LEGE   Nr. 6 din 30 iunie 1977

privind rolul si atributiile maistrului in productie

ACT EMIS DE: MAREA ADUNARE NATIONALA

ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL  NR. 62 din  8 iulie 1977

    Dezvoltarea si modernizarea accelerata a productiei materiale impun intarirea rolului maistrului in organizarea si conducerea procesului de productie, sporirea neintrerupta a contributiei sale la utilizarea cu maximum de eficienta economica a resurselor materiale si umane, la identificarea sistematica si utilizarea rezervelor de crestere a productivitatii muncii, imbunatatirea continua a nivelului calitatii produselor, mobilizarea colectivelor de muncitori pentru indeplinirea exemplara a sarcinilor, in concordanta cu obiectivele planului national unic de dezvoltare economica si sociala.
    In acest scop,

    Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste Romania adopta prezenta lege.

    CAP. 1
    Rolul si locul maistrului in productie

    Art. 1
    (1) Maistrul este organizatorul si conducatorul nemijlocit al formatiei de lucru incredintate si raspunde de activitatea de productie si de realizarea sarcinilor de plan ale acesteia. Maistrul are in subordine un numar de muncitori stabiliti prin normative si, dupa caz, sefi de echipe sau de brigada care raspund de sarcinile unor colective de munca.
    (2) Maistrul participa direct, alaturi de muncitorii din subordine, la procesul de productie si face parte din categoria de personal tehnic productiv.
    Art. 2
    Maistrul este subordonat direct sefului de atelier, sefului de sectie sau altor conducatori de compartimente de productie, in functie de forma organizatorica a unitatii. Maistrul colaboreaza cu compartimentele de productie sau functionale ale unitatii in problemele legate de indeplinirea sarcinilor de plan, precum si cu proiectantii si tehnologii pentru modernizarea proceselor de productie, introducerea in fabricatie a produselor si tehnologiilor noi si imbunatatirea continua a calitatii productiei.

