Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

Legea Nr.242 din 12.10.2018

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
ACT EMIS DE: Parlamentul Romaniei
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 868 din 15 octombrie 2018



SmartCity1

Parlamentul României adoptă prezenta lege. Articolul ILegea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 1 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:
(2) Cariera judecătorului este separată de cariera procurorului, judecătorii neputând interfera în cariera procurorilor şi nici procurorii în cea a judecătorilor. 2. La articolul 2, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. Judecătorii trebuie să fie imparţiali, având libertate deplină în soluţionarea cauzelor deduse judecăţii, în conformitate cu legea şi în mod imparţial, cu respectarea egalităţii de arme şi a drepturilor procesuale ale părţilor. Judecătorii trebuie să ia decizii fără niciun fel de restricţii, influenţe, presiuni, ameninţări sau intervenţii, directe sau indirecte, din partea oricărei autorităţi, fie chiar autorităţi judiciare. Hotărârile pronunţate în căile de atac nu intră sub imperiul acestor restricţii. Scopul independenţei judecătorilor constă inclusiv în a garanta fiecărei persoane dreptul fundamental de a fi examinat cazul său în mod echitabil, având la bază doar aplicarea legii. 3. La articolul 3, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 3
(1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.
4. La articolul 3, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (11) şi (12), cu următorul cuprins: (11) Procurorii sunt independenţi în dispunerea soluţiilor, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (12) Procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate. 5. La articolul 4, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Procurorii şi judecătorii trebuie să se asigure, în toate stadiile unui proces, că drepturile şi libertăţile individuale sunt garantate şi că ordinea publică este protejată. 6. La articolul 4, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu următorul cuprins:
(3) Judecătorii şi procurorii trebuie atât să fie, cât şi să apară ca fiind independenţi unii de ceilalţi.
(4) Judecătorii nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă.
7. La articolul 5, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins: Articolul 5
(1) Funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, aşa cum acestea sunt definite de legislaţia în vigoare.
(2) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să se abţină de la orice activitate legată de actul de justiţie în cazuri care presupun existenţa unui conflict între interesele lor şi interesul public de înfăptuire a justiţiei sau de apărare a intereselor generale ale societăţii.
8. La articolul 6, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins: (21) Apartenenţa în calitate de colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică, are ca efect eliberarea din funcţia deţinută. 9. Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 7
(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora, personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex personalului de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informaţii.
(2) Încălcarea dispoziţiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcţia deţinută, inclusiv cea de judecător sau procuror.
(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) completează anual o declaraţie olografă pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai niciunui serviciu de informaţii. Declaraţiile se depun şi se arhivează la compartimentul de resurse umane.
(4) Serviciilor de informaţii le este interzis să racoleze persoanele prevăzute la alin. (1) ca lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori. Încălcarea acestei interdicţii este infracţiune împotriva independenţei justiţiei şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani. În cazul în care infracţiunea este comisă de un ofiţer cu funcţii de conducere sau la instigarea acestuia, limitele pedepsei se majorează cu jumătate. Tentativa se pedepseşte.
(5) Verificarea veridicităţii datelor din declaraţiile prevăzute la alin. (3) se face individual pentru fiecare declaraţie de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, anual, din oficiu, sau ori de câte ori este sesizat de Ministerul Justiţiei, Secţia pentru judecători sau Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorul sau procurorul vizat.
(6) Rezultatul verificărilor se comunică din oficiu Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorului sau procurorului vizat, precum şi, la cerere, oricărei persoane.
(7) Actul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării prevăzut la alin. (5) poate fi contestat în instanţă, în termen de 3 luni de la data la care a luat la cunoştinţă, de către orice persoană care justifică un interes legitim, conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Dispoziţiile prevăzute la art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt aplicabile.
(8) Răspunsul eronat se pedepseşte conform legii.
(9) Informaţiile care privesc statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară, organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, cooperarea instituţională între instanţe şi parchete, pe de o parte, şi orice altă autoritate publică, pe de altă parte, precum şi actele administrative extrajudiciare emise sau încheiate de către sau între autorităţile publice care privesc sau afectează desfăşurarea procedurilor judiciare, prin derogare de la prevederile art. 12 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, constituie informaţii de interes public, la care accesul liber este garantat.
(10) Dispoziţiile art. 8-12, art. 33 şi art. 76 din prezenta lege se aplică, în mod corespunzător, şi magistraţilor-asistenţi.
10. La articolul 8 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins: c)să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăţi, instituţii de credit sau financiare, societăţi de asigurare/reasigurare, societăţi naţionale sau regii autonome; 11. La articolul 8, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins: (11) În cazul dobândirii, prin moştenire, a calităţii de asociaţi sau acţionari la societăţi, instituţii de credit sau financiare, societăţi de asigurare/reasigurare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome, magistraţii sunt obligaţi să ia măsurile necesare, astfel încât această calitate să înceteze în termen de maximum un an de la data dobândirii ei efective. 12. La articolul 9, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
(3) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, în exercitarea atribuţiilor, să se abţină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului - legislativă şi executivă. 13. La articolul 14 alineatul (2), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins: e)este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei. 14. La articolul 15, alineatele (1)-(7) se modifică şi vor avea următorul cuprins: Articolul 15
(1) Concursul de admitere se organizează anual la data şi locul stabilite de Institutul Naţional al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. Data, locul, modul de desfăşurare a concursului de admitere şi numărul de locuri scoase la concurs se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 6 luni înainte de data stabilită pentru concurs.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii, prin secţiile corespunzătoare, stabileşte, în fiecare an, numărul de cursanţi, separat, pentru judecători şi procurori, în funcţie de posturile de judecători şi procurori vacante, precum şi de cele care vor fi înfiinţate.
