MEMORANDUM Nr.
0 din 31 martie 2009
între Guvernul Romaniei si
Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea în cadrul Operatiunii Black Sea
Harmony
ACT EMIS DE:
ACT INTERNATIONAL
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 424 din 24 iunie 2010
Guvernul României şi Guvernul Republicii Turcia,
denumite în continuare partea sau părţile,
în conformitate cu Acordul dintre Guvernul României şi
Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea în domeniile instruirii, tehnicii
şi ştiinţei militare, denumit în continuare Acordul, semnat la Bucureşti
la 20 februarie 1992,
având un interes comun în asigurarea securităţii
maritime la nivel global şi regional şi având o nevoie comună de a schimba
informaţii pentru a răspunde unor cerinţe operaţionale comune,
având interese şi abordări comune ca părţi la Tratatul
Atlanticului de Nord (NATO), semnat la Washington, D.C., la 4 aprilie
1949, la Acordul privind înfiinţarea Grupului de Cooperare Navală în Marea
Neagră (BLACKSEAFOR), semnat la Istanbul la 2 aprilie 2001, şi la
Documentul privind măsurile de creştere a încrederii şi securităţii (CSBM) în
domeniul naval în Marea Neagră, adoptat la 1 noiembrie 2001, fără a afecta
prevederile Acordului,
având în vedere prevederile Cartei Naţiunilor Unite şi
obiectivele stabilite în rezoluţiile Consiliului de Securitate cu relevanţă în
domeniul prevenirii şi combaterii terorismului internaţional şi proliferării
armelor de distrugere în masă,
afirmând hotărârea lor de a întări pe mai departe
prietenia şi cooperarea dintre cele două ţări în conformitate cu principiile
dreptului internaţional,
exprimând reciproc dorinţa de a lua măsurile de
securitate necesare bazate pe cooperare în contextul combaterii actelor ilegale
pe mare,
având în vedere că Operaţiunea Black Sea Harmony
reprezintă un mecanism deschis şi inclusiv, căruia i se pot alătura toate
statele riverane Mării Negre,
au convenit, în limitele permise de legislaţiile lor
naţionale şi de politicile de transmitere a informaţiilor, să coopereze în
desfăşurarea operaţiunilor din Marea Neagră legate de activităţi în domeniul
maritim, inclusiv între celelalte autorităţi naţionale cu competenţe în
domeniu, asupra următoarelor:
ARTICOLUL 1
Scop
Scopul prezentului memorandum de înţelegere este să
creeze cadrul juridic al cooperării între părţi sub egida Operaţiunii Black Sea
Harmony (OBSH), în scopul combaterii riscurilor maritime în Marea
Neagră, precum şi să determine metodele şi responsabilităţile privind schimbul
de informaţii pentru OBSH între Comandamentul Forţelor Navale Turce şi Statul
Major al Forţelor Navale Române, în calitate de reprezentanţi autorizaţi ai
părţilor.
ARTICOLUL 2
Definiţii
1. Informaţii înseamnă informaţiile referitoare la
OBSH, menţionate la art. 4 alin. 8, care sunt schimbate potrivit prezentului
memorandum de înţelegere, incluzând, dar nelimitându-se la forme de exprimare
scrise, verbale sau vizuale, filme, slide-uri, fotografii, casete, discuri.
2. Centrul permanent de coordonare a Operaţiunii
Black Sea Harmony (OBSH PCC) înseamnă centrul care, sub autoritatea unui
ofiţer de comandă turc, acţionează ca centru de coordonare pentru OBSH, cu
participarea unui ofiţer de stat major şi de legătură desemnat de partea
română. Centrul funcţionează 24 de ore, 7 zile pe săptămână.
3. Ofiţeri de legătură:
a) Ofiţerul de legătură român înseamnă ofiţerul
român de marină, care este numit la OBSH PCC sub autoritatea administrativă a
ataşatului militar român în Republica Turcia şi este împuternicit să acţioneze
ca punct naţional de contact al părţii române la OBSH PCC.
