de operare sunt valabile şi cine este răspunzător pentru
stabilirea şi modificarea
acestora?
2. Există reglementări
referitoare la stabilirea/modificarea instrucţiunilor de operare, a ghidului de utilizare a cazanului etc? Sunt
luate în considerare, la stabilirea instrucţiunilor, aspecte referitoare la protecţia mediului înconjurător, protecţia
muncii şi siguranţa instalaţiilor?
3. Este prevăzut consultantul pentru alcătuirea instrucţiunilor de operare? Are loc o verificare a instrucţiunilor de operare înainte ca acestea să fie puse în practică?
4. Sunt stabiliţi responsabili cu adaptarea instrucţiunilor de operare la condiţiile unităţii?
5. Există criterii referitoare la perioadele de efectuare a adaptării (de exemplu, o dată la jumătate de an, în cazul modificărilor importante)? Cine stabileşte importanţa?
6. Cum se realizează transmiterea către cei implicaţi a
informaţiilor referitoare la
modificările efectuate?
7. Există verificări în ceea
ce priveşte efectuarea modificărilor şi ce menţionează regulamentul în acest sens (perioadă, responsabili)?
8. Sunt instrucţiunile de operare simplu şi inteligibil formulate? Sunt acestea
disponibile într-un număr
suficient de mare?
9. Conţin instrucţiunile
de operare următoarele puncte:
- domeniul de activitate?
- denumirea substanţei periculoase?
- pericole pentru om şi mediul înconjurător (indicatori de risc, clase de pericole pentru mediu etc.)?
- măsuri de protecţie,
reguli de comportare, măsuri
de igienă, comportament în caz
de pericol, prim ajutor?
- eliminare adecvată a deşeurilor în caz de accident, scurgeri sau cazuri asemănătoare?
10. Se asigură actualizarea instrucţiunilor de operare? Se realizează acest lucru prin desemnarea clară a competenţelor?
11. In cazul în care din partea
personalului obiectivului se primeşte o sesizare/solicitare, neconcordanţele se înlătură eficient?
12. Se asigură cunoaşterea instrucţiunilor
de operare? Cum se realizează
aceasta (elaborare clară,
simplă, sondaj etc.)?
13. Ghidul de operare reglementează şi situaţii speciale
(pornire/oprire, funcţionare,
mentenanţă, situaţii de urgenţă etc.)?
14. Se face referire şi la pericole posibile, precum şi la măsurile de precauţie
ce trebuie luate?
15. Este pregătit şi instruit personalul operaţional cu privire la procesul tehnologic al instalaţiei la preluarea activităţii? Se verifică instructajul prin chestionare sau prin examinări scrise de scurtă durată?
16. Ce reglementări există privind schimbul de tură?
17. Se realizează fluxul de informaţii la schimbul de tură (de exemplu, printr-un proces-verbal de
predare în care să fie trecute
toate datele importante şi
modificările referitoare la
instalaţie)? Procesul-verbal
de predare conţine o
succesiune sigură a activităţilor de operare?
4.2. Instructaj privind siguranţa
1. Poate titularul de activitate să prezinte sistemul organizatoric pentru
documentarea şi colectarea
informaţiilor legate de
incidente sau avarii produse, precum şi sistemul pentru implementarea experienţei câştigate?
2. Poate titularul de activitate să prezinte sistemul organizatoric privind
informaţiile referitoare la
descoperirile de ultimă oră din domeniul siguranţei instalaţiilor, informaţiile
desprinse din analiza accidentelor produse sau informaţiile din perfecţionarea
metodelor de evaluare a pericolelor? Există angajaţi
responsabili cu accesul la informaţiile menţionate?
3.Ce metode de asigurare a unui schimb
periodic de cunoştinţe/experienţă sunt folosite în cadrul obiectivului? Există reguli cu caracter obligatoriu în ceea ce
priveşte conţinutul şi frecvenţa
acestora?
4. Păstrează titularul
de activitate o înregistrare a datelor legate de astfel de cunoştinţe dobândite în timpul operării obiectivului?
5. Au loc instructaje privind
siguranţa pentru toţi cei implicaţi la intervale de timp specificate? Care sunt aceste perioade?
6. Cum poate fi garantat faptul că instructajul referitor la siguranţă a fost înţeles de către toţi cei implicaţi? Se folosesc chestionare de către persoana care face instructajul?
7. Există reglementări cu
privire la verificarea respectării instructajului referitor la siguranţă de către angajaţi? Se asigură faptul că observaţiile sunt recepţionate în aşa fel
încât să nu fie încurajate muşamalizările?
4.3. Service
1. Are titularul de activitate o
procedură privind activităţile de reparaţie, pentru a verifica dacă sunt respectate toate măsurile de precauţie
pentru evitarea pericolelor suplimentare ce pot apărea ca rezultat al activităţilor de reparaţie?
2. Cine este răspunzător pentru sistemul de reparaţii?
3. Pe ce principii se bazează sistemul de întreţinere şi reparaţie?
4. Sunt sistemele de întreţinere şi reparaţie susţinute de un sistem electronic de
prelucrare a datelor, elaborat şi administrat de o unitate centrală organizaţională?
5. Sunt efectuate planuri diferite
pentru componente diferite ale instalaţiilor (întreţinere
- măsură, conducere şi reglare, supape de siguranţă/membrane de presiune etc.)?
6. Ce documente referitoare la
stabilirea activităţilor de
reparaţie se utilizează? Cine este responsabil pentru desemnarea
acestor activităţi şi în ce cadru este stabilită responsabilitatea?
7. Sunt activităţile de întreţinere efectuate de propriul personal sau acestea sunt efectuate şi de firme externe? Există reglementări referitoare la contractarea firmelor externe (de exemplu, comenzi
cu caracter general, condiţii
de montaj)? Dispune titularul de activitate de un catalog al firmelor
calificate în domeniu?
8. Există liste de criterii din care să reiasă ce activităţi de întreţinere pot fi desfăşurate
de personalul operaţional/
personalul responsabil cu instalaţia?
9. Există o delimitare, în cazul instalaţiilor cu potenţial
de accident şi al acelor
instalaţii fără potenţial de
accident, cu privire la efectuarea reparaţiilor?
10. Există sisteme speciale de autorizare a activităţilor cu potenţial ridicat de pericol: procese de ardere, procese chimice etc?
11.In ce condiţii sunt implicate în activităţile de reparaţii departamentele de specialitate responsabile cu securitatea sau cu
protecţia mediului înconjurător? Există pentru acest lucru o metodă?
12. Pe baza căror criterii se stabiliesc intervalele de
verificare, întreţinere şi reparaţii? La ce intervale sunt verificate aceste criterii (influenţa noilor cunoştinţe în domeniu,
evenimente)?
13. Are loc o verificare pentru a
evidenţia dacă măsurile privind reparaţiile au fost efectuate conform reglementărilor?
14. In ce fel se efectuează o reparaţie planificată?
15. In ce mod este reglementată scoaterea din funcţiune a unor părţi din instalaţie?
16. Cum este asigurată calitatea reparaţiilor? Există un
ghid corespunzător cu privire
la calitate sau o decizie internă referitoare la calitate?
17. Cât de des este verificată capacitatea de funcţionare a unor componente ale instalaţiei, importante din punctul de vedere al
securităţii?
18. Este supravegheată permanent instalaţia în ceea ce priveşte tehnica securităţii?
19. Supravegherea este adaptată caracteristicilor obiectivului?
20. Se efectuează periodic lucrări de întreţinere
la instalaţii? Corespund
activităţile de întreţinere şi reparaţie
stadiului tehnic actual?
21. Are loc o prevenire, din partea
titularului de activitate, a defecţiunilor operaţionale
prin aplicarea de măsuri
organizatorice/tehnice la schimbarea echipamentelor (de exemplu, schimbarea
pompelor sau a filtrelor)?