(3) După publicarea datelor prevăzute la alin. (1), se verifică îndeplinirea condiţiei bunei reputaţii şi a condiţiei de a fi apt din punct de vedere psihologic şi medical pentru exercitarea funcţiei, pentru persoanele care îşi exprimă intenţia de a participa la concurs. În vederea evaluării psihologice, persoana interesată plăteşte o taxă al cărei cuantum se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii. Condiţia de a fi apt din punct de vedere medical se dovedeşte prin certificat medical eliberat de un medic specializat în medicina muncii, la cererea fiecărui candidat.
(4) Calificativul «admis» obţinut la evaluarea psihologică este valabil şi la concursurile de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii sau de admitere în magistratură organizate ulterior, dacă de la data evaluării psihologice şi până la data publicării anunţului de organizare a concursului în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nu au trecut mai mult de 2 ani.
(5) Persoanele care îndeplinesc condiţia bunei reputaţii şi sunt apte din punct de vedere psihologic şi medical pentru exercitarea funcţiei se pot înscrie la concursul prevăzut la alin. (1). Pentru înscrierea la concurs, candidatul plăteşte o taxă al cărei cuantum se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţie de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului.
(6) Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului prevăzut la alin. (1), inclusiv comisiile de concurs şi constituirea acestora, probele de concurs şi modalitatea de stabilire şi contestare a rezultatelor se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 106 lit. a).
(7) Rezultatele concursului se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.
15. La articolul 15, alineatul (8) se abrogă . 16. După articolul 15 se introduce un nou articol, articolul 151, cu următorul cuprins: Articolul 151 Admiterea pe posturile de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor coordonate sau subordonate, Ministerului Public, precum şi al Ministerului Justiţiei şi al instituţiilor coordonate sau subordonate se face prin concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii. Posturile respective se evidenţiază separat. 17. La articolul 16, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(3) Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie este de 4 ani. După primul an de cursuri, auditorii vor urma stagii de pregătire practică pentru perioade de câte şase luni la: instanţe, parchete, penitenciare şi cabinete de avocatură. În ultimul an de stagiu, cursanţii vor efectua stagii de practică şi la alte instituţii cu relevanţă pentru pregătirea profesională. Instituţiile la care se vor efectua stagiile de practică şi durata acestora sunt stabilite de Plenul Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, pentru fiecare ciclu de învăţământ. Stagiile vor fi organizate pe baza unor protocoale de colaborare între Institutul Naţional al Magistraturii şi instituţiile cu relevanţă pentru pregătirea profesională.
(4) În perioada stagiilor de pregătire practică, auditorii de justiţie asistă la toate activităţile specifice instituţiilor şi profesiilor, în condiţiile stabilite prin Regulamentul de organizare, desfăşurare şi evaluare a stagiilor de practică prevăzut la alin. (5).
18. La articolul 16, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins: (41) La finalul fiecărui stagiu, îndrumătorii de practică, stabiliţi prin Regulamentul de organizare, desfăşurare şi evaluare a stagiilor de practică, vor realiza o evaluare a capacităţii fiecărui auditor de a exercita funcţia de judecător sau procuror. 19. La articolul 16, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(5) Regulamentul de organizare, desfăşurare şi evaluare a stagiilor de practică şi Programul de formare profesională a auditorilor de justiţie sunt aprobate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. 20. La articolul 17, după alineatul (3) se introduc trei noi alineate , alineatele (31)-(33), cu următorul cuprins: (31) Auditorii de justiţie beneficiază de decontarea materialelor didactice, în condiţiile şi în limita unui plafon lunar stabilite de Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii. Auditorii de justiţie beneficiază în mod gratuit de cazare în spaţiile de cazare ale Institutului Naţional al Magistraturii, în limita locurilor disponibile, în condiţiile stabilite prin Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii. Cheltuielile de întreţinere se suportă de Institut. (32) În cazul epuizării locurilor disponibile în spaţiile de cazare ale Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi în situaţiile în care auditorii de justiţie îşi desfăşoară activitatea de formare în afara municipiului Bucureşti, aceştia au dreptul la decontarea chiriei într-un plafon de până la 50% din suma care s-ar cuveni, cu acest titlu, magistraţilor, în condiţiile legii. (33) Auditorii de justiţie beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate, precum şi de plata indemnizaţiei de maternitate, risc maternal şi pentru creşterea copilului, pe durata concediilor respective. 21. La articolul 17, alineatul (4) se abrogă . 22. După articolul 17 se introduc trei noi articole, articolele 171-173, cu următorul cuprins: Articolul 171 Dispoziţiile legale privind incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor se aplică şi auditorilor de justiţie. Articolul 172 Auditorii de justiţie au drepturile prevăzute la art. 79 alin. (3) şi art. 80, precum şi îndatoririle prevăzute la art. 90 şi art. 91 alin. (2). Articolul 173 Cheltuielile de transport al personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii care nu are domiciliul sau reşedinţa în municipiul Bucureşti, care participă la activităţile de formare profesională iniţială organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, se suportă din bugetul acestei instituţii. 23. La articolul 18, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Constituie abateri disciplinare: a)atitudinile care aduc atingere bunelor moravuri sau ordinii publice, atitudinile ireverenţioase faţă de colegi, personalul de instruire şi de conducere al Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi faţă de persoanele cu care intră în contact în perioada efectuării stagiului; b)absenţele nemotivate de la activităţile obligatorii stabilite prin programul de formare, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o lună; c)faptele prevăzute la art. 99 lit. a), b), d), j), l), n) şi q), dispoziţii care se aplică în mod corespunzător. 24. La articolul 18, alineatul (4) se abrogă . 25. La articolul 18, alineatele (5) şi (8) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(5) Sancţiunile prevăzute la alin. (3) se aplică de Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, după efectuarea cercetării disciplinare. Răspunderea disciplinară se prescrie în termen de un an de la săvârşirea faptei......... ................ ................ ................ ................ ........ ..........
