ORDONANTA
URGENTA Nr. 66 din 17 august 2000
privind organizarea si
exercitarea profesiei de consilier in proprietate industriala*)
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 1019 din 21 decembrie 2006
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - (1) Profesia de consilier în proprietate
industrială este liberă şi independentă, cu organizare şi funcţionare autonomă,
în condiţiile prezentei ordonanţe.
(2) Activitatea de consilier în proprietate
industrială constă în acordarea de asistenţă de specialitate în domeniul
proprietăţii industriale şi reprezentarea persoanelor fizice şi juridice române
sau străine interesate în faţa Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci,
precum şi faţă de terţi în procedurile reglementate.
(3) Domeniul proprietăţii industriale are ca obiect
brevetele de invenţie, desenele şi modelele industriale, mărcile de comerţ şi
de serviciu, numele comerciale, indicaţiile de provenienţă, geografice sau
denumirile de origine, topografiile de circuite integrate, precum şi combatarea
concurenţei neloiale.
Art. 2. - Consilierul în
proprietate industrială este persoana fizică atestată în condiţiile prezentei ordonanţe şi înscrisă în
Registrul naţional al consilierilor în proprietate industrială.
Art. 3. - In scopul reprezentării şi ocrotirii la nivel
naţional şi internaţional a intereselor consilierilor în proprietate
industrială se înfiinţează Camera Naţională a Consilierilor în Proprietate
Industrială din România, denumită în continuare Camera.
Art. 4. - Profesia de consilier în proprietate
industrială poate fi practicată numai de persoana fizică înscrisă în Registrul
naţional al consilierilor în proprietate industrială şi care este membră a
Camerei.
CAPITOLUL II
Dobândirea calităţii de consilier în proprietate
industrială
Art. 5. - Calitatea de consilier în proprietate
industrială poate fi dobândită, în urma promovării unui examen susţinut în faţa
Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, în condiţiile specificate de
prezenta ordonanţă, de către persoana care face dovada îndeplinirii cumulative
a următoarelor condiţii:
a) este cetăţean român, cetăţean al unui stat membru
al Uniunii Europene sau al altui stat ai Spaţiului Economic European;
b) are domiciliul, reşedinţa sau sediul profesional în
România;
c) are deplină capacitate de exerciţiu;
d) are studii superioare tehnice, ştiinţifice sau
juridice;
e) are o practică de cel puţin
3 ani în domeniul pregătirii profesionale de bază şi de cel puţin 3 ani în
domeniul proprietăţii industriale. Cele două perioade pot fi suprapuse total
sau parţial;
f) nu a fost condamnată definitiv pentru o faptă
prevăzută de legea penală care o face nedemnă de a fi consilier în proprietate
industrială.
Art. 6. - In cazul specialiştilor în domeniul
proprietăţii industriale care au avut calitatea de salariat al Oficiului de
Stat pentru Invenţii şi Mărci o perioadă de cel puţin 5 ani, precum şi al
cadrelor didactice care fac dovada că au predat disciplina proprietăţii
industriale în facultăţi de drept acreditate sau autorizate cel puţin 5 ani
înainte de dobândirea calităţii de consilier în proprietate industrială, nu
este necesară susţinerea examenului pentru domeniul de proprietate industrială
în care şi-au desfăşurat activitatea.
Art. 7. - (1) Examenul pentru atestarea în profesia de
consilier în proprietate industrială se desfăşoară pentru următoarele obiecte
ale dreptului de proprietate industrială:
a) brevete de invenţie;
b) mărci şi indicaţii geografice;
c) desene şi modele industriale;
d) topografii de circuite integrate.
(2) Condiţiile privind organizarea şi promovarea
examenului de atestare sunt stabilite în instrucţiuni aprobate de directorul
general al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, la propunerea
preşedintelui Camerei.
Art. 8. - (1) Cetăţeanul unui stat membru al Uniunii
Europene sau al altui stat al Spaţiului Economic European poate exercita
profesia de consilier în proprietate industrială în România dacă respectă
condiţiile prevăzute de lege.
(2) Persoana prevăzută la alin. (1) care a dobândit
calificarea de consilier în proprietate industrială în statul membru de origine
sau de provenienţă poate solicita recunoaşterea diplomei, în vederea admiterii
în profesia de consilier în proprietate industrială şi a practicării acesteia
în România.