22. Efectuează titularul de activitate suficiente
controale în ceea ce priveşte funcţionarea echipamentelor de avertizare,
alarmare şi siguranţă? Sunt verificările efectuate conform prevederilor, adică complet şi la
termen?
23. Sunt luate în considerare
fenomenele de uzură legate de
activitatea de operare în aşa
fel încât să nu se depăşească limitele de toleranţă?
24. Sunt elaborate instrucţiuni de lucru pentru fiecare lucrare care
să indice pericolele şi măsurile speciale?
25. Competenţele privind autorizările sunt clar reglementate în ghidul de
operare? Abaterea de la această practică este
analizată?
26. Există un regulament special pentru firmele externe?
27. Există procedee de autorizare pentru lucrări care prezintă un
pericol potenţial, precum şi pentru lucrări „normale"?
4.4. Achiziţionarea mijloacelor de producţie şi a echipamentelor
1. Există reglementări
privind achiziţionarea de
bunuri tehnice sau servicii (ghidul managementului calităţii)? Ce cerinţe referitoare la alegerea furnizorului sau la calificarea
furnizorului sunt cuprinse în acestea?
2. Specificaţiile referitoare la siguranţă fac parte din procesul de aprovizionare
pentru a evita achiziţionarea
de materiale nesigure? Chimicalele sunt clasificate/analizate înainte de a fi
folosite în cadrul obiectivului, în funcţie de caracterul de periculozitate pe care îl prezintă?
3. Există fişe cu informaţii privind securitatea pentru toate
chimicalele folosite?
4. Există marcaje ale aparatelor utilizate?
5. Există reglementări cu
privire la verificarea mijloacelor de producţie şi a utilajelor
de fabricaţie?
4.5. Firme externe
1. Există proceduri pentru selectarea subcontractanţilor?
2. Cum se garantează că aspectele privind securitatea au un rol major la selectarea
firmelor externe?
3. Cine este responsabil şi cum se verifică respectarea acestui lucru?
4. In ce măsură sunt luate în considerare la selectarea firmelor de transport
aspectele privind securitatea (de exemplu, calificarea personalului etc.)?
5. Ce reglementări există cu privire la instruirea angajaţilor firmelor externe?
6. Există un sistem de instruire a angajaţilor firmelor externe? Răspund responsabilii firmei externe pentru respectarea reglementărilor?
7. Cum este verificată respectarea reglementărilor de către firma externă?
8. Este verificată respectarea măsurilor importante din punctul de vedere al securităţii?
9. Există un sistem privind potenţialul pericol al diferitelor activităţi (de exemplu, lucrări de vopsitorie şi
lucrări de întreţinere)?
10. Are loc o verificare a
instructajului efectuat şi din
punctul de vedere al calităţii?
11. Responsabilităţile privind supravegherea sunt clar
reglementate?
5. „Efectuarea în siguranţă a modificărilor"
5.1. Reglementări privind execuţia
1. Există metode pentru descrierea unitară a investiţiilor,
respectiv a reparaţiilor şi de argumentare, inclusiv punerea la
dispoziţie a mijloacelor
necesare?
2. Se garantează prin aplicarea acestor metode respectarea
planificării aspectelor
referitoare la siguranţa
instalaţiilor, protecţia mediului şi protecţia muncii?
3. Există decizii prin care sunt prezentate/descrise aceste metode?
4. Modul de acţiune în unitate este reglementat prin
intermediul normelor de securitate ale obiectivului?
5. Sunt stabilite în scris toate
responsabilităţile pe
parcursul efectuării modificărilor?
6. Există o clasificare a modificărilor (de exemplu: modificări planificate pe termen lung, modificări necesare pe termen scurt - situaţii speciale, module noi de construcţii, punere în funcţiune,
întreţinere, scoatere din funcţiune, demontarea componentelor instalaţiei sau instalaţii noi)?
7. Se efectuează o documentare cuprinzătoare şi completă a
modificărilor, precum şi o actualizare a documentelor afectate de
modificare?
8. Se verifică periodic modul de acţiune, în cazul modificărilor, precum şi în situaţii
speciale (de exemplu, accidente care totuşi s-ar fi putut întâmpla)?
9. Se expertizează modificările şi se obţine şi acordul expertului tehnic?
5.2. Flux de informaţii
1. Există criterii pentru a stabili ce informaţii primeşte firma
care execută modificările de la obiectiv şi invers? Au fost desemnate persoane de
contact din partea ambelor părţi?
2. Prin ce măsuri se asigură că toate informaţiile importante din punctul de vedere al
securităţii sunt puse, în
etapa de planificare, la dispoziţie specialiştilor/
departamentelor de specialitate responsabile cu planificarea (procese-verbale
de predare, şedinţe de predare etc.)?
3. Are loc, în mod obişnuit, un schimb de informaţii între specialiştii departamentelor de specialitate?
4. Există criterii cu privire la domeniile de specialitate, care trebuie
implicate în planificarea modificărilor instalaţiei?
5. Sunt reglementări prin care se solicită implicarea din timp a specialiştilor în reproiectarea instalaţiei/modificarea instalaţiei?
6. Modificările sunt aduse la timp la cunoştinţă angajaţilor, menţionându-se şi
efectele asupra diferitelor tipuri de operare (funcţionarea proceselor, întreţinerea, operarea pe timpul reparaţiilor etc.)?
5.3. Importanţa securităţii
1. Există criterii pentru determinarea importanţei securităţii:
- amploarea modificărilor?
- componente afectate ale instalaţiei (de exemplu, cu/fără conţinut de
substanţe periculoase)?
- definirea importanţei diferitelor lucrări de modificare în ceea ce priveşte securitatea (de exemplu, vopsirea clădirii, înlocuirea recipientului de producţie)?
2. Cum are loc combinarea informaţiilor în vederea identificării şi evaluării potenţialului pericol (de exemplu, în funcţie de cantitatea de substanţă)?
3. Cine este răspunzător pentru respectarea şi actualizarea criteriilor?
4. Sunt modificările analizate din punctul de vedere al
influenţei asupra conceptului
de securitate al instalaţiei,
precum şi din punctul de
vedere al efectelor asupra sistemelor generale (de exemplu: alimentarea cu
azot, alimentarea cu energie, planul pentru cazuri de urgenţă, transport etc.)?
5. Se efectuează o evaluare din punctul de vedere al
securităţii înainte de
modificarea instalaţiilor? Se
aplică aceeaşi metodă care a fost aplicată iniţial?
6. Sunt metodele pentru
implementarea rezultatelor analizei clar definite şi responsabilităţile
reglementate?
5.4. Implementarea unei metode
noi de proces, respectiv a unor substanţe noi
1. Există posibilitatea pentru verificarea completă a compatibilităţii?
2. Există un manual al instalaţiei şi/sau de
exploatare, care să cuprindă toate documentele (de la prima schiţă a planului până la certificatul de autorizare, de la raportul de securitate până la procesele-verbale referitoare la întreţinere şi modificări din
sfera tehnicii securităţii,
precum şi extinderi efectuate
la instalaţie etc.)?
Documentele corespund situaţiei
existente?
5.5. Punere în funcţiune
1. Cum se realizează transmiterea, respectiv predarea modificărilor către unitate?
2. Există proceduri pentru punerea în funcţiune a instalaţiilor?
Sunt acestea scrise? Reiese din acestea ce persoane/departamente de
specialitate trebuie implicate în activitatea de punere în funcţiune a instalaţiilor noi/modificărilor
instalaţiilor?
3. Este stabilită documentaţia referitoare la instalaţie şi cui trebuie
transmisă (documentaţie tehnică, documentaţie
tehnică pentru măsură, control şi
reglare, documentaţie pentru
întreţinere)?
4. Există decizii prin care să fie prevăzută obligativitatea schimbului de experienţă între departamentele/persoanele
individuale care s-au ocupat cu planificarea şi dezvoltarea, în primul an de exploatare?
