Legea Nr.84 din 06.06.2011

Director general Fondul Monetar Internaţional Washington, DC, 20431 S.U.A. Stimate domnule Strauss-Kahn, 1. Programul anticriză susţinut de Fondul Monetar Internaţional (FMI), de Uniunea Europeană (UE) şi de Banca Mondială (BM) a continuat să joace un rol crucial în stabilizarea economiei româneşti, inversarea dezechilibrelor economice şi crearea premiselor pentru creşterea economică durabilă. În pofida acestor îmbunătăţiri, redresarea va fi întârziată din cauza cererii interne ce continuă să se menţină precară, din cauza evoluţiilor negative din regiune şi a recentelor inundaţii. Prin urmare, proiectăm acum o creştere economică de –2% în 2010 şi o revenire la valori pozitive de 1½-2 % în 2011. Este de aşteptat ca inflaţia să crească temporar semnificativ în al treilea şi al patrulea trimestru, ca urmare a efectelor izolate generate de recenta majorare a TVA, atingând un vârf de 7-8% la sfârşitul anului 2010, înainte de a reveni în intervalul ţintit de Banca Naţională a României (BNR), în cursul anului 2011. Proiectăm în continuare un deficit al contului curent de aproximativ 5% din PIB pentru 2010. 2. Rezultatele noastre în ceea ce priveşte ţintele cantitative şi programul de reforme structurale au fost semnificative (tabelele 1 şi 2). • Criteriile de performanţă cantitativă şi ţintele indicative. Au fost îndeplinite toate criteriile de performanţă cantitativă stabilite pentru finele lunii iunie 2010, cu excepţia celui referitor la arieratele bugetului general consolidat (paragraful 7). Ca acţiune prealabilă, intenţia noastră este aceea de a plăti suma de 1,9 miliarde lei, reprezentând arieratele sectorului sănătate (cea mai mare sursă de arierate). Ţinta indicativă privind soldul financiar al întreprinderilor de stat (ÎS) cu cele mai mari pierderi stabilită pentru finele lui iunie a fost de asemenea îndeplinită, dar cea referitoare la cheltuielile curente primare a fost ratată cu 0,15% din PIB (fiind compensată prin cheltuieli de capital mai mici). Totodată, inflaţia s-a menţinut în intervalul interior al mecanismului de consultare pe inflaţie pe întreaga perioadă. • Criterii structurale de referinţă. Reforma finanţelor publice locale a fost finalizată înainte de termenul stabilit. Discuţia parlamentară privind legea de reformă a sistemului de pensii este într-un stadiu avansat şi ne aşteptăm ca aceasta să fie aprobată de Parlament înainte de mijlocul lunii septembrie (acţiune prealabilă). Înregistrăm progrese semnificative în elaborarea legislaţiei de implementare a legii privind salarizarea unitară, precum şi în ceea ce priveşte alte criterii structurale de referinţă din cadrul programului. Ne aşteptăm să finalizăm, de asemenea, şi reforma regimului de finanţare a Fondului de garantare a depozitelor (FGD) până la finele lunii septembrie, aşa cum este programat. 3. Având în vedere aceste rezultate - şi acţiunile suplimentare şi corective prezentate în această scrisoare - solicităm finalizarea celei de-a cincea evaluări în cadrul Acordului stand-by. Solicităm totodată o derogare pentru criteriul de performanţă de la finele lunii iunie privind arieratele bugetului general consolidat. 4. Credem că politicile stabilite în scrisorile de intenţie din 24 aprilie 2009, 8 septembrie 2009, 5 februarie 2010, 16 iunie 2010, 29 iunie 2010 şi în această scrisoare sunt adecvate pentru a realiza obiectivele programului nostru economic, dar Guvernul este gata să ia măsurile suplimentare ce se impun pentru a asigura realizarea obiectivelor sale. Aşa cum este practica standard în toate acordurile cu FMI, ne vom consulta cu FMI înainte de a modifica măsurile prevăzute în această scrisoare sau de a adopta noi măsuri care s-ar abate de la scopurile programului şi vom pune la dispoziţia FMI şi a Comisiei Europene (CE) informaţiile necesare pentru monitorizarea programului. Sectorul fiscal 5. În pofida condiţiilor economice precare, am îndeplinit ţinta deficitului total stabilită pentru primul semestru al anului, în mare parte datorită măsurilor stricte de control al cheltuielilor şi unei reduceri a numărului de salariaţi de 27.000 de persoane. Efortul nostru de ajustare fiscală pentru restul anului 2010 va fi susţinut de pachetul de ajustare promulgat de curând (ce generează 4,6% din PIB pe bază anuală), pachet ce cuprinde o majorare a TVA de 5 puncte procentuale, o reducere de 25% a salariilor din sectorul public şi o reducere de 15% a majorităţii prestaţiilor sociale, completate de reducerea în continuare a numărului de salariaţi (74.000). Este de aşteptat ca perspectivele mai slabe de creştere să genereze o scădere a veniturilor în raport cu veniturile proiectate în program şi am luat măsuri suplimentare pentru a preveni lărgirea deficitului. În mod special, am redus cheltuielile cu bunuri şi servicii cu 10% pe bază anualizată şi am devansat unele prevederi ale legislaţiei de reformă a sistemului de pensii ce ar putea aduce o oarecare ameliorare a situaţiei pe termen scurt. Aşadar, suntem pe cale de a îndeplini ţinta de deficit stabilită pentru acest an, de 6,8% din PIB. 6. Pentru 2011, ne menţinem angajamentul de a reduce deficitul la 4,4% din PIB, conform ţintei stabilite prin program. Impactul la nivelul întregului an al măsurilor luate în 2010, precum şi restricţionarea în continuare a cheltuielilor vor fi suficiente pentru a asigura îndeplinirea acestei ţinte. Cu condiţia reducerii în continuare a numărului de salariaţi cu cel puţin 15.000 până la finele anului 2011, vom avea posibilitatea de a acorda o modestă majorare