(3) Cetăţeanul unui stat membru al Uniunii Europene
sau al altui stat al Spaţiului Economic European va face dovada îndeplinirii
condiţiilor prevăzute la art. 5 lit. d) şi e) cu documentele eliberate de
autorităţile competente din statul de origine sau de provenienţă, recunoscute
sau echivalate, potrivit legii.
(4) Prevederile alin. (2) şi (3) se aplică şi
cetăţenilor români care au obţinut calificarea într-un stat membru al Uniunii
Europene sau într-un alt stat care face parte din Spaţiul Economic European.
(5) Prevederile prezentului articol se completează cu
dispoziţiile Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi
calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu
modificările ulterioare, precum şi cu dispoziţiile tratatelor la care România
este parte.
*) Republicată în temeiul art. II
din Legea nr. 331/2006 pentru modificarea şi
completarea Ordonanţei Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea şi
exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 26 iulie 2006, dându-se textelor o nouă numerotare.
- Ordonanţa Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea
şi exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială a fost
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 758 din 17 octombrie 2002.
CAPITOLUL III
Inscrierea în Registrul naţional al consilierilor în
proprietate industrială
Art. 9. - Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci este
depozitarul Registrului naţional al consilierilor tn proprietate industrială,
care conţine:
a) lista consilierilor în proprietate industrială
stabiliţi în România;
b) lista consilierilor în
proprietate industrială care prestează temporar servicii de proprietate
industrială în România.
Art. 10. - (1) In vederea dobândirii calităţii de
consilier în proprietate industrială Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci
organizează examenul de atestare care se susţine în faţa unei comisii a cărei
componenţă nominală se stabileşte prin ordin al directorului general al
Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci.
(2) Comisia este formată din 3-7 membri pentru fiecare
obiect al dreptului de proprietate industrială pentru care se organizează
examenul.
(3) Componenţa Comisiei este următoarea:
a) preşedinte, ales dintre persoanele din structura
de conducere a Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, cu atribuţii în
domeniul protecţiei proprietăţii industriale;
b) membri, care sunt persoane cu pregătire tehnică şi/sau
juridică şi au experienţă în domeniul proprietăţii industriale: specialişti cu
vechime de minimum 5 ani în cadrul Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci,
cadre didactice din învăţământul superior care au predat dreptul proprietăţii
industriale, precum şi un membru al Camerei, consilier în proprietate
industrială, propus de preşedintele Camerei.
Art. 11. - Rezultatele examenului pot fi contestate în
termen de 15 zile de la comunicare şi sunt reanalizate
de o comisie constituită în acest scop, al cărei preşedinte este directorul
general al Oficiului de Stat pentru invenţii şi Mărci sau împuternicitul
acestuia.
Art. 12. - Deciziile comisiei prevăzute la art. 11, de
admitere sau de respingere a contestaţiei, se comunică în scris candidatului în
termen de 30 de zile de la înregistrarea contestaţiei la Oficiul de Stat pentru
Invenţii şi Mărci.
Art. 13. - Inscrierea consilierilor atestaţi în
Registrul naţional al consilierilor în proprietate industrială se face de
drept, nominal, şi trebuie să fie însoţită de menţionarea profesiei de bază,
conform diplomei de absolvire a unei instituţii de învăţământ superior, a
domeniului de proprietate industriala în care au fost atestaţi, respectiv:
invenţii, mărci şi indicaţii geografice, desene şi modele industriale, topografii
de circuite integrate, precum şi a altor date relevante cu privire la
activitatea consilierului.
Art. 14. - Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci
publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială listele cuprinzând
consilierii în proprietate industrială înregistraţi în Registrul naţional al
consilierilor în proprietate industrială şi care sunt membri ai Camerei, pe
baza datelor comunicate de către aceasta.
CAPITOLUL IV
Drepturile şi îndatoririle consilierilor în
proprietate industrială
Art. 15. - (1) Consilierul în proprietate industrială
cu liberă practică, înscris în Registrul naţional al consilierilor în
proprietate industrială şi care este membru al Camerei, are dreptul să asiste
şi să reprezinte în faţa Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, precum şi
faţă de terţi brice persoană fizică şi juridică română sau străină, in temeiul
unei procuri de reprezentare însuşite în scris de ambele părţi.
