LEGE
Nr. 497 din 4 octombrie 2001
pentru ratificarea Memorandumului de finantare convenit intre Guvernul Romaniei
si Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin
Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura
"Reabilitarea retelei de canalizare si a facilitatilor de epurare a apelor
uzate in Constanta, Romania", semnat la Bruxelles la 16 noiembrie 2000 si
la Bucuresti la 22 decembrie 2000
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 6 din 8 ianuarie 2002
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Art. 1
Se ratifica Memorandumul de finantare convenit intre Guvernul Romaniei si
Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin
Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura
"Reabilitarea retelei de canalizare si a facilitatilor de epurare a apelor
uzate in Constanta, Romania", semnat la Bruxelles la 16 noiembrie 2000 si la
Bucuresti la 22 decembrie 2000.
Art. 2
(1) In cadrul contractelor incheiate cu contractorii locali pentru
executarea de lucrari, furnizarea de bunuri si servicii platile pot fi
efectuate si in moneda euro.
(2) Cheltuielile aferente costurilor neeligibile incluse in Planul de
finantare prevazut in anexa nr. II la memorandumul de finantare se suporta din
surse proprii ale beneficiarului final.
(3) Sumele necesare in vederea continuarii finantarii masurii, in cazul
indisponibilitatii temporare a contributiei comunitare ISPA, se prevad in
bugetul de stat la alineatul "Transferuri aferente Fondului national de
preaderare", in bugetul Ministerului Finantelor Publice "Actiuni
generale" si se transfera autoritatii responsabile de implementarea
masurii - Oficiul de Plati si Contractare PHARE, urmand sa fie regularizate cu
fondurile transferate de Comisia Europeana in limita sumelor eligibile
cheltuite.
(4) In cazul in care sumele prevazute la alin. (3) vor fi cheltuite in alt
scop decat cel prevazut in memorandumul de finantare, beneficiarul final va
restitui aceste sume la bugetul de stat.
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 25 iunie 2001, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
p. PRESEDINTELE SENATUI,
GHEORGHE BUZATU
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 10
septembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia
Romaniei.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
VALER DORNEANU
Masura ISPA nr. 2000/RO/16/P/PE/003
MEMORANDUM DE FINANTARE
convenit intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana privind asistenta
financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul pentru Politici
Structurale de Preaderare pentru masura "Reabilitarea retelei de
canalizare si a facilitatilor de epurare a apelor uzate in Constanta,
Romania"*)
*) Traducere.
C (2000).../...
Comisia Europeana, denumita in continuare Comisia, actionand pentru si in
numele Comunitatii Europene, denumita in continuare Comunitatea, reprezentata
de comisarul pentru politica regionala, domnul Michel Barnier, pentru Comisie,
pe de o parte, si Guvernul Romaniei, reprezentat de domnul Petre Roman,
ministrul afacerilor externe, denumit in continuare Beneficiarul, pe de alta
parte,
au convenit urmatoarele:
Art. 1
Masura la care se face referire in art. 2 va fi implementata si finantata
din resursele bugetare ale Comunitatii, in conformitate cu prevederile cuprinse
in prezentul memorandum. Masura la care se face referire in art. 2 va fi
implementata cu respectarea Conditiilor generale, prevazute in anexa la
Acordul-cadru semnat intre Comisie si Beneficiar, completat cu prevederile
prezentului memorandum si ale anexelor la acesta.
Art. 2
Identificarea masurii
Instrumentul pentru politici structurale de preaderare va contribui, sub
forma asistentei financiare nerambursabile, la finantarea urmatoarei masuri,
conform celor descrise in anexa nr. I:
Numarul masurii: 2000/RO/16/P/PE/003
Denumirea masurii: Reabilitarea retelei de canalizare si a facilitatilor de
epurare a apelor uzate in Constanta, Romania
Durata: - data inceperii: data semnarii memorandumului de finantare de
catre Comisie;
- data incheierii: 31 decembrie 2007
Localizare: judetul Constanta, Romania
Grup: Imbunatatirea calitatii apelor in zonele de coasta a Marii Negre.
Art. 3
Angajamentul
(1) Cheltuielile eligibile maxime, publice sau echivalente, care pot fi
luate in considerare la calcularea asistentei financiare, sunt de 96.556.653
euro.
(2) Ponderea asistentei acordate de Comunitate pentru aceasta masura este
stabilita la 75% din cheltuielile publice totale sau echivalente, conform celor
indicate in Planul de finantare prezentat in anexa nr. II.
(3) Valoarea maxima a asistentei acordate prin Instrumentul pentru Politici
Structurale de Preaderare este fixata la 72.417.490 euro.
(4) O suma de 44.304.233 euro este angajata din bugetul pe anul 2000, din
linia bugetara B7-020. Angajamentele privind transele anuale ulterioare se vor
baza pe planul de finantare initial sau revizuit pentru masura respectiva, in
functie de stadiul implementarii masurii si de disponibilitatile bugetare.
Art. 4
Platile
(1) Asistenta din partea Comunitatii va acoperi platile referitoare la
masura pentru care s-au facut angajamente valabile din punct de vedere juridic
de catre Beneficiar si pentru care s-a alocat in mod specific finantarea
necesara. Aceste plati trebuie sa fie in legatura cu lucrarile descrise in
anexa nr. I.
(2) Platile efectuate inainte de data semnarii memorandumului de finantare
de catre Comisie nu sunt eligibile pentru asistenta prin Instrumentul pentru
Politici Structurale de Preaderare.
(3) Masura descrisa in anexa nr. I si platile efectuate de autoritatea
responsabila cu implementarea acestei masuri se vor incheia nu mai tarziu de
data de 31 decembrie 2007. Raportul solicitat pentru efectuarea platii finale
va fi inaintat in termen de maximum 6 luni de la aceasta data.
(4) Plata in avans este stabilita la 14.483.498 euro si va fi transferata
dupa cum urmeaza:
- o suma de 7.241.749 euro este platita dupa semnarea prezentului
memorandum de catre Beneficiar;
- plata pentru suma ramasa se va efectua dupa semnarea primului contract
important de lucrari, ce se va conveni intre Beneficiar si Comisie dupa
prezentarea planului de achizitii, conform celor specificate la art. 8
paragraful (3).
(5) In conformitate cu prevederile pct. (5) din sectiunea a III-a din anexa
nr. III.1, Comisia va accepta pentru aceasta masura o valoare totala a platilor
in avans si intermediare reprezentand 90% din totalul asistentei financiare
nerambursabile acordate.
Art. 5
Respectarea legilor si politicilor Comunitatii
Masura se va realiza cu respectarea prevederilor relevante ale acordurilor
europene si va contribui la punerea in aplicare a politicilor comunitare, in
special a celor referitoare la protejarea si imbunatatirea starii mediului.
Art. 6
Proprietatea intelectuala
Beneficiarul si autoritatea responsabila cu implementarea, mentionata la
pct. 3 din anexa nr. I, se vor asigura in ceea ce priveste obtinerea tuturor
drepturilor de proprietate intelectuala pentru studii, schite, planuri,
publicitate si pentru alte materiale produse in legatura cu planificarea,
implementarea, monitorizarea si evaluarea masurii. Acestia vor garanta accesul
si dreptul de a utiliza astfel de materiale de catre Comisie sau de orice alt
organism ori persoana delegata de Comisie. Comisia va utiliza aceste materiale
numai in scop propriu.
Art. 7
Permisele si autorizatiile
Orice tipuri de permise si/sau autorizatii necesare pentru implementarea
masurii trebuie sa fie eliberate de autoritatile competente ale Beneficiarului
la timp si in conformitate cu legislatia nationala.
Art. 8
Conditiile specifice referitoare la masura
Fara a se aduce atingere conditiilor generale prevazute in anexa nr. III,
asistenta financiara nerambursabila din partea Comunitatii se afla sub rezerva
urmatoarelor conditii:
1. Conditia privind evaluarile si situatia activelor
Comisia isi rezerva dreptul de a revizui valoarea asistentei prin ISPA,
stabilita la art. 3, daca in termen de 5 ani de la data finalizarii lucrarilor
conditiile de exploatare (trafic, incasari din tarife etc.) difera in mod
semnificativ fata de evaluarile initiale facute pentru stabilirea nivelului
asistentei financiare nerambursabile si/sau daca exista o modificare
substantiala care:
a) afecteaza natura exploatarii sau conditiile de implementare ori confera
unui organism public sau privat un avantaj nejustificat; si
b) rezulta fie din modificarea formei de proprietate asupra oricarei parti
din infrastructura finantata, fie din incetarea sau modificarea reala a
aranjamentelor de exploatare.
Tara beneficiara va informa Comisia asupra oricarei modificari si va cere
acordul prealabil din partea Comisiei pentru aceste modificari.
2. Conditia privind viabilitatea
Asistenta financiara nerambursabila a Comunitatii pentru masura este
acordata sub rezerva punerii la dispozitie de catre autoritatile implicate a
unor resurse suficiente pentru asigurarea exploatarii si intretinerii eficiente
a activelor.
3. Conditii privind plata in avans:
- realizarea unei evaluari privind impactul asupra mediului pentru Statia
de epurare a apelor uzate Constanta-Nord;
- semnarea unui contract, pe baza unor Termeni de referinta acceptati de
Comisie, pentru realizarea unui plan de management al mediului, care sa
evidentieze supravegherea necesara pentru a se asigura ca toate masurile de
mediu sunt integrate in mod comprehensiv pe parcursul implementarii;
- semnarea unui acord cu B.E.R.D. pentru garantarea cofinantarii masurii,
astfel cum se arata in anexa nr. I;
- nominalizarea unui manager de proiect si crearea unei Unitati de
Implementare a Proiectului, in conformitate cu Termenii de referinta acceptati
de Comisie;
- prezentarea unui plan de achizitii care trebuie sa fie aprobat de
Comisie; pentru anumite contracte specificate in planul de achizitii Comisia va
aplica regulile stabilite la paragraful 1 a) din sectiunea a X-a din anexa nr.
III.2.
4. Autoritatile interesate vor adopta masuri corespunzatoare pentru a se
asigura ca Fondul de intretinere, reparatii si dezvoltare (IRD) este alimentat
in conformitate cu prevederile garantiei imprumutului subsidiar si ale
acordurilor referitoare la masura, convenite intre B.E.R.D. si Guvernul
Romaniei.
5. Un plan general de gospodarire a apelor uzate va fi realizat pana la
data de 1 iulie 2002.
Art. 9
Prevederile privind implementarea, cuprinse in anexele la prezentul
memorandum de finantare, fac parte integranta din acesta.
Nerespectarea conditiilor si prevederilor privind implementarea va fi
tratata de Comisie conform procedurii stipulate in sectiunea a VIII-a din anexa
nr. III.1.
Art. 10
Textul autentic al acestui memorandum de finantare este prezentul document
semnat mai jos.
Semnat la Bruxelles la 16 noiembrie 2000
Pentru Comunitate,
Michel Barnier,
membru al Comisiei Europene
Semnat la Bucuresti la 22 decembrie 2000
Pentru Beneficiar,
Petre Roman,
ministrul afacerilor externe al Romaniei
Lista cuprinzand anexele
- Anexa nr. I "Descrierea masurii"
- Anexa nr. II "Plan de finantare"
- Anexa nr. III:
- Anexa nr. III.1 "Prevederi financiare privind implementarea ISPA"
- Anexa nr. III.2 "Prevederi privind eligibilitatea cheltuielilor pentru
masurile finantate prin ISPA"
- Anexa nr. III.3 "Model de cerere de plata pentru raportarea
progresului financiar si fizic si pentru solicitarea de modificari"
- Anexa nr. III.4 "Acord privind cerintele minime de control financiar
aplicabile masurilor finantate prin ISPA"
- Anexa nr. III.5 "Acord cu privire la nereguli si la recuperarea
sumelor incasate eronat prin ISPA"
- Anexa nr. III.6 "Cerinte privind informarea si publicitatea"
ANEXA 1
DESCRIEREA MASURII
Reabilitarea retelei de canalizare si a facilitatilor de epurare a apelor uzate
in Constanta, Romania
Codul masurii: 2000/RO/16/P/PE/003
1. Denumirea masurii: Reabilitarea retelei de canalizare si a facilitatilor
de epurare a apelor uzate in Constanta, Romania
2. Autoritatea care prezinta cererea (coordonatorul national ISPA)
2.1. Numele: Hildegard Carola Puwak, ministrul integrarii europene
2.2. Adresa: Ministerul Integrarii Europene
Directia coordonarea programelor de dezvoltare
Director: Eugen Teodorovici
str. Apolodor nr. 17, latura Nord, sectorul 5, Bucuresti,
Romania
E-mail: eugen.teodorovici@mie.ro
Telefon: (40-1) 301.14.33
Fax: (40-1) 301.16.24
3. Autoritatea responsabila cu implementarea (astfel cum este definita la
pct. 2 din sectiunea a II-a din anexa nr. III.2)
3.1. Denumirea: Oficiul de Plati si Contractare PHARE
Ministerul Finantelor Publice
3.2. Adresa: str. Mendeleev nr. 36 - 38, etajul IV, sectorul 1,
Bucuresti, Romania
E-mail: rradulescu@ansit.ro
4. Beneficiarul final (in cazul in care este vorba de un alt organism decat
cel stipulat la pct. 3)
4.1. Denumirea: Regia Autonoma Judeteana de Apa Constanta (RAJAC)
4.2. Adresa: str. Calarasi nr. 22 - 24, 8.700, Constanta
E-mail: raja1@impromex.ro
5. Localizare
5.1. Statul beneficiar: Romania
5.2. Regiunea: judetul Constanta
6. Descriere
Poluarea Marii Negre si a zonelor de coasta in apropierea municipiului
Constanta, unul dintre principalele porturi internationale si al doilea oras ca
marime din Romania, determina serioase probleme de mediu.
Regiunea de coasta care se intinde de-a lungul judetului Constanta, cu o
populatie de 425.000 de locuitori, se confrunta cu lipsa capacitatii de tratare
a apelor. In prezent toate deseurile rezultate din sistemul de canalizare,
inclusiv reziduuri, namol si efluentul menajer, netratate sau partial tratate,
sunt descarcate in apele de suprafata sau in Marea Neagra. Zonele orasului care
nu sunt conectate la sistemul de tratare descarca apele menajere direct in
lacurile adiacente sau in Marea Neagra, existand numeroase conexiuni
necontrolate, adesea in sistemul apelor pluviale si reteaua de ocolire a
statiei de epurare, care preiau unele reziduuri provenite din zonele
spitalicesti sau de depozitare a deseurilor industriale. Namolul produs in
procesul de tratare a apelor uzate este frecvent descarcat impreuna cu
efluentul.
Aceasta situatie a condus la un inalt nivel de poluare a zonei de coasta.
Multe dintre lacurile de pe litoral prezinta un grad mare de eutrofizare, fiind
moarte din punct de vedere biologic si contaminate chimic.
Populatia creste numeric in mod semnificativ in perioada lunilor de vara,
datorita turistilor care vin pe litoral. Acestia sunt in numar de peste un
milion anual. Curatenia apei marine din zona turistica si crearea unui sistem
modern de tratare a apelor uzate sunt esentiale pentru municipalitate, in
scopul garantarii beneficiilor obtinute din turism, care reprezinta una dintre
principalele surse de venituri pentru judet.
Probleme serioase de poluare exista in jurul Statiei de epurare a apelor
uzate Constanta-Nord, situata pe malul lacului Tabacarie, in nordul orasului.
Sistemul de canalizare care deserveste zonele adiacente este supraincarcat,
conectat partial cu sistemul pluvial, iar deversarea apelor menajere netratate
in lac se face in mod necontrolat, prin inundare, iar lacul, care reprezinta o
zona locala de agrement, este prin urmare afectat de poluare.
La Eforie, in sudul municipiului Constanta, statia de epurare este situata
in imediata apropiere a lacului Techirghiol, un lac natural cu ape sarate cu
calitati speciale, care este propus sa devina "zona naturala de
protectie". O parte din contaminarea lacului provine de la statia de
epurare.
Exista, de asemenea, o mare cantitate de ape in sistemul de canalizare,
care provine din diverse surse si care genereaza serioase probleme procesului
de epurare, cum ar fi:
- pierderile mari din reteaua de alimentare cu apa conduc la cresterea
nivelului apelor subterane si cresc infiltratiile in locurile in care
constructia sistemului de canalizare este defectuoasa;
- cererea mare de apa de consum si pierderile de apa din retea;
- pierderile mari din sistemul de incalzire, care se descarca direct in
gurile de canalizare;
- conexiunile incrucisate din sistemul pluvial conduc poluarea din sistemul
de canalizare in canalele de scurgere.
Multe dintre aceste probleme sunt abordate prin programele de investitii
asumate de municipalitate, planificate sau in derulare, sau prin masurile
tarifare care vor stimula utilizarea eficienta a apei.
Tratarea eficienta a apelor uzate reprezinta o masura prioritara in Planul
national de actiune pentru protectia mediului in care au fost definite masurile
importante pe care Romania trebuie sa le intreprinda in procesul de adoptare a
acquisului comunitar.
Masura va contribui in mod direct la implementarea urmatoarelor directive
ale Uniunii Europene:
- Directiva C.E.E. nr. 91/271 privind apele uzate urbane;
- Directiva C.E.E. nr. 76/190 privind apele turistice (pentru inot);
- Directiva C.E.E. nr. 86/278 privind protectia mediului, in special a
solului, in cazul utilizarii namolurilor rezultate in procesul de tratare a
apelor uzate in agricultura;
- Directiva C.E.E. nr. 80/68 privind apele subterane.
Romania este, de asemenea, semnatara a doua conventii internationale
privind protectia mediului, relevante in acest context: Conventia Marii Negre
si Programul de reducere a poluarii fluviului Dunarea. Masura va contribui la
indeplinirea prevederilor celor doua conventii.
Doua dintre cele patru statii de epurare din zona au fost reabilitate prin
asistenta B.E.R.D., ajutor bilateral acordat de Guvernul Danez si prin surse
proprii ale companiei care exploateaza facilitatile de apa si apa uzata in
judetul Constanta, Regia Autonoma Judeteana de Apa Constanta (RAJAC):
- Statia de epurare Mangalia - tratarea apelor menajere si linie de tratare
a namolurilor;
- Statia de epurare Constanta-Sud - tratarea apelor menajere si linie de
tratare a namolurilor.
Impreuna cu aceste investitii aceasta masura va permite municipiului
Constanta sa modernizeze majoritatea facilitatilor de epurare a apelor uzate si
sa realizeze un sistem de tratare a acestora care sa respecte cerintele de baza
pentru orasele moderne cu privire la igiena si mediu.
Componenta 1: Statia de epurare Constanta-Nord
Obiectiv: Prin reconstructia sa, asigura capacitatea de tratare a apelor
uzate pentru zona de nord a orasului. Statia este situata in vecinatatea
statiunii turistice Mamaia.
Statia de epurare Constanta-Nord trateaza in principal apele uzate
menajere. Statia va deservi in perioada de vara un numar de 255.000 de
locuitori si in perioada de iarna, 185.000 de locuitori, prin devierea
debitelor descarcate in perioada de vara in Statia de epurare Constanta-Sud.
In prezent Statia de epurare Constanta-Nord realizeaza doar faza
preliminara mecanica si tratarea primara. Capacitatea proiectata initial
reprezinta doar jumatate din incarcarea existenta in acest moment. In perioada
de iarna apele uzate provenite de la unitatea de tratare primara sunt
descarcate direct in Marea Neagra sau intr-un bazin adiacent. In perioada de
vara, in sezonul de varf, o cantitate semnificativa din apele uzate colectate
ocoleste unitatea de tratare si este deversata direct in mare. O parte din
aceasta cantitate este transmisa catre Statia de epurare Constanta-Sud prin
intermediul conductelor, care prezinta deja un grad ridicat de coroziune.
