Ordinul Nr.4469 din 12.06.2012

În baza prevederilor art. 353 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 11/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale şi ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, interimar, emit prezentul ordin. Articolul 1Se aprobă Metodologia de utilizare a instrumentelor Europass şi Youthpass, prevăzută în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2Se aprobă Metodologia-cadru cu privire la serviciile de consiliere şi orientare a carierei pe tot parcursul vieţii, prevăzută în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 3Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale, Mariana Câmpeanu Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, interimar, Liviu Marian Pop ANEXA Nr. 1METODOLOGIA de utilizare a instrumentelor Europass şi Youthpass Capitolul IDispoziţii generale Articolul 1Documentele Europass şi Youthpass sunt instrumente care facilitează accesul oricărei persoane la programe de educaţie/formare sau pe piaţa muncii, indiferent de vârstă, nivel de educaţie sau domeniu de activitate. Articolul 2Documentele Europass şi Youthpass reprezintă instrumente de prezentare şi organizare a propriului parcurs de dezvoltare şi formare, din perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii. Articolul 3Documentele Europass şi Youthpass sunt părţi componente ale portofoliului educaţional şi ale portofoliului de educaţie permanentă. Capitolul IIInstrumentele Europass Articolul 4Europass este un portofoliu personal de documente pe care orice persoană îl poate crea şi folosi pentru prezentarea competenţelor şi calificărilor sale, în vederea identificării şi recunoaşterii acestora în spaţiul european şi a facilitării accesului pe piaţa muncii sau a accesului la programe de educaţie şi formare profesională. Articolul 5Documentele din portofoliul Europass sunt: a)Curriculum vitae Europass; b)Paşaportul lingvistic Europass; c)Suplimentul descriptiv al Certificatului de calificare profesională/Certificatului de competenţe profesionale; d)Suplimentul Europass la diplomă; e)Documentul de mobilitate Europass. Articolul 6(1) Curriculum vitae Europass (CV-ul Europass) reprezintă unul dintre documentele de bază ale cadrului comun de asigurare a transparenţei competenţelor şi calificărilor în spaţiul european, care permite prezentarea sistematică, cronologică şi flexibilă a calificărilor, aptitudinilor şi competenţelor unei persoane.(2) CV-ul Europass cuprinde informaţii cu privire la studii, specializări şi stagii de formare, experienţă profesională, limbi străine cunoscute, competenţe sociale, organizatorice, tehnice, artistice etc. Pot fi adăugate, de asemenea, informaţii suplimentare relevante, care pot fi menţionate în curriculum vitae sau într-o anexă a acestuia.(3) CV-ul Europass se completează de către titular, în nume propriu, în conformitate cu instrucţiunile pentru folosirea curriculumului vitae Europass prezentate în anexa nr. 1.(4) De regulă, CV-ul Europass este însoţit de documente justificative şi poate fi utilizat în format fizic (tipărit) şi/sau în format electronic. Articolul 7(1) Paşaportul lingvistic Europass reprezintă atât un document comun de prezentare, cât şi un instrument de autoevaluare a competenţelor lingvistice în vederea facilitării accesului la educaţie, formare profesională sau pe piaţa muncii şi poate fi anexat CV-ului Europass.(2) Formularul-tip pentru Paşaportul lingvistic Europass este prezentat în anexa nr. 2.(3) Paşaportul lingvistic Europass se completează de către titular, în nume propriu, în conformitate cu instrucţiunile de completare prezentate în anexa nr. 3.(4) Completarea Paşaportului lingvistic Europass se face pe baza grilei comune de autoevaluare, elaborată la nivel european şi prezentată în anexa nr. 4. Articolul 8(1) Suplimentul descriptiv al Certificatului de calificare profesională/Certificatului de competenţe profesionale este un document standardizat care descrie competenţele dobândite de titularul acestui certificat.(2) Suplimentul descriptiv al Certificatului de calificare profesională/Certificatului de competenţe profesionale este eliberat de instituţia/furnizorul de formare/centrul de evaluare care a eliberat certificatul de calificare sau certificatul de competenţe profesionale.(3) Absolvenţii învăţământului liceal şi profesional care au dobândit formal, nonformal sau informal competenţe profesionale şi cărora li s-au recunoscut aceste competenţe sau care au promovat examenul de certificare a calificării, în condiţiile legii, primesc suplimentul descriptiv odată cu Certificatul de calificare profesională/Certificatul de competenţe profesionale.(4) Suplimentul descriptiv al Certificatului de calificare profesională/Certificatului de competenţe profesionale este util celor care doresc să urmeze cursuri de specializare/calificare/recalificare sau să se angajeze într-o instituţie de educaţie/formare, respectiv la un angajator dintr-o altă ţară europeană, prin corelarea competenţelor certificate în România cu calificările din ţara respectivă. (5) Suplimentul descriptiv nu reprezintă un substitut al certificatului original, competenţele profesionale descrise de acesta nefiind recunoscute sau validate în absenţa Certificatului de calificare profesională/Certificatului de competenţe profesionale. Articolul 9(1) Suplimentul Europass la diplomă este un document anexat diplomei de licenţă, diplomei de inginer, diplomei de urbanist, respectiv diplomei de master, care oferă o descriere standardizată a programului de studii urmat, a titlului şi statutului conferit de acesta, a rezultatelor obţinute pe parcursul studiilor, a contextului instituţional şi a structurii sistemului naţional de educaţie.(2) Suplimentul la diplomă se eliberează gratuit de către universităţi, ca document însoţitor al diplomei eliberate după finalizarea unui program de studii universitare de licenţă, respectiv de master.(3) Suplimentul nu reprezintă un substitut al diplomei originale.(4) Suplimentul la diplomă este redactat bilingv (în limba română şi într-o limbă de largă circulaţie) pentru a asigura transparenţa sistemului de formare universitară din România şi pentru a facilita comparabilitatea titlurilor, diplomelor şi certificatelor care pot fi obţinute în învăţământul superior românesc cu cele obţinute în străinătate.(5) Formularul-tip pentru Suplimentul Europass la diplomă este prezentat în anexa nr. 5. Articolul 10(1) Documentul de mobilitate Europass prezintă într-o formă standardizată activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute în timpul unei perioade de învăţare/formare organizată într-o altă ţară europeană, pe baza unui parteneriat între o instituţie de trimitere (din ţara de origine) şi una sau mai multe instituţii gazdă. Instituţiile partenere stabilesc de comun acord obiectivele, conţinutul şi durata mobilităţii.(2) Perioada de învăţare sau de formare organizată într-o altă ţară europeană este denumită experienţă de mobilitate Europass. (3) Experienţa de mobilitate Europass este monitorizată atât de instituţia de trimitere, cât şi de instituţia/instituţiile gazdă.(4) Pe toată durata mobilităţii, fiecare participant este sprijinit de un mentor.(5) Orice persoană care a urmat o perioadă de studiu/formare într-o altă ţară europeană poate primi documentul de mobilitate Europass, indiferent de vârsta sau nivelul său de educaţie.(6) Persoanele interesate de obţinerea documentului de mobilitate Europass trebuie să se adreseze instituţiei de trimitere, cea care a iniţiat organizarea mobilităţii, sau unei alte instituţii abilitate în emiterea documentului de mobilitate Europass, în acord cu regulile programului în cadrul căruia se derulează mobilitatea.(7) Solicitarea de eliberare a documentului de mobilitate Europass se face de către instituţia de trimitere în numele persoanei care participă la experienţa de mobilitate.(8) Documentele de mobilitate Europass sunt completate şi semnate de instituţiile implicate în organizarea mobilităţii (instituţia de trimitere şi una sau mai multe instituţii gazdă) şi sunt emise de către instituţia de trimitere. Capitolul IIICertificatul Youthpass Articolul 11Certificatul Youthpass este un document de recunoaştere a activităţilor de formare şi a competenţelor dezvoltate în cadrul Programului „Tineret în Acţiune“ (TiA). Articolul 12TiA este un program al Uniunii Europene care vizează susţinerea activităţilor de învăţare nonformală pentru tineri. Certificatul Youthpass se referă exclusiv la activităţi de formare desfăşurate în cadrul unor proiecte TiA. Articolul 13Certificatul Youthpass vizează competenţele dobândite în contexte nonformale şi informale şi oferă tinerilor implicaţi în proiectele TiA posibilitatea de a prezenta ce au făcut/învăţat/dobândit, în termeni de activităţi, cunoştinţe, abilităţi, atitudini, prin participarea la proiectele respective. Articolul 14(1) Certificatul Youthpass poate fi folosit în administrarea parcursului de formare individuală, asigurând o mai mare vizibilitate rezultatelor învăţării nonformale şi facilitând accesul pe piaţa muncii şi/sau la diferite forme de învăţare permanentă.(2) Orice tânăr care participă la un proiect TiA are dreptul de a solicita eliberarea unui certificat Youthpass. Articolul 15(1) Completarea certificatelor Youthpass se face online la adresa http://www.youthpass.eu şi este responsabilitatea organizaţiei care coordonează proiectul TiA sau, în cazul mai multor organizaţii partenere, a organizaţiei care găzduieşte activitatea de formare.(2) Pentru a obţine certificatele Youthpass pentru participanţi, organizaţiile care coordonează proiecte TiA/organizaţiile gazdă trebuie să parcurgă următoarele etape:a)crearea unui cont pe http://www.youthpass.eu (date personale/instituţionale); b)introducerea detaliilor proiectului aprobat în cadrul programului TiA; c)introducerea datelor beneficiarilor (participanţilor). (3) După introducerea datelor, Certificatul Youthpass va fi generat în format pdf.(4) Datele introduse pot fi şterse sau modificate numai de către titularul de cont Youthpass. Orice modificare a datelor va determina generarea unui nou certificat Youthpass.(5) Certificatele sunt semnate de către reprezentantul legal al organizaţiei care coordonează proiectul TiA/al organizaţiei gazdă. Capitolul IVDispoziţii finale Articolul 16Documentele Europass şi Youthpass se eliberează gratuit. Articolul 17Conţinutul şi formatul Suplimentului descriptiv al Certificatului de calificare profesională/Certificatului de competenţe profesionale şi ale Suplimentului la diplomă sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului pentru aprobarea conţinutului şi formatului actelor de studii. Articolul 18Formularele documentelor din portofoliul Europass sunt disponibile, în toate limbile statelor membre ale Uniunii Europene, pe site-ul Comisiei Europene http://europass.cedefop.europa.eu/ şi pe site-ul Centrului Naţional Europass http://www.europass-ro.ro/ Articolul 19Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta metodologie. Articolul 20Prezenta metodologie intră în vigoare la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I. ANEXA Nr. 1la metodologie Instrucţiuni pentru folosirea curriculumului vitae Europass (http://europass.cedefop.eu.int) Introducere Redactarea unui curriculum vitae reprezintă un pas important atunci când sunteţi în căutarea unei slujbe sau a unui curs de instruire/formare. CV-ul este adesea primul contact cu un viitor angajator, de aceea el trebuie să atragă imediat atenţia cititorului şi să demonstreze de ce ar merita să fiţi intervievat. Important! De obicei angajatorii nu alocă mai mult de un minut fiecărui CV, atunci când fac selecţia iniţială a aplicaţiilor/candidaturilor primite. Dacă rataţi impactul corect, veţi pierde ocazia de a fi angajat. Citiţi cu atenţie instrucţiunile următoare, înainte de a introduce informaţiile personale în modelul de CV. Recomandări generale Înainte de a începe să scrieţi CV-ul, amintiţi-vă câteva principii importante: Atenţie la modul cum vă prezentaţi CV-ul! Prezentaţi-vă calificările, aptitudinile şi competenţele în mod clar şi logic, astfel încât atributele personale să fie puse în valoare. Acordaţi atenţie sporită fiecărui detaliu relevant atât ca fond, cât şi ca formă; nu există scuză pentru greşelile de ortografie şi de punctuaţie! Concentraţi-vă pe aspectele esenţiale: – un CV trebuie să fie concis: în cele mai multe cazuri, două pagini sunt suficiente pentru a arăta cine sunteţi. Un CV de 3 pagini poate fi considerat prea lung în unele ţări, chiar dacă experienţa dumneavoastră profesională este remarcabilă;