    CAP. 2
    Atributiile si raspunderile maistrului

    Art. 3
    (1) Maistrul are obligatia sa asigure realizarea ritmica a sarcinilor de plan care revin formatiei de lucru incredintate si sa ia toate masurile de organizare stiintifica a productiei si a muncii. In acest scop, maistrul raspunde de:
    a) realizarea programului de productie, pe sortimente si la termenele prevazute;
    b) organizarea fiecarui loc de munca si pregatirea conditiilor de fabricatie; repartizarea lucrarilor pe fiecare echipa, brigada si pe executanti; supravegherea executarii operatiilor pe intreg timpul desfasurarii lucrarilor;
    c) organizarea aprovizionarii pe fiecare loc de munca cu materii prime, materiale si semifabricate si asigurarea cu desene, fise tehnologice si alte documentatii tehnice, precum si cu scule, dispozitive si aparate de masura si control necesare executarii si verificarii lucrarilor, operatiilor, produselor si serviciilor;
    d) folosirea completa a capacitatilor de productie, utilizarea cu randament maxim a utilajelor, masinilor si instalatiilor, prevenirea si eliminarea intreruperilor sau deficientelor in functionarea acestora;
    e) introducerea si extinderea metodelor moderne de productie si de munca, aplicarea in cadrul formatiei de lucru a inventiilor si inovatiilor si sprijinirea initiativelor in domeniul progresului tehnic si mecanizarii operatiilor manuale;
    f) incadrarea in normele de consum de materii prime, materiale, energie si combustibil stabilite pentru fiecare reper, subansamblu si produs; recuperarea si valorificarea superioara a deseurilor, gospodarirea judicioasa a tuturor bunurilor materiale;
    g) indeplinirea sarcinilor de munca pe fiecare muncitor si pe intreaga formatie si raportarea operativa catre seful ierarhic superior a stadiului realizarii programului de productie, preluarea sarcinilor formatiei de la schimbul precedent si predarea sarcinilor catre schimbul urmator, cu precizarea obiectivelor de urmarit.
    (2) Maistrul are obligatia sa participe direct la realizarea unui anumit volum de produse sau lucrari, prin executarea unor operatii complexe, lucrari de montaj, intretinere, reparatii, reglaje si manevre ale utilajelor, urmarirea aparaturii de masura si control, precum si a altor operatii care necesita inalta calificare si experienta, asigurandu-se prin aceasta folosirea intregii capacitati de munca a formatiei de lucru pe care o conduce.
    Art. 4
    Maistrul raspunde de asigurarea calitatii produselor sau lucrarilor executate in cadrul formatiei sale de lucru si este obligat sa ia masuri pentru:
    a) respectarea riguroasa de catre executanti a tehnologiilor de fabricatie si a instructiunilor privind exploatarea si intretinerea mijloacelor si uneltelor de productie; instruirea muncitorilor in subordine asupra modului de realizare a lucrarilor, executarea directa a unor operatii sau manevre cu grad de dificultate ridicat, pana la insusirea acestora de catre muncitorii in subordine, desfasurarea activitatii de productie in conditii igienico-sanitare si sanitar-veterinare prevazute de lege; b) verificarea si rezolvarea operativa a sesizarilor muncitorilor din subordine privind caracteristicile calitative ale materiilor prime, materialelor si sculelor utilizate in fabricatie, ce nu corespund standardelor, normelor tehnice sau caietelor de sarcini;
    c) controlul permanent al calitatii operatiilor, lucrarilor si produselor executate de muncitorii formatiei de lucru, pentru a asigura parametrii calitativi prevazuti in documentatiile tehnice, precum si in scopul prevenirii abaterilor de la prescriptiile acestora; conservarea calitatii produselor in timpul manipularii, ambalarii si depozitarii lor la locul de munca;
    d) oprirea executarii operatiilor si a fabricatiei in cazul unor abateri grave de la normele de calitate, informand despre aceasta pe conducatorul ierarhic;
    e) organizarea dezbaterii in cadrul colectivului de munca a cazurilor de incalcare a normelor de calitate, a cauzelor rebuturilor si a masurilor pentru evitarea acestora; stabilirea vinovatilor pentru producerea de rebuturi sau produse declasate.
    Art. 5
    In domeniul asigurarii cresterii productivitatii muncii, aplicarii normelor de munca si retribuirii dupa cantitatea si calitatea muncii, maistrul raspunde de:
    a) elaborarea si aplicarea masurilor din programul de crestere a productivitatii muncii, pe locuri de munca si pe ansamblul formatiei de lucru; asigurarea folosirii complete a zilei de munca de catre toti muncitorii formatiei de lucru;
    b) crearea la fiecare loc de munca a conditiilor tehnice si organizatorice prevazute in documentatia care a stat la baza stabilirii normelor si normativelor de munca;
    c) participarea la activitatea de normare operativa a muncii, aplicarea riguroasa a normelor de munca si urmarirea permanenta a modului de indeplinire a acestora de catre muncitorii in subordine; adoptarea de masuri pentru eliminarea cauzelor care determina nerealizarea normelor de munca;
