Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

Legea Nr.700 din 31.01.2020

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
ACT EMIS DE: Parlamentul Romaniei
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 58 din 29 ianuarie 2020



SmartCity1

Valer Dorneanu - preşedinte
Cristian Deliorga - judecător
Marian Enache - judecător
Daniel-Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Gheorghe Stan - judecător
Livia Doina Stanciu - judecător
Elena-Simina Tănăsescu - judecător
Varga Atilla - judecător
Simina Popescu-Marin - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Constantin Luşneac în Dosarul nr. 525/40/2018 al Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.181D/2018.2. La apelul nominal răspunde personal autorul excepţiei, Constantin Luşneac. Lipseşte partea Direcţia de Sănătate Publică Botoşani, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 1.341D/2018, nr. 1.547D/2018, nr. 1.632D/2018 şi nr. 1.991D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Marina Dorina Micu, Mircea Venczel Breb, Nisa Cristina Cheregi, Octavian Gavril Cuc, Claudia Fildan, Mihaela Corina Gîrba, Florica Anca Ghenţ, Florica Dana Jambor, Terezia Oneţ, Rodica Popovici şi Olimpiu Zdroba în Dosarul nr. 575/111/2018 al Tribunalului Bihor-Oradea - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, de Gabriel Budescu în Dosarul nr. 724/85/2018 al Tribunalului Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Leliana Constanţa Gagea, Elena-Daniela Păunescu, Olivia Duinea, Adrian Ştefan, Rodica Uncheşelu, Maria Raţă, Răzvan Stelian Panduru, Maria Turcin, Cristian Lăpădat, Marilena-Valentina Valent, Luiza Boancă şi Ştefan Popescu în Dosarul nr. 3.247/63/2018 al Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Cornelia Pasăre, Cleopatra-Larisa Nistor, Alina Mustiaţă, Florin Sorin Drobotă, Mihaela Hogea, Marilena Ciobanu, Ilie-Dragoş Moroşanu şi Monica Colescu în Dosarul nr. 821/40/2018 al Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Magistratul-asistent referă asupra cauzelor şi învederează Curţii că, în Dosarul nr. 1.632D/2018, autorii excepţiei de neconstituţionalitate au depus o cerere de judecare a cauzei în lipsă. 6. Având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Autorul excepţiei prezent în Dosarul nr. 1.181D/2018 şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.341D/2018, nr. 1.547D/2018, nr. 1.632D/2018 şi nr. 1.991D/2018 la Dosarul nr. 1.181D/2018, care a fost primul înregistrat.7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei prezent, Constantin Luşneac, care solicită admiterea criticilor de neconstituţionalitate, susţinând că prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 restrâng în mod nejustificat dreptul la salariu, determinând o diminuare a cuantumului acestuia. 8. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:9. Prin Încheierea din 4 iunie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 525/40/2018, Tribunalul Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia a fost ridicată de Constantin Luşneac într-o cauză având ca obiect anularea unei dispoziţii privind stabilirea şi calcularea salariului de bază.10. Prin Încheierea din 17 septembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 575/111/2018, Tribunalul Bihor-Oradea - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepţia a fost ridicată de Marina Dorina Micu, Mircea Venczel Breb, Nisa Cristina Cheregi, Octavian Gavril Cuc, Claudia Fildan, Mihaela Corina Gîrba, Florica Anca Ghenţ, Florica Dana Jambor, Terezia Oneţ, Rodica Popovici şi Olimpiu Zdroba întro cauză având ca obiect un litigiu privind funcţionarii publici.11. Prin Încheierea din 9 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 724/85/2018, Tribunalul Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepţia a fost ridicată de Gabriel Budescu într-o cauză având ca obiect un litigiu privind funcţionarii publici.12. Prin Încheierea din 11 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 3.247/63/2018, Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepţia a fost ridicată de Leliana Constanţa Gagea, Elena-Daniela Păunescu, Olivia Duinea, Adrian Ştefan, Rodica Uncheşelu, Maria Raţă, Răzvan Stelian Panduru, Maria Turcin, Cristian Lăpădat, Marilena-Valentina Valent, Luiza Boancă şi Ştefan Popescu într-o cauză având ca obiect anularea unei dispoziţii de stabilire şi calculare a salariului de bază.13. Prin Încheierea din 18 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 821/40/2018, Tribunalul Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepţia a fost ridicată de Cornelia Pasăre, Cleopatra-Larisa Nistor, Alina Mustiaţă, Florin Sorin Drobotă, Mihaela Hogea, Marilena Ciobanu, Ilie-Dragoş Moroşanu şi Monica Colescu întro cauză având ca obiect anularea unor dispoziţii privind stabilirea şi calcularea salariului de bază.14. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece determină diminuarea cuantumului salariului de bază. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate sunt invocate aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului privind dreptul la salariu şi exigenţele restrângerii exerciţiului acestui drept, spre exemplu, Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 2 decembrie 2008, Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010. Se apreciază că art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu satisface aceste exigenţe şi se impune, aşadar, ca salariul de bază existent în luna decembrie 2017 să fie menţinut în plată dacă acesta este în valoare superioară celui prevăzut pentru anul 2022.15. Distinct de acestea, autorii susţin că textul de lege prezintă elemente de inechitate, discriminare şi lipsă de corelare, rezultate şi din încălcarea prevederilor art. 6 din Legeacadru nr. 153/2017. Astfel se încalcă principiul nediscriminării, care obligă la eliminarea oricăror forme de deosebire, segregare, tratament juridic derogatoriu faţă de o persoană, un grup social sau o categorie profesională. Aplicarea acestui principiu respinge ideea creării unor subterfugii tehnice de reglementare juridică, care sub aparenţa unui text normativ coerent să ascundă capcana unei condiţionări potestative în favoarea angajatorului, să ducă la pierderea sau diminuarea unui drept. Trebuie avut în vedere principiul instituit de lege privind intenţia creării sistemului „unitar" de salarizare, prin instituirea unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeaşi activitate şi are aceeaşi vechime în muncă. Personalul medico-sanitar evaluează activitatea unităţilor care se supun legislaţiei sanitare în domeniu, iar funcţionarii publici controlează activitatea aceloraşi unităţi; de asemenea, personalul din cadrul direcţiei de sănătate publică desfăşoară o activitate similară cu cea prestată de personalul din cadrul ministerului. Prin aplicarea prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin formula de acordare a retribuţiei aferente anului 2022, se procedează la reducerea nivelului actual de salarizare, cu efect perpetuu nu numai pentru cei 4 ani, dar, în perspectivă, şi pentru perioada ulterioară. Se încalcă principiul egalităţii în faţa legii, întrucât prin adoptarea acestei legi se creează o diferenţă de statut financiar între diferitele categorii de angajaţi, cu toate că, în calitate de subiecţi constituţionali, au un statut identic. În mod concret, textul normativ incriminat creează un artificiu pentru reducerea nivelului de salarizare astfel încât să nu se asigure salarii de bază egale, pentru muncă cu valoare egală. Se încalcă principiul importanţei sociale a muncii, potrivit căruia salarizarea personalului din sectorul bugetar se realizează în raport cu responsabilitatea, complexitatea, riscurile activităţii şi nivelul studiilor. În acest sens se consideră că activitatea de inspecţie implică o responsabilitate mai mare decât activitatea de evaluare prin exercitarea prerogativelor de putere publică. Principiul ierarhizării, pe verticală şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate este, de asemenea, încălcat. În mod concret, încălcarea acestui principiu face ca personalul cu funcţie de conducere - funcţionar public să aibă un salariu mai mic decât personalul de execuţie - personal contractual. Se încalcă, totodată, principiul legalităţii şi cel al drepturilor câştigate, de vreme ce modificarea reglementărilor prin legile periodice de salarizare nu ar trebui să implice restrângerea exerciţiului unor drepturi salariale deja reglementate prin acte normative anterioare, respectiv să producă diminuare salarială. Pentru aplicarea acestei formule tehnice de reglementare nu există un cadru normativ provenit dintr-o lege generală sau specială sau regăsit în cuprinsul art. 6 din Legea-cadru nr. 153/2017 şi nici abilitare care să permită modificarea indicelui de salarizare.16. Autorii mai susţin că diminuarea salariului de bază încalcă principiul securităţii juridice şi pe cel al neretroactivităţii legii, sens în care se invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 830 din 8 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 24 iulie 2008, Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 4.156/2010, nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi aspecte din jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.17. Distinct, autorii arată că, deşi art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 prevede că se acordă o creştere salarială de 25% faţă de salariul brut din decembrie 2017, această creştere este plafonată la nivelul salariului brut prevăzut în anexele la lege, aşa cum prevăd, contrar Constituţiei şi Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dispoziţiile art. 38 alin. (6) din lege.18. Tribunalul Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarele nr. 1.181D/2018 şi nr. 1.991D/2018, opinează în sensul admiterii excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (6) din Legeacadru nr. 153/2017, în măsura în care, prin aplicarea acestei dispoziţii legale, se reduce salariul de bază stabilit anterior prin legi succesive de majorare salarială, cu încălcarea art. 53 şi 41 din Constituţie. Astfel, instanţa reţine că în expunerea de motive la Legea-cadru nr. 153/2017 s-a arătat că scopul acestei legi noi este acela de a se elimina disfuncţionalităţile existente în sistemul public de salarizare, la modificările preconizate indicându-se că salariile de bază aflate la partea inferioară a piramidei salariale vor înregistra o creştere accentuată, în jur de 100%, această creştere fiind din ce în ce mai mică pentru salariile aflate în partea superioară a piramidei salariale. Prin urmare, scopul noului act normativ care reglementează salarizarea la nivelul sistemului bugetar se bazează pe o creştere a salariilor, pe principii