– dacă experienţa dumneavoastră profesională este încă limitată (pentru că tocmai aţi absolvit şcoala sau facultatea), inversaţi ordinea rubricilor şi începeţi cu descrierea studiilor şi a pregătirii; scoateţi în evidenţă stagiile de practică profesională efectuate în timpul studiilor (a se vedea exemplele online);

– concentraţi-vă pe informaţia esenţială, care aduce valoare sporită aplicaţiei dumneavoastră; experienţa de muncă sau cursurile de pregătire vechi sau nerelevante pot fi omise.Adaptaţi CV-ul în funcţie de postul pentru care candidaţi. Verificaţi-vă sistematic CV-ul ori de câte ori doriţi să-l trimiteţi unui angajator, pentru a corespunde profilului cerut; puneţi-vă în evidenţă calităţile în concordanţă cu cerinţele specifice angajatorului. Căutaţi informaţii despre compania la care urmează să candidaţi, pentru a vă putea adapta CV-ul la profilul căutat. Atenţie! NU „UMFLAŢI“ ÎN MOD ARTIFICIAL CV-UL; RISCAŢI SĂ FIŢI DESCOPERIT LA INTERVIU. RESPECTAŢI STRUCTURA MODELULUI! CURRICULUM VITAE EUROPASS VĂ PERMITE PREZENTAREA CALIFICĂRILOR, APTITUDINILOR ŞI COMPETENŢELOR ÎNTR-O ORDINE LOGICĂ: – INFORMAŢII PERSONALE;

– DESCRIEREA EXPERIENŢEI PROFESIONALE;

– DESCRIEREA STUDIILOR ŞI A CURSURILOR DE FORMARE [CARE POATE SĂ APARĂ ÎNAINTEA RUBRICII EXPERIENŢA PROFESIONALĂ, ÎN CAZUL CELOR CU EXPERIENŢĂ LIMITATĂ DE MUNCĂ; PENTRU A INVERSA ORDINEA CELOR DOUĂ RUBRICI, FOLOSIŢI COMANDA COPY/PASTE (COPIERE/LIPIRE) A PROCESORULUI DE TEXTE UTILIZAT];

– INVENTAR DETALIAT AL APTITUDINILOR ŞI COMPETENŢELOR DUMNEAVOASTRĂ DOBÂNDITE PE PARCURSUL STUDIILOR ŞI FORMĂRII PROFESIONALE, AL EXPERIENŢEI PROFESIONALE ŞI VIEŢII COTIDIENE.OBSERVAŢII: – IMPRIMAŢI/TIPĂRIŢI CURRICULUM VITAE PE HÂRTIE ALBĂ;

– PĂSTRAŢI CARACTERELE ŞI FORMATUL SUGERATE;