6. „Planificarea acţiunilor pentru cazuri de urgenţă"
6.1. Elaborarea şi completarea planurilor interne de
urgenţă
1. Există pentru fiecare instalaţie un plan de alarmă?
2. Se găsesc în planurile de alarmă informaţii şi fişe cu măsuri
specifice instalaţiilor?
3. Dispun clădirile administrative de proceduri de
alarmă? Sunt acestea
actualizate periodic?
4. Sunt afişate suficiente panouri care să cuprindă semnalele de avertizare, precum şi regulile de comportare în caz de alarmă?
5. Cuprind planurile de alarmă, precum şi procedurile de alarmă indicaţii cu
privire la căile de evacuare
sau la locurile de adunare?
6. Este clar reglementată responsabilitatea pentru cele menţionate anterior?
7. Unde şi după ce principii
sunt stabilite criteriile pentru catalogarea defecţiunilor?
8. Sunt aceste criterii gradate
ierarhic? Sunt formulate clar şi inteligibil pentru orice potenţial utilizator?
9. Ce reglementări şi indicaţii există cu privire la aplicarea măsurilor organizatorice, în cazul apariţiei cazurilor de urgenţă (de exemplu, organizaţie de conducere pentru situaţii de criză)? Sunt aplicate alte metode de conducere în cazul diferitelor
scenarii pentru situaţii de
urgenţă? Sunt stabilite
reglementări şi indicaţii cu privire la alocarea de resurse şi ajutoare necesare?
10. Sunt reglementate clar regulile
de organizare a comitetelor de conducere, conducerea acestor comitete? Sunt
descrise clar reglementările
privind înştiinţarea şi sarcinile unităţilor
organizatorice individuale?
11. Sunt urmărite acţiunile prelucrate de către unitate şi de către autorităţile locale competente pentru situaţii de criză?
12. La elaborarea planurilor pentru
situaţii de urgenţă sunt incluşi personalul obiectivului şi alţi angajaţi (de exemplu, unitatea specializată pentru apărare în caz de pericol)?
13. In planul pentru protecţia împotriva accidentelor sunt menţionate:
- numele şi poziţia persoanei
împuternicite pentru iniţierea
măsurilor de urgenţă, precum şi persoana responsabilă cu aplicarea şi
coordonarea măsurilor de
ajutorare pe perimetrul obiectivului?
- numele şi poziţia persoanei
responsabile cu contactarea autorităţilor competente pentru planul extern de urgenţă (PEU)?
14. Există pentru situaţii sau incidente previzibile, care pot fi decisive pentru declanşarea unui accident, o descriere a măsurilor ce trebuie luate pentru ţinerea sub control a acestor situaţii, precum şi pentru limitarea urmărilor, inclusiv descrierea echipamentelor de securitate şi a resurselor care sunt puse la dispoziţie?
15. Există măsuri pentru
limitarea riscurilor la care este supus personalul în perimetrul obiectivului,
inclusiv date despre tipul de alarmă, precum şi modul
de comportare a persoanelor în caz de urgenţă?
16. Există prevederi pentru avertizarea din timp a autorităţilor competente responsabile cu iniţierea măsurilor cuprinse în planurile de alarmă şi cele de apărare împotriva pericolelor, cu privire la
tipul de informaţie ce trebuie
transmis la prima înştiinţare, precum şi pentru transmiterea de informaţii detaliate, imediat ce acestea sunt disponibile?
17. Există prevederi pentru pregătirea personalului în scopul conştientizării
acestuia şi, după caz, aceste pregătiri se coordonează
cu serviciile pentru situaţii
de urgenţă şi cele pentru salvare?
18. Există prevederi pentru susţinerea măsurilor de ajutorare în afara perimetrului obiectivului?
19. Planurile pentru situaţii de urgenţă sunt verificate după fiecare modificare/renovare a instalaţiilor şi sunt
acestea prelucrate corespunzător
dacă este necesar?
20. Decizia în privinţa activării planului pentru situaţii de urgenţă se ia
la nivel ierarhic superior şi
cu considerarea factorului timp?
21. Există spaţiu corespunzător pentru derularea planurilor pentru
situaţii de urgenţă?
6.2. Desfăşurarea de exerciţii pentru situaţii de urgenţă
1. Cine este responsabil pentru şcolarizarea şi pregătirea
personalului responsabil cu situaţiile de urgenţă?
2. Ce dispoziţii există cu privire la desfăşurarea exerciţiilor
de alarmă? Sunt acestea împărţite în dispoziţii
referitoare la instalaţii şi la unitate (de exemplu, exerciţii pentru protecţia împotriva incendiilor)?
3 Cine iniţiază exerciţiile pentru situaţii de alarmă (de
exemplu: şeful instalaţiei, şeful unităţii,
pompierii, departamentul responsabil cu securitatea) şi cine participă la
aceste exerciţii?
4. Ce informaţii sunt transmise în exerciţiile respective? Este documentată desfăşurarea exerciţiilor?
5. La ce intervale de timp au loc
exerciţiile?
6. Exerciţiile pentru cazuri de alarmă se desfăşoară cel puţin o dată pe an, în colaborare cu pompierii? Se redactează un proces-verbal şi exerciţiul este evaluat în final? Responsabilitatea pentru desfăşurarea exerciţiilor este alocată
clar?
7. Inainte de începerea activităţii nou-angajaţii sunt instruiţi
cu privire la conţinutul
planului pentru situaţii de
urgenţă?
8. Sunt stabilite reglementări referitoare la instruirea persoanelor
din afara obiectivului pentru zona în care au acces (de exemplu, vizitatori,
angajaţi ai unor firme străine) şi cu privire la comportamentul acestora în cazul situaţiilor de urgenţă?
9. Există un concept pentru desfăşurarea exerciţiilor,
în special pentru comisiile de conducere prevăzute pentru intervenţie?
10. Care este modul de eliminare
a deficienţelor observate în
timpul exerciţiilor pentru
situaţii de alarmă/urgenţă desfăşurate? Sunt
desemnaţi responsabilii?
11. Există criterii după care se stabileşte
intervalul de timp necesar pentru eliminarea deficienţelor? Cine este responsabil?
12. Este verificată eliminarea cu succes a deficienţelor, cine este responsabil pentru
aceasta?
6.3. Comunicare
1. Sunt căile de înştiinţare externă şi internă complete şi clar prezentate, precum şi actualizate? Sunt acestea scrise (de exemplu, planul de alarmare şi de protecţie împotriva pericolelor)?
2. Există un sistem documentat de înştiinţări succesive?
Cine este, în cazuri de urgenţă, desemnat ca persoană principală de
contact în cadrul acestui sistem?
3. Ce departamente/domenii de
specialitate sunt responsabile pentru organizarea protecţiei împotriva accidentelor? Există un serviciu de pregătire?
4. Este clar definit cine şi pentru ce tip de urgenţă are împuternicire pentru luarea
deciziei?
5. Sunt organizate, în cazul unei
urgenţe, comisii speciale de
conducere pentru coordonarea măsurilor?
6. Cine este răspunzător pentru conducerea şi organizarea comisiilor de conducere pentru situaţii de urgenţă?
7. Există o listă de convocări succesive în cadrul comisiei pentru
situaţii de criză?
8. Există posibilitatea de a contacta telefonic, permanent sau prin
intermediul telefoniei mobile, comisia de conducere pentru situaţii de criză? Numerele telefonice de contact sunt păstrate în scris?
9. Obiectivul dispune de un sistem
central de avertizare şi
informare? Sunt instalaţiile
echipate cu linie directă spre
postul de conducere? Este garantată alimentarea permanentă cu curent electric a echipamentelor de
comunicaţii?
10. Se asigură prin intermediul telefoniei şi/sau prin legătura radio conectarea echipamentelor de avertizare a organizaţiilor externe pentru situaţii de urgenţă?
