LEGE Nr. 89
din 28 aprilie 1998
Legea apiculturii nr.
89/1998*)
ACT EMIS DE:
PARLAMENTUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 549 din 5 august 2010
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. -In România creşterea albinelor este o
îndeletnicire tradiţională a populaţiei şi constituie, prin rolul său economic,
ecologic şi social, o parte a avuţiei naţionale.
Art. 2. - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
împreună cu Ministerul Mediului şi Pădurilor sprijină activitatea apicolă, în
scopul protejării albinelor, creşterii numărului şi producţiei familiilor de
albine, al valorificării superioare a resurselor melifere şi a produselor
apicole.
CAPITOLUL II
Conservarea, dezvoltarea şi valorificarea fondului melifer
Art. 3. - (1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale contribuie, prin măsuri adecvate, la îmbunătăţirea bazei melifere în
cadrul fondului funciar.
(2) Ministerul Mediului şi Pădurilor asigură, prin
măsuri adecvate, prevăzute la amenajamentele silvice, protejarea resurselor
melifere din cadrul fondului forestier naţional.
Art. 4. - Autorităţile administraţiei publice locale,
pe terenurile pe care le au în administrare, în scopul îmbunătăţirii resurselor
melifere vor folosi cu prioritate, la plantarea terenurilor improprii pentru
agricultură, a râpelor, a marginilor de drumuri, a spaţiilor verzi, arbori,
arbuşti şi alte plante ornamentale care prezintă şi interes pentru apicultură.
Art. 5. -Apicultorii care amplasează stupine în
pastoral sau la iernat sunt obligaţi să anunţe autorităţile administraţiei
publice locale, în a căror rază teritorială se află, locul, perioada, numărul
familiilor de albine, precum şi adresa deţinătorului de stupi.
Art. 6. - (1) Polenizarea dirijată a culturilor agricole
entomofile cu ajutorul albinelor se realizează pe bază de contracte încheiate
între proprietarii familiilor de albine şi deţinătorii de culturi.
(2) Costurile prestaţiei de polenizare se stabilesc
prin negociere între părţi.
Art. 7. - (1) Autorităţile administraţiei publice
locale, precum şi regiile autonome, cu profil agricol sau silvic, vor asigura
apicultorilor vetre de stupină temporare sau permanente, pe baza autorizaţiei
eliberate de către Comisia de bază meliferă şi stupărit pastoral.
(2) Vetrele de stupină pot fi atribuite în judeţul de
domiciliu al apicultorului sau în alte judeţe.
(3) Amplasarea stupilor de albine pe terenurile
deţinute de apicultori, cu orice titlu, se face la o distanţă de cel puţin 5 m
faţă de căile ferate, drumurile publice sau hotarele proprietăţilor din
domeniul public sau domeniul privat, intravilan sau extravilan.
(4) Dacă distanţa faţă de obiectivele prevăzute la
alin. (3) este mai mică de 5 m, stupii de albine trebuie să fie despărţiţi de
acestea printr-un gard, zid, plasă ori alt obstacol prin care albinele să nu
poată pătrunde în zbor, cu o înălţime minimă de 2 m, măsurată de la nivelul
solului, şi care să continue pe aceeaşi linie încă 2 m dincolo de stupii
amplasaţi la extremităţile stupinei.
(5) Numărul familiilor de albine amplasate pe teren,
conform obligaţiilor prevăzute la alin. (3) şi (4), nu este limitat.
Art. 8. - (1) Suprafeţele de teren atribuite pentru
vatră de stupină se acordă în funcţie de mărimea stupinei, în locuri accesibile
mijloacelor de transport, şi nu vor fi mai mici de 5 m2 pentru
fiecare familie de albine.
(2) Durata atribuirii şi condiţiile de folosire a
acestor terenuri, precum şi obligaţiile părţilor se stabilesc prin contracte
care se încheie între beneficiari şi deţinătorii terenurilor.
Art. 9. - In scopul conservării fondului genetic apicol
şi melifer şi al producerii materialului biologic şi semincer, Ministerul
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Mediului şi Pădurilor pot
înfiinţa rezervaţii naturale în zone bioapicole caracteristice.