– EVITAŢI SUBLINIERILE ŞI SCRIEREA DE FRAZE ÎNTREGI CU MAJUSCULE SAU LITERE ÎNGROŞATE: AFECTEAZĂ LIZIBILITATEA DOCUMENTULUI;

– NU SEPARAŢI PARAGRAFELE UNEI RUBRICI PE DOUĂ PAGINI (DE EXEMPLU: LISTA CURSURILOR DE FORMARE) - PENTRU A EVITA ACEST LUCRU FOLOSIŢI COMANDA PAGE BREAK (ÎNTRERUPERE PAGINĂ) A PROCESORULUI DE TEXTE UTILIZAT;

– CASETELE CARE CONŢIN DIFERITELE RUBRICI NU TREBUIE SĂ APARĂ ATUNCI CÂND DOCUMENTUL ESTE IMPRIMAT.FIŢI CLAR ŞI CONCIS! PROFILUL DUMNEAVOASTRĂ TREBUIE APRECIAT DE CĂTRE POTENŢIALUL ANGAJATOR DUPĂ CÂTEVA MINUTE DE LECTURĂ A CV-ULUI. PRIN URMARE: – FOLOSIŢI PROPOZIŢII SCURTE;

– CONCENTRAŢI-VĂ PE ASPECTELE RELEVANTE ALE PREGĂTIRII ŞI EXPERIENŢEI PROFESIONALE;

– EXPLICAŢI ORICE ÎNTRERUPERI ALE STUDIILOR SAU ALE CARIEREI DUMNEAVOASTRĂ;

– ÎNDEPĂRTAŢI ORICE RUBRICĂ FACULTATIVĂ (DE EXEMPLU, DACĂ NU AVEŢI APTITUDINI ŞI COMPETENŢE ARTISTICE) (A SE VEDEA PAGINA 2 A MODELULUI) SAU DACĂ CONSIDERAŢI CĂ ASTFEL DE APTITUDINI ŞI COMPETENŢE NU ADUC VALOARE ÎN PLUS APLICAŢIEI DUMNEAVOASTRĂ, ÎNDEPĂRTAŢI TOATĂ RUBRICA, FOLOSIND COMANDA CUT (DECUPARE) A PROCESORULUI DE TEXTE UTILIZAT.RUGAŢI PE CINEVA SĂ VĂ CITEASCĂ CV-UL! VERIFICAŢI CU ATENŢIE CV-UL LA FINAL, PENTRU A ÎNDEPĂRTA ORICE GREŞEALĂ DE ORTOGRAFIE ŞI PENTRU A VĂ ASIGURA CĂ ESTE REDACTAT LOGIC ŞI CLAR. PUNEŢI PE ALTCINEVA SĂ VĂ CITEASCĂ CV-UL PENTRU A VĂ ASIGURA CĂ ARE UN CONŢINUT CLAR ŞI UŞOR DE ÎNŢELES. Instrucţiuni detaliate pentru folosirea curriculumului vitae Europass (http://europass.cedefop.eu.int) Cum să redactaţi curriculum vitae Europass? I. Utilizaţi interfaţa online sau descărcaţi modelul de CV: Puteţi: (a) să folosiţi interfaţa online disponibilă pe websiteul Europass (http://europass.cedefop.eu.int). CV-ul dumneavoastră poate fi apoi salvat în directorul ales; sau (b) să descărcaţi modelul de CV (Word sau OpenDocument) în limba preferată de pe acelaşi website şi să-l salvaţi pe unitatea hard a calculatorului dumneavoastră; apoi completaţi diferitele rubrici în coloana din partea dreaptă şi inseraţi datele personale. Dacă aveţi nevoie de îndrumare, consultaţi exemplele de CV oferite pe http://europass.cedefop.eu.int II. Completaţi diferitele secţiuni/rubrici după cum urmează: Important! – nu schimbaţi textul din coloana stângă;

– păstraţi formatul şi caracterele utilizate în model.

Experienţa profesională În această rubrică, descrieţi separat fiecare slujbă relevantă pe care aţi avut-o, începând cu cea mai recentă. Observaţii: – dacă vă angajaţi pentru prima oară, nu uitaţi să menţionaţi stagiile de pregătire practică şi profesională din timpul studiilor, care dovedesc contactul iniţial cu universul muncii;

– dacă experienţa profesională este încă limitată (deoarece tocmai aţi absolvit şcoala sau facultatea), descrieţi mai întâi forma de învăţământ absolvită şi programele de formare profesională [pentru a inversa ordinea celor două rubrici, folosiţi comanda copy/paste (copiere/lipire) a procesorului de texte utilizat]; evidenţiaţi locurile de muncă din timpul cursurilor de pregătire practică (a se vedea exemplele on-line);

– din considerente de concizie, axaţi-vă pe experienţa de muncă în măsură să aducă spor de valoare candidaturii dumneavoastră. Nu omiteţi experienţa care poate fi valoroasă, chiar dacă nu este legată direct de profilul postului pentru care candidaţi (de exemplu: timpul petrecut în străinătate, slujbe care v-au pus în contact cu publicul etc.);

– reproduceţi tabelul [folosind comanda copy/paste (copiere/lipire) a procesorului de texte utilizat] ori de câte ori e necesar. Pentru a şterge o rubrică, folosiţi comenzile din meniul Table (Tabel) al procesorului de texte utilizat.

Educaţie şi formare profesională În această rubrică, introduceţi separat fiecare formă de învăţământ şi program de formare profesională absolvite cu diplomă sau certificat, începând cu cel mai recent. Observaţii: – dacă experienţa profesională este încă limitată (pentru că tocmai aţi absolvit şcoala sau facultatea), descrieţi mai întâi forma de învăţământ şi programele de instruire/formare profesională [pentru a inversa ordinea celor două rubrici, folosiţi comanda copy/paste (copiere/lipire) a procesorului de texte utilizat];

– nu e nevoie să prezentaţi toate calificările dumneavoastră (diplome sau certificate de absolvire): nu menţionaţi studiile şcolii primare dacă deţineţi o diplomă de licenţă; axaţi-vă pe calificările importante pentru aplicaţia dumneavoastră;

– reproduceţi tabelul [folosind comanda copy/paste (copiere/lipire) a procesorului de texte utilizat], ori de câte ori este nevoie. Pentru a şterge o rubrică, folosiţi comenzile din meniul Table (Tabel) al procesorului de texte utilizat.

Aptitudini şi competenţe personale Această pagină oferă o imagine completă a aptitudinilor şi competenţelor dumneavoastră, dobândite pe parcursul vieţii şi formării profesionale, şi care nu sunt în mod necesar dovedite prin certificate şi diplome oficiale. Rubricile următoare (limbi străine, aptitudini şi competenţe sociale, organizatorice, tehnice, de utilizare a calculatorului, artistice) vă permit să descrieţi atât aptitudinile şi competenţele dobândite în timpul studiilor, în timpul seminarelor sau al sesiunilor de formare continuă, cât şi pe cele dobândite într-o manieră informală şi nonformală, adică în timpul activităţilor dumneavoastră ocupaţionale şi de petrecere a timpului liber. Observaţie generală: Eliminaţi orice rubrică în care nu aveţi nimic relevant de trecut, folosind comanda cut (decupare ) a procesorului de texte utilizat.