salarială în 2011, respectând în acelaşi timp şi angajamentul asumat în ceea ce priveşte menţinerea anvelopei salariale aferente anului viitor sub 39 de miliarde de lei (incluzând toate formele de remunerare, însă excluzând contribuţia de asigurări sociale datorată de personalul militar). Legislaţia de implementare a legii salarizării unitare va asigura concordanţa dintre noua grilă de salarizare ce va fi introdusă de la 1 ianuarie 2011 şi anvelopa salarială redusă. Alte economii se vor obţine prin restricţionarea cheltuielilor, eliminarea celui de-al 13-lea salariu şi a primei de vacanţă, îngheţarea în continuare a pensiilor, eliminarea subvenţiilor de încălzire (planificată iniţial pentru 2010) şi revizuirea sistemului de asistenţă socială ce se anticipează că va genera cel puţin 0,2% din PIB (vezi paragraful 12). Aprobarea de către Parlament a bugetului pe anul 2011 care să reflecte aceste angajamente, inclusiv nivelul TVA de 24%, va reprezenta un criteriu structural de referinţă pentru mijlocul lunii decembrie 2010. 7. Strategia noastră fiscală pe termen mediu se concentrează în continuare pe realizarea obiectivului Maastricht de deficit 3% în anul 2012, în paralel cu asigurarea stabilităţii de viitor şi a predictibilităţii sistemului fiscal. Realizarea ţintei de deficit de 4,4% anul viitor va facilita atingerea acestui obiectiv, dar restricţionarea în continuare a cheltuielilor va reprezenta un imperativ pentru reducerea deficitului în paralel cu redresarea graduală a valorii reale a remuneraţiei funcţionarilor publici şi asigurarea unor investiţii mai mari, cofinanţate din fonduri UE, care să susţină creşterea. Strategia fiscală pe termen mediu pe perioada 2011-2013, ce va fi publicată în curând, reprezintă un pas important în implementarea Legii responsabilităţii fiscale şi în consolidarea angajamentului nostru faţă de îndeplinirea ţintelor Maastricht. Vom întări Consiliul fiscal recent constituit, asigurând acestuia o finanţare adecvată, care să permită ocuparea integrală a posturilor prevăzute pentru secretariatul Consiliului cu persoane ce au pregătirea corespunzătoare. 8. Sunt întreprinse măsuri menite să rezolve problema cronică a arieratelor de plăţi interne. La nivelul autorităţilor locale, amendamentele aduse legii finanţelor publice locale - ce va interzice acumularea de arierate la nivel local în viitor - au fost aprobate prin ordonanţă de urgenţă la sfârşitul lunii iunie, marcând astfel îndeplinirea înainte de termen a criteriului structural de referinţă stabilit pentru finele lunii septembrie. Începând din 2011, autorităţile locale vor fi obligate să includă în execuţia lor bugetară şi plata arieratelor şi nu vor mai putea angaja noi cheltuieli sau contracta împrumuturi înainte de stingerea obligaţiilor anterioare. Până atunci, am emis o ordonanţă ce permite autorităţilor locale să utilizeze acorduri de swap pentru a compensa datoriile reciproce şi pentru a stinge parţial unele arierate. La nivel central, având în vedere că cele mai multe arierate se înregistrează în sectorul sănătate, implementăm un plan de restructurare a sectorului de sănătate [vezi Scrisoarea de intenţie (SI) din 16 iunie 2010 şi paragraful 16] şi am alocat o sumă de 1,9 miliarde lei în bugetul rectificat al anului 2010 pentru plata arieratelor (acţiune prealabilă pentru finalizarea acestei evaluări). Pentru a îmbunătăţi mecanismele de monitorizare şi control al arieratelor, ne afirmăm angajamentul de a integra sistemul de raportare contabilă cu sistemul de plăţi în Trezorerie (criteriu structural de referinţă pentru finele lunii martie 2011), de a utiliza creditele bugetare ca şi plafoane de angajament, de a impune ministerelor ordonatoare să monitorizeze unităţile aflate în subordinea lor pentru ca acestea să respecte plafoanele şi de a aplica sancţiuni împotriva acelor instituţii şi persoane ce depăşesc plafoanele. 9. Recentele turbulenţe de piaţă - generate de incertitudinile din jurul aprobării măsurilor fiscale din iunie şi de percepţia unui risc ascendent în regiune - ne-au determinat să reducem temporar volumul emisiunilor de datorie publică şi să utilizăm gradual tamponul (buffer) financiar existent în Trezorerie. Odată cu îmbunătăţirea condiţiilor de piaţă ne aşteptăm să revenim la traiectoria de consolidare a acestui tampon financiar pentru a reprezenta aproximativ 4 luni de finanţare a deficitului fiscal şi răscumpărare a datoriei publice. Reforme fiscale 10. Ne continuăm eforturile de reducere a evaziunii fiscale şi de creştere a veniturilor colectate. În urma unei prime runde de reforme în luna aprilie, am aprobat în luna iunie o ordonanţă referitoare la combaterea evaziunii fiscale. Printre altele, ordonanţa prevede autorizarea de a accesa conturile bancare, importantă pentru dezvoltarea metodologiilor de control indirect pentru impunerea persoanelor fizice cu mari averi. În conformitate cu recomandările misiunii de asistenţă tehnică a FMI, lucrăm la un proiect de ordonanţă ce cuprinde şi alte prevederi referitoare la impunerea persoanelor fizice cu averi mari, având ca termen pentru emitere sfârşitul lunii august. Vom lărgi definiţia conceptului de venit, astfel încât aceasta să permită impunerea veniturilor din orice sursă ce nu este scutită prin lege şi vom lua alte măsuri, menţionate în SI din 16 iunie 2010 şi în rapoartele de asistenţă tehnică ale FMI. Pentru a ataca în continuare fenomenul de evaziune fiscală, ne vom angaja în discuţii cu CE în legătură cu promovarea altor amendamente la sistemul fiscal naţional. Intenţionăm:

Vom extinde administrarea contribuabililor mijlocii, astfel încât aceasta să acopere 20% din venituri, vom viza o pondere a veniturilor direcţiei de administrare a marilor contribuabili în total venituri de 70% şi vom consolida procesul de punere sub acuzare a cazurilor fiscale. Activitatea noastră de raţionalizare a unităţilor fiscale şi de îmbunătăţire a reţelei de tehnologia informaţiilor (TI) va avea la bază recomandările misiunii de asistenţă tehnică a FMI din iulie 2010. Vom reforma de asemenea sistemul de stimulente bazate pe productivitate în cursul anului următor (în concordanţă cu legislaţia de implementare a legii salarizării unitare), limitând acordarea acestor stimulente la cei implicaţi direct în colectarea impozitelor şi taxelor şi limitându-le strict la îmbunătăţiri susţinute în materie de venituri. Vom continua să cooperăm cu serviciile CE pentru a ne asigura că legislaţia noastră este în concordanţă cu reglementările fiscale europene. 11. Absorbţia accelerată a fondurilor UE reprezintă un obiectiv central al Guvernului. Am luat deja măsuri care ar trebui să asigure o creştere a absorbţiei în acest an, prin îmbunătăţirea licitaţiilor şi prin facilitarea accesului la proiecte, asigurând cofinanţarea prin facilităţi speciale de garantare. În continuare, eforturile noastre se vor concentra pe dezvoltarea capacităţii administrative a unităţilor ce gestionează fonduri, cu precădere în sectorul transporturi; modernizarea şi consolidarea cadrului legislativ şi de reglementare în domeniul investiţiilor publice; şi prioritizarea investiţiilor pentru a asigura fonduri suficiente pentru proiectele esenţiale. În mod concret, ne angajăm:

13. Guvernul îşi menţine angajamentul de a îmbunătăţi performanţele ÎS. Cele 10 ÎS ce înregistrează cele mai mari pierderi au îndeplinit ţinta indicativă a pierderilor din exploatare în al doilea trimestru. Cu toate acestea, arieratele au continuat să crească, ceea ce sugerează că va fi nevoie de măsuri suplimentare pentru a respecta condiţionalitatea UE privind reducerea trimestrială a arieratelor. Guvernul are în vedere implementarea de măsuri de îmbunătăţire a veniturilor acestor întreprinderi (prin tarife mai mari), dar şi de reducere a costurilor prin reduceri de personal şi restructurare. Procesul de lichidare sau privatizare a ÎS (inclusiv Termoelectrica şi CFR Marfă) prevăzut în SI din iunie 2010 este în derulare. Agenţia de privatizare Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) pregăteşte vânzarea a 18 companii mici aflate integral în proprietatea sa şi a pachetelor minoritare pe care le deţine în cel puţin 150 de alte companii până la finele anului 2010, dar finalizarea unora dintre aceste vânzări va fi amânată pentru 2011. 14. Elaborarea legislaţiei de implementare a legii salarizării unitare se desfăşoară conform planului. Legislaţia va fi formată din două părţi: o lege-cadru de implementare ce introduce noul sistem de salarizare şi o lege specifică anuală prin care se stabilesc parametrii salariali. Legislaţia va face obiectul unei analize de cost înainte de a fi înaintată Parlamentului, pentru a se asigura încadrarea cheltuielilor de personal pe 2011 în anvelopa agreată de 39 de miliarde de lei pe care o implică recentele reduceri salariale din domeniul public şi respectarea de către sistem a limitelor convenite pentru anvelopa salarială de-a lungul timpului. Legislaţia va reforma de asemenea şi sistemul stimulentelor bazate pe productivitate, prin integrarea acestora în salariul de bază. Ne angajăm să avem aprobată această legislaţie până la finele lunii octombrie 2010 (criteriu structural de referinţă) şi vom conveni asupra textului legislaţiei cu instituţiile financiare internaţionale şi cu CE înainte de a transmite această legislaţie Parlamentului. 15. Aprobarea reformei pensiilor a fost oarecum întârziată datorită unei agende legislative încărcate, dar acum ne aşteptăm ca această lege să fie aprobată de Parlament înainte de mijlocul lunii septembrie (acţiune prealabilă). Partea din această reformă referitoare la reducerea pensiilor speciale a fost deja implementată. Am demarat verificarea beneficiarilor de pensii de invaliditate pentru a elimina cererile frauduloase. Am suspendat pensionările anticipate până la intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor (ce descurajează pensionarea anticipată prin intermediul unui factor mai mare de micşorare a pensiei), la 1 ianuarie 2011. Noile prevederi privind indexarea pensiilor vor intra în vigoare în 2012, după ce încetează îngheţarea pensiilor din 2011. Ne angajăm să continuăm integrarea treptată a pilonului doi de pensii, prin majorarea planificată a contribuţiilor de la 2,5% la 3% în 2011. 16. Ne asumăm în continuare angajamentul de a asigura funcţionarea sistemului de sănătate în cadrul alocărilor bugetare pe 2010 şi să realizăm economii suplimentare în 2011. Pe partea de venituri a fost implementat impozitul pe cifra de afaceri pentru distribuitorii de medicamente (clawback), iar un proiect de lege ce reglementează sistemul de coplată, incluzând o restrângere drastică a scutirilor comparativ cu planurile iniţiale, va fi aprobat în curând de Parlament, pentru a intra în vigoare de la 1 ianuarie 2011. Pentru a îmbunătăţi eficienţa serviciilor medicale, administrarea multor spitale a fost transferată autorităţilor locale. Totodată, a fost introdus un plafon pentru cheltuielile de personal, egal cu 70% din costurile spitalului, iar ordinele pentru reducerea a 95% din cele 9.200 de paturi de spital iniţial vizate au fost deja transmise, restul fiind planificate pentru mijlocul lunii august. A fost instituită o schemă a preţurilor de referinţă pentru produse farmaceutice selectate şi aceasta va fi extinsă în următoarele luni. În final, se introduc sisteme de referinţă pentru a controla costurile produselor farmaceutice şi costurile serviciilor medicale. 17. Pregătim o reformă a pieţei muncii pentru a rezolva rigidităţile şi slăbiciunile existente. Concret, elaborăm amendamente menite să modernizeze Codul muncii şi restul legislaţiei din domeniul pieţei muncii, în vederea sporirii flexibilităţii pieţei, reducerii caracterului informal şi evaziunii fiscale şi îmbunătăţirii cadrului de negociere salarială. Anticipăm că legislaţia revizuită va intra în vigoare înainte de sfârşitul anului 2010. Sectorul financiar 18. Sistemul bancar românesc a fost afectat de recesiunea prelungită şi a înregistrat pierderi în primul semestru al anului. Împrumuturile clasificate ca îndoielnice şi pierderile au ajuns la 17,8% la finele lunii iunie 2010, în timp ce împrumuturile cu întârzieri de peste 90 de zile, clasificate în categoria Pierderi, au fost de 10,2%; în al doilea semestru al anului ne aşteptăm la o majorare a acestora, având în vedere că activitatea economică se menţine în continuare la niveluri reduse. Ratele de capitalizare au fost supuse presiunilor, dar, ca urmare a majorărilor proactive de capital de către acţionari, rata medie de capitalizare în sectorul bancar a fost de 14,3% la sfârşitul lunii iunie 2010, toate instituţiile având peste 10%. În mod particular, băncile-mamă ale celor mai mari 9 bănci străine au păstrat rate de capital de peste 10%, respectând astfel în linii mari angajamentul de menţinere a expunerii asumat în cadrul Iniţiativei de coordonare a băncilor europene (ICBE). În vederea consolidării poziţiei externe a României, s-a convenit permiterea unei reduceri a angajamentelor de expunere ale băncilor la 95%, începând cu sfârşitul lunii septembrie 2010. 