(8) Procedura de cercetare disciplinară şi de aplicare a sancţiunilor disciplinare se stabileşte prin Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii.
26. La articolul 18, după alineatul (8) se introduc trei noi alineate, alineatele (9)-(11), cu următorul cuprins:
(9) Cercetarea disciplinară se suspendă atunci când împotriva auditorului de justiţie s-a dispus trimiterea în judecată pentru aceeaşi faptă.
(10) Organul de urmărire penală este obligat să comunice, de îndată, Institutului Naţional al Magistraturii actul prin care s-a dispus trimiterea în judecată a auditorului de justiţie.
(11) Suspendarea cercetării disciplinare se dispune de către directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi operează până când soluţia pronunţată în cauza care a motivat suspendarea a devenit definitivă. Hotărârea definitivă este comunicată de îndată Institutului Naţional al Magistraturii. Pe durata suspendării cercetării disciplinare, cursul prescripţiei răspunderii disciplinare este suspendat.
27. După articolul 18 se introduce un nou articol, articolul 181, cu următorul cuprins: Articolul 181
(1) Pe durata cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a), c) şi e).
(2) Neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) se constată de către Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii şi atrage exmatricularea, precum şi obligarea la restituirea bursei şi a cheltuielilor de formare profesională, în acele situaţii imputabile auditorilor. Consiliul ştiinţific este sesizat de directorul Institutului Naţional al Magistraturii din oficiu sau la solicitarea oricărei persoane interesate.
(3) Procedura de verificare a îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii.
(4) Dispoziţiile art. 18 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.
(5) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (2), condamnarea definitivă a auditorilor pentru o infracţiune din culpă ori amânarea aplicării pedepsei pentru acelaşi tip de infracţiune, precum şi renunţarea la urmărirea penală sau renunţarea la aplicarea pedepsei printr-o hotărâre definitivă nu conduc la exmatriculare, dacă se apreciază de către Consiliul ştiinţific că infracţiunea săvârşită nu aduce atingere demnităţii calităţii de auditor de justiţie sau imaginii Institutului.
28. Articolul 19 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 19
(1) După încheierea cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie susţin un examen de absolvire prin care se verifică însuşirea cunoştinţelor, competenţelor şi abilităţilor necesare exercitării funcţiei de judecător, respectiv procuror, precum şi un test psihologic.
(2) O comisie de examinare teoretică şi practică va fi alcătuite din 7 persoane: 3 judecători, 2 procurori, un avocat şi un profesor universitar, desemnaţi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii, procurorii sau avocaţii cu cel puţin 12 ani vechime în profesie şi dintre cadrele didactice ale facultăţilor de drept care au obţinut gradul universitar de profesor de cel puţin 5 ani.
(3) Examenul psihologic se va susţine în faţa unei comisii alcătuite din 3 psihologi, care vor nota candidatul cu «apt» sau «inapt».
(4) Împotriva calificativului «inapt», candidatul poate face contestaţie în termen de 5 zile de la afişare, ce va fi soluţionată de o comisie de 5 psihologi cu o altă componenţă decât comisia anterioară. Calificativul final «inapt» va avea drept consecinţă declararea candidatului ca respins la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii.
(5) Auditorii de justiţie care nu promovează examenul de absolvire se pot prezenta încă o dată pentru susţinerea acestuia, la următoarea sesiune organizată de Institutul Naţional al Magistraturii. În cazul în care auditorul de justiţie nu se prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu promovează examenul în a doua sesiune, el nu poate fi numit ca judecător sau procuror şi este obligat să restituie bursa şi cheltuielile de şcolarizare, cu excepţia situaţiilor prevăzute la alin. (3) şi (4).
(6) Componenţa comisiilor prevăzute de alin. (3) şi (4) va fi stabilită de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, după caz.
(7) Nota finală de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii este compusă din media de la examenul de absolvire prevăzut la alin. (1), ce va avea o pondere de 60%, şi media rezultată din evaluările realizate pe durata studiilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, ce va avea o pondere de 40%.
29. Articolul 20 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 20
(1) Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii sunt obligaţi să îndeplinească timp de 10 ani funcţia de judecător sau de procuror.
(2) În cazul în care un absolvent al Institutului Naţional al Magistraturii este eliberat din funcţie înainte de expirarea perioadei de 10 ani, din iniţiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, el este obligat să restituie bursa de auditor de justiţie şi cheltuielile de şcolarizare efectuate cu formarea sa, proporţional cu timpul rămas până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1).
30. Articolul 21 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 21
(1) Auditorii de justiţie optează pentru locurile de judecători stagiari şi procurori stagiari scoase la concurs, iar repartizarea acestora se face pe baza notei finale de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, prevăzută la art. 19 alin. (7). Opţiunile se fac în faţa Institutului Naţional al Magistraturii, care va înainta tabelul cu propunerile de repartizare, făcute în acest mod, secţiilor corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea numirii în funcţie.