echitabile, legea nefiind motivată pe necesitatea unor restrângeri bugetare în ceea ce priveşte salarizarea. Într-adevăr, acest scop este atins prin aplicarea art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, care are rolul de a reduce diferenţele salariale nejustificate între diferite funcţii publice, însă, în măsura în care unele salarii de bază s-ar reduce după ce însuşi legiuitorul, prin legi anterioare, a apreciat că se impune creşterea nivelului acestuia, acest text de lege contravine art. 53 din Constituţie. Or, aşa cum a prezentat reclamantul, în anumite situaţii, prin aplicarea art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, este posibilă reducerea salariului de bază faţă de nivelul salariului de bază din luna decembrie 2017, cu încălcarea art. 53 din Constituţie. Invocă aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale privind dreptul la salariu, spre exemplu Decizia nr. 859 din 16 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 29 iulie 2009.19. Tribunalul Bihor - Oradea - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, privind modul de aplicare a legii salarizării personalului plătit din fonduri publice, sunt constituţionale, acestea neîncălcând principiile enumerate de reclamanţi, neputându-se reţine nici lipsa de claritate şi predictibilitate a dispoziţiilor legale contestate.20. Tribunalul Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că art. 38 alin. (6) din Legeacadru nr. 153/2017 nu încalcă prevederile din Constituţie invocate, textul legal criticat vizând mai degrabă modalitatea concretă de aplicare etapizată a legii salarizării. Art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 a prevăzut doar o situaţie de excepţie în care s-ar putea afla un funcţionar public, care din cauza creşterilor anuale prevăzute la alineatele precedente ar avea venituri mai mari decât cele stabilite pentru anul 2022. Reţine că reclamantul-autor al excepţiei critică, în esenţă, modalitatea în care i-a fost aplicat acest articol, şi nu constituţionalitatea lui. Faptul că există posibilitatea ca prin aplicarea acestui articol să se reducă veniturile salariale nu duce la încălcarea dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 15 alin. (2) şi în art. 16 alin. (1). De asemenea, prin aplicarea prevederilor legale atacate nu se restrâng reclamantului drepturile sau libertăţile, prin raportare la art. 53 din Constituţie.21. Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 706 din 11 septembrie 2007, nr. 289 din 7 iunie 2005 şi nr. 339 din 28 iunie 2005.22. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.23. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei prezent, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:24. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.25. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, având următorul cuprins: „În situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022."26. În opinia autorilor excepţiei, prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în: art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii, art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 61 privind rolul şi structura Parlamentului, art. 137 privind sistemul financiar şi art. 138 privind bugetul public naţional.27. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul oricărei persoane fizice şi juridice la respectarea bunurilor şi ale art. 6 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale privind dreptul la muncă.28. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea constată că normele legale evocate instituie reguli privind aplicarea în timp a legii-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice, stabilind că, în situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit acestei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022.29. Analizând prevederile legale criticate în ansamblul actului normativ din care fac parte, Curtea reţine că Legea-cadru nr. 153/2017 are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului, începând cu data de 1 iulie 2017, data intrării în vigoare a legii. De la această dată, drepturile salariale ale personalului plătit din bugetul general consolidat al statului sunt şi rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în lege, astfel cum prevede art. 1 alin. (3) din Legeacadru nr. 153/2017.30. În privinţa modului de stabilire a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, a indemnizaţiilor de încadrare şi a indemnizaţiilor lunare, art. 12 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 dispune că acestea se stabilesc potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 şi anexelor nr. I-IX la lege, astfel încât, împreună cu celelalte elemente ale sistemului de salarizare, să se încadreze în fondurile aprobate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale pentru cheltuielile de personal, în vederea realizării obiectivelor, programelor şi proiectelor stabilite. Începând cu anul 2023, potrivit prevederilor art. 12 alin. (2) din lege, salariile de bază, soldele de funcţie/ salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare se vor stabili pentru toate funcţiile cuprinse în anexele nr. I-VIII la lege, prin înmulţirea coeficienţilor prevăzuţi în anexele nr. I-VIII cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare.31. În vederea punerii în aplicare a dispoziţiilor Legii-cadru