ORDIN   Nr. 117 din 26 mai 2006

privind modificarea si completarea Ordinului presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 87/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind diagnosticul, profilaxia, supravegherea si combaterea influentei aviare

ACT EMIS DE:      AUTORITATEA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTE

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 460 din 26 mai 2006

Văzând Referatul de aprobare nr. 23.645 din 26 mai 2006, întocmit de Direcţia generală sanitară veterinară din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,

având în vedere prevederile art. 10 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (1) lit. A pct. 3 şi al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 130/2006 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia,

preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emite următorul ordin:

Art. I. - Norma sanitară veterinară privind diagnosticul, profilaxia, supravegherea şi combaterea influenţei aviare, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 87/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 3 mai 2006, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, punctul 19 va avea următorul cuprins:

„19. unitate epidemiologică - populaţii de păsări aflate în exploataţii, expuse riscului de contaminare, la nivel de localitate sau de sectoare ale acesteia, ferme şi platforme cu ferme care sunt delimitate de către autoritatea sanitar-veterinară teritorială competentă;".

2. La articolul 6 alineatul (1), literele a) şi i) vor avea următorul cuprins:

,,a) evidenţa efectivelor de păsări pe categorii şi supravegherea clinică, anatomopatologică permanentă şi prin examene de laborator a tuturor păsărilor din exploataţii industriale şi de agrement aflate pe teritoriul României;

..........................................................................................................................................

i) aplicarea cu efect permanent a măsurilor de decontaminare, deratizare şi dezinsecţie;".

3.   La articolul 7 alineatul (2), partea introductivă şi litera b) vor avea următorul cuprins:

„(2) După notificarea suspiciunii de infecţie prin RT-PCR (reacţia polimerazei în lanţ), autoritatea sanitar-veterinară teritorială competentă pune sub supraveghere oficială exploataţia şi dispune:

..........................................................................................................................................

b) uciderea păsărilor din unitatea epidemiologică suspectă şi prelevarea de probe pentru examene de laborator;".

4.  La articolul 9 alineatul (3), litera b) va avea următorul cuprins:

,,b) inspectarea periodică a tuturor exploataţiilor de păsări, examinarea clinică, prelevarea de probe pentru examen de laborator, cu înregistrarea constatărilor precizate în anexa nr. 7."

5.  La articolul 9 alineatul (3), după litera b) se introduce o nouă literă, litera b1), cu următorul cuprins:

,,b1) metodologia de lucru este stabilită de către Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Influenţa Aviară din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală;".

6.  La articolul 9 alineatul (3), litera d) va avea următorul cuprins:

,,d) asigurarea mijloacelor pentru decontaminare la intrarea şi la ieşirea din exploataţii şi din zona de protecţie;".

7.  La articolul 9 alineatul (6), litera b) va avea următorul cuprins:

,,b) inspectarea periodică a tuturor exploataţiilor de păsări, examinarea clinică, prelevarea de probe pentru examen de laborator, cu înregistrarea constatărilor precizate în anexa nr. 7."

8.  Articolul 20 va avea următorul cuprins:

„Art. 20. - Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezenta normă sanitară veterinară."

9.   După anexa nr. 6 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 7, al cărei cuprins este prevăzut în anexa la prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,

Marian Avram

ANEXĂ

(Anexa nr. 7 la norma sanitară veterinară)

PROCEDURA

de examinare şi prelevarea probelor în zona de protecţie şi supraveghere

I. SEMNE CLINICE

1. La galinacee:

a)  moarte subită fără manifestări clinice;

b)  adinamie şi depresie puternică asociată cu horiplumaţie;

c)  inapetenţă asociată adesea cu sete excesivă;

d)  scăderea dramatică a producţiei de ouă, întâlnindu-se adesea ouă cu coaja moale sau cu defecte de structurare şi formă a cojii. Scăderea producţiei de ouă poate fi adesea primul semn de boală la găinile ouătoare;

e)  edemul crestei, bărbiţelor şi al zonei perioculare este frecvent observat la găini adulte infectate. Uneori edemul capului este extins şi în zona gâtului;

f)  crestele sunt adesea cianotice la vârf şi pot avea mici vezicule cu plasmă sau chiar sânge pe suprafaţă, uneori asociate cu hemoragii echimotice sau focare de necroză;

g)  colorare purpurie sau cianotică a crestei, bărbiţelor şi uneori a picioarelor;

h) mucoasa conjunctivală este congestionată sau edemaţiată, posibil a se găsi hemoragii conjunctivale;

i) pe pielea picioarelor (zona acoperită cu solzi cornoşi) se pot întâlni hemoragii difuze;

j) diareea iniţial apoasă, verzuie, poate deveni pe parcursul bolii aproape în totalitate albă;

k) manifestările respiratorii, constând în jetaj şi acumulări de mucozităţi adesea sanguinolente, dispnee şi respiraţie zgomotoasă, pot fi, de asemenea, un semnal timpuriu al bolii, severitatea lor depinzând de nivelul de afectare a traheii;

l) moartea survine în 24-48 de ore sau se produce în câteva zile, unele exemplare putând supravieţui;

m) manifestări nervoase, constând în torticolis, ataxie şi lipsă de coordonare a mişcărilor;

n) la puii de carne sunt mai puţin evidente, constând în depresie severă, inapetenţă şi o marcantă creştere a mortalităţii, aceasta fiind adesea primul simptom observat. Pot fi, de asemenea, întâlnite edeme ale feţei şi gâtului şi manifestări nervoase.

2. La palmipede:

-   depresia, inapetenţă şi diareea sunt similare celor prezentate de găini, dar sunt adesea asociate cu edeme ale sinusurilor;

-  păsările tinere pot prezenta manifestări nervoase.

II. LEZIUNI

Păsările care mor consecutiv unor forme supraacute de boală şi păsările tinere nu prezintă leziuni importante, fiind de remarcat doar congestia severă a musculaturii şi deshidratarea.

In cazul unei evoluţii mai lungi sau în cazul găinilor adulte, tabloul lezional este cu mult mai bine exprimat. Sunt de remarcat:

a)   edeme subcutanate ale capului şi gâtului, ce devin evidente la îndepărtarea pielii;

b)   vasele de sânge sunt de obicei puternic îngroşate;

c)  se pot găsi acumulări de lichide în nări şi cavitatea bucală;

d)   mucoasele conjunctivale sunt sever congestionate, ocazional cu peteşi;

e)  traheea poate avea aspect aparent normal, dar cu un conţinut abundent de mucus exsudat, sau se poate întâlni o traheită hemoragică, asemănătoare celei din laringotraheita infecţioasă;

f)  hemoragii peteşiale pot fi văzute pe suprafaţa grăsimii abdominale şi a seroaselor, ce par a fi stropite cu vopsea roşie, în masa musculaturii pectorale, pe suprafaţa cordului, în proventricul, la limita de trecere spre stomacul muscular şi pe seroasa şi mucoasa intestinului, în special în foliculii limfoizi din amigdalele cecale;

g)   cuticula stomacului muscular se desprinde cu uşurinţă şi sub ea pot fi găsite hemoragii şi eroziuni;

h) rinichii sunt puternic congestionaţi şi pot fi ocazional umpluţi cu depozite albe de uraţi;

i) ovarele pot fi hemoragice sau degenerate, cu zone de necroză mai închise la culoare, iar în cavitatea peritoneală se pot găsi pseudoconcremente de ouă, în cazul păsărilor ce supravieţuiesc infecţiei timp de 7-10 zile, fiind evidente peritonite şi aerosaculite severe;

j) deshidratarea severă a carcasei poate fi uneori singurul aspect de remarcat în cazul infecţiei la puii de carne.

Tabloul lezional la curci şi palmipede domestice este similar cu cel prezentat la găini, dar severitatea şi incidenţa leziunilor sunt mai reduse.

Leziunile întâlnite la păsări cu influenţă aviară nu pot fi diferenţiate de leziunile ce se găsesc în forma velogenică viscerotropă a bolii Newcastle şi, din acest motiv, după obţinerea datelor anamnetice care pot ajuta la direcţionarea diagnosticului, sunt necesare examene de laborator.

Diagnosticul diferenţial trebuie făcut faţă de pseudopesta aviară, holera aviară, laringotraheita infecţioasă şi diferite alte infecţii respiratorii.

III. PROBE NECESARE PENTRU INVESTIGAŢII DE LABORATOR

a)  tampoane cloacale sau fecale şi tampoane traheale de la păsări bolnave şi cadavre;

b)  intestin, encefal, trahee, pulmon, ficat, splină şi altele, afectate evident, provenind de la păsări bolnave şi de la cadavre proaspete;

c)  probe de sânge.

Recoltarea, ambalarea, etichetarea şi expedierea probelor se efectuează cu respectarea condiţiilor de biosecuritate specifice.

Deoarece nu există leziuni patognomonice şi cunoscându-se modul inconstant de apariţie a unor leziuni apreciate ca fiind caracteristice evoluţiei influenţei aviare, pentru examen necropsic se alege un număr suficient de păsări afectate (minimum 3-4), pentru a se asigura un tablou lezional relevant şi probe suficiente pentru investigaţiile de laborator.