(2) Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari sunt repartizaţi şi numiţi în funcţie de către secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, pe baza opţiunilor exprimate conform alin. (1).
(3) În circumscripţiile instanţelor şi parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi.
(4) Candidatului care nu şi-a exercitat dreptul de alegere a postului în termenul prevăzut la alin. (2) i se propune, din oficiu, un post de către Consiliul Superior al Magistraturii. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie.
(5) La medii egale are prioritate la alegerea postului, în următoarea ordine, candidatul care are domiciliul în raza instanţei sau parchetului pentru care a optat ori cel care are o vechime mai mare în magistratură.
(6) Repartizarea pe posturi se afişează la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, al instanţelor şi al parchetelor, se comunică persoanelor interesate şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
(7) Perioada cuprinsă între promovarea examenului de absolvire şi numirea de către Consiliul Superior al Magistraturii în funcţia de judecător sau procuror stagiar, precum şi perioada în care o persoană a avut calitatea de judecător sau procuror stagiar, dacă a promovat examenul de capacitate prevăzut la art. 28, constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror.
(8) Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari se bucură de stabilitate.
31. La articolul 22, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 22
(1) Durata stagiului este de 2 ani.
32. La articolul 23, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 23
(1) Judecătorii stagiari judecă:a)acţiunile posesorii, cererile privind înregistrările şi rectificările în registrele de stare civilă; b)litigiile patrimoniale având ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun, în cazul în care valoarea obiectului litigiului nu depăşeşte 10.000 lei; c)plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor contravenţionale, dacă sancţiunea contravenţională maximă prevăzută de lege este de 10.000 lei; d)cererile de valoare redusă, prevăzute la art. 1.026-1.033 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare; e)cererile având ca obiect înlocuirea amenzii contravenţionale cu sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii; f)cererile de abţinere şi de recuzare, precum şi cererile de revizuire şi contestaţiile în anulare în cauzele ce intră în competenţa lor; g)reabilitarea; h)constatarea intervenţiei amnistiei ori graţierii; i)infracţiunile prevăzute de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, şi legile speciale, pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, cu excepţia infracţiunilor prevăzute la art. 218 alin. (1) şi (2), art. 219 alin. (1), art. 223, art. 226 şi 227, precum şi art. 239-241 din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv plângerile împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată, cererile de confirmare a soluţiilor de renunţare la urmărirea penală şi cererile de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în cauzele care au ca obiect aceste infracţiuni.
33. La articolul 23, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (11) şi (12), cu următorul cuprins: (11) Judecătorii stagiari asistă şi la şedinţe de judecată cu alte tipuri de cauze decât cele prevăzute la alin. (1), prin rotaţie, la completuri ale instanţei constituite din judecători definitivi, stabilite de preşedintele instanţei. În cauzele la care asistă, judecătorul stagiar întocmeşte un raport consultativ asupra cauzei şi poate redacta proiectul hotărârii, la solicitarea preşedintelui completului. (12) Modalitatea de participare la aceste completuri se stabileşte prin hotărâre a colegiului de conducere. 34. La articolul 23, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Procurorii stagiari au dreptul să pună concluzii în instanţă, să efectueze şi să semneze acte procesuale şi procedurale, sub coordonarea unui procuror definitiv. 35. La articolul 23, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (21) şi (22), cu următorul cuprins: (21) Procurorul stagiar emite opinie consultativă care se motivează şi rezolvă lucrările date în sarcina sa de prim-procurorul parchetului de pe lângă judecătorie. (22) Judecătorii şi procurorii stagiari nu au dreptul să dispună măsuri privative sau restrictive de libertate. 36. La articolul 24, alineatul (2) se abrogă . 37. Articolul 26 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 26
(1) Examenul de capacitate constă în susţinerea unei probe scrise şi a unei probe orale, respectiv evaluarea mapei de stagiu, fiecare având ponderi egale în media finală.
(2) Examenul de capacitate va urmări însuşirea competenţelor şi aptitudinilor practice în perioada de stagiu.
(3) Examenul de capacitate se organizează la finalul fiecărui stagiu, în baza regulamentelor elaborate de secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii.
(4) Examinarea se realizează de către comisiile prevăzute la art. 28.
(5) Modalitatea de susţinere a examenului, criteriile de apreciere ale acestuia, procedura şi criteriile de evaluare ale mapei de stagiu se stabilesc prin regulamente propuse de Institutul Naţional al Magistraturii şi aprobate de Secţia pentru judecători, respectiv de Secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
38. Articolul 27 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 27
(1) Data, locul şi modul de desfăşurare a examenului de capacitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii şi se comunică instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, cu cel puţin 90 de zile înainte de data stabilită pentru examenul de capacitate.
(2) Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însoţite de mapele de stagiu şi de celelalte acte necesare potrivit regulamentelor privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari, respectiv al procurorilor stagiari, se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 60 de zile de la publicarea datei examenului.
39. Articolul 28 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 28
(1) Comisia pentru examenul de capacitate al judecătorilor şi comisia pentru soluţionarea contestaţiilor sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi din judecători de la curţile de apel, numiţi prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Comisia pentru examenul de capacitate al procurorilor şi comisia pentru soluţionarea contestaţiilor sunt alcătuite din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi din procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel, numiţi prin hotărâre a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Comisiile de concurs sunt numite prin hotărâre de secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.
40. Articolul 29 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 29
(1) Rezultatele examenului de capacitate se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.