(2) Consilierul în proprietate industrială, salariat
specializat înscris în Registrul naţional al consilierilor în proprietate
industrială şi care este membru al Camerei, are dreptul să asiste şi să
reprezinte în faţa Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, precum şi faţă
de terţi doar unitatea sau societatea comercială la care este salariat.
Art. 16. - Consilierul în proprietate industrială cu
liberă practică îşi desfăşoară activitatea pe bază de contract şi are dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor
cheltuielilor făcute în interesul clientului său.
Art. 17. - Consilierul în proprietate industrială este
obligat să nu divulge datele şi informaţiile primite de la clientul său sau
referitoare la acesta decât în limitele mandatului şi în condiţiile prevăzute
de lege.
Art. 18. - Consilierul în proprietate industrială este
obligat să acţioneze cu bună-credinţă şi probitate profesională şi numai în
limitele mandatului.
Art. 19. - Consilierul în proprietate industrială,
membru al Camerei, are dreptul la libera aderare la alte forme de asociere
profesională compatibile cu profesia sa.
CAPITOLUL V
Exercitarea profesiei de consilier în proprietate
industrială
Art. 20. - (1) Consilierii în proprietate industrială
cu liberă practică îşi desfăşoară activitatea în cabinete individuale
autorizate, cabinete individuale asociate pe bază de contract, societăţi civile
profesionale persoane juridice sau în societăţi comerciale având ca unic obiect
activităţile în domeniul proprietăţii industriale.
(2) Societatea civilă
profesională se poate constitui din 2 sau mai mulţi consilieri în proprietate
industrială, atestaţi. In societatea civilă profesională respectivă îşi pot
exercita profesia consilieri în proprietate industrială, experţi sau alţi
specialişti, colaboratori sau salariaţi. Societatea civilă profesională şi
consilierii în proprietate industrială care profesează în cadrul acesteia nu
pot acorda asistenţă persoanelor cu interese contrare.
(3) Consilierul în proprietate industrială îşi poate
exercita profesia şi ca salariat specializat în domeniul protecţiei
proprietăţii industriale în cadrul unei unităţi sau societăţi comerciale cu alt
obiect de activitate decât proprietatea industrială.
Art. 21. - (1) Consilierii în proprietate industrială,
salariaţi specializaţi în domeniul protecţiei proprietăţii industriale, îşi vor
exercita profesia pentru unităţile sau societăţile comerciale la care sunt
încadraţi şi nominalizaţi în statele de funcţii, în limitele de competenţă
atribuite funcţiei respective.
(2) Consilierii în proprietate
industrială prevăzuţi la alin. (1) pot desfăşura, pe bază de contract şi
procură de reprezentare, activităţi specifice profesiei şi pentru alte
persoane, cu respectarea următoarelor condiţii:
a) să aibă aprobarea organelor de conducere ale
unităţii la care îşi desfăşoară activitatea;
b) să respecte Codul deontologiei profesionale;
c) să facă dovada înregistrării fiscale legale
pentru desfăşurarea activităţii.
Art. 22. - Consilierul în proprietate industrială nu
poate asista sau reprezenta mandanţi cu interese contrare în aceeaşi speţă sau
în speţe conexe şi nu poate acţiona împotriva unui mandant căruia i-a acordat
consultanţă în legătură cu speţa respectivă.
Art. 23. - (1) Consilierul în proprietate industrială,
membru al Camerei, nu-si poate exercita profesia de consilier în proprietate
industrială atât timp cât este salariat al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi
Mărci.
(2) Dacă fostul salariat al Oficiului de Stat pentru
Invenţii şi Mărci şi-a desfăşurat activitatea în unul dintre următoarele
domenii ale proprietăţii industriale: mărci, desene şi modele industriale,
topografii de circuite integrate, atunci reprezentarea mandanţilor pentru
cererile de obţinere a protecţiei în domeniile menţionate se face numai pentru
cererile depuse la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, după ce salariatul
şi-a încetat activitatea în cadrul instituţiei.
(3) Dacă fostul salariat al Oficiului de Stat pentru
Invenţii şi Mărci şi-a desfăşurat activitatea în domeniul brevetelor de
invenţie, atunci prevederile alin. (2) se aplică în mod similar, dacă
invenţiile care fac obiectul acestor cereri sunt în domeniul tehnic de bază în
care fostul salariat şi-a desfăşurat activitatea.