Art. 10. - (1) Reţeaua Sanitar-Veterinară de stat
asigură asistenţă de specialitate în conformitate cu programul naţional
sanitar-veterinar privind apărarea sănătăţii animalelor.
(2) Diagnosticarea, tratamentul şi eliberarea medicamentelor
folosite în combaterea varroozei albinelor se fac prin reţeaua
Sanitar-Veterinară, costul acestora fiind suportat din bugetul Ministerului
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
*) Republicată în temeiul prevederilor art. II din
Legea nr. 131/2010 pentru modificarea şi completarea Legii apiculturii nr.
89/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 7
iulie 2010, dându-se textelor o nouă numerotare.
Legea apiculturii nr. 89/1998 a fost publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 30 aprilie 1998 şi a mai
fost modificată şi completată prin:
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/1998 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 27/1994 privind impozitele şi taxele
locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 30
decembrie 1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 149/1999, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 3 august 1999 şi abrogată,
odată cu Legea nr. 27/1994, prin Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002, abrogată, la
rândul ei, prin Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi
completările ulterioare;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 215/1999
privind modificarea şi completarea unor reglementări referitoare la taxa pe
valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
649 din 30 decembrie 1999, respinsă prin Legea nr. 285/2001, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 306 din 11 iunie 2001 şi abrogată,
odată cu Ordonanţa Guvernului nr. 3/1992, prin Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 17/2000, abrogată prin Legea nr. 345/2002, abrogată, la rândul
ei, prin Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi
completările ulterioare;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 17/2000 privind
taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 113 din 15 martie 2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea
nr. 547/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676 din
25 octombrie 2001, abrogată prin Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea
adăugată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 371 din 1
iunie 2002;
- Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu
modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 390/2006 pentru completarea Legii
apiculturii nr. 89/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 898 din 6 noiembrie 2006;
- Legea nr. 266/2009 pentru modificarea şi completarea
art. 7 din Legea apiculturii nr. 89/1998, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 482 din 13 iulie 2009.
Art. 11. - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale, Ministerul Mediului şi Pădurilor, precum şi autorităţile administraţiei
publice locale asigură măsurile necesare pentru prevenirea intoxicaţiilor la
albine, datorate acţiunilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor din
culturile agricole, vitipomicole, din fondul forestier etc, potrivit
reglementărilor legale în vigoare.
CAPITOLUL III
Cercetarea ştiinţifică şi pregătirea personalului
tehnic pentru apicultură
Art. 12. - (1) Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum
şi alte instituţii publice, împreună cu Asociaţia Crescătorilor de Albine din
România, vor asigura, prin institutele de cercetare-dezvoltare, ameliorarea
continuă a rasei autohtone de albine şi a speciilor de plante
nectaropolenifere.
(2) Instituţiile prevăzute la alin. (1) exercită
măsurile necesare pentru dezvoltarea cercetării ştiinţifice, în vederea
obţinerii de produse chimice selective în combaterea bolilor şi a dăunătorilor
din apicultură şi silvicultură, care să asigure protejarea albinelor.
(3) Societăţile comerciale „Institutul de
Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură" - S.A. şi Complexul Apicol
„Veceslav Harnaj" - S.A., precum şi alte unităţi de profil asigură
elaborarea tehnologiilor necesare pentru păstrarea, condiţionarea, prelucrarea
şi diversificarea produselor apicole care fac obiectul consumului intern şi al
exportului, în vederea încadrării acestora în parametrii de calitate prevăzuţi
de normele comunitare.
Art. 13. - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Asociaţia
Crescătorilor de Albine din România vor lua măsuri pentru pregătirea şi
perfecţionarea personalului din apicultură, precum şi pentru intensificarea
activităţii de mediatizare din acest domeniu.
CAPITOLUL IV
Stimularea producătorilor apicoli
Art. 14.-Asociaţia Crescătorilor de Albine din România,
prin Societatea Comercială Complexul Apicol „Veceslav Harnaj" - S.A.,
precum şi alte societăţi comerciale de profil autorizate asigură aprovizionarea
crescătorilor de albine cu material biologic, stupi, subansambluri, unelte şi
utilaje, biostimulatori, medicamente de uz apicol, faguri artificiali, precum
şi achiziţionarea de la producători a produselor apicole oferite.