nr. 153/2017, prin art. 36 din acest act normativ s-a stabilit că, la data intrării în vigoare, 1 iulie 2017, trebuie să se procedeze la reîncadrarea personalului salarizat „pe noile funcţii, grade/trepte profesionale, gradaţie corespunzătoare vechimii în muncă şi vechime în specialitate/vechime în învăţământ avute, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare şi indemnizaţiilor lunare potrivit art. 38".32. Astfel, art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 cuprinde dispoziţii prin care se determină în mod specific condiţiile de aplicare în timp a legii. Prin alin. (1) al acestui articol este instituită regula aplicării etapizate a legii, începând cu data de 1 iulie 2017, iar etapele temporare sunt enunţate în alin. (2)-(6).33. Prima etapă, reglementată prin art. 38 alin. (2) lit. a) din lege, priveşte perioada 1 iulie 2017 - 31 decembrie 2017. Pentru această perioadă s-a adoptat măsura menţinerii în plată, la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, a cuantumului brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor de încadrare, precum şi a cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.34. A doua etapă, reglementată potrivit art. 38 alin. (3) lit. a) din legea-cadru, priveşte anul 2018, începând cu luna ianuarie 2018. Pentru acest an, se prevede acordarea cuantumului brut al salariilor de bază şi al celorlalte drepturi salariale avute în luna decembrie 2017, majorate cu 25%, fără a se depăşi limita prevăzută de art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. Excepţiile de la această regulă sunt expres enunţate de art. 38 alin. (3) lit. b)-j) din Legea-cadru nr. 153/2017.35. A treia etapă priveşte perioada anilor 2019-2022, reglementată prin art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017. Pentru această perioadă, salariile de bază vor fi determinate utilizând salariile de bază şi majorările salariului de bază stabilite prin lege, inclusiv în anexele la Legea-cadru nr. 153/2017, şi salariile de bază avute în luna decembrie 2018. Astfel, în perioada 2019-2022 se preconizează acordarea unei creşteri anuale a salariilor de bază, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018.36. Începând cu anul 2019, celelalte drepturi salariale prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 (sporuri, indemnizaţii, majorări etc.) vor fi determinate prin aplicarea procentelor prevăzute în conţinutul legii şi în anexe asupra salariului de bază, rezultând cuantumul acestora, care va fi acordat anual. Creşterea respectivă şi data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat, cu respectarea principiului sustenabilităţii financiare, prevăzut de art. 6 lit. h) din Legea-cadru nr. 153/2017.37. În acest context normativ, Curtea constată că stabilirea, prin prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, a unei limite a cuantumului salariului de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare care sunt mai mari decât cele stabilite, potrivit acestei legi, la nivelul prevăzut de lege pentru anul 2022 are un caracter tehnic, fără a dispune cu privire la reducerea salariilor de bază ale personalului plătit din fonduri publice. Integrate regulilor privind aplicarea etapizată a legii, prevederile legale criticate vizează reglarea în timp a disfuncţionalităţilor existente în domeniu salarizării personalului plătit din fonduri publice, prin limitarea creşterilor salariale la un nivel stabilit prin lege. O asemenea soluţie legislativă este circumscrisă scopului urmărit de legiuitor, astfel cum acesta este enunţat în expunerea de motive la Legea-cadru nr. 153/2017, şi anume acela de „eliminare a disfuncţionalităţilor salariale existente în sistemul public de salarizare", şi vizează, în ansamblu, toate categoriile de personal plătit din fonduri publice.38. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că stabilirea principiilor şi a condiţiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuţiile exclusive ale legiuitorului. Constituţia prevede în art. 41 alin. (2), printre drepturile salariaţilor la protecţia socială a muncii, „instituirea unui salariu minim brut pe ţară", fără să dispună cu privire la cuantumul acestuia (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 706 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 23 octombrie 2007).39. De asemenea, Curtea a statuat că legiuitorul are dreptul de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 707 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 17 februarie 2017, Decizia nr. 291 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 20 iunie 2014, şi Decizia nr. 31 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 13 mai 2013). În acelaşi sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea şi intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaţilor lor din bugetul de stat, şi anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunţată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57, Decizia din 6 decembrie 2011, pronunţată în cauzele Felicia Mihăieş împotriva României şi Adrian Gavril Senteş împotriva României, paragraful 15.40. În raport cu cele enunţate şi aplicând aceste considerente de principiu în prezenta cauză, Curtea reţine că prevederile legale criticate, prin conţinutul lor normativ, nu pun în discuţie o restrângere a exerciţiului dreptului fundamental la salariu, în sensul art. 