11. In cadrul exerciţiilor pentru cazuri de urgenţă se verifică şi funcţionarea liniilor permanente de comunicaţie?
12. Sunt responsabilii pentru
securitate informaţi imediat şi complet? Se realizează aceasta prin intermediul unui formular
special în caz de accident sau funcţionare incorectă?
13. Formularul cuprinde:
- localizarea exactă a incidentului?
- comunicarea numărului de persoane afectate (răniţi etc.)?
- comunicarea tipului de daune?
- comunicarea proporţiilor?
- comunicarea substanţelor chimice implicate?
14. Departamentul responsabil cu
securitatea este informat şi
despre aşa-numitele incidente
„mai mici"?
15. Responsabilitatea pentru
distribuirea chestionarelor intră în sfera de activitate a departamentelor responsabile cu securitatea?
16. Se realizează o informare a publicului corespunzătoare situaţiei de urgenţă
înregistrate (pentru evitarea unei reacţii eronate a populaţiei şi pentru a
efectua rapid o eventuală
evacuare)? Se oferă
posibilitatea transmiterii informaţiei prin radio şi
cu ajutorul maşinilor echipate
cu difuzoare? Responsabilităţile
sunt clar reglementate în cadrul obiectivului?
17. La ce intervale de timp are
loc o actualizare a informaţiilor?
18. Se verifică în ce măsură informaţia ajunge la public? Sunt informate toate
gospodăriile? Este informaţia inteligibilă pentru toată
lumea?
6.4. Apărarea împotriva pericolelor
1. Ce mijloace sunt puse la
dispoziţie pentru organizarea
funcţionării în situaţii de urgenţă (de
exemplu: planuri de alarmă şi apărare împotriva pericolelor şi planuri pentru serviciile de pregătire, analize referitoare la securitate, planuri operaţionale de alarmare)?
2. Este unitatea de pompieri a
obiectivului formată dintr-un
număr suficient de angajaţi, astfel încât aproape toate accidentele
posibile în perimetrul obiectivului să poată fi ţinute sub control fără asistenţă
exterioară?
3. Există prevăzute pentru
situaţii de urgenţă echipe de salvare?
4. Sunt aparatele şi echipamentele necesare intervenţiei disponibile şi gata de utilizare (de exemplu: spumă suficientă pentru
lichide inflamabile, aglomerant pentru substanţele ce pot polua apa, robineţi de închidere a uleiului, robineţi de închidere a canalelor)?
5. Unitatea de pompieri a
obiectivului are posibilitatea de a solicita asistenţă din partea pompierilor locali?
6. Poate titularul de activitate să:
- descrie organizarea răspunsului de urgenţă în caz de accident major şi să dovedească faptul
că au fost luate toate măsurile necesare pe amplasament?
- demonstreze că există redactat un plan de urgenţă care acoperă toate
urgenţele posibile pentru
toate scenariile de accidente majore?
- demonstreze că au fost realizate pregătiri adecvate şi suficiente pentru coordonarea şi comunicarea în timpul răspunsului de urgenţă?
- prevadă servicii alternative în caz de întrerupere a sistemelor normale de
urgenţă?
- descrie resursele interne şi externe care pot fi mobilizate în scopul
limitării consecinţelor unui accident major asupra mediului şi populaţiei?
- demonstreze că a acordat atenţie minimizării
impactului accidentului asupra mediului şi populaţiei?
- dovedească faptul că în caz de accident major poate mobiliza mijloace adecvate şi suficiente pentru a minimiza
evacuările de substanţe
toxice şi/sau inflamabile şi de limitare a consecinţelor acestora?
- dovedească faptul că poate mobiliza resurse adecvate şi suficiente pentru a minimiza consecinţele scurgerii pe sol sau în apă a unei substanţe periculoase
dintr-un container?
- dovedească faptul că poate mobiliza în caz de accident major mijloace adecvate şi suficiente pentru monitorizare şi/sau prelevare de probe?
- demonstreze că, în caz de accident major, dispune de
mijloace adecvate şi suficiente
pentru monitorizarea direcţiei
şi vitezei vântului, precum şi a altor condiţii de mediu?
- dovedească faptul că a întreprins activităţi adecvate şi
suficiente pentru refacerea şi
curăţarea zonei în urma unui
accident major?
- dovedească faptul că în timpul intervenţiei de urgenţă a
luat măsuri adecvate şi suficiente pentru a acorda primul
ajutor/tratament medical?
- dovedească faptul că a luat măsuri
adecvate şi suficiente pentru
mobilizarea tuturor echipamentelor auxiliare care pot fi necesare în timpul
unei intervenţii de urgenţă?
- dovedească faptul că a luat măsuri
adecvate şi suficiente pentru
întreţinerea, inspecţia, examinarea şi testarea resurselor şi echipamentelor care sunt utilizate în timpul unei intervenţii de urgenţă?
- dovedească faptul că a adoptat procedurile de testare şi revizuire a planurilor de urgenţă?
- transmită informaţii serviciilor şi
organizaţiilor externe, pentru
a face posibile activarea şi
implementarea eficientă a
planului extern de urgenţă?
7. „Supravegherea eficienţei sistemului de management al
securităţii"
7.1. Supraveghere sistematică
1. Ce metode de supraveghere a
respectării reglementărilor sistemului de management al securităţii există?
2. Sunt prevăzute expertize? Ce domenii ale sistemului
de management al securităţii
fac obiectul expertizei? Care este obiectul expertizei? Cine este responsabil
pentru stabilirea expertizelor ce trebuie efectuate? Se verifică regulat dacă expertizele efectuate sunt suficiente (numărul de expertize, modul de efectuare, domeniile verificate)? La ce
intervale de timp sunt efectuate expertizele? Cum sunt prelucrate cunoştinţele obţinute în
urma expertizelor, există reglementări în acest sens? Are loc o documentare a
expertizelor?
3. Se elaborează un raport de evaluare a expertizei, care
conţine:
- data efectuării expertizei?
- domeniul specific?
- termenul de scadenţă a următoarei evaluări?
- motivul evaluării?
- echipa de expertiză?
- posturi/persoane implicate din
partea executantului?
- baza evaluării (situaţia listelor de verificare)?
- constatări/rezultate, dacă este cazul, recomandări?
- rezumat?
- măsuri corective şi
termenele de aplicare convenite?
- dacă este cazul, recomandări privind controlul aplicării măsurilor?
4. Sunt reglementate procedurile
în cazul abaterilor/ deficienţelor
descoperite în urma expertizei?
5. Există sugestii privind eliminarea abaterilor/ deficienţelor? Constatările sunt corelate împreună cu titularul de activitate al obiectivului expertizat, pentru a obţine o concordanţă cu privire la:
- evaluarea punctelor deficitare
descoperite?
- măsurile corective ce trebuie întreprinse?
- personalul responsabil cu
aplicarea măsurilor corective?
- intervalul de timp ce trebuie
respectat?
6. Dacă nu se obţine o
concluzie unitară, atunci
acest fapt este menţionat în
procesul-verbal şi este adus
la cunoştinţă şefului departamentului central responsabil sau consiliului de
conducere al obiectivului, pentru a se lua o decizie?
7.2. Echipa de expertiză
1. După ce criterii este alcătuită?
2. Ce determină independenţa acesteia?
3. Ce împuterniciri există?
4. De ce pregătire/specializare dispun membrii
individuali, în special conducerea echipei de expertiză?
7.3. Documentare
1. Cum se realizează documentarea expertizei?
2. Sunt rezultatele expertizei
susţinute cu liste de
verificare, sub formă de
rezumat, într-un proces-verbal al expertizei, şi sunt prezentate titularului de activitate spre semnare?
7.4. Verificarea sistemului de
management al securităţii
1. Se verifică în cadrul „expertizei sistemului de
management al securităţii":
- modul de conducere?
- organizarea securităţii?
- eficienţa activităţilor
referitoare la siguranţă?