Lucrarile se refera la un debit de aproximativ 140.000 mc/zi si la un
consum biologic de oxigen (BOD) care se ridica la peste 15 tone/zi in perioada
de vara.
Componenta va include constructia unei noi unitati de procesare
preliminara, tratare biologica si tratare a namolului. Lucrarile sunt
proiectate sa indeplineasca standardele efluentului, prevazute de Directiva
privind apele uzate urbane, pentru descarcarile din aglomeratiile urbane mai
mari de 15.000 de locuitori in apele sensibile, si anume: suspensii solide (SS)
< 35 mg/l; BOD < 25 mg/l; azot total mai mic de 10 mg/l; fosfor total
< 1 mg/l. Probe prelevate din apele uzate neprelucrate au fost analizate pe
parcursul fazei de proiectare. Proiectul care a fost propus in studiul de
fezabilitate ar trebui sa conduca la indeplinirea standardelor efluentului fara
faza de tratare tertiara. Componenta include stabilirea unui sistem de
monitorizare continua si a echipamentului de laborator. Structura
institutionala existenta pentru monitorizare si prelevarea probelor efectueaza
deja evaluari periodice in laboratoare specializate.
In plus, deoarece lucrarile se desfasoara in imediata apropiere a plajei
turistice din Mamaia, efluentul va fi deversat printr-o conducta in largul
marii, in scopul respectarii in zona de plaja a standardelor pentru apele de
inot, prevazute de Directiva C.E.E. nr. 76/160:
< 10.000 mg/l coliformi totali in 100 ml proba;
< 2.000 mg/l coliformi fecali in 100 ml proba.
Componentele 2 si 3: Canalizare in Constanta-Nord si statii de pompare
Obiectiv: Devierea descarcarilor din statia de pompare care in prezent
pompeaza apele menajere uzate pentru Statia de epurare Constanta-Sud catre
Statia de epurare Constanta-Nord.
Sapte statii de pompare din nordul orasului vor fi, de asemenea, reutilate,
o noua pompa principala fiind furnizata pentru Statia de pompare Mamaia. In
general statiile de pompare existente sunt echipate cu pompe de provenienta
interna, care nu au capacitatea de a pompa ape menajere cu viscozitate mare si
prezinta un grad mic de eficienta a motoarelor. Cea mai mare parte a statiilor
de pompare este echipata cu aparate de analiza fine, care vor fi mutate si
concentrate la statiile de epurare.
Lucrarile propuse implica pastrarea cat mai mult posibil a structurilor
existente, cu adaugarea unui numar limitat de noi etaje. Noile instalatii si
utilaje vor fi echipate cu aparatura de control electric si SCADA (supervizare,
control si achizitii de date).
Componenta 4: Statii de pompare in Constanta-Sud
Cateva dintre statiile de pompare din zona de sud vor fi, de asemenea,
reutilate, iar o noua pompa principala va fi furnizata statiei de pompare din
zona Constanta-Peninsula.
Componenta 5: Canalizare in Constanta-Sud
Sistemul de canalizare care deserveste zona Peninsula va fi reutilat.
Aceasta reprezinta o zona istorica a orasului, cunoscuta in timpul ocupatiei
romane sub numele de Tomis. Au fost create procedee pentru diminuarea pagubelor
asupra vestigiilor arheologice, presupunandu-se ca acestea se afla sub
drumurile actuale si sub constructii.
Componenta 6: Sistemul pluvial in Constanta-Sud
Cateva dintre sursele principale de poluare sunt debitele revarsarilor
necontrolate si continue din Portul Constanta prin structura cunoscuta sub
numele de colectorul U6 si statia de pompare. Capacitatea de preluare a
debitului din sistemul de canalizare catre statia de epurare va fi
imbunatatita, iar performantele cu privire la revarsari vor fi sporite.
Componenta 7: Statii de pompare in Eforie
Cateva dintre statiile de pompare din Eforie vor fi reutilate, in
concordanta cu recomandarile Inspectoratului pentru protectia mediului
Constanta privind inlaturarea efectelor semnificative asupra mediului.
Componenta 8: Statii de pompare in Mangalia
Cateva dintre statiile de pompare din Mangalia vor fi reutilate.
Componenta 9: Statia de epurare a apelor uzate Eforie
Statia de epurare a apelor uzate Eforie deserveste un numar foarte mare de
persoane in perioada de vara, debitele si incarcarea in aceasta perioada fiind
de 4 pana la 5 ori mai mari decat in perioada de iarna. Aceste diferente
genereaza mari probleme in procesul de proiectare. Au fost revizuite diferite solutii
tehnice, dar nu au fost evaluate in totalitate. Un studiu de fezabilitate
complet pentru componenta va fi elaborat pentru examinarea avantajelor
reducerii semnificative a costului investitiei si al costurilor de operare.
Costurile estimate pentru studiu si pentru extinderea amplasamentelor existente
sunt incluse in masura. Daca au loc schimbari ale lucrarilor propuse, se
presupune ca aceste costuri estimate sunt suficiente pentru a acoperi costurile
propunerilor viitoare. Lucrarile vor asigura indeplinirea parametrilor
Directivei C.E.E. nr. 91/271 pentru zonele sensibile si vor urmari
recomandarile Inspectoratului pentru protectia mediului Constanta.
Componenta 10: Asistenta tehnica
Pentru implementarea masurii se va acorda asistenta tehnica, inclusiv
pentru intarirea capacitatii de management al proiectului si pentru supervizare
in cadrul RAJAC, dezvoltarea planului de management al mediului si a planului
general de urbanism, inclusiv pentru apa potabila si apa uzata, conform
recomandarilor din studiul de impact preliminar si din studiul de evaluare a
optiunilor privind folosirea in agricultura a namolurilor rezultate.
Planul general de urbanism va propune masurile necesare pentru ca
managementul apelor in zona de coasta a judetului Constanta sa fie in
conformitate cu cerintele Uniunii Europene si va include in primul rand o
evaluare a debitelor de ape uzate industriale si orice alta masura aditionala
necesara pentru epurarea acestora, toate acestea referitoare la extinderea
planificata a Statiei de epurare a apelor uzate Constanta-Sud si la impactul
definitivarii lucrarilor la Statia de epurare a apelor uzate Mangalia.
Componenta va contine, de asemenea, un studiu de fezabilitate pentru
extinderea viitoare a Statiei de epurare a apelor uzate Constanta-Sud.
Statia de epurare a apelor uzate Constanta-Sud se afla in prezent in faza
de reabilitare in cadrul unui proiect finantat de B.E.R.D., care propune un
standard de efluent calitativ superior cerintelor Directivei privind apele
uzate urbane.
Exista unele incertitudini majore privind optiunile de extindere a statiei
si indeplinirea standardelor privind deversarea in apele sensibile, dupa
extindere. Introducerea tehnologiei de eliminare a nutrientilor in reabilitarea
statiei nu este viabila inainte de determinarea incarcarilor industriale, a
continutului de substante petroliere descarcate in sistemul de canalizare si de
evaluarea completa a performantelor statiei, ceea ce se poate face dupa punerea
in functiune.
Un studiu de fezabilitate inclus in aceasta masura va evalua gradul de
incarcare, in particular pentru apele uzate industriale, si optiunile pentru
extinderea Statiei de epurare Constanta-Sud in domeniul eliminarii
nutrientilor. Studiul este programat sa inceapa in termen de 2 ani de la
aprobarea reabilitarii statiei, aprobare prevazuta pentru sfarsitul anului
2001.
7. Obiective
Obiectivul general al masurii este imbunatatirea infrastructurii de mediu
in Constanta, Romania, tara candidata la aderarea la Uniunea Europeana, in
scopul de a indeplini obligatiile trasate in Parteneriatul de Aderare. In mod
specific prin aceasta masura se vor proteja Marea Neagra si zona de coasta
contra poluarii generate de descarcarea apelor de canalizare netratate si a
apelor uzate industriale, prin realizarea de statii de epurare care sa epureze
apele uzate la standardele acceptate privind calitatea efluentilor. In plus
masura incearca sa imbunatateasca infrastructura privind canalizarea, pentru a
prelua si a controla debitele de ape uzate si a reduce pierderile din canale si
deversarile necontrolate, care altfel vor produce daune surselor de apa
subterana si de suprafata. Masura va ajuta, de asemenea, la promovarea
turismului prin asigurarea de ape curate in zona de coasta.
Descarcarile actuale de poluanti in Marea Neagra, in ceea ce priveste CBO,
sunt de aproximativ 16.250 tone/an, reprezentand circa 40% din descarcarile de
poluanti in zona de coasta a litoralului romanesc. Masura, atunci cand va fi
total implementata, impreuna cu terminarea lucrarilor in desfasurare la
statiile de epurare Constanta-Sud si Mangalia vor reduce aceasta incarcare cu
circa 90% . In ceea ce priveste incarcarile actuale in azot nu sunt disponibile
date sigure si suficiente. Incarcarile poluante vor fi reduse semnificativ,
chiar daca procentual reducerea nu poate fi calculata. In prezent incarcarea in
fosfor este scazuta.
______________________________________________________________________________
Componenta Indicatorul fizic U.M. Volumul estimat
______________________________________________________________________________
1. Constanta-Nord
Volumul de excavat mc 27.000
Volumul de betoane mc 20.500
Lungimea retelei de canalizare m 6.500
2. Canalizare in Constanta-Nord
Lungimea conductelor m 1.440
3. Statii de pompare in Constanta-Nord
Numarul de pompe noi 25
4. Statii de pompare in Constanta-Sud
Numarul de pompe noi 15
5. Canalizare in Constanta-Sud
Reteaua din Peninsula
Lungimea conductelor m 4.000
6. Colectorul U6 si Statia de pompare SPO
Lungimea conductelor m 2.300
7. Statii de pompare in Eforie
Numarul de pompe noi 27
8. Statii de pompare in Mangalia
Numarul de pompe noi 35
9. Statia de epurare a apelor uzate Eforie-Sud
Volumul de excavat mc 38.000
Volumul de betoane mc 12.500
Lungimea retelei de canalizare m 3.600
______________________________________________________________________________
Alti indicatori semnificativi includ:
- calitatea efluentilor epurati rezultati din statia de epurare a apelor
uzate, realizata in conformitate cu cerintele Directivei privind apele uzate
urbane; si
- imbunatatirea calitatii apelor pentru inot pe plajele turistice.
8. Programarea lucrarilor
________________________________________________________________________________
Categoria de lucrari Data inceperii Data
finalizarii
________________________________________________________________________________
Studiul de fezabilitate noiembrie 1999 aprilie 2000
________________________________________________________________________________
Analiza economica noiembrie 1999 martie 2000
________________________________________________________________________________
Analiza financiara noiembrie 1999 martie 2000
________________________________________________________________________________
Studiul preliminar de impact asupra mediului noiembrie 1999 martie 2000
________________________________________________________________________________
Studii de proiectare mai 2000 iulie 2000
________________________________________________________________________________
Documente de licitatie iunie 2000 septembrie
2000
________________________________________________________________________________
Achizitionarea de terenuri neaplicabil
________________________________________________________________________________
Constructia 2001 2006
________________________________________________________________________________
Faza operationala 2004
________________________________________________________________________________
Contractele vor fi alocate urmandu-se procedurile Regulamentului financiar
al Comisiei.
9. Analiza economica si sociala cost - beneficiu
Nu a fost posibila realizarea unei analize cost - beneficiu detaliate
pentru aceasta masura datorita datelor insuficiente si nesigure privind
dezvoltarea viitoare a regiunii, precum si situatiei actuale a tranzitiei
economice. O abordare alternativa a fost folosita pentru a se evidentia
externalitatile pozitive si negative, precum si impactul benefic al masurii.
Astfel prin aceasta analiza s-au analizat problemele sub aspect calitativ,
rezultatele principale ale acesteia fiind:
- Daca proiectul este implementat in conformitate cu considerentele de
mediu mentionate in studiul de impact preliminar, se asteapta sa apara
beneficii clare in ceea ce priveste reevaluarea imobilelor si terenurilor,
datorita facilitatilor imbunatatite si diminuarii spatiilor de depunere a
namolurilor rezultate, a deseurilor si descarcarii lor in zona plajelor, precum
si imbunatatirii calitatii apei.
- Beneficiile privind sanatatea populatiei vor fi asigurate deoarece
facilitatile de epurare a apelor uzate vor indeplini standardele Uniunii
Europene. Cu toate ca nu sunt disponibile date statistice detaliate, protectia
apelor de suprafata si subterane va conduce la reducerea riscurilor de
imbolnavire prin furnizarea de apa de baut si ape pentru imbaiere mai curate.
De asemenea, numarul de imbolnaviri datorate consumului de produse piscicole
expuse poluarii apelor se va reduce.
- Turismul este unul dintre cele mai importante sectoare care ar putea fi
influentate de aceasta masura. Beneficiul economic direct pentru regiune este
de aproximativ 234 milioane euro. Circa un milion de turisti viziteaza anual
zona, fiind atrasi in principal de plajele Marii Negre si concentrandu-se in
Constanta-Nord si Mamaia, unde se gasesc numeroase hoteluri, iar in viitor, si
in sud, in Eforie si Mangalia. Afacerile conexe, cum sunt restaurantele,
facilitatile de recreere si serviciile culturale, sunt, de asemenea, importante
in cadrul acestui sector.
In timpul fazei de constructie impactul asupra mediului poate fi negativ.
Totusi plajele curate, apele curate si peisajul imbunatatit sunt cativa factori
foarte importanti pe termen lung pentru industria turismului, care vor spori
beneficiile prin aceasta masura.
Comunitatea locala spera sa creasca numarul de turisti la 3,5 milioane.
Crearea unor facilitati moderne de epurare a apelor uzate, fara a afecta
populatia care locuieste in zonele din jur, si a facilitatilor pentru ape de
scaldat mai curate reprezinta o conditie esentiala pentru obtinerea de
beneficii economice din turism.
- In timpul fazei de constructie (circa 72 de luni) vor fi create circa 850
de locuri de munca. Dupa terminarea lucrarilor va avea loc o reducere a fortei
de munca a RAJAC cu circa 100 de angajati, datorita operarii mult mai eficiente
a statiilor de pompare si a statiilor de epurare a apelor uzate.
10. Principalele elemente ale analizei financiare
Evaluarea costului masurii, cresterea costurilor de operare si a
veniturilor au fost analizate de un consultant independent. Analiza financiara
a format baza de calcul a finantarii ISPA, tinand totodata seama de capacitatea
si consimtamantul populatiei de a plati, de impactul masurii asupra
performantelor financiare ale RAJAC, de disponibilitatea de cofinantare a institutiilor
financiare internationale (IFI) si de contributiile financiare ale Consiliului
Judetean Constanta, de urgenta realizarii investitiei si de durabilitatea
masurii.
In mod curent RAJAC aplica tarife asemanatoare pentru fiecare mc de apa
distribuita si pentru fiecare mc de apa uzata epurata pentru toti clientii sai
(4.900 si, respectiv, 2.504 lei/mc, in luna martie 2000). Singura diferenta
apare in tarifele pentru apele uzate preluate din gospodarii si din industrie,
in conformitate cu procentul care contine ape uzate din totalul apei furnizate,
de exemplu, 80% din apele livrate pentru gospodarii si 100% pentru industrie.
Capacitatea si consimtamantul consumatorului de a plati pentru alimentarea
cu apa si pentru epurarea apelor uzate au fost evaluate in timpul intocmirii
proiectului. Lipsurile financiare actuale ale populatiei nu permit cresteri
substantiale ale tarifelor. RAJAC crede ca respectivele cresteri propuse de
programul de investitii al IFI, aflat in derulare, sunt la limita capacitatii
de plata pentru clientii sai, iar orice viitoare majorare va creste doar
numarul facturilor neplatite. Verificarile facute in timpul desfasurarii
masurii releva ca majoritatea clientilor poate accepta mici cresteri de tarife,
reprezentand circa 2 - 10% pe an. Prin urmare, in analiza financiara s-au
asumat cresteri anuale care se vor ridica, in perioada 2001 - 2011, la valori
reale ale tarifelor de 11% . Evaluarea capacitatii de plata a evidentiat ca
aceste cresteri ale tarifelor sunt acceptabile. (Nota: Asa cum s-a intamplat in
aprilie 2000, a fost perceputa T.V.A. de 19% si pentru tarifele pentru
gospodarii, acest fapt conducand la o impovarare a cheltuielilor populatiei.)
Tarifele se situeaza la circa 10% din cele aplicate in statele membre. Cu
toate acestea, cu circa 4,8% din veniturile din gospodarii, acestea se situeaza
deja peste media Uniunii Europene. Tariful pentru canalizare nu acopera
costurile totale ale canalizarii si epurarii apelor uzate. Totusi situatia
economica a clientilor RAJAC nu permite aplicarea in totalitate a principiului
"poluatorul plateste".
Analiza financiara evidentiaza ca investitiile care vor fi necesare pentru
indeplinirea standardelor de mediu pentru epurarea apelor uzate nu pot fi in
intregime finantate prin imprumuturi bancare, venituri ale RAJAC sau granturi
de la autoritatile nationale.
Masura va conduce la cresterea costurilor anuale de operare si de
intretinere de la circa 1,3 milioane euro la circa 2,5 milioane euro in plus
fata de cresterile care rezulta din realizarea statiilor de epurare a apelor
uzate Mangalia si Constanta-Sud. Cresterea se datoreaza partial costurilor
ridicate asociate imbunatatirii epurarii apelor uzate, care sunt partial
compensate prin costuri de pompare mai reduse (in special datorita reducerii
consumului de energie).
Avandu-se in vedere o rata a finantarii de 75%, un credit de la IFI de 20%
din valoarea totala a masurii, costurile anuale vor creste cu aproximativ 5
milioane euro datorita dobanzilor la credit (5% din costurile proiectului vor
fi acoperite de beneficiarul final si dintr-un grant din partea Consiliului
Judetean Constanta). Aceasta crestere in costurile anuale de operare va fi
acoperita prin venituri din operare mai mari, contributii din fondul special
IRD (intretinere, reparatii si dezvoltare), creat in cadrul proiectului
B.E.R.D. in curs de derulare, si prin contributii directe (grant) din partea
Consiliului Judetean Constanta.
A fost aleasa o rata a finantarii de 75%, avandu-se in vedere prioritatea
pe care o reprezinta dotarea municipiului Constanta cu facilitati de tratare a
apelor uzate, situatia financiara a RAJAC si disponibilitatea publica de
finantare. Participarea IFI in cadrul proiectului este esentiala pentru
acoperirea deficitului de finantare si pentru intarirea disciplinei financiare
in cadrul RAJAC. O reducere a ratei asistentei sub 75% va amplifica necesitatea
de finantari prin creditare. Acoperirea acestor costuri de capital suplimentare
va depasi capacitatea financiara a RAJAC si pe cea a clientilor sai.
In cazul in care nu se poate asigura contributia IFI la valorile prevazute
in analiza financiara, se va avea in vedere reducerea dimensiunilor masurii sau
asigurarea de contributii aditionale din partea autoritatilor nationale. In
orice caz o reducere a sferei de aplicabilitate a masurii va diminua
capacitatea RAJAC de a mai face investitii in infrastructura pentru ape uzate
in Constanta, actiune urgenta impusa pentru reducerea efectelor negative asupra
sanatatii populatiei, pentru imbunatatirea calitatii mediului si pentru
asigurarea de beneficii economice.