Ofiţerul de legătură va lucra la OBSH PCC între orele
9,00 şi 18,00 şi va fi pregătit să răspundă la chemare şi să se prezinte la
centru ori de câte ori este nevoie, în afara orelor de program, la sfârşit de
săptămână sau în timpul sărbătorilor legale.
b) Ofiţerul de legătură turc înseamnă ofiţerul
turc de marină, învestit cu autoritatea de a acţiona ca punct de contact pentru
OBSH într-o locaţie stabilită de Ministerul Apărării Naţionale din România,
aflat sub autoritatea administrativă a Ambasadei Republicii Turcia în România.
4. Vase suspecte înseamnă acele vase care
folosesc rute maritime obişnuite sau neobişnuite şi asupra cărora există
indicii că sunt implicate în activităţi cum ar fi terorismul, traficul ilicit
cu arme de distrugere în masă, mijloacele lor de livrare şi materiale conexe,
precum şi în alte activităţi ilegale care creează riscuri maritime şi care
implică observare şi monitorizare atentă.
ARTICOLUL 3
Aria de aplicare
1. Schimbul de informaţii pentru operaţiuni maritime va
acoperi unităţile desfăşurate pentru OBSH, comandamentele navale ale părţilor
şi OBSH PCC aflat la Karadeniz Eregli, provincia Zonguldak (Republica Turcia).
Schimbul de informaţii va fi implementat prin OBSH PCC de la Karadeniz Eregli.
2. Unităţile române şi turce care cooperează în cadrul
OBSH vor întreprinde acţiuni de prezenţă navală pe rutele de trafic ale vaselor
comerciale şi vor executa operaţiuni de supraveghere sistematică în propria
arie de jurisdicţie maritimă şi în spaţiul aerian de deasupra acesteia, în
Marea Neagră, în conformitate cu dreptul internaţional şi legislaţia naţională
a statelor părţilor. Statul Major al Forţelor Navale Române - împreună cu autorităţile
române competente - şi Forţele Navale Turce:
a) vor desfăşura operaţiuni de recunoaştere;
b) vor întreprinde acţiuni de urmărire a vaselor
suspecte, dacă se impune, numai în strictă conformitate cu legislaţia fiecărui
stat;
c) vor coopera prin intermediul OBSH PCC în vederea
coordonării acţiunilor.
3. Autorităţile competente pentru implementarea
prezentului memorandum de înţelegere sunt:
a) pentru Guvernul României, Ministerul Apărării
Naţionale, prin Statul Major al Forţelor Navale;
b) pentru Guvernul Republicii Turcia, Comandamentul
Forţelor Navale Turce.
ARTICOLUL 4
Management şi responsabilităţi
1. Fiecare parte va informa cealaltă parte asupra
eventualelor impedimente apărute în procesul de schimb de date care se
datorează unor evenimente neprevăzute, dificultăţilor derivând din legislaţia
şi regulamentele interne sau problemelor tehnice, precum şi asupra
cauzei/cauzelor impedimentului/impedimentelor şi asupra duratei acestuia/
acestora, cât mai curând posibil.
2. Părţile au convenit că obligaţiile rezultând din
prezentul memorandum de înţelegere nu vor aduce nicio cheltuială sau obligaţie
financiară substanţială pentru a dezvolta sistemele existente sau de a
achiziţiona sisteme noi.
3. Conceptul de operaţii
OBSH reprezintă un instrument de cooperare regională
efectivă, în termeni operaţionali şi concreţi, în timp ce BLACKSEAFOR joacă un
rol complementar, axat pe sporirea capabilităţilor naţionale şi a
interoperabilităţii forţelor navale ale statelor riverane, urmând a transfera
expertiza acumulată către OBSH.
a) OBSH înglobează următoarele acţiuni maritime
desfăşurate de către Forţele Navale Române - împreună cu autorităţile române
competente şi în strictă conformitate cu legislaţia naţională - şi de către
Forţele Navale Turce:
- operaţiuni de supraveghere sistematică în ariile de
jurisdicţie maritimă română şi turcă şi în spaţiul aerian de deasupra acestora,
în conformitate cu dreptul internaţional;
- operaţiuni de recunoaştere pentru vasele suspecte;
- operaţiuni de urmărire a vaselor suspecte;
- luarea măsurilor adecvate dacă se notifică intrarea
unui vas suspect în ariile de jurisdicţie maritimă română/turcă.