*) Nivelul Cadrului european comun de referinţă (CECR). Instrucţiuni de folosire a grilei de autoevaluare Grila de autoevaluare cu 6 niveluri a fost realizată de Consiliul Europei pentru „Cadrul european comun de referinţă pentru limbi străine“. Grila este alcătuită din 3 niveluri mari, după cum urmează: – utilizator elementar (niveluri A1 şi A2);

– utilizator independent (niveluri B1 şi B2);

– utilizator experimentat (niveluri C1 şi C2).Pentru a vă autoevalua nivelul de utilizare a limbii străine, citiţi descrierile de mai jos şi scrieţi nivelul relevant (de exemplu: utilizator experimentat

- C2) în căsuţa adecvată a CV-ului (ascultare, citire, participare la conversaţie, discurs oral şi scriere). Înţelegere Ascultare A 1: Pot să înţeleg expresii cunoscute şi propoziţii foarte simple referitoare la mine, la familie şi la împrejurări concrete, când se vorbeşte rar şi cu claritate. A 2: Pot să înţeleg expresii şi cuvinte uzuale frecvent întâlnite, pe teme ce au relevanţă imediată pentru mine personal (de exemplu: informaţii simple despre mine şi familia mea, cumpărături, zona unde locuiesc, activitatea profesională). Pot să înţeleg punctele esenţiale din anunţuri şi mesaje scurte, simple şi clare. B 1: Pot să înţeleg punctele esenţiale în vorbirea standard clară pe teme familiare referitoare la activitatea profesională, şcoală, petrecerea timpului liber etc. Pot să înţeleg ideea principală din multe programe radio sau TV pe teme de actualitate ori de interes personal sau profesional, dacă sunt prezentate într-o manieră relativ clară şi lentă. B 2: Pot să înţeleg conferinţe şi discursuri destul de lungi şi să urmăresc chiar şi o argumentare complexă, dacă subiectul îmi este relativ cunoscut. Pot să înţeleg majoritatea emisiunilor TV de ştiri şi a programelor de actualităţi. Pot să înţeleg majoritatea filmelor în limbaj standard. C 1: Pot să înţeleg un discurs lung, chiar dacă nu este clar structurat, iar conexiunile sunt numai implicite şi nu semnalate în mod explicit. Pot să înţeleg programe de televiziune şi filme fără prea mare efort. C 2: Nu am nicio dificultate în a înţelege limba vorbită, indiferent dacă este vorba despre comunicarea directă sau în transmisiuni radio, ori TV, chiar dacă ritmul este cel rapid al vorbitorilor nativi, cu condiţia de a avea timp să mă familiarizez cu un anumit accent. Citire A 1: Pot să înţeleg nume cunoscute, cuvinte şi propoziţii foarte simple, de exemplu, din anunţuri, afişe sau cataloage. A 2: Pot să citesc texte foarte scurte şi simple. Pot să găsesc anumite informaţii previzibile în diverse materiale cotidiene (de exemplu: reclame, prospecte, meniuri, orare) şi pot să înţeleg scrisori personale scurte şi simple. B 1: Pot să înţeleg texte redactate, în principal, într-un limbaj uzual sau referitor la activitatea mea profesională. Pot să înţeleg descrierea evenimentelor, exprimarea sentimentelor şi a urărilor din scrisori personale. B 2: Pot să citesc articole şi rapoarte pe teme contemporane, în care autorii adoptă anumite atitudini şi puncte de vedere. Pot să înţeleg proză literară contemporană. C 1: Pot să înţeleg texte faptice şi literare lungi şi complexe, sesizând diferenţele stilistice. Pot să înţeleg articolele specializate şi instrucţiunile tehnice lungi, chiar dacă nu se referă la domeniul meu. C 2: Pot să citesc cu uşurinţă orice tip de text, chiar dacă este abstract sau complex din punct de vedere lingvistic ori al structurii, de exemplu, manuale, articole specializate şi opere literare. Vorbire Participare la conversaţie A 1: Pot să comunic într-o conversaţie simplă, cu condiţia ca interlocutorul să fie dispus să repete sau să reformuleze frazele sale într-un ritm mai lent şi să mă ajute să formulez ceea ce încerc să spun. Pot să formulez întrebări simple pe teme cunoscute sau de necesitate imediată şi să răspund la asemenea întrebări. A 2: Pot să comunic în situaţii simple şi uzuale care presupun un schimb de informaţii simplu şi direct pe teme şi despre activităţi familiare. Pot să particip la discuţii foarte scurte, chiar dacă, în general, nu înţeleg suficient pentru a întreţine o conversaţie B 1: Pot să fac faţă în majoritatea situaţiilor care pot să apară în cursul unei călătorii printr-o regiune unde este vorbită limba. Pot să particip fără pregătire prealabilă la o conversaţie pe teme familiare, de interes personal sau referitoare la viaţa cotidiană (de exemplu: familie, petrecerea timpului liber, călătoriile, activitatea profesională şi actualităţi). B 2: Pot să comunic cu un grad de spontaneitate şi de fluenţă care fac posibilă participarea normală la o conversaţie cu interlocutori nativi. Pot să particip activ la o conversaţie în situaţii familiare, exprimându-mi şi susţinându-mi opiniile. C 1: Pot să mă exprim fluent şi spontan, fără a fi nevoie să îmi caut cuvintele în mod prea vizibil. Pot să utilizez limba în mod flexibil şi eficient în relaţii sociale şi în scopuri profesionale. Pot să îmi formulez ideile şi punctele de vedere cu precizie şi să îmi conectez intervenţiile bine de cele ale interlocutorilor mei. C 2: Pot să particip fără efort la orice conversaţie sau discuţie şi sunt familiarizat(ă) cu expresiile idiomatice şi colocviale. Pot să mă exprim fluent şi să exprim cu precizie nuanţe fine de sens. În caz de dificultate, pot să reiau ideea şi să îmi restructurez formularea cu abilitate, în aşa fel încât dificultatea să nu fie sesizată. Discurs oral A 1: Pot să utilizez expresii şi fraze simple pentru a descrie unde locuiesc şi oamenii pe care îi cunosc. A 2: Pot să utilizez o serie de expresii şi fraze pentru o descriere simplă a familiei mele şi a altor persoane, a condiţiilor de viaţă, a studiilor şi a activităţii mele profesionale prezente sau recente. B 1: Pot să leg expresii şi să mă exprim coerent într-o manieră simplă pentru a descrie experienţe şi evenimente, visele mele, speranţele şi obiectivele mele. Pot să îmi argumentez şi să explic pe scurt opiniile şi planurile. Pot să povestesc o întâmplare sau să relatez intriga unei cărţi ori a unui film şi să îmi exprim reacţiile. B 2: Pot să prezint descrieri clare şi detaliate într-o gamă vastă de subiecte legate de domeniul meu de interes. Pot să dezvolt un punct de vedere pe o temă de actualitate, arătând avantajele şi dezavantajele diferitelor opţiuni. C 1: Pot să prezint descrieri clare şi detaliate pe teme complexe, integrând subtemele, dezvoltând anumite puncte şi terminându-mi intervenţia cu o concluzie adecvată. C 2: Pot să prezint o descriere sau o argumentaţie cu claritate şi fluenţă, într-un un stil adaptat contextului; cu o structură logică eficientă, care să ajute auditoriul să sesizeze şi să reţină punctele semnificative. Scriere A 1: Pot să scriu o carte poştală scurtă şi simplă, de exemplu, cu salutări din vacanţă. Pot să completez formulare cu detalii personale, de exemplu, numele, naţionalitatea şi adresa mea pe un formular de hotel. A 2: Pot să scriu mesaje scurte şi simple. Pot să scriu o scrisoare personală foarte simplă, de exemplu, de mulţumire. B 1: Pot să scriu un text simplu şi coerent pe teme familiare sau de interes personal. Pot să scriu scrisori personale descriind experienţe şi impresii. B 2: Pot să scriu texte clare şi detaliate într-o gamă vastă de subiecte legate de domeniul meu de interes. Pot să scriu un eseu sau un raport, transmiţând informaţii ori argumentând în favoarea sau împotriva unui punct de vedere. Pot să scriu scrisori subliniind semnificaţia pe care o atribui personal evenimentelor sau experienţelor. C 1: Pot să mă exprim prin texte clare, bine structurate, dezvoltând punctele de vedere. Pot să tratez subiecte complexe într-o scrisoare, un eseu sau un raport, subliniind aspectele pe care le consider importante. Pot să selectez un stil adecvat destinatarului. C 2: Pot să scriu texte clare, cursive, adaptate stilistic contextului. Pot să redactez scrisori, rapoarte sau articole complexe, cu o structură logică clară, care să îl ajute pe cititor să sesizeze şi să reţină aspectele semnificative. Pot să redactez rezumate ori recenzii ale unor lucrări de specialitate sau opere literare. Grila completă de autoevaluare poate fi accesată pe site-ul Consiliului Europei la www.coe.int/portfolio Observaţii: – dacă aveţi un certificat care să vă ateste competenţele (de exemplu: TOEIC - Test of English for International Communication), precizaţi nivelul şi data la care l-aţi obţinut;