11. Analiza impactului asupra mediului
Proiectul de modernizare a Statiei de epurare a apelor uzate Constanta-Nord
intra in clasa de proiecte stipulate in anexa nr. II la Directiva C.E.E. nr.
85/337, amendata prin Directiva C.E. nr. 97/11, referitoare la evaluarea
impactului asupra mediului. Inspectoratul pentru protectia mediului Constanta,
ca autoritate competenta in domeniul protectiei mediului, a decis ca este
necesar un studiu de impact asupra mediului.
O evaluare preliminara de acest gen a fost deja realizata in perioada
pregatirii masurii, in primavara anului 2000, pentru a incorpora direct
rezultatele evaluarilor de mediu in procesul de luare a deciziilor pe parcursul
proiectarii. Masura propusa a fost subiectul a numeroase informari, discutii
publice, mese rotunde si prezentari in mass-media. In cadrul componentei 10
este prevazuta asistenta tehnica pentru elaborarea unui plan de management al
mediului si a unui plan de urbanism.
In cadrul suprafetei in care este localizata masura nu exista zone
sensibile din punct de vedere al mediului definite legal. Totusi anumite lacuri
din zona de coasta si parti din aceasta, care pot fi afectate de lucrarile la
canalizare sau la statia de epurare, sunt propuse de catre autoritatile romane
pentru a fi incluse in lista zonelor naturale protejate. Lucrarile avute in
vedere in cadrul masurii vor reduce in mod semnificativ impactul negativ asupra
mediului existent in prezent in zona mentionata. Cu exceptia a doua componente,
Inspectoratul pentru protectia mediului Constanta a confirmat ca nu vor aparea
efecte semnificative pe parcursul implementarii masurii si al exploatarii
acesteia. Datorita apropierii de lacul Techirghiol, Inspectoratul pentru
protectia mediului Constanta a recomandat pentru componentele 7 si 9 masuri
specifice ce trebuie avute in vedere pentru a proteja zonele sensibile
impotriva oricarui efect semnificativ.
12. Costuri si asistenta (euro)
Defalcarea costurilor
_________________________________________________________________
Element Total costuri eligibile
(mii euro)
_________________________________________________________________
Costuri de planificare/proiectare 990
Achizitionare de terenuri 0
Pregatirea amplasamentului 1.456
Lucrari principale 56.808
Echipamente si instalatii 21.659
Asistenta tehnica 3.900
Supervizare pe parcursul implementarii,
inclusiv verificari ale proiectarii 3.222
Neprevazute 10% 7.992
Taxe publice/impozite 0
Altele (de specificat) 531
_________________________________________________________________
TOTAL: 96.557
_________________________________________________________________
NOTA:
Totalul poate diferi datorita rotunjirilor.
- euro -
___________________________________________________________________________
Cost total Contributia Cheltuieli Total costuri Asistenta Rata
sectorului neeligibile eligibile ISPA asistentei
privat (%)
___________________________________________________________________________
96.556.653 0 0 96.556.653 72.417.490 75,0
___________________________________________________________________________
Rata asistentei: 75%
13. Implicarea institutiilor financiare internationale
Actualmente RAJAC are in curs de derulare un program de investitii care
implica B.E.R.D. In anul 1998 RAJAC a obtinut un credit de 17 milioane dolari
S.U.A. in cadrul programului MUDP II al B.E.R.D. Masura este cofinantata de
PHARE si prin fonduri de la Guvernul Romaniei. Implementarea a inceput in
martie 1998 si urmeaza sa fie incheiata in decembrie 2001. Masura a inclus
modernizari ale retelei de alimentare cu apa, reabilitarea unei parti a retelei
de canalizare din sudul orasului Constanta si reabilitarea Statiei de epurare a
apelor uzate Constanta-Sud. Acordul de creditare include si conventii
referitoare la cresterile de tarif, control al costurilor si control al
debitelor la consumatori.
B.E.R.D. va cofinanta masura si va furniza un imprumut in contextul noii
facilitati de creditare municipala pentru mediu (MELF). Dupa evaluarea
solvabilitatii RAJAC in iulie 2000 B.E.R.D. a confirmat ca va finanta 20% din
costurile masurii (19,2 milioane euro). Conducerea B.E.R.D. va lua o decizie
definitiva in toamna anului 2000.
Restul sumei din acest fond, circa 5% din costurile masurii, va fi acoperit
din surse locale, adica de un imprumut din sursele proprii ale Consiliului
Judetean Constanta si ale RAJAC. In planurile de achizitii se va tine seama de
sursele diferite de finantare.
14. Conditii specifice referitoare la masura
Vezi art. 8 din memorandumul de finantare.
ANEXA 2
PLAN DE FINANTARE
(bazat pe angajamentele de la bugetul Uniunii Europene)
Titlul masurii: Reabilitarea retelei de canalizare si a facilitatilor de
epurare a apelor uzate in Constanta, Romania
Nr. ISPA: 2000/RO/16/P/PE/003
- euro -
______________________________________________________________________________
| | | | Cost eligibil
:
| Anul | Cost total | Cost
|_______________________________________:
| | | neeligibil | Total | ISPA
:
|____________|____________|____________|__________________|____________________:
| | | | | (%) | | (%)
:
| | 1 = 2+3 | 2 |3=5+7+8+9+10|4=3/1| 5 | 6=5/3
:
|____________|____________|____________|____________|_____|____________|_______:
| 2000 | 59.072.311 | - | 59.072.311 | 100 | 44.304.233 | 75
:
| 2001 | 16.907.495 | - | 16.907.495 | 100 | 12.680.621 | 75
:
| 2002 | 1.265.517 | - | 1.265.517 | 100 | 949.138 | 75
:
| 2003 | - | - | - | - | - | -
:
| 2004 | - | - | - | - | - | -
:
| 2005 | - | - | - | - | - | -
:
| 2006 | 19.311.330 | - | 19.311.330 | 100 | 14.483.498 | 75
:
|Neanualizate| - | - | - | - | - | -
:
|____________|____________|____________|____________|_____|____________|_______:
| TOTAL: | 96.556.653 | - | 96.556.653 | 100 | 72.417.490 | 75
:
|____________|____________|____________|____________|_____|____________|_______:
_________________________________________________________ __________________
: | Cost eligibil | |
|
: |____________________________________________| |
|
: Anul | Autoritatea nationala | | Imprumut
|
: |____________________________________________| | B.E.R.D.
|
: | Guvern | Autoritate| Autoritate| Altele*) | |
|
: | | regionala | locala | | |
|
:____________|________|___________|___________|___________|
|__________________|
: | | | | | | | (%)
|
: | 7 | 8 | 9 | 10 | | 11 |12=11/1|
:____________|________|___________|___________|___________|
|__________|_______|
: 2000 | - | - | 3.003.310 | 11.764.768| |11.764.768| 20
|
: 2001 | - | - | 859.598 | 3.367.276| | 3.367.276| 20
|
: 2002 | - | - | 64.340 | 252.039| | 252.039| 20
|
: 2003 | - | - | - | - | | - | -
|
: 2004 | - | - | - | - | | - | -
|
: 2005 | - | - | - | - | | - | -
|
: 2006 | - | - | 981.812 | 3.846.020| | 3.846.020| 20
|
:Neanualizate| - | - | - | - | | - | -
|
:____________|________|___________|___________|___________|
|__________|_______|
: TOTAL: | - | - | 4.909.060 | 19.230.103| |19.230.103| 20
|
:____________|________|___________|___________|___________|
|__________|_______|
*) Imprumut B.E.R.D.
ANEXA 3.1
PREVEDERI FINANCIARE
privind implementarea ISPA
SECTIUNEA I
Forme si rate de asistenta
(1) Asistenta Comunitatii prin ISPA poate fi sub forma de asistenta
nerambursabila directa, de asistenta rambursabila sau orice alta forma de
asistenta.
Asistenta rambursata catre autoritatea de management sau catre alta
autoritate publica va fi refolosita in acelasi scop.
(2) Rata asistentei din partea Comunitatii, acordata prin ISPA, poate fi de
pana la 75% din cheltuiala publica sau echivalenta, inclusiv cheltuielile
facute de organismele ale caror activitati se incadreaza intr-un cadru legal
sau administrativ care face ca acestea sa fie privite ca echivalente ale unor
organisme publice. Comisia poate propune cresterea acestei rate pana la 85%, in
special acolo unde considera ca o rata mai mare de 75% este necesara pentru
indeplinirea unor masuri esentiale pentru atingerea obiectivelor generale ale
ISPA.
Rata asistentei si suma maxima a asistentei financiare nerambursabile ISPA
vor fi specificate in memorandumul de finantare aferent masurii respective.
In cazul asistentei rambursabile sau in cazul in care exista un interes
special al Comunitatii, rata de asistenta trebuie redusa tinandu-se seama de:
a) disponibilitatea cofinantarii;
b) capacitatea masurii de a genera venituri; si
c) aplicarea corespunzatoare a principiului "poluatorul
plateste".
(3) Masurile care genereaza venituri in conformitate cu paragraful (2) b)
sunt cele care privesc:
a) infrastructura a carei folosinta implica taxe provenite de la
utilizatori;
b) investitii productive in sectorul de mediu.
Comisia a elaborat recomandari privind aplicarea principiului
"poluatorul plateste".
(4) Masurile privind studiile preliminare si asistenta tehnica pot fi
finantate in mod exceptional in proportie de 100% din costurile totale.
(5) Masurile acoperite de un memorandum de finantare vor fi implementate de
tara beneficiara in stransa colaborare cu Comisia, care isi va pastra responsabilitatea
pentru utilizarea fondurilor alocate.
SECTIUNEA a II-a
Angajamente
(1) Comisia implementeaza cheltuielile prin ISPA in conformitate cu
Reglementarea financiara aplicabila bugetului general al Comunitatii Europene,
pe baza memorandumului de finantare care va fi incheiat intre Comisie si tara
beneficiara.
Totusi angajamentele bugetare anuale referitoare la asistenta acordata
masurilor vor fi efectuate in unul dintre urmatoarele doua moduri:
a) Angajamentele pentru masurile finantate prin ISPA, care vor fi realizate
pe parcursul a 2 ani sau mai mult, trebuie, ca regula generala si sub rezerva
pct. b), sa fie efectuate in rate anuale.
Angajamentele pentru prima rata anuala vor fi facute de Comisie la semnarea
memorandumului de finantare referitor la masura.
Acest angajament nu va depasi totalul platii in avans, prevazuta la
paragraful (2) din sectiunea a III-a de mai jos, si al asistentei financiare
nerambursabile pentru cheltuielile estimate pentru primul an indicat in planul
de finantare.
Angajamentele pentru ratele anuale urmatoare trebuie sa se bazeze pe planul
de finantare initial sau revizuit al masurii. Acestea vor fi acordate, in
principiu, la inceputul fiecarui an financiar, dar nu mai tarziu de data de 1
aprilie a anului in discutie, cu conditia ca cheltuielile preconizate pentru
anul urmator sa le justifice si ca progresul lucrarilor sa demonstreze ca
proiectul avanseaza satisfacator catre finalizare si sub rezerva
disponibilitatii resurselor bugetare.
b) Pentru masurile cu o durata mai mica de 2 ani si pentru care asistenta
Comunitatii nu depaseste 20 milioane euro un prim angajament de pana la 80% din
totalul asistentei acordate poate fi facut cand Comisia semneaza memorandumul
de finantare referitor la masura.
Diferenta va fi angajata in conditiile in care progresul lucrarilor
demonstreaza ca proiectul inainteaza satisfacator catre finalizare si sub
rezerva disponibilitatii resurselor bugetare.
(2) Cu exceptia cazurilor deplin justificate, asistenta angajata pentru o
masura la care lucrarile fizice nu au inceput in intervalul de 2 ani de la data
semnarii de catre Comisie a memorandumului de finantare referitor la masura va
fi anulata.
In orice caz Comisia trebuie sa informeze in timp util tara beneficiara si
autoritatea desemnata atunci cand exista riscul unei anulari.
SECTIUNEA a III-a
Plati
(1) Platile pot lua forma fie a unui avans, fie a unor plati intermediare
sau a diferentei finale.
Platile intermediare si plata diferentei finale trebuie sa se refere la
cheltuieli certificate si platite, care trebuie sustinute de facturi primite
sau de documente contabile cu valoare probativa echivalenta.
(2) Platile in avans
Ca regula generala, un avans de pana la 20% din totalul asistentei acordate
prin ISPA, asa cum a fost initial decis, va fi platit autoritatii desemnate,
astfel cum este definita la paragraful (9).
Avansul este, ca regula generala, transferat in urmatoarele moduri:
- o prima transa de pana la jumatate din valoarea avansului este platita
cand tara beneficiara semneaza memorandumul de finantare;
- diferenta este platita dupa semnarea primului contract, in mod normal
primul contract de lucrari.
Abaterile de la aceasta regula generala trebuie aprobate printr-o decizie a
Comisiei in memorandumul de finantare referitor la masura.
Intregul avans sau parti din acesta trebuie returnate de autoritatea
desemnata, mentionata in paragraful (2), daca nici o cerere de plata nu a fost
transmisa Comisiei in termen de 12 luni de la data la care a fost platit
avansul. Valoarea avansului care trebuie returnat va fi stabilita de Comisie pe
baza cheltuielilor eligibile facute efectiv. Returnarea avansului nu duce la
anularea asistentei acordate de Comunitate.
(3) Platile intermediare
Platile intermediare sunt efectuate de Comisie catre autoritatea desemnata,
la cererea acesteia, daca masura progreseaza satisfacator catre finalizare, si
vor fi facute pentru a se rambursa cheltuielile efectuate si certificate, sub
rezerva urmatoarelor conditii:
- tara beneficiara a inaintat un raport care sa descrie progresul masurii
din punct de vedere al indicatorilor fizici si financiari si conformitatea
acesteia cu memorandumul de finantare, inclusiv, atunci cand este cazul, orice
conditii specifice referitoare la asistenta;
- s-au luat masuri in sensul indeplinirii observatiilor si recomandarilor
autoritatilor de inspectie nationale si/sau comunitare;
- au fost indicate masurile luate pentru corectarea oricaror probleme
tehnice, financiare si legale care au aparut;
- a fost analizata orice indepartare de la planul de finantare initial;
- au fost descrise etapele parcurse pentru publicitatea masurii.
Tara beneficiara va fi informata de Comisie daca nu a indeplinit una dintre
conditiile stipulate mai sus.
Va fi folosit modelul standard furnizat de Comisie pentru cererile de plata
si pentru rapoartele de progres fizic si financiar.
(4) Tarile beneficiare trebuie sa se asigure ca cererile de plata sunt
inaintate Comisiei, ca regula generala, de 3 ori pe an, pana la 1 martie, 1
iulie si 1 noiembrie cel mai tarziu.
(5) Suma totala a platilor efectuate conform paragrafelor (2) si (3) nu
trebuie sa depaseasca 80% din totalul asistentei acordate. Comisia poate mari
acest procent pana la 90% in cazuri justificate.
(6) Plata diferentei finale din asistenta acordata de Comunitate.
Plata diferentei finale din asistenta acordata de Comunitate, calculata pe
baza cheltuielilor certificate si intr-adevar efectuate, va fi facuta daca:
- masura a fost realizata in conformitate cu obiectivele sale;
- masura a indeplinit conditiile sale specifice, astfel cum sunt mentionate
in memorandumul de finantare;
- raportul final mentionat in sectiunea a V-a a fost inaintat Comisiei;
- autoritatea desemnata sau organismul mentionat in paragraful (2) a
inaintat Comisiei o cerere de plata, in termen de 6 luni de la data limita de
finalizare a lucrarii, pentru cheltuielile specificate in memorandumul de
finantare;
- tara beneficiara certifica Comisiei ca informatiile furnizate in cererea
de plata si in raport sunt corecte;
- tara beneficiara a transmis Comisiei declaratia mentionata in apendicele
B la anexa nr. III.4;
- toate masurile de informare si publicitate stabilite de Comisie,
prevazute in anexa nr. III.6, au fost implementate;
- cand managementul asistentei acordate pentru o masura este conferit
agentiilor de implementare din tarile beneficiare in sistem descentralizat,
tarile beneficiare furnizeaza Comisiei toate informatiile necesare pentru a
verifica daca regulile Comunitatii privind achizitiile publice au fost
indeplinite, in special cele care privesc publicarea anunturilor de licitatie
si transmiterea rapoartelor de evaluare a ofertelor si de adjudecare a
contractului, si daca au fost respectate toate conditiile specificate in
memorandumul de finantare.
(7) Daca raportul final mentionat mai sus nu este transmis Comisiei in
termen de 6 luni de la data de finalizare a lucrarilor si de efectuare a
platilor, astfel cum este specificata in memorandumul de finantare, partea de
asistenta care reprezinta diferenta finala pentru acea masura va fi anulata.
(8) Cererile pentru platile intermediare si pentru plata finala prezentate
de tara beneficiara sunt insotite de o declaratie a responsabilului national cu
autorizarea, care specifica numai platile legate de cheltuielile sustinute de
facturile primite sau de alte documente contabile cu valoare probativa si care
sunt conforme prevederilor care guverneaza eligibilitatea cheltuielilor pentru
proiectele finantate prin ISPA, astfel cum sunt specificate in anexa nr. III.2.
(9) Rata asistentei acordate de Comisie prin acest memorandum de finantare
va fi facuta catre o entitate centrala, Fondul National, desemnata de tara
beneficiara sa primeasca asemenea plati. Ca regula generala, platile trebuie
facute de Comisie intr-un singur cont bancar desemnat de tara beneficiara, nu
mai tarziu de doua luni de la primirea unei cereri valide si complete de plata.
Acest termen limita nu se aplica pentru plata avansului. Fondul National
trebuie sa transfere cat de repede posibil si in totalitate contributia ISPA
catre organismele responsabile cu implementarea.
(10) Fondul National, condus de responsabilul national cu autorizarea
(RNA), va avea intreaga responsabilitate pentru managementul fondurilor in
cadrul tarii beneficiare. RNA va fi, de asemenea, responsabil pentru returnarea
catre Comisie a oricaror fonduri platite in plus sau nejustificat.
Responsabilitatile responsabilului national cu autorizarea sunt stabilite
in memorandumul de intelegere incheiat intre Comisie si tarile beneficiare.
SECTIUNEA a IV-a
Folosirea euro
(1) Sumele cuprinse in aplicatiile pentru asistenta impreuna cu planul de
finantare relevant vor fi prezentate in euro.
(2) Sumele privind asistenta si planurile de finantare aprobate de Comisie
vor fi exprimate in euro.
(3) Declaratiile de cheltuieli care justifica cererile de plata
corespunzatoare trebuie exprimate in euro.
Rata de schimb care va fi folosita trebuie sa fie rata financiara contabila
a Comisiei, aplicabila pentru luna in care declaratia de cheltuieli a fost
inregistrata in documentele contabile ale autoritatilor responsabile cu managementul
financiar al proiectului. Rata lunara de schimb este fixata conform
prevederilor art. 1 (2) din Reglementarea Comisiei (EURATOM, ECSC, EC) nr.
3418/93 care stabileste regulile detaliate de implementare a unor prevederi ale
Reglementarii financiare din 21 decembrie 1977. Rata de schimb este rata din
penultima zi lucratoare a lunii precedente pentru care ratele sunt stabilite.
Comisia va informa autoritatile responsabile cu privire la aceasta rata*1).
(4) Platile asistentei financiare acordate de Comisie trebuie facute in
euro catre autoritatea desemnata de tara beneficiara in acest sens.