Art. 15. - Producătorii apicoli beneficiază, totodată,
şi de următoarele facilităţi:
a) acordarea de credite pentru procurarea de stupi şi
familii de albine, unelte şi utilaje apicole, precum şi pentru retehnologizarea
capacităţilor de producţie existente, în conformitate cu prevederile Legii
creditului agricol pentru producţie nr. 150/2003, cu modificările ulterioare,
şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 14/2010 privind măsuri financiare pentru
reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu
anul 2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 74/2010;
b) pentru vehiculele destinate transportului, în
campania de stupărit pastoral, al echipamentelor apicole, pavilioanele şi
remorcile apicole ale acestor utilizatori, vor achita tariful de utilizare a
reţelelor de drumuri naţionale ori de câte ori este nevoie, astfel: o zi, 7
zile şi 30 de zile;
c) în fondul forestier de stat, amplasarea gratuită a
stupilor în pastoral pentru valorificarea surselor nectaropolenifere.
CAPITOLUL V
Asociaţia Crescătorilor de Albine din România
Art. 16. - (1) Asociaţia Crescătorilor de Albine este
organizaţia profesională şi autonomă a apicultorilor din România, cu
personalitate juridică şi patrimoniu propriu, care îşi desfăşoară activitatea
potrivit reglementărilor legale în vigoare şi statutului său.
(2) Asociaţia reprezintă apicultorii şi interesele
acestora la toate nivelurile.
Art. 17. - (1) Patrimoniul Asociaţiei Crescătorilor de
Albine din România, alcătuit din bunuri mobile şi imobile, constituie
proprietate privată şi este ocrotit de lege.
(2) Bunurile imobile ale asociaţiei sunt indivizibile
şi nu pot fi împărţite între membrii organizaţiei sau între organizaţiile
asociate.
(3) Construcţiile realizate pe terenurile prevăzute la
alin. (1) pot face obiectul ipotecării şi executării silite, urmând ca regimul
juridic al terenului să fie reglementat prin contract civil între proprietarul
terenului şi noul proprietar al clădirii.
Art. 18. -In termen de 90 de zile de la publicarea
prezentei legi în Monitorul Oficial al României, vor fi elaborate norme
metodologice orientative privind polenizarea culturilor agricole entomofile cu
ajutorul albinelor.
Art. 19. - Institutul Internaţional de Tehnologie şi
Economie Apicolă al Federaţiei Internaţionale a Asociaţiilor de Apicultură -
APIMONDIA funcţionează în conformitate cu prevederile Decretului nr. 370/1970,
publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 97 din 3 august 1970, şi a
regulamentului propriu de organizare şi funcţionare.
Art. 20. - Regulamentul privind organizarea
stupăritului în România este prevăzut în anexa care face parte integrantă din
prezenta lege.
CAPITOLUL VI
Dispoziţii finale
Art. 21. - Incălcarea dispoziţiilor prezentei legi şi a
reglementărilor adoptate în aplicarea acesteia atrage răspunderea disciplinară,
administrativă, civilă sau penală, potrivit legii.
Art. 22. - In cazul sancţiunilor contravenţionale se
aplică dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002,
cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 23. - La data intrării în vigoare a prezentei legi
se abrogă orice alte dispoziţii contrare.