2. Se efectuează astfel de expertize la intervale regulate
de timp (de exemplu, o dată la
5 ani) şi ca urmare a unor
situaţii speciale (punerea în
funcţiune a instalaţiilor, avarii/incidente, accidente)?
3. Verificarea SMS respectă următoarele domenii:
- aplicarea dispoziţiilor referitoare la securitate?
- proceduri de autorizare a
activităţilor?
- activităţi din sfera medicinei muncii?
- instruire specifică?
- instrucţiuni de exploatare?
- planuri interne de alarmă şi apărare împotriva
pericolelor?
- efectuarea şi documentarea verificărilor?
- expertize efectuate?
- folosirea firmelor externe?
- utilizarea echipamentelor
personale de protecţie?
- fluxul de informaţii şi comunicarea?
- programe de întreţinere?
- ordine şi curăţenie?
- principiile securităţii şi stabilirea obiectivelor?
- analiza accidentelor?
- manipularea substanţelor periculoase şi securitatea circulaţiei?
4. Efectuarea investigaţiilor pe subdomenii intră în competenţa personalului de conducere, a angajaţilor din domeniul securităţii sau a specialiştilor?
7.5. Evenimente
1. Ce reglementări există cu privire la înregistrarea accidentelor, avariilor/incidentelor,
precum şi a celor care s-ar fi
putut întâmpla?
2. Inregistrarea accidentelor şi a „accidentelor care s-ar fi putut
întâmpla" este reglementată printr-o decizie a titularului de activitate (reglementare
referitoare la obligativitatea notificării etc.)? Se verifică respectarea deciziei acestuia?
3. Inregistrarea (notificarea
accidentului/avariei/incidentului) conţine:
- locul de producere?
- numărul de persoane afectate (răniţi etc.)?
- tipurile de daune?
- amploarea?
- substanţele chimice implicate?
- echipamentele/instalaţiile mecanice implicate?
4. Care este procedura de analiză şi evidenţiere a
cauzelor accidentului?
5. Este procedura de analiză şi evidenţiere a
cauzelor accidentului reglementată printr-o decizie?
6. Este respectarea reglementărilor acestei decizii supravegheată (de preferinţă de către titularul
de activitate)?
7. Ce reglementări există cu privire la implementarea măsurilor rezultate?
8. Se verifică efectul măsurilor asupra siguranţei instalaţiilor cu
ajutorul metodei iniţiale de
analiză (metoda cu care s-a
analizat instalaţia înainte de
punerea în funcţiune)?
9. Pentru aplicarea măsurilor sunt reglementate competenţele?
10. Ce reglementări există pentru controlul aplicării măsurilor
rezultate?
11.Poate titularul de activitate
demonstra că importanţa, completivitatea, calitatea şi cantitatea măsurătorilor
performanţei SMS sunt
adecvate?
12. Poate titularul de activitate
demonstra că procedurile de
raportare a accidentelor majore sau a avariilor, în special a acelora care
determină eşecul măsurilor de protecţie,
sunt aplicate în practică?
13. Sunt rezultatele monitorizării performanţei scrise, reţinute
şi prezentate ca date
importante pentru verificări şi revizuiri?
8. „Verificare şi evaluare sistematică"
8.1. Concept privind prevenirea
accidentelor
1. Ce reglementări există pentru verificarea obiectivelor, principiilor şi PPAM/SMS ale obiectivului?
2. Există criterii după care
are loc verificarea:
- celor mai bune practici?
- ratei accidentelor?
- „succesului" exerciţiilor?
- implementării măsurilor?
- evidenţierii şi analizei
accidentelor care s-ar fi putut întâmpla (rată, efecte)?
3. Există un interval de timp stabilit pentru efectuarea verificărilor (de exemplu, anual)?
4. Sunt corelate şi distincte responsabilităţile, inclusiv competenţele de decizie?
5. Cum se implică conducerea obiectivului?
8.2. Sistemul de management al
securităţii
1. Ce criterii de evaluare a SMS
se folosesc? Cum se realizează
verificarea eficienţei SMS?
2. In ce mod este implicată conducerea obiectivului în activitatea de
verificare şi evaluare?
3. Ce prioritate au verificarea şi evaluarea SMS?
4. La ce intervale de timp au loc
verificarea şi evaluarea?
5. Există reglementări cu
privire la actualizarea SMS? Sunt stabilite competenţele?
6. Ce reglementări există cu privire la verificarea îndeplinirii, în cadrul obiectivului, a
deciziilor referitoare la securitate?
7. Verificarea se realizează regulat, conform procedurii stabilite?
8. Dacă conţinutul
procedurii este o listă de
verificare, este aceasta structurată diferit, în funcţie
de domeniile instalaţiilor sau
de aria atribuţiilor?
9. Sunt rezultatele verificărilor scrise şi făcute publice în
cadrul obiectivului?
8.3. Fluxul de informaţii
1. Ce
reglementări există cu privire la diseminarea rapoartelor
referitoare la inspecţiile în
domeniul securităţii? Sunt
stabilite responabilităţi
distincte? Se diseminează acestea
imediat, pentru a permite o prelucrare rapidă a acestora?
2. Are loc un schimb de informaţii între obiective similare?
3. Sunt stabilite pentru toate
domeniile SMS persoane de contact?
V.2.2. Subiecte relevante
privind verificarea sistemelor tehnologice
1. Identitatea instalaţiei/conformitate
- Schemele
de conducte şi de proces,
liste cu aparate. Compararea acestora cu situaţia reală
- Marcaje clare şi vizibile pe aparatură/conducte
- Conformitatea acestora cu
documentaţiile de referinţă.
2. Potenţialul de pericole
- Tipul
instalaţiei şi procedurile aplicate
- Dimensiunile şi caracteristicile de construcţie
- Substanţele folosite şi
manipulate
- Parametrii de exploatare
relevanţi pentru siguranţă.
3. Părţile instalaţiei relevante pentru
securitate
- Lista
cu părţile relevante pentru securitate, după caz; dacă aceasta nu există,
va fi întocmită în colaborare
cu responsabilul instalaţiei.
- Părţile instalaţiei care conţin substanţe
speciale şi dispozitive de
protecţie.
4. Analiza pericolelor/de
risc
- Analiza
de risc sistematică-analitică, după caz; se prelevă
probe reprezentative pentru părţile instalaţiei relevante pentru securitate.
5. Inchidere în condiţii de siguranţă
- Scurgerile
de substanţe
- Utilizarea de materiale
rezistente în diverse medii
- Garnituri de etanşare, respectiv îmbinări cu flanşă, rezistente în diverse medii şi pentru care există siguranţa că nu răsuflă
- Protecţia împotriva coroziunii
- Etanşeitate
- Protecţia împotriva deteriorării exterioare
- Eventuale fisuri, scăpări
- Utilizarea materialelor
adecvate fiecărui mediu
- După caz, probe prelevate din toate părţile instalaţiei
- Recipiente sub presiune.
Conformitate. Verificări de
probă. Declaraţii de conformitate. Registre de verificări. Manuale de verificare
- Condiţii în împrejurimi, medii acide, agresive
- Presiuni, tensiuni mecanice
- Temperaturi înalte în
conducte/aparate
- Izolaţii
- Umiditatea aerului
- Rugină
- Prezenţa agenţilor de
oxidare
- Prezenţa scurgerilor (de exemplu, dispozitive de avertizare a degajării de gaz). Documentaţii de verificare
- Pompe, dispozitive de protecţie împotriva golirii de gaze/lichide a
conductelor
- Lichide/gaze lichefiate în
conducte. Vane, robinete, ventile etc.
6. Materiale/coroziune
- Documente
de verificare a utilizării
materialelor
- Protecţie anticorosivă
- Materiale adecvate mediului
corosiv. Aparate emailate
- Recipiente exploatate fără presiune sau vase de presiune operate fără presiune.
Documente de verificare. Intervale de verificare.