------------
*1) http://europa.eu.int/comm/dg19/infoeuro/fr/index.htm
SECTIUNEA a V-a
Raportul final
Autoritatea sau organismul responsabil cu implementarea masurii trebuie sa
transmita Comisiei un raport final in termen de cel mult 6 luni de la
finalizarea masurii. Raportul final va contine urmatoarele:
a) descrierea lucrarilor efectuate, insotita de indicatori fizici,
cuantificari ale cheltuielilor pe categorii de lucrari si masurile luate cu
privire la clauzele specifice continute in decizia de acordare a asistentei
financiare nerambursabile;
b) certificatul de conformitate a lucrarilor cu decizia de acordare a
asistentei financiare nerambursabile;
c) o prima evaluare a gradului de indeplinire a rezultatelor prevazute, mai
ales cu privire la:
- data efectiva de implementare a masurii;
- indicarea modului in care masura va fi administrata dupa finalizare;
- confirmarea, daca este necesar, a previziunilor financiare, in special a
celor legate de costurile de operare si veniturile asteptate;
- confirmarea previziunilor socioeconomice, in special a costurilor si
beneficiilor asteptate;
- indicarea actiunilor luate pentru a se asigura protectia mediului si
costurile acestora, inclusiv concordanta cu principiul "poluatorul
plateste";
- data la care masura finantata devine operationala;
d) informatii referitoare la actiunile de publicitate.
SECTIUNEA a VI-a
Amendamente la memorandumul de finantare
(1) Daca cheltuiala publica sau echivalenta intr-adevar efectuata difera de
cheltuiala planificata initial, asistenta acordata de Comunitate va fi
modificata luandu-se in calcul aceasta, dar nu trebuie sa depaseasca suma
maxima stabilita in memorandumul de finantare.
O schimbare a ratei asistentei Comunitatii fata de rata acordata initial
sau fata de asistenta financiara nerambursabila maxima va necesita o modificare
a memorandumului de finantare conform procedurilor descrise in paragraful (3).
(2) Daca atunci cand planul de finantare a unui proiect este amendat
angajamentele si/sau platile Comunitatii depasesc deja sumele mentionate in
planul de finantare amendat, Comisia va opera ajustarile necesare, tinand seama
de suma supraangajata sau supraplatita, cand autorizeaza prima operatiune
financiara (angajare sau plata) dupa acel amendament.
(3) Orice amendament la memorandumul de finantare se va face in
conformitate cu urmatoarele proceduri:
a) amendamentele care impun o modificare substantiala a obiectivelor sau a
caracteristicilor proiectului ori o schimbare substantiala in planul de
finantare sau in programul cheltuielilor trebuie facute printr-un memorandum de
finantare, ca raspuns la solicitarea tarii beneficiare sau la initiativa
Comisiei dupa consultarea cu tara beneficiara. Definitia modificarii
"substantiale" este data in prevederile referitoare la eligibilitatea
cheltuielilor;
b) in cazul altor amendamente tara beneficiara va trimite Comisiei o
propunere in acest sens. Comisia va face observatiile necesare sau isi va
transmite acordul in termen de cel mult 20 de zile lucratoare de la primirea
propunerii. Amendamentul va fi adoptat dupa ce Comisia si-a dat acordul.
Comitetul de management ISPA va fi informat despre aceste amendamente;
c) nici o modificare in cheltuiala anuala mai mica de 25% din totalul
cheltuielilor planificate pentru proiect nu va fi considerata o modificare
substantiala a planului de finantare si a programului de cheltuieli.
SECTIUNEA a VII-a
Controlul financiar
(1) Un audit financiar corespunzator, intern si extern, va fi indeplinit,
in conformitate cu standardele de audit internationale acceptate, de catre
autoritatile nationale competente de control financiar, care trebuie sa fie
independente pentru a-si putea desfasura functia. In fiecare an un plan de
audit si un rezumat al concluziilor auditului efectuat trebuie transmise
Comisiei. Rapoartele de audit vor fi puse la dispozitie Comisiei.
(2) Fara a prejudicia verificarile efectuate de tarile beneficiare,
serviciile Comisiei si Curtea Auditorilor pot, prin propriul lor personal sau
prin reprezentanti autorizati corespunzator, sa efectueze pe teren audituri
tehnice si financiare, inclusiv verificari prin sondaj si audituri finale.
(3) Tara beneficiara trebuie sa se asigure ca atunci cand personalul
Comisiei sau reprezentantii ei corespunzator autorizati si/sau Curtea
Auditorilor efectueaza verificari, aceste persoane au dreptul sa inspecteze pe
loc toate documentatiile relevante si care au legatura cu elementele finantate
prin memorandumul de finantare. Tarile beneficiare trebuie sa sprijine
serviciile Comisiei si Curtea Auditorilor sa isi efectueze auditurile
referitoare la utilizarea fondurilor acordate prin ISPA.
(4) Implementarea detaliata a prevederilor principiilor controlului
financiar, impreuna cu intelegerile privind cooperarea si coordonarea
programarii si metodologiei controlului dintre Comisie si tarile beneficiare
sunt specificate in anexa nr. III.4.
SECTIUNEA a VIII-a
Recuperarea platilor necuvenite
(1) Daca implementarea unei masuri nu justifica fie o parte, fie toata
asistenta alocata, Comisia va conduce o examinare completa a cazului, in
special cerand tarii beneficiare sa isi faca cunoscute observatiile intr-un
interval specificat de timp si sa corecteze orice neregula.
(2) Ca urmare a examinarii mentionate la paragraful (1) Comisia poate
reduce, suspenda sau anula asistenta referitoare la masura in cauza, daca
examinarea dezvaluie nereguli, o combinare necorespunzatoare a fondurilor sau
neindeplinirea uneia dintre conditiile specificate in memorandumul de finantare
si in special orice modificare semnificativa care afecteaza natura sau
conditiile de implementare a masurii si pentru care acordul Comisiei nu a fost
cerut. Orice reducere sau anulare a asistentei implica recuperarea sumelor
platite.
(3) Cand Comisia considera ca o neregularitate nu a fost corectata sau ca o
parte ori intreaga operatiune nu justifica fie numai o parte, fie intreaga
asistenta acordata acesteia, Comisia trebuie sa examineze corespunzator cazul
si sa solicite tarii beneficiare sa isi inainteze observatiile intr-o perioada
specificata. Dupa examinare, daca tara beneficiara nu a luat masurile corective
necesare, Comisia poate:
a) sa reduca sau sa anuleze orice avans;
b) sa anuleze o parte sau intreaga asistenta acordata masurii.
Comisia va hotari masura corectoare tinand seama de natura neregulii si de
existenta oricaror deficiente in sistemele de management si control.
(4) Orice suma platita gresit trebuie returnata Comisiei de autoritatea
definita in paragraful (9) din sectiunea a III-a. Daca aceasta autoritate nu
returneaza suma datorata Comisiei, tara beneficiara trebuie sa ramburseze
aceasta suma Comisiei. Dobanda aplicata conturilor pentru intarzierile de plata
trebuie aplicata sumelor nereturnate in conformitate cu regulile specificate in
Reglementarea financiara care guverneaza bugetul Comunitatii.
SECTIUNEA a IX-a
Managementul
(1) Comisia trebuie sa ceara tarilor beneficiare:
a) sa stabileasca incepand cu data de 1 ianuarie 2000, dar in orice caz nu
mai tarziu de 1 ianuarie 2002, sistemele de management si control care asigura:
- implementarea corespunzatoare a asistentei acordate prin acest memorandum
de finantare, in conformitate cu principiile unui management financiar solid;
- separarea functiilor de management si control;
- ca declaratiile de cheltuieli prezentate Comisiei sunt corecte si provin
dintr-un sistem contabil bazat pe documente justificative care sunt disponibile
pentru verificare;
b) sa verifice regulat ca masurile finantate de Comunitate au fost corect
realizate;
c) sa previna neregulile si sa ia masuri impotriva acestora;
d) sa recupereze orice sume pierdute ca rezultat al neregulilor sau
neglijentei.
(2) Sistemele de management si control ale tarilor beneficiare trebuie sa
furnizeze un sistem corespunzator de audituri, astfel cum este definit in apendicele
A la anexa nr. III.4, pentru a permite in special:
- regularizarea inchiderii conturilor sintetice ale Comisiei cu
inregistrarile contabile si cu documentele justificative de la diferitele
niveluri administrative;
- verificarea transferurilor fondurilor comunitare disponibile si ale altor
fonduri;
- examinarea planurilor tehnice si de finantare ale proiectului, a
rapoartelor de progres, procedurilor de licitatie si contractare la diferite
niveluri administrative.
SECTIUNEA a X-a
Monitorizarea
Tarile beneficiare si Comisia vor asigura implementarea si monitorizarea in
conformitate cu urmatoarele prevederi:
(1) Infiintarea comitetelor de monitorizare trebuie sa aiba loc in urma
unei intelegeri intre tarile beneficiare implicate si Comisie. Autoritatile si
organismele desemnate de tara beneficiara, Comisie si, unde este cazul, de
B.E.I. si/sau alte institutii cofinantatoare vor fi reprezentate in aceste
comitete. Vor fi de asemenea reprezentate in asemenea comitete si autoritatile
regionale sau locale si societatile private, in cazul in care acestea au
competenta necesara pentru executarea unui proiect si daca sunt direct
implicate in acest proiect.
(2) Monitorizarea va fi facuta pe baza unor proceduri de raportare convenite
in comun, de verificare prin sondaj si, daca este necesar, prin infiintarea
unor comitete ad-hoc. Indicatorii se vor referi la caracterul specific al
proiectului si la obiectivele acestuia. Acestia vor fi stabiliti astfel incat
sa arate stadiul atins in executarea masurii in relatie cu planul si cu
obiectivele propuse initial si progresul realizat in domeniul managementului si
in alte probleme legate de acesta.
(3) a) Pentru fiecare masura coordonatorul national ISPA trebuie sa
inainteze Comisiei rapoarte de progres in ultimele 3 luni pana la sfarsitul
fiecarui an intreg de implementare.
b) Pentru intalnirile comitetelor de monitorizare coordonatorul national
ISPA trebuie sa inainteze rapoarte de progres conform modelului standard
furnizat de Comisie. Raportul trebuie sa intre in posesia Comisiei cu 15 zile
lucratoare inaintea intalnirii programate.
(4) Pe baza rezultatelor monitorizarii si tinand seama de observatiile
comitetului de monitorizare, Comisia va ajusta sumele si conditiile de acordare
a asistentei aprobate initial, precum si planul de finantare prevazut, daca
este necesar, la propunerea tarilor beneficiare.
Comisia va intocmi aranjamentele corespunzatoare pentru aceste modificari,
in functie de natura si de importanta lor.
SECTIUNEA a XI-a
Transparenta in adjudecarea contractelor
(1) Procedura care trebuie urmata pentru acordarea contractelor de lucrari,
achizitii sau servicii va respecta principiile-cheie stabilite in titlul IX din
Reglementarea financiara aplicabila bugetului general al Uniunii Europene.
(2) a) Participarea la procedurile de licitatie trebuie sa fie deschisa si
pe baze egale pentru toate persoanele fizice sau juridice pentru care este
aplicabil tratatul si tuturor persoanelor fizice sau juridice din tarile
beneficiare ISPA.
Prin urmare, se va cere ofertantilor sa isi declare nationalitatea si sa
prezinte in sprijinul acesteia probe normal acceptate de propria legislatie.
b) In cazurile justificate corespunzator, cum ar fi cofinantarea de la
institutii financiare internationale, si dupa o examinare facuta din timp de
Comitetul de management ISPA, Comisia poate permite nationalilor unor terte
tari sa participe la licitatia pentru contracte.
(3) a) Tarile beneficiare vor lua toate masurile necesare pentru a asigura
o participare cat mai mare. Pentru aceasta si cand valoarea contractelor o
cere, ele trebuie sa asigure publicarea in avans a invitatiei de participare la
licitatie in Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene si in "Monitorul
Oficial" din tarile beneficiare.
b) Se vor elimina, de asemenea, orice practici discriminatorii si
specificatii tehnice care pot sa limiteze participarea pe baze egale a tuturor
persoanelor fizice sau juridice din tarile membre sau din tarile beneficiare.
c) In plus informatia trebuie lansata pe Internet intr-o forma
transparenta.
(4) Procedurile detaliate privind licitatiile si contractele sunt stabilite
in Sistemul descentralizat de implementare (DIS), manual infiintat pentru
programul PHARE.
SECTIUNEA a XII-a
Transparenta in contabilitate si in rapoartele proiectelor
Tara beneficiara trebuie sa se asigure ca pentru masura la care se refera
memorandumul de finantare toate organismele publice sau private implicate in
managementul si in implementarea operatiunilor au fie un sistem separat de
contabilitate, fie o codificare contabila adecvata a tuturor tranzactiilor
implicate, ceea ce va facilita verificarea de catre Comisie si de catre
autoritatile nationale de control a cheltuielilor efectuate. De asemenea,
trebuie sa se asigure ca toate cheltuielile sunt corect atribuite proiectului
in cauza.
Autoritatile responsabile vor asigura accesul la toate documentele
justificative cu privire la cheltuielile pentru fiecare proiect pe o perioada
de 5 ani dupa efectuarea ultimei plati pentru proiectul respectiv.
SECTIUNEA a XIII-a
Evaluarea ex-post
Prin evaluarea ex-post se vor analiza atat utilizarea resurselor, cat si
randamentul si eficienta asistentei si a impactului sau, precum si factorii ce
contribuie la succesul sau esecul implementarii masurilor, realizarilor si
rezultatelor.
Dupa finalizarea masurilor Comisia si tarile beneficiare vor evalua modul
in care acestea au fost indeplinite, inclusiv randamentul si eficienta
utilizarii resurselor. Evaluarea va cuprinde si impactul real al implementarii
lor pentru a se stabili daca obiectivele initiale au fost atinse. Printre
altele, aceasta evaluare se va referi si la contributia masurilor la
implementarea politicilor Comunitatii in domeniul mediului sau contributia
acestora la politicile privind reteaua transeuropeana extinsa si transportul in
comun. De asemenea, ele vor evalua si impactul masurilor asupra mediului.
ANEXA 3.2
PREVEDERI
privind eligibilitatea cheltuielilor pentru masurile finantate prin ISPA
SECTIUNEA I
Domeniul cheltuielilor
ISPA acorda asistenta pentru urmatoarele masuri:
1. proiecte de mediu care dau posibilitatea tarilor beneficiare sa se
alinieze la cerintele legilor Comunitatii privind protectia mediului si la
obiectivele Parteneriatului de Aderare;
2. proiectele de infrastructura in transport, care promoveaza o mobilitate
sustinuta, si, in particular, cele care constituie proiecte de interes comun in
baza criteriilor Deciziei C.E. nr. 1692/96*2) si acelea care permit tarilor
beneficiare sa se conformeze obiectivelor Parteneriatului de Aderare; acesta
include interconectarea si interoperabilitatea retelelor nationale la retelele
transeuropene si accesul la aceste retele;
3. studii preliminare, evaluari si masuri de asistenta tehnica, inclusiv
actiunile de informare si publicitate legate de proiectele eligibile. Acestea
includ asistenta tehnica si administrativa in beneficiul mutual al Comisiei si
al tarilor beneficiare, care nu sunt in mod normal in sarcina administratiei
publice nationale, acoperind identificarea, pregatirea, managementul,
monitorizarea, auditul si supervizarea proiectelor.
Regulile specificate in sectiunile II - XII de mai jos, referitoare la
proiectele mentionate la pct. 1 si 2 de mai sus, sunt totusi aplicate prin
analogie si deciziilor pentru proiectele mentionate la pct. 3.
------------
*2) Decizia C.E. nr. 1692/96 a Parlamentului European si a Consiliului din
23 iulie 1996 privind directivele Comunitatii pentru dezvoltarea retelei de
transport transeuropean.
SECTIUNEA a II-a
Definitii si concepte de baza
1. Conceptul de proiect, etape ale proiectului si grupurile de proiecte
In scopul prevazut de acest document, se vor aplica urmatoarele definitii:
a) un proiect reprezinta o serie de lucrari indivizibile economic in scopul
atingerii unei functii tehnice precise si cu un scop clar identificat;
b) o etapa independenta tehnic si financiar reprezinta o etapa care poate
fi identificata ca operationala in intregul sau.
O etapa poate acoperi, de asemenea, studiile preliminare, de fezabilitate
sau tehnice necesare pentru indeplinirea unui proiect;
c) pot fi grupate proiectele care indeplinesc urmatoarele conditii:
- trebuie sa fie localizate pe acelasi curs de apa sau in aceeasi arie de
captare ori sa fie situate de-a lungul aceluiasi coridor de transport;
- trebuie cuprinse in acelasi plan global privind cursul de apa sau aria de
captare ori coridorul, in scopuri bine identificate;
- trebuie supervizate de un organism responsabil cu coordonarea si
monitorizarea grupului de proiecte, in cazurile in care proiectele sunt
derulate de autoritati competente diferite.
2. Organismul responsabil cu implementarea
a) Pentru proiectele finantate prin ISPA organismul responsabil cu
implementarea este organismul responsabil cu licitatiile si contractarile.
Acest organism este specificat in pct. 3 din anexa nr. I la memorandumul de
finantare.
Ca o consecinta, orice schimbare a organismului responsabil cu
implementarea unui proiect trebuie sa fie aprobata de Comisie printr-un
memorandum de finantare.
b) In mod normal prin acest organism se intelege beneficiarul final al
asistentei acordate prin ISPA. Numai acest organism efectueaza cheltuieli
eligibile.
c) Totusi acest organism poate delega implementarea altui organism care
poate, de asemenea, sa efectueze cheltuieli eligibile. In asemenea cazuri
Comisia trebuie informata despre tipul delegarilor propuse si trebuie sa
primeasca o copie de pe documentele relevante.
3. Conceptul de administratie publica
Administratia publica poate cuprinde urmatoarele trei niveluri de
guvernamant:
- organisme de guvernamant centrale (nivel national);
- organisme de guvernamant regionale;
- organisme de guvernamant locale.
In plus, acest concept poate include si organismele a caror activitate
poate intra intr-un cadru legal sau administrativ in virtutea faptului ca sunt
privite ca echivalent al unor organisme publice.
4. Implementarea si perioada de implementare a unui proiect
a) Implementarea unui proiect cuprinde toate etapele de la planificarea
preliminara (incluzand studiul variantelor) pana la finalizarea proiectului
aprobat si pana la masurile de publicitate pentru un proiect finantat.
b) Memorandumul de finantare se poate aplica uneia sau mai multor etape
mentionate mai sus.
c) Perioada de implementare a proiectului reprezinta, ca regula generala,
perioada necesara pentru finalizarea etapelor sus-mentionate pana in momentul
in care proiectul devine complet operational si obiectivul fizic descris in
memorandumul de finantare a fost finalizat/definitivat.
5. Evidenta documentelor si transparenta
Orice cheltuiala declarata Comisiei trebuie sa se bazeze pe intelegeri
legale obligatorii si/sau pe documente. Este imperativa existenta unei evidente
documentare corespunzatoare.
In scopul maximizarii transparentei si pentru a permite controlul Comisiei
si/sau al autoritatii nationale competente de control financiar asupra
cheltuielilor, fiecare tara beneficiara trebuie sa se asigure ca orice organism
implicat in managementul si implementarea proiectelor a stabilit o evidenta
contabila separata referitoare la proiectul descris in memorandumul de
finantare.
6. Cheltuieli
Cheltuielile trebuie raportate la platile certificate si facute efectiv de
organismul responsabil cu implementarea, sustinute de facturi platite sau de
documente contabile cu valoare probativa echivalenta.