Art. 24. - Consilierul în
proprietate industrială, care îşi retrage serviciile în termen de 3 zile
lucrătoare de la împuternicirea sa de către client prin procură, va informa
clientul în legătură cu
aceasta, va lua măsurile necesare care să permită clientului să evite să fie
prejudiciat şi va informa Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci şi Camera
despre aceasta.
Art. 25. - Exercitarea profesiei de consilier în
proprietate industrială este incompatibilă cu:
a) ocupaţii care lezează demnitatea, bunele moravuri
şi independenţa profesiei de consilier în proprietate industrială;
b) desfăşurarea de activităţi care generează
concurenţă neloială;
c) exercitarea nemijlocită de acte de comerţ în
domeniul proprietăţii industriale;
d) calitatea de salariat al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci.
Art. 26. - (1) Prin excepţie de la prevederile cap. II,
cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene sau ai altor state care fac
parte din Spaţiul Economic European, stabiliţi în unul dintre aceste state tn
scopul exercitării profesiei de consilier în proprietate industrială, pot
desfăşura activităţi specifice acestei profesii pe teritoriul României în mod
ocazional sau temporar, prin depunerea la Cameră a unei declaraţii.
(2) Declaraţia prevăzută la alin. (1) va cuprinde:
numele şi prenumele persoanei, titlul profesional din statul de stabilire sau,
în lipsa acestuia, titlul academic, titulatura şi adresa autorităţii competente
din statul de stabilire, dacă profesia este supusa autorizării în acel stat,
sediul din statul de stabilire, dacă este cazul, registrul în care este
înregistrată în statul de stabilire, numărul de înregistrare sau alt mijloc de
identificare echivalent conţinut în acel registru, locul desfăşurării
activităţii în România, adresa de corespondenţă.
(3) La declaraţia prevăzută la
alin. (1) solicitantul va depune şi următoarele documente:
a) dovada de cetăţenie;
b) documentul care atestă că posesorul este stabilit
legal într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un alt stat care face
parte din Spaţiul Economic European, în scopul exercitării activităţilor de
consilier în proprietate industrială şi că la momentul depunerii declaraţiei nu
îi este interzisă, fie şi temporar, exercitarea profesiei;
c) dovada de calificare profesională sau, dacă în
statul membru de stabilire profesia de consilier în proprietate industrială nu
este reglementată, dovada eliberată de autorităţile competente ale acestui
stat, care atestă că posesorul a exercitat activităţile specifice profesiei cel
puţin 2 ani în ultimii 10 ani.
(4) Persoanele prevăzute la
alin. (1) se supun aceloraşi reguli de conduită profesională ca şi consilierii
în proprietate industrială stabiliţi în România.
CAPITOLUL VI
Reprezentarea
Art. 27. - (1) Reprezentarea solicitanţilor, a
titularilor de drepturi de proprietate industrială sau a persoanelor interesate
în toate procedurile în faţa Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci de către
consilierul în proprietate industrială se face pe baza unei procuri cu caracter
general sau a unei procuri pentru fiecare solicitare.
(2) In cazul procurii generale se va depune la Oficiul
de Stat pentru Invenţii şi Mărci un exemplar al acesteia, cu condiţia ca
mandatarul să indice în fiecare cerere procura în baza căreia acţionează.
(3) In procedurile în faţa Oficiului de Stat pentru
Invenţii şi Mărci consilierul în proprietate industrială nu poate reprezenta un
client decât pentru domeniul de proprietate industrială în care a fost atestat.
(4) In cazul reprezentării, retragerea, abandonarea
cererilor de solicitare a protecţiei sau transmiterea drepturilor se poate
efectua numai pe baza unei procuri care să conţină menţiuni exprese cu privire
la aceste acte.
Art. 28. - (1) Pentru soluţionarea contestaţiilor şi,
după caz, a cererilor de revocare solicitantul sau titularul poate fi
reprezentat şi de un avocat sau consilier juridic.
(2) Reprezentarea în faţa instanţelor judecătoreşti a
solicitanţilor, a titularilor sau a persoanelor interesate de către consilierii
în proprietate industrială este condiţionată de calitatea acestora de avocat sau de consilier juridic.