– nu vă supraestimaţi nivelul, care poate fi foarte bine verificat atunci când veţi fi intervievat!

ANEXA Nr. 2¹ )la metodologie ¹) Anexa nr. 2 la metodologie este reprodusă în facsimil. ANEXA Nr. 3la metodologie Instrucţiuni pentru completarea Paşaportului lingvistic Europass Introducere Paşaportul lingvistic Europass este un document care vă permite descrierea detaliată a abilităţilor şi competenţelor lingvistice pentru limbile străine cunoscute. A fost elaborat de către Consiliul Europei ca una dintre cele 3 părţi componente ale Portofoliului lingvistic european (vezi: www.coe.int/portfolio), în care vă puteţi prezenta detaliat experienţele şi realizările. Paşaportul lingvistic vă oferă un inventar al tuturor limbilor străine pe care le cunoaşteţi în mai mare sau mai mică măsură. Acesta poate include şi competenţele lingvistice: puteţi, de exemplu, să citiţi într-o limbă străină, dar să nu o vorbiţi foarte bine. Paşaportul lingvistic poate cuprinde competenţe dobândite atât prin intermediul educaţiei formale, cât şi în afara acesteia. Mulţumită nivelurilor Cadrului european comun de referinţă pentru limbi străine, vă puteţi prezenta experienţa lingvistică într-un mod clar şi care poate fi comparat la nivel internaţional. Paşaportul lingvistic vine în completarea CV-ului Europass (disponibil la http://europass.cedefop.europa.eu), la care poate fi anexat. Reamintim: Pentru a completa Paşaportul lingvistic, puteţi: (a) să completaţi modelul online de pe website-ul Europass (http://europass.cedefop.europa.eu); veţi primi atunci paşaportul prin e-mail; sau (b) să descărcaţi modelul (fie ca document Microsoft Word, fie ca document OpenOffice) şi instrucţiunile în limba preferată de pe acelaşi website, să îl salvaţi pe calculator, apoi să introduceţi datele personale. Dacă aveţi nevoie de îndrumare, consultaţi exemplele de paşapoarte oferite pe http://europass.cedefop.europa.eu Instrucţiuni detaliate pentru completarea Paşaportului lingvistic Europass Recomandări generale Înainte de a începe completarea paşaportului lingvistic, reamintiţi-vă câteva principii importante: I. Păstraţi structura modelului Paşaportul lingvistic vă permite prezentarea competenţelor şi calificărilor lingvistice într-o ordine logică: 1. informaţii personale; 2. pentru fiecare limbă străină cunoscută: (a) o descriere a abilităţilor dumneavoastră bazată pe autoevaluare; (b) diplomele şi certificatele dumneavoastră; (c) exemple relevante ale experienţei lingvistice şi ale culturii circumscrise acesteia. N.B.: – Tipăriţi-vă paşaportul lingvistic pe hârtie albă;

– Păstraţi caracterele şi formatul sugerate;

– Evitaţi sublinierile sau scrierea de fraze întregi cu majuscule sau litere îngroşate: afectează lizibilitatea documentului;

– Nu schimbaţi titlul rubricilor din coloana stângă a modelului;

– Eliminaţi orice rubrică rămasă necompletată.II. Fiţi clar şi concis O impresie asupra profilului dumneavoastră se poate forma după câteva minute de lectură. Prin urmare, trebuie: – să fiţi scurt şi

– să includeţi doar elementele relevante ale educaţiei şi experienţei dumneavoastră.Fiţi realist în autoevaluare. Orice supraestimare a abilităţilor poate fi descoperită la interviu sau în timpul perioadei de probă. III. Verificaţi paşaportul lingvistic la final/după completare Recitiţi atent Paşaportul lingvistic Europass după ce l-aţi completat pentru a corecta orice greşeală ortografică şi asiguraţi-vă că este formulat clar şi logic. Rugaţi pe cineva să îl citească, pentru a fi sigur că are un conţinut clar şi uşor de înţeles. *) Paşaportul lingvistic Europass este reprodus în facsimil. Apendice Instrucţiuni de folosire a grilei de autoevaluare Grila de autoevaluare cu 6 niveluri a fost elaborată de Consiliul Europei pentru „Cadrul european comun de referinţă pentru limbi străine“ (CEFRL). Grila este alcătuită din 3 niveluri mari, după cum urmează: – utilizator elementar (niveluri A1 şi A2);

– utilizator independent (niveluri B1 şi B2);

– utilizator experimentat (niveluri C1 şi C2).Pentru a vă autoevalua nivelul de utilizare a limbii străine, citiţi descrierile de mai jos şi scrieţi nivelul relevant (de exemplu: utilizator experimentat