Documentul contabil cu valoare probativa echivalenta reprezinta orice
document transmis de autoritatea definita la pct. 2 din aceasta sectiune pentru
a demonstra ca intrarile contabile ofera o imagine adevarata si corecta a
tranzactiilor reale implicate, in concordanta cu practicile contabile standard.
Este necesara o aprobare prealabila a Comisiei atunci cand se folosesc
documente contabile cu valoare probativa echivalenta.
SECTIUNEA a III-a
Principalele categorii de cheltuieli eligibile
Ca regula generala, cheltuielile legate de:
- studiile de fezabilitate;
- planificare si proiectare, inclusiv studiul privind impactul asupra
mediului;
- pregatirea terenului;
- constructii;
- utilaje si instalatii implicate permanent in proiect;
- testare si instruire;
- managementul proiectului;
- masurile compensatorii si de reducere a impactului asupra mediului;
- alte tipuri de cheltuieli specificate in memorandumul de finantare;
- masurile luate ca urmare a prevederilor anexei nr. III.6 privind
informarea si publicitatea
sunt subiecte eligibile pentru competentele prezentate mai jos.
SECTIUNEA a IV-a
Studii de fezabilitate, planificarea si proiectarea proiectului
1. Cheltuieli legate de studiile de fezabilitate, planificarea si
proiectarea proiectelor
a) Cheltuielile legate de studiile de fezabilitate, planificare, incluzand
studiile privind impactul asupra mediului, expertize legate de proiect si
proiectarea proiectelor sunt, ca regula generala, eligibile, cu conditia ca
aceste cheltuieli sa fie direct legate de unul sau mai multe proiecte si sa fie
aprobate in mod special printr-un memorandum de finantare.
b) In cazurile in care mai multe proiecte se deruleaza prin acelasi
contract sau cand organismul responsabil cu implementarea exercita functiile de
mai sus pe cont propriu, acestea trebuie contabilizate printr-un sistem
contabil separat si transparent al proiectului, bazat pe documente contabile
sau pe documente cu valori probative echivalente (de exemplu, cu ajutorul
sistemului de alocare a timpului).
2. Implicarea administratiei publice
In cazurile in care functionarii din administratia publica sunt implicati
in activitatile mentionate la pct. 1 a) din aceasta sectiune, cheltuielile pot
fi acceptate ca eligibile de catre Comisie in cazuri clar justificate si in
concordanta cu urmatoarele criterii:
- functionarul a renuntat temporar la statutul sau de functionar in
administratia publica;
- cheltuielile trebuie sa aiba la baza un contract privind unul sau mai
multe proiecte specificate; in cazul in care un contract se refera la mai multe
proiecte costurile trebuie sa fie alocate intr-un mod transparent (de exemplu,
cu ajutorul programarilor in timp);
- cheltuielile trebuie sa fie direct legate de unul sau de mai multe
proiecte individuale avute in vedere;
- contractul trebuie sa fie limitat in timp si nu trebuie sa depaseasca
data limita stabilita pentru finalizarea proiectului;
- sarcinile care trebuie indeplinite pentru acel contract nu trebuie sa
acopere atributii administrative generale, cum sunt cele specificate la pct. 1
din sectiunea a VIII-a;
- dispozitiile nu trebuie sa fie folosite pentru a ocoli procedurile de
achizitii publice ale Comunitatii.
SECTIUNEA a V-a
Pregatirea terenului si constructiile
a) In cazurile in care organismul responsabil cu implementarea executa
pregatirea terenului si lucrarile de constructie sau parti din acestea pe cont
propriu, costurile trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat si
transparent al proiectului, bazat pe documente contabile sau pe documente cu
valoare probativa echivalenta.
In cazul in care sunt implicati functionari ai administratiei publice se
aplica prevederile specificate la pct. 2 din sectiunea a IV-a.
b) Costurile eligibile trebuie sa includa doar costurile reale aparute dupa
datele specificate la pct. 1 din sectiunea a X-a si legate direct de proiect.
Costurile eligibile pot include toate sau numai unele dintre urmatoarele
categorii:
- costuri privind munca (salarii brute si nete);
- cheltuieli pentru utilizarea durabila a echipamentelor pe perioada
constructiilor;
- costuri de productie folosite pentru implementarea proiectului;
- costuri de functionare si alte categorii de cheltuieli, daca sunt in mod
specific justificate; acestea trebuie alocate in mod echitabil, in concordanta
cu standardele contabile general recunoscute;
- cheltuielile de functionare impuse nu sunt eligibile in cazul in care
organismul mentionat la pct. a) de mai sus este inclus in administratia
publica.
c) Ca regula generala, costurile trebuie sa fie evaluate la pretul pietei.
SECTIUNEA a VI-a
Achizitii, inchirieri de echipamente si active necorporale (licente,
software etc.)
1. Echipamentul durabil care este parte a cheltuielilor de capital din
cadrul proiectului
a) Cheltuielile privind achizitiile sau productia de utilaje si echipamente
care vor fi permanent instalate si fixate in proiect sunt eligibile daca sunt
cuprinse in inventarul echipamentului durabil de catre organismul specificat la
pct. 2 din sectiunea a II-a si sunt considerate ca fiind cheltuieli de capital,
in concordanta cu conventiile standard de contabilitate.
b) Fara a prejudicia prevederile pct. 3 din sectiunea a IX-a, inchirierea
acestor echipamente este considerata ca parte a costurilor de operare si este
neeligibila.
2. Achizitiile de active necorporale
Achizitiile si utilizarea activelor necorporale, ca de exemplu patentele,
sunt eligibile daca sunt necesare pentru implementarea proiectului.
3. Echipamente utilizate pentru implementarea proiectului
a) In cazul in care organismul responsabil cu implementarea executa
pregatirea terenului si lucrarile de constructie sau o parte din acestea pe
cont propriu, cheltuielile privind achizitiile sau productia echipamentelor
care sunt angajate pe perioada fazei de implementare a proiectului nu sunt
eligibile.
b) Echipamentele durabile, care sunt in mod expres achizitionate sau
produse pentru implementarea proiectului, pot fi considerate eligibile daca
acestea sunt fara valoare economica ori sunt distruse dupa folosinta si daca
sunt specificate in memorandumul de finantare.
4. Echipamentele durabile utilizate de administratia publica
a) Cheltuielile privind achizitia sau inchirierea de echipamente durabile
utilizate de administratia publica nu sunt eligibile.
b) Fara a prejudicia prevederile pct. 2 sau 3 din sectiunea a VIII-a,
cheltuielile privind echipamentul sau cele necesare pentru inchirierea
acestuia, utilizat de administratia publica ca urmare a sarcinilor privind
monitorizarea si supervizarea, pot fi eligibile numai cu acordul Comisiei.
SECTIUNEA a VII-a
Achizitionarea terenului si taxa pe valoarea adaugata
Cheltuielile cu achizitionarea terenului si taxa pe valoarea adaugata
(T.V.A.) nu sunt eligibile.
SECTIUNEA a VIII-a
Cheltuieli administrative
1. Principii generale
Ca regula generala, cheltuielile administratiei publice, inclusiv salariile
functionarilor de la nivel national, regional si local, nu sunt eligibile
pentru asistenta (inclusiv asistenta tehnica), cu exceptia cheltuielilor clar
fundamentate provenite din obligatiile ce revin pentru realizarea controalelor
financiare, monitorizarea financiara si fizica, evaluarea si prevenirea
neregulilor si a cheltuielilor care intra sub incidenta obligatiilor de
recuperare a sumelor pierdute.
Cu exceptia Fondului National, costurile care includ salariile legate de
angajarea temporara, la initiativa Comisiei, a personalului temporar, fie
functionari publici, fie proveniti din sectorul privat, pentru lucrari privind
managementul, urmarirea, evaluarea si controlul sunt eligibile prin masuri de
asistenta tehnica, astfel cum sunt definite la pct. 3 din sectiunea I.
Echipamentul pentru monitorizare poate fi eligibil daca acest lucru este
permis in mod specific printr-o masura de asistenta tehnica mentionata in
memorandumul de finantare.
2. Comitetul de organizare si monitorizare
a) Fara a prejudicia prevederile pct. 1 de mai sus, cheltuielile aparute in
organizarea procesului de monitorizare sunt eligibile prin prezentarea unor
documente justificative.
b) Ca regula generala, costurile permise includ una sau mai multe dintre
urmatoarele categorii:
- servicii de traducere;
- inchirierea de sali de conferinta si aranjamentele auxiliare;
- inchirierea de echipamente audio-video si alte echipamente electronice
necesare;
- procurarea documentatiei si a facilitatilor aferente;
- taxe pentru participarea expertilor;
- cheltuieli pentru calatorii.
c) Salariile si alocatiile pentru functionarii din administratia publica,
intervenite in acest context, nu sunt eligibile.
3. Intalniri la cererea Comisiei
Regulile prevazute la pct. 2 de mai sus pot fi aplicate prin analogie la
organizarea de intalniri ad-hoc la cererea Comisiei.
SECTIUNEA a IX-a
Alte tipuri de cheltuieli
1. Managementul si supervizarea proiectului
Cheltuielile referitoare la managementul si supervizarea proiectului sunt,
ca regula generala, eligibile. Sunt aplicate prevederile specificate la pct. 1
si 2 din sectiunea a IV-a.
2. Costuri financiare
Nici un tip de costuri financiare legate de realizarea proiectului nu este
eligibil; acestea privesc in particular dobanzile pentru finantarea
intermediara, comisioane bancare, comisioane de garantie etc.
Garantiile bancare legate de imprumuturile bancare folosite pentru
finantarea proiectului pot fi eligibile cu acordul Comisiei.
3. Tehnici financiare care nu implica un transfer imediat al activelor
proprii
Fara a prejudicia prevederile pct. 2, tehnicile financiare care nu necesita
implicarea imediata a transferului activelor proprii pot fi considerate
eligibile daca sunt justificate si aprobate in memorandumul de finantare.
Tarile beneficiare trebuie sa demonstreze printr-o analiza a riscurilor ca
tehnicile folosite sunt mai avantajoase din punct de vedere economic decat
achizitionarea directa a unor bunuri.
4. Cheltuieli de operare, costuri curente ale proiectelor finantate
a) Nici un tip de costuri de operare aparute dupa finalizarea proiectului
nu este eligibil.
b) Ca exceptie de la prevederile pct. a) de mai sus, cheltuielile pentru
pregatirea personalului pentru operare si testarea proiectului si a
echipamentelor pot fi luate in considerare ca fiind cheltuieli eligibile pentru
o anumita perioada definita in memorandumul de finantare.
c) Principiile definite la pct. a) si b) de mai sus sunt valabile, de
asemenea, pentru o componenta individuala completa a unui proiect sau a unui
grup de proiecte, chiar si in cazul in care intregul proiect nu a fost inca
finalizat.
5. Masuri de publicitate si informare
Cheltuielile pentru masurile luate in conformitate cu prevederile anexei
nr. III.6 privind informarea si publicitatea sunt eligibile.
SECTIUNEA a X-a
Perioada de eligibilitate
1. Limita initiala de timp privind eligibilitatea
Limita initiala de timp privind eligibilitatea este evaluata diferentiat,
in conformitate cu urmatoarele situatii:
a) Cand selectia proiectului, licitatia si contractarea de catre tarile
beneficiare fac obiectul aprobarii ex-ante a Comisiei*3), cheltuielile sunt
eligibile pentru asistenta de la data la care memorandumul de finantare a
proiectului este semnat de Comisie.
In caz exceptional, cand finantarea proiectului este realizata printr-o
combinatie fie de la B.E.I., fie de la alta institutie finantatoare si
asistenta financiara nerambursabila ISPA, cheltuielile sunt eligibile pentru
asistenta de la data incheierii acordului cu B.E.I. sau cu alta institutie
finantatoare pentru fiecare proiect. Ca regula generala, aceasta data nu
trebuie sa fie mai devreme de 6 luni de la data mentionata la primul
subparagraf. Sunt necesare in mod obligatoriu urmatoarele conditii:
- lucrarile si contractele pentru care se aplica prevederile trebuie sa fie
identificate in memorandumul de finantare;
- B.E.I. sau alta institutie finantatoare certifica respectarea
prevederilor art. 108 (2), 109 (2) si (3), 114 (1), 115, 117 si 118 din
Reglementarea financiara aplicabila bugetului general al Comisiei Europene.
In cazurile de mai sus, ca regula generala, Comisia dispune aplicarea, dupa
examinarea de catre Comitetul de management ISPA, a prevederilor art. 114 (2)
din Reglementarea financiara aplicabila bugetului general al Comisiei Europene.
b) Dupa decizia Comisiei de a acorda sprijin agentiilor de implementare ale
tarilor candidate pe baze descentralizate*4) cheltuielile sunt eligibile pentru
asistenta de la data la care cererea ajunge la Comisie (serviciul ISPA), cu
conditia ca cererea sa poata fi considerata completa. Platile facute inainte de
data specificata la pct. a) si b) de mai sus sunt neeligibile.
2. Modificari ale proiectelor
a) Orice modificare a unui proiect aprobat, care este egala sau mai mare de
5 milioane euro ori de 20% din costul total al acestuia, oricare ar fi mai mic,
trebuie considerata o modificare substantiala a proiectului. Modificarile
majore ale obiectelor fizice ale proiectelor care schimba natura acestuia sunt,
de asemenea, tratate ca fiind "substantiale".
Regulile stabilite la paragraful 1 se aplica si pentru eligibilitatea
cheltuielilor privind modificarile de mai sus.
b) Pentru orice alta modificare a proiectului cheltuielile privind noi
elemente fizice suplimentare sau extinse sunt eligibile din momentul in care
cererea de modificare este primita de Comisie (serviciul ISPA).
c) Cererea pentru modificari si informatiile relevante anexate la aceasta
pot fi prezentate Comitetului de monitorizare. Inregistrarea cererii si a
materialelor depuse trebuie sa fie facuta in minuta intalnirii.
3. Timpul limita final privind eligibilitatea
a) Data finala a eligibilitatii este specificata, ca regula generala, in
art. 4 paragraful (3) din memorandumul de finantare.
b) Data finala depinde de platile facute de organismul responsabil cu
implementarea.
c) Data finala a eligibilitatii este prevazuta in memorandumul de finantare
respectiv. Dupa ce aceasta data a expirat beneficiarul dispune de o perioada de
6 luni pentru a supune Comisiei cererea de plata finala impreuna cu raportul
final si o notificare, astfel cum este prevazut in paragraful (6) din sectiunea
a III-a din anexa nr. III.1 si in apendicele B la anexa nr. III.4 la
memorandumul de finantare.
d) Comisia nu poate extinde aceasta perioada de 6 luni.
------------
*3) Vezi art. 12(1) din Reglementarea Consiliului (C.E.) nr. 1.266/99 din
21 iunie 1999.
*4) Vezi art. 12(2) din Reglementarea Consiliului (C.E.) nr. 1.266/99 din
21 iunie 1999.
SECTIUNEA a XI-a
Cererile de plata
Cererile de plata prezentate Comisiei de tarile beneficiare au la baza
facturile deja platite, astfel cum sunt definite la pct. 6 din sectiunea a
II-a.
In cazul lucrarilor angajate de un concesionar sau de un organism
echivalent autoritatea guvernamentala responsabila trebuie sa certifice
corectitudinea cheltuielilor. Cererile de plata trebuie sa fie inregistrate si
certificate de responsabilul national cu autorizarea. Cererile sunt apoi
inaintate Comisiei prin intermediul Delegatiei Comisiei.
SECTIUNEA a XII-a
Alte elemente specificate in detaliu
(1) Orice intrebari aparute care nu sunt explicit specificate in
principiile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor in cadrul proiectelor
finantate prin ISPA trebuie discutate cu Comisia. Comisia se va stradui sa
raspunda intrebarilor in mod deschis, in spiritul inscris in aceste principii
si cu referire la principiile stabilite pentru fondurile de coeziune.
(2) In cazul conflictelor dintre aceste principii si regulile nationale de
eligibilitate principiile prezentate mai sus trebuie sa primeze.
ANEXA 3.3a)
Model de cerere de plata pentru raportarea progresului financiar si fizic
INSTRUMENTUL PENTRU POLITICI STRUCTURALE DE PREADERARE - ISPA
CERERE DE PLATA
A. Tipul platii
______________________________________________________________________________
| Plati peste 80% Plati intermediare
|
| Plati ale balantei finale
|
|______________________________________________________________________________|
B. Fondul National/Identificarea contului
______________________________________________________________________________
| Numele:
|
| Adresa: |
| Persoana de contact:
|
| Telefon: Fax:
|
| E-mail: |
| Denumirea bancii:
|
| Sediul bancii:
|
| Codul postal: Oras: |
| Numarul contului: Codul scurt:
|
|______________________________________________________________________________|
C. Masuri
______________________________________________________________________________
| Titlul masurii:
|
| Codul masurii ISPA: Codul national de referinta:
|
| Numarul memorandumului de finantare curent: |
| Data:
|
|______________________________________________________________________________|
D. Autoritatea responsabila cu implementarea
______________________________________________________________________________
| Denumirea:
|
| Sediul:
|
| Cod postal: Oras:
|
| Persoana de contact:
|
| Telefon:
|
| E-mail: |
|______________________________________________________________________________|
E. Cheltuieli intervenite si plati ISPA
______________________________________________________________________________
| a) Cheltuieli eligibile confirmate la data:
|
| b) In aceasta cerere de plata:
|
| c) = a) + b) cheltuieli cumulative la data:
|
| d) Plati cerute de aceasta cerere: |
| e) = d)/b) % din cheltuielile confirmate:
|
| Totalul platilor ISPA primite de Fondul National (NF) pana la data:
|
|______________________________________________________________________________|
F. Cheltuielile eligibile curente pe categorii (moneda: euro)
______________________________________________________________________________
|Categorii de |Cheltuieli |Cheltuieli|Cheltuieli |Totalul |Rata de
|
|cheltuieli*) |in |confirmate|confirmate in |cheltuielilor|executie
|
| |memorandumul| anterior |aceasta cerere|confirmate |financiara
|
| |de finantare| |de plata pana | |
|
| |curent | |la data ..... | |
|
|_____________|____________|__________|______________|_____________|___________|
| | (1) | (2) | (3) | (4)=(2)+(3)
|(5)=(4)/(1)|
|_____________|____________|__________|______________|_____________|___________|
| Taxe de | | | | |
|
| proiectare | | | | |
|
|_____________|____________|__________|______________|_____________|___________|
| Pregatirea | | | | |
|
| terenului | | | | |
|
|_____________|____________|__________|______________|_____________|___________|
| Principalele| | | | |
|
| lucrari | | | | |
|
|_____________|____________|__________|______________|_____________|___________|
| Utilaje si | | | | |
|
| echipamente | | | | |
|
|_____________|____________|__________|______________|_____________|___________|
| Asistenta | | | | |
|
| tehnica | | | | |
|
|_____________|____________|__________|______________|_____________|___________|
| Supervizare | | | | |
|
|_____________|____________|__________|______________|_____________|___________|
| Altele | | | | |
|
|_____________|____________|__________|______________|_____________|___________|
| Total: | | | | |
|
|_____________|____________|__________|______________|_____________|___________|
*) Astfel cum se precizeaza in tabelul 9.1 din formularul aplicatiei pentru
asistenta sau asa cum specifica modificarile acestuia.
O lista suplimentara la contract poate fi potrivita.