ANEXA
REGULAMENT
privind organizarea stupăritului în România
Art. 1. -In înţelesul prezentului regulament, termenii
şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) apicultură - ramură agricolă din sectorul
zootehnic ce cuprinde activitatea de creştere, ameliorare şi exploatare a
albinelor melifere; ştiinţa care se ocupă cu creşterea şi îngrijirea raţională
a albinelor, în scopul folosirii produselor lor;
b) produse apicole - mierea de albine, polenul,
păstura, lăptişorul de matcă, apilarnilul, ceara, propolisul, veninul de
albine;
c) apicultor - persoană care practică apicultura
şi care poate deţine, creşte sau exploata familii de albine;
d) stup - cutia sau containerul standardizat
care adăposteşte familia de albine în perioada de creştere şi exploatare;
e) familie de albine - unitatea biologică
alcătuită din albine lucrătoare, matcă, trântori şi care este adăpostită
într-un stup/container standardizat;
f) stupină - un ansamblu unitar de familii de
albine - stupi/loc unde se cresc albinele, unde sunt amplasaţi stupii şi toate
instalaţiile anexe;
g) vatra de stupină - locul de amplasare a unei
stupine permanente sau temporare;
h) stupină staţionară/permanentă - stupina
amplasată de obicei în locul unde albinele iernează;
i) stupină temporară - stupina transportată şi
amplasată temporar lângă sursele melifere pentru perioada de cules şi mutată
ulterior în alt loc;
j) bază meliferă - resursa naturală meliferă
alcătuită din flora spontană şi plante cultivate;
k) polenizarea plantelor- tehnologie agrotehnică
prin care se asigură fecundarea plantelor entomofile în scopul sporirii
producţiei de seminţe, fructe şi legume;
l) plante/floră entomofilă - plante ce se
polenizează cu ajutorul insectelor, inclusiv al albinelor;
m) stupăritul pastoral/transhumanta - verigă
tehnologică în activitatea de producţie apicolă, care cuprinde una sau mai
multe deplasări ale stupinei temporare în cursul unui an;
n) stupăritul staţionar/permanent - verigă
tehnologică în activitatea de producţie apicolă în care stupina se menţine pe
vatra de stupină staţionară/permanentă;
o) rasă de albine - populaţia de familii de
albine de origine comună suficient de numeroasă pentru creşterea „în
sine", care are un genofond comun şi posedă anumite particularităţi
fenotipice, adaptată condiţiilor pedoclimatice şi florei melifere din zona
respectivă;
p) familie de albine de elită - familii de
albine cu performanţe superioare, de rasă pură, care transmit constant, prin
descendenţă, însuşirile respective;
q) stupină de elită - stupină cu familii de
albine de elită, confirmate prin documentaţia de evidenţă zootehnică şi care a
fost atestată oficial conform legislaţiei în vigoare;
r) stupină de reproducţie - stupină producătoare
de mătci selecţionate împerecheate în care se multiplică materialul genetic de
la familii de albine cu performanţe superioare, de rasă pură, din stupina de
elită;
s) matcă - singurul individ femelă din familia
de albine cu organe reproducătoare complet dezvoltate, capabilă să se
împerecheze şi să depună ouă fecundate.
Art. 2. - (1) Stupăritul staţionar se referă la
practicarea apiculturii pe vatra fixă, constând în amplasarea stupilor pe toată
perioada sezonului activ, cât şi pe perioada de iernare pe aceeaşi vatră.
(2) Vatra permanentă poate fi amplasată pe un teren
proprietate privată sau pe un teren aflat în concesiune, închiriere, comodat,
scoatere temporară din folosinţă ori pe un fond forestier.
(3) Stupinele staţionare vor fi înregistrate şi
evidenţiate în baza de date oficială la primării, comisia locală de bază
meliferă, dispensare veterinare teritoriale.
(4) Stupinele staţionare autorizate pentru creşterea
mătcilor nu vor fi amplasate în masive melifere de importanţă naţională.
(5) Suprafaţa de teren pentru vatra de stupină se
acordă în funcţie de mărimea stupinei, dar nu va fi mai mică de 5 m2 pentru
fiecare familie de albine şi 50 m2 pentru fiecare pavilion apicol.
Art. 3. - (1) Transhumanta este veriga tehnologică în
activitatea de producţie apicolă, prin care apicultorul deplasează familiile de
albine în cursul anului la unul sau mai multe masive melifere aflate pe un
teren agricol sau pe un fond forestier.
(2) Vatra de stupină în pastoral se atribuie în baza
autorizaţiei prevăzute la anexa nr. 1a), pe care o eliberează comisia judeţeană
de bază meliferă şi stupărit pastoral, la solicitarea scrisă a apicultorului,
în care va preciza: masivul melifer şi punctele de reper cât mai exacte,
numărul de familii de albine, data de plecare, perioada de deplasare, precum şi
date personale de identificare şi comunicare.