53 din Constituţie, ci vizează o redimensionare a politicii salariale în cazul personalului plătit din fonduri publice, aspect care se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului.41. Cât priveşte invocarea unor aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale privind dreptul fundamental la salariu, Curtea reţine că acestea vizează ipoteze juridice distincte de cea avută în vedere prin prevederile legale criticate, motiv pentru care acestea nu au relevanţă pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.42. Referitor la invocarea principiului securităţii juridice, care rezultă din dispoziţiile art. 1 alin. (3) din Constituţie, şi a dreptului la respectarea unui „bun", prevăzut de art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea observă că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, în Convenţie nu se conferă dreptul de a primi în continuare un salariu într-un anumit cuantum (a se vedea în acest sens Hotărârea din 19 aprilie 2007, pronunţată în Cauza Vilho Eskelinen şi alţii împotriva Finlandei, paragraful 94). Prin urmare, stabilirea prin lege a unei limite a salariilor de bază plătite angajaţilor din fonduri publice la nivelul prevăzut pentru anul 2022 nu are semnificaţia încălcării regulilor fundamentale şi convenţionale invocate.43. Referitor la invocarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea constată că, în jurisprudenţa sa, de exemplu, Decizia nr. 1.289 din 2 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 29 decembrie 2008, referindu-se la principiul neretroactivităţii, a statuat că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să reglementeze modul de acţiune în timpul ulterior intrării ei în vigoare, adică în domeniul propriu de aplicare. Or, în cauză, prevederile legale criticate fac parte din Legea-cadru nr. 153/2017, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2017. Art. 38 alin. (6) din legea-cadru nu dispune pentru trecut, ci este aplicabil pentru viitor, începând cu data de 1 ianuarie 2018, şi, prin urmare, principiul neretroactivităţii legii civile nu este sub niciun aspect încălcat.44. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate formulată prin raportare la art. 47 din Constituţie privind dreptul la un nivel de trai decent, Curtea reţine că stabilirea acelui standard al nivelului de trai care poate fi considerat decent trebuie apreciată de la caz la caz, în funcţie de o serie de factori conjuncturali. Situaţia economică a ţării, resursele de care dispune statul în vederea atingerii acestui obiectiv, dar şi nivelul de dezvoltare al societăţii la un anumit moment şi modul de organizare a societăţii reprezintă deopotrivă coordonate care trebuie luate în considerare atunci când se evaluează nivelul „decent" al vieţii, nefiind posibilă stabilirea unui standard fix, imuabil (a se vedea în acest sens Decizia nr. 765 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 6 iulie 2011). În acelaşi timp, obligaţia statului de a asigura un trai decent trebuie adusă la îndeplinire în mod egal, faţă de toţi cetăţenii săi, indiferent de ipostaza juridică în care se află aceştia. Or, măsura stabilită prin textele de lege criticate se integrează ansamblului de acţiuni ale statului de adaptare la resursele financiare existente, neputându-se reţine o afectare a nivelului de trai decent, contrară Constituţiei.45. În ceea ce priveşte aspectele referitoare la scăderea cuantumului venitului net în luna ianuarie 2018 faţă de luna decembrie 2017, în cazul autorilor excepţiilor care au calitatea de funcţionari publici, angajaţi ai direcţiilor de sănătate publică judeţene sau ai casei judeţene de asigurări de sănătate, invocate prin prisma art. 16 din Constituţie, Curtea reţine că, în realitate, criticile de neconstituţionalitate vizează consecinţele aplicării concomitente a prevederilor de lege şi a altor prevederi legale cu incidenţă în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice, începând cu 1 ianuarie 2018, precum: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care a prevăzut transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, şi art. 7 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, potrivit căruia „Sumele aferente contribuţiilor de asigurări sociale sau, după caz, contribuţiilor individuale la bugetul de stat, datorate de personalul plătit din fonduri publice, astfel cum sunt stabilite în aplicarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, sunt avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2018 personalului plătit din fonduri publice potrivit art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017".46. De asemenea, reţinând că situaţia obiectiv diferită în care se află diferite categorii de persoane plătite din fonduri publice justifică şi chiar impune un tratament juridic diferit (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 436 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 14 iulie 2014, paragraful 20), Curtea constată că prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu sunt, prin însuşi conţinutul lor, contrare art. 16 alin. (1) din Constituţie.47. În acelaşi timp, Curtea reiterează că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziţiile constituţionale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi sau texte legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. Procedându-se altfel s-ar