G. Indicatorii fizici ai executiei
______________________________________________________________________________
| |Indicatori fizici*) | Executia | Pana la | Pana la |
|
| |____________________| fizica | (data) | (data) |
|
| | | | pana la |___________|___________| |
| | | | data | Executia | Executia | Rata
|
| Tipul |Unitatea| Cantitatea| platilor | fizica | fizica | executiei
|
|lucrarii*)| | |anterioare|referitoare|referitoare| fizice
|
| | | | | la aceasta| la | (%)
|
| | | | | cerere de |solicitarea|
|
| | | | | plata | totala |
|
| | | | | | inaintata |
|
| |
|___________|__________|___________|___________|___________|
| | | (1) | (2) | (3)
|(4)=(2)+(3)|(5)=(4)/(1)|
|__________|________|___________|__________|___________|___________|___________|
|__________|________|___________|__________|___________|___________|___________|
|__________|________|___________|__________|___________|___________|___________|
|__________|________|___________|__________|___________|___________|___________|
|__________|________|___________|__________|___________|___________|___________|
|__________|________|___________|__________|___________|___________|___________|
|__________|________|___________|__________|___________|___________|___________|
*) Astfel cum se precizeaza in tabelul 15.1 din formularul aplicatiei
pentru asistenta sau asa cum specifica modificarile acestuia.
O lista suplimentara la contract poate fi potrivita.
H. Scurta descriere a lucrarilor efectuate
______________________________________________________________________________
|
|
|
|
|______________________________________________________________________________|
I. Conditii specifice referitoare la masura (art. 8 din memorandumul de
finantare)
______________________________________________________________________________
| Referitor la conditii specifice, daca acestea exista, si modul in care
|
| acestea au fost indeplinite.
|
|
|
|______________________________________________________________________________|
J. Observatii si recomandari ale autoritatilor de inspectie nationale sau
comunitare (anexa nr. III.1 la memorandumul de finantare)
______________________________________________________________________________
| Precizati cateva observatii si recomandari sumare, daca exista (cu
referiri|
| complete la sursa acestora), si modul in care acestea au fost indeplinite.
|
| |
|______________________________________________________________________________|
K. Probleme tehnice, financiare si legislative (anexa nr. III.1 la
memorandumul de finantare)
______________________________________________________________________________
| Referitor la orice probleme care pot aparea in implementarea masurilor,
|
| incluzand devieri de la planul de finantare original si explicatii cu
|
| privire la actiunile intreprinse pentru corectare.
|
| |
|______________________________________________________________________________|
L. Masuri adoptate in scopul informarii cu privire la asistenta oferita de
Comunitate
______________________________________________________________________________
| Panouri ridicate la locul executiei? Da Nu
|
|______________________________________________________________________________|
| Mijloacele folosite pentru informarea publicului asupra masurilor in
cauza:|
| Presa Televiziune Radio
|
| Alte mijloace audiovizuale
|
| Tipul documentatiei scrise, disponibila pentru public
|
|______________________________________________________________________________|
M. Confirmarea responsabilului national cu autorizarea
______________________________________________________________________________
| Prin prezenta declar ca cheltuielile eligibile confirmate se refera la
|
| articolele deja platite pentru realizarea investitiilor aprobate si ca nu
|
| sunt rezultat al schimbarii proiectului sau al lucrarilor efectuate in afara
|
| celor prevazute in cadrul descrierii masurii si ca documentele originale
|
| privind platile indicate in listele anexate sunt pastrate de Fondul National
|
| sau de autoritatea responsabila cu implementarea, stampilate si disponibile
|
| in vederea consultarii si verificarii.
|
|
|
| Data: Semnatura si autentificarea
|
|______________________________________________________________________________|
ANEXA LA CEREREA DE PLATA
Facturi*)
______________________________________________________________________________
| Titlul masurii: |
| Codul ISPA: Codul national:
|
| Memorandum de finantare nr.: Data:
|
|______________________________________________________________________________|
| Furnizor si contract| Factura | Data | Chitanta | Data | Valoarea
|Observatii|
| | nr. ... | | nr. ... | | |
|
|_____________________|_________|______|__________|______|__________|__________|
| | | | | | |
|
| | | | | | |
|
|_____________________|_________|______|__________|______|__________|__________|
| Total: | | | | | |
|
|_____________________|_________|______|__________|______|__________|__________|
*) Copii stampilate corect de pe evidentele contabile referitoare la
cheltuieli trebuie anexate la copia de pe cererea de plata transmisa
responsabilului national cu autorizarea.
Verificari si controale efectuate (anexa nr. III.1 la memorandumul de
finantare)
______________________________________________________________________________
| Controlul fizic al lucrarilor Data: Institutia responsabila:
|
| Concluzii:
|
| Data: Institutia responsabila:
|
| Concluzii:
|
| Data: Institutia responsabila:
|
| Concluzii:
|
|______________________________________________________________________________|
| Controlul financiar Data: Institutia responsabila:
|
| Concluzii:
|
| Data: Institutia responsabila:
|
| Concluzii:
|
| Data: Institutia responsabila:
|
| Concluzii: |
|______________________________________________________________________________|
ANEXA 3.3.b)
Model pentru formularul care va fi inaintat comitetului de monitorizare
FORMULAR DE MONITORIZARE ISPA
A. Identificarea masurii
______________________________________________________________________________
| Denumirea masurii:
|
| Autoritatea responsabila cu implementarea: |
| Codul ISPA al masurii:
|
| Memorandum de finantare nr.: Data:
|
| Contributia asistentei ISPA:
|
|______________________________________________________________________________|
B. Executia financiara Planul de plati
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A - Estimarea acceptata initial
B - Estimarea acceptata in prezent
______________________________________________________________________________
| |Total | Plati | Cheltuieli | Total |
|
| |costuri | efectuate | viitoare | cheltuieli |
|
| |eligibile| | | |
|
| Anul |_________|________________|______________|_______________| Diferente/
|
| | | |(pana in| (%) |(de la| (%) | | (%) | cost total
|
| | A | B |prezent)| | data)| | | | (%)
|
| | | | | | | | | |
|
| | | | | | | | | |
|
| |____|____|________|_______|______|_______|_______|_______|_____________|
| | (1)| (2)| (3) | (4)= | (5) | (6)= | (7)= | (8)=
|(9)=[(7)-(2)]|
| | | | |(3)/(2)| |(5)/(2)|(3)+(5)|(7)/(2)| /total (2)
|
|______|____|____|________|_______|______|_______|_______|_______|_____________|
| 2000 | | | | | | | | |
|
| 2001 | | | | | | | | |
|
| 2002 | | | | | | | | |
|
| 2003 | | | | | | | | |
|
| 2004 | | | | | | | | |
|
| 2005 | | | | | | | | |
|
| 2006 | | | | | | | | |
|
|______|____|____|________|_______|______|_______|_______|_______|_____________|
|Total | | | | | | | | | |
|______|____|____|________|_______|______|_______|_______|_______|_____________|
| _ _
|
| Schimbare propusa in planul de finantare: Da |_| Nu |_|
|
| Transmisa deja Comisiei Europene la data de:
|
| Urmeaza sa fie transmisa Comisiei Europene in data de:
|
|
|
| Va fi prezentata Comitetului de monitorizare (anexati planul si motivele
|
| modificarii lui)
|
|______________________________________________________________________________|
C. Executia pe categorii de cheltuieli
_________________________________________________________________________
| Categoria de | Decizia| Plati | Cheltuieli | Total |
| cheltuieli | curenta| efectuate | viitoare | cheltuieli |
| (ca in cererea | |________________|______________|_______________|
| de plata)*) | | (pana | |(de la| | | |
| | | in | (%) | data)| (%) | | (%) |
| | |prezent)| | | | | |
| |________|________|_______|______|_______|_______|_______|
| | (1) | (2) | (3)= | (4) | (5)= | (6)= | (7)= |
| | | |(2)/(1)| |(4)/(1)|(2)+(4)|(6)/(1)|
|________________|________|________|_______|______|_______|_______|_______|
| Proiectare | | | | | | | |
|________________|________|________|_______|______|_______|_______|_______|
| Organizare de | | | | | | | |
| santier | | | | | | | |
|________________|________|________|_______|______|_______|_______|_______|
| Lucrari | | | | | | | |
|________________|________|________|_______|______|_______|_______|_______|
| Utilaje si | | | | | | | |
| echipamente | | | | | | | |
|________________|________|________|_______|______|_______|_______|_______|
| Asistenta | | | | | | | |
| tehnica | | | | | | | |
|________________|________|________|_______|______|_______|_______|_______|
| Supervizare | | | | | | | |
|________________|________|________|_______|______|_______|_______|_______|
| Altele | | | | | | | |
| (specificari) | | | | | | | |
|________________|________|________|_______|______|_______|_______|_______|
| Total: | | | | | | | |
|________________|________|________|_______|______|_______|_______|_______|
*) Este de dorit si o defalcare pe contract.
D. Executia fizica
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A - Indicatori fizici
A1 - Tipul
A2 - Cantitatea
______________________________________________________________________________
| | | Executia | Progres in | Executia |Procentul| Executia
|
| Tipul | A | fizica pana| executia | fizica |de | fizica
|
|lucrarilor|_______| la data |fizica de la| totala |executie | pana la
|
| *) | | | comitetului|comitetul de| pana la |fizica
|incheierea|
| | A1| A2| de |monitorizare|comitetul de| (%) | masurii
|
| | | |monitorizare| anterior |monitorizare| |
|
| | | | anterior | | actual | |
|
| |
|___|____________|____________|____________|_________|__________|
| | |(1)| (2) | (3) | (4)=(2)+(3)| (5)= | (6)
|
| | | | | | | (4)/(1) |
|
|__________|___|___|____________|____________|____________|_________|__________|
|__________|___|___|____________|____________|____________|_________|__________|
|__________|___|___|____________|____________|____________|_________|__________|
|__________|___|___|____________|____________|____________|_________|__________|
|__________|___|___|____________|____________|____________|_________|__________|
|__________|___|___|____________|____________|____________|_________|__________|
|__________|___|___|____________|____________|____________|_________|__________|
|__________|___|___|____________|____________|____________|_________|__________|
|__________|___|___|____________|____________|____________|_________|__________|
*) Este de dorit si o defalcare pe contract.
E. Motive pentru intarziere si diferente
______________________________________________________________________________
|
|
|
|
|______________________________________________________________________________|
F. Data prevazuta pentru finalizare
______________________________________________________________________________
|
|
| In memorandumul de finantare initial: |
| In memorandumul de finantare actual:
|
| Data prevazuta pentru finalizare:
|
| Data modificata ce urmeaza sa fie propusa Comitetului de monitorizare:
|
|______________________________________________________________________________|
De anexat, daca este necesar, informatii referitoare la:
- adjudecarea contractelor;
- aspecte legate de protectia mediului;
- conditii stabilite in memorandumul de finantare;
- probleme aparute pe parcurs.
ANEXA 3.3.c)
Model pentru solicitarea de modificari
PROPUNERE DE MODIFICARE ISPA
Autoritatea responsabila cu implementarea:
1. Identificarea masurii
______________________________________________________________________________
|
|
| Denumirea masurii: |
| Autoritatea responsabila cu implementarea:
|
| Codul ISPA al masurii:
|
| Memorandum de finantare nr.: Data:
|
| Contributia asistentei ISPA:
|
|______________________________________________________________________________|
2. Schimbarea datei de finalizare a masurii
______________________________________________________________________________
|
|
| Data curenta: Data propusa pentru finalizare:
|
|______________________________________________________________________________|
3. Schimbari propuse in planul de finantare*)
- euro -
______________________________________________________________________________
| | Cheltuieli eligibile totale | Cheltuieli eligibile
|
| Anul | conform memorandumului | efectuate sau previziuni
|
| | de finantare in vigoare | pentru cheltuielile totale
|
|____________|_________________________________|_______________________________|
| 2000 | |
|
|____________|_________________________________|_______________________________|
| 2001 | | |
|____________|_________________________________|_______________________________|
| 2002 | |
|
|____________|_________________________________|_______________________________|
| 2003 | |
|
|____________|_________________________________|_______________________________|
| 2004 | | |
|____________|_________________________________|_______________________________|
| 2005 | |
|
|____________|_________________________________|_______________________________|
| 2006 | |
|
|____________|_________________________________|_______________________________|
| Total: | |
|
|____________|_________________________________|_______________________________|
| _ _
|
| Solicitare de crestere a asistentei Da |_| Nu |_|
|
| Suma solicitata drept crestere (euro)
|
|______________________________________________________________________________|
*) De anexat planul de finantare modificat.
4. Modificari in costurile eligibile ale masurii
______________________________________________________________________________
| Categoria cheltuielii*) | Costuri totale | Modificarea | Costuri totale
|
| | eligibile | solicitata | eligibile
|
| | curente | | propuse
|
|__________________________|_________________|______________|__________________|
| Proiectare | | |
|
|__________________________|_________________|______________|__________________|
| Organizare de santier | | |
|
|__________________________|_________________|______________|__________________|
| Lucrari | | | |
|__________________________|_________________|______________|__________________|
| Utilaje si echipamente | | |
|
|__________________________|_________________|______________|__________________|
| Asistenta tehnica | | |
|
|__________________________|_________________|______________|__________________|
| Supervizare | | |
|
|__________________________|_________________|______________|__________________|
| Altele (specificari) | | |
|
|__________________________|_________________|______________|__________________|
| Total: | | |
|
|__________________________|_________________|______________|__________________|
*) Este de dorit si o defalcare pe contract.
5. Modificari ale indicatorilor fizici
______________________________________________________________________________
|___________________|___________________|___________________|__________________|
|___________________|___________________|___________________|__________________|
|___________________|___________________|___________________|__________________|
|___________________|___________________|___________________|__________________|
|___________________|___________________|___________________|__________________|
|___________________|___________________|___________________|__________________|
6. Modificari ale caracteristicilor masurii
______________________________________________________________________________
|
|
| |
|______________________________________________________________________________|
7. Motive pentru modificarile propuse
______________________________________________________________________________
|
|
|
|
|______________________________________________________________________________|
Propunerea de modificare:
Data inaintarii solicitarii de modificare:
Semnatura coordonatorului national ISPA
ANEXA 3.4
ACORD
privind cerintele minime de control financiar aplicabile masurilor finantate
prin ISPA
SECTIUNEA 1
Acordul privind cerintele minime de control financiar aplicabile masurilor
finantate prin ISPA, denumit in continuare CMCF, se aplica asistentei
financiare furnizate in baza prezentului memorandum de finantare si
implementate de administratia tarii beneficiare.
SECTIUNEA a 2-a
1. Sistemele de control si management ale tarii beneficiare trebuie:
a) sa asigure implementarea corespunzatoare a asistentei in concordanta cu
obiectivele managementului financiar adecvat;
b) sa furnizeze o certificare corespunzatoare a validitatii solicitarilor
pentru platile intermediare si plata finala, bazata pe cheltuielile efectuate;
c) sa furnizeze un sistem de audit corespunzator;
d) sa specifice institutiile si responsabilitatile si, in particular,
controlul efectuat la diferite niveluri pentru a asigura validitatea
certificarii;
e) sa faciliteze identificarea posibilelor puncte slabe sau riscuri ce pot
aparea in executarea actiunilor si a proiectelor;
f) sa stabileasca masurile corective necesare pentru eliminarea punctelor
slabe, riscurilor sau neregulilor identificate pe parcursul executiei
proiectului, in particular in ceea ce priveste managementul financiar.
2. Pentru atingerea obiectivelor CMCF un sistem de audit corespunzator este
cel care indeplineste cerintele mentionate in apendicele A.
SECTIUNEA a 3-a
1. Tarile beneficiare trebuie sa organizeze controale periodice sau finale
ale masurilor si proiectelor, denumite in continuare controale, efectuate in
particular pentru:
a) a verifica eficienta sistemelor de management si control in vigoare;
b) a verifica selectiv, pe baza analizei riscului, declaratiile de
cheltuieli de la diferitele niveluri implicate.
2. Tarile beneficiare trebuie sa organizeze o distributie egala a
controalelor pe parcursul perioadei in cauza.
3. La selectia masurilor si proiectelor ce vor face obiectul controalelor
se vor avea in vedere:
a) controlul unui esalon reprezentativ de proiecte in ceea ce priveste tipul
si marimea lor;
b) factorii de risc identificati de controalele nationale sau ale
Comunitatii;
c) concentrarea proiectelor sub tutela unor autoritati de implementare sau
beneficiari finali, astfel incat principalele autoritati de implementare si
beneficiarii finali sa fie subiectul aceluiasi tip de control inainte de
finalizarea fiecarui proiect.
SECTIUNEA a 4-a
Pe parcursul controalelor tarile beneficiare trebuie sa urmareasca
verificarea urmatoarelor:
a) aplicarea practica si eficacitatea sistemelor de management si control;
b) corespondenta dintre inregistrari si documentele justificative la
nivelul beneficiarului final si al autoritatilor intermediare, pentru un numar
adecvat de documente contabile;
c) existenta unui sistem de audit adecvat;
d) natura si calendarul cheltuielilor relevante (angajamente si plati)
pentru un numar adecvat de cheltuieli, corespunzator cerintelor Comunitatii, in
ceea ce priveste caracteristicile fizice aprobate ale proiectului si ale lucrarilor
executate;
e) utilizarea proiectului este in concordanta cu cea descrisa in
solicitarea de cofinantare din partea Comunitatii;
f) contributiile financiare sunt in limitele stipulate in memorandumul de
finantare si sunt platite beneficiarului final fara nici un fel de reducere sau
intarziere nejustificata;
g) a fost facuta disponibila cofinantarea nationala corespunzatoare;
h) masurile cofinantate au fost implementate in concordanta cu prevederile
memorandumului de finantare corespunzator masurii finantate.
SECTIUNEA a 5-a
Controalele trebuie sa stabileasca daca anumite probleme aparute au un
caracter sistematic sau prezinta un risc pentru altii; trebuie, de asemenea, sa
identifice cauzele unor astfel de situatii, orice examinari ulterioare si
actiunile corective si preventive, care sunt necesare.
SECTIUNEA a 6-a
Fiecare tara beneficiara si Comisia trebuie sa se consulte cel putin o data
pe an in vederea coordonarii programelor de control, pentru a se putea maximiza
efectele benefice ale tuturor resurselor alocate pentru control la nivel
national si comunitar. Aceste consultari trebuie sa se refere la tehnicile de
analiza a riscului care vor fi aplicate si trebuie sa tina seama de controalele
recente, de rapoartele si comunicarile autoritatilor nationale, ale Comisiei si
Curtii Europene de Conturi.
SECTIUNEA a 7-a
1. Tarile beneficiare trebuie sa asigure investigarea si solutionarea
corespunzatoare a neregulilor evidente raportate in urma controalelor nationale
sau comunitare.
2. Daca o neregula evidenta nu a fost solutionata in mod corespunzator in
termen de 6 luni din momentul in care a fost raportata autoritatii de
implementare in cauza, tara beneficiara trebuie sa informeze Comisia, in cazul
in care nu a informat-o in conditiile prevazute in anexa nr. III.5.
3. Pentru paragrafele 1 si 2, solutionat corespunzator inseamna prezentarea
de dovezi suficiente care sa demonstreze ca neregula nu a existat sau a fost
corectata de beneficiarul final ori de autoritatea de implementare in fata
persoanei sau a organizatiei adecvate, responsabila pentru control in tara
beneficiara.
Daca o anumita neregula are un caracter sistematic, solutionat
corespunzator inseamna adoptarea actiunilor necesare pentru corectarea
cazurilor care nu au fost identificate in mod individual in cadrul
controalelor, pentru a se preveni repetarea lor.
4. Dovezile la care se face referire in paragraful 3 pot consta in copii de
pe inregistrarile contabile si de pe documentele relevante sau de pe orice alt
document necesar.
SECTIUNEA a 8-a
1. Tara beneficiara va prezenta Comisiei o declaratie elaborata de o
persoana sau de o organizatie independenta de serviciul de implementare, al
carei model indicativ este prezentat in apendicele B, nu mai tarziu de data
solicitarii platii finale referitoare la masura finantata. Declaratia va
cuprinde concluziile controalelor efectuate in anii precedenti si va furniza
concluzii referitoare la validitatea solicitarii efectuarii platii finale, a legalitatii
si regularitatii operatiunilor, cu evidentierea declaratiei finale privind
cheltuielile.
2. In cazul in care exista puncte slabe importante in ceea ce priveste
managementul si controlul sau frecventa ridicata a neregulilor inregistrate nu
permite furnizarea unei asigurari de ansamblu pentru validitatea solicitarii
efectuarii platii finale, declaratia trebuie sa se refere la aceste
circumstante si sa furnizeze o evaluare a dimensiunii problemelor si a
impactului financiar.
In asemenea cazuri Comisia poate solicita efectuarea unui control in
vederea identificarii si rectificarii neregulilor intr-o perioada specificata.
SECTIUNEA a 9-a
Tarile beneficiare vor informa Comisia pana la data de 30 iunie a fiecarui
an, iar pentru prima oara pana la data de 30 iunie 2002 cel tarziu, in ceea ce
priveste aplicarea CMCF in anul calendaristic precedent, cu referire speciala
la cerintele sectiunii a 2-a si incluzand orice completari sau actualizari
necesare ale descrierii sistemelor de management si control, cerute in
sectiunea a IX-a din anexa nr. III.1.
SECTIUNEA a 10-a
Comisia si tara beneficiara trebuie sa lucreze impreuna pentru a se asigura
ca obiectivele acestui acord sunt indeplinite in cadrul aranjamentelor
administrative din fiecare tara beneficiara.
SECTIUNEA a 11-a
1. Persoanele si organizatiile responsabile cu implementarea operatiunilor
cofinantate de Comunitate trebuie sa se asigure ca toate documentele si
evidentele contabile necesare pentru control sunt furnizate oficialilor
responsabili de efectuarea controlului sau persoanelor imputernicite pentru
aceasta.
2. Oficialii responsabili de efectuarea controlului sau persoanele
imputernicite pentru aceasta pot solicita sa le fie furnizate extrase sau copii
de pe documentele ori evidentele contabile mentionate in paragraful 1.
SECTIUNEA a 12-a
Informatiile colectate pe parcursul controalelor trebuie sa fie protejate
de secretul profesional, in concordanta cu prevederile relevante ale
legislatiei nationale si comunitare. Aceste informatii nu pot fi comunicate
altor persoane decat celor care, conform atributiilor lor in cadrul tarii
beneficiare sau in cadrul institutiilor comunitare, trebuie sa intre in posesia
acestora pentru indeplinirea atributiilor respective.
SECTIUNEA a 13-a
Oficialii Comisiei Europene trebuie sa aiba acces la toate documentele
elaborate in scopul efectuarii controlului in cadrul CMCF sau la cele
referitoare la controale deja efectuate, inclusiv la informatiile stocate in sistemele
de procesare a datelor.
SECTIUNEA a 14-a
Prevederile acestui acord nu impiedica tarile beneficiare sa aplice
proceduri nationale de control mai riguroase decat cele descrise aici.
Apendicele A
DESCRIEREA SUCCINTA
a cerintelor referitoare la informatiile necesare pentru un sistem de audit
corespunzator
Un sistem de audit corespunzator, descris in sectiunea a 2-a c), este
indeplinit pentru o anumita forma de asistenta cand:
1. Evidentele contabile tinute la nivelul de management corespunzator
furnizeaza informatii detaliate despre platile facute beneficiarilor finali
pentru fiecare proiect cofinantat, inclusiv data inregistrarii contabile, suma
fiecarei cheltuieli, identificarea documentului justificativ, data si metoda de
plata; inregistrarile vor fi sustinute de documentele justificative necesare
(de exemplu, facturi).
2. In cazul cheltuielilor care au doar partial legatura cu operatiunile
cofinantate de Comunitate exista justificari suficiente care sa demonstreze
corectitudinea alocarii sumelor intre cele cofinantate de Comunitate si
celelalte operatiuni. Justificari similare exista, de asemenea, pentru toate
tipurile de cheltuieli care sunt recunoscute ca fiind eligibile ca valoare sau
in raport cu celelalte costuri.
3. Planurile tehnice si de finantare ale proiectelor, rapoartele de
progres, documentele privind aprobarea asistentei financiare nerambursabile,
procedurile de licitatie si contractare etc. sunt pastrate disponibile la
nivelul de management adecvat.
4. La raportarea platilor catre o autoritate intermediara informatiile
mentionate in paragraful 1 sunt incluse intr-o declaratie de cheltuieli
detaliata care precizeaza, pentru fiecare proiect cofinantat de Comunitate,
fiecare cheltuiala individuala, in vederea intocmirii sumei totale certificate.
Aceste declaratii detaliate de cheltuieli constituie documentele de baza pentru
inregistrarile contabile ale autoritatilor intermediare.
5. Autoritatile intermediare vor tine inregistrari contabile pentru fiecare
proiect si pentru sumele cheltuielilor certificate de fiecare data de
beneficiarii finali. La raportarea catre ofiterul financiar mentionat in
paragraful (9) din sectiunea a III-a din anexa nr. III autoritatile
intermediare vor prezenta o lista cuprinzand proiectele aprobate in cadrul
fiecarei forme de asistenta, impreuna cu informatiile pentru fiecare proiect,
cuprinzand cel putin o identificare completa a proiectului si a beneficiarului
final, data aprobarii asistentei financiare nerambursabile, sumele alocate si
platite, perioada acoperita de cheltuieli si suma cheltuielilor pe masuri si
subprograme. Aceste informatii constituie documentatia justificativa a
inregistrarilor contabile facute de autoritatile desemnate si baza pentru
pregatirea declaratiilor de cheltuieli care vor fi prezentate Comisiei.
6. In cazul in care beneficiarii finali raporteaza direct autoritatii
desemnate, declaratiile detaliate de cheltuieli mentionate in paragraful 4
constituie documentatia justificativa pentru inregistrarile contabile ale
autoritatii desemnate care este responsabila cu intocmirea listei cuprinzand
proiectele, mentionata in paragraful 5.
7. In cazurile in care una sau mai multe autoritati intermediare intervin
intre beneficiarul final si autoritatile desemnate fiecare autoritate
intermediara solicita, pentru aria sa de responsabilitate, declaratii detaliate
privind sumele cheltuite procesate la un nivel inferior, pentru a fi folosite
ca documentatie justificativa pentru propriile inregistrari contabile,
raportand institutiilor superioare un rezumat al sumelor cheltuite pentru
fiecare proiect.
8. In cazul altor moduri de organizare a procedurilor de management si de
informare, inclusiv al transferurilor computerizate de date, toate autoritatile
implicate vor obtine suficiente informatii de la nivelul inferior pentru a-si
justifica propriile inregistrari contabile si sumele raportate la nivel
superior, asigurand in acest fel un sistem de audit corespunzator al
rezumatelor sumelor raportate Comisiei pentru fiecare cheltuiala si pentru
documentele justificative la nivelul beneficiarului final.
Apendicele B
MODEL INDICATIV AL DECLARATIEI
care trebuie anexata la cererea finala de plata
Catre Comisia Europeana
Directoratul General
REGIO
Subiect: <Masura finantata prin ISPA - numarul si localizarea>
1. Subsemnatul,
...........................................................,
(Se specifica numele, functia si serviciul.)
am examinat declaratia finala de plata pentru
..................................
.................................................................., impreuna cu
(Se indica masura finantata prin ISPA si perioada acoperita.)
cererea catre Comisie pentru plata sumelor provenite din asistenta comunitara.
Scopul controlului
2. Am condus controlul in concordanta cu prevederile CMCF, am planificat si
am executat controlul in vederea obtinerii unei asigurari rezonabile ca
declaratia finala de cheltuieli si cererea de plata a sumelor provenite din
asistenta comunitara nu contin declaratii false
................................
......................................................................... .
(Se descriu pe scurt etapele practice de executare a controlului.)
Observatii
3. Scopul controlului a fost ingradit de urmatoarele:
a) ........................................................................
b) ........................................................................
c) ................................................................... etc.
(Se vor indica limitarile controlului, de exemplu, probleme sistemice,
deficiente de management, lipsa unui audit constant, lipsa documentatiei
ajutatoare, cazurile aflate in proceduri legale etc.; se va estima suma
cheltuielilor afectate de aceste limitari si asistenta comunitara
corespunzatoare acestora.)
4. Controlul impreuna cu concluziile oricarui alt control national sau din
partea Comunitatii la care am avut acces au dezvaluit o frecventa
scazuta/ridicata (se va indica corespunzator; daca este ridicata se va explica)
a erorilor/neregulilor. Toate erorile/neregulile au fost rezolvate in mod
satisfacator de autoritatile de management si nu par sa afecteze suma provenita
din asistenta comunitara, cu urmatoarele exceptii:
a) ........................................................................
b) ........................................................................
c) ................................................................... etc.
(Se indica erorile/neregulile care nu au fost rezolvate corespunzator
si,
pentru fiecare caz, posibilul caracter sistemic al acestora, extinderea
problemelor si marimea sumelor provenite din asistenta comunitara, care
par sa fie afectate de acestea.)
Concluzii
In cazul in care nu exista limitari ale controlului, iar frecventa erorilor
depistate este redusa si toate problemele au fost rezolvate in mod
satisfacator:
5. a) In urma controlului si a concluziilor oricarui control national sau
din partea Comunitatii la care am avut acces, opinia mea este ca declaratia
finala de cheltuieli prezinta corect, in toate aspectele materiale, cheltuielile
facute in concordanta cu reglementarile si cu prevederile programului si
solicitarea facuta Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenta
comunitara pare sa fie valida.
In cazul in care exista unele limitari ale controlului, dar frecventa
erorilor nu este ridicata, sau daca exista probleme care nu au fost rezolvate
in mod satisfacator:
5. b) Cu exceptia problemelor la care s-a facut referire la pct. 3 si/sau a
erorilor/neregulilor care par ca nu au fost rezolvate in mod satisfacator si la
care s-a facut referire la pct. 4, opinia mea, bazata pe controlul efectuat si
pe concluziile oricarui control national sau din partea Comunitatii la care am
avut acces, este ca declaratia finala de cheltuieli prezinta corect, in toate
aspectele materiale, cheltuielile facute in concordanta cu reglementarile si
prevederile programului si solicitarea facuta Comisiei pentru plata sumelor
provenite din asistenta comunitara pare sa fie valida.
In cazul in care exista limitari majore ale controlului sau frecventa
erorilor depistate este ridicata, chiar daca erorile/neregulile au fost
rezolvate in mod satisfacator:
5. c) Din cauza problemelor la care s-a facut referire la pct. 3 si/sau a
frecventei ridicate a erorilor mentionate la pct. 4, nu sunt in pozitia de a
exprima o opinie asupra declaratiei finale de cheltuieli si asupra solicitarii
facute Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenta comunitara.
ANEXA 3.5
ACORD
cu privire la nereguli si la recuperarea sumelor incasate eronat prin ISPA
SECTIUNEA 1
Acest acord nu trebuie sa afecteze aplicarea in tara beneficiara a
regulilor referitoare la procedurile penale sau cooperarea judiciara dintre
tarile beneficiare ori dintre Comisie si tarile beneficiare cu privire la
problemele penale.
SECTIUNEA a 2-a
(1) Tarile beneficiare trebuie sa comunice Comisiei in termen de 3 luni de
la data intrarii in vigoare a memorandumului de finantare:
- prevederile stabilite de lege, reglementarile sau actiunile
administrative pentru aplicarea masurilor finantate prin ISPA;
- lista cuprinzand autoritatile si organismele responsabile cu aplicarea
masurii, principalele prevederi referitoare la rolul si functionarea acestor
autoritati si organisme si la procedurile pentru aplicarea carora sunt
responsabile.
(2) Tarile beneficiare trebuie sa comunice imediat Comisiei orice
amendamente la informatiile furnizate prin indeplinirea cerintelor paragrafului
(1).
(3) Comisia trebuie sa studieze comunicarile facute de tarile beneficiare
si trebuie sa le informeze asupra concluziilor rezultate. Aceasta trebuie sa
ramana in contact cu tarile beneficiare atata timp cat este necesar pentru
indeplinirea prevederilor acestei sectiuni.
SECTIUNEA a 3-a
Neregula inseamna orice incalcare a prevederilor memorandumului de
finantare, rezultand dintr-o actiune sau omisiune a unui operator economic,
care are ori a avut ca efect prejudicierea bugetului general al Comunitatii
si/sau a legilor nationale relevante ori o grupa de cheltuiala nejustificata.
SECTIUNEA a 4-a
(1) In timpul celor doua luni dupa sfarsitul fiecarui trimestru tarile
beneficiare trebuie sa raporteze Comisiei, Oficiului European Antifrauda orice
nereguli care au constituit subiectul initierii unor investigatii
administrative sau judiciare.
Pentru aceasta trebuie, pe cat posibil, sa dea detalii privind:
- masura finantata prin ISPA;
- prevederile care au fost incalcate, natura si suma cheltuielilor; in
cazurile in care nu s-a efectuat nici o plata, sumele care ar fi fost platite
gresit daca nu s-ar fi descoperit neregulile, cu exceptia cazurilor in care
eroarea sau neglijenta este descoperita inaintea platii si nu conduce la
pedepse administrative sau judiciare;
- suma totala si distributia acesteia intre diferitele surse de finantare;
- perioada in care sau momentul in care neregula a fost comisa;
- practicile folosite pentru comiterea neregulii;
- felul in care a fost descoperita neregula;
- autoritatile nationale sau organismele care au intocmit raportul oficial
cu privire la nereguli;
- consecintele financiare, suspendarea, daca este cazul, a platilor si
posibilitatile de recuperare;
- data si sursa primei informatii care a dus la suspiciunea ca se comite o
neregula, data la care a fost intocmit raportul oficial privind neregula si,
daca este cazul, tara beneficiara si tertele tari implicate;
- identitatea oricaror persoane fizice sau juridice implicate, exceptand
cazurile in care asemenea informatii nu au relevanta in combaterea neregulilor
din cauza caracterului neregulilor in cauza.
(2) Daca unele dintre informatiile mentionate la paragraful (1) si, in
particular, cele care privesc practicile folosite in comiterea neregulilor si
maniera in care acestea au fost descoperite nu sunt disponibile, tarile
beneficiare trebuie, pe cat posibil, sa furnizeze informatiile lipsa atunci
cand inainteaza Comisiei urmatoarele rapoarte trimestriale privind neregulile.
(3) Daca reglementarile nationale prevad confidentialitatea
investigatiilor, comunicarea informatiilor trebuie sa fie subiectul unei
autorizari din partea unei instante judecatoresti competente.
SECTIUNEA a 5-a
Fiecare tara beneficiara trebuie sa raporteze Comisiei si, daca este
necesar, statelor membre implicate orice nereguli descoperite sau presupuse ca
au existat, atunci cand exista temerea ca:
- acestea pot avea foarte rapid repercusiuni in afara teritoriului sau;
si/sau
- arata ca un nou mal praxix a fost implicat (folosit).
SECTIUNEA a 6-a
In timpul celor doua luni dupa sfarsitul fiecarui trimestru tarile
beneficiare trebuie sa informeze Comisia, cu referire la orice alt raport
anterior intocmit conform prevederilor sectiunii a 4-a, despre procedurile instituite
ca urmare a neregulilor notificate anterior si a schimbarilor importante care
rezulta din acestea, incluzand:
- sumele care au fost sau se asteapta sa fie recuperate;
- masurile interimare luate de tara beneficiara pentru asigurarea recuperarii
sumelor platite gresit;
- procedurile judiciare sau administrative instituite in vederea
recuperarii sumelor platite gresit si pentru impunerea sanctiunilor;
- motivele in cazul suspendarii procedurilor de recuperare; pe cat posibil,
Comisia trebuie notificata inainte de luarea deciziei;
- orice suspendari ale acuzarilor judiciare.
Tarile beneficiare trebuie sa notifice Comisiei deciziile administrative
sau judiciare ori principalele motive privind suspendarea acestor proceduri.
SECTIUNEA a 7-a
Daca nu exista nereguli de raportat in perioada de referinta, tarile
beneficiare trebuie sa informeze Comisia despre acest lucru in aceeasi limita
de timp stabilita in paragraful (1) din sectiunea a 4-a.
SECTIUNEA a 8-a
Atunci cand autoritatile competente din tara beneficiara decid, la cererea
expresa a Comisiei, sa initieze sau sa continue procedurile legale in vederea
recuperarii sumelor platite gresit, Comisia poate sa decida sa ramburseze tarii
beneficiare, total sau partial, costurile legale si costurile care decurg
direct din procedurile legale, la prezentarea probelor documentare, chiar daca
procedurile nu au avut succes.
SECTIUNEA a 9-a
(1) Comisia trebuie sa pastreze contacte corespunzatoare cu tara
beneficiara in scopul suplimentarii informatiilor furnizate despre neregulile
la care se face referire in sectiunea a 4-a, despre procedurile mentionate in
sectiunea a 6-a si, in particular, despre posibilitatea de recuperare.
(2) Independent de contactele mentionate in paragraful (1), Comisia trebuie
sa informeze tarile beneficiare atunci cand natura neregulii este de asemenea
maniera incat sugereaza ca practici similare sau identice pot aparea in alte
tari beneficiare.
(3) Comisia trebuie sa organizeze pentru reprezentantii tarilor beneficiare
intalniri de informare la nivelul Comunitatii, pentru a examina impreuna cu
acestia informatiile obtinute conform sectiunilor 4, 5 si 6 si paragrafului (1)
din aceasta sectiune, in special cu privire la invatamintele care trebuie trase
in viitor referitoare la nereguli, la masurile de prevenire si la procedurile
legale.
(4) La cererea unei tari beneficiare sau a Comisiei tarile beneficiare si
Comisia trebuie sa se consulte in scopul eliminarii oricarui aspect ce prejudiciaza
interesele Comisiei, care devine evident in timpul indeplinirii prevederilor in
vigoare.
SECTIUNEA a 10-a
Comisia trebuie sa informeze cu regularitate tarile beneficiare, in cadrul
conventiei de prevenire a fraudelor, despre ordinul de marime al fondurilor
implicate in neregulile care au fost descoperite si despre categoriile de
nereguli, impartite pe tipuri si pe sume (valoric).
SECTIUNEA a 11-a
(1) Tarile beneficiare si Comisia trebuie sa ia toate precautiile necesare
pentru a se asigura ca informatiile pe care le schimba raman confidentiale.
(2) Informatiile la care se face referire in acest acord nu pot fi trimise
in particular altor persoane decat celor din tarile beneficiare sau din cadrul
institutiilor comunitare, care au, conform atributiilor lor, acces la acestea,
decat daca tarile beneficiare care le furnizeaza au specificat in mod expres
aceasta.
(3) Numele persoanelor fizice sau juridice pot fi dezvaluite altor tari
beneficiare sau institutii comunitare numai daca acest lucru este necesar
pentru prevenirea sau pedepsirea unei nereguli sau pentru a se stabili daca o
presupusa neregula a avut loc.
(4) Informatiile comunicate sau obtinute in orice mod, potrivit acestui
acord, vor fi supuse confidentialitatii profesionale si vor fi protejate in
acelasi mod in care informatii similare sunt protejate de legislatia nationala
a tarilor beneficiare care le primesc si de catre prevederile corespondente
aplicabile institutiilor Comunitatii.