(2) Contestaţiile cu privire la fiecare din cele două probe se trimit la Institutul Naţional al Magistraturii, în termen de 72 de ore de la afişarea rezultatelor, de către candidaţi, curţile de apel sau parchetele de pe lângă acestea. Contestaţiile se soluţionează în termen de 3 zile. Decizia comisiei de soluţionare a contestaţiilor este definitivă, dispoziţiile alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător.
(3) Contestaţia la proba orală se soluţionează de comisia de contestaţii prin analizarea înregistrării audiovideo a probei susţinute de candidat.
(4) După întocmirea tabelului de clasificare a candidaţilor, fiecare din secţiile Consiliului Superior al Magistraturii validează examenul de capacitate, în prima şedinţă care urmează afişării rezultatelor.
(5) Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii pot invalida, în tot sau în parte, examenul de capacitate, în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege sau de regulament privind organizarea examenului sau că există dovada săvârşirii unor fraude.
41. Articolul 30 se abrogă . 42. La articolul 31, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(3) Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor prevăzuţi la alin. (1). 43. La articolul 31, alineatul (4) se abrogă . 44. La articolul 33, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 33
(1) Pot fi numiţi în magistratură, pe bază de concurs, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (2), foştii judecători şi procurori care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), avocaţii, notarii, asistenţii judiciari, consilierii juridici, executorii judecătoreşti cu studii superioare juridice, personalul de probaţiune cu studii superioare juridice, ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române şi Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învăţământul juridic superior acreditat, precum şi magistraţii-asistenţi, cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani.
45. La articolul 33, alineatul (21) se modifică şi va avea următorul cuprins: (21) Dispoziţiile art. 15 se aplică în mod corespunzător. 46. La articolul 33, alineatul (11) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(11) Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor prevăzuţi la alin. (1). 47. La articolul 33, alineatul (12) se abrogă . 48. După articolul 33 se introduce un nou articol, articolul 331, cu următorul cuprins: Articolul 331 Persoanele care au ocupat minimum 10 ani funcţia de judecător sau procuror şi magistrat-asistent, care nu au fost sancţionate disciplinar, au avut numai calificativul «foarte bine» la toate evaluările şi şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, pot fi numite, fără concurs sau examen, în funcţiile vacante de judecător sau procuror, la instanţe sau parchete de acelaşi grad cu cele unde au funcţionat sau la instanţe ori parchete de grad inferior. 49. Articolul 35 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 35
(1) Formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor constituie garanţia independenţei şi imparţialităţii în exercitarea funcţiei. Formarea iniţială şi continuă este un drept şi o îndatorire pentru judecător.
(2) Formarea profesională continuă trebuie să ţină seama de dinamica procesului legislativ şi constă, în principal, în cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor europene şi internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti şi a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice, în abordarea multidisciplinară a instituţiilor cu caracter de noutate, precum şi în cunoaşterea şi aprofundarea unor limbi străine şi operarea pe calculator.
50. La articolul 371, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins: (11) Cheltuielile de cazare şi masă ale judecătorilor şi procurorilor străini, ale cursanţilor sau ale reprezentanţilor altor instituţii de formare profesională din străinătate, care participă, în cadrul unor programe de cooperare, la activităţile de formare profesională organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, pot fi suportate din bugetul acestei instituţii. 51. La articolul 371, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin. (1) şi (11) se stabileşte prin decizie a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. Cazarea participanţilor în condiţiile alin. (1) şi (11) se poate realiza în structurile de primire turistice în limita plafonului maxim stabilit prin decizie a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, independent de clasificarea acestora. 52. La articolul 38, alineatele (11)-(13) se modifică şi vor avea următorul cuprins: (11) Cheltuielile aferente organizării activităţilor prevăzute la alin. (1), inclusiv cele privind cazarea, masa şi transportul personalului de instruire şi al participanţilor, se suportă din bugetul curţii de apel sau, după caz, al parchetului de pe lângă curtea de apel. În cazul personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii care participă, la propunerea Institutului, în această calitate, conform programului anual de formare profesională continuă al judecătorilor şi procurorilor aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, la activităţile prevăzute la alin. (1), cheltuielile privind cazarea, masa şi transportul acestuia se suportă din bugetul Institutului Naţional al Magistraturii. (12) Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin. (11) se stabileşte prin ordin al ministrului justiţiei, respectiv al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În cazul personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii care participă, la propunerea Institutului, în această calitate, conform programului anual de formare profesională continuă al judecătorilor şi procurorilor aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, la activităţile prevăzute la alin. (1), plafonul maxim al cheltuielilor se stabileşte în conformitate cu dispoziţiile art. 371 alin. (2). (13) Cheltuielile cu salarizarea personalului de instruire care participă la activităţile prevăzute la alin. (1) se suportă din bugetul curţii de apel sau, după caz, al parchetului de pe lângă curtea de apel. Dispoziţiile art. 108 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător. În cazul personalului de instruire angajat la plata cu ora al Institutului Naţional al Magistraturii care participă, la propunerea Institutului, în această calitate, conform programului anual de formare profesională continuă al judecătorilor şi procurorilor aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, la activităţile prevăzute la alin. (1), cheltuielile cu salarizarea personalului de instruire se suportă din bugetul Institutului Naţional al Magistraturii. 53. Articolul 39 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 39
(1) Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenţă profesională şi de performanţă, judecătorii şi procurorii sunt supuşi unei evaluări periodice privind calitatea activităţii, eficienţa, integritatea şi obligaţia de formare profesională continuă, iar în cazul judecătorilor şi procurorilor numiţi în funcţii de conducere, şi modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.