b) Operaţiunea este coordonată şi desfăşurată în
cooperare cu serviciile naţionale ale pazei de coastă/poliţiei de frontieră, precum
şi cu orice alte organisme guvernamentale, când şi unde este nevoie, în
conformitate cu legislaţia şi regulamentele din statele părţilor.
c) Operaţiunea este conectată la NATO prin schimb de
informaţii.
d) Părţile îşi vor coordona acţiunile de predare a
urmăririi vaselor suspecte prin intermediul OBSH PCC de la Karadeniz Eregli
(Republica Turcia), prin ofiţerii de legătură.
e) Ariile de supraveghere sistematică sunt convenite
prin PCC.
f) Dacă există situaţii clare şi informaţii credibile
despre orice vas suspectat că ar fi implicat în activităţi teroriste, trafic
ilicit cu arme de distrugere în masă, mijloacele lor de livrare şi materiale
conexe, precum şi în alte activităţi ilegale generatoare de riscuri maritime,
părţile se pot consulta reciproc să desfăşoare inspecţii consimţite la bordul
navelor sau vizite în porturi în conformitate cu dreptul internaţional şi
regulile naţionale, după cum este cazul.
4. Comandă, control şi comunicaţii
a) Fiecare parte, prin autorităţile naţionale
competente, deţine comanda şi controlul asupra propriilor capabilităţi navale
implicate în OBSH.
b) Fiecare parte este responsabilă de transmiterea,
prin intermediul OBSH PCC, a informaţiilor necesare referitoare la
capabilităţile care operează şi la modalităţile operaţionale ale acestora în
OBSH, pentru a preveni suprapunerile şi interferenţele.
c) Comunicaţiile între comandamentele naţionale şi OBSH
PCC vor fi asigurate cu următoarele mijloace:
- linii telefonice securizate;
- internet securizat;
- fax securizat.
5. Comunicaţiile între capabilităţile participante
(inclusiv cele aeriene) pe mare se vor desfăşura după cum urmează:
a) comunicaţii radio VHF, UHF şi HF (limba engleză va
fi utilizată folosindu-se coduri speciale de abreviere care vor fi elaborate în
comun);
b) comunicaţii „PC to PC";
c) comunicaţii vizuale (steaguri de semnalizare şi
lumini de semnalizare).
6. Un ofiţer de legătură al Forţelor Navale Române la
OBSH PCC va acţiona ca punct naţional de contact şi va fi învestit cu
autoritatea de a coordona activităţile maritime cu Forţele Navale Turce. Partea
turcă va avea în vedere o legătură reciprocă într-o locaţie care va fi
identificată de către partea română.
7. Schimbul de informaţii: schimbul de informaţii între
unităţile desfăşurate, comandamentele naţionale si OBSH PCC va fi stabilit în
sprijinul executării activităţilor maritime în strictă conformitate cu
legislaţiile statelor părţilor.
8. Schimbul de informaţii vizează următoarele aspecte:
a) schimbul de informaţii despre unităţile române şi
turce desfăşurate care cooperează în cadrul OBSH şi modalităţile operaţionale;
b) schimbul de informaţii despre vasele suspecte care
intră în şi ies din Marea Neagră;
c) schimbul de informaţii privind condiţiile de mediu
cu impact asupra operaţiunilor maritime;
d) schimbul de informaţii privind navigaţia potenţial
vulnerabilă la ameninţări asimetrice, cum ar fi navele cargo care transportă
încărcături explozive;
e) schimbul de date referitor la vasele care îşi
schimbă numele, pavilionul şi numerele IMO (Organizaţia Maritimă
Internaţională);
f) schimbul de date privind vasele la bordul cărora se
află membri ai echipajelor care sunt suspectaţi că ar fi implicaţi în
activităţi teroriste sau ilegale.
9. Procedurile şi principiile operaţionale standard,
termenii de referinţă (TOR) menţionaţi mai jos vor fi negociaţi şi
conveniţi pe timpul întâlnirilor cu caracter tehnic şi vor fi încheiaţi după
cum este necesar:
a) TOR pentru operaţiuni standard de supraveghere şi
misiuni de urmărire;
b) TOR privind formatele şi procedurile pentru schimb
de informaţii;
c) TOR pentru operaţiile OBSH PCC/Karadeniz Eregli.