(3) Stupinele deplasate în pastoral vor putea fi
identificate după un panou pe care vor fi trecute următoarele date: numele proprietarului,
adresa, telefonul, numărul de stupi pe vatră, numărul de înregistrare la
direcţia Sanitar-Veterinară şi cel al autorizaţiei.
(4) Pentru sprijinirea şi monitorizarea activităţii de
stupărit pastoral se constituie anual:
a) Comisia centrală de bază meliferă şi stupărit
pastoral, în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
b) comisii judeţene de bază meliferă şi stupărit
pastoral, în subordinea Comisiei centrale de bază meliferă şi stupărit
pastoral.
Art. 4. - (1) Atribuţiile şi componenţa comisiilor de
bază meliferă şi stupărit pastoral sunt următoarele:
1. Atribuţiile Comisiei centrale de bază meliferă şi
stupărit pastoral:
a) coordonează şi controlează activitatea comisiilor
judeţene şi rezolvă problemele care depăşesc competenţele comisiei judeţene;
b) centralizează resursele melifere raportate de
comisiile judeţene;
c) efectuează balanţa meliferă la nivel naţional;
d) analizează necesarul şi excedentul fondului melifer
de interes naţional;
e) repartizează excedentul fondului melifer comisiilor
judeţene cu bază meliferă deficitară.
2. Componenţa Comisiei centrale de bază meliferă şi
stupărit pastoral:
a) preşedinte - reprezentantul Ministerului
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
b) vicepreşedinte - reprezentantul asociaţiei profesionale
de apicultori;
c) secretar - reprezentantul Asociaţiei Crescătorilor
de Albine din România;
d) membru - reprezentantul Autorităţii Naţionale
Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor;
e) membru - reprezentantul direcţiei cu atribuţii fitosanitare
din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
f) membru - reprezentantul Regiei Naţionale a Pădurilor
- Romsilva;
g) membru - reprezentantul Ministerului Administraţiei
şi Internelor;
h) membru - reprezentantul Ministerului Transporturilor
şi Infrastructurii;
i) membru - reprezentantul Ministerului Mediului şi
Pădurilor.
3. Atribuţiile Comisiei judeţene de bază meliferă şi
stupărit pastoral:
a) centralizează cererile apicultorilor solicitanţi de
repartiţie pentru bază meliferă;
b) inventariază şi întocmeşte harta resurselor melifere
la nivelul judeţului;
c) comunică rezultatul inventarului Comisiei centrale -
excedentul sau deficitul rezultat ca urmare a solicitărilor şi inventarului
bazei melifere;
d) eliberează autorizaţiile de stupărit pastoral;
e) analizează şi soluţionează litigiile apărute în
derularea acţiunii de stupărit pastoral la nivelul judeţului.
4. Componenţa comisiei judeţene de bază meliferă şi
stupărit pastoral:
a) preşedinte - reprezentantul direcţiei judeţene agricole
şi pentru dezvoltare rurală;
b) vicepreşedinte - reprezentantul asociaţiilor
profesionale de apicultori;
c) secretar - reprezentantul Asociaţiei Crescătorilor
de Albine din România;
d) membru - reprezentantul Direcţiei Sanitare
Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor;
e) membru - reprezentantul direcţiei judeţene pentru
protecţia plantelor;
f) membru - reprezentantul inspectoratului judeţean de
poliţie;
g) membru - reprezentantul consiliului judeţean;
h) membru - reprezentantul Regiei Naţionale a Pădurilor
- Romsilva;
i) membru - reprezentantul inspectoratului teritorial
de regim silvic şi de vânătoare.
(2) Comisia centrală de bază meliferă şi stupărit
pastoral coordonează întreaga activitate de stupărit la nivel naţional, prin
comisiile judeţene de bază meliferă şi stupărit pastoral.
Art. 5. - (1) In scopul protejării vieţii şi sănătăţii
oamenilor şi animalelor, precum şi al protejării mediului şi proprietăţii,
amplasarea stupilor cu albine pe terenurile deţinute de apicultor cu orice
titlu se va face la o distanţă de cel puţin 5 m faţă de drumurile publice sau
hotarele proprietăţii învecinate ori hotarele proprietăţii publice sau private
aflate în intravilan ori în extravilan.
(2) In situaţia în care distanţele prevăzute la alin.