(2) În raport cu vechimea în funcţia de judecător, respectiv de procuror, evaluarea se realizează după cum urmează:a)o dată la 2 ani, pentru judecătorii şi procurorii cu o vechime între un an şi 5 ani; b)o dată la 3 ani, pentru judecătorii şi procurorii cu o vechime între 5 şi 10 ani; c)o dată la 4 ani, pentru judecătorii şi procurorii cu o vechime între 10 şi 15 ani; d)o dată la 5 ani, pentru judecătorii şi procurorii cu o vechime mai mare de 15 ani.
(3) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se face de comisii constituite separat pentru judecători şi procurori, formate din preşedintele instanţei, respectiv conducătorul parchetului din care face parte persoana evaluată, precum şi 2 sau mai mulţi judecători sau procurori de la instanţa sau parchetul ierarhic superior, desemnaţi de colegiul de conducere al acestei instanţe sau parchet, cu aceeaşi specializare cu judecătorul sau procurorul evaluat. Evaluarea preşedintelui instanţei şi a vicepreşedintelui se face de o comisie formată din preşedintele instanţei superioare, preşedintele secţiei corespunzătoare specializării judecătorului evaluat, precum şi un judecător de la instanţa superioară, desemnat de colegiul de conducere. Evaluarea conducătorului parchetului, a adjunctului acestuia şi a procurorului şef de secţie se realizează de o comisie de la parchetul ierarhic superior, din care face parte conducătorul acestuia, un procuror cu funcţie de conducere corespunzătoare specializării procurorului evaluat şi un alt procuror desemnat de colegiul de conducere. Evaluarea preşedinţilor, vicepreşedinţilor şi a preşedinţilor de secţie de la curţile de apel sau de la Curtea Militară de Apel se face de o comisie compusă din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desemnaţi de colegiul de conducere al acestei instanţe, iar evaluarea procurorilor generali, a procurorilor generali adjuncţi şi a şefilor de secţie de la parchetele de pe lângă curţile de apel sau de la Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel se face de o comisie compusă din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desemnaţi de colegiul de conducere al acestui parchet. Evaluarea preşedintelui şi vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de o comisie compusă din judecători, membri aleşi ai Secţiei pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu grad cel puţin de curte de apel, desemnaţi de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Evaluarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a procurorilor şefi ai direcţiilor specializate se face de o comisie compusă din procurori, membri aleşi ai Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu grad cel puţin de tribunal, desemnaţi de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Din comisiile de evaluare a procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv a celor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie, fac parte procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori prim-adjunctul sau adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau adjuncţii acestora, procurorii şefi de secţie, precum şi procurori desemnaţi, după caz, de colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de colegiul de conducere al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau de colegiul de conducere al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
(5) Pentru judecătorii şi tribunale şi, respectiv, pentru parchetele de pe lângă acestea, comisiile prevăzute la alin. (4) se constituie prin hotărâre a colegiului de conducere al curţii de apel sau al parchetului de pe lângă aceasta. Pentru curţile de apel şi pentru parchetele de pe lângă acestea, comisiile de evaluare se constituie prin hotărâre a colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, comisia de evaluare se constituie prin hotărâre a Secţiei pentru judecători din 3 judecători, desemnaţi dintre membrii aleşi ai Secţiei pentru judecători, cu grad cel puţin de curte de apel. Pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, comisia de evaluare se constituie prin hotărâre a Secţiei pentru procurori din 3 procurori, desemnaţi dintre membrii aleşi ai Secţiei pentru procurori, cu grad cel puţin de tribunal.
(6) Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor se aprobă prin hotărâre de fiecare din secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii.
54. La articolul 40, alineatele (1), (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins: Articolul 40
(1) Prin raportul de evaluare a activităţii profesionale a judecătorului sau procurorului, întocmit de comisiile prevăzute la art. 39 alin. (3), (4) sau (5), se poate acorda unul dintre calificativele: «foarte bine», «bine», «satisfăcător» sau «nesatisfăcător»......... ................ ................ ................ ........ .........
(3) În soluţionarea contestaţiei, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere conducătorului instanţei sau parchetului ori comisiilor sau persoanelor prevăzute la art. 39 alin. (4) şi (5) orice informaţii pe care le consideră necesare, iar citarea judecătorului sau procurorului pentru a fi audiat este obligatorie.
(4) Hotărârile secţiilor pot fi atacate cu recurs, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel, în termen de 15 zile de la comunicare, fără parcurgerea procedurii prealabile. Hotărârea curţii de apel este definitivă.
55. La articolul 41, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(3) Cursurile prevăzute la alin. (1) şi (2) se încheie prin susţinerea unui examen, organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii. 56. După articolul 42 se introduce un nou capitol, capitolul IV1, cuprinzând articolul 421, cu următorul cuprins: Capitolul IV^1Evaluarea psihologică periodică Articolul 421
(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor sunt supuşi la fiecare 5 ani unei evaluări psihologice.
(2) Dacă în urma evaluării psihologice judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor primeşte calificativul «inapt», acesta este obligat să urmeze un program de consiliere psihologică cu o durată de cel mult 6 luni, urmând ca judecătorul sau procurorul să fie supus unei noi evaluări.