ajunge inevitabil la concluzia că, deşi fiecare dintre dispoziţiile legale este constituţională, numai coexistenţa lor ar pune în discuţie constituţionalitatea uneia dintre ele. Rezultă deci că într-o astfel de situaţie nu se pune în discuţie o chestiune privind constituţionalitatea, ci una de coordonare a legislaţiei în vigoare, de competenţa autorităţii legiuitoare (a se vedea în acest sens Decizia nr. 76 din 25 aprilie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 27 iulie 2000, Decizia nr. 81 din 25 mai 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 8 iulie 1999, sau Decizia nr. 6 din 14 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 7 februarie 2003).48. Sub acest aspect, Curtea observă că, pe fondul prevederilor legale anterioare privind salarizarea bugetarilor, reglementarea salarizării personalului plătit din fonduri publice prin Legea-cadru nr. 153/2017 apare ca un proces complex, care, în mod necesar, presupune, în timp, o serie de corecţii şi corelări cu ansamblul actelor normative care fac parte din fondul activ al legislaţiei, aspecte de competenţa autorităţii legiuitoare.49. Astfel, în aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, legiuitorul a intervenit prin Legea nr. 79/2018 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 28 martie 2018, stabilind prin art. II că: „Începând cu luna aprilie 2018, în aplicarea prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, salariul de bază va fi recalculat, după caz, prin raportarea salariului de bază astfel cum a fost stabilit în urma aplicării prevederilor art. 38 alin. (3) la salariile de bază stabilite în anexele la lege." În acelaşi sens, prin art. II din Legea nr. 287/2018 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.029 din 4 decembrie 2018, „Începând cu luna decembrie 2018, în aplicarea prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, salariul de bază va fi recalculat, după caz, prin raportarea salariului de bază astfel cum a fost stabilit în urma aplicării prevederilor art. 38 alin. (3) la salariile de bază stabilite în anexele la lege".50. De asemenea, prin articolul unic pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2018 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 22 mai 2018, s-a stabilit că, „Începând cu luna mai 2018, în situaţia în care veniturile salariale nete acordate potrivit prevederilor prezentei legi sunt mai mici decât cele aferente lunii februarie 2018, se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferenţa, în măsura în care persoana îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. Suma compensatorie este cuprinsă în salariul lunar şi nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25. Suma compensatorie se determină lunar pe perioada în care se îndeplinesc condiţiile pentru acordarea acesteia".51. În fine, Curtea constată că, prin conţinutul reglementărilor pe care le cuprind, celelalte dispoziţii din Constituţie invocate de autorii excepţiei nu au relevanţă în soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.52. În plus, Curtea subliniază că modalitatea de aplicare în concret a Legii-cadru nr. 153/2017 excedează controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională, aceasta revenind autorităţilor publice responsabile, iar în caz de litigiu, instanţelor judecătoreşti.53. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Constantin Luşneac în Dosarul nr. 525/40/2018 al Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Marina Dorina Micu, Mircea Venczel Breb, Nisa Cristina Cheregi, Octavian Gavril Cuc, Claudia Fildan, Mihaela Corina Gîrba, Florica Anca Ghenţ, Florica Dana Jambor, Terezia Oneţ, Rodica Popovici şi Olimpiu Zdroba în Dosarul nr. 575/111/2018 al Tribunalului Bihor-Oradea - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, de Gabriel Budescu în Dosarul nr. 724/85/2018 al Tribunalului Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Leliana Constanţa Gagea, Elena-Daniela Păunescu, Olivia Duinea, Adrian Ştefan, Rodica Uncheşelu, Maria Raţă, Răzvan Stelian Panduru, Maria Turcin, Cristian Lăpădat, Marilena-Valentina Valent, Luiza Boanca şi Ştefan Popescu în Dosarul nr. 3.247/63/2018 al Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Cornelia Pasăre, Cleopatra-Larisa Nistor, Alina Mustiaţă, Florin Sorin Drobotă, Mihaela Hogea, Marilena Ciobanu, Ilie-Dragoş Moroşanu şi Monica Colescu în Dosarul nr. 821/40/2018 al Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Bihor-Oradea - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 31 octombrie 2019.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEprof. univ. dr. VALER DORNEANU



SmartCity5

COMENTARII la Legea 700/2020

Momentan nu exista niciun comentariu la Legea 700 din 2020
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Ordin 17 2019
    O zi buna Aveți nevoie de un împrumut pentru fiecare scop? Te afli într-o problemă financiară? Bridge Finance este garantat în furnizarea de servicii financiare clienților cu o dobândă favorabilă. Împrumuturile noastre sunt ușoare și rapide. Contactați-ne astăzi pentru a obține împrumutul de care aveți nevoie. Putem asorta orice împrumut cu o rată a dobânzii de 2% la bugetul dvs. Dacă sunteți interesat, vă rugăm să ne contactați imediat prin (adrianbay0008@gmail.com)
ANONIM a comentat Hotărârea 1355 2001