- C2) în căsuţa adecvată a Paşaportului lingvistic Europass (Ascultare, Citire, Participare la conversaţie, Discurs oral, Vorbire şi scriere). Înţelegere Ascultare A 1: Pot să înţeleg expresii cunoscute şi propoziţii foarte simple referitoare la mine, la familie şi la împrejurări concrete, când se vorbeşte rar şi cu claritate. A 2: Pot să înţeleg expresii şi cuvinte uzuale frecvent întâlnite pe teme ce au relevanţă imediată pentru mine personal (de exemplu: informaţii simple despre mine şi familia mea, cumpărături, zona unde locuiesc, activitatea profesională). Pot să înţeleg punctele esenţiale din anunţuri şi mesaje scurte, simple şi clare. B 1: Pot să înţeleg punctele esenţiale în vorbirea standard clară pe teme familiare referitoare la activitatea profesională, şcoală, petrecerea timpului liber etc. Pot să înţeleg ideea principală din multe programe radio sau TV pe teme de actualitate ori de interes personal sau profesional, dacă sunt prezentate într-o manieră relativ clară şi lentă. B 2: Pot să înţeleg conferinţe şi discursuri destul de lungi şi să urmăresc chiar şi o argumentare complexă, dacă subiectul îmi este relativ cunoscut. Pot să înţeleg majoritatea emisiunilor TV de ştiri şi a programelor de actualităţi. Pot să înţeleg majoritatea filmelor în limbaj standard. C 1: Pot să înţeleg un discurs lung, chiar dacă nu este clar structurat, iar conexiunile sunt numai implicite şi nu semnalate în mod explicit. Pot să înţeleg programe de televiziune şi filme fără prea mare efort. C 2: Nu am nicio dificultate în a înţelege limba vorbită, indiferent dacă este vorba despre comunicarea directă sau în transmisiuni radio ori TV, chiar dacă ritmul este cel rapid al vorbitorilor nativi, cu condiţia de a avea timp să mă familiarizez cu un anumit accent. Citire A 1: Pot să înţeleg nume cunoscute, cuvinte şi propoziţii foarte simple, de exemplu, din anunţuri, afişe sau cataloage. A 2: Pot să citesc texte foarte scurte şi simple. Pot să găsesc anumite informaţii previzibile în diverse materiale cotidiene (de exemplu, reclame, prospecte, meniuri, orare) şi pot să înţeleg scrisori personale scurte şi simple. B 1: Pot să înţeleg texte redactate, în principal, într-un limbaj uzual sau referitor la activitatea mea profesională. Pot să înţeleg descrierea evenimentelor, exprimarea sentimentelor şi a urărilor din scrisori personale. B 2: Pot să citesc articole şi rapoarte pe teme contemporane, în care autorii adoptă anumite atitudini şi puncte de vedere. Pot să înţeleg proză literară contemporană. C 1: Pot să înţeleg texte faptice şi literare lungi şi complexe, sesizând diferenţele stilistice. Pot să înţeleg articolele specializate şi instrucţiunile tehnice lungi, chiar dacă nu se referă la domeniul meu. C 2: Pot să citesc cu uşurinţă orice tip de text, chiar dacă este abstract sau complex din punct de vedere lingvistic ori al structurii; de exemplu, manuale, articole specializate şi opere literare. Participare la conversaţie A 1: Pot să comunic într-o conversaţie simplă, cu condiţia ca interlocutorul să fie dispus să repete sau să reformuleze frazele sale într-un ritm mai lent şi să mă ajute să formulez ceea ce încerc să spun. Pot să formulez întrebări simple pe teme cunoscute sau de necesitate imediată şi să răspund la asemenea întrebări. A 2: Pot să comunic în situaţii simple şi uzuale care presupun un schimb de informaţii simplu şi direct pe teme şi despre activităţi familiare. Pot să particip la discuţii foarte scurte, chiar dacă, în general, nu înţeleg suficient pentru a întreţine o conversaţie. B 1: Pot să fac faţă în majoritatea situaţiilor care pot să apară în cursul unei călătorii într-o regiune unde este vorbită limba. Pot să particip fără pregătire prealabilă la o conversaţie pe teme familiare, de interes personal sau referitoare la viaţa cotidiană (de exemplu: familie, petrecerea timpului liber, călătoriile, activitatea profesională şi actualităţi). B 2: Pot să comunic cu un grad de spontaneitate şi de fluenţă care fac posibilă participarea normală la o conversaţie cu interlocutori nativi. Pot să particip activ la o conversaţie în situaţii familiare, exprimându-mi şi susţinându-mi opiniile. C 1: Pot să mă exprim fluent şi spontan, fără a fi nevoie să îmi caut cuvintele în mod prea vizibil. Pot să utilizez limba în mod flexibil şi eficient în relaţii sociale şi în scopuri profesionale. Pot să îmi formulez ideile şi punctele de vedere cu precizie şi să îmi conectez bine propriile intervenţii cu cele ale interlocutorilor mei. C 2: Pot să particip fără efort la orice conversaţie sau discuţie şi sunt familiarizat(ă) cu expresiile idiomatice şi colocviale. Pot să mă exprim fluent şi să exprim cu precizie nuanţe fine de sens. În caz de dificultate, pot să reiau ideea şi să îmi restructurez formularea cu abilitate, în aşa fel încât dificultatea să nu fie sesizată. Discurs oral A 1: Pot să utilizez expresii şi fraze simple pentru a descrie unde locuiesc şi oamenii pe care îi cunosc. A 2: Pot să utilizez o serie de expresii şi fraze pentru o descriere simplă a familiei mele şi a altor persoane, a condiţiilor de viaţă, a studiilor şi a activităţii mele profesionale prezente sau recente. B 1: Pot să leg expresii şi să mă exprim coerent într-o manieră simplă pentru a descrie experienţe şi evenimente, visele mele, speranţele şi obiectivele mele. Pot să îmi argumentez şi să explic pe scurt opiniile şi planurile. Pot să povestesc o întâmplare sau să relatez intriga unei cărţi ori a unui film şi să îmi exprim reacţiile. B 2: Pot să prezint descrieri clare şi detaliate într-o gamă vastă de subiecte legate de domeniul meu de interes. Pot să dezvolt un punct de vedere pe o temă de actualitate, arătând avantajele şi dezavantajele diferitelor opţiuni. C 1: Pot să prezint descrieri clare şi detaliate pe teme complexe, integrând subtemele, dezvoltând anumite puncte şi terminându-mi intervenţia cu o concluzie adecvată. C 2: Pot să prezint o descriere sau o argumentaţie cu claritate şi fluenţă, într-un stil adaptat contextului, cu o structură logică eficientă, care să ajute auditoriul să sesizeze şi să reţină punctele semnificative. Exprimare scrisă A 1: Pot să scriu o carte poştală scurtă şi simplă; de exemplu, cu salutări din vacanţă. Pot să completez formulare cu detalii personale; de exemplu, numele, naţionalitatea şi adresa mea, pe un formular de hotel. A 2: Pot să scriu mesaje scurte şi simple. Pot să scriu o scrisoare personală foarte simplă; de exemplu, de mulţumire. B 1: Pot să scriu un text simplu şi coerent pe teme familiare sau de interes personal. Pot să scriu scrisori personale, descriind experienţe şi impresii. B 2: Pot să scriu texte clare şi detaliate într-o gamă vastă de subiecte legate de domeniul meu de interes. Pot să scriu un eseu sau un raport, transmiţând informaţii ori argumentând în favoarea sau împotriva unui punct de vedere. Pot să scriu scrisori subliniind semnificaţia pe care o atribui personal evenimentelor sau experienţelor. C 1: Pot să mă exprim prin texte clare, bine structurate, dezvoltând punctele de vedere. Pot să tratez subiecte complexe într-o scrisoare, un eseu sau un raport, subliniind aspectele pe care le consider importante. Pot să selectez un stil adecvat destinatarului. C 2: Pot să scriu texte clare, cursive, adaptate stilistic contextului. Pot să redactez scrisori, rapoarte sau articole complexe, cu o structură logică clară, care să îl ajute pe cititor să sesizeze şi să retină aspectele semnificative. Pot să redactez rezumate ori recenzii ale unor lucrări de specialitate sau opere literare. Grila completă de autoevaluare poate fi accesată pe site-ul Consiliului Europei la adresa www.coe.int/portfolio ANEXA Nr. 4 la metodologie Niveluri europene - Grilă de autoevaluare