(3) Procedura de evaluare/reevaluare psihologică, inclusiv modalitatea de constituire a comisiilor de evaluare psihologică, plata membrilor acestora şi desfăşurarea programului de consiliere psihologică se stabilesc prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
57. Articolul 43 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 43Concursul pentru promovarea judecătorilor şi procurorilor se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, de secţiile corespunzătoare din Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii. 58. Articolul 44 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 44
(1) Pot participa la concursul de promovare la instanţele sau parchetele imediat superioare judecătorii şi procurorii care au avut calificativul «foarte bine» la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, au funcţionat efectiv timp de cel puţin 3 ani la instanţa sau parchetul ierarhic inferior celui la care doresc să promoveze şi îndeplinesc următoarele condiţii minime de vechime:a)7 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţiile de judecător de tribunal sau tribunal specializat şi procuror la parchetul de pe lângă tribunal sau la parchetul de pe lângă tribunalul specializat; b)10 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţiile de judecător de curte de apel şi procuror la parchetul de pe lângă aceasta; c)18 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) La calcularea condiţiei minime de vechime pentru a participa la concursul de promovare nu se ia în considerare perioada în care judecătorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justiţie.
(3) Vechimile prevăzute la alin. (1) şi (2) trebuie să fie îndeplinite până la data înscrierii la concursul de promovare.
(4) Consiliul Superior al Magistraturii verifică, prin secţiile corespunzătoare, îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1)-(3).
59. Articolul 45 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 45Judecătorii şi procurorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 44 pot participa la concurs, în vederea promovării pe loc, în limita numărului de locuri aprobat anual de secţiile corespunzătoare din Consiliul Superior al Magistraturii. 60. La articolul 46, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(3) Procedura de desfăşurare a concursului, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor, este prevăzută în Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor. Anularea sau modificarea în orice mod a baremului de răspuns stabilit pentru oricare dintre subiectele de concurs, după ce acest barem a fost adus la cunoştinţă candidaţilor, atrage invalidarea concursului şi reluarea acestuia.
(4) Dispoziţiile art. 21 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
61. După articolul 46 se introduc trei noi articole, articolele 461-463, cu următorul cuprins: Articolul 461
(1) Promovarea efectivă a judecătorilor şi procurorilor se face numai prin concurs organizat la nivel naţional, în limita locurilor vacante existente la tribunale şi curţi de apel sau, după caz, la parchete.
(2) Data, locul, modul de desfăşurare a concursului şi posturile vacante pentru care se organizează concurs se comunică tuturor judecătorilor şi procurorilor, prin curţile de apel şi parchete, şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului Naţional al Magistraturii şi a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu cel puţin 30 de zile înainte de data de la care se pot depune cererile de înscriere la concurs.
Articolul 462
(1) Pot participa la concursul de promovare efectivă la instanţele şi parchetele imediat superioare judecătorii şi procurorii care au avut calificativul «foarte bine» la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, au dobândit gradul profesional corespunzător instanţei sau parchetului la care solicită promovarea şi au funcţionat efectiv timp de cel puţin 2 ani la instanţa sau parchetul ierarhic inferior, în cazul promovării în funcţiile de judecător de curte de apel, procuror la parchetul de pe lângă aceasta sau de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Dispoziţiile art. 44 alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător.
Articolul 463
(1) Concursul de promovare efectivă constă în susţinerea unei probe având ca obiect evaluarea activităţii şi conduitei candidaţilor din ultimii 3 ani.
(2) Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului, inclusiv comisiile de concurs şi constituirea acestora, aspectele supuse verificării în cadrul probei prevăzute la alin. (1) şi modalitatea de stabilire şi contestare a rezultatelor se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 46 alin. (3).
(3) Dispoziţiile art. 21 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
62. Articolul 47 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 47În termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor, Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dispune, prin hotărâre, promovarea judecătorilor şi procurorilor declaraţi admişi. 63. După articolul 47 se introduc două noi articole , articolele 471 şi 472, cu următorul cuprins: Articolul 471
(1) Judecătorii şi procurorii care au promovat efectiv în funcţii de execuţie la instanţe sau parchete superioare nu pot fi delegaţi, detaşaţi sau transferaţi timp de cel puţin 2 ani de la data promovării.
(2) Judecătorii care au promovat efectiv în funcţii de execuţie la instanţe superioare nu pot fi numiţi în funcţia de procuror, iar procurorii care au promovat efectiv în funcţii de execuţie la parchete superioare nu pot fi numiţi în funcţia de judecător timp de cel puţin 2 ani de la data promovării.
Articolul 472 Promovarea personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, al Ministerului Public, al Ministerului Justiţiei, precum şi al instituţiilor coordonate sau subordonate acestora se face prin examenul de promovare organizat pentru judecători şi procurori, în condiţiile legii.
64. La articolul 48, alineatele (1) şi (4)-(6) se modifică şi vor avea următorul cuprins: Articolul 48
(1) Numirea în funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte la judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii......... ................ ................ ................ ................ ........
(4) Concursul sau examenul constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere şi în probe scrise privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, rezistenţa la stres şi un test psihologic. Contestaţiile cu privire la fiecare dintre probele de concurs se trimit Institutului Naţional al Magistraturii în termen de 3 zile de la publicarea rezultatelor pentru fiecare probă. Anularea sau modificarea în orice mod a baremului de răspuns stabilit pentru oricare dintre subiectele de concurs, după ce acest barem a fost adus la cunoştinţă candidaţilor, atrage invalidarea concursului şi reluarea acestuia.
(5) Comisia de examinare este numită de Secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi este formată din 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 judecători de la curţile de apel şi 3 specialişti în management şi organizare instituţională. La constituirea comisiilor vor fi avuţi în vedere, în principal, judecătorii care au urmat cursuri de management.