In plus aceste informatii nu pot fi folosite in alt scop decat cel prevazut
in prezentul acord decat daca autoritatile care le-au furnizat si-au dat
acordul expres si cu conditia ca prevederile in vigoare in tarile beneficiare
in care se gaseste institutia beneficiara sa nu interzica asemenea comunicare
sau folosire.
(5) Paragrafele (1) - (4) nu impiedica folosirea, in orice actiune legala
sau procedura instituita ulterior pentru neconcordanta cu regulile Comunitatii
in domeniul asistentei pentru preaderare, a informatiilor obtinute conform
acestui acord. Autoritatea competenta din tarile beneficiare care a furnizat
aceste informatii trebuie informata dinainte despre o asemenea folosire.
(6) Cand o tara beneficiara notifica Comisiei ca o persoana fizica sau
juridica, al carei nume a fost comunicat Comisiei conform prezentului acord, in
urma anchetei ulterioare se dovedeste ca nu a fost implicata in nici o
neregula, Comisia trebuie sa ii informeze in continuare pe toti cei carora le-a
dezvaluit numele, conform prezentului acord, despre acest fapt. Aceste persoane
nu trebuie dupa aceea sa mai fie tratate, in virtutea notificarilor anterioare,
ca persoane implicate in neregula avuta in vedere.
SECTIUNEA a 12-a
Sumele recuperate trebuie distribuite intre tarile beneficiare si Comisie
in conformitate cu ratele de cofinantare, proportional cu cheltuielile deja
facute de acestea.
SECTIUNEA a 13-a
Verificarile si inspectiile pe loc, efectuate pentru protejarea intereselor
financiare ale Comunitatii impotriva neregulilor, astfel cum sunt definite in
sectiunea a 3-a, trebuie pregatite si conduse de Comisie in stransa cooperare
cu autoritatile competente din tarile beneficiare, care vor fi notificate in
timp util despre obiectul si scopul verificarilor si al inspectiilor mentionate
in aceasta anexa, astfel incat autoritatile sa poata acorda tot sprijinul
necesar. In acest scop oficialii tarii beneficiare implicate pot participa la
verificarile si inspectiile pe loc.
In plus, daca tara beneficiara implicata doreste, verificarile si
inspectiile pe loc pot fi efectuate impreuna de Comisie si autoritatile
competente ale tarii beneficiare.
SECTIUNEA a 14-a
Verificarile si inspectiile pe loc trebuie efectuate de Comisie la
operatori economici persoane fizice sau juridice sau la alte organisme
nationale carora le este atribuita putere legala, daca exista motive sa se
creada ca au fost comise nereguli.
Pentru a se facilita efectuarea de catre Comisie a acestor verificari si
inspectii operatorilor economici trebuie sa le fie solicitata o garantare a
accesului la sediul, terenul, mijloacele de transport sau la alte suprafete
folosite in scopuri de afaceri.
Cand este strict necesar sa se stabileasca unde si daca neregulile exista,
Comisia poate efectua verificari si inspectii la alti operatori economici
implicati, pentru a avea acces la informatiile pertinente detinute de acestia
despre faptele care fac subiectul verificarilor si inspectiilor pe loc.
SECTIUNEA a 15-a
(1) Verificarile si inspectiile pe loc trebuie efectuate, in baza
responsabilitatii si autoritatii Comisiei, de catre oficialii sau de alti
angajati ai acesteia, imputerniciti corespunzator in baza regulamentelor
relevante ale Comisiei si numiti in continuare inspectorii Comisiei. Personalul
pus la dispozitie Comisiei de tara beneficiara in cadrul procesului de
infratire institutionala - twinning - poate sa participe la aceste verificari
si inspectii.
Inspectorii Comisiei isi vor exercita puterea pe baza unei autorizatii care
le atesta identitatea si pozitia, impreuna cu un document care sa indice
subiectul si scopul verificarii si inspectiei pe loc.
Conform legii comunitare aplicabile este necesar ca ei sa corespunda
regulilor de procedura stabilite de legile tarii beneficiare implicate.
(2) Sub rezerva intelegerii cu tara beneficiara Comisia poate cere
asistenta oficialilor din tarile beneficiare ca observatori si poate apela la
alte organisme, care activeaza sub responsabilitatea sa, sa acorde asistenta
tehnica.
Comisia trebuie sa se asigure ca toti oficialii si organismele mentionate
mai sus prezinta toate garantiile cu privire la competenta tehnica,
independenta si respectarea secretului profesional.
SECTIUNEA a 16-a
(1) Inspectorii Comisiei trebuie sa aiba acces, in aceleasi conditii cu
inspectorii administratiei nationale si in conformitate cu legislatia
nationala, la toate informatiile si documentatiile despre operatiunile
implicate, care sunt necesare pentru desfasurarea corespunzatoare a
inspectiilor pe loc. Acestia se pot folosi de toate facilitatile de inspectie
ca si inspectorii administratiei nationale si pot face copii in special de pe
documentele relevante.
Verificarile si inspectiile pe loc pot privi, in particular:
- registre si documente profesionale, cum ar fi facturi, liste de termene
si conditii, omitere de plati, declaratii privind materialele folosite si munca
efectuata, documente bancare pastrate de operatorii economici, date
computerizate;
- sistemele si metodele de productie, ambalare si expediere;
- verificari fizice privind natura si cantitatea bunurilor sau ale
operatiunilor finalizate;
- prelevarea si verificarea de mostre;
- progresul lucrarilor si investitiilor pentru care s-a acordat finantarea
si utilizarea investitiilor finalizate;
- documente contabile si bugetare;
- implementarea tehnica si financiara a proiectelor subsidiare.
(2) Daca este cazul, este in sarcina tarii beneficiare, la cererea
Comisiei, sa ia toate masurile de precautie corespunzatoare, in conformitate cu
legislatia nationala, in special pentru protejarea probelor.
SECTIUNEA a 17-a
(1) Informatiile comunicate sau obtinute in orice fel conform prevederilor
acestei anexe sunt acoperite de secretul profesional si sunt protejate in acelasi
mod in care informatiile similare sunt protejate de legislatia nationala a
tarii beneficiare care le primeste si de prevederile corespunzatoare aplicabile
institutiilor comunitare.
Asemenea informatii nu pot fi comunicate altor persoane in afara celor din
institutiile Comunitatii sau din tarile beneficiare, a caror functie necesita
cunoasterea lor, si nici nu pot fi folosite de institutiile Comunitatii in alte
scopuri decat cele de asigurare a unei protectii eficiente a intereselor
financiare ale Comunitatii in toate tarile beneficiare. Cand o tara beneficiara
intentioneaza sa foloseasca in alte scopuri informatiile obtinute de oficialii
care participa sub autoritatea sa ca observatori la verificarile si inspectiile
pe loc, trebuie sa ceara aprobarea tarii beneficiare de la care informatia
respectiva a fost obtinuta.
(2) Comisia trebuie sa raporteze in cel mai scurt timp posibil
autoritatilor competente ale tarii pe al carei teritoriu au fost efectuate
verificarile si inspectiile pe loc despre orice fapt sau suspiciune legata de o
neregula pe care a aflat-o in cursul verificarii sau al inspectiei pe loc. In
orice moment Comisiei i se va putea cere sa informeze autoritatea
sus-mentionata despre rezultatele unor asemenea verificari si inspectii.
(3) Inspectorii Comisiei trebuie sa se asigure ca la intocmirea rapoartelor
lor se tine seama de cerintele procedurale specificate in legislatia nationala
a tarii beneficiare implicate. Documentele materiale si probatoare specificate
in sectiunea a 16-a trebuie anexate la rapoartele mentionate. Rapoartele astfel
intocmite trebuie sa fie folosite ca probe (admisibile) in procedurile
administrative sau juridice ale tarii beneficiare in care folosirea lor se
dovedeste necesara, in acelasi mod si in aceleasi conditii ca si rapoartele
intocmite de inspectorii administratiei nationale. Acestea trebuie sa fie
subiectul acelorasi reguli de evaluare ca cele aplicabile rapoartelor
administrative intocmite de inspectorii administratiei nationale si vor avea
aceeasi valoare ca acestea. Cand o inspectie este desfasurata in comun,
inspectorii nationali care au luat parte la operatiune vor fi rugati sa
contrasemneze raportul intocmit de inspectorii Comisiei.
SECTIUNEA a 18-a
Cand operatorii economici la care se face referire in sectiunea a 14-a se
opun unei verificari sau inspectii pe loc, tara beneficiara implicata,
actionand in conformitate cu regulile nationale, trebuie sa acorde
inspectorilor Comisiei sprijinul necesar pentru a le permite acestora sa isi indeplineasca
sarcinile de verificare sau inspectie pe loc.
Este de datoria tarii beneficiare sa ia toate masurile necesare in
conformitate cu legislatia nationala.
ANEXA 3.6
CERINTELE
privind informarea si publicitatea
Regulile stabilite in prezenta anexa referitoare la informare si
publicitate au inca un caracter provizoriu. De aceea regulile consimtite in
acest memorandum de finantare nu impun regulile ce vor fi aplicate altor masuri
care beneficiaza de asistenta financiara ISPA.
Regulile privind detaliile intelegerii referitoare la informare si
publicitate
1. Obiective si scop
Masurile de informare si publicitate privind asistenta acordata prin ISPA
au ca scop:
- sa mareasca constientizarea si transparenta publica fata de activitatile
Comunitatii Europene;
- sa informeze potentialii beneficiari si organizatiile profesionale despre
posibilitatile ISPA.
Informarea si publicitatea trebuie sa priveasca toate proiectele pentru
care ISPA asigura asistenta financiara. Tinta masurilor de informare si
publicitate este de a informa publicul general si, de asemenea, potentialii
beneficiari, inclusiv:
- autoritatile regionale, locale sau publice;
- partenerii sociali si economici;
- organizatiile neguvernamentale;
- operatorii si promotorii de proiect;
- orice alte parti interesate
despre oportunitatile oferite de ISPA.
2. Principii generale
Organismele responsabile cu implementarea proiectelor ISPA, denumite in
continuare organisme responsabile, sunt raspunzatoare pentru toate masurile de
publicitate imediate. Publicitatea trebuie condusa in cooperare cu
departamentele Comisiei, care vor fi informate despre masurile luate in acest
scop.
Organismul responsabil trebuie sa ia toate masurile administrative necesare
pentru a asigura aplicarea efectiva a acestor aranjamente si sa colaboreze cu
departamentele Comisiei.
Masurile de informare si publicitate trebuie luate in timp util, imediat
dupa ce asistenta ISPA este aprobata. Comisia isi rezerva dreptul sa initieze
procedura de restrangere, suspendare sau anulare a asistentei ISPA, daca tara
beneficiara nu isi indeplineste obligatiile stabilite in prezenta anexa.
3. Indrumari privind activitatile de informare si publicitate
In afara de regulile detaliate, stabilite la pct. 4, urmatoarele principii
trebuie aplicate in conformitate cu toate masurile de informare si publicitate:
3.1. Media
Organismul responsabil trebuie sa informeze media in modul cel mai
corespunzator despre actiunile cofinantate prin ISPA. Participarea Comunitatii
Europene va fi reflectata exact in aceste informari.
Pentru aceasta lansarea formala a proiectelor si fazele importante ale
implementarii lor vor face subiectul unor masuri de informare, in special in
mijloacele media regionale (presa, radio si televiziune). Trebuie asigurata o
colaborare corespunzatoare cu delegatiile Comisiei in tarile beneficiare
implicate.
3.2. Actiunile de informare
Organizarea actiunilor de informare, cum ar fi: conferinte, seminarii,
targuri si expozitii legate de implementarea proiectelor partial finantate prin
ISPA, trebuie sa mentioneze explicit participarea Comunitatii Europene. Trebuie
sa se beneficieze de aceasta oportunitate pentru a se expune steagul
Comunitatii Europene in salile de conferinta si sigla Comunitatii Europene pe
documente. Delegatiile Comisiei in tarile beneficiare trebuie sa sprijine, daca
este necesar, organizarea si desfasurarea unor asemenea evenimente.
3.3. Material informativ
Publicatiile (cum ar fi brosuri si prospecte) despre proiecte sau masuri
similare trebuie sa contina pe coperta o indicatie clara a siglei Comunitatii
Europene atunci cand se foloseste si o sigla nationala, regionala sau locala.
Cand publicatia include o prefata aceasta trebuie semnata atat de persoana
responsabila din tara beneficiara, cat si, din partea Comisiei, de membrul
Comisiei responsabil sau de catre un reprezentant desemnat, pentru a asigura
faptul ca participarea Comunitatii Europene este clara. Aceste publicatii
trebuie sa faca referiri la organismele responsabile pentru informarea partilor
interesate.
Principiile sus-mentionate se vor aplica, de asemenea, si materialelor
audiovizuale sau de pe paginile web.
4. Obligatii ale tarilor beneficiare
Informarea si publicitatea trebuie sa faca obiectul unei serii coerente de
masuri definite de organismul responsabil in colaborare cu Comisia, pe durata
proiectului. Tarile beneficiare trebuie sa se asigure ca reprezentantii
Comisiei, inclusiv delegatiile sale, sunt corect implicate in cele mai
importante activitati legate de ISPA.
Cand proiectele sunt implementate, organismul responsabil trebuie sa ia
urmatoarele masuri care sa indice participarea ISPA in proiectele mentionate:
a) Informarea referitoare la proiect
Masurile de informare si publicitate prompte trebuie luate pentru a
constientiza publicul general in privinta asistentei acordate de Comunitatea
Europeana prin ISPA. Organismul responsabil trebuie sa publice continutul
proiectelor in cea mai adecvata forma si sa se asigure ca asemenea documente
sunt difuzate catre media locala si regionala si sa le tina la dispozitie
partilor interesate. Masurile prompte vor include:
- panouri de publicitate ridicate la locul lucrarilor;
- placi comemorative permanente pentru infrastructurile accesibile
publicului general,
care vor fi instalate in conformitate cu aranjamentele speciale privind
informarea pe teren, detaliate mai jos.
b) Informatii generale referitoare la ISPA
In plus fata de prevederile pct. a) organismul responsabil, impreuna cu
coordonatorul national ISPA, este responsabil pentru difuzarea regulata a
informatiilor generale despre asistenta ISPA alocata tarii lor, subliniind
implementarea proiectelor si rezultatele obtinute. Aceasta informare generala
trebuie sa aiba loc cel putin o data pe an si sa fie facuta disponibila
Comisiei pentru raportul anual. Informarea va avea forma unor brosuri de
interes general, material profesional audio-video (de exemplu, videoclip) si
conferinte de instiintare la un nivel corespunzator. Informarea trebuie sa
grupeze proiectele dupa natura lor si/sau sa se focalizeze pe proiectele de
interes relevant. Aceasta trebuie actualizata anual si transmisa televiziunilor
sau posturilor de radio nationale si regionale, Comisiei si, la cerere, altor
parti interesate, astfel cum sunt definite la pct. 1.
5. Activitatea comitetelor de monitorizare
Comitetele de monitorizare trebuie sa se asigure ca exista informatii
adecvate cu privire la activitatea lor. In acest scop fiecare comitet de
monitorizare trebuie sa informeze media, cat de des considera necesar, despre
progresul proiectului/proiectelor pentru care este responsabil. Presedintele va
fi responsabil pentru contactele cu media si va fi asistat de reprezentantii
Comisiei.
Pregatirile corespunzatoare vor fi facute, de asemenea, in colaborare cu
Comisia si cu delegatiile acesteia in tarile beneficiare, atunci cand au loc
evenimente importante, cum ar fi intalniri la nivel inalt sau inaugurari.
Reprezentantii Comisiei in comitetele de monitorizare, in colaborare cu
organismele responsabile, vor asigura concordanta cu prevederile adoptate
privind publicitatea, in special cu cele care privesc panourile de publicitate
si placile comemorative (vezi prevederile de mai jos).
Masurile de informare si publicitate si probele adecvate, cum sunt
fotografiile, trebuie sa fie inmanate presedintelui de catre organismul
responsabil. Copii de pe unele materiale de acest fel vor fi transmise
Comisiei.
Presedintii comitetelor de monitorizare trebuie sa inainteze Comisiei toate
informatiile care trebuie avute in vedere la intocmirea raportului anual al
acesteia.
6. Prevederi finale
Organismul responsabil poate in orice moment sa desfasoare actiuni
suplimentare pe care le considera necesare.
Acesta trebuie sa consulte Comisia si sa o informeze despre initiativele pe
care le are, astfel incat Comisia sa poata participa in mod corespunzator la indeplinirea
acestora.
Pentru a facilita implementarea acestor prevederi Comisia, prin delegatia
sa la locul de desfasurare, va asigura asistenta sub forma unui manual care va
fi intocmit in limba nationala. Acesta va contine indrumari detaliate in forma
electronica (CD-ROM) si va fi disponibil, la cererea contractantilor, la
organismul responsabil sau la coordonatorul national ISPA.
Masuri speciale privind panourile de publicitate si placile comemorative
Pentru a asigura vizibilitatea proiectelor ISPA tarile beneficiare se vor
asigura ca sunt indeplinite urmatoarele masuri de informare si publicitate:
1. Panourile de publicitate
Panourile de publicitate vor fi ridicate la locul de desfasurare a
lucrarilor pentru proiectele finantate prin ISPA. Asemenea panouri de
publicitate trebuie sa cuprinda un spatiu rezervat indicatiilor privind
participarea Comunitatii Europene.
Panourile de publicitate trebuie sa aiba o dimensiune potrivita cu scala
operatiunilor desfasurate.
Sectiunea panoului de publicitate rezervata Comunitatii Europene trebuie sa
indeplineasca urmatoarele criterii:
- trebuie sa ocupe cel putin 50% din suprafata totala a panoului de
publicitate;
- trebuie sa poarte sigla Comunitatii Europene si sa cuprinda textul urmator,
astfel cum este prezentat in tabelul anexat.
Atunci cand organismul responsabil nu ridica propriul panou de publicitate
care sa anunte implicarea sa in finantarea proiectului, asistenta acordata de
Comunitatea Europeana trebuie anuntata pe un panou de publicitate special. In
asemenea cazuri prevederile sus-mentionate referitoare la contributia Comisiei
Europene se aplica prin analogie.
Panourile de publicitate trebuie inlaturate nu mai tarziu de 6 luni de la
data finalizarii lucrarilor si trebuie sa fie inlocuite cu o placa
comemorativa, in conformitate cu prevederile pct. 2.
2. Placile comemorative
Placile comemorative permanente trebuie plasate pe teren si trebuie sa fie
accesibile publicului general. In afara siglei Comunitatii Europene asemenea
placi trebuie sa mentioneze contributia Comunitatii Europene la proiect.
Trebuie folosit textul urmator ca model pentru continutul cerut:
"Acest proiect a fost cofinantat cu .....% de catre Comunitatea
Europeana.
La finalul lucrarii in ........................... costul total al proiectului
(se mentioneaza anul)
a fost de .............................. si contributia totala a Comunitatii
(moneda nationala)
Europene a fost de ........................... ."
(moneda nationala)
Exemplu:
______________________________________________________________________________
| Titlul proiectului
|
| Localizarea
|
|______________________________________________________________________________|
| Sigla europeana Finantat de:
|
| Uniunea Europeana ........ euro ..................
|
| (asistenta (moneda nationala)
|
| financiara
|
| nerambursabila) |
| IFI (imprumut) ........ euro ..................
|
| (moneda nationala)
|
| |
| Autoritatea de {Ministerul ...}
|
| implementare: {Agentia ...}
|
|______________________________________________________________________________|
| Beneficiar: {Denumirea beneficiarului}
|
| Supervizare si {Denumirea firmei}
|
| management:
|
|______________________________________________________________________________|
| Contractant: {Denumirea contractantului}
|
|______________________________________________________________________________|