    GENUINE BANK GUARANTEE (BG) AND STANDBY LETTER OF CREDIT (SBLC) FOR BUY/LEASE AT THE BEST RATES AVAILABLE We offer certified and verifiable bank instruments via Swift Transmission from a genuine provider capable of taking up time bound transactions. FOR LEASING OF BG/SBLC MINIMUM FACE VALUE OF BG/SBLC = EUR/USD 1M LEASING FEE = 4%+2% FOR PURCHASE OF FRESH CUT BG/SBLC PRICE = 32%+2% MINIMUM FACE VALUE OF BG/SBLC = EUR/USD 1M Our BG/SBLC Financing can help you get your project funded, loan financing by providing you with yearly. RWA ready to close leasing with any interested client in few banking days Name : Scott james Email : Inquiry.securedfunding@gmail.com Skype: Inquiry.securedfunding@gmail.com
ANONIM a comentat Decizia 221 2000
    Locuiesc în SUA Florida și sunt azi o femeie fericită? Mi-am spus sinelui că orice creditor împrumutat care mi-ar putea schimba Viața și familia, mă voi referi la orice persoană care le caută împrumut. Dacă aveți nevoie de împrumut și sunteți 100% sigur că veți plăti împrumutul, contactați-le și vă rugăm să le spuneți că doamna Sandra v-a trimis la ei. sabinhelps@gmail.com
ANONIM a comentat Ordin 37 2016
    Obținerea unui împrumut legitim au fost întotdeauna o problemă uriașă Pentru atât de mulți clienți care au nevoi financiare. Problema creditului necorespunzător și a garanțiilor sunt ceva de care clienții sunt întotdeauna îngrijorați atunci când solicită un împrumut de la un creditor legitim. Însă MIDLAND CREDIT FIRM a făcut această diferență în industria creditelor. MIDLAND CREDIT FIRM a fost acreditat de consiliul organizației de creditare pentru a acorda împrumuturi clienților locali și internaționali cu o dobândă de 3%. Ni s-a oferit privilegiul de a răspunde nevoilor dvs. financiare. Problema creditului nu ar trebui să te împiedice să obții împrumutul de care ai nevoie. Serviciile noastre includ următoarele: - * Împrumuturi pentru investitori *Consolidarea datoriilor * Ipoteca a doua * Împrumuturi de afaceri *Imprumuturi personale * Împrumuturi internaționale Fără securitate socială și fără cec de credit, 100% garanție. Tot ce trebuie să faceți este să ne anunțați exact ce doriți și cu siguranță vom face ca visul dvs. să devină realitate. MIDLAND CREDIT FIRM spune DA atunci când băncile dvs. spun NU. În sfârșit, finanțăm o firmă de împrumuturi la scară mică, intermediari, instituții financiare la scară mică pentru că avem capital nelimitat. Pentru detalii suplimentare despre cumpărarea unui împrumut de la noi: Răspundeți imediat la acest e-mail: midland.credit2@gmail.com Nume companie: MIDLAND CREDIT HOME Email companie midland.credit2@gmail.com ID companie NMLS: 315276. Site-ul companiei: midlandcreditonline.com Motto: Investiția pentru generații.
ANONIM a comentat OUG 1 2013
    Dragi solicitanți de împrumuturi Aveți dificultăți financiare? Vrei să începi propria ta afacere? Această companie de împrumut a fost înființată organizații pentru drepturile omului din întreaga lume cu scopul exclusiv de a ajuta săracii și persoanele cu dificultăți financiare din viață. Dacă doriți să solicitați un împrumut, reveniți la noi cu detaliile de mai jos e-mail: elenanino0007@gmail.com Nume: Suma necesară: Durata împrumutului: Numar de mobil: Mulțumesc și binecuvântează Dumnezeu ÎNCREDERE Elena
ANONIM a comentat OUG 1 2013
    Dragi solicitanți de împrumuturi Aveți dificultăți financiare? Vrei să începi propria ta afacere? Această companie de împrumut a fost înființată organizații pentru drepturile omului din întreaga lume cu scopul exclusiv de a ajuta săracii și persoanele cu dificultăți financiare din viață. Dacă doriți să solicitați un împrumut, reveniți la noi cu detaliile de mai jos e-mail: elenanino0007@gmail.com Nume: Suma necesară: Durata împrumutului: Numar de mobil: Mulțumesc și binecuvântează Dumnezeu ÎNCREDERE Elena
ANONIM a comentat Ordin 17 2019
    Obținerea unui împrumut legitim au fost întotdeauna o problemă uriașă Pentru atât de mulți clienți care au nevoi financiare. Problema creditului necorespunzător și a garanțiilor sunt ceva de care clienții sunt întotdeauna îngrijorați atunci când solicită un împrumut de la un creditor legitim. Însă MIDLAND CREDIT FIRM a făcut această diferență în industria creditelor. MIDLAND CREDIT FIRM a fost acreditat de consiliul organizației de creditare pentru a acorda împrumuturi clienților locali și internaționali cu o dobândă de 3%. Ni s-a oferit privilegiul de a răspunde nevoilor dvs. financiare. Problema creditului nu ar trebui să te împiedice să obții împrumutul de care ai nevoie. Serviciile noastre includ următoarele: - * Împrumuturi pentru investitori *Consolidarea datoriilor * Ipoteca a doua * Împrumuturi de afaceri *Imprumuturi personale * Împrumuturi internaționale Fără securitate socială și fără cec de credit, 100% garanție. Tot ce trebuie să faceți este să ne anunțați exact ce doriți și cu siguranță vom face ca visul dvs. să devină realitate. MIDLAND CREDIT FIRM spune DA atunci când băncile dvs. spun NU. În sfârșit, finanțăm o firmă de împrumuturi la scară mică, intermediari, instituții financiare la scară mică pentru că avem capital nelimitat. Pentru detalii suplimentare despre cumpărarea unui împrumut de la noi: Răspundeți imediat la acest e-mail: midland.credit2@gmail.com Nume companie: MIDLAND CREDIT HOME Email companie midland.credit2@gmail.com ID companie NMLS: 315276. Site-ul companiei: midlandcreditonline.com Motto: Investiția pentru generații.