ARTICOLUL 5
Sprijinul logistic
1. Toate cheltuielile necesare, incluzând transportul
şi îngrijirea medicală cu spitalizare a ofiţerului de legătură care îşi
desfăşoară activitatea în Republica Turcia, vor fi suportate de către partea
română. Facilităţile şi serviciile militare, inclusiv cazare, vor fi puse la
dispoziţia ofiţerului de legătură pe bază de reciprocitate.
2. Sprijinul logistic pentru capabilităţile Forţelor
Navale Române (ROUN) şi ale Forţelor Navale Turce (TUN) care participă la OBSH
este responsabilitatea statului respectivei părţi.
3. In situaţii de urgenţă, forţele române şi turce care
sunt implicate în OBSH îşi vor acorda reciproc, la cerere, sprijin pentru
asigurarea cu carburanţi, provizii, apă potabilă sau alt tip de asistenţă.
Contravaloarea asistenţei acordate va fi plătită ulterior de către partea care
a făcut solicitarea, în termen de 30 de zile.
4. Părţile vor asigura, pe bază de reciprocitate, pentru
echipajele participante la OBSH, asistenţă medicală în cazurile în care este
necesară îngrijirea medicală specializată de urgenţă. Dacă un vas participant
la OBSH se află în pericol, alte vase participante vor lua măsurile necesare
pentru salvarea vasului şi a echipajului.
5. Toate aspectele referitoare la statutul ofiţerului
de legătură menţionat la art. 2 alin. 3 vor fi guvernate de Acordul dintre
statele părţi la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forţelor
lor, semnat la Londra la 19 iunie 1951 (NATO SOFA).
ARTICOLUL 6
Securitatea informaţiilor şi a materialelor
criptografice
1. După transferul sistemelor de comunicaţii şi
informaţii (CIS) şi al materialelor criptografice (incluzând documentaţia),
partea primitoare va fi responsabilă de securitatea, utilizarea corectă şi
protejarea acestor materiale.
2. Materialul criptografic transferat între părţi va fi
înregistrat, transportat şi protejat în mod adecvat în conformitate cu regulile
naţionale ale părţii primitoare, beneficiind de o protecţie egală cu cea
acordată materialelor proprii de nivel echivalent.
3. Transferul materialului criptografic se va face prin
canale agreate, cu personal ce deţine autorizaţie de securitate şi care are
dreptul să lucreze cu asemenea materiale.
4. Partea emitentă va fi informată imediat în situaţia
pierderii, deteriorării sau compromiterii materialului criptografic.
Rezultatele acţiunilor întreprinse şi ale investigaţiilor vor fi, de asemenea,
transmise părţii emitente.
5. Cheile de criptare vor fi schimbate în mod regulat
pentru securitatea informaţiilor, pe baza unor proceduri şi principii agreate
reciproc, după cum este necesar. In cazul încetării valabilităţii prezentului
memorandum de înţelegere, toate sistemele de comunicaţii şi informaţii, precum
şi materialele criptografice vor fi returnate părţii emitente în termen de 30
de zile.
6. Toate documentele şi mesajele ce vor fi schimbate
vor purta nivelul maxim de clasificare OBSH CONFIDENŢIAL.
7. Fără a depăşi cadrul măsurilor de securitate prevăzute
de legislaţiile lor naţionale şi de regulamente, fiecare parte va desfăşura
protecţia informaţiilor clasificate şi a materialelor schimbate potrivit
acestor prevederi şi adoptă echivalenţa clasificării de securitate stabilită în
tabelul alăturat:
|
In România
|
Echivalenţa în limba engleză pentru
OBSH
|
In Republica Turcia
|
|
SECRET
|
OBSH CONFIDENŢIAL
|
KUH OZEL
|
|
SECRET DE SERVICIU
|
OBSH RESTRICTED
|
KUH HIZMETE OZEL
|
|
NESECRET
|
OBSH UNCLASSIFIED
|
KUHTASNIF DIŞI
|
8. Părţile vor lua măsurile necesare pentru a proteja
şi a controla, pe baza principiului necesităţii de a cunoaşte, informaţia
marcată „OBSH RESTRICTED/OBSH CONFIDENŢIAL", conform prevederilor art. IV
din Acord şi legislaţiilor lor naţionale.