19. Ne menţinem angajamentul de a continua să consolidăm plasa de siguranţă menită să facă faţă problemelor financiare. Am întărit cadrul de lichidare a băncilor cu probleme prin completarea competenţelor existente ale administratorului special, pentru ca acesta să poată implementa cu promptitudine o paletă largă de măsuri de restructurare. Intenţionăm să obţinem aprobarea de către Parlament a acestor amendamente până la data de 1 decembrie 2010 (criteriu structural de referinţă). Cu asistenţă tehnică din partea FMI, vom modifica legea FGD, în sensul permiterii utilizării resurselor administrate de FGD (inclusiv prin garanţii) în scopul facilitării măsurilor de restructurare autorizate de BNR privind transferul depozitelor, inclusiv tranzacţii de achiziţie şi de asumare, dacă această utilizare ar fi mai puţin costisitoare decât plata directă a garanţiilor la depozite. Se pregăteşte majorarea ratei de acoperire a finanţării ex-ante pentru FGD la 2%. Pentru a realiza acest lucru, rata de contribuţie a băncilor va fi majorată la 0,3% începând din 2011, iar liniile de credit stand-by vor fi eliminate (criteriu structural de referinţă pentru finele lunii septembrie 2010). Vom revizui de asemenea aranjamentele de guvernanţă din legea privind FGD, pentru a ne asigura că nici membrii Consiliului şi nici angajaţii instituţiilor de credit nu participă în Consiliul de administrare al FGD (criteriu structural de referinţă pentru finele lunii decembrie 2010). 20. În ceea ce priveşte gospodăriile supraîndatorate, eforturile implementate de către bănci în direcţia restructurării şi rescadenţării descentralizate au fost în linii mari suficiente pentru a rezolva presiunile ridicate de serviciul datoriei. Ne menţinem angajamentul de a susţine stabilitatea financiară prin reţinerea de la promovarea de iniţiative legislative, precum actualul proiect al legii insolvabilităţii personale, ce ar submina disciplina în materie de creditare. Vom încerca să menţinem cadrul existent ce permite băncilor să se bazeze pe expertiza internă în colectarea creanţelor lor. Vom încuraja băncile să îşi continue eforturile de restructurare şi vom monitoriza îndeaproape rezultatele. Vom analiza recenta ordonanţă de urgenţă (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010) pentru a asigura transparenţa în ceea ce priveşte ratele dobânzilor pentru contractele de credite de consum, pentru a asigura armonizarea totală cu legislaţia UE, mai ales în ceea ce priveşte neretroactivitatea. 21. Actualul cadru de provizionare este sănătos şi BNR nu consideră că la acest moment ar mai fi necesare alte reglementări prudenţiale noi. BNR va continua să se consulte cu experţii FMI şi ai CE înainte de introducerea sau amendarea altor aspecte ale cadrului de reglementare. BNR şi Ministerul Finanţelor Publice îşi asumă în continuare angajamentul de a adopta până la sfârşitul perioadei programului cadrul legislativ necesar pentru implementarea cuprinzătoare a Standardelor de raportare financiară internaţionale (IFRS), în vederea aplicării IFRS de la începutul anului 2012. BNR a transmis băncilor notificările privind modificările, împreună cu un calendar, în data de 30 iunie. 22. Ne exprimăm angajamentul de a modifica iniţiativele legislative recente care au afectat negativ independenţa băncii centrale şi a autorităţilor de supraveghere din sectorul financiar nonbancar. Pachetul de măsuri de ajustare fiscală, adoptat recent, a inclus banca centrală şi autorităţile de supraveghere din sectorul financiar nonbancar printre instituţiile supuse unor reduceri salariale de 25%, lucru care a subminat independenţa financiară a acestora şi a încălcat prevederile art. 130 din Tratatul UE. Banca Centrală Europeană a constatat, de asemenea, faptul că transferul la bugetul de stat al economiilor din fondul de salarii reprezintă o finanţare monetară interzisă a deficitului bugetar. Ne exprimăm angajamentul de a emite o ordonanţă, înainte de mijlocul lunii septembrie, pentru a înlătura prevederile privind finanţarea monetară şi pentru a rezolva problema încălcării independenţei băncii centrale înainte de finalul lunii decembrie. Politica monetară şi valutară 23. Recenta majorare a TVA va duce la o creştere temporară, dar semnificativă a inflaţiei în restul anului curent, împingând acest indicator cu mult în afara intervalului ţintit de BNR. Estimăm că saltul datorat TVA, conjugat cu majorările planificate ale preţurilor administrate şi cu efectele ultimelor inundaţii asupra preţurilor la alimente, ar putea împinge inflaţia cam cu 3½-4½ puncte procentuale peste traiectoria proiectată, situând-o la 7-8% la sfârşitul lui 2010. Excluzând majorări semnificative într-o a doua rundă, efectele nivelului preţurilor ar trebui să se disipeze după jumătatea lui 2011, permiţând astfel realizarea ţintei pe 2011 de 3% ± 1 punct procentual. 24. Deşi caracterul singular al majorării preţurilor induse de TVA nu justifică un răspuns de politică monetară, se impune o vigilenţă sporită pentru menţinerea sub control a previziunilor inflaţioniste şi pentru anihilarea unor posibile efecte inflaţioniste de runda a doua. Consiliul BNR a decis să întrerupă ciclul său de relaxare a politicii monetare până când efectele probabile ale majorării TVA vor fi devenit mai clare. Pe viitor, politica monetară va fi calibrată în direcţia obţinerii traiectoriei proiectate de reducere a inflaţiei, netă de efectul fiscal. Modificări ale programului şi monitorizare 25. Programul va continua să fie monitorizat prin misiuni periodice de evaluare, acţiuni prealabile, criterii de performanţă cantitative şi ţinte orientative şi criterii structurale de performanţă. Ţintele cantitative pentru finele lunii septembrie şi finele lunii decembrie 2010 şi criteriile de performanţă permanente sunt stabilite în tabelul 1, iar criteriile structurale de performanţă sunt stabilite în tabelul 2. Înţelegerile dintre autorităţile române şi experţii FMI privind criteriile cantitative de performanţă şi măsurile structurale descrise în prezenta scrisoare de intenţie sunt specificate în memorandumul tehnic de înţelegere anexat. Gheorghe Ialomiţianu, ministrul finanţelor publice Mugur Constantin Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României Tabelul 1. România: Ţinte cantitative în cadrul programului