CAPITOLUL VII
Suspendarea şi încetarea exercitării profesiei de
consilier în proprietate industrială
Art. 29. - Dreptul la exercitarea profesiei de
consilier în proprietate industrială se suspendă:
a) în caz de incompatibilitate;
b) în cazul neîndeplinirii obligaţiei de plată a
cotizaţiei faţă de Cameră timp de un an calendaristic;
c) pe perioada interdicţiei exercitării dreptului de
a profesa, dispusă prin sancţiune disciplinară menţinută prin efectul unei
hotărâri judecătoreşti.
Art. 30. - Dreptul la exercitarea profesiei de
consilier în proprietate industrială încetează:
a) prin renunţarea scrisă la exercitarea profesiei,
depusă la Cameră;
b) în cazul pierderii sau renunţării la cetăţenia
română;
c) în cazul în care nu mai are
domiciliul, reşedinţa sau sediul profesional în România;
d) când nu mai este îndeplinită condiţia de la art. 5
lit. a);
e) dacă împotriva consilierului în proprietate
industrială s-a luat măsura interdicţiei definitive a dreptului de a profesa;
f) în cazul în care nu mai are capacitate de
exerciţiu;
g) în cazul în care consilierul în proprietate
industrială a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală
şi care îl face nedemn de a fi consilier în proprietate
industriala;
h) prin deces.
CAPITOLUL VIII
Răspunderea disciplinară
Art. 31. - Sancţiunile disciplinare care se aplică
consilierilor în proprietate industrială sunt:
a) mustrare;
b) avertisment;
c) interdicţia exercitării dreptului de a profesa pe o
perioadă de 3-12 luni;
d) interdicţia definitivă a exercitării dreptului de a
profesa.
Art. 32. - Sancţiunile disciplinare prevăzute la art.
31 lit. a)-d) se aplică de comisia de disciplină care funcţionează în cadrul
Camerei. Procedura soluţionării sesizărilor cu privire la încălcări ale Codului
deontologiei profesionale şi ale obligaţiilor profesionale este prevăzută în
Statutul Camerei.
Art. 33. - (1) Comisia de disciplină a Camerei este
alcătuită din 7 membri, consilieri în proprietate industrială cu minimum 5 ani
vechime, dintre care se aleg un preşedinte şi un secretar.
(2) Niciunul dintre membrii comisiei de disciplină nu
poate fi membru al consiliului de conducere al Camerei.
(3) Hotărârile comisiei de disciplină se iau cu votul
majorităţii membrilor acesteia.
Art. 34. - (1) Impotriva hotărârii comisiei de
disciplină a Camerei prin care s-a aplicat o sancţiune prevăzută la art. 31
lit. c) şi d) se poate formula contestaţie la instanţa judecătorească
competentă, în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii.
(2) Competenţa de judecată aparţine instanţei de
contencios administrativ. Procedura prealabilă nu este obligatorie.
(3) Hotărârile comisiei de disciplină a Camerei
împotriva cărora nu s-au formulat contestaţiile respective în termenul prevăzut
la alin. (1) se vor comunica Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci imediat
după scurgerea acestor termene.
(4) Hotărârile instanţelor judecătoreşti, definitive
şi irevocabile, prin care s-au aplicat sancţiuni membrilor Camerei se comunică
Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, pentru a fi menţionate în Registrul
naţional al consilierilor în proprietate industrială şi publicate în Buletinul
Oficial de Proprietate Industrială.
CAPITOLUL IX
Organizarea şi funcţionarea Camerei
Art. 35. - (1) Camera este o
organizaţie profesională, neguvernamentală, care îşi desfăşoară activitatea
prin autofinanţare şi fără scop lucrativ, cu personalitate juridică, ai cărei
membri sunt consilieri în proprietate industrială, persoane fizice.
(2) Camera are sediul în
municipiul Bucureşti.
(3) Activitatea Camerei este finanţată din taxele de
înscriere, cotizaţiile anuale ale membrilor, fonduri rezultate din organizarea
de simpozioane, conferinţe, activităţi editoriale specifice, precum şi din
donaţii, sponsorizări sau din alte surse.
Art. 36. - Consilierul în proprietate industrială are
dreptul să devină, la cererea sa, membru al Camerei.