9. Schimbul de informaţii clasificate OBSH între părţi
se va efectua prin canale de comunicaţie securizate convenite. (Informaţiile
OBSH UNCLASSIFIED pot fi schimbate pe canale nesecurizate.)
10. Partea emitentă stabileşte nivelul adecvat de
clasificare a informaţiilor care pot fi schimbate între părţi, precum şi cu
terţi.
11. Clasificările de securitate a informaţiilor vor fi
utilizate şi semnificaţia lor va fi următoarea:
a) OBSH UNCLASSIFIED: dezvăluirea sau schimbul pe
canale de comunicaţie nesecurizate a/al acestui tip de informaţie nu vatămă şi
nu aduce atingere intereselor statelor părţilor şi/sau desfăşurării OBSH;
b) OBSH CONFIDENŢIAL: dezvăluirea sau schimbul pe
canale de comunicaţie nesecurizate a/al acestui tip de informaţie vatămă şi
aduce atingere intereselor părţilor;
c) OBSH RESTRICTED: dezvăluirea sau schimbul pe canale
de comunicaţie nesecurizate a/al acestui tip de informaţie vatămă şi aduce
atingere desfăşurării OBSH.
12. Părţile vor transmite NATO informaţii relevante
legate de OBSH, pentru sprijinirea eforturilor Alianţei de luptă împotriva
terorismului. Acestea pot conveni, de asemenea, să dezvăluie total sau parţial
sau să transmită informaţii referitoare la OBSH limitate la cele prevăzute la
art. 4 alin. 8 către alte state participante la OBSH, în scopul întăririi securităţii
maritime globale şi regionale. Orice informaţie primită în cadrul OBSH poate fi
transmisă unei terţe părţi pe baza aprobării scrise prealabile a autorităţilor
părţii emitente.
13. In anumite situaţii, părţile pot emite informaţii
marcate „releasable only to NATO". Astfel de informaţii nu pot fi
transmise niciunei alte părţi, inclusiv altor participanţi la OBSH care nu sunt
membri NATO. Cu toate acestea, asemenea informaţii pot fi transmise unei terţe
părţi numai pe baza aprobării scrise prealabile a autorităţilor părţii
emitente.
14. Documentele emise în cadrul cooperării vor fi
marcate cu nivelul de clasificare a informaţiilor şi cu orice alte condiţii de
transmitere sau limitări de utilizare.
15. Părţile se vor informa reciproc asupra oricăror potenţiale
pericole la adresa informaţiilor primite sau asupra oricăror scurgeri de
informaţii primite de la cealaltă parte.
16. Partea primitoare va fi responsabilă pentru
securitatea mediilor de stocare, folosirea corectă, protejarea şi distrugerea
informaţiilor clasificate şi a materialelor (documente, CD-uri, dischete şi
alte suporturi pentru informaţii) schimbate între părţi.
17. Scăderea nivelului de clasificare poate fi
efectuată pe baza consimţământului prealabil al părţii emitente.
18. In situaţia accesului neautorizat, a încălcării,
pierderii sau dezvăluirii informaţiilor clasificate sau a indiciilor că s-ar fi
petrecut un asemenea eveniment, partea primitoare va trebui să întreprindă
toate măsurile necesare, în conformitate cu legile şi regulamentele sale
naţionale, şi va trebui să informeze partea emitentă cât mai curând posibil
asupra acestor aspecte, precum şi asupra măsurilor luate şi a rezultatelor
acestor măsuri. O astfel de notificare va conţine suficiente detalii care să îi
permită părţii emitente să facă o evaluare exhaustivă a pagubelor apărute.
19. Incălcarea regulilor de protecţie a informaţiilor
clasificate ale celeilalte părţi va fi investigată de autorităţile responsabile
şi examinată în conformitate cu legislaţia statului părţii pe teritoriul căreia
încălcările s-au produs. Cealaltă parte va acorda asistenţă, la cerere, pe
durata investigaţiei.