(1) nu pot fi respectate, stupii cu albine vor fi despărţiţi de vecinătăţi
printr-un gard, zid, plasă sau orice alt material prin care albinele să nu
poată pătrunde în zbor, cu o înălţime minimă de 2 m de la nivelul solului, care
să se continue pe aceeaşi linie încă 2 m lateral de extremităţile stupului.
(3) Numărul familiilor de albine amplasate pe un teren
conform cerinţelor prevăzute la alin. (2) nu este limitat.
(4) Apicultorul nu răspunde pentru prezenţa albinelor
în căutarea polenului şi nectarului pe diverse proprietăţi, vii, livezi ori
pentru prezenţa roiurilor, ca urmare a instinctului de înmulţire.
Art. 6. - Pentru utilizarea optimă a potenţialului
melifer, se recomandă încărcături optime de familii de albine la hectar, după
cum urmează:
- salcâm - 15-30 de familii de
albine/hectar;
- tei - 10-15 familii de
albine/hectar;
- floarea-soarelui - 1-2 familii de
albine/hectar;
- pomi fructiferi - 2-3 familii de
albine/hectar;
- rapiţă - muştar - 2-3 familii de
albine/hectar;
- leguminoase perene - 4-6 familii de albine/hectar;
- plante medicinale - 3-4 familii de
albine/hectar; şi aromatice
- zmeuriş şi zburătoare - 3-5 familii de
albine/hectar.
Art. 7. - (1) Termenele pentru depunerea cererilor de
solicitare a repartiţiei de bază meliferă la nivelul judeţului, a inventarierii
resurselor melifere, raportarea acestora la nivel central, precum şi
repartizarea excedentului de fond melifer sunt prevăzute în anexa nr. 1b).
(2) Apicultorii solicitanţi de bază meliferă vor primi
repartiţia de la comisia judeţeană de bază meliferă şi stupărit pastoral, prin
eliberarea autorizaţiei de stupărit pastoral.
(3) Secretarii comisiilor judeţene de bază meliferă şi
stupărit pastoral răspund atât de completarea corectă a autorizaţiilor de
stupărit pastoral, cât şi de obţinerea vizelor.
(4) Deplasarea familiilor de albine în pastoral se va
efectua numai pe baza acestor autorizaţii, care vor fi însoţite de carnetul de stupină.
(5) Vetrele de stupină se atribuie în pastoral pe
perioadă determinată şi pe terenuri necultivate.
Art. 8. - Pe întreaga perioadă de deplasare şi
amplasare a stupinei, apicultorul este răspunzător de respectarea normelor
privind distanţa dintre stupine, încărcătura la hectar, respectarea direcţiei
de zbor a stupinelor amplasate anterior, având totodată obligaţia de a informa,
în scris, consiliul local pe raza căruia este situată vatra de stupină, în cel
mult 24 de ore de la instalarea pe vatră, asupra locului exact, perioadei de
şedere, numărului familiilor de albine amplasate, cât şi cu privire la datele
personale de identificare unde poate fi anunţat în cazul efectuării
tratamentelor fitosanitare cu substanţe chimice, pentru prevenirea intoxicaţiilor
la albine, conform prevederilor legale în vigoare.
Art. 9. -Incălcarea prevederilor prezentului regulament
se sancţionează potrivit reglementărilor în vigoare.
Art. 10. -Anexele nr. 1a) şi 1b) fac parte integrantă
din prezentul regulament.
ANEXA Nr. 1a)1) la regulament
AUTORIZAŢIA DE STUPARIT PASTORAL SI OBLIGAŢIILE
POSESORILOR ACESTEIA*)
|
Direcţia pentru Agricultura şi
Dezvoltare Rurală a Judeţului
.....................................................
|
Asociaţia Crescătorilor de Albine
din România
|
COMISIA DE BAZĂ MELIFERĂ SI STUPARIT PASTORAL
Vizat
L.S.
AUTORIZAŢIA DE STUPARIT PASTORAL Nr.________
din ________________
In conformitate cu Legea apiculturii nr. 89/1998, cu
Hotărârea Guvernului nr. 921/1995 şi cu Ordinul Ministerului Agriculturii şi
Alimentaţiei nr. 67/1998, autorizăm:
Domnul _______________________________________, cu
domiciliul în________________________________, str._______________________
nr._________, sectorul_______, judeţul_______________, să instaleze
stupina cu un număr de _____ familii de albine în judeţul ____________________,
comuna______________________, pădurea ____________________,
parcela______________. borna____________. la culesul de
Posesorul prezentei autorizaţii posedă Certificatul
sanitar-veterinar nr.___________________.
PREŞEDINTE,
SECRETAR.
Semnătura de primire a autorizaţiei__________________
1) Anexa nr. 1a)
este reprodusă în facsimil.
*) Obligaţiile posesorilor de autorizaţie sunt tipărite
pe versoul autorizaţiei.
Obligaţiile posesorilor de autorizaţie*)
1. Prezenta autorizaţie, împreună cu certificatul
sanitar-veterinar, se păstrează la vatra stupinei, asupra apicultorului sau
paznicului, pentru a fi prezentată organelor de control.
2. Instalarea stupinei se va face numai pe vatra
indicată în prezenta autorizaţie.
3. Numărul stupilor instalaţi va corespunde cu cel
înscris în autorizaţie. La masivele melifere din păduri, distanţa dintre două
vetre va fi de cel puţin 100 m, iar la culturile agricole, distanţa va fi de
cel puţin 300 m.
4. Amplasarea unei stupine pe direcţia de zbor a
albinelor aparţinând altor stupine (între aceste stupine şi sursa de cules)
este interzisă.
5. Apicultorii vor informa în scris primăria asupra
instalării stupinei, imediat după instalarea stupinei pe vatră, precizând
numărul familiilor de albine, locul exact al vetrei, perioada de folosire a
acesteia şi adresa la care pot fi anunţaţi pentru a lua măsurile de prevenire a
intoxicaţiilor la albine în cazul unor tratamente.
6. Instalarea şi folosirea vetrelor se vor face cu
respectarea măsurilor de prevenire a incendiilor, prevăzute de legislaţia în
vigoare.
7. Apicultorii amplasaţi cu stupinele în patrimoniul
silvic vor respecta întocmai prevederile Codului silvic.
8. In caz de nerespectare a regulamentului de stupărit
pastoral şi a Codului silvic, contravenienţii vor fi sancţionaţi în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
*) Se tipăresc pe versoul autorizaţiei.
ANEXA Nr. 1b) la regulament
TABEL
privind principalele acţiuni pregătitoare pentru campania
de stupărit pastoral
|
Nr. crt.
|
Actiuni
|
Salcâm Culesul I şi II
|
Tei
|
Floarea-soarelui
|
|
1.
|
Constituirea comisiei judeţene de bază meliferă şi stupărit
pastoral
|
până la 15 ianuarie
|
până la 15 ianuarie
|
până la 15 ianuarie
|
|
2.
|
Inventarierea principalelor resurse melifere
|
până la 1 martie
|
până la 1 martie
|
până la 30 aprilie
|
|
3.
|
Depunerea cererilor de stupărit pastoral
|
până la 15 martie
|
până la 15 martie
|
până la 15 aprilie
|
|
4.
|
Raportarea la Comisia centrală de bază meliferă şi stupărit
pastoral a disponibilului sau deficitului de resurse melifere de interes
naţional
|
până la 31 martie
|
până la 31 martie
|
până la 30 aprilie
|
|
5.
|
Analizarea de către Comisia centrală de bază meliferă şi stupărit
pastoral a necesarului şi excedentului de fond melifer de interes naţional şi
repartizarea pe judeţe a acestor suprafeţe
|
până la 10 aprilie
|
până la 10 aprilie
|
până la 15 mai
|
|
6.
|
Emiterea autorizaţiilor de stupărit pastoral de către comisia
judeţeană de bază meliferă şi stupărit pastoral
|
până la 20 aprilie
|
până la 20 aprilie
|
până la 1 iunie
|
|
7.
|
Recunoaşterea vetrelor repartizate
|
până la 25 aprilie
|
până la 25 aprilie
|
In funcţie de starea de vegetaţie
|
|
8.
|
Deplasarea stupinelor la masivele melifere
|
In funcţie de data de înflorire a
masivelor melifere
|