Art. 37. - Camera are următoarele atribuţii:
a) asigură exercitarea profesiei de consilier în
proprietate industrială, în condiţiile respectării deontologiei;
b) gestionează şi transmite lunar Oficiului de Stat
pentru Invenţii şi Mărci evidenţa membrilor săi, cu menţionarea, după caz, a
societăţii comerciale sau a unităţii la care aceştia îşi desfăşoară activitatea;
c) asigură apărarea intereselor profesionale ale
membrilor săi;
d) contribuie la perfecţionarea pregătirii
profesionale a membrilor săi în domeniul proprietăţii industriale;
e) asigură respectarea Codului deontologiei
profesionale de către membrii săi;
f) colaborează pe linie naţională şi internaţională
cu organisme de profil.
Art. 38. - (1) Organele de conducere ale Camerei sunt:
a) conferinţa;
b) consiliul de conducere;
c) preşedintele Camerei.
(2) Persoanele alese în consiliul de conducere şi
preşedintele Camerei sunt reelegibile, fără a putea exercita mai mult de două
mandate consecutive, iar durata mandatului este de 2 ani.
Art. 39. - (1) Conferinţa este formată din totalitatea
membrilor Camerei şi are următoarele atribuţii:
a) adoptă şi modifică Statutul Camerei şi Codul
deontologiei profesionale;
b) adoptă organizarea aparatului administrativ al
Camerei;
c) alege şi revocă preşedintele şi vicepreşedintele
Camerei;
d) alege şi revocă membrii consiliului de conducere
al Camerei;
e) alege membrii comisiilor
de specialitate şi ai comisiei de disciplină din cadrul Camerei;
f) adoptă şi modifică regulamentul de funcţionare a
Camerei;
g) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli, precum
şi bilanţul Camerei.
(2) Conferinţa este legal constituită la prima
convocare în prezenţa majorităţii absolute a membrilor Camerei, iar hotărârile
se adoptă cu votul majorităţii simple a membrilor prezenţi.
(3) Dacă la prima convocare condiţia de prezenţă nu
este îndeplinită, următoarea conferinţă este legal constituită tn prezenţa unei
treimi din numărul membrilor Camerei şi poate adopta hotărâri.
Art. 40. - Activitatea curentă a Camerei este condusă
de consiliul de conducere, care este format din 7-11 membri şi adoptă hotărâri
cu votul majorităţii membrilor săi.
Art. 41. - Modul de convocare, organizare şi
desfăşurare a reuniunilor, competenţa forurilor de conducere, modul de
organizare şi funcţionare a comisiilor de specialitate şi a comisiei de
disciplină ale Camerei, drepturile şi obligaţiile membrilor Camerei vor fi stabilite în Statutul Camerei.
Art. 42. - Preşedintele Camerei are următoarele
atribuţii:
a) reprezintă Camera în relaţiile cu persoane fizice
şi juridice din ţară şi din străinătate;
b) încheie convenţii şi contracte în numele Camerei,
aprobate de consiliul de conducere;
c) este preşedintele consiliului de conducere;
d) convoacă şi conduce şedinţele consiliului de
conducere;
e) ordonanţează cheltuielile Camerei;
f) alte atribuţii stabilite de conferinţă.
Art. 43. - In cazul în care preşedintele
este în imposibilitatea temporară de a-şi exercita atribuţiile,
vicepreşedintele preia atribuţiile sale pe această perioadă.
CAPITOLUL X
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 44. - Persoanele fizice care au dobândit calitatea
de consilier în proprietate industrială anterior
intrării în vigoare a prezentei ordonanţe vor fi înscrise de drept în Registrul
naţional al consilierilor în proprietate industrială.
Art. 45. - La data intrării în vigoare a prezentei
ordonanţe punctele (4)-(12) din Regula 5 - Reprezentarea prin mandatar
autorizat - din Hotărârea Guvernului nr. 152/1992 pentru aprobarea
Regulamentului de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 79 din 30 aprilie 1992, precum şi orice dispoziţii
contrare se abrogă.
Art. 46. - In termen de 60 de zile de la data intrării
în vigoare a prezentei ordonanţe Camera va elabora Codul deontologiei
profesionale şi va solicita autorităţii în drept includerea în Clasificarea
activităţilor din economia naţională a activităţii de protecţie a proprietăţii
industriale.
Art. 47. - Prezenta ordonanţă intră în vigoare la 30 de
zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 48. - Până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe,
Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci va elabora instrucţiuni privind
aplicarea acesteia, care vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.