¹ Cifra aferentă lunii decembrie 2008 reprezintă stocul. ² Cifra aferentă lunii decembrie 2008 este pentru tot anul. ³ Ţinta de active externe nete (AEN) pentru finele lui iunie 2010 a fost ajustată deoarece tragerile efective au fost mai mici decât proiecţia cu 1,5 miliarde euro. Tabelul 2. România: Criterii de performanţă pentru cea de-a cincea evaluare şi condiţionalităţi noi propuse

ANEXĂROMÂNIA: MEMORANDUM TEHNIC DE ÎNŢELEGERE 9 septembrie 2010 1. Prezentul memorandum tehnic de înţelegere (MTÎ) actualizează şi înlocuieşte MTÎ din data de 16 iunie 2010. Acesta:

2. În accepţiunea programului, ratele de schimb ale leului românesc (RON) faţă de euro se stabilesc la 3,9852 RON = 1 €, faţă de dolarul SUA la 2,8342 RON = 1 $, faţă de yenul japonez la 3,1419 RON = 100 ¥ şi faţă de lira sterlină la 4,1169 RON = 1 ₤, ratele fiind cele postate pe website-ul Băncii Naţionale a României (BNR) la data de 31 decembrie 2008. Ratele de schimb faţă de alte valute, acolo unde sunt aplicabile, vor fi de asemenea acelea postate pe website-ul BNR în data de 31 decembrie 2008. 3. În accepţiunea programului, bugetul general consolidat include entităţile definite în bugetul pe 2010. Acestea sunt: guvernul central (bugetul de stat, trezoreria, entităţile de stat autofinanţate incluse în buget etc.), autorităţile locale, fondurile de asigurări sociale (pensii, sănătate şi şomaj), Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România şi administraţia Fondului Proprietatea. Prezenta definiţie a bugetului general consolidat include de asemenea orice fonduri noi sau alte programe speciale bugetare şi extrabugetare care ar putea fi create pe parcursul perioadei programului pentru a desfăşura operaţii de natură fiscală, aşa cum se defineşte în Manualul FMI pentru statisticile financiare guvernamentale 2001. Autorităţile vor informa experţii FMI cu privire la crearea oricărui astfel de fond sau program nou. I. Criterii de performanţă cantitative, ţinta indicativă şi criterii de performanţă permanente A. Limita privind activele externe nete 4. În accepţiunea programului, activele externe nete (AEN) sunt definite ca AEN ale BNR minus obligaţiile de trezorerie faţă de Fondul Monetar Internaţional. 5. AEN ale BNR sunt definite ca valoarea în euro a activelor externe brute ale BNR (inclusiv rezervele obligatorii ale sistemului bancar comercial ţinute la BNR) minus pasivele externe brute ale BNR şi vor fi măsurate pe baza definiţiilor operaţionale ale BNR şi nu a celor contabile. Activele şi pasivele externe nedenominate în euro vor fi convertite în euro la ratele de schimb ale programului. 6. Activele externe brute ale BNR se definesc ca incluzând deţinerile de DST ale BNR, poziţia rezervelor ţării la FMI, deţinerile de numerar, titluri şi depozite în străinătate în valute străine convertibile. Se exclud din activele de rezervă:

Prezenta definiţie are ca scop aducerea conceptului de pasive externe mai aproape de definiţia balanţei de plăţi, pe care se bazează ţintele.