7. Conducte
- Niveluri
de presiune
- Imbinări cu flanşă sau
prin sudură
- Poduri pentru conducte. Stâlpi
de susţinere. Protecţie împotriva impactului neprevăzut. Managementul acestora
- Protecţia la pornire
- Constatarea scurgerilor
- Retenţia substanţelor
care periclitează apele
evacuate, inclusiv apa de stingere a incendiilor
- Calitatea suspendării conductelor (verificare prin sondaj).
Verificarea tensiunilor
- Conductele din subsol şi cele de la suprafaţă. Respectarea normelor
- Protecţia împotriva fisurării
prin acţiune mecanică
- Protecţia apei freatice şi
de suprafaţă împotriva poluării
- Conducte care depăşesc zona instalaţiei (conducte magistrale).
8. Protecţia împotriva exploziilor
- Documente
privind protecţia împotriva
exploziilor
- Evitarea mediilor ce pot genera
explozii în incintă şi în exteriorul părţilor instalaţiei. Etanşeitate. Curăţenie.
Măsuri antiexplozive
- Evitarea surselor de aprindere:
flăcări deschise, suprafeţe fierbinţi, gaze
fierbinţi, scântei mecanice,
descărcări electrice şi electrostatice, reacţii chimice (descompunerea, autoaprinderea), arderi mocnite etc.
- Măsuri constructive: rezistenţă la explozii, sisteme pentru decompresia exploziei, suprimarea
exploziei, decuplarea tehnică
împotriva exploziilor etc.
- Verificări efectuate înainte de punerea în funcţiune a instalaţiei şi reluate la intervale regulate de timp
- Date caracteristice ale substanţelor privind potenţialul exploziv
- Măsurile de protecţie
împotriva exploziilor
- Părţile instalaţiei rezistente la explozie şi la presiune. Verificarea integrităţii
- Autorizaţii/avize/declaraţii de conformitate
- Gaze inerte (scurgerea gazului
inert, presiunea gazului inert, conţinutul de oxigen)
- Dispozitive de protecţie electronice - presiune - temperatură. Verificare
- Alimentare cu azot
- Decuplarea tehnică împotriva exploziilor a părţilor instalaţiei
protejate din construcţie.
Certificatele de verificare şi
de aprobare
- Ventilaţie. Ventilatoare. Funcţionare
- Dispozitive împotriva
incendiilor. Dispozitive împotriva exploziilor. Capacitatea de funcţionare
- Clapete/guri de vizitare -
deschise sau neetanşe
- Garnituri de etanşare defecte. Neetanşeităţi - infiltrări
- Sonde de măsură
- Medii ce pot genera explozii
înainte de efectuarea lucrărilor
de reparaţie
- Medii capabile de a genera
explozii la schimbarea substanţelor
- Surse de foc şi lumina aprinsă
- Indicatoare de orientare
- Lucrări cu aer cald şi
flamă. Instrucţiuni. Proceduri de evacuare
- Clapete de explozie şi membrane de presiune. Amplasare.
Verificarea funcţionării
- Ţevi de evacuare
- Dispozitivele pentru protecţie împotriva fulgerelor, de împământare şi de reglare a potenţialului electric. Avize de construire.
9. Protecţia împotriva incendiilor
- Măsuri preventive
(din construcţie, interne şi organizatorice) şi de apărare
- Pereţi ignifugi
- Izolare antifoc
- Inchideri de protecţie împotriva focului
- Instalaţii de evacuare a fumului şi a căldurii
- Instalaţie de detectare a incendiului din timp
- Evitarea surselor de aprindere
- Reducerea volumului de
materiale inflamabile
- Plan de alarmare şi de avertizare a pericolelor
- Autorizaţii/avize/declaraţii de conformitate pentru utilizarea focului
- Pompieri
- Instalaţii de stingere a incendiului (staţionare, semistaţionare,
mobile)
- Aprovizionarea cu substanţe de stingere a incendiului
- Reţinerea substanţelor
de stingere a incendiului
- Golurile din plafon sau din pereţi pentru introducerea cablurilor şi a ţevilor
- Izolaţiile la foc
- Tavane prevăzute cu guri de stropire. Extinctoare de
stropire adecvate şi în număr suficient
- Simulări - exerciţii. Legătura cu pompierii.
10. Reacţii exoterme
- Entalpia
de reacţie, inclusiv a reacţiilor secundare, ulterioare
- Degajare de gaze, viteza de
degajare/cantitatea evacuată,
rezultată în urma posibilelor
reacţii sau descompuneri
- Gradientul de creştere a căldurii
- Capacitatea totală a sistemului de evacuare a căldurii
- Temperatura limită prevăzută pentru
stabilitatea termică a substanţelor şi a amestecurilor reactive
- Capacitatea de răcire
- Decompresia
- Dispozitive de protecţie electronice - presiune - temperatură
- Metoda de construcţie rezistentă la presiune
- Sisteme de oprire a reacţiilor
- Controlul temperaturii cu
dispozitive de protecţie
electronice
- Răcire prin evaporare
- Tehnica privind protecţia muncii
- Controlul ratei de producere a
căldurii în procese
adiabatice.
11. Dispozitive de protecţie electronice - presiune - temperatură
- Unitatea
de măsură
- Domeniile de risc
- Senzori. Ventile
- Verificarea cu regularitate a
funcţionării
- Transmiterea semnalelor.
Prelucrarea semnalelor. Alarme
- Schemele de conducte şi de proces. Planurile de poziţie ale dispozitivelor de protecţie electronice. Planuri ale circuitelor
electrice şi planuri logice.
Documentaţia producătorului
- Poziţiile de siguranţă
ale ventilelor
- Asigurare împotriva închiderii
din eroare
- Măsurile pentru protecţia dispozitivelor împotriva deteriorării mecanice
- Măsuri luate pentru evitarea şi controlul defecţiunilor
- Siguranţele de preaplin. Avize, aprobări necesare
- Marcaje ale dispozitivelor
- Acces rapid la dispozitivele de
închidere de urgenţă
- Dispozitive de avertizare a evacuării de gaze (detectarea amestecului
gaz/aer ce poate declanşa
explozii sau pentru măsurarea
gazelor toxice). Praguri de semnalizare. Verificare cu regularitate
- Semnale optice/acustice
- Instrucţiunile privind măsurile pe care trebuie să le ia personalul în caz de declanşare a alarmei care semnalizează evacuarea de gaze.
12. Manipulare greşită
- Măsuri organizatorice sau tehnice de evitare
a manipulării greşite
- Instrucţiuni de funcţionare
- Sistem de identificare cu
mecanism tehnologic de blocare sau sistem de alarmare
- Marcaje, dispozitive de
comunicare şi documentaţii ale racordurilor
- Semnalizarea defecţiunilor
- Principiile tehnicii privind
protecţia muncii şi principiile ergonomice
- Instruiri. Documente
- Condiţii de siguranţă ale
dispozitivelor de întrerupere în caz de urgenţă
- Sisteme de identificare cu
blocare tehnologică şi/sau sistem de alarmare pentru evitarea
confundării substanţelor, respectiv a produselor între ele
- Instrucţiuni de funcţionare
şi planuri de alarmare şi de apărare împotriva pericolelor.
13. Ieşiri de urgenţă
- Marcaje.
Identificare
- Ieşirile de urgenţă nu
vor fi îngustate prin amplasarea unor obiecte în calea lor.
14. Furnizarea de energie şi alte utilităţi
- Protecţia la încetarea furnizării de energie şi a altor utilităţi
- Efecte cauzate de încetarea
furnizării de energie şi alte utilităţi
- Asigurarea furnizării
- Măsuri în cazul încetării furnizării de
energie şi alte utilităţi
- Măsuri complexe, de exemplu să existe posibilitatea să nu mai funcţioneze
agitatorul, însă pompa din
parcul de rezervoare să poată extrage în continuare
- Asigurarea furnizării de curent electric în caz de
avarii/incidente.