    d) elaborarea propunerilor pentru imbunatatirea normelor de munca in concordanta cu modificarile conditiilor tehnice si organizatorice stabilite;
    e) aplicarea formelor de retribuire stabilite pentru formatia de lucru;
    f) aplicarea prevederilor legii privind stabilirea retributiei muncitorilor ce lucreaza in acord sau in regie si acordarea acesteia cu conditia realizarii sarcinilor proprii de munca si a prevederilor privind majorarea sau diminuarea retributiei individuale cuvenite in cadrul acordului colectiv, in functie de contributia efectiva a fiecarui membru al formatiei la realizarea lucrarilor;
    g) programarea concediilor de odihna, tinand seama de necesitatile productiei si interesele personalului, cu respectarea normelor legale.
    Art. 6
    Maistrul are raspunderea pentru desfasurarea activitatii de productie in deplina securitate si pentru realizarea integrala a masurilor de protectie a muncii. In acest scop, maistrul ia masuri pentru:
    a) instruirea muncitorilor din formatie si supravegherea aplicarii stricte a reglementarilor privind protectia muncii, a regulilor de igiena a muncii si de prevenire si stingere a incendiilor; repetarea periodica a instructajului si verificarea insusirii acestuia de catre membrii formatiei;
    b) asigurarea dispozitivelor de securitate a muncii si a echipamentelor de protectie prevazute in normele specifice fiecarui loc de munca; afisarea instructiunilor si planselor privind securitatea si protectia muncii la toate locurile de munca si a indicatoarelor de avertizare a locurilor periculoase;
    c) functionarea masinilor, utilajelor si instalatiilor in conditii de deplina siguranta pentru intregul personal;
    d) urmarirea realizarii lucrarilor de protectie a muncii si de prevenire a incendiilor, prevazute in programul intreprinderii pentru formatia sa; oprirea lucrului in caz de pericol pentru securitatea muncii, cu anuntarea sefului ierarhic; interzicerea participarii la lucru a muncitorilor in stare de ebrietate, oboseala, sau fara echipament de protectie corespunzator;
    e) acordarea primului ajutor in caz de accident, anuntarea imediata a organelor ierarhice superioare; inlaturarea cauzelor generatoare de pericol pentru securitatea muncii;
    f) imbunatatirea continua a conditiilor igienico-sanitare ale muncii; sesizarea cauzelor ce duc la poluarea mediului inconjurator si prevenirea acestora precum si pentru preintampinarea accidentelor si imbolnavirilor profesionale.
    Art. 7
    In domeniul ridicarii continue a calificarii profesionale a personalului din formatia de lucru la nivelul cerintelor progresului tehnic si de educare in spiritul disciplinei socialiste a muncii, maistrul raspunde de:
    a) supravegherea si indrumarea fiecarui muncitor in vederea insusirii cunostintelor si deprinderilor necesare executarii in bune conditii a sarcinilor de productie; instruirea la locul de munca a tinerilor muncitori in vederea ridicarii calificarii si perfectionarii lor profesionale;
    b) insusirea de catre membrii formatiei de lucru a reglementarilor privind ordinea si disciplina tehnologica si de munca, a prescriptiilor de exploatare si intretinere a instalatiilor, masinilor si utilajelor, precum si a regulilor de manipulare, transport si depozitare a materiilor prime si produselor;
    c) instruirea muncitorilor formatiei de lucru in vederea insusirii procedeelor avansate de munca realizate de muncitorii fruntasi si crearea conditiilor pentru aplicarea acestora;
    d) organizarea practicii in productie a elevilor si studentilor repartizati formatiei de lucru pe care o conduce;
    e) crearea conditiilor pentru frecventarea cursurilor de calificare sau a formelor de perfectionare a pregatirii profesionale de catre muncitorii pe care i-a propus sa urmeze aceste cursuri; imbunatatirea continutului cursurilor de pregatire pentru muncitorii din formatia sa de lucru si propunerea de completare a programelor de calificare si perfectionare.
    Art. 8
    Maistrul are indatorirea de a participa la organizarea intrecerii socialiste si a adunarilor lunare ale grupelor sindicale si de a actiona impreuna cu birourile acestora pentru fundamentarea si realizarea angajamentelor in intrecere. In cadrul adunarilor lunare, maistrul raporteaza asupra modului de realizare a sarcinilor de productie, inclusiv a angajamentelor asumate si a stadiului rezolvarii propunerilor oamenilor muncii, prezinta sarcinile programului de productie ale formatiei de lucru pentru perioada urmatoare si supune dezbaterii masurile necesare indeplinirii acestuia.
    Art. 9
    Neindeplinirea din vina maistrului a atributiilor stabilite prin prezenta lege si a sarcinilor proprii, atrage, dupa caz, raspunderea sa disciplinara, administrativa, materiala sau penala.