¹⁾ CP=criteriu de performanţă; date la finele lunii. ²⁾ Fluxurile în 2010 sunt faţă de stocul final din 2009. 8. Ţintele AEN vor fi ajustate în creştere (în scădere) cu surplusul (deficitul) din tragerile în cadrul programului legate de proiecţia de bază. Tragerile în program se definesc ca trageri externe de la creditorii oficiali (Banca Mondială şi Comisia Europeană) care sunt utilizabile pentru finanţarea bugetului de stat total. Ţintele AEN vor fi de asemenea ajustate în sus cu creşterea rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale ţinute la BNR faţă de finele lui decembrie 2009 (7.874 milioane euro), măsurate la ratele de schimb ale programului. Tragerile externe din program - Proiecţii de bază (în mil. euro)

B. Mecanismul de consultare pentru rata inflaţiei la 12 luni 9. Intervalele de consultare trimestriale pentru rata inflaţiei la 12 luni în preţuri de consum [aşa cum sunt măsurate de indexul preţurilor de consum (IPC) publicat de Institutul Naţional de Statistică] sunt specificate mai jos. În cazul în care rata inflaţiei IPC an-pe-an se află în afara intervalelor exterioare specificate mai jos, autorităţile vor efectua o consultare cu Fondul cu privire la politicile propuse ca răspuns înainte de a solicita alte trageri în cadrul programului. În plus, BNR va avea discuţii cu experţii Fondului în cazul în care rata inflaţiei IPC an-pe-an se situează în afara intervalelor interioare specificate pentru finele fiecărui trimestru în tabelul de mai jos.

C. Criteriu de performanţă privind soldul bugetului general consolidat 10. Deficitul bugetar va fi monitorizat trimestrial prin soldul cash al bugetului general consolidat. Autorităţile se vor consulta cu experţii FMI cu privire la măsurile de corecţie în cazul unor derapaje ale veniturilor şi finanţării guvernamentale.

11. Deficitul bugetar va fi măsurat de deasupra liniei utilizându-se datele execuţiei bugetare. Ministerul Finanţelor Publice (MFP) va furniza de asemenea date lunare pentru a măsura deficitul sub linie. Soldul bugetului general consolidat măsurat sub linie va include:

12. Dacă diferenţa dintre deficitul bugetului general consolidat măsurat deasupra liniei şi sub linie este mai mare de 200 milioane de lei pe fiecare trimestru pe parcursul anului 2010, MFP se va consulta cu experţii FMI. 13. În cazul în care veniturile bugetare exclusiv fonduri nerambursabile vor depăşi valoarea proiectată în cadrul programului, ţinta de deficit va fi ajustată în scădere cu o jumătate din surplus şi va permite cheltuieli suplimentare de capital reducând în acelaşi timp deficitul. Tabelul următor înfăţişează veniturile bugetare exclusiv fonduri nerambursabile cumulate proiectate pentru 2010, faţă de care se vor compara veniturile realizate.

14. În cazul în care cheltuielile curente din trimestrul precedent depăşesc ţinta indicativă (definită mai jos), ţinta de deficit pentru trimestrul următor va fi ajustată în scădere cu valoarea corespunzătoare acestei depăşiri. D. Criteriu de performanţă limitând emiterea de garanţii guvernamentale către sectorul privat nefinanciar şi întreprinderile publice 15. Emiterea de garanţii guvernamentale către sectorul privat nefinanciar şi către întreprinderile publice va fi limitată pe parcursul duratei programului. Plafonul poate fi ajustat în creştere cu până la 4,3 miliarde lei faţă de plafonul iniţial de 7,7 miliarde lei pentru garanţii destinate finanţării plăţilor în contrapartidă în cadrul proiectelor de investiţii finanţate de UE sau pentru garanţii destinate proiectelor cofinanţate de către BERD, IFC sau BEI.

E. Criteriu de performanţă privind neacumularea de arierate interne de către bugetul general consolidat 16. Criteriul de performanţă stabilit cu privire la stocul de arierate interne ale bugetului general consolidat are în vedere neacumularea de noi arierate şi eliminarea lor pe durata programului. În caz de necesitate, Guvernul va lua măsurile corective pentru a preveni acumularea de noi arierate. În accepţiunea programului, arierate înseamnă sume de plată trecute de scadenţă cu 90 de zile (în conformitate cu definiţia cheltuielilor din ESA95).

F. Criterii de performanţă permanente privind neacumularea de arierate la plăţile în contul datoriei externe la nivelul bugetului general consolidat 17. La nivelul bugetului general consolidat nu se vor acumula arierate la datoria externă pe durata programului. În accepţiunea acestui criteriu de performanţă, un arierat la plată în contul datoriei externe va fi definit ca o plată a sectorului guvernamental, care nu a fost efectuată în răstimp de 7 zile după scadenţă. Criteriul de performanţă se va aplica pe bază permanentă. G. Ţinta indicativă privind cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat 18. Ţinta indicativă privind cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat este definită ca incluzând cheltuielile de personal, cheltuielile cu bunurile şi serviciile exclusiv fonduri UE (specificate în categoria de împrumuturi externe nerambursabile), subvenţii, transferuri către entităţi publice, pensii (categoria de asistenţă socială din bugetul asigurărilor sociale şi o treime din aceeaşi categorie din bugetul de stat), ajutorul de stat şi alte cheltuieli din categoria alte transferuri, Fondul de rezervă şi alte cheltuieli clasificate în tabelele de raportare lunară:

H. Monitorizarea întreprinderilor publice 19. Începând din anul 2009, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi alte instituţii competente au implementat un sistem de monitorizare a instituţiilor publice. Pe parcursul duratei programului se vor furniza informaţii pentru a arăta sancţiunile - reduceri de remunerare sau eliberarea din funcţie a conducerii în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 203/2009 - care sunt impuse dacă bugetele şi ţintele companiei pentru restructurare nu sunt respectate. 20. Ţinta indicativă trimestrială pentru 2010 pentru soldul agregat operaţional (EBIT - earnings before interest and tax - venituri înainte de dobânzi şi impozite şi taxe), exclusiv subvenţii pentru următoarele întreprinderi publice:
(1) Compania Naţională Căi Ferate „CFR“ - S.A.;
(2) Societatea Naţională Transport de Călători „CFR Călători“;
(3) Compania Naţională a Huilei - S.A. Petroşani;
(4) Societatea Comercială „Termoelectrica“ - S.A.;
(5) Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale;
(6) Societatea Comercială de Transport cu Metroul Bucureşti „Metrorex“ - S.A.;
(7) Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă „CFR Marfă“ - S.A.;
(8) Societatea Comercială „Electrocentrale Bucureşti“ - S.A.;
(9) Societatea Comercială „Electrificare CFR“ - S.A.; şi
(10) Societatea Comercială Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare. Datele vor fi furnizate de către companie, împreună cu rezultatele operaţionale. Ţintele pentru septembrie 2010 şi decembrie 2010 vor fi –3.000 şi, respectiv, –4.000. I. Cerinţe de raportare 21. Performanţa în cadrul programului va fi monitorizată în baza datelor furnizate FMI de BNR şi MFP după cum este prezentat în tabelul 1. Autorităţile vor transmite cu promptitudine experţilor FMI orice revizuiri de date, precum şi orice alte informaţii necesare pentru monitorizarea acordului cu FMI. Tabelul 1. România: Furnizarea de date către FMI

II. Condiţionalităţi structurale: detaliere A. Legislaţia privind salarizarea în sectorul public 22. În urma aprobării legii salarizării unice în sectorul public în luna octombrie 2009, o legislaţie de implementare a acesteia va fi aprobată până la finele lunii octombrie 2010, legislaţie ce va respecta următoarele principii: a)va asigura respectarea ţintelor cantitative stabilite pentru cheltuielile cu salariile în sectorul public şi incluse în legea salarizării unice în sectorul public, iar propunerea respectivă va fi bazată pe o analiză integrală a costurilor; b)va asigura simplificarea noii grile de salarizare şi va garanta o remunerare bazată pe responsabilităţi şi calificări. Noul sistem de salarizare din sectorul public se va raporta la salariile din sectorul privat (printr-un studiu al salariilor), pentru a se asigura că salariile din sectorul public sunt în general competitive în raport cu celelalte salarii, în limitele constrângerilor ce ţin de cât de mult permite bugetul; c)legea va introduce treptat o limită de 30% a cheltuielilor de personal, altele decât salarii, şi va limita sporurile individuale pentru personalul civil. În accepţiunea acestei legi, plăţile de „stimulente“ vor fi tratate ca sporuri. ANEXĂ*)(Anexă la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2009) Scadenţar rambursare Aranjament stand-by (DST) NOTĂ: DATELE EFECTUĂRII RAMBURSĂRILOR AFERENTE TRANŞELOR VI-VIII SUNT ESTIMATIVE ŞI VOR FI CORELATE CU DATELE EFECTUĂRII TRAGERILOR. *) Anexa este reprodusă în facsimil.