ARTICOLUL 7
Amendare şi revizuire
1. Fiecare dintre părţi poate propune în scris, dacă
apreciază necesar, amendarea sau revizuirea prezentului memorandum de
înţelegere. In acest caz, negocierile vor începe în termen de 30 de zile de la
data primirii unei propuneri scrise. In situaţia în care nu se obţine niciun
rezultat într-un termen de 3 luni, fiecare parte poate denunţa memorandumul de
înţelegere după o notificare prealabilă de 60 de zile.
2. Amendamentele convenite sau varianta revizuită vor
intra în vigoare conform procedurii prevăzute la art. 10 alin. 1, referitoare
la intrarea în vigoare a prezentului memorandum de înţelegere.
3. Pe timpul procesului de amendare sau revizuire,
părţile vor continua să îşi îndeplinească obligaţiile decurgând din prezentul
memorandum de înţelegere.
ARTICOLUL 8
Soluţionarea disputelor
1. In cazul oricărei dispute între părţi referitoare la
orice chestiuni derivând din prezentul memorandum de înţelegere, părţile vor
căuta soluţionarea acesteia prin intermediul negocierilor în cadrul unei
comisii constituite dintr-un număr egal de reprezentanţi ai părţilor, fără a se
apela la vreo instanţă sau terţă parte în vederea obţinerii unei soluţii.
2. Pe durata procesului de soluţionare a disputelor,
părţile vor continua să îşi îndeplinească obligaţiile rezultând din prezentul
memorandum de înţelegere.
ARTICOLUL 9
Inţelegeri de aplicare
Dacă este necesar, în vederea implementării
prevederilor prezentului memorandum de înţelegere, reprezentanţii autorizaţi ai
părţilor pot încheia înţelegeri tehnice.
ARTICOLUL 10
Intrarea în vigoare, durata şi ieşirea din vigoare
1. Prezentul memorandum de înţelegere va intra în
vigoare la data primirii ultimei notificări prin care părţile se informează
reciproc, în scris, pe canale diplomatice, că toate procedurile pentru intrarea
sa în vigoare au fost îndeplinite, în conformitate cu legislaţiile naţionale.
2. Prezentul memorandum de înţelegere va rămâne în
vigoare pentru o perioadă de un an şi va fi prelungit automat pentru noi
perioade de câte un an, dacă părţile nu decid altfel. Acesta îşi poate înceta
valabilitatea oricând prin consimţământul părţilor exprimat în formă scrisă sau
prin transmiterea de către oricare dintre părţi către cealaltă parte a unei
notificări asupra intenţiei sale de a-l denunţa. In acest caz, prezentul
memorandum de înţelegere va înceta să producă efecte la 60 de zile de la
primirea unei astfel de notificări scrise.
3. In situaţia în care una dintre părţi consideră că
cealaltă parte nu respectă sau nu este în măsură să respecte prevederile
prezentului memorandum de înţelegere, poate propune, în scris, organizarea unor
consultări, care vor avea loc cât mai repede cu putinţă. Dacă nu se obţine
niciun rezultat în termen de 60 de zile, fiecare parte poate denunţa în scris
prezentul memorandum de înţelegere. Denunţarea va produce efecte după o
perioadă de 60 de zile.
4. Şi în situaţia încetării valabilităţii prezentului
memorandum de înţelegere, drepturile şi obligaţiile părţilor privind
securitatea, protecţia, transferul şi utilizarea informaţiilor clasificate şi a
materialelor informative decurgând din aplicarea prezentului memorandum de
înţelegere vor rămâne în vigoare.
Semnat la Istanbul la 31 martie 2009, în două exemplare
originale în limbile română, turcă şi engleză, toate textele fiind egal
autentice. In caz de divergenţă, textul în limba engleză va prevala.
Drept care subsemnaţii, deplin împuterniciţi de
autorităţile lor, au semnat prezentul memorandum de înţelegere.
Pentru Guvernul României,
contraamiral Dorin Dănilă,
şeful Statului Major al Forţelor Navale
Pentru Guvernul Republicii Turcia,
amiral Metin Atac,
comandantul Forţelor Navale Turce