    CAP. 3
    Drepturile maistrului

    Art. 10
    In calitatea sa de conducator al formatiei de lucru, maistrul are dreptul sa dea dispozitii muncitorilor din subordine, direct sau prin sefii de echipa ori de brigada; dispozitiile sefilor ierarhici superiori sau ale organelor tehnice de control catre muncitorii dintr-o formatie de lucru, se dau prin maistrul care o conduce. In cazuri de exceptie, cand maistrul lipseste si necesitatile impun luarea unor masuri urgente, seful ierarhic poate da dispozitii direct muncitorilor, cu obligatia de a-l informa imediat ce revine la locul de munca.
    Art. 11
    Pentru realizarea sarcinilor ce revin formatiei de lucru, maistrul are dreptul sa repartizeze personalul pe echipe, brigazi si locuri de munca; incadrarea, transferarea sau desfacerea contractului de munca pentru membrii formatiei de lucru pe care o conduce, se face numai cu acordul maistrului.
    Art. 12
    (1) Pentru realizari deosebite obtinute in munca de catre personalul din subordine, maistrul, cu consultarea organizatiilor sindicale si de tineret stabileste urmatoarele stimulente:
    a) multumirea verbala sau in scris pentru realizari deosebite;
    b) desemnarea muncitorilor care vor putea fi declarati evidentiati sau fruntasi in intrecere; popularizarea la panoul de onoare al unitatii.
    (2) Rezolvarea de catre conducerea unitatii a cererilor de locuinte si a altor probleme sociale ale muncitorilor in subordine, se va face cu consultarea maistrului.
    (3) Inscrierea muncitorilor la examenul pentru promovarea in categorii superioare de calificare, acordarea de trepte de retribuire, premierea muncitorilor pentru realizari deosebite in timpul anului din fondurile destinate in acest scop si acordarea altor recompense materiale care se stabilesc de conducerea unitatii se vor face cu acordul maistrului.
    Art. 13
    (1) In scopul intaririi ordinii si disciplinei la locul de munca, evitarii si eliminarii abaterilor de la normele stabilite in regulamentele de ordine interioara, maistrul, cu consultarea organizatiilor sindicale si de tineret are dreptul sa aplice urmatoarele sanctiuni:
    a) mustrare;
    b) avertisment;
    c) retragerea unei trepte de retributie pe o durata de pana la 3 luni.
    (2) Pentru abateri mai grave, maistrul propune sefilor ierarhici aplicarea altor sanctiuni, potrivit legii.
    Art. 14
    Pentru cresterea cointeresarii in indeplinirea sarcinilor repartizate si obtinerea unor rezultate deosebite in productie, maistrul beneficiaza de:
    a) acordarea unei retributii tarifare, stabilita corespunzator cu raspunderea si rolul pe care il are in productie, care va fi in toate cazurile superioara celei a muncitorilor din cadrul formatiei de lucru condusa. In acest scop, in cadrul formatiilor de munca vor putea fi cuprinsi numai muncitori a caror retributie tarifara este inferioara celei a maistrului. Maistrii promovati din randul muncitorilor, sefilor de echipa sau brigada, vor fi incadrati cu retributia tarifara stabilita conform art. 24 (4) din Legea nr. 57/1974, luandu-se in calcul retributia de incadrare avuta ca muncitor, inclusiv indemnizatia tarifara primita pentru conducerea unei echipe sau brigazi;
    b) retribuirea in acord global, impreuna cu formatia de lucru condusa. In acest caz, maistrilor li se acorda retributia in aceeasi proportie cu gradul de indeplinire a retributiilor tarifare ale muncitorilor din cadrul formatiei de lucru conduse, corespunzator timpului lucrat. Acordarea integrala a adaosului de acord cuvenit maistrului se face cu conditia realizarii sarcinilor de productie contractate, precum si a sarcinilor ce-i revin in calitate de conducator de formatie. In cazul nerealizarii acestor sarcini, reducerea adaosului de acord, pana la anulare, se stabileste de organul de conducere colectiva al unitatii;
    c) premierea pentru realizari deosebite in munca, prevazuta de art. 59 din Legea nr. 57/1974, se face din fondul de premiere constituit prin aplicarea cotei de pana la 1% asupra fondului de retribuire planificat pentru maistri si muncitori pe intreaga unitate.
    Art. 15
    Maistrul face parte de drept din comisia tehnica de incadrare si promovare a muncitorilor si poate fi ales in organele de conducere colectiva ale unitatii.

    CAP. 4
    Obligatiile organelor de conducere colectiva ale unitatilor

    Art. 16
    Organele de conducere colectiva ale unitatilor economice sunt obligate sa ia toate masurile pentru a crea conditiile necesare indeplinirii de catre maistru a rolului sau in procesul de productie si sa asigure, prin seful de atelier, seful de sectie sau prin compartimentele unitatii, urmatoarele:
    a) repartizarea programului de productie cu cel putin 5 zile inainte de inceperea lunii, cu precizarea sarcinilor de plan referitoare la sortimente, cantitati si termene, numarul de muncitori, fondul de retribuire si normele de munca, indicatorii de calitate, indicii de consum si coeficientul de rebuturi admis, indicii de utilizare a utilajelor, masinilor si instalatiilor;
    b) pregatirea tehnologica, documentatia tehnica, materiile prime si materialele, sculele, dispozitivele si verificatoarele, aparatura de masura si control; mijloacele de depozitare si transportul intern, potrivit sarcinilor de plan; stabilirea obligatiilor concrete de dispecer sau asistenta tehnica pe care le au inginerii, subinginerii si tehnicienii din sectie pentru a sprijini activitatea maistrului;
    c) organizarea si executarea, conform programului a lucrarilor de intretinere si reparatii a utilajului, masinilor, instalatiilor si dotarea cu dispozitive de securitate a muncii;
    d) stabilirea precisa in cadrul activitatii de rationalizare a sistemului de evidenta si calcul, a sarcinilor personalului de executie din sectie, atelier sau din alte compartimente ale unitatii, care are atributii de a sprijini activitatea maistrului, in asa fel incat acesta sa efectueze cat mai putine asemenea lucrari si sa dispuna de datele necesare pentru conducerea si controlul realizarii cantitative si calitative a productiei planificate;
    e) informarea si consultarea maistrului asupra deciziilor adoptate la nivelul conducerii unitatii sau sectiei, in problemele care privesc activitatea formatiei de lucru;
    f) participarea maistrului la elaborarea programelor de productie si aplicarea masurilor tehnice si organizatorice intreprinse in cadrul atelierului sau sectiei din care face parte si care privesc formatia pe care o conduce;
    g) completarea regulamentului de organizare si functionare al unitatii si a fisei postului cu sarcinile maistrului, specifice  ramurii sau tehnologiei locului de munca.