15. Manipularea/depozitarea
substanţelor periculoase
- Lichide
inflamabile
- Substanţe periculoase
- Substanţe periculoase eliberate în caz de explozie
- Substanţe periculoase pentru mediu
16. Siguranţa la seism
- Siguranţa la seism
- Gradul zonei seismice
- Clădirile aferente instalaţiei sunt în concordanţă cu cerinţele prevăzute pentru zona seismică.
17. Limitarea efectelor
accidentelor
- Spaţii de captare a substanţelor periculoase evacuate
- Spaţii de captare a apei contaminate, ca urmare a stingerii incendiilor
- Instalaţii de tratare a apelor reziduale
- Ziduri de protecţie
- Rosturi de dilatare
- Instalaţii de stropire
- Vane, stavile pentru închiderea
sistemelor de canalizare
- Lianţi
- Dispozitive de avertizare a
evacuării de gaze
V.3. Desfăşurarea inspecţiei
Scopul inspecţiei este de a verifica lipsurile în
managementul existent, precum şi de promovare a conformării, pe baza expertizei şi experienţei
inspectorilor, în vederea convingerii factorilor de decizie din obiectiv de
necesitatea luării măsurilor pentru combaterea la sursă a avariilor/incidentelor şi accidentelor majore.
1. Reuniunea iniţială:
- prezentarea
participanţilor;
- stabilirea canalelor de
comunicare între echipa de inspecţie şi responsabilii
din obiectiv;
- explicarea motivelor pentru
inspecţia pe teren şi a programului;
- observaţii/comentarii asupra scrisorii de
notificare a inspecţiei;
- confirmarea agendei de lucru;
- confirmarea datei şi orei reuniunii finale;
- trecerea în revistă a acţiunilor ce urmează
după inspecţie;
- trecerea în revistă a modificărilor recente din cadrul obiectivului, după caz;
- prezentarea sistemului de
referinţă şi a chestionarului.
2. Consultarea documentelor
(depuse la autorităţi, proceduri privind sistemul de management al securităţii, registre etc):
- citirea
fiecărei specificaţii prescrise;
- răspunsul de la operator şi înregistrarea acestuia;
- investigarea punctelor
speciale;
- selectarea şi analiza de documente (scheme,
proceduri);
- stabilirea zonelor ce vor fi
vizitate;
- notarea neconformităţilor şi a modificărilor/contradicţiilor.
Sistemul de management al
securităţii
In particular, trebuie revăzute documentele obiectivului referitor la
SMS, după cum urmează:
- informaţia furnizată autorităţii
(notificarea, planul de urgenţă, după caz, pentru
obiectivele de risc major şi
raportul de securitate);
- registrele generate.
Se vor analiza accidentele şi incidentele:
- existenţa unei clasificări
a evenimentelor (accidente, incidente, anomalii în operare etc), atribuirea de
responsabilităţi şi proceduri pentru colectarea, analiza şi înregistrarea evenimentelor;
- performanţa actuală a analizei accidentelor, incidentelor şi anomaliilor proceselor în scopul de a identifica cauzele şi posibilele intervenţii;
- existenţa unui schimb efectiv de informaţii despre accidente;
- diseminarea cunoştinţelor dobândite din experienţa operaţională (lecţii învăţate) către personalul relevant.
Se vor avea în vedere următorii indicatori:
1. „indicatori negativi":
- numărul de accidente, incidente, anomalii faţă de condiţiile
normale de operare;
- numărul de ore de nefuncţionare, neplanificate;
- numărul de căderi pe
sisteme sau echipamente critice;
- numărul de neşanse;
- numărul de neconformităţi punctate de inspectorii externi;
- numărul de neconformităţi ale SMS-ului, indicate de auditori;
- resursele cheltuite în
restaurarea instalaţiilor sau
refacerea mediului;
- costurile pentru compensarea
daunelor către terţi;
2. „indicatori pozitivi":
- numărul de ore alocate proiectelor de revizuire a securităţii sau pentru modificări;
- resurse alocate întreţinerii programate a instalaţiilor;
- numărul de inspecţii la
instalaţii şi echipamente;
- resurse alocate analizei de
securitate;
- resurse alocate activităţii de informare, formare şi instruire;
- resurse alocate modernizărilor tehnice. Se vor verifica următoarele:
1. implementarea planurilor de
urgenţă:
- stabilirea funcţiilor în fiecare moment;
- distribuirea de instrucţiuni scrise;
- evacuarea personalului şi identificarea persoanelor lipsă;
2. întreţinerea planului de urgenţă:
- actualizarea permanentă a informaţiilor;
- instruire periodică;
- testare şi evaluare;
- coordonarea de ansamblu în
timpul situaţiilor de urgenţă;
- specificarea strategiei şi mijloacelor de intervenţie;
- întreţinerea mijloacelor de intervenţie;
- selectarea scenariilor de
accident reprezentative;
- dacă modelele utilizate includ: incendii, explozii, emisii de poluanţi şi dispersia atmosferică a acestora, infiltrări în sol/subsol, scurgeri în cursuri de apă, inclusiv modele dinamice (câmpuri tridimensionale pentru simularea
vecinătăţilor cu obstacole/clădiri), modele care utilizează sistemul de referinţă GIS;
- efectul Domino prin utilizarea
de modele cascadă;
3. dacă există personal şi resurse pentru luarea deciziilor în timp
real în managementul situaţiilor
de urgenţă;
4. dacă planurile de urgenţă includ modele anticipative;
5. dacă managementul comunicării externe este controlat printr-un sistem de reguli bazate pe timp
real;
6. dacă informaţiile
relevante din punct de vedere al securităţii au fost transmise publicului şi personalului din obiectiv;
7. dacă informaţiile
transmise publicului au fost evaluate la intervale de cel puţin 3 ani;
8. dacă informaţiile
transmise publicului au fost reactualizate la intervale de cel puţin 5 ani.
3. Vizita pe amplasament:
Se va avea în vedere şi încadrarea obiectivului în risc minor
sau risc major. Verificarea planurilor de urgenţă va fi identică
indiferent de încadrarea obiectivului. Pe parcursul inspecţiei se vor verifica următoarele aspecte:
- veridicitatea datelor
furnizate în documentele prezentate autorităţii de către
titularul de activitate;
- dezvoltarea şi implementarea politicii de prevenire a
accidentelor majore şi a SMS.
Identificarea riscurilor de
accidente majore
Inspecţia pe amplasament va acoperi următoarele: Clădiri:
- există materiale de protecţie, sigiliile sunt intacte, există uşi de evacuare în caz de incendii, pereţi (zidit, panouri etc), protecţii electrostatice.
Echipament:
- reactoare,
rezervoare, conducte, ventilaţie,
câmpuri electrostatice, senzori.
Camera de control:
- manuale,
un panou de alarmare gaze, sisteme de notificare a alarmei.
Zona de depozitare:
- condiţii generale, marcaje clare, loc de descărcare a rezervoarelor, scurgeri, câmpuri
electrostatice;
- distanţele de securitate între rezervoare şi clădiri. Marcaje:
- simboluri
de avertizare, denumirea conţinutului;
- pe rezervoare, pe conducte, pe uşile depozitelor. Echipament contra
incendiilor:
- stingătoare de incendii şi echipament auxiliar de conectare a
acestora.
Monitorizarea şi controlul traficului în obiectiv:
- permis
de acces în zonele restricţionate;
- limită de viteză;
- controlul accesului traficului;
- marcarea rutelor/controlul
fluxului traficului;
- documentaţia vizitatorilor;
- controlul documentaţiei traficului care intră pe amplasament;
- sisteme de securitate: control
video, garduri, porţi;
- controlul accesului în zonele de
risc.