© Consiliul Europei: Cadrul european comun de referinţă pentru limbi străine (CEFRL) ANEXA Nr. 5*)la metodologie *) Anexa nr. 5 la metodologie este reprodusă în facsimil. ANEXA Nr. 2METODOLOGIE-CADRU cu privire la serviciile de consiliere şi orientare a carierei pe tot parcursul vieţii Capitolul IDispoziţii generale Articolul 1Prezenta metodologie reglementează cadrul general, instituţional şi conceptual prin care se realizează serviciile de consiliere şi orientare a carierei pe tot parcursul vieţii. Articolul 2Consilierea şi orientarea carierei pe tot parcursul vieţii se referă la totalitatea serviciilor şi activităţilor care asistă persoanele de orice vârstă şi în orice moment al existenţei lor să facă alegeri în sfera educaţională, de formare sau muncă şi să îşi gestioneze cariera. Acestea sunt distincte de serviciile de consiliere psihologică şi psihoterapie. Articolul 3Serviciile de consiliere şi orientare în carieră se realizează prin unităţi şi instituţii de învăţământ preuniversitar, universităţi, servicii de ocupare a forţei de muncă, centrele comunitare pentru învăţare permanentă. Ele pot fi realizate şi la locul de muncă, în serviciile sociale şi în sectorul privat. Articolul 4Statul asigură accesul gratuit la serviciile publice de consiliere şi orientare în carieră tuturor elevilor, studenţilor şi persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Capitolul IIDelimitări conceptuale Articolul 5Termenul de consiliere descrie relaţia interumană de ajutorare dintre persoana specializată (consilierul) şi persoana care solicită asistenţă de specialitate (clientul sau consiliatul). Articolul 6Consilierea psihopedagogică reprezintă un demers calificat, organizat pe principii ştiinţifice, ce permite acordarea unei asistenţe de specialitate acelor persoane implicate în procesul educaţional (elevi, studenţi, cadre didactice, părinţi, diriginţi, directori de instituţii educaţionale etc.) care întâmpină anumite dificultăţi. Articolul 7Orientarea şcolară şi profesională vizează dezvoltarea personală şi înzestrarea elevilor cu cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru managementul propriului traseu educaţional şi profesional, reprezentând un proces de pregătire şi îndrumare a elevilor către discipline şi domenii potrivite structurii de personalitate a acestora. Articolul 8Informarea şi consilierea profesională reprezintă orice informaţie şi/sau sprijin specializat oferit unei persoane cu privire la: alegerea unei ocupaţii, progresul într-o ocupaţie, adaptarea la o ocupaţie care se modifică, schimbarea ocupaţiei sau orice alte probleme legate de o profesie (modalităţi de menţinere a locului de muncă). Capitolul IIIStructura serviciilor de consiliere şi orientare în carieră din România Articolul 9Sistemul de consiliere şi orientare în carieră din România este alcătuit din două reţele: a)reţeaua serviciilor de consiliere din educaţie şi formare profesională; b)reţeaua serviciilor pentru ocupare a forţei de muncă. Articolul 10Reţeaua serviciilor de consiliere din educaţie şi formare profesională este alcătuită din: a)serviciile de consiliere şi orientare din învăţământul preuniversitar; b)serviciile de consiliere şi orientare din învăţământul universitar; c)serviciile de consiliere şi orientare oferite în cadrul centrelor comunitare de învăţare permanentă. Articolul 11Serviciile de consiliere şi orientare din învăţământul preuniversitar sunt asigurate prin: a)cabinetele şcolare şi interşcolare de asistenţă psihopedagogică, centrele şcolare de educaţie incluzivă, coordonate de către centrele judeţene de resurse şi de asistenţă educaţională; b)programele şcolare specifice ariei curriculare „Consiliere şi orientare“; c)programe specifice de consiliere şi orientare în carieră organizate de unităţile de învăţământ în parteneriat cu alte instituţii guvernamentale şi nonguvernamentale. Articolul 12Serviciile de consiliere din învăţământul universitar sunt asigurate prin centrele de consiliere şi orientare în carieră din universităţi. Articolul 13Reţeaua serviciilor pentru ocupare a forţei de muncă oferă informare şi consiliere profesională prin centre specializate, organizate în cadrul agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă, precum şi prin alte centre şi furnizori de servicii din sectorul public sau privat, acreditaţi, care încheie cu agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă contracte, în condiţiile legii. Capitolul IVIntervenţii specifice serviciilor de consiliere şi orientare în carieră Articolul 14Serviciile de consiliere şi orientare a carierei includ 5 tipuri principale de intervenţii: a)informarea cu privire la carieră; b)educaţia cu privire la carieră; c)consilierea carierei; d)consilierea pentru angajare; e)plasarea. Articolul 15Informarea cu privire la carieră reprezintă activitatea de bază în cadrul oricărui proces de consiliere şi orientare a carierei. Aceasta include toate informaţiile necesare pentru a planifica, obţine şi menţine angajarea. Prin acest tip de intervenţie se oferă informaţii despre diferite ocupaţii, abilităţi, oportunităţi de învăţare, tendinţe ale pieţei muncii, programe educaţionale, instituţii educaţionale şi de formare, programe guvernamentale sau nonguvernamentale, oportunităţi de muncă etc. Articolul 16(1) Educaţia cu privire la carieră este un demers educaţional pe termen lung care vizează dezvoltarea de competenţe şi atitudini necesare pentru planificarea şi dezvoltarea carierei, atât în domeniul autocunoaşterii şi dezvoltării personale, cât şi în cel al explorării oportunităţilor educaţionale şi profesionale.(2) Educaţia cu privire la carieră se realizează în unităţi şi în instituţii de învăţământ de către cadre didactice şi consilieri. Elevilor şi studenţilor le sunt oferite cunoştinţe despre piaţa muncii, instrumente pentru planificarea carierei, li se dezvoltă abilităţi de a face alegeri privind educaţia, formarea, munca şi viaţa în general, oportunităţi de a experimenta diverse roluri din viaţa comunităţii sau din viaţa profesională.(3) Educaţia cu privire la carieră promovează înţelegerea universului ocupaţiilor şi al lumii profesionale, prin intermediul curriculumului şcolar şi universitar. Articolul 17(1) Consilierea carierei (sau consilierea profesională) îi ajută pe indivizi să îşi clarifice scopurile şi aspiraţiile, să îşi înţeleagă propria identitate, să ia decizii informate, să fie responsabili pentru propriile acţiuni, să îşi managerieze cariera şi tranziţia de la şcoală la piaţa muncii, de la un loc de muncă la altul. (2) Consilierea carierei este o formă confidenţială de a oferi sprijin persoanelor aflate în situaţii de criză sau în scopul prevenirii situaţiilor de criză.(3) Consilierea carierei presupune o formă specială de comunicare, o relaţie stabilă între două persoane (consilier-client), bazată pe principiul dezvoltării personale şi pe creşterea gradului de motivare a clientului, astfel încât acesta să se implice activ în rezolvarea problemelor personale, asumându-şi responsabilitatea deciziilor în plan profesional. Articolul 18Consilierea pentru angajare îi ajută pe indivizi să îşi clarifice scopurile imediate privind angajarea, să înţeleagă şi să acceseze un job, să îşi dezvolte abilităţile necesare pentru a căuta şi obţine un loc de muncă (redactarea unui CV, abilităţi necesare participării la un interviu). Articolul 19Plasarea reprezintă sprijinul acordat indivizilor pentru găsirea unui loc de muncă. Aceasta este atât responsabilitatea unor instituţii guvernamentale cu atribuţii în domeniu, cât şi a unor instituţii private. Articolul 20Intervenţiile din cadrul serviciilor de consiliere şi orientare a carierei se aplică în funcţie de specificul şi nevoile grupului-ţintă (elevi, studenţi, persoane în căutarea unui loc de muncă etc.). Capitolul VManagementul carierei Articolul 21Procesul de consiliere şi orientare a carierei, gândit ca un proces de management al carierei, cuprinde următoarele etape: a)Planificarea carierei b)Strategiile de căutare a unui loc de muncă c)Dezvoltarea carierei. Articolul 22(1) Planificarea carierei este procesul de identificare a modalităţii optime de dezvoltare a carierei şi presupune stabilirea obiectivelor, a acţiunilor care vor fi realizate, a resurselor necesare (umane, financiare), a termenelor, responsabilităţilor şi a rezultatelor concrete aşteptate, a strategiilor de eliminare a obstacolelor.(2) În cadrul unui program de consiliere a carierei, planificarea carierei se desfăşoară după etapele de autocunoaştere şi explorare ocupaţională, educaţională.(3) Planificarea carierei presupune evaluarea iniţială a intereselor şi competenţelor, elaborarea unui CV şi dezvoltarea unui plan (iniţial) de angajare. Scopul evaluării sau testării este de a-l ajuta pe individ în cunoaşterea propriului potenţial şi a propriilor limite, prin oferirea de informaţii obiective şi relevante despre sine, pentru a putea face alegeri realiste cu privire la viaţa profesională.(4) Instrumentele utilizate în etapa de planificare a carierei sunt testele de aptitudini, interese şi abilităţi. Inventarele de interese şi testarea valorilor de muncă sunt utilizate pentru a măsura preferinţele individului cu privire la ocupaţii sau la viaţa profesională. Articolul 23Strategiile de căutare a unui loc de muncă includ căutarea oportunităţilor de învăţare şi angajare, dezvoltarea abilităţilor necesare participării la un interviu de angajare, tehnici de negociere. Cei care se află în căutarea unui loc de muncă trebuie să fie capabili să ştie unde anume să caute locuri de muncă, să îşi pregătească un CV adaptat respectivului loc de muncă şi o scrisoare de intenţie, să fie capabili să îşi dezvolte o reţea care îi va ajuta să găsească locul de muncă. Articolul 24Dezvoltarea carierei este procesul de învăţare şi adaptare la diferite roluri exercitate de către o persoană pe parcursul vieţii, include diferite stadii, aflate în succesiune cronologică şi presupune medierea între factorii de personalitate şi cerinţele sociale, în beneficiul individului. Acest proces cuprinde totalitatea factorilor psihologici, sociologici, educaţionali, fizici, economici care, combinaţi, influenţează natura şi importanţa muncii pe parcursul întregii vieţi a unei persoane. Capitolul VIProfilul de competenţe al consilierului de carieră Articolul 25Conform cadrului competenţelor stabilit de IAEVG (International Association for Educational and Vocational Guidance), consilierii care au atribuţii specifice domeniului consilierii şi orientării în carieră trebuie să deţină următoarele competenţe-cheie: a)demonstrează un comportament etic şi o conduită profesională adecvată în îndeplinirea rolurilor şi responsabilităţilor; b)demonstrează susţinerea şi conducerea clientului în procesul de învăţare, în dezvoltarea carierei şi în rezolvarea problemelor personale ale acestuia; c)demonstrează conştientizarea şi aprecierea diferenţelor culturale ale clientului, pentru a interacţiona în mod eficient cu toate categoriile de populaţie; d)integrează teoria şi cercetarea în practica orientării, dezvoltării carierei, consilierii şi consultării; e)demonstrează abilitatea de a proiecta, implementa şi evalua programe şi intervenţii de consiliere şi orientare; f)demonstrează conştientizarea propriilor capacităţi şi limite; g)demonstrează abilitatea de a comunica eficient cu colegii sau clienţii, utilizând un nivel adecvat al limbajului; h)demonstrează cunoaşterea unor informaţii actualizate despre educaţie, formare, tendinţele de angajare, piaţa muncii şi aspecte sociale; i)demonstrează deschidere socială şi multiculturală; j)demonstrează abilităţi de cooperare eficace într-o echipă de profesionişti. Articolul 26Consilierii de carieră trebuie să posede competenţe specializate, în următoarele domenii: a)Evaluare b)Orientare educaţională c)Dezvoltarea carierei d)Consiliere individuală şi de grup e)Managementul informaţiilor f)Consultare şi coordonare g)Cercetare şi evaluare h)Managementul de programe/servicii i)Dezvoltarea unei relaţii cu comunitatea j)Plasare. Capitolul VIICoerenţa şi continuitatea serviciilor de consiliere şi orientare în carieră Articolul 27Pentru facilitarea tranziţiei între diverse niveluri educaţionale, precum şi de la şcoală la piaţa muncii sau de la un loc de muncă la altul, serviciile de consiliere şi orientare din educaţie, muncă şi centrele comunitare de învăţare permanentă, încheie protocoale de colaborare în scopul asigurării coerenţei şi continuităţii serviciilor de consiliere şi orientare în carieră şi al derulării de activităţi/programe în parteneriat. Articolul 28(1) Serviciile de consiliere şi orientare în carieră din România îşi vor desfăşura activitatea în acord cu reţelele europene de consiliere şi orientare Euroguidance, Euress, Ploteus, Eurodesk şi Europass.(2) Reţeaua Euroguidance, alcătuită din centre din Europa care pun în legătură sistemele europene de consiliere şi orientare, are scopul de a promova mobilitatea şi de a dezvolta dimensiunea europeană în orientare. Persoanele interesate să muncească, să studieze sau să se formeze într-un alt stat membru al Uniunii Europene pot accesa portalul european Euroguidance (http://www.euroguidance.net/). (3) Reţeaua Eures este o reţea de cooperare între serviciile publice de ocupare europene şi a fost creată pentru a facilita libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Spaţiului European şi în Elveţia. Portalul mobilităţii europene pentru ocuparea forţei de muncă Eures (http://ec.europa.eu/eures/) oferă informaţii şi îndrumă persoanele interesate cu privire la oportunităţile de a lucra în Uniunea Europeană/Spaţiul Economic European. Partenerii serviciilor publice de ocupare în cadrul acestei reţele sunt sindicatele, organizaţiile patronale şi alţi actori implicaţi în piaţa muncii.(4) Pentru identificarea oportunităţilor de învăţare în Europa, persoanele interesate pot accesa portalul ofertelor de educaţie din spaţiul european Ploteus (http://ec.europa.eu/ploteus). Persoanele interesate pot găsi aici informaţii despre ofertele de învăţare, despre sistemele de învăţământ, despre programele de mobilităţi finanţate de Comisia Europeană (schimburi şi burse), precum şi informaţii specifice (cadrul legal pentru învăţare şi muncă, costuri de trai, protecţie socială şi taxe, cazare etc.), pentru fiecare ţară a Uniunii Europene.(5) Eurodesk (http://www.eurodesk.org/ sau http://www.eurodesk.ro/index.php) este un serviciu de informare pentru tineret, care răspunde la solicitările tinerilor legate de oportunităţile de finanţare ale Uniunii Europene, precum şi la cele legate de mobilităţile de studii, de muncă, de schimburile de tineret, de activităţile de voluntariat european sau de călătorie într-o altă ţară europeană.(6) Europass (http://europass.cedefop.europa.eu/europass/ sau http://www.europass-ro.ro/) facilitează realizarea portofoliului personal de documente pe care orice persoană îl poate crea şi folosi pentru prezentarea competenţelor şi calificărilor sale, în vederea identificării şi recunoaşterii acestora în spaţiul european şi a facilitării accesului pe piaţa muncii sau al accesului la programe de educaţie şi formare. Capitolul VIIIDispoziţii finale Articolul 29Prezenta metodologie-cadru intră în vigoare la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.