    CAP. 5
    Incadrarea, pregatirea si perfectionarea profesionala a maistrului

    Art. 17
    Maistrul se selectioneaza din randurile muncitorilor de inalta calificare si ale tehnicienilor cu experienta indelungata in productie, in specialitate si cu pregatirea profesionala prevazuta de lege, care se bucura in colectivul in care lucreaza de autoritate profesionala, politica si morala si dovedeste ca este un bun organizator al productiei si al muncii.
    Art. 18
    (1) Ocuparea functiei de maistru se face prin concurs, la care pot participa candidati care dovedesc capacitate de conducere si organizare si sunt:
    a) absolventi cu diploma ai scolii de maistri sau ai altor scoli echivalente in specialitatea respectiva;
    b) muncitori de inalta calificare, absolventi ai liceelor sau ai scolilor profesionale, cu o vechime de cel putin 10 ani ca muncitori calificati in specialitatea respectiva si sunt incadrati in ultima sau penultima categorie de incadrare din reteaua tarifara a ramurii;
    c) tehnicieni cu o vechime de cel putin 10 ani in sectoarele de productie, in domeniul pentru care participa la concurs.
    (2) Absolventii cu diploma ai scolilor de maistri pot participa la concursul organizat de alte intreprinderi numai dupa indeplinirea obligatiilor stabilite prin actul aditional fata de unitatea care i-a recomandat la scoala.
    (3) Pentru inscrierea la concurs, persoanele prevazute la alin. (1) lit. b) si c), vor prezenta recomandarea colectivelor de munca in care lucreaza, avizata de biroul consiliului oamenilor muncii al intreprinderii.
    Art. 19
    (1) Concursul pentru ocuparea functiei de maistru se sustine in fata comisiei de incadrare si promovare a personalului tehnic, economic, de alta specialitate si administrativ din intreprindere, constituita potrivit dispozitiilor legale privind incadrarea si promovarea in munca a personalului din unitatile socialiste de stat.
    (2) Concursul consta din probe date sub forma unor lucrari practice si scrise, pentru verificarea cunostintelor profesionale in domeniul organizarii productiei si a muncii, normelor de calitate a produselor, normelor de tehnica securitatii, precum si verificarea executarii corecte a unor lucrari complexe, specifice tehnologiei utilizate in intreprinderea respectiva.
    (3) Biroul consiliului oamenilor muncii sau, dupa caz, conducatorul unitatii va incadra sau promova ca maistru pe acela care, pe langa rezultatele obtinute la concurs, este apreciat pentru realizarile cele mai bune in productie.
    (4) Persoanele incadrate pe baza concursului pentru ocuparea functiei de maistru sunt supuse unei perioade de incercare de 30 de zile. Daca, la sfarsitul acestei perioade, persoana respectiva s-a dovedit corespunzatoare, promovarea va fi definitiva de la data inceperii perioadei de incercare. In cazul cand in perioada de incercare, persoana nu a dovedit ca poate face fata sarcinilor ce ii revin, va fi trecuta in functia avuta anterior sau alta echivalenta.
    Art. 20
    (1) Maistrii promovati in conditiile prevazute la art. 18 (1) lit. b) si c), au obligatia sa absolve scoala de maistri - invatamant seral, in urmatorii 5 ani de la numirea lor in acesta functiei.
    (2) Aceeasi obligatie o au si maistrii care pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi trebuiau sa absolve un curs special de maistri. Persoanele promovate in functii de maistri, inainte de aceasta data si care au absolvit un curs special de maistri, nu sunt supuse obligatiei prevazute in alineatul precedent.
    (3) Persoanele incadrate in functii de maistri, inainte de data intrarii in vigoare a prezentei legi, vor putea ocupa in continuare functiile respective in conditiile prevazute de art. 68 din Legea nr. 12/1971, privind incadrarea si promovarea in munca a personalului din unitatile socialiste de stat.
    Art. 21
    (1) Pregatirea profesionala a maistrilor se realizeaza prin scoli de maistri care functioneaza cu invatamant de zi si invatamant seral.
    (2) Durata studiilor in scolile de maistri este de un an pana la un an si jumatate la invatamantul de zi si de doi ani la invatamantul seral.
    (3) La invatamantul de zi, jumatate din timpul de scolarizare va fi afectat practicii in productie, timp in care elevii vor lucra efectiv la masinile si instalatiile cele mai importante din sectoarele respective de activitate, precum si ca ajutoare ale maistrilor.
    (4) Nomenclatorul specialistilor care se pregatesc prin scoli de maistri si durata studiilor la invatamantul de zi si seral se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.