ANONIM a comentat Ordin 5049 2019
    Dragi solicitanți de împrumuturi Aveți dificultăți financiare? Vrei să începi propria ta afacere? Această companie de împrumut a fost înființată organizații pentru drepturile omului din întreaga lume cu scopul exclusiv de a ajuta săracii și persoanele cu dificultăți financiare din viață. Dacă doriți să solicitați un împrumut, reveniți la noi cu detaliile de mai jos e-mail: elenanino0007@gmail.com Nume: Suma necesară: Durata împrumutului: Numar de mobil: Mulțumesc și binecuvântează Dumnezeu ÎNCREDERE Elena
ANONIM a comentat Legea 224 2017
    Hi everyone. My name is Wanetta Zabrina Yedda i am from Brașov i saw people testified about this company called Patricia Kingsman loan company and it is a good thing i was also a victim of scam 3 times until i found this company called Patricia Kingsman loan company God bear me witness this company is real and legit i am a single mother of 3 kids and i work in 2 places to earn more money for me and my kids this company helped me after in explained to them the company told me not to worry that i was going to receive my loan safely i was afraid cause i was cheated before i thought the same thing was also going to happen to me but i said to my self God knows best. The company told me it was 8 hours to receive loan and i thought about it 8 hours to quick i said okay the loan amount i was looking for was 350,000.00 Euro and after i did all the company asked me to do and i sent my required information i received my loan in 8 hours time as stated. When i received my loan i said to my self God is the one who made me found this company and i have already introduced this company to 1 of my friend who also needs help so anyone here or anywhere you see this post if you need a real loan this is the only company that can help without any doubt of fail i am happy everyday because of this company and God i pray God make Mrs Patricia Kingsman last in this world so she can continue to help people in need. I contacted this company via mail which is patriciakingsman.loans2016@gmail.com. Thanks to anyone who reads my message and post.
ANONIM a comentat Legea 224 2017
    Salut tuturor sau oricui mă numesc Vlad Toma. Sunt din București România am auzit despre această companie numită Patricia Kingsman că ajută oameni cu împrumuturi din întreaga lume. Am fost căutat cândva un împrumut online și am fost înșelat de 2 companii care a fost fals și după acel moment nu am crezut niciodată că o companie de împrumut bună ar putea veni de pe internet, am crezut că toate sunt o fraudă până când am găsit această companie numită compania de împrumut Patricia Kingsman am găsit oameni care au depus mărturie despre această companie și am fost surprins de ce am făcut nu găsiți această companie la timp. Nu am crezut niciodată ce au spus oamenii despre companie până când nu am depus cererea și i-am încercat suma pe care o căutam era mare și era pentru o proprietate imobiliară suma împrumutului a fost de 10,5 milioane de euro și așa am aplicat și doamna Patricia Kingsman a vorbit pentru mine, dar având în vedere că împrumutul meu a fost mare, a fost nevoie de doar 15 ore pentru a primi creditul meu, mi-au spus că serviciul de împrumut este de 8 ore pentru a primi împrumut. Singurul lucru pe care mi-a spus să-l fac a fost să depun taxa de transfer bancar pe care banca urma să o folosească pentru a-mi transfera împrumutul în contul meu bancar atunci când mi-a spus că odată mi-a fost teamă că este o înșelătorie, dar am spus să mă dau o încercare am depus taxa de transfer, care a fost declarată și asta a fost depus în total în mai puțin de 15 ore am primit un mesaj de la banca mea că suma de bani care a fost de 10,5 milioane de euro a fost creditată în contul meu bancar și totul despre banii detaliile și de la cine a venit au fost, iată, a fost Patricia Kingsman care m-a ajutat când am văzut-o prima dată, am fost surprinsă, nu am crezut niciodată ochii, dar era adevărat. Așa că mi-am spus mie, de la alți oameni că compania a ajutat să depună mărturie despre faptele bune, mă las să fac din cauza mea că nu este ușor să văd o companie de împrumut legitim online în zilele noastre, astfel încât oricine de oriunde are nevoie de un împrumut online fără să fie înșelat să solicite de la această companie pentru că numai asta te pot ajuta, am confirmat-o și este adevărat că sunt atât de fericit și știu că această companie va face și mai mulți oameni mai fericiți decât mine. Puteți contacta această companie prin e-mail sau Whatsapp, dar am folosit Whatsapp pentru că a fost mai rapid adresa de mail a companiei este patriciakingsman.loans2016@gmail.com, iar Whatsapp este +1 (575) 655-0066. Mulțumesc tuturor salutărilor lui Vlad Toma din București România.
Alte acte pe aceeaşi temă cu Legea 700/2020
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu