ORDIN
Nr. 127 din 27 mai 2002
pentru aprobarea Normelor de securitate radiologica privind radioprotectia
operationala in mineritul si prepararea minereurilor de uraniu si toriu
ACT EMIS DE: MINISTERUL APELOR SI PROTECTIEI MEDIULUI
COMISIA NATIONALA PENTRU CONTROLUL ACTIVITATILOR NUCLEARE
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 677 din 12 septembrie 2002
Presedintele Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare,
in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 17/2001 privind
organizarea si functionarea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, cu
modificarile si completarile ulterioare, ale Ordinului ministrului apelor si
protectiei mediului nr. 86/2002, precum si ale art. 5 din Legea nr. 111/1996
privind desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare,
emite urmatorul ordin:
Art. 1
Se aproba Normele de securitate radiologica privind radioprotectia
operationala in mineritul si prepararea minereurilor de uraniu si toriu,
prevazute in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2
Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 3
Normele mentionate la art. 1 vor intra in vigoare la data de 1 ianuarie
2003.
Art. 4
Directia securitate nucleara, Directia asigurarea calitatii si autorizare
operatori, Directia aplicatii surse cu radiatii ionizante, Directia
supraveghere CNE Cernavoda, Directia dezvoltare si resurse si serviciile
independente din cadrul Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor
Nucleare vor aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin.
Presedintele Comisiei Nationale
pentru Controlul Activitatilor Nucleare,
Lucian Biro
ANEXA 1
NORME
de securitate radiologica privind radioprotectia operationala in mineritul si
prepararea minereurilor de uraniu si toriu
CAP. 1
Consideratii generale, scop, definitii
Art. 1
Normele de securitate radiologica privind radioprotectia operationala in
mineritul si prepararea minereurilor de uraniu si toriu sunt emise de
Autoritate in baza prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 111/1996 privind
desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Art. 2
Scopul prezentelor norme este de a completa prevederile Normelor
fundamentale de securitate radiologica, aprobate prin Ordinul presedintelui
Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare nr. 14/2000,
publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 404 si 404 bis din 29
august 2000, cu cerintele privind asigurarea si optimizarea radioprotectiei
operationale pentru lucratorii expusi profesional, pentru populatie si mediul
inconjurator, in mineritul si prepararea minereurilor de uraniu si toriu.
Art. 3
Termenii si expresiile utilizate in prezentele norme sunt definite in anexa
nr. 1.
CAP. 2
Domeniul de aplicabilitate. Exceptari
Art. 4
Prevederile prezentelor norme se aplica urmatoarelor activitati din
domeniul mineritului si prepararii minereurilor de uraniu si toriu:
a) prospectarea, explorarea, exploatarea, prepararea in laborator, in
statii-pilot si in instalatii industriale a minereurilor de uraniu si de toriu,
inclusiv amplasarea si constructia acestora;
b) conversia concentratelor de uraniu natural in combustibil nuclear;
c) conservarea si dezafectarea minelor si instalatiilor in care au fost
desfasurate activitatile mentionate la lit. a) si b), inclusiv a celor
abandonate fara a fi dezafectate in baza unui plan de dezafectare si de
remediere a mediului inconjurator afectat;
d) gospodarirea deseurilor radioactive rezultate de la desfasurarea
activitatilor descrise la lit. a), b) si c);
e) determinarea, inregistrarea, metodica de lucru si sistemul de raportare
a nivelurilor de expunere la radiatii ionizante a personalului expus profesional,
precum si urmarirea nivelului de contaminare radioactiva a spatiilor de lucru
si a mediului inconjurator din incintele de lucru ale titularilor de
autorizatii care desfasoara activitatile specificate la lit. a), b), c) si d).
Art. 5
Se supun prevederilor prezentelor norme si urmatoarele activitati, daca
evaluarile efectuate conform prevederilor art. 90 din Normele fundamentale de
securitate radiologica demonstreaza ca expunerea lucratorilor si/sau a mediului
are valori ce nu pot fi neglijate din punct de vedere al radioprotectiei:
a) lucrari similare cu cele mentionate la art. 4 lit. a), care se executa
pentru alte substante minerale utile in cazul in care aceste substante sunt
asociate cu uraniu sau toriu in continuturi ce depasesc limitele de exceptare;
b) lucrari cu materiale care in mod obisnuit nu sunt considerate
radioactive, dar care contin radionuclizi naturali, care prin concentrare in
produse intermediare sau in reziduuri conduc la cresterea semnificativa a
expunerii populatiei sau a lucratorilor;
c) lucrarile de la locurile de munca de tipul celor descrise la lit. a), in
atmosfera carora se constata prezenta radonului, toronului sau descendentilor
acestora, in concentratii ce genereaza expuneri ce depasesc limita dozei
efective pentru populatie, prevazuta in Normele fundamentale de securitate
radiologica.
Art. 6
Prevederile prezentelor norme se aplica de asemenea activitatilor de
detinere, depozitare, stocare, utilizare, transport, aprovizionare, desfacere,
transfer, import si export de minereuri si concentrate de uraniu sau toriu ori
instalatiilor si aparatelor ce contin asemenea materiale radioactive.
Art. 7
Limitele de doza, criteriile si prevederile prezentelor norme se utilizeaza
obligatoriu la proiectarea instalatiilor de minerit si de preparare a
minereurilor de uraniu si toriu, la elaborarea proiectelor tehnice de
dezafectare (inchidere) a instalatiilor de minerit si de preparare a
minereurilor de uraniu si toriu si la fundamentarea concluziilor analizelor de
securitate radiologica privind activitatile de minerit si de preparare a
minereurilor de uraniu si de toriu.
Art. 8
(1) Sunt exceptate de la prevederile prezentelor norme:
a) activitatile care implica surse si materiale a caror radioactivitate
este data de elemente radioactive naturale din seriile radioactive ale
uraniului si toriului si a caror activitate totala nu depaseste nivelul de
exceptare prevazut in coloana 5 a tabelului 2-B din anexa nr. 2 la Normele
fundamentale de securitate radiologica sau, in cazuri speciale, alt nivel de
exceptare stabilit de Autoritate, care satisface criteriile fundamentale
prevazute in anexa nr. 2 la Normele fundamentale de securitate radiologica;
b) activitatile care implica surse radioactive si materiale radioactive
continand radionuclizi naturali din seria uraniului si toriului, a caror
concentratie a activitatii pe unitatea de masa nu depaseste nivelul de
exceptare prevazut in coloana 4 a tabelului 2-B din anexa nr. 2 la Normele
fundamentale de securitate radiologica sau, in cazuri speciale, alt nivel de
exceptare stabilit de Autoritate, care satisface criteriile fundamentale
prevazute in anexa nr. 2 la aceleasi norme;
c) activitatile cu materiale care in mod obisnuit nu sunt considerate radioactive,
dar provin din practici autorizate si prezinta o contaminare superficiala cu
radionuclizi naturali din seriile uraniului si toriului, care nu depaseste
urmatoarele niveluri de eliberare:
(i) 0,4 Bq/cm^2 pentru emitatorii beta si gama si emitatorii alfa cu
toxicitate scazuta;
(ii) 0,04 Bq/cm^2 pentru toti ceilalti emitatori alfa.
(2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica practicilor care implica importul,
furnizarea, repararea si montarea-instalarea de surse radioactive si materiale
radioactive continand radionuclizi naturali din seria uraniului si toriului,
daca concentratia activitatii pe unitatea de masa este mai mare de 0,2 Bq/g
pentru cel putin un radionuclid natural din seriile radioactive mentionate.
Art. 9
Prevederile prezentelor norme nu se aplica la depozitarea temporara si
finala, la reciclarea si reutilizarea materialelor rezultate in urma
dezafectarii instalatiilor de minerit si de preparare a minereurilor de uraniu
si toriu, daca indeplinesc conditiile privind nivelurile de eliberare stabilite
prin normele de conservare si dezafectare a instalatiilor de minerit si
preparare a minereurilor de uraniu si toriu.
Art. 10
Aplicarea prezentelor norme nu exonereaza titularii de autorizatie care
desfasoara activitatile mentionate la art. 4, 5 si 6 de respectarea normelor de
securitate radiologica privind lucrul cu surse de radiatii, in cazul in care
utilizeaza dispozitive generatoare de radiatii ionizante, surse, instalatii sau
aparate care contin alte materiale radioactive decat radionuclizi naturali din
seria uraniului si toriului.
CAP. 3
Justificarea, optimizarea si limitarea dozelor pentru activitatile din
domeniul mineritului si prepararii minereurilor de uraniu si toriu
Art. 11
(1) Toate activitatile nominalizate in cap. II trebuie justificate in scris
de catre initiatorul acestora, precizandu-se avantajele economice, sociale sau
de alta natura in comparatie cu detrimentul pe care ar putea sa il produca
starii de sanatate si daunele pe care ar putea sa le provoace mediului
inconjurator.
(2) La justificarea scrisa a initiatorului se va anexa analiza preliminara
de securitate radiologica privind consecintele radiologice ce se estimeaza a fi
generate de activitatea respectiva. Analiza preliminara de securitate
radiologica trebuie sa fie elaborata de un expert acreditat sau de un organism
acreditat de protectie radiologica.
(3) Autoritatea va autoriza conform legii oricare dintre activitatile
nominalizate in cap. II numai daca considera justificarea ca fiind temeinica.
Art. 12
Persoana legal constituita care solicita sau detine autorizatie pentru
desfasurarea activitatilor de minerit sau preparare a minereurilor de uraniu si
toriu este obligata sa demonstreze ca sunt intreprinse toate actiunile pentru a
asigura optimizarea radioprotectiei, in sensul de a asigura ca expunerile pe
toate caile, inclusiv cele potentiale, din cadrul activitatii desfasurate sa
fie mentinute la cel mai scazut nivel rezonabil posibil, luand in considerare
factori economici si sociali - principiul ALARA.
Art. 13
Expunerea lucratorilor se restrictioneaza astfel incat doza totala data de
combinarea expunerilor pe toate caile specifice activitatilor de minerit si
preparare a minereurilor de uraniu si toriu sa nu depaseasca limitele de doza
specificate la art. 22, 27, 28 si 29 din Normele fundamentale de securitate
radiologica.
Art. 14
(1) Doza efectiva pentru populatia apartinand grupului critic existent in
zona de influenta a instalatiei operationale de minerit sau de preparare a
minereurilor de uraniu sau toriu se restrictioneaza la 0,3 mSv/an, cu conditia
ca doza colectiva pentru grupul critic sa nu depaseasca 0,2 Sv/om/an.
(2) Limita dozei efective pentru persoanele din randul populatiei de pe
amplasamentele de pe care s-au dezafectat instalatii de minerit sau preparare a
minereurilor de uraniu sau toriu nu va depasi, din toate sursele si caile de
expunere, valoarea de 1 mSv/an.
(3) Valorile de doza efectiva de 0,3 mSv/an si de 1 mSv/an, precizate la
alin. (1) si (2), nu includ doza efectiva generata de fondul natural local.
Art. 15
(1) In procesul de optimizare se vor analiza numai variantele care asigura
conformarea cu limitele de doza efectiva pentru personalul expus profesional,
precum si cu limitele de doza efectiva pentru populatie si constrangerile de
doza precizate la art. 14.
(2) Constrangerile de doza prevazute prin art. 14 se utilizeaza ca limite
superioare in procesul de optimizare a radioprotectiei.
(3) In procesul de optimizare este obligatoriu sa se ia in calcul si
expunerile potentiale.
Art. 16
Limitele de doza specificate la art. 13 si 14 se aplica sumei dozelor date
de expunerea externa si celei date de incorporarea radionuclizilor naturali.
Art. 17
Indeplinirea cerintelor privind limita de doza se verifica prin una dintre
urmatoarele metode:
a) prin compararea dozei efective E, incasata de o persoana din grupul de
varsta g cu limita de doza, in care doza efectiva incasata este estimata prin
formula urmatoare:
___ ___
E = Eexterna + \ h(g)j,ingJj,ing + \ h(g)j,inhJj,inh,
/__ /__
j j
in care: Eexterna reprezinta doza efectiva de interes din expunerea externa;
h(g)j,ing si h(g)j,inh sunt dozele efective angajate pe unitatea de activitate
de incorporare a unui radionuclid, j, (Sv/Bq), prin inhalare, respectiv prin
ingestie, de o persoana din grupul de varsta g; Jj,ing si Jj,inh reprezinta
incorporarea de radionuclid j, (Bq), prin ingestie, respectiv inhalare;
b) prin indeplinirea urmatoarei conditii:
___ ___ ___
Hp(d)DL + \ jIj,ing/Ij,ing,L + \ jIj,inh/\ Ij,inh,L < 1,
/__ /__ /__
in care: Hp(d) este echivalentul de doza de la expunerea la radiatii
penetrante, DL este limita de doza efectiva, Ij,ing. si Ij,inh. sunt preluarile
prin ingestie si inhalare a radionuclidului j, iar Ij,ing.L si Ij,inh,L sunt
limitele anuale admise pentru ingestia, respectiv inhalarea radionuclidului j.
Art. 18
Pentru expunerile la descendentii radonului si toronului limitele de doza
pentru persoanele expuse profesional pot fi interpretate astfel:
- pentru descendentii radonului (222Rn):
20 mSv corespund la 14 mJ h m^-3 (4 WLM);
- pentru descendentii toronului (220Rn):
20 mSv corespund la 42 mJ h m^-3 (12 WLM).
Art. 19
Alternativ limitele pot fi exprimate in termeni de energie alfa potentiala
incorporata:
- pentru descendentii radonului (222Rn):
20 mSv corespund la 17 mJ;
- pentru descendentii toronului (220Rn):
20 mSv corespund la 51 mJ.
Art. 20
(1) In termeni de concentratie echivalenta de echilibru limita dozei
efective pentru personalul expus profesional, de 20 mSv/an, este data de o
concentratie a radonului de 1.110 Bq/mc, aflat in echilibru cu descendentii
sai.
(2) Similar, limita dozei efective pentru populatie, de 1 mSv/an, este data
de o concentratie a radonului de 55 Bq/mc, aflat in echilibru cu descendentii
sai.
Art. 21
In cazul pulberilor de minereu de uraniu cu diametrul aerodinamic median al
activitatii (AMAD) de 5 microni, intre limita de doza efectiva de 20 mSv si
activitatea alfa totala incorporata, considerand ca 238U si 235U sunt in
echilibru cu descendentii lor, exista urmatoarea relatie: 20 mSv corespund cu
3.600 Bq activitate alfa totala masurata si incorporata, presupunand ca
nuclizii din minereu sunt de tipul S, conform anexei nr. 2 la prezentele norme.
Art. 22
In cazul pulberilor de minereu de toriu cu diametrul aerodinamic median al
activitatii (AMAD) de 5 microni, intre doza efectiva si activitatea alfa totala
incorporata, considerand ca Th-232 este in echilibru cu descendentii sai,
exista urmatoarea relatie: 20 mSv corespund cu 1.200 Bq activitate alfa totala
masurata si incorporata.
Art. 23
Daca in corpul de minereu echilibrul este perturbat, limitele pentru
ingerare trebuie calculate utilizandu-se raporturile actuale dintre
radionuclizi.
Art. 24
(1) Limitele de incorporare pentru concentratele de uraniu si de toriu se
calculeaza pe baza factorilor de conversie de doza derivati, conform anexei nr.
2 la prezentele norme.
(2) Daca concentratul de toriu este obtinut dintr-un minereu continand
uraniu si toriu, limitele de incorporare pentru toriu se reduc tinandu-se seama
de prezenta uraniului.
Art. 25
Limitele de incorporare pentru compusii de uraniu cu o solubilitate de tip
F sau M sunt date de toxicitatea chimica care este mai importanta decat efectul
radiologic. In baza concentratiei de prag de 900 mg uraniu in rinichi se poate
tolera o incorporare acuta prin inhalare de 30 mg uraniu de tip F sau o
inhalare de 200 mg uraniu de tip M. In cazul expunerilor prelungite se poate
tolera pentru multi ani o incorporare zilnica de 1 mg uraniu de tip F sau de 2
mg pe zi pentru uraniul de tip M.
CAP. 4
Responsabilitati
Autorizarea
Art. 26
Autorizarea se realizeaza prin una dintre cele doua componente:
a) inregistrarea;
b) autorizarea.
Art. 27
(1) Toate persoanele legal constituite care intentioneaza sa desfasoare sau
desfasoara activitati de tipul celor prevazute la art. 5 au obligatia sa
solicite Autoritatii inregistrarea.
(2) Activitatile prevazute la art. 4 si 6 pot fi desfasurate de persoane
legal constituite numai daca sunt autorizate de Autoritate, conform
prevederilor art. 5 din Normele fundamentale de securitate radiologica.
(3) Cererile de inregistrare, cererile de autorizare si documentatiile
tehnice suport se intocmesc conform prevederilor normei specifice referitoare
la procedurile de autorizare a activitatilor de minerit si preparare a
minereurilor de uraniu si de toriu.
Art. 28
(1) Toate persoanele legal constituite, inregistrate conform art. 27 alin.
(1), au obligatia sa identifice prin masurare si verificare expunerea
lucratorilor de la locurile de munca.
(2) Verificarea si evaluarea expunerii se fac de un expert acreditat sau de
un organism acreditat de protectie radiologica.
(3) Persoana legal constituita are obligatia sa raporteze Autoritatii
rezultatele verificarilor efectuate conform alin. (1).
Art. 29
Daca rezultatul evaluarii efectuate conform prevederilor art. 28 alin. (1)
stabileste cresterea expunerii lucratorilor si/sau populatiei la valori ce nu
pot fi neglijate din punct de vedere al radioprotectiei, adica sunt mai mari
decat limita dozei efective pentru populatie, persoana legal constituita are
urmatoarele obligatii:
a) de a solicita autorizarea conform art. 27 alin. (2), daca expunerea
lucratorilor depaseste limita dozei pentru populatie;
b) de a apela la experti calificati sau organisme acreditate de protectie
radiologica pentru a elabora un program de masuri tehnice, cu termene de
conformare, care sa reduca expunerea lucratorilor la valorile admise pentru
populatie;
c) de a aplica programul de masuri tehnice de reducere a dozelor, dupa
aprobarea acestuia de Autoritate.
Responsabilitatile persoanelor legal constituite inregistrate
Art. 30
Persoana legal constituita inregistrata are urmatoarele responsabilitati:
a) sa verifice anual, printr-un expert acreditat sau organism acreditat de
radioprotectie, nivelul expunerii lucratorilor;
b) sa desemneze si sa imputerniceasca cu autoritate o persoana responsabila
cu implementarea programului de verificare periodica a expunerii si a
programului de masuri tehnice de reducere a expunerii; aceasta trebuie sa
detina permis de exercitare de nivel 2;
c) sa aplice intocmai programul de masuri tehnice de mentinere a expunerii
in domeniul admis pentru populatie;
d) sa raporteze Autoritatii anual rezultatul verificarii;
e) sa pastreze o perioada de minimum 10 ani toate documentele referitoare
la verificarile expunerii si programele de masuri tehnice de mentinere a
expunerii in domeniul admis pentru populatie.
Responsabilitatile titularilor de autorizatii
Art. 31
Titularul de autorizatie este responsabil pentru controlul expunerii
lucratorilor la radiatii ionizante, controlul incorporarii de materiale
radioactive si pentru starea de sanatate a lucratorilor expusi profesional.
Art. 32
Titularul de autorizatie are urmatoarele obligatii:
a) sa asigure protectia starii de sanatate si sigurantei lucratorilor in
toate stadiile de proiectare, constructie, operare, conservare si dezafectare a
instalatiilor de minerit si de preparare a minereurilor de uraniu sau de toriu;
b) sa asigure toate resursele materiale si financiare pentru a pune in
aplicare cerintele prezentelor norme;
c) sa utilizeze in activitatile autorizate numai personal care este posesor
al unui permis de exercitare, valabil pentru aceste activitati, eliberat
conform prevederilor normelor specifice emise de Autoritate;
d) sa stabileasca un program de radioprotectie, corelat cu marimea
riscurilor radiologice;
e) sa demonstreze ca expunerea la radiatii ionizante si incorporarea prin
ingestie si inhalare a substantelor radioactive sunt controlate pentru fiecare
lucrator si ca nu este depasita limita dozei efective pentru personalul expus
profesional;
f) sa asigure echipamentele tehnice de protectie a personalului,
echipamentul individual de radioprotectie, aparatura de masura si control al
parametrilor fizici, aparatura de masura si control dozimetric, instalatiile de
decontaminare si acordare a primului ajutor;
g) sa doteze conform cerintelor Autoritatii laboratoarele care functioneaza
in cadrul programului de radioprotectie si sa asigure pregatirea de
specialitate a personalului care lucreaza in aceste laboratoare;
h) sa mentina performantele programului de radioprotectie la nivelul cerut
de prezentele norme;
i) sa intretina si sa inspecteze conform procedurilor instalatiile,
echipamentele, aparatura si amenajarile mentionate la lit. g) si h);
j) sa se asigure prin supraveghere ca lucratorii isi desfasoara activitatea
respectand instructiunile specifice de operare de la locul de munca;
k) sa se asigure ca fiecare lucrator si supraveghetor expus profesional
este instruit corespunzator asupra practicilor de radioprotectie si ca este
informat in scris despre natura, sursa si efectele potentiale ale expunerii la
radiatii ionizante asupra starii de sanatate, precum si asupra modului de
asigurare a controlului concentratiilor de gaze si pulberi radioactive din
atmosfera locurilor de munca prin ventilatie adecvata, functionarea corecta a
sistemelor de protectie si radioprotectie, igiena personala si utilizarea
corecta a echipamentului individual de radioprotectie;
l) sa stabileasca niveluri de referinta ale concentratiei de gaze si
pulberi radioactive, la depasirea carora se va interveni prin intensificarea
ventilatiei sau alte masuri tehnice, in vederea reducerii sub nivelurile de referinta;
m) sa informeze lucratorii ca fumatul asociat cu expunerea la radon creste
riscurile pentru starea de sanatate si sa ii sfatuiasca sa renunte la fumat;
n) sa transmita Autoritatii, la termenele stabilite de aceasta, informatii
privind marimea dozelor si concentratiilor de gaze si pulberi radioactive
masurate la locurile de munca;
o) sa asigure informarea lucratorilor privind rezultatele monitorizarii
individuale si radiologice a mediului de lucru;
p) sa intretina si sa dezvolte un sistem care:
(i) sa incurajeze o atitudine de interes si invatare fata de
radioprotectie;
(ii) sa descurajeze o atitudine de nerespectare a politicilor si
procedurilor;
(iii) sa identifice problemele ce afecteaza protectia si securitatea;
(iv) sa identifice in mod clar responsabilitatile individuale;
(v) sa asigure calificarea, instruirea si reinstruirea lucratorilor expusi
profesional, conform cerintelor prezentelor norme;
(vi) sa stabileasca limite clare ale nivelurilor administrative la care se
iau deciziile;
(vii) sa asigure consultarea si cooperarea lucratorilor, dupa caz;
q) sa stabileasca programe de asigurare a calitatii privind respectarea
cerintelor de radioprotectie si proceduri de evaluare a eficacitatii masurilor de
radioprotectie, in conformitate cu prevederile normelor de asigurare a
calitatii si standardelor ISO 9002;
r) sa raporteze Autoritatii orice eliberare accidentala sau neprogramata de
contaminanti radioactivi din ori in interiorul instalatiei de minerit, de
preparare sau de gospodarire a deseurilor, precum si sa informeze Autoritatea
despre degradarea, slabirea anormala ori caderea iminenta a oricaror componente
sau sisteme, acolo unde o astfel de eliberare, degradare, slabire ori cadere
poate constitui sau contribui la un risc radiologic semnificativ pentru starea
de sanatate si securitatea lucratorilor ori ar putea avea un impact radiologic
semnificativ asupra mediului;
s) sa implementeze numai cu acordul prealabil in scris al Autoritatii orice
modificare in structura sa organizatorica si orice alte modificari care pot
afecta direct sau indirect capacitatea sa de a indeplini responsabilitatile
privind radioprotectia personalului expus profesional, a populatiei si a
mediului inconjurator;
t) sa asigure supravegherea medicala a personalului expus profesional la
radiatii ionizante, prin servicii de medicina muncii acreditate de Ministerul
Sanatatii si Familiei.
Art. 33
(1) Titularul de autorizatie intocmeste instructiuni practice de operare
locala, scrise, pentru fiecare loc de munca.
(2) Instructiunile de operare locala vor include nivelurile de referinta
relevante si masurile de control al expunerilor, debitelor de doza si
concentratiilor contaminantilor.
(3) Pentru situatiile de depasire a fiecarui nivel de referinta se
stabilesc actiuni corective ce se efectueaza intr-un interval de timp
prestabilit.
(4) Instructiunile de operare locala vor include prevederi din diverse
componente ale programului de radioprotectie, dupa caz, cum sunt:
a) monitorizarea expunerii si contaminarii;
b) mentinerea calitatii si cantitatii adecvate de aer ventilat;
c) controlul ventilatiei, incluzand prevederile actiunilor alternative
pentru situatia de cadere a sistemului de ventilatie;
d) folosirea echipamentului individual de protectie;
e) igiena personala;
f) supravegherea starii de sanatate;
g) gospodarirea deseurilor radioactive;
h) monitorizarea mediului;
i) controlul calitatii;
j) pregatirea personalului si asigurarea cunostintelor de securitate
radiologica;
k) pastrarea inregistrarilor, dosarelor si rapoartelor;
l) raportari.
Art. 34
(1) Titularul de autorizatie este obligat sa instituie un sistem propriu de
control care trebuie:
a) sa asigure examinarea echipamentelor noi sau modificate semnificativ,
inainte de a deveni operationale, si supravegherea instalarii acestora, in
scopul asigurarii integritatii si functionarii corecte a sistemelor de
securitate si avertizare;
b) sa verifice eficacitatea controalelor tehnice si sa asigure evaluarea
consecintelor oricaror modificari;
c) sa verifice daca exista o repartizare scrisa a sarcinilor pe diverse
niveluri de conducere, corelate cu structurile organizatorice corespunzatoare;
d) sa verifice daca toti lucratorii beneficiaza periodic de reinstruire si
daca detin permis de exercitare valabil pentru activitatea respectiva;
e) sa verifice daca toti lucratorii inteleg responsabilitatile individuale
si de grup privind controlul expunerii la radiatii, la gaze si la pulberi
radioactive si daca sunt supravegheati adecvat;
f) sa verifice daca la toate locurile de munca exista copii ale
instructiunilor practice de operare relevante, lizibile si usor accesibile
lucratorilor;
g) sa verifice daca continutul instructiunilor practice de operare este
cunoscut de toti lucratorii interesati si daca prevederile acestora sunt
integral respectate;
h) sa faca evaluari periodice ale programelor de radioprotectie cu scopul
identificarii deficientelor si redundantelor; intervalul dintre evaluari
depinde de amploarea activitatilor, de marimea dozelor incasate obisnuit, de
marimea riscului si de alti parametri de operare;
i) sa identifice tendintele si sa aplice masuri de corectare;
j) sa tina sub supraveghere posturi si locuri de munca in vederea reducerii
dozelor cat mai mult, rational, posibil;
k) sa verifice daca supravegherea starii de sanatate a lucratorilor este
asigurata conform prevederilor reglementarilor specifice emise de Ministerul
Sanatatii si Familiei.
(2) Toate controalele prevazute la alin. (1) se inregistreaza si se includ
intr-un sistem de evidenta ce va contine si modul de remediere a deficientelor
constatate.
Art. 35
(1) Titularul de autorizatie trebuie sa numeasca una sau mai multe persoane
cu autoritatea de a dispune masuri imediate de corectie, atunci cand o lucrare
sau o activitate devine nesigura din punct de vedere al radioprotectiei.
(2) Persoana numita conform alin. (1) trebuie investita cu autoritatea de a
opri o lucrare sau o activitate daca nu se pot aplica masuri imediate de
corectie sau daca masurile imediate aplicate nu remediaza in totalitate
deficientele de radioprotectie.
Responsabilitatile lucratorilor
Art. 36
Lucratorii au urmatoarele obligatii:
a) sa respecte toate regulile, procedurile si reglementarile pentru
controlul expunerii la radiatii ionizante si substante radioactive, stabilite
de titular;
b) sa utilizeze conform instructiunilor de lucru:
(i) dispozitivele, utilitatile si echipamentele de protectie colectiva si
individuala destinate limitarii expunerii la radiatii ionizante si substante
radioactive;
(ii) dozimetrele individuale si alte dispozitive de monitorizare destinate
evaluarii expunerii la radiatii si substante radioactive;
c) sa coopereze cu titularul de autorizatie in domeniile securitatii
radiologice, supravegherii starii de sanatate si programelor de evaluare a
dozelor;
d) sa raporteze administratiei orice situatie de care a luat cunostinta si
despre care crede ca poate contribui sau cauza o crestere a riscului pentru
starea lor de sanatate ori a oricaror alti lucratori sau care ar putea provoca
o eliberare accidentala ori neprogramata de contaminanti radioactivi;
e) sa se abtina de la orice manipulari neatente sau nechibzuite de
materiale, utilaje ori dispozitive sau de la orice actiuni intentionate care
pot produce riscuri ori expuneri inutile pentru ei si ceilalti lucratori;
f) sa accepte sfaturile, instructiunile si pregatirea privind securitatea
radiologica, care ii vor ajuta sa efectueze lucrul in acord cu recomandarile
prezentelor norme;
g) sa aplice intocmai procedurile concepute pentru inlaturarea generarii si
eliberarii de pulberi continand uraniu si toriu si procedurile privind
verificarea nivelurilor expunerii si a concentratiilor de materiale radioactive
in atmosfera locurilor de munca;
h) sa evite eliberarea accidentala si neprogramata de substante radioactive
in exteriorul sau in interiorul instalatiilor de minerit si de preparare a
minereurilor de uraniu si de toriu sau al instalatiilor de gospodarire a
deseurilor radioactive asociate acestora;
i) sa raporteze orice inhalare accidentala sau suspiciune de inhalare
accidentala de substante radioactive;
j) sa respecte semnificatia tuturor avertismentelor, semnelor si semnalelor
de avertizare;
k) sa respecte regulile de igiena personala cum sunt: spalarea mainilor
inainte de masa, utilizarea de haine de lucru curate si imbaierea sub dus la
sfarsitul programului de lucru;
l) sa fumeze numai in zonele in care fumatul este permis si numai dupa
spalarea temeinica a mainilor;
m) sa dea curs solicitarii de a participa la monitorizarea biologica in
vederea evaluarii contaminarii interne;
n) sa informeze responsabilul cu radioprotectia si administratia despre
orice afectiune medicala aflata in incompatibilitate cu cerintele privind
starea de sanatate, specifice locului de munca;
o) femeile trebuie sa informeze de indata responsabilul cu radioprotectia
si administratia in caz ca alapteaza sau in caz de sarcina.
Art. 37
Nici un lucrator, cu exceptia celor imputerniciti, nu trebuie sa actioneze,
sa schimbe locul, sa avarieze sau sa indeparteze semnele de avertizare,
dispozitivele de siguranta, echipamentele de ventilatie ori alte echipamente de
radioprotectie individuala sau colectiva ori sa intervina in orice metoda sau
proces tehnic de masura sau control al expunerii la radiatii si substante
radioactive.
CAP. 5
Programul de radioprotectie in instalatiile de minerit si de preparare a
minereurilor de uraniu si toriu
Scopul si structura programului de radioprotectie
Art. 38
Programul de radioprotectie reprezinta documentul de referinta
(factorul-cheie) pentru dezvoltarea si implementarea unei culturi de securitate
radiologica, care incurajeaza atitudinea de invatare in domeniul protectiei si
securitatii radiologice.
Art. 39
Programul de radioprotectie are urmatoarea structura:
a) atribuirea responsabilitatilor la diferite niveluri de conducere, luand
in considerare toate aranjamentele de organizare (de exemplu, cazul
lucratorilor externi);
b) desemnarea zonelor controlate si supravegheate;
c) reglementari locale pentru lucratori si supraveghetori;
d) organizarea supravegherii lucratorilor si locurilor de munca, incluzand
achizitionarea, calibrarea si intretinerea instrumentelor utilizate in
radioprotectie;
e) sistemul pentru inregistrarea si raportarea tuturor informatiilor legate
de controlul expunerii, deciziile privind masurile pentru protectia si
securitatea radiologica si supravegherea indivizilor;
f) programele de instruire privind riscurile, protectia si securitatea
radiologica;
g) metodele de analizare periodica si de audit al programelor de
radioprotectie;
h) planificarea in cazul actiunilor de remediere;
i) supravegherea starii de sanatate a personalului expus la radiatii
ionizante;
j) recomandarile pentru asigurarea calitatii si imbunatatirea programului
de radioprotectie.
Art. 40
Structura si continutul programului de radioprotectie se aproba de
Autoritate in procesul de autorizare.
Atribuirea responsabilitatilor
Art. 41
Responsabilitatea pentru implementarea programului de radioprotectie revine
titularului de autorizatie si persoanei legal constituite si inregistrate.
Art. 42
Titularul de autorizatie are obligatia sa utilizeze la conceperea si
aplicarea programului de radioprotectie experti acreditati sau organisme
acreditate de protectie radiologica, in conformitate cu prevederile art. 80 din
Normele fundamentale de securitate radiologica.
Art. 43
Expertii acreditati sau organismele acreditate care concep si implementeaza
programul de radioprotectie conform art. 42 pot fi si din afara persoanei legal
constituite care solicita autorizarea sau este titular de autorizatie, dar
aceasta pastreaza responsabilitatea pentru actiunile intreprinse in domeniul
asigurarii securitatii radiologice.
Art. 44
Programul de radioprotectie trebuie sa defineasca in mod clar
responsabilitatile fiecarui nivel ierarhic al conducerii, pornind de sus in
jos, si al fiecarui lucrator pentru fiecare aspect al programului de
radioprotectie.
Art. 45
Programul de radioprotectie trebuie conceput astfel incat sa asigure
cooperarea dintre persoanele implicate.
Art. 46
(1) Titularul de autorizatie, in functie de amploarea activitatilor
desfasurate in domeniul nuclear, poate constitui cu acordul Autoritatii un
consiliu de reprezentanti din diferite departamente preocupate de expunerea
profesionala, cu rolul de a aviza conducerea executiva a programului de
radioprotectie.
(2) Consiliul constituit conform alin. (1) are numai atributii
administrative si nu preia sub nici o forma atributiile sau sarcinile
expertilor in radioprotectie si ale organismului acreditat de protectie
radiologica.
Gestionarea surselor si materialelor radioactive
Art. 47
(1) Titularii de autorizatie si persoanele legal constituite inregistrate
trebuie sa conceapa si sa mentina un sistem de evidenta a surselor.
(2) Sistemul de evidenta mentionat la alin. (1) este parte a programului de
radioprotectie si constituie conditie de autorizare.
Art. 48
Pentru minereurile de uraniu si toriu si pentru concentratele obtinute din
prepararea acestora si de la statiile de tratare a apelor de mina sistemul
mentionat la art. 47 alin. (1) trebuie sa asigure evidenta scrisa, stricta si
la zi a:
a) cantitatilor de minereu scoase la gura fiecarei mine;
b) tuturor locatiilor de depozitare si a cantitatilor depozitate in fiecare
locatie;
c) cantitatilor de minereu transportate si expediate, pentru analize,
cercetari sau preparare, pentru fiecare destinatar;
d) minereurilor intrate in zona controlata pentru analize fizico-chimice,
cercetari tehnologice sau preparare;
e) cantitatilor de minereuri preparate, a concentratelor de uraniu si toriu
produse, pe tipuri de concentrate, a tuturor locatiilor de depozitare a
acestora si a cantitatilor depozitate in fiecare locatie;
f) cantitatilor de concentrate expediate, pentru fiecare destinatar.
Art. 49
Pentru toate celelalte surse, inclusiv pentru dispozitivele generatoare de
radiatii ionizante, sistemul trebuie sa asigure evidenta scrisa, stricta si la
zi a intrarilor, a iesirilor, a circulatiei si a consumului de astfel de surse,
precizand urmatoarele:
a) localizarea si descrierea fiecarei surse de radiatii pentru care este
responsabil;
b) activitatea si forma fizica a fiecarei surse pentru care este
responsabil;
c) instructiunile de manipulare a acestora si toate detaliile privind
eliminarea sau casarea acestora.
Cerinte privind zonarea
Art. 50
(1) La toate locurile de munca la care exista posibilitatea unei expuneri
la radiatii ionizante, superioara limitelor de doza pentru populatie prevazute
la art. 25 si 26 din Normele fundamentale de securitate radiologica, titularul
de autorizatie trebuie sa ia masuri in scop de radioprotectie, care vor fi
adaptate cailor specifice de expunere si naturii instalatiilor si surselor.
(2) Locurile de munca prevazute la alin. (1) vor fi clasificate in zone
controlate si zone supravegheate conform urmatoarelor criterii:
a) existenta sau probabilitatea aparitiei unor campuri semnificative de
radiatii gama;
b) existenta sau probabilitatea aparitiei unor concentratii semnificative
de gaze si pulberi radioactive;
c) existenta pericolului de contaminare prin imprastierea materialelor
radioactive sau prin deversari necontrolate de efluenti radioactivi.
Zonele controlate
Art. 51
Titularul de autorizatie desemneaza ca zona controlata orice zona in care
sunt necesare masuri specifice de radioprotectie pentru:
a) controlarea expunerilor normale sau prevenirea imprastierii contaminarii
in timpul conditiilor normale de lucru;
b) prevenirea sau limitarea pericolului de expunere la radiatii.
Art. 52
Din motive practice este recomandabil ca minele de uraniu sau toriu si
instalatiile de preparare sa fie desemnate in totalitate ca zone controlate.
Art. 53
La delimitarea zonei controlate titularul de autorizatie va lua in calcul
marimea expunerii normale din zona, probabilitatea si marimea potentialului de
expunere si necesitatea unor proceduri operationale pentru atingerea unor
niveluri optime de radioprotectie.
Art. 54
Referitor la zonele controlate titularul de autorizatie, in functie de
tipul instalatiei (minerit subteran, minerit de suprafata, instalatie de
preparare), are urmatoarele obligatii:
a) sa delimiteze zona controlata prin mijloace fizice;
b) sa instaleze panouri de avertizare cu simbolul pericolului de radiatii
in toate punctele de acces in zona controlata si in toate locurile de interes
din interiorul zonei controlate;
c) sa stabileasca masuri de radioprotectie, incluzand practici si proceduri
adecvate riscurilor de iradiere si de expunere la substante radioactive;
d) sa impuna restrictii de acces;
e) sa minimizeze riscul de extindere a contaminarilor radioactive prin confinarea
si izolarea materialelor radioactive in interiorul zonei controlate;
f) sa doteze orice persoana, inainte de a intra in zona controlata, cu
echipament de radioprotectie individuala si instrumente de monitorizare si
totodata sa asigure locuri de depozitare si pastrare a obiectelor personale si
a hainelor curate pana la terminarea programului de lucru;
g) sa organizeze colectarea echipamentelor de radioprotectie contaminate in
spatii separate, astfel incat sa fie eliminata orice posibilitate de
contaminare a hainelor curate;
h) sa amenajeze si sa puna la dispozitie tuturor celor care isi desfasoara
activitatea in zona controlata instalatii de decontaminare prin spalare si
instrumente de masura a contaminarii atat pentru personal, cat si pentru
echipamentul individual de radioprotectie;
i) sa organizeze masurarea contaminarii oricarui obiect sau material ce
urmeaza sa fie scos din zona controlata;
j) sa evalueze periodic conditiile din zona controlata in vederea
revizuirii si imbunatatirii masurilor de radioprotectie sau a restrangerii
limitelor zonei controlate.
Zonele supravegheate
Art. 55
Titularul de autorizatie desemneaza ca zona supravegheata acea zona care nu
este desemnata ca zona controlata, dar in care expunerile trebuie tinute sub
observatie, chiar daca masurile specifice de radioprotectie nu sunt necesare in
conditiile functionarii normale a instalatiilor.
Art. 56
Referitor la zonele supravegheate titularul de autorizatie, in functie de
natura si marimea riscului de iradiere, are urmatoarele obligatii:
a) sa delimiteze zona supravegheata prin metode adecvate;
b) sa asigure monitorizarea radiologica a mediului de lucru;
c) sa instaleze la toate punctele de acces in zona supravegheata panouri de
avertizare cu indicatii privind tipul zonei, natura surselor si a riscurilor
asociate;
d) sa evalueze periodic conditiile din zona supravegheata, in vederea
revizuirii si imbunatatirii programului de monitorizare sau a modificarii
limitelor zonei supravegheate.
Controlul accesului
Art. 57
Titularul de autorizatie are obligatia sa restrictioneze accesul
lucratorilor in zonele controlate si in zonele supravegheate strict la
intervalul de timp aprobat, in scopul atribuirii corecte a dozei pe baza
monitorizarii locului de munca.
Art. 58
Restrictionarea accesului in zonele controlate se realizeaza prin oricare
dintre sistemele bazate pe: utilizarea cartelelor magnetice, utilizarea
etichetelor sau supravegherea directa si inregistrarea intrarilor si iesirilor
de persoane, combinate cu amplasarea barierelor fizice prevazute in Normele de
protectie fizica in domeniul nuclear, aprobate prin Ordinul presedintelui
Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare nr. 382/2001.
Expertii acreditati
Art. 59
La alcatuirea si implementarea programelor de radioprotectie in
instalatiile de minerit si preparare a minereurilor de uraniu si toriu
titularii de autorizatie vor utiliza experti in urmatoarele domenii:
a) radioprotectie si dozimetrie;
b) ventilatie;
c) medicina muncii;
d) securitate industriala.
Art. 60
Expertii in radioprotectie si dozimetrie trebuie sa fie acreditati de
Autoritate conform reglementarilor specifice.
Art. 61
Expertii acreditati in radioprotectie si dozimetrie sau organismele
acreditate de radioprotectie din afara structurii titularului de autorizatie
vor fi angajate de acesta prin contract de consultanta.
Art. 62
(1) Titularul de autorizatie are obligatia sa se asigure ca expertii
acreditati angajati pentru radioprotectie coopereaza strans cu persoanele
responsabile pentru controlul riscurilor neradiologice specifice acestor
activitati.
(2) Titularul de autorizatie are obligatia de a asigura expertilor
acreditati autoritatea necesara aducerii la indeplinire a prevederilor art. 35.
Responsabilul cu securitatea radiologica
Art. 63
Titularul de autorizatie are obligatia sa desemneze in scris, in conditiile
art. 42 din Normele fundamentale de securitate radiologica, cel putin cate un
responsabil cu securitatea radiologica pentru fiecare zona
controlata/supravegheata din domeniul mineritului si prepararii minereurilor de
uraniu si toriu, care va raspunde de aplicarea prezentelor norme.
Art. 64
Responsabilul cu securitatea radiologica are urmatoarele atributii:
a) sa coordoneze elaborarea si implementarea programului de radioprotectie;
b) sa informeze in scris conducerea executiva a titularului de autorizatie
despre toate aspectele radioprotectiei, incluzand monitorizarea individuala,
echipamentele individuale de radioprotectie si procedurile administrative;
c) sa identifice toate sursele si materialele radioactive din mediul de
lucru;
d) sa coordoneze intocmirea procedurilor in baza carora sa se desfasoare
activitatile de radioprotectie;
e) sa conduca activitatile de monitorizare individuala, de monitorizare a
locurilor de munca si orice alt program special de monitorizare;
f) sa conduca, dupa caz, impreuna cu responsabilul cu ventilatia,
programele de combatere, prelevare si monitorizare a pulberilor;
g) sa conduca programele de calibrare a tuturor dozimetrelor si
instrumentelor folosite la monitorizarea individuala si la monitorizarea
locurilor de munca;
h) sa se asigure ca dozele sunt evaluate corect;
i) sa organizeze pastrarea tuturor inregistrarilor referitoare la expuneri,
sa se asigure ca inregistrarile sunt bine pastrate si periodic sa elaboreze
rezumate privind marimea expunerilor;
j) sa analizeze inregistrarile expunerilor pentru a depista orice date
anormale, depasiri ale nivelurilor de referinta sau orice alte expuneri
accidentale, sa investigheze aceste date, sa elaboreze si sa transmita
conducerii administrative rapoarte scrise cu recomandari adecvate;
k) sa colaboreze si sa informeze medicul abilitat despre conditiile de
mediu de la locurile de munca;
l) sa se asigure ca protectia respiratorie, atunci cand este necesara, este
in concordanta cu prevederile prezentelor norme;
m) sa evalueze periodic programul de radioprotectie;
n) sa conduca partea de radioprotectie a oricarui program de monitorizare;
o) sa participe la programele de instruire a lucratorilor; sa dezvolte si
sa aprobe toate materialele de instruire legate de radioprotectie;
p) semestrial sa elaboreze rapoarte complete de radioprotectie;
q) sa transmita conducerii administrative a titularului de autorizatie
informarile si rapoartele de radioprotectie;
r) sa transmita Autoritatii prin titularul de autorizatie informarile si
rapoartele de radioprotectie.
Responsabilul cu ventilatia
Art. 65
Responsabilul cu ventilatia trebuie sa fie posesor de permis de exercitare
de nivel 2.
Art. 66
Responsabilul cu ventilatia are urmatoarele atributii si responsabilitati:
a) sa informeze conducerea administrativa asupra tuturor problemelor legate
de sistemele de ventilatie si purificare a aerului;
b) sa asigure buna functionare a sistemelor de ventilatie, conform
proiectarii, si sa initieze modificarea si dezvoltarea acestora in functie de
necesitati;
c) sa certifice ca masuratorile de debite si viteze ale aerului sunt facute
corect;
d) sa se asigure ca toate instrumentele utilizate in ventilatie sunt
calibrate;
e) sa conduca impreuna cu responsabilul cu radioprotectia programul de
masurare si control al concentratiei de pulberi;
f) sa participe la programele de instruire a lucratorilor; sa dezvolte si
sa aprobe toate materialele de instruire legate de ventilatie si controlul
concentratiilor de pulberi;
g) sa cunoasca proprietatile radonului, toronului si ale descendentilor
acestora.
Art. 67
Titularul de autorizatie, cu acordul prealabil al Autoritatii, poate
incredinta exercitarea atributiilor responsabilului cu radioprotectia si ale
responsabilului cu ventilatia unei singure persoane.
Medicul abilitat
Art. 68
Responsabilitatile medicului abilitat, la care se face referire la art. 59,
sunt stabilite in reglementarile specifice emise de Ministerul Sanatatii si
Familiei.
Art. 69
Persoana care a fost scoasa din motive medicale de la un loc de munca cu
expunere profesionala se poate intoarce in mediul radioactiv numai cu avizul
medicului abilitat.
Art. 70
Lucratorul expus profesional, descoperit inapt din punct de vedere medical
in raport cu cerintele starii de sanatate specifice locului sau de munca,
trebuie sa fie transferat la un alt loc de munca compatibil cu starea sa de
sanatate, la propunerea medicului abilitat.
Monitorizarea si evaluarea dozei
Art. 71
(1) Titularul de autorizatie are obligatia sa asigure monitorizarea
corespunzatoare a tuturor lucratorilor care lucreaza permanent sau ocazional in
zona controlata a instalatiilor de minerit si de preparare a minereurilor de
uraniu si toriu.
(2) Este obligatorie asigurarea dozimetriei individuale pentru toti
lucratorii din categoria A, care pot fi expusi la o doza totala rezultata pe
toate caile de expunere de cel putin 6 mSv/an, conform art. 48 si 55 din
Normele fundamentale de securitate radiologica.
(3) In acest scop toti lucratorii din categoria A de expunere la radiatii
ionizante trebuie sa poarte in mod obligatoriu dozimetre individuale.
Art. 72
In anumite cazuri bine fundamentate, in care monitorizarea individuala este
nepotrivita sau inadecvata, prin exceptie de la prevederile art. 71 si cu
acordul prealabil al Autoritatii, doza se poate calcula si atribui de un
organism dozimetric acreditat, pe baza rezultatelor monitorizarii locului de
munca si a informatiilor privind localizarea si durata expunerii lucratorului.
Art. 73
In toate cazurile dozele se atribuie de un organism dozimetric acreditat
care tine si evidenta acestora.
Art. 74
Pentru orice lucrator care lucreaza in zona supravegheata sau care intra
ocazional intr-o zona controlata, dar care nu poate incasa pe toate caile de
expunere o doza efectiva insumata de cel putin 6 mSv/an, cu acordul Autoritatii
se poate renunta la monitorizarea individuala, dar expunerea profesionala a
acestuia se evalueaza pe baza monitorizarii locurilor de munca, in conditiile
art. 72.
Masurarea debitelor dozei date de expunerea externa
Art. 75
(1) Masurarea debitelor dozei date de expunerea externa se face la toate
locurile de munca din zonele controlate si supravegheate, precum si pe traseele
principale de circulatie a personalului, cu dispozitive de insumare a dozei pe
perioada fiecarui schimb sau pe perioade mai lungi.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), cu acordul Autoritatii,
monitorizarea unor locuri de munca din zona controlata si a locurilor de munca
din zona supravegheata se poate efectua prin determinarea debitului dozei date
de expunerea externa, cu o frecventa de masurare stabilita in procesul de
autorizare si consemnata in procedurile de operare locala.
(3) La fiecare loc de munca masuratorile se efectueaza in zona in care
lucratorii stau cea mai mare parte a timpului de lucru.
Masuratorile concentratiei radonului si a descendentilor sai
Art. 76
(1) Masurarea concentratiei radonului si a descendentilor sai si, dupa caz,
a toronului se face la toate locurile de munca din zonele controlate, precum si
pe traseele principale de circulatie a personalului, cu dispozitive de masurare
si inregistrare continua pe perioada fiecarui schimb sau pe perioade mai lungi.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), cu acordul Autoritatii,
monitorizarea unor locuri de munca din zona controlata si a locurilor de munca
din zona supravegheata se poate efectua prin masurarea discontinua a
concentratiei radonului si a descendentilor acestuia si, dupa caz, a toronului,
cu o frecventa de masurare stabilita in procesul de autorizare si consemnata in
procedurile de operare locala.
(3) La fiecare loc de munca masuratorile se efectueaza in zona in care
lucratorii stau cea mai mare parte a timpului de lucru.
Art. 77
In cazul masuratorilor discontinue, efectuate conform art. 76 alin. (2),
factorul de echilibru se determina cel putin trimestrial.
Art. 78
Frecventa de masurare a concentratiei radonului si a descendentilor
acestuia si, dupa caz, a toronului se mareste daca:
a) concentratia masurata depaseste valoarea masurata in mod obisnuit in
acel loc de munca;
b) au loc schimbari majore in sistemul de ventilatie, in planul minei sau
in metoda de extragere a minereului;
c) nivelul de referinta al concentratiei radonului in aer, de 370 Bq/mc,
este depasit, radonul fiind considerat in echilibru de 100% cu descendentii sai
de viata scurta;
d) este suspectata o crestere a concentratiei de radon;
e) se verifica eficacitatea unor masuri corective.
Masurarea concentratiei si activitatii pulberilor
Art. 79
Activitatea alfa a pulberilor aeropurtate se monitorizeaza printr-o metoda
de masurare continua, pe perioada de functionare a instalatiilor de ventilatie,
la locurile de munca unde expunerea datorata inhalarii pulberilor radioactive
aeropurtate este mai mare de 1/10 din limita dozei efective pentru personalul
expus profesional.
Art. 80
Pentru celelalte locuri de munca frecventa masurarii activitatii alfa a
pulberilor atmosferice aeropurtate se stabileste in procesul de autorizare si
se consemneaza in procedurile de operare locala.
Art. 81
Marimea expunerii generate de nivelul concentratiei pulberilor radioactive
aeropurtate este factorul determinant in stabilirea tipului si continutului
oricarui program de monitorizare individuala.
Masurarea contaminarii nefixate de suprafata
Art. 82
(1) Contaminarea nefixata de suprafata a lucratorilor si a echipamentului
individual de protectie se masoara la orice parasire a zonei controlate, ce
trebuie sa coincida cu intrarea dinspre zona controlata in grupul social ce
include vestiarele speciale de pastrare a echipamentului de radioprotectie si
instalatiile de decontaminare a personalului.
(2) Persoanele declarate contaminate extern dupa efectuarea masuratorilor
conform alin. (1) se remasoara dupa decontaminarea prin imbaiere.
(3) Contaminarea nefixata a suprafetelor structurilor instalatiilor si a
echipamentelor de la locurile de munca din zona controlata si supravegheata se
masoara cu o frecventa ce se stabileste in procesul de autorizare si se
consemneaza in procedurile de operare locala.
Art. 83
(1) Nivelurile contaminarii maxime admise pentru suprafetele de lucru si
echipamentul individual de protectie la radiatii sunt cele prevazute in coloana
3 a tabelului nr. 2-B din Normele fundamentale de securitate radiologica.
(2) Nivelurile maxime ale contaminarii nefixate, admise pentru suprafetele
echipamentelor individuale de lucru, sunt de 0,4 Bq/cm^2 pentru emitatorii
beta, emitatorii gama si emitatorii alfa de toxicitate scazuta si de 0,04
Bq/cm^2 pentru toti ceilalti emitatori alfa.
Controlul sistemului de ventilatie
Art. 84
(1) La proiectarea sistemului de aeraj se utilizeaza cel mai mare debit de
aer proaspat rezultat din calculele in care se ia in considerare potentialul de
emanare al gazelor radioactive.
(2) Suplimentar, in cazul minelor declarate grizutoase, la proiectarea
sistemului de aeraj trebuie indeplinite si cerintele specifice impuse de
pericolul de explozie a metanului.
(3) Este recomandabil ca lucrarile miniere subterane destinate dirijarii
curentilor de aer proaspat sa fie sapate in steril, iar acolo unde conditiile
locale nu permit acest lucru, zonele mineralizate traversate sa fie acoperite
cu materiale care impiedica difuzia radonului si toronului.
Art. 85
Masuratorile debitelor la intrarea si la iesirea canalelor de circulatie a
aerului trebuie sa demonstreze ca scurgerile si pierderile de aer sunt sub
control si ca sistemul de aeraj in ansamblu functioneaza la parametrii
proiectati.
Art. 86
Intretinerea si controlul sistemului de aeraj se asigura in baza unui
program astfel conceput incat sa detecteze imediat orice deteriorari sau
deficiente si sa asigure remedierea rapida a acestora.
Art. 87
La locurile de munca in care sistemul primar de ventilatie nu asigura
reducerea concentratiilor de pulberi si de gaze radioactive sub limitele
stabilite prin programul de radioprotectie se introduce suplimentar un sistem
auxiliar de aeraj, alcatuit din conducte flexibile. Sistemul auxiliar de aeraj
se pozitioneaza astfel incat sa evite orice recirculare a aerului contaminat la
locurile de munca.
Art. 88
(1) Valorile debitelor de aer se verifica si se inregistreaza periodic la
toate locurile de munca si statiile fixe cu frecventa stabilita in procedura de
operare locala.
(2) Valorile masurate se compara cu cele asteptate din modelarea termenilor
sursa pe tipuri de contaminanti.
(3) Sursele parazite de contaminare a aerului, reprezentate de aerul
recirculat din vechile zone de lucru sau din zonele in care temporar nu se mai
lucreaza, se elimina prin izolarea acestora prin indiguire.
Art. 89
Aerajul in serie al locurilor de munca se admite numai in cazuri bine
justificate si numai cu acordul Autoritatii, cu conditia ca in ultimul loc de
munca doza efectiva incasata pe toate caile sa nu depaseasca limita de doza
efectiva pentru personalul expus profesional.
Art. 90
Orice lucrare miniera subterana care depaseste lungimea de 6 m se asigura
cu aeraj mecanizat.
Art. 91
La puturile si santurile de prospectiuni pentru minereuri de uraniu si
toriu, la care se masoara concentratii de gaze radioactive care genereaza o
doza efectiva mai mare de 6 mSv/an, se vor lua masuri de reducere a
concentratiilor acestora prin instalarea si punerea in functiune a unor sisteme
mecanice de aeraj.
Art. 92
Dupa orice intrerupere a functionarii instalatiilor principale de aeraj,
precum si dupa puscare accesul lucratorilor la locurile de munca se va admite
numai dupa un timp de functionare neintrerupta a sistemului de ventilatie,
stabilit prin procedura locala de operare, astfel incat sa se asigure situarea
nivelurilor concentratiilor de activitate din atmosfera locurilor de munca sub
limitele de referinta stabilite conform art. 32 lit. l).
Sistemul de evaluare a expunerii profesionale si de atribuire a dozelor
Art. 93
Sistemul de evaluare a expunerii profesionale si de atribuire a dozelor
este parte a programului de radioprotectie si conditie prealabila de
autorizare.
Art. 94
Sistemul de evaluare a expunerii profesionale si de calculare si atribuire
a dozelor trebuie sa demonstreze ca dozele efective sunt suficient de mici si
se incadreaza in limitele admise si totodata trebuie sa asigure informatii
complete pentru inregistrarea expunerilor profesionale individuale.
Art. 95
Sistemul de evaluare a expunerii profesionale si de calculare si atribuire
a dozelor trebuie sa asigure utilizarea tuturor datelor provenite din
monitorizarea individuala si din monitorizarea locurilor de munca.
Art. 96
Acolo unde dozele rezultate din expunerea interna sunt calculate numai pe
baza monitorizarii locului de munca conform prevederilor art. 72, pentru
comparare si verificare este obligatoriu ca cel putin un lucrator pe schimb si
loc de munca si cel putin 10% din totalul lucratorilor sa fie dotati cu:
a) dozimetre alfa individuale de tipul celor prevazute in anexa nr. 3 la
prezentele norme, pentru masurarea concentratiei descendentilor radonului, si
instrumente individuale de masurare a concentratiei si radioactivitatii
pulberilor aeropurtate, in activitatile de minerit si numai in anumite faze ale
activitatii de preparare, stabilite de Autoritate in procesul de autorizare;
b) dozimetre alfa individuale pentru masurarea concentratiei si
radioactivitatii pulberilor aeropurtate, in anumite faze ale activitatii de
preparare, stabilite de Autoritate in procesul de autorizare.
Art. 97
Expunerea profesionala individuala poate fi estimata pe baza monitorizarii
locurilor de munca si a cunoasterii timpului de lucru numai daca sunt
indeplinite urmatoarele conditii:
a) instrumentele folosite pentru determinarea debitelor dozei si
concentratiilor contaminantilor trebuie intretinute si calibrate periodic
conform programului de asigurare a calitatii definit in procedura de operare;
b) locatiile in care sunt instalate instrumentele de monitorizare a
locurilor de munca trebuie alese cu grija pentru ca inregistrarile sa fie
semnificative;
c) conditiile ambientale de temperatura si umiditate de la locul de
instalare a instrumentelor trebuie monitorizate cu grija pentru a estima
influenta lor asupra inregistrarilor;
d) probele recoltate in scopul monitorizarii locurilor de munca trebuie sa
reprezinte conditiile medii specifice;
e) perioadele de stationare la locurile de munca trebuie inregistrate
detaliat conform procedurii de operare.
Art. 98
Pentru un anumit grup de lucratori care isi desfasoara activitatea in
conditii de lucru similare se poate stabili o expunere medie cu ajutorul
monitorizarii individuale a unui subgrup reprezentativ de lucratori.
Art. 99
In situatia in care se suspecteaza ca un lucrator a incorporat cantitati
semnificative de material radioactiv este obligatorie monitorizarea individuala
a lucratorului prin recoltarea si analizarea produselor biologice (urina si
fecale).
Art. 100
Lucratorii care au incasat pe toate caile, conform rezultatelor
monitorizarii, in ultimii 10 ani o doza egala sau mai mare de 200 mSv se
masoara cu un contor pentru corpul uman.
Inregistrarea rezultatelor monitorizarii expunerii
Art. 101
(1) Titularul de autorizatie va pastra in conditiile si pe perioadele
mentionate la art. 64 din Normele fundamentale de securitate radiologica, atat
in format electronic, cat si in formulare tipizate, aprobate de Autoritate in procesul
de autorizare, inregistrarile privind expunerea profesionala a lucratorilor,
obtinute prin monitorizarea locurilor de munca si prin monitorizare
individuala.
(2) Inregistrarile privind intretinerea si calibrarea echipamentelor de
monitorizare personala se pastreaza pana cand lucratorul implineste 75 de ani,
dar nu mai putin de 30 de ani de la incetarea lucrului ca persoana expusa
profesional.
(3) Inregistrarile cu valorile debitului dozei si concentratiile gazelor si
pulberilor radioactive, pe locuri de munca, se pastreaza conform alin. (2).
(4) Inregistrarile privind intretinerea si calibrarea echipamentelor de
monitorizare a locurilor de munca se pastreaza cel putin 10 ani.
Instruirea personalului
Art. 102
Programul general de pregatire si instruire periodica a lucratorilor expusi
profesional privind bazele securitatii radiologice si implicatiile expunerii la
radiatii ionizante asupra starii de sanatate trebuie sa cuprinda cel putin
urmatoarele:
a) principiile radioprotectiei (limite, optimizare);
b) marimile de baza si unitatile de masura in radioprotectie;
c) proprietatile uraniului, toriului, descendentilor acestora si
pulberilor;
d) scopul si metodele de estimare a dozelor efective incasate de lucratori,
incluzand monitorizarea individuala si monitorizarea locurilor de munca,
masurarea concentratiilor de pulberi, masurarea uraniului si toriului din
pulberi, masurarea concentratiilor radonului, toronului si descendentilor
acestora, masurarea nivelurilor radiatiilor beta si gama si a altor marimi de
interes;
e) practici de eliminare, limitare sau control al dozei incasate de
lucrator, incluzand igiena personala si tehnicile de baza de reducere a dozei,
cum sunt ecranarea, distanta fata de sursa si timpul de expunere;
f) persoanele care trebuie contactate in problemele de medicina muncii,
igiena radiatiilor si securitate radiologica;
g) obligatiile lucratorilor conform prevederilor legale emise de
Autoritate;
h) efectele expunerii la radiatii asupra starii de sanatate si riscul
suplimentar reprezentat de asocierea expunerii la radon si descendenti cu
fumatul;
i) semnificatia semnelor de avertizare.
Art. 103
Programul specific de pregatire si instruire periodica a lucratorilor
privind riscul pentru starea de sanatate, reprezentat de specificul locurilor
de munca din domeniul mineritului si prepararii minereurilor de uraniu, trebuie
sa cuprinda cel putin urmatoarele:
a) locul de munca si riscul reprezentat de acesta pentru starea de sanatate;
b) metode si tehnici de lucru in siguranta; ce este indicat si ce este
contraindicat in mineritul si prepararea minereurilor de uraniu si toriu;
c) masurile care trebuie luate dupa contactul fizic accidental cu o
substanta radioactiva sau dupa ingestia acuta a unor radionuclizi;
d) selectia, folosirea atenta si intretinerea instrumentelor,
echipamentelor si dozimetrelor individuale pentru radioprotectie;
e) scopul si modul de functionare a sistemului de ventilatie, importanta
respectarii recomandarilor responsabilului cu ventilatia si a necesitatii ca
sistemul de ventilatie sa functioneze in permanenta;
f) necesitatea raportarii imediate a oricaror probleme privind sistemul de
ventilatie catre seful direct sau responsabilul cu ventilatia;
g) scopul si metodele de control si de diminuare a concentratiilor
pulberilor radioactive in instalatiile de minerit si de preparare;
h) cerinte de autorizare, instructiuni de operare si modul specific de
aplicare in instalatiile de minerit si de preparare;
i) calea de contactare a responsabilului cu radioprotectia, a
responsabilului cu ventilatia, a medicului abilitat, a Autoritatii si a
reprezentantilor lucratorilor;
j) localizarea si modul de functionare a sistemelor de avertizare, alarmare
si comunicare;
k) cunoasterea planurilor de evacuare si localizarea iesirilor de urgenta;
l) localizarea punctului de prim ajutor.
Art. 104
Supraveghetorii trebuie sa fie instruiti suplimentar in urmatoarele
domenii:
a) radioprotectie si securitatea muncii;
b) analizarea dozelor si cunoasterea detaliata a tipurilor de expuneri
specifice mineritului si prepararii minereurilor de uraniu si toriu;
c) moduri si tehnici de supraveghere a factorilor conditiilor de munca.
Art. 105
(1) Titularul de autorizatie trebuie sa pastreze inregistrarile fiecarei
instruiri a fiecarui lucrator.
(2) Inregistrarile trebuie sa contina data la care a avut loc instruirea,
tipul instruirii, certificarile si programarile reinstruirii.
Art. 106
(1) Programele de instruire, materialele si metodele de instruire se
avizeaza de expertul acreditat sau de organismul acreditat de protectie
radiologica.
(2) Toate inregistrarile privind instruirea trebuie puse la dispozitia
Autoritatii, la cererea acesteia.
Art. 107
Titularul de autorizatie este obligat sa asigure pregatirea si reciclarea
persoanelor expuse profesional in conformitate cu prevederile art. 50 din
Normele fundamentale de securitate radiologica.
CAP. 6
Masuri tehnice si administrative de radioprotectie
Sistemul de ventilatie in instalatiile de minerit si preparare
Art. 108
(1) Metodele cele mai eficiente pentru minimizarea expunerii la aerosoli
radioactivi in mineritul si prepararea minereurilor de uraniu si toriu sunt:
a) proiectarea adecvata a sistemului de aeraj;
b) montarea, intretinerea si operarea sistemului de aeraj in cele mai bune
conditii;
c) izolarea cu diguri etanse a tuturor lucrarilor miniere in care nu se mai
lucreaza, in scopul reducerii suprafetei de emanare a gazelor radioactive;
d) o structura administrativa cu niveluri de decizie bine stabilite si
instruirea corespunzatoare a personalului care opereaza sistemele de
ventilatie.
(2) Masurile tehnice mentionate la alin. (1) trebuie aplicate cu prioritate
fata de utilizarea echipamentului individual de radioprotectie in scopul
minimizarii expunerii la aerosoli radioactivi si pulberi aeropurtate.
Art. 109
Sistemele primare si auxiliare de ventilatie trebuie astfel proiectate
incat sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa tina seama de planurile de dezvoltare ale minei radioactive;
b) sa separe eficient circuitele de aer proaspat de circuitele de aer uzat;
c) sa asigure o cantitate suficienta de aer proaspat pentru a prezerva
starea de sanatate a lucratorilor si pentru a minimiza expunerea la pulberi si
gaze radioactive la toate locurile de munca;
d) sa mentina la cel mai mic nivel rezonabil posibil factorul de echilibru
intre radon, toron si descendentii de viata scurta ai acestora.
Art. 110
(1) Sistemele primare si auxiliare de ventilatie si sistemele de masurare a
concentratiilor pulberilor trebuie sa functioneze in mod continuu pe perioadele
de lucru.
(2) Lucratorii trebuie sa paraseasca locul de munca la oprirea sau
defectarea sistemului de ventilatie, cu exceptia celor implicati in lucrarile
de reparatii ale acestui sistem de ventilatie.
(3) In perioadele in care in sistemul de ventilatie se opereaza schimbari,
este defect sau este oprit se interzice reintoarcerea lucratorilor la locul de
munca pana la repornirea acestuia si reducerea concentratiilor de contaminanti
din atmosfera locurilor de munca la nivelurile stabilite prin procedurile de
operare.
Art. 111
Titularul de autorizatie trebuie sa conceapa si sa implementeze un program
de inspectie si de intretinere a echipamentelor de ventilatie, incluzand
ventilatoarele principale si auxiliare, sistemele de racire, sistemele de
incalzire si sistemele de conducte utilizate la transportul aerului.
Art. 112
(1) Titularul de autorizatie trebuie sa ia toate masurile necesare pentru a
impiedica intrarea neautorizata in orice zona subterana neventilata a minei.
(2) Lucrarile de intretinere, de modificare sau reparare a unui sistem de
ventilatie care nu functioneaza se vor efectua numai in conditiile indeplinirii
in totalitate a prevederilor art. 30, 31 si 32 din Normele fundamentale de
securitate radiologica.
Art. 113
Procedurile de operare a sistemului de ventilatie trebuie sa contina toate
masurile ce trebuie luate in cazul in care sistemul de ventilatie se
defecteaza.
Art. 114
(1) Este necesar sa se evite plasarea oricaror statii de lucru fixe in
curentii de aer uzat evacuat sau in zone in care debitul dozei expunerii
externe este semnificativ.
(2) Statiile de lucru fixe pot fi amplasate in conditiile de mediu
mentionate la alin. (1) numai daca operatorul actioneaza din cabine de
protectie alimentate cu aer filtrat.
Art. 115
(1) Trebuie sa fie monitorizate conditiile atmosferice speciale provocate
de inversiunile de temperatura, intrucat in cazul carierelor acestea conduc la
marirea concentratiilor de gaze radioactive.
(2) Atunci cand prin masuratorile de monitorizare mentionate la alin. (1)
se constata ca din cauza conditiilor atmosferice speciale concentratia gazelor
radioactive depaseste nivelul de referinta stabilit, titularul de autorizatie
trebuie sa dispuna masuri tehnice pentru scaderea concentratiilor sub limita de
referinta sau sa limiteze timpul de stationare a lucratorilor in zona
controlata.
Art. 116
In instalatiile de preparare a minereurilor de uraniu si toriu sistemul de
ventilatie trebuie sa realizeze urmatoarele:
a) sa mentina fiecare zona in depresiune;
b) sa improspateze aerul incintelor deservite pentru a impiedica depasirea
contaminarii admise;
c) sa impiedice dispersia contaminarii radioactive pe calea aerului;
d) sa asigure minimum 5 schimburi de aer pe ora;
e) deplasarea aerului intre zonele de lucru se face de la cele mai putin
contaminate spre cele mai intens contaminate;
f) gurile de introducere si cele de aspiratie vor fi plasate in asa fel
incat sa se asigure eliminarea eficace si omogena a aerului din incaperi,
respectiv din zonele de interes;
g) gurile de aspiratie vor fi prevazute cu prefiltre pentru a impiedica
colmatarea prea rapida a filtrelor principale, permitand fixarea pulberilor la
nivelul sursei de formare si retinerea aerosolilor lichizi;
h) aerul evacuat in atmosfera va fi filtrat si, dupa caz, trecut prin
capcane de retinere a particulelor radioactive. Filtrele si capcanele vor fi
situate cat mai aproape de sursele de contaminare si instalate in asa fel incat
sa poata fi manipulate usor si fara a produce contaminari;
i) cosul de evacuare si priza de aer se plaseaza astfel incat sa se evite
recircularea aerului uzat;
j) ventilatoarele de introducere si cele de aspiratie vor fi prevazute cu
dispozitive care sa impiedice inversarea sensului de circulatie a aerului in
caz de defectare;
k) in locurile unde este necesar trebuie sa se prevada ventilatoare de
rezerva pentru ventilatia de absorbtie;
l) conductele de aer proaspat trebuie sa se amplaseze astfel incat sa nu
treaca prin incaperi sau spatii contaminate;
m) coloana de aspiratie a aerului din incaperile contaminate va fi
amplasata astfel incat conducta de evacuare sa nu treaca prin incaperi sau
spatii de lucru a caror contaminare trebuie evitata.
Metode de diminuare a cantitatii de pulberi
Art. 117
Titularul de autorizatie trebuie sa conceapa si sa aplice un program unitar
de prelevare a probelor de pulberi aeropurtate in vederea verificarii masurilor
tehnice aplicate pentru minimizarea cantitatii acestora.
Art. 118
(1) In scopul reducerii concentratiilor pulberilor aeropurtate titularul de
autorizatie are obligatia sa aplice cel putin urmatoarele masuri:
a) sa minimizeze generarea pulberilor prin utilizarea unor tehnici miniere
adecvate, cum sunt: utilizarea de scheme de impuscare adecvate, perforajul
umed, utilizarea altor mecanisme si tehnici specifice de reducere a pulberilor;
b) pulberile vor fi retinute in imediata apropiere a sursei de generare
prin incasetare, reducerea presiunii aerului in zona sursei si eliberarea
acestuia numai dupa filtrare;
c) concentratia de pulberi ce nu a putut fi retinuta la sursa se va dilua
pana la niveluri acceptate prin introducerea in zona de lucru a aerului
proaspat la debitul necesar;
d) se vor optimiza vitezele de curgere a aerului astfel ca acesta sa nu
recircule pulberile depuse;
e) daca masurile tehnice mentionate nu asigura reducerea concentratiilor de
pulberi la nivelul admis, lucratorii vor opera din cabine inchise alimentate cu
aer filtrat.
(2) In instalatiile de preparare a minereurilor de uraniu si toriu se
aplica in plus urmatoarele masuri specifice de reducere a concentratiilor de
pulberi si gaze radioactive:
a) la toate locurile de munca cu degajare de pulberi, radon, vapori si gaze
toxice sau iritante se va asigura o ventilatie locala aspiranta, viteza de
aspiratie fiind de minimum 0,5 m/s in spatiul dintre hote si suprafetele de
lucru;
b) este interzisa evacuarea in atmosfera a aerului aspirat prin reteaua de
ventilatie fara o prealabila epurare. Distanta dintre capatul de evacuare al
coloanei de ventilatie si cea mai apropiata cladire nu va fi mai mica de 20 m;
c) la toate locurile de munca cu degajare de pulberi se va face curatarea
pulberilor depuse pe suprafetele de lucru la terminarea fiecarui schimb si cel
putin o data pe saptamana se va face curatarea generala. Curatarea se face cu
apa din abundenta, dupa aspirarea prealabila a pulberilor;
d) maturarea sau stergerea uscata a pulberilor este interzisa. Calitatea
curateniei se controleaza zilnic de catre personalul responsabil cu securitatea
radiologica;
e) la toate locurile de munca la care exista posibilitatea aparitiei unor
concentratii periculoase de radon sau a cresterii nivelului expunerii externe
peste nivelurile de referinta stabilite se vor instala dispozitive automate de
avertizare si semnalizare;
f) punctele de transbordare si incarcare a minereului si concentratelor
trebuie construite astfel incat sa se impiedice dispersia pulberilor in aer,
inclusiv prin utilizarea procedeelor umede pentru indepartarea pulberilor
produse;
g) benzile transportoare trebuie construite astfel incat la functionarea
lor sa se reduca cat mai mult posibil riscul de producere si de dispersare
accidentala a pulberilor;
h) pulberile fine care adera de benzile transportoare trebuie indepartate
in mod continuu printr-un sistem adecvat.
Eliberarea materialelor si echipamentelor de sub regimul de autorizare
Art. 119
Titularul de autorizatie va intocmi si va aplica proceduri de decontaminare
si de masurare a contaminarii pentru toate tipurile de materiale si echipamente
pe care intentioneaza sa le elibereze de sub regimul de autorizare si sa le
scoata din zonele controlate sau supravegheate.
Art. 120
Materialele si echipamentele se scot din zonele controlate ale
instalatiilor autorizate de minerit si preparare a minereurilor de uraniu si
toriu numai daca sunt respectate cumulativ urmatoarele conditii:
a) expertul acreditat a certificat ca nivelurile de contaminare a
materialelor si echipamentelor ce se intentioneaza sa fie eliberate de sub
regimul de autorizare si scoase din zona controlata sunt mai mici decat
limitele de eliberare prevazute de prezentele norme;
b) titularul de autorizatie tine evidenta stricta si la zi a tuturor
materialelor si echipamentelor scoase, inclusiv a datelor de eliberare si a
destinatiei acestora;
c) titularul de autorizatie notifica de fiecare data Autoritatii intentia
de eliberare si de scoatere a materialelor cu cel putin 20 de zile inainte de
data efectiva de scoatere;
d) in notificare titularul de autorizatie va preciza tipurile si
cantitatile de materiale ce urmeaza a fi eliberate si scoase din zona
controlata, precum si destinatiile acestora pe tipuri si cantitati.
Art. 121
Materialele si echipamentele care dupa decontaminare prezinta o activitate
mai mare decat limitele de eliberare prevazute de legislatia in vigoare se
gestioneaza ca deseuri radioactive.
Echipamentul individual de protectie la radiatii ionizante si asigurarea
igienei personale
Art. 122
In functie de riscul de contaminare titularul de autorizatie are obligatia
sa doteze lucratorii expusi profesional cu echipament individual de protectie
la radiatii ionizante, alcatuit, dupa caz, din: haine de lucru cu rol de
radioprotectie, casti, manusi de protectie, ochelari de protectie, costume
etanse, incaltaminte impermeabila de protectie, bonete, lenjerie, ciorapi si
sorturi de protectie.
Art. 123
Lucratorii care utilizeaza echipamentele individuale de protectie la
radiatii ionizante, in functie de complexitatea acestora, trebuie instruiti
asupra modului de folosire, de verificare si intretinere, precum si asupra
limitelor acestora.
Art. 124
Echipamentul individual de protectie la radiatii ionizante trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa corespunda tuturor cerintelor prevazute in Normativul de acordare si
de utilizare a echipamentului individual de protectie la radiatii ionizante
RP06/1997, aprobat prin Ordinul ministrului apelor, padurilor si protectiei
mediului nr. 318/1997, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
111 bis din 4 iunie 1997;
b) sa fie certificat prin autorizatie de securitate radiologica si aprobat
de Ministerul Sanatatii si Familiei;
c) sa fie confortabil si usor de utilizat.
Art. 125
(1) Titularul de autorizatie nu va distribui echipament de protectie
respiratorie doar pentru a se incadra in limita de doza efectiva pentru
personalul expus profesional, exceptand cazurile de urgenta, pentru reparare si
intretinere, in conditiile art. 30 - 32 din Normele fundamentale de securitate
radiologica.
(2) Echipamentul de protectie respiratorie trebuie sa indeplineasca
cerintele prevazute in anexa nr. 4 la prezentele norme.
Art. 126
(1) Imbracamintea de strada si echipamentul individual de radioprotectie se
pastreaza in vestiare speciale separate, amenajate in grupul social amplasat la
limita dintre zona controlata si zona supravegheata.
(2) In grupurile sociale mentionate la alin. (1) se organizeaza trasee care
impiedica raspandirea contaminarii la schimbarea hainelor de strada cu cele de
lucru si invers si se amenajeaza obligatoriu dusuri pentru decontaminarea
lucratorilor.
Art. 127
(1) Titularul de autorizatie trebuie sa asigure serviciile de decontaminare
a echipamentului individual de protectie la radiatii ionizante prin sisteme cu
vacuum si prin spalare, dupa caz.
(2) Eficienta decontaminarii se verifica prin masurarea adecvata a echipamentului
care a fost decontaminat conform alin. (1).
(3) Echipamentele individuale care dupa aspirarea contaminarii nefixate,
prin vacuumare si spalare, prezinta niveluri ale contaminarii mai ridicate
decat limitele admise se trateaza ca deseuri radioactive.
(4) Serviciile de decontaminare a echipamentului individual de protectie la
radiatii ionizante pot fi efectuate si de alte persoane legal constituite,
altele decat cele care opereaza in domeniul mineritului si prepararii
minereurilor de uraniu si toriu, cu conditia ca acestea sa detina autorizatie
eliberata de Autoritate conform legii.
Art. 128
In vederea asigurarii igienei personale a lucratorilor expusi profesional
titularul de autorizatie trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa amenajeze grupuri sociale disponibile pentru toti lucratorii la
limita dintre zonele controlate si supravegheate, conform art. 126;
b) sa amenajeze in interiorul zonei controlate grupuri sanitare disponibile
pentru toti lucratorii;
c) sa aloce un timp suficient pentru ca fiecare lucrator sa se poata spala
inainte de pauza de masa si la sfarsitul programului de lucru;
d) sa asigure in zona supravegheata amenajari curate, usor accesibile
fiecarui lucrator pentru servirea mesei, dotate cu apa potabila, aer curat si
instalatii de spalare a mainilor;
e) toate amenajarile de asigurare a igienei personale trebuie sa fie
proiectate, supravegheate si intretinute intr-o maniera corespunzatoare
normelor specifice de asigurare a sanatatii publice.
Primul ajutor
Art. 129
(1) Titularul de autorizatie are obligatia sa amplaseze si sa amenajeze
corespunzator cel putin cate un punct de prim ajutor in fiecare zona
controlata.
(2) Titularul de autorizatie trebuie sa organizeze instruirea lucratorilor
in acordarea primului ajutor si sa se asigure ca punctele de prim ajutor sunt
cunoscute de toti lucratorii.
(3) Titularul de autorizatie elaboreaza impreuna cu alte organisme
specializate planul de actiune in caz de accident.
(4) Titularul de autorizatie are obligatia de a organiza verificarea
periodica a integritatii dotarii si functionalitatii punctelor de prim ajutor
si a truselor de urgenta.
(5) Titularul de autorizatie are obligatia de a afisa la loc vizibil
instructiunile privind functionalitatea punctelor de prim ajutor si de a
organiza impreuna cu organisme specializate simulari de interventii in caz de
accident.
Rotatia personalului expus profesional
Art. 130
(1) Rotatia personalului expus profesional nu constituie o solutie de
inlocuire a mijloacelor si masurilor tehnice de tinere sub control a expunerii
la radiatii ionizante.
(2) Titularul de autorizatie poate apela la rotatia personalului numai
pentru perioade limitate si numai la acele locuri de munca la care, desi se
aplica toate masurile tehnice de tinere sub control, se inregistreaza niveluri
inalte ale expunerii, cu conditia sa fie respectate limitele de doza prevazute
la art. 22 din Normele fundamentale de securitate radiologica.
CAP. 7
Supravegherea starii de sanatate
Art. 131
Titularul de autorizatie are obligatia sa asigure examenul medical la
angajarea in munca si cel de adaptare, controlul medical periodic si examenul
medical la reluarea muncii, precum si la sfarsitul angajarii, conform
reglementarilor Ministerului Sanatatii si Familiei.
Art. 132
Activitatea de supraveghere a starii de sanatate trebuie astfel organizata
incat sa permita in orice moment urmatoarele:
a) evaluarea starii de sanatate a lucratorilor;
b) asigurarea compatibilitatii initiale si pe parcurs dintre starea de
sanatate a lucratorilor si conditiile de la locul de munca;
c) accesul rapid la informatii utile in caz de:
(i) expunere accidentala sau boala profesionala;
(ii) efectuarea studiilor epidemiologice;
(iii) alte necesitati medico-legale;
d) consilierea competenta in caz de contaminare sau supraexpunere.
Art. 133
Evaluarea medicala la angajare trebuie sa aiba in vedere si abilitatile
persoanei de a purta echipament de protectie, de a auzi si de a raspunde in mod
adecvat la alarma declansata de depasirea unor limite ale concentratiilor
activitatii in atmosfera locurilor de munca sau la depasirea nivelului
prestabilit al debitului iradierii externe, precum si de a lucra cu echipamente
si instrumente specializate.
Art. 134
(1) La stabilirea continutului controlului medical periodic in mineritul si
prepararea minereurilor de uraniu si toriu se vor avea in vedere urmatoarele
conditii de lucru specifice acestor activitati:
a) lucratorii sunt expusi profesional si la zgomot, precum si la alte
pulberi, gaze si substante chimice nocive;
b) riscurile asupra starii de sanatate reprezentate de expunerile la radon
si descendenti se cumuleaza cu riscurile asupra starii de sanatate legate de
obiceiul de a fuma.
(2) In functie de natura, de nivelul si durata expunerilor, controlul
medical trebuie sa includa investigatii speciale conform reglementarilor
Ministerului Sanatatii si Familiei.
Art. 135
Inregistrarile medicale sunt confidentiale si trebuie sa includa toate
evaluarile medicale la angajare, periodice, speciale, postimbolnavire si la
parasirea locului de munca, rezultatele analizelor de laborator, ale foilor
medicale de observatie din timpul imbolnavirilor si anamneza, dar exclud
informatiile privind expunerea la radiatii.
Art. 136
Inregistrarile medicale se pastreaza pe durata si in conditiile prevazute
in reglementarile specifice emise de Ministerul Sanatatii si Familiei.
CAP. 8
Transferarea in mediu a deseurilor radioactive rezultate de la mineritul si
prepararea minereurilor de uraniu si toriu
Art. 137
(1) Deseurile radioactive rezultate de la mineritul si prepararea
minereurilor de uraniu si toriu pot fi transferate in mediu numai in conditiile
respectarii in totalitate a prevederilor cap. IX din Normele fundamentale de
securitate radiologica.
(2) Deseurile radioactive solide continand numai radionuclizi naturali,
proveniti de la mineritul si prepararea minereurilor de uraniu si toriu, pot fi
depozitate definitiv de catre titularul de autorizatie de minerit sau de
preparare numai daca titularul insusi este autorizat pentru tratarea,
conditionarea si depozitarea finala a deseurilor proprii.
(3) Deseurile radioactive solide se depoziteaza final de catre titularii
autorizati, conform alin. (2), la termenele si cu ritmicitatea impuse prin
autorizatie si numai daca activitatile totale, concentratiile activitatii si
contaminarile de suprafata sunt inferioare valorilor stabilite de Autoritate
prin reglementari specifice.
Art. 138
Toate sursele radioactive care nu mai sunt utilizate in practicile de
minerit si preparare a minereurilor de uraniu si toriu, precum si toate
deseurile radioactive rezultate de la aceste practici, pentru care titularul de
autorizatie nu este autorizat el insusi sa le depoziteze temporar sau final,
trebuie transferate, conform reglementarilor specifice, la organizatiile
autorizate sa colecteze, sa trateze, sa conditioneze sau sa depoziteze final
astfel de materiale radioactive.
Art. 139
Titularul de autorizatie are obligatia sa optimizeze eliberarea in mediu a
efluentilor radioactivi lichizi si gazosi.
Art. 140
(1) Eliberarea in mediu a efluentilor radioactivi lichizi sau gazosi se
poate face numai daca sunt respectate in totalitate limitele derivate de
eliberare aprobate de Autoritate in cadrul procesului de autorizare si
conditiile privind evidentele, raportarile si anuntarile prevazute in Normele
fundamentale de securitate radiologica.
(2) Pentru eliberarea in mediu a efluentilor radioactivi lichizi trebuie
indeplinite cumulativ si urmatoarele conditii:
(i) sa fie sub forma de solutii neutre si perfect miscibile cu apa;
(ii) sa fie deversati in ape curgatoare;
(iii) sa nu contina suspensii radioactive solide;
(iv) concentratiile activitatii pe unitatea de volum in apa receptoare,
dupa dilutie, sa fie in limitele stabilite in procesul de autorizare.
(3) Efluentii radioactivi gazosi trebuie filtrati inainte de evacuarea in
atmosfera in vederea retinerii pulberilor radioactive aeropurtate cu continut
de uraniu si/sau de toriu.
Art. 141
Eliminarea efluentilor radioactivi in canalizarea publica se poate face
numai daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) efluentii radioactivi lichizi sa fie sub forma de solutii neutre si
perfect miscibile cu apa;
b) sa nu contina suspensii radioactive solide;
c) activitatile totale si concentratiile activitatii sa fie inferioare
limitelor derivate de evacuare in canalizarea publica a efluentilor radioactivi
lichizi, aprobate de Autoritate in procesul de autorizare;
d) eliberarea sa fie prevazuta expres in autorizatia emisa de Autoritate.
Art. 142
Daca deseurile radioactive lichide si gazoase nu indeplinesc conditiile de
eliminare prevazute la art. 140 sau, dupa caz, la art. 141, titularul de
autorizatie are obligatia de a asigura depozitarea temporara si tratarea
acestora astfel incat sa fie indeplinite conditiile de eliminare sau de a le
transfera catre un organism autorizat pentru tratare.
Art. 143
Eliminarea efluentilor radioactivi lichizi dupa tratare se poate face numai
daca sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 140 sau, dupa caz, la art.
141.
Art. 144
Titularul de autorizatie are obligatia de a limita emisiile de radon in
atmosfera, inclusiv pe cele provenite de la depozitarea deseurilor radioactive
solide si lichide, astfel ca la marginea zonei controlate radonul din atmosfera
sa nu depaseasca acea concentratie care genereaza o doza efectiva la nivelul
limitei admise pentru populatie, respectiv de 0,03 x 10^-10 Ci/I (111 Bq/mc),
cu un factor de echilibru de 0,4.
Art. 145
(1) Titularul de autorizatie are obligatia de a tine sub control eliberarea
in mediu sau in canalizarea publica a deseurilor radioactive solide si a
efluentilor radioactivi lichizi si gazosi, astfel incat sa fie permanent
indeplinite conditiile impuse de Autoritate in procesul de autorizare, privind
metodologia, periodicitatea, volumele si activitatile maxime admise.
(2) Titularul de autorizatie are obligatia de a monitoriza deseurile
radioactive solide si efluentii radioactivi lichizi si gazosi, conform
metodologiei si cu periodicitatea aprobate de Autoritate in procesul de autorizare,
si de a inregistra si pastra pentru o perioada de cel putin 15 ani
inregistrarile cu rezultatele monitorizarii.
Art. 146
Deseurile radioactive rezultate de la mineritul si prepararea minereurilor
de uraniu si toriu se gospodaresc conform cerintelor tehnice detaliate,
stabilite de Autoritate prin reglementari specifice.
CAP. 9
Asigurarea radioprotectiei populatiei si controlul radioactivitatii
mediului inconjurator
Art. 147
(1) Titularul de autorizatie trebuie sa stabileasca o zona de excludere si
o zona cu populatie redusa in jurul instalatiilor de minerit si preparare a
minereurilor de uraniu si toriu, in care sa ia masuri de excludere, respectiv
de restrictionare a amplasarii resedintelor permanente pentru populatie si a desfasurarii
de practici social-economice.
(2) Criteriile pentru stabilirea celor doua zone se bazeaza pe eliberarile
in mediu de efluenti radioactivi si sunt cele precizate in normele specifice
privind amplasarea instalatiilor de minerit si de preparare a minereurilor de
uraniu si toriu.
Art. 148
(1) Titularul de autorizatie trebuie sa organizeze desfasurarea
activitatilor de minerit si preparare in concordanta cu principiile
radioprotectiei populatiei si cu cerintele descrise in cap. IV si la art. 102
din Normele fundamentale de securitate radiologica.
(2) Conform prevederilor art. 105 din Normele fundamentale de securitate
radiologica, titularul de autorizatie are obligatia sa apeleze la serviciile
expertilor acreditati sau ale organismelor acreditate de protectie radiologica
pentru indeplinirea obligatiilor ce ii revin referitor la radioprotectia
populatiei.
(3) Dozele efective pentru populatie si grupurile critice, provenind de la
expunerile pe toate caile, generate de minerit si preparare, se pot estima
numai in baza unei metodologii de lucru aprobate de Autoritate.
Art. 149
Titularul de autorizatie are obligatia sa asigure prin masuratori controlul
nivelului radioactivitatii mediului inconjurator din zona de excludere si din zona
cu populatie redusa, stabilite in jurul instalatiilor de minerit si de
preparare a minereurilor de uraniu si de toriu.
Art. 150
Controlul nivelului radioactivitatii mediului inconjurator se realizeaza
conform unui program de monitorizare a radioactivitatii urmatorilor factori de
mediu:
a) sol;
b) vegetatie;
c) ape curgatoare de suprafata;
d) ape subterane;
e) aer (radon, toron, descendentii lor, continut de pulberi radioactive
aeropurtate);
f) sedimente;
g) alti factori specifici indicati de Autoritate in procesul de autorizare.
Art. 151
Programul de monitorizare a radioactivitatii factorilor de mediu, incluzand
tipurile de masuratori, periodicitatea de masurare, metodologia de recoltare a
probelor si modul de inregistrare a datelor, este parte a programului de
radioprotectie si se aproba de Autoritate in procesul de autorizare.
Art. 152
Titularul de autorizatie poate incredinta unui laborator desemnat de
Autoritate realizarea programului de monitorizare a radioactivitatii factorilor
de mediu.
CAP. 10
Reguli privind transportul minereurilor de uraniu si toriu
Art. 153
Activitatea de transport al minereurilor de uraniu si toriu pe drumurile
publice si pe calea ferata se va desfasura in conformitate cu prevederile
normelor specifice elaborate de Autoritate pentru transportul materialelor
radioactive.
Art. 154
La transportul minereurilor de uraniu si toriu cu mijloace auto in
incintele instalatiilor de minerit si de preparare, precum si pe drumurile
publice se vor respecta suplimentar urmatoarele reguli:
a) in scopul reducerii cantitatii de pulberi care se formeaza in timpul
transportului minereului cu mijloace auto in zonele controlate si
supravegheate, drumurile din aceste zone se vor curata si stropi sistematic;
b) titularul de autorizatie are obligatia sa asigure monitorizarea
individuala a expunerii la radiatii pentru toti conducatorii autovehiculelor
implicate in transportul minereurilor de uraniu si toriu;
c) cabinele autovehiculelor folosite la transportul minereurilor se doteaza
cu ecrane de protectie astfel dimensionate incat expunerea in interiorul
acestora sa fie inferioara limitelor de doza efectiva prevazute la art. 22 din
Normele fundamentale de securitate radiologica;
d) punctele de transbordare si de incarcare a minereului trebuie construite
astfel incat sa se impiedice dispersia pulberilor in aer sau pulberile produse
sa poata fi suprimate prin procedeul umed;
e) miscarile mijloacelor de transport trebuie astfel planificate incat sa
fie evitate aglomerarile in punctele de transbordare;
f) minereul transportat nu trebuie expus la un curent de aer de mare
viteza, cu exceptia cazului in care este bine acoperit si este asigurata
impiedicarea degajarii de pulberi;
g) transportul ocazional de persoane in vehicule care transporta minereuri
ori concentrate de uraniu sau toriu este interzis. Se admite prezenta in cabina
vehiculului de transport numai a persoanelor care indeplinesc cumulativ
urmatoarele conditii:
(i) au calitatea de persoane expuse profesional;
(ii) au sarcini de serviciu in legatura cu transportul;
(iii) sunt inscrise pe foaia de parcurs.
Art. 155
La transportul minereurilor cu benzi transportoare este obligatoriu sa se
respecte urmatoarele reguli:
a) acestea trebuie construite, instalate si folosite astfel incat sa se
reduca cat mai mult posibil producerea si dispersia accidentala a pulberilor;
b) pulberile fine care adera de benzile transportoare trebuie in mod
continuu indepartate cu sisteme special concepute.
Art. 156
(1) Toate mijloacele de transport folosite la transportarea in vrac a
minereurilor pe calea ferata si pe drumurile publice vor fi prevazute cu
sisteme de etansare si de acoperire a minereului pe timpul transportului.
(2) Sistemele de etansare si de acoperire a minereului pe timpul
transportului se aproba de Autoritate in procesul de autorizare a mijloacelor
de transport mentionate la alin. (1).
CAP. 11
Alte dispozitii, evidente, raportari si anuntari
Alte dispozitii
Art. 157
Titularii de autorizatie din domeniul mineritului si prepararii
minereurilor de uraniu si toriu au obligatia sa asigure protectia fizica a
tuturor materialelor radioactive conform prevederilor Normelor de protectie
fizica in domeniul nuclear.
Art. 158
Titularii de autorizatie din domeniul mineritului si prepararii
minereurilor de uraniu si toriu au obligatia de a indeplini in totalitate
prevederile Normelor de control de garantii in domeniul nuclear, aprobate prin
Ordinul presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor
Nucleare nr. 363/2001.
Art. 159
Titularul de autorizatie are obligatia sa elaboreze planurile de
dezafectare si sa asigure dezafectarea instalatiilor nucleare de minerit si de
preparare a minereurilor de uraniu si toriu, precum si sa restaureze si sa
elibereze terenurile restaurate conform prevederilor si criteriilor din normele
specifice emise de Autoritate.
Alte evidente
Art. 160
(1) Titularul de autorizatie are obligatia sa tina evidenta stricta si la
zi a deseurilor radioactive rezultate de la mineritul si prepararea
minereurilor de uraniu si de toriu, a deseurilor radioactive tratate si
depozitate definitiv de el insusi, a deseurilor radioactive transferate
persoanelor legal constituite, autorizate sa le trateze si sa le depoziteze
final, precum si a efluentilor radioactivi eliminati in mediul inconjurator.
(2) Continutul evidentelor mentionate la alin. (1) este stabilit in normele
specifice emise de Autoritate privind modul de gospodarire a deseurilor
provenite de la mineritul si prepararea minereurilor de uraniu si toriu.
Art. 161
Titularul de autorizatie trebuie sa pastreze evidentele prevazute la art.
160 si dupa incetarea activitatilor de minerit si de preparare a minereurilor
de uraniu sau toriu, pe o perioada de cel putin 15 ani.
Raportari
Art. 162
Titularul de autorizatie trebuie sa transmita periodic Autoritatii
urmatoarele rapoarte de securitate radiologica pentru fiecare amplasament in
care desfasoara activitati de minerit si preparare a minereurilor de uraniu
si/sau toriu:
a) raport anual privind activitatile autorizate desfasurate;
b) raport anual privind aplicarea programului de radioprotectie;
c) raport semestrial privind situatia deseurilor radioactive produse,
tratate, depozitate definitiv sau temporar, transferate, precum si a
efluentilor radioactivi tratati si eliberati in mediu;
d) raport anual privind rezultatele monitorizarii mediului inconjurator si
asigurarea radioprotectiei populatiei;
e) alte rapoarte specifice, solicitate de Autoritate;
f) planul anual de dotare si masuri cu caracter tehnic de imbunatatire a
securitatii radiologice a persoanelor expuse profesional, a populatiei si a
mediului inconjurator.
Anuntari
Art. 163
(1) Titularul de autorizatie va notifica de indata Autoritatii in caz de:
a) eliberare de efluenti radioactivi lichizi sau gazosi peste limitele
derivate de emisie stabilite in documentatia de autorizare si in autorizatie
sau daca concentratiile activitatii pe unitatea de volum in apa receptoare,
dupa dilutie, nu mai indeplinesc conditiile stabilite in procesul de
autorizare;
b) eliberare de efluenti radioactivi sub limitele de emisie, daca
autorizatia si/sau documentatia de autorizare prevad acest lucru;
c) producere de evenimente care pun in pericol securitatea radiologica in
minele si instalatiile de preparare, cum sunt: avarii semnificative ale
sistemelor de ventilatie, avarii semnificative ale instalatiilor de evacuare a
apelor de mina, incendii;
d) producere de evenimente care pun in pericol stabilitatea depozitelor si
haldelor de deseuri radioactive, de minereuri de uraniu si toriu sau de steril
ori a iazurilor de depozitare a deseurilor radioactive provenite de la
prepararea minereurilor de uraniu si de toriu;
e) nefunctionare pe o perioada mai mare de 12 ore a instalatiilor de
tratare a apelor radioactive de mina si a efluentilor lichizi proveniti de la
instalatiile de preparare a minereurilor;
f) producere de evenimente la transportul de materiale radioactive, pe
drumuri publice sau calea ferata, care prezinta pericol de contaminare a
mediului inconjurator;
g) depasiri ale limitelor de doza, supraexpuneri si expuneri anormale, in
conformitate cu prevederile art. 72 - 75 din Normele fundamentale de securitate
radiologica.
(2) Titularul de autorizatie va notifica de indata Autoritatii, autoritatii
medico-sanitare teritoriale si organelor locale de politie orice pierdere sau
furt de instalatii nucleare, de surse de radiatii ionizante sau de materiale
radioactive.
CAP. 12
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 164
Cu data prezentelor norme se abroga dispozitiile cuprinse in cap. I, II,
IV, V, VI, VII si X din Normele republicane de securitate nucleara pentru
activitatile de cercetare geologica, extractie si prelucrare a materiilor prime
nucleare, aprobate prin Ordinul presedintelui Comitetului de Stat pentru
Energia Nucleara nr. 320/1975.
Art. 165
Autorizatiile emise inaintea intrarii in vigoare a prezentelor norme isi
pastreaza valabilitatea pana la data expirarii acestora.
Art. 166
Anexele nr. 1 - 4 fac parte integranta din prezentele norme.
ANEXA 1
la norme
DEFINITII
In scopul aplicarii prezentelor norme, pe langa termenii si expresiile
definite in Legea nr. 111/1996, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare, si in Normele fundamentale de securitate radiologica, expresiile
urmatoare sunt definite astfel:
1. absorbtie de tip F, M si S - viteza de absorbtie in plamani; literele F,
M si S au semnificatia de viteza de absorbtie rapida, moderata si lenta;
2. Autoritate - Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare
(CNCAN), care, in baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 111/1996, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, reprezinta autoritatea nationala
competenta in domeniul nuclear, care exercita atributiile de reglementare, autorizare
si control prevazute in lege;
3. cai de expunere - rutele pe care radiatia sau radionuclizii patrund in
corpul uman si produc expuneri;
4. concentratie echivalenta de echilibru - concentratia activitatii
radonului in echilibru radioactiv cu descendentii sai de viata scurta, care ar
avea acelasi continut potential de energie alfa ca si amestecul existent la un
moment dat, dar aflat in dezechilibru;
5. contaminare radioactiva nefixata - prezenta nedorita, dar care poate fi
indepartata, a unor radionuclizi naturali pe o suprafata, cu o activitate ce
depaseste 0,4 Bq/cm^2 pentru emitatorii beta, emitatorii gama si emitatorii
alfa de joasa toxicitate sau 0,04 Bq/cm^2 pentru toti ceilalti emitatori alfa;
6. cultura de securitate radiologica - ansamblu de masuri si atitudini la
nivel de titular de autorizatie si de lucrator, care stabileste ca asigurarea
radioprotectiei este prioritara si ca toate problemele de radioprotectie sunt
tratate corespunzator importantei si semnificatiei lor;
7. descendentii radonului - radionuclizii cu viata scurta rezultati din
dezintegrarea radonului;
8. deseuri radioactive rezultate de la mineritul si prepararea minereurilor
de uraniu si toriu:
- orice efluenti gazosi si lichizi proveniti de la practici autorizate de
minerit si de preparare, care au volume si activitati pe unitatea de volum
superioare limitelor derivate de eliberare in mediu, aprobate de Autoritate in
cadrul procesului de autorizare conform prevederilor Normelor fundamentale de
securitate radiologica, si pentru care nu se intrevede o alta utilizare in
cadrul practicii respective;
- orice materiale solide provenite de la practici autorizate de minerit si
de preparare, care in mod obisnuit nu sunt considerate ca radioactive, dar care
au un nivel al contaminarii superficiale superior nivelurilor de eliberare
prevazute la art. 8 alin. (1) lit. c) din prezentele norme si pentru care nu se
intrevede o alta utilizare in cadrul practicii respective;
- orice materiale solide provenite de la practici autorizate de minerit si
de preparare, inclusiv minereuri de uraniu si toriu si roci mineralizate cu
uraniu si toriu, excavate si scoase la suprafata, care contin cel putin un
radionuclid natural din seriile uraniului si toriului cu o concentratie a
activitatii pe unitatea de masa mai mare decat nivelul de eliberare in scopul
utilizarii fara restrictii, respectiv mai mare de 0,2 Bq/g, si pentru care nu
se intrevad alte utilizari in cadrul practicii respective;
9. diametru aerodinamic al unei particule aeropurtate - diametrul pe care o
sfera de densitate unitara ar trebui sa il aiba pentru a putea avea aceeasi
viteza de depunere ca si particula de interes;
10. diametru aerodinamic median al activitatii (AMAD) - valoarea
diametrului aerodinamic al particulelor aeropurtate, astfel incat 50% din
activitatea aeropurtata intr-un aerosol specific este asociata cu particule mai
mici decat AMAD si 50% din activitate este asociata cu particule mai mari decat
AMAD;
11. echilibru radioactiv - stare a unei serii naturale de dezintegrare
radioactiva (sau parte a acesteia), caracterizata prin faptul ca toti
radionuclizii seriei (sau ai partii de interes din serie) au aceeasi
activitate;
12. factor de echilibru - raportul dintre concentratia echivalenta de
echilibru si concentratia radonului in momentul masurarii;
13. instalatie de minerit - totalitatea lucrarilor si instalatiilor miniere
de la suprafata si din subteran, inclusiv instalatiile de gospodarire a
deseurilor radioactive asociate, care, impreuna, alcatuiesc o mina;
14. instructiuni de operare locala - instructiunile afisate la locul de
munca privind manipularea corecta a echipamentelor si dispozitivelor de la
locul de munca, incluzand nivelurile de referinta relevante si modul de realizare
a controlului expunerii externe si al concentratiilor de gaze si pulberi
radioactive;
15. incorporare - procesul de patrundere in corpul uman a radionuclizilor
din mediul inconjurator prin inhalare, ingestie sau prin piele;
16. lucrator - o persoana expusa profesional, apartinand titularului de
autorizatie, care executa lucrari in zona controlata si supravegheata;
17. minereu de uraniu si/sau toriu - substanta minerala aflata in zacamant
sau extrasa prin metode miniere, care are un continut de uraniu si/sau toriu de
minimum 0,004%;
18. mineritul uraniului si toriului - prospectarea, explorarea,
deschiderea, pregatirea si exploatarea minereului de uraniu si toriu,
conservarea si dezafectarea minelor de uraniu si toriu, inclusiv restaurarea
mediului contaminat de mineritul uraniului si toriului;
19. monitorizare - masurarea dozelor sau a concentratiilor activitatii
radionuclizilor si interpretarea rezultatelor in vederea evaluarii sau
controlului expunerii la radiatii ionizante;
20. monitorizarea locului de munca - monitorizare utilizand masuratori
efectuate in mediul de lucru;
21. monitorizare individuala - monitorizare folosind masuratori cu ajutorul
unui echipament individual, purtat de un lucrator, sau masuratori ale activitatii
radionuclizilor din sau de pe corpul lui;
22. nivel de lucru (WL) - unitate de masura pentru concentratia potentiala
de energie alfa ce rezulta din prezenta descendentilor radonului sau toronului,
egala cu 1,3 x 10^5 MeV/dm^3. In unitati SI un nivel de lucru este egal cu 2,1
x 10^-5 Jxm^-3;
23. nivel de lucru lunar (WLM) - atunci cand concentratia radonului este
data in WL, pentru expunerea cumulata intr-o luna, considerand ca timpul lunar
de lucru este de 170 de ore, se utilizeaza notiunea de nivel de lucru lunar
(WLM);
24. nivel de referinta - niveluri ale debitului dozei date de iradierea
externa si niveluri ale concentratiilor activitatii gazelor si pulberilor
aeropurtate de la locul de munca, stabilite de titularul de autorizatie, la depasirea
carora sunt demarate actiuni de remediere prestabilite;
25. persoana legal constituita - entitate cu sau fara personalitate
juridica, constituita in baza unei legi, ordonante sau a unei hotarari a
Guvernului;
26. responsabil cu securitatea radiologica - persoana care raspunde de
aplicarea prevederilor prezentelor norme intr-o zona controlata si/sau intr-o
zona supravegheata;
27. risc radiologic - parametru complex exprimand neprevazutul, pericolul
sau posibilitatea aparitiei unor consecinte daunatoare asociate expunerilor
actuale sau potentiale; se refera la probabilitatea aparitiei anumitor
consecinte asupra starii de sanatate si la caracterul si severitatea acestor
consecinte;
28. titular de autorizatie - orice persoana legal constituita care a
obtinut din partea Autoritatii o autorizatie de a desfasura o practica sau o
alta actiune din domeniul prezentelor norme.
ANEXA 2
la norme
FACTORII
de conversie de doza pentru tipurile de absorbtie mixta
Depunerea particulelor inhalate se calculeaza pentru fiecare zona a
tractului respirator, tinandu-se seama atat de inhalare, cat si de exhalare.
Depunerea este dependenta de marimea particulei, de parametrii respiratori si
de efortul depus in procesul de munca si se presupune ca este independenta de
forma chimica. Coeficientii de doza prin inhalare sunt dati pentru diametrul
aerodinamic median al activitatii (AMAD) de 5 microni, care se considera ca
este cea mai potrivita marime pentru aerosolii radioactivi de la locul de
munca.
Cand pentru un material specific sunt cunoscute fractiunile componentelor
cu absorbtii de tip F, M si S se poate calcula un factor combinat de conversie
de doza astfel:
h = fFhF + fMhM + fShS,
unde fF, fM si fS reprezinta fractia componentelor cu absorbtie rapida,
moderata si lenta, iar hF, hM si hS sunt factorii corespunzatori de conversie
de doza.
Doza data de o unitate de activitate incorporata de concentrat de uraniu
variaza cu un ordin de marime in functie de tipul de absorbtie (intre absorbtia
de tip F si cea de tip S), amandoua calculate pentru aerosoli cu AMAD = 5
microni. Compozitia concentratelor de uraniu depinde foarte mult de conditiile
existente in fazele de extractie si postextractie. In particular, folosirea
unei temperaturi ridicate de calcinare are ca rezultat o crestere a fractiunii
compusilor uraniului care se dizolva relativ incet in plaman. Concentratele de
toriu care nu implica separare chimica pot fi evaluate in acelasi fel ca
pulberile de minereu de toriu. Valorile pentru factorii de conversie in doza,
exprimati in termeni de doza pe unitatea de dezintegrare alfa pe secunda,
pentru concentratele de uraniu si toriu, sunt date in tabelul urmator:
_____________________________________________________________________
| Tipul de absorbtie | F | M | S |
|_________________________________|___________|___________|___________|
| | Factori de conversie de doza |
| | (AMAD = 5 microni) |
| | (mSv/Bqalfa) |
|_________________________________|___________________________________|
| Concentrate de uraniu |6,1 x 10^-4|1,8 x 10^-3|6,2 x 10^-3|
| (238U, 234U si 235U) | | | |
|_________________________________|___________|___________|___________|
| Concentrate de toriu | - |9,3 x 10^-3|8,0 x 10^-3|
| (seria de dezintegrare a 232Th) | | | |
|_________________________________|___________|___________|___________|
Daca nu sunt disponibile informatii suficiente cu privire la comportamentul
probabil de solubilitate a concentratelor de uraniu inhalate in plaman, pot fi
utilizate tehnici de determinare a solubilitatii in vitro pentru a se determina
caracteristicile de solubilitate ale concentratelor de uraniu de la locurile de
munca. In acelasi mod se poate determina factorul de doza pe unitatea de
activitate incorporata, cand in pulberile de minereu de uraniu sau toriu sunt
prezente amestecuri de componente cu absorbtie de tip F, M sau S. In cazul in
care nu se poate determina comportamentul probabil de solubilitate a
particulelor inhalate se va utiliza factorul de doza ce corespunde tipului S.
ANEXA 3
la norme
INSTRUMENTE
de monitorizare individuala a radonului, toronului, descendentilor acestora si
a radionuclizilor alfa de viata lunga
I. Instrumente de monitorizare individuala a radonului
Instrumentele pentru monitorizarea individuala pot fi dispozitive pasive
sau active. Dozimetrele pasive se bazeaza pe difuzia naturala a activitatii din
aer pe zona sensibila a detectorului, in timp ce dozimetrele active
inregistreaza activitatea unui volum cunoscut de aer aspirat de o pompa
printr-un filtru.
Dozimetre individuale pasive
Aceste echipamente folosesc in general detectori de urme nucleare solide
(SSNTDs) ce sunt expusi pentru o perioada determinata la radiatii ionizante si
apoi analizati prin metode chimice sau electrochimice. Numarul urmelor care
impresioneaza filmul poate fi determinat pentru evaluarea nivelului de
expunere. Echipamentele sunt operationale pentru masuratori integrate ale
concentratiilor aproximative de radon sau de descendenti ai radonului.
Dozimetre individuale active
Aceste dispozitive implica utilizarea unui volum de aer cunoscut trecut
printr-un filtru cu ajutorul unei pompe actionate de o baterie. Particulele
alfa emise de descendentii radonului depusi pe filtru sunt inregistrate cu
ajutorul urmatoarelor dispozitive: discuri detectoare tip TLD, detectoare de
silicon in stare solida cu componente electronice asociate sau filme detectoare
de urme nucleare. Echipamentele care au incorporate filme pentru detectarea
urmelor nucleare au capacitatea de a masura descendentii individuali ai
radonului, nu numai activitatea alfa propriu-zisa.
II. Monitorizarea toronului si a descendentilor sai
Pentru monitorizarea locului de munca diversele metode de contorizare
descrise mai sus pentru radon si descendentii sai pot fi in principiu adaptate
si pentru toron si descendentii sai.
Dispozitivele integrate bazate pe principiul impresionarii filmului de
catre radiatiile nucleare au capacitatea de a masura descendentii individuali
ai toronului si expunerea generata de acestia, putand fi utilizate pentru
monitorizare individuala.
III. Radionuclizii de viata lunga alfa activi
Cu exceptia zonelor in care nivelul expunerii provenind de la uraniu este
in mod semnificativ mai ridicat, emisiile alfa ale radionuclizilor de viata
lunga din pulberile de minereu nu sunt in general o sursa serioasa de expunere.
Expuneri semnificative pot aparea prin inhalarea concentratelor de uraniu sau
de toriu in unele zone din unitatile de preparare. Masurarea radioactivitatii
alfa propriu-zise dupa dezintegrarea descendentilor de viata scurta ai
radonului si toronului poate fi folosita pentru a evalua probele de pulberi,
dar poate conduce la rezultate eronate daca in corpul de minereu nu este
realizat echilibrul radioactiv dintre toti membrii seriei uraniului.
Monitorizarea locului de munca sau monitorizarea individuala a unui individ
reprezentativ poate fi utilizata pentru a se stabili dozele in cazul grupurilor
de lucratori aflati in locatii particulare. Prelevatorul personal de probe este
alcatuit dintr-un recipient mic pentru filtru si o pompa actionata de o
baterie, care asigura un debit nominal de aer de 1 - 3 l/min. Utilizarea
prelevatorului personal de probe poate implica costuri suplimentare si
inconveniente. Cu toate acestea, prelevatoarele personale asigura o masuratoare
directa a expunerii unui lucrator, iar decizia de utilizare a acestor
echipamente trebuie bazata pe probabilitatea ca un lucrator sa fie expus pe
aceasta cale la o doza semnificativa.
IV. Calibrarea instrumentelor
Pentru toate metodele de masurare calibrarea repetata a instrumentelor este
importanta si trebuie efectuata in legatura cu standardele nationale
recunoscute. Aceasta se poate obtine fie prin utilizarea surselor de referinta
ce au fost calibrate prin utilizarea surselor standard primare, fie prin
utilizarea instrumentelor de referinta ce au fost antecalibrate cu standardele
primare de un laborator national principal sau de un laborator autorizat de
referinta care detine standardele potrivite. Pentru majoritatea activitatilor
de minerit si de preparare a minereurilor de uraniu si de toriu prima metoda de
calibrare este mai practica.
V. Alte conditii
Orice model de instrument utilizat pentru monitorizarea radonului,
toronului, descendentilor acestora si a radionuclizilor alfa de viata lunga
poate fi utilizat de titularii de autorizatie in cadrul programului de
radioprotectie numai daca pentru modelul respectiv Autoritatea a eliberat
autorizatia de securitate radiologica, conform prevederilor legale.
ANEXA 4
la norme
RECOMANDARI DE BAZA
pentru utilizarea echipamentului de radioprotectie a cailor respiratorii
1. Utilizarea echipamentelor de radioprotectie a cailor respiratorii va fi
supravegheata atent pentru a se asigura ca protectia asteptata este realizata.
2. Titularul de autorizatie trebuie sa demonstreze ca echipamentele pentru
radioprotectia cailor respiratorii sunt adecvate scopului propus si sunt
folosite in mod corespunzator.
3. Trebuie evaluata incorporarea reala a radionuclizilor de catre lucratori
pentru a se defini tipul de protectie.
4. Perioada de utilizare a echipamentelor pentru radioprotectia cailor
respiratorii nu trebuie prelungita astfel incat sa descurajeze folosirea
corecta.
5. Echipamentele de radioprotectie a cailor respiratorii, prevazute cu
filtru, trebuie sa aiba o rezistenta scazuta la respiratie si trebuie sa
asigure o eficienta ridicata de retinere a particulelor de pulberi cu
dimensiuni de interes.
6. Cand se foloseste echipamentul pentru respirat, aerul furnizat trebuie
sa fie curat, in cantitate suficienta si sa asigure o respiratie lejera.
7. Echipamentele pentru respirat actionate electric sau castile cu vizor
sunt preferabile altor tipuri, daca asigura protectie respiratorie efectiva,
deoarece ofera confort lucratorilor.
8. La alegerea echipamentului pentru o operatie speciala trebuie avut in
vedere si confortul lucratorilor ca factor de protectie. In acest sens se vor
avea in vedere urmatoarele caracteristici ale echipamentului: greutatea,
restrictiile oculare, temperatura si mobilitatea.
9. Echipamentele de radioprotectie a cailor respiratorii trebuie curatate,
intretinute si verificate la intervale potrivite de catre personal special
instruit in unitati echipate corespunzator.
10. Echipamentul de radioprotectie pentru caile respiratorii trebuie
examinat, reglat si testat in mod corespunzator de o persoana competenta
inainte de a fi dat in folosinta si cel putin trimestrial atunci cand este in
uz. Rezultatele acestor examinari si teste si orice reparatii trebuie
consemnate intr-un registru special destinat acestui scop, care se pastreaza de
titularul de autorizatie cel putin o perioada de 10 ani.
11. Frecventa testarii echipamentelor pentru respirat depinde de tipul de
aparat, de mediul in care este folosit si de modul de utilizare.
12. Echipamentele pentru radioprotectia cailor respiratorii trebuie
verificate de utilizatori inainte de fiecare utilizare si de personalul
responsabil cu intretinerea, dupa curatare. Totodata aceste echipamente se
testeaza periodic la presiune, in functie de parametrii de utilizare.
13. Programul de utilizare a echipamentelor de radioprotectie a cailor
respiratorii se aproba de Autoritate in procesul de autorizare, ca parte a
programului de radioprotectie.