    (5) Planul anual de scolarizare se aproba prin hotarare a Consiliului de Ministri, la propunerea Ministerului Educatiei si Invatamantului, cu acordul Comitetului de Stat al Planificarii, Ministerului Muncii si Ministerului Finantelor si cu consultarea ministerelor si a celorlalte organe centrale si locale care organizeaza scoli de maistri.
    Art. 22
    (1) Scolile de maistri se organizeaza pe langa intreprinderi si alte organizatii socialiste, de catre ministere si celelalte organe centrale, precum si comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, care raspund de pregatirea fortei de munca.
    (2) Scolile de maistri functioneaza, de regula, in grupuri scolare, impreuna cu licee de profil si scoli profesionale. In localitatile in care nu sunt organizate astfel de unitati scolare, scolile de maistri pot functiona ca unitati de sine statatoare.
    (3) In scolile de maistri se organizeaza cursuri de pregatire pentru mai multe specialitati. In functie de necesarul de maistri se pot organiza si clase de elevi cu doua specialitati.
    (4) Conducerea scolilor de maistri, asigurarea bazei tehnico-materiale, organizarea si desfasurarea procesului instructiv-educativ, precum si controlul si indrumarea acestuia se realizeaza in conditiile si de catre organele prevazute de lege pentru unitatile scolare din invatamantul liceal.
    (5) Scolile de maistri sunt subordonate Ministerului Educatiei si Invatamantului, precum si ministerelor si celorlalte organe centrale si organe locale, care le organizeaza si au obligatia de a asigura indrumarea de specialitate, baza didactico-materiala si cadrele de specialitate necesare desfasurarii procesului instructiv-educativ.
    Art. 23
    (1) Admiterea in scolile de maistri se face pe baza de concurs, care se organizeaza si se desfasoara in conditiile stabilite de Ministerul Educatiei si Invatamantului, cu consultarea celorlalte organe centrale si organe locale.
    (2) Recrutarea candidatilor pentru admiterea in scolile de maistri se face din randul muncitorilor absolventi ai liceelor sau ai scolilor profesionale, cu vechime de cel putin 8 ani in productie, incadrati in ultima sau in penultima categorie de incadrare, cu experienta indelungata in productie, avand prioritate cei care au indeplinit functia de sef de echipa, care se bucura de autoritate profesionala, politica si morala si sunt buni organizatori ai productiei si ai muncii.
    (3) Candidatii vor avea recomandarea colectivului de munca in care lucreaza, inclusiv a maistrului, avizata de biroul consiliului oamenilor muncii al intreprinderii din care provin. Pentru fiecare post de maistru necesar, intreprinderile vor propune la examenul de admitere cel putin doi candidati.
    (4) Maistrii promovati din randul muncitorilor si al tehnicienilor, care au obligatia de a absolvi scoala de maistri potrivit prevederilor art. 20 (1), vor fi admisi in scolile de maistri cu invatamantul seral, fara concurs, in cadrul planului de scolarizare aprobat.
    (5) Dupa admiterea in scolile de maistri - invatamant de zi - fiecare elev va incheia cu intreprinderea un act aditional la contractul de munca prin care se obliga sa lucreze in aceasta intreprindere ca maistru o perioada de minimum 5 ani, dupa absolvirea scolii.
    Art. 24
    (1) Prin procesul instructiv-educativ, scoala de maistri asigura elevilor cunostintele de conducere si organizare stiintifica a productiei si a muncii, precum si cunostintele privind cele mai moderne tehnici si tehnologii de lucru, aparatura de masura si control, exploatarea, reglarea, intretinerea si repararea masinilor, utilajelor si instalatiilor, protectia muncii, legislatia economica si a muncii, specifice domeniului de activitate pentru care se pregatesc.
    (2) Ministerul Educatiei si Invatamantului raspunde de continutul procesului instructiv-educativ si aproba planurile de invatamant, programele si manualele scolare, cu consultarea ministerelor si a celorlalte organe centrale si locale care organizeaza scolile de maistri. Programele si manualele scolare se elaboreaza de ministere si celelalte organe centrale si locale care organizeaza scoli de maistri, impreuna cu Ministerul Educatiei si Invatamantului si se imbunatatesc periodic, pe baza noilor realizari ale stiintei, tehnicii si pedagogiei contemporane.
    Art. 25
    (1) Incheierea studiilor scolii de maistri se face prin examen de absolvire, care consta din sustinerea de catre elevi a proiectului sau lucrarii de diploma; tema proiectului sau lucrarii se stabileste cu consultarea intreprinderilor pentru care se pregatesc elevii.
    (2) Persoanele care promoveaza examenul de absolvire a scolii de maistri primesc diploma de absolvire a acestei scoli.
    (3) Cei care nu promoveaza examenul de absolvire au dreptul sa-l repete o singura data intr-una din sesiunile anului scolar urmator. Pana la promovarea examenului de absolvire acestia raman incadrati in productie la locurile de munca in care au activat inainte de a urma scoala de maistri sau intr-un alt loc de munca similar.
    Art. 26
    (1) Pe timpul studiilor, elevii scolilor de maistri beneficiaza de sprijin material si de studii. Formele de sprijin material si de studii se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.
    (2) Cheltuielile pentru acoperirea drepturilor prevazute la alin. (1) se suporta de unitatile pentru care se pregatesc elevii, din fondurile prevazute in plan pentru scolarizarea personalului.
    (3) Elevii de la invatamantul de zi care sunt exmatriculati in cursul scolarizarii, au obligatia de a restitui sumele reprezentand cheltuielile de scolarizare, stabilite conform reglementarilor in vigoare. Se excepteaza de la aceasta prevedere cei aminati medical.
    (4) Obligatia de restituire a sumelor reprezentand cheltuielile de scolarizare o au si elevii scolii de maistri - invatamant de zi - care sunt respinsi la examenul de absolvire in termenul prevazut la art. 25 (3), precum si absolventii care refuza incadrarea la intreprinderea pentru care s-au pregatit sau parasesc locul de munca inainte de expirarea termenului prevazut in actul aditional la contractul de munca.
    Art. 27
    In cazul in care scoala de maistri - invatamant seral - se afla in alta localitate decat unitatea de productie din care provin elevii, acestia vor fi detasati, pe durata scolarizarii, la alte unitati de acelasi profil, care au sediul in localitatea in care functioneaza scoala. Pe durata detasarii, elevii - maistri sunt retribuiti de unitatea la care sunt detasati, beneficiind de drepturile stabilite potrivit art. 26 (1).
    Art. 28
    (1) In situatia in care, din lipsa de posturi, absolventii scolilor de maistri nu pot fi incadrati in functia de maistru la unitatea care i-a recomandat, aceasta este obligata sa le permita inscrierea la concursurile pentru ocuparea posturilor de maistri organizate de alte unitati, iar in caz de reusita, sa le acorde transferul in interesul serviciului, fara a mai fi necesara aprobarea organului ierarhic superior al acesteia.
    (2) Pana la realizarea transferului, absolventii scolilor de maistri vor fi incadrati in productie pe locurile de munca in care au activat inainte de a urma scoala de maistri sau in alte locuri de munca similare, in intreprinderea cu care au incheiat actele aditionale la contractul de munca.
    Art. 29
    (1) Maistrii au datoria de a-si perfectiona pregatirea profesionala, prin insusirea permanenta si sistematica a celor mai noi cunostinte din domeniul conducerii si organizarii productiei si a muncii, precum si din domeniul de specialitate in care lucreaza. Intreprinderile au obligatia sa asigure conditii ca fiecare maistru sa urmeze periodic - cel putin o data la 5 ani - sau ori de cate ori nevoile productiei o impun, o forma organizata de perfectionare.
    (2) Perfectionarea pregatirii profesionale a maistrilor se organizeaza, de regula, de catre intreprinderile in care acestia activeaza. Pentru unele categorii de maistri, care vor fi stabilite de catre ministere, celelalte organe centrale si locale prin planuri si programe anuale, perfectionarea se va organiza de catre centralele industriale sau de centrele de perfectionare ale acestor organe.
    (3) Obiectivele, continutul si formele de perfectionare a pregatirii profesionale a maistrilor se stabilesc de fiecare intreprindere sau centrala industriala, potrivit reglementarilor in vigoare.
    Art. 30
    (1) Principalele forme de perfectionare a pregatirii maistrilor si de verificare a nivelului de cunostinte profesionale si a capacitatii de a indeplini in continuare functia de maistru sunt urmatoarele:
    a) cursuri de perfectionare cu durata de pana la un an, organizate in cadrul intreprinderii, in alte intreprinderi sau in centre de perfectionare, cu scoaterea partiala de la locul de munca;
    b) programe personale de perfectionare, cu verificarea periodica a cunostintelor asimilate.
    (2) Perfectionarea se poate face, dupa caz, si prin:
    a) stagii de specializare in alte intreprinderi din tara;
    b) stagii de specializare in strainatate, atunci cand acestea sunt prevazute in cadrul contractelor sau acordurilor incheiate cu alte tari.
    (3) Absolvirea formelor de perfectionare de la paragraful (1) se va face, dupa caz, pe baza de probe teoretice si practice, lucrari si examene in conditiile stabilite de lege, cu eliberarea unor adeverinte.

    CAP. 6
    Promovarea in functia de maistru principal

    Art. 31
    Maistrul care obtine rezultate deosebite in productie, are calitati politico-profesionale verificate in practica, indeplineste conditiile de pregatire prevazute la art. 18 si are o vechime de cel putin 5 ani in functia de maistru sau in alte functii tehnice, are dreptul sa candideze la examen sau concurs pentru promovarea in functia de maistru principal, in limita posturilor disponibile.
    Art. 32
    (1) Maistrul principal este o functie imediat superioara celei de maistru sub aspectul pregatirii profesionale si al retributiei si are toate atributiile, raspunderile si drepturile stabilite prin prezenta lege pentru functia de maistru.
    (2) Maistrului principal i se va repartiza formatia de lucru cea mai complexa sub raportul organizatoric si tehnologic.
    (3) In cazul in care productia nu este organizata pe ateliere iar sectia are cel putin opt formatii de lucru pe un schimb, maistrul principal poate primi sarcina sa coordoneze un numar de cel putin patru formatii conduse efectiv de cate un maistru. De asemenea, in cazul in care unele unitati lucreaza in schimburi, dar nu au constituite sectii sau ateliere pe fiecare schimb, maistrul principal, poate primi sarcina sa coordoneze activitatea mai multor schimburi.
    Art. 33
    Promovarea in functia de sef de atelier si in alte functii de conducere a productiei, specifice unor ramuri, se face cu precadere din randul maistrilor principali, cu respectarea conditiilor de pregatire si vechime minima in specialitate, prevazute de lege.

    CAP. 7
    Normative de maistri si maistri principali

    Art. 34
    (1) Numarul de maistri si maistri principali pe fiecare unitate se stabileste pe baza de normative de constituire a formatiilor de lucru conduse de un maistru de schimb.
    (2) Normativele de constituire a formatiilor de lucru vor stabili numarul minim de muncitori, precum si unu sau doi parametri care caracterizeaza zona de activitate sau capacitate de productie a instalatiilor, agregatelor sau utilajelor deservite de formatie, in mod diferentiat dupa gradul de inzestrare tehnica a locului de munca, suprafata sau palierele deservite si de alti factori specifici unor tehnologii sau ramuri de productie.
    (3) Limitele privind numarul minim de muncitori care constituie formatia de lucru condusa de un maistru de schimb, pe ramuri de activitate productiva, se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.
    Art. 35
    (1) Normativele unificate pe ramuri, subramuri si grupuri de unitati cu profil similar, vor fi elaborate cu respectarea limitelor prevazute la art. 34(3) si aprobate de ministere, celelalte organe centrale si locale, cu avizul Ministerului Muncii si acordul Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din Romania. La aplicarea acestor normative conducerea unitatii va preciza numarul de muncitori in formatie, astfel incat sa se asigure un grad rational de ocupare a timpului de lucru al maistrului si capacitatea de cuprindere si de realizare a sarcinilor de productie.
    (2) Numarul de maistri principali poate fi de cel mult unu din trei posturi de maistri, prevazute in statul de functii.
    (3) In cadrul masurilor de rationalizare a personalului, conducerile de unitati sunt obligate sa asigure cu prioritate numarul de posturi de maistri necesar productiei, potrivit cu prevederile normelor de structura in vigoare.
    (4) Inginerii si subinginerii in perioada de stagiu de productie pot fi utilizati ca ajutoare ale maistrului sau pot sa primeasca sarcina de a conduce o formatie de lucru, exercitand atributiile si raspunderile functiei de maistru.

    CAP. 8
    Dispozitii finale

    Art. 36
    Ministerele, celelalte organe centrale si comitetele executive ale consiliilor populare judetene si ale municipiului Bucuresti, precum si consiliile oamenilor muncii din centrale si intreprinderi au obligatia sa ia masurile necesare pentru cresterea permanenta a rolului maistrului in organizarea si conducerea nemijlocita a productiei si a contributiei acestuia la indeplinirea sarcinilor de plan ale fiecarei unitati economice.
    Art. 37
    Prevederile prezentei legi se aplica si in unitatile economice subordonate Ministerului Apararii Nationale si Ministerului de Interne, precum si in unitatile cooperatiste si obstesti.
    Art. 38
    Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la publicare.
    Pe data intrarii in vigoare, se abroga Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1061/1959 privind ridicarea rolului maistrilor in productie, Regulamentul tip privind atributiile maistrilor aprobat prin Hotararea Consiliului de Ministri si a Consiliului Central al Sindicatelor nr. 876 din 1 iulie 1960, dispozitiile referitoare la scolile de maistri din Legea nr. 11/1968 privind invatamantul in Republica Socialista Romania si din Hotararea Consiliului de Ministri nr. 125/1963 privind drepturile elevilor scolilor de maistri   cursuri serale, precum si orice dispozitii contrare prezentei legi.