Se va acorda o atenţie deosebită următoarelor:
- senzorilor de gaz;
- rezervoarelor cu pereţi dubli;
- controlului scurgerilor la joncţiuni;
- senzorilor de preaplin şi de depăşire a debitului;
- senzorilor de gaz/canale de
conducte;
- documentaţiei privind echipamentul de lucru sub
presiune;
- rapoartelor de verificare şi inspecţie periodică;
- documentaţiei privind rezervoarele de depozitare;
- planurilor schemelor,
echipamentului aferent, rapoartelor de inspecţie şi intervalelor,
fişei rezervorului;
- documentaţiei privind conductele;
- rapoartelor de conformitate şi inspecţii periodice, inclusiv pentru conductele de gaz natural;
- schemelor punctelor cu atmosferă potenţial explozivă;
- lichidelor şi gazelor (inclusiv GPL) inflamabile;
- schemelor actualizate;
- inspectării echipamentului electric, câmpurilor
electrostatice;
- certificării raportului de inspecţie;
- raportului de inspecţie periodic;
- documentelor privind împământarea;
- împământării, legăturilor cu acelaşi potenţial, protecţiei iluminatului;
- inspecţiilor şi măsurătorilor;
- documentelor privind ventilaţia;
- documentelor privind fluxul de
aer;
- planurilor privind aerul condiţionat şi canalele de evacuare;
- funcţionării şi automatizării proceselor;
- controlului privind securitatea,
sistemele de alarmă şi indicatorii;
- cine poate schimba valorile
stabilite?
- rezervorului de stingere a incendiilor
şi echipamentului de răcire;
- rapoartelor de inspecţie, protecţiei împotriva îngheţului;
- echipamentului automatizat de
stingere a incendiilor;
- certificatelor de inspecţie.
Inspectorii, însoţiţi de reprezentantul titularului de activitate, vor examina punct cu
punct conformarea cu specificaţiile scrise, în baza documentaţiilor transmise autorităţii. De asemenea, vor fi efectuate teste: testarea detectorilor,
teste de protecţie împotriva
incendiilor, testarea izolaţiilor
etc.
In timpul inspecţiei chestionarele servesc ca bază pentru consemnarea observaţiilor.
4. Intervievarea personalului
Pe parcursul desfăşurării inspecţiei se
vor realiza întrevederi profesionale cu personalul, pe care echipa de inspecţie le consideră necesare, atât cu responsabilii zonei inspectate, cât şi cu alte persoane. La întrebările formulate, inspectorii vor evita
discuţiile în contradictoriu
cu persoanele intervievate, adoptând o atitudine pozitivă, în sensul lămuririi problemelor.
Informaţiile obţinute în
timpul întrevederilor se vor compara cu cele din documente şi registre. Declaraţiile care nu se verifică se vor identifica şi consemna ca atare, In cursul acestor
interviuri se va verifica dacă
PIU este operaţional.
De asemenea, se va discuta cu personalul
muncitor şi de supraveghere şi se va verifica dacă principiile de operare sunt clare pentru
tot personalul şi dacă sunt aplicate.
5. Reuniunea echipei de
inspecţie
Reuniunea echipei de inspecţie se face în absenţa titularului de activitate, în scopul
analizării şi identificării
punctelor-cheie privind neconformităţile constatate, realizându-se următoarele:
- compararea specificaţiilor planificate pentru inspecţie cu cele verificate, evidenţiindu-se, după caz, aspectele neverificate;
- elaborarea strategiei acţiunilor ce urmează a fi întreprinse în urma vizitei;
- descrierea în detaliu a
neconformităţilor constatate;
- analiza şi evaluarea riscurilor de accidente majore
identificate;
- întocmirea raportului de inspecţie;
- elaborarea concluziilor vizitei
pe amplasament.
6. Reuniunea finală
Reuniunea echipei de inspecţie se face în prezenţa titularului de activitate sau a
reprezentantului legal al acestuia, reliefându-se şi explicându-se neconformităţile observate faţă
de sistemul de referinţă.
Scopul principal este prezentarea
rezultatelor inspecţiei într-o
formă care să asigure înţelegerea clară a
acestora şi să permită definirea acţiunilor
corective adecvate.
Reuniunea are ca scop însuşirea raportului de inspecţie şi semnarea acestuia.
V.4. Raportul de inspecţie
După finalizarea oricărei
inspecţii integrale sau parţiale, autoritatea competentă are obligaţia de a întocmi un raport. Acest raport este deosebit de important
deoarece evidenţiază rezultatele evaluării sistemelor de securitate utilizate pe
amplasament şi gradul de
conformare a titularului de activitate la cerinţele H.G. nr. 95/2003.
Raportul de inspecţie va conţine, în principal, următoarele informaţii:
- detalii privind scopul inspecţiei şi părţile din unitate controlate;
- constatări şi rezultate ale evaluării sistemelor inspectate;
- concluzii privind respectarea de
către operator a cerinţelor legislaţiei naţionale,
reglementărilor şi prevederilor administrative care
implementează H.G. nr. 95/2003,
precum şi a altor cerinţe legale relevante pentru prevenirea
accidentelor majore (cerinţe
legate de proiectarea şi
inspecţia
echipamentelor/hardware);
- concluzii privind necesitatea
luării unor măsuri suplimentare/măsuri de remediere, inclusiv limitele de
timp pentru realizarea lor;
- concluzii privind necesitatea urmăririi activităţilor postproducţie,
inclusiv discuţii ulterioare
cu titularul de activitate sau vizite la amplasament;
- acţiuni legale de constrângere sau sancţionare;
- intervalul de timp stabilit
pentru inspecţiile viitoare.
Rapoartele de inspecţie
trebuie păstrate o perioadă de
timp pentru a se putea crea un
istoric al obiectivului respectiv. Mai mult, aceste rapoarte pot fi utilizate
în activitatea de revizuire a priorităţilor programului de inspecţii.
RAPORT DE INSPECŢIE
- Model si conţinut -
Obiectiv:
|
|
Data:
|
|
Participanţi:
|
|
|
|
|
|
Tematica
|
Partile
verificate ale obiectivului
|
Criteriile de
selectie
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Documentele luate în considerare:
.....................................................................................................................
.....................................
......................................................................................................................
.....................................
.......................................................................................................................
.....................................
Măsurile
stabilite şi termenele de
realizare:
.......................................................................................................................
..................................
.......................................................................................................................
...................................
Insuşirea măsurilor
stabilite: Semnătura şi ştampila
Titularul de
activitate:.........................................................................................
V.5. Monitorizarea realizării măsurilor
Secretariatele de risc din cadrul
autorităţilor de protecţie a mediului vor urmări realizarea măsurilor dispuse în urma inspecţiilor în colaborare cu conducerea obiectivului.
In situaţiile în care raportul de inspecţie specifică necesitatea
realizării unor măsuri suplimentare sau a unor măsuri de remediere, este obligatorie urmărirea realizării acestor măsuri
în limitele de timp prevăzute
în raport.
Interzicerea utilizării sau punerii în funcţiune a oricărui obiectiv, a oricărei instalaţii sau
unităţi de stocare ori a oricărei părţi din acestea se
va face în baza prevederilor art. 16 alin. (1) din H.G. nr. 95/2003.
V.6. Informarea publicului
Sinteza raportului de inspecţie va fi pusă la dispoziţie
publicului. Accesul publicului la informaţii se va realiza prin:
comunicate de presă, articole publicate, conferinţe de presă, informaţii pe
site-ul autorităţii/municipalităţii/titularului de activitate, în condiţiile respectării prevederilor legale privind confidenţialitatea.
VI. Alte măsuri
Alte măsuri de control sunt luate de autorităţi specializate, care nu au legătură directă cu obligaţiile prevăzute în
H.G. nr. 95/2003, de ale căror
avize/ acorduri/autorizaţii
depinde funcţionarea în
siguranţă a instalaţiilor. Rapoartele de inspecţie ale acestor autorităţi şi rezultatele evaluării sistemelor verificate vor fi folosite de către autorităţile competente cu atribuţii de inspecţie.