(6) Data, locul, precum şi Regulamentul de organizare a concursului sau examenului elaborat de Institutul Naţional al Magistraturii se aprobă de Secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi se afişează pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii, Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii şi la sediile instanţelor judecătoreşti, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării acestuia.
65. La articolul 48, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (61), cu următorul cuprins: (61) Contestaţia privind evaluarea se soluţionează de comisia de contestaţii prin analizarea înregistrării audiovideo a probei susţinute de candidat. 66. La articolul 48, alineatele (7) şi (9) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(7) Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului şi numeşte judecătorii în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) în termen de 15 zile de la data afişării rezultatelor finale. Dispoziţiile art. 21 alin. (3) se aplică în mod corespunzător......... ................ ................ ................ ................ ........
(9) Numirea judecătorilor în celelalte funcţii de conducere se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de Secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea preşedintelui instanţei.
67. La articolul 48, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alineatul (91), cu următorul cuprins: (91) Pot fi numiţi în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (9) judecătorii care au calificativul «foarte bine» la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege. 68. La articolul 48, alineatul (10) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(10) Nu pot fi numiţi în funcţii de conducere judecătorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au un interes personal, ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege. 69. La articolul 49, alineatele (1) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins: Articolul 49
(1) Numirea în funcţiile de procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie sau prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie şi de adjuncţi ai acestora se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de Secţia pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii......... ................ ................ ................ ................ .........
(5) Comisia de examinare este numită de Secţia pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi este formată din 2 procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi 3 specialişti în management şi organizare instituţională. La constituirea comisiilor vor fi avuţi în vedere, în principal, procurorii care au urmat cursuri de management.
70. La articolul 49, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (51), cu următorul cuprins: (51) Dispoziţiile art. 48 alin. (61) se aplică în mod corespunzător. 71. La articolul 49, alineatele (6), (7) şi (9) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(6) Data, locul, precum şi Regulamentul de organizare a concursului sau examenului elaborat de Institutul Naţional al Magistraturii se aprobă de Secţia pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii şi se afişează pe pagina de internet a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Institutului Naţional al Magistraturii, a Consiliului Superior al Magistraturii, a Ministerului Justiţiei şi la sediile parchetelor, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării acestuia.
(7) Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului şi numeşte procurorii în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) în termen de 15 zile de la data afişării rezultatelor finale. Dispoziţiile art. 21 alin. (3) se aplică în mod corespunzător......... ................ ................ ................ ................ ........
(9) Numirea în celelalte funcţii de conducere la parchete se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de Secţia pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
72. La articolul 49, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alineatul (91), cu următorul cuprins: (91) Pot fi numiţi în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (9) procurorii care au calificativul «foarte bine» la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege. 73. Articolul 50 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 50
(1) Pentru numirea în funcţii de conducere sunt necesare următoarele condiţii minime de vechime:a)pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte de judecătorie, prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie şi adjunct al acestuia, o vechime de 6 ani în funcţia de judecător sau procuror; b)pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte de tribunal sau tribunal specializat, precum şi preşedinte de secţie la tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, adjunct al acestuia şi procuror şef secţie al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, o vechime de 8 ani în funcţia de judecător sau procuror; c)pentru funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, preşedinte de secţie la curtea de apel, procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel şi adjunct al acestuia, procuror şef secţie al parchetului de pe lângă curtea de apel, o vechime de 12 ani în funcţia de judecător sau procuror.
(2) Dispoziţiile art. 44 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
(3) În vederea participării la concursul sau examenul pentru numirea în funcţii de conducere, judecătorul sau procurorul trebuie să funcţioneze cel puţin 2 ani la instanţa sau, după caz, parchetul la care este vacantă funcţia de conducere pentru care îşi depune candidatura. Dispoziţiile prezentului alineat se aplică în mod corespunzător şi pentru numirea în funcţiile de conducere prevăzute la art. 48 alin. (9) şi art. 49 alin. (9).
(4) Prin derogare de la dispoziţiile alin. (3), în situaţia în care la două concursuri consecutive pentru numirea într-o funcţie de conducere nu se prezintă niciun candidat, la următorul concurs sau examen organizat pentru numirea în aceeaşi funcţie de conducere pot participa şi judecători sau, după caz, procurori de la altă instanţă sau parchet din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel sau parchet de pe lângă curtea de apel, care au dreptul să funcţioneze la instanţa ori parchetul pentru care îşi depun candidatura.
(5) În cazul în care la o judecătorie sau la un parchet de pe lângă judecătorie unde este vacantă funcţia de preşedinte, vicepreşedinte sau preşedinte de secţie, respectiv de prim-procuror sau adjunct al acestuia, niciun judecător sau procuror nu îndeplineşte condiţiile de vechime prevăzute de lege pentru ocuparea acestor funcţii, nu îşi exprimă acordul în vederea delegării sau, din motive obiective, nu poate fi delegat un judecător sau procuror de la aceeaşi instanţă sau parchet, poate fi delegat în respectiva funcţie de conducere oricare dintre judecătorii sau procurorii care funcţionează la altă instanţă sau parchet din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel.
74. La articolul 51, alineatele (1), (2) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins: Articolul 51
(1) La expirarea mandatului funcţiei de conducere, judecătorii sau procurorii pot ocupa, în condiţiile prevăzute la art. 48-50, o altă funcţie de conducere la aceeaşi instanţă sau parchet, în condiţiile legii, fie revin pe funcţii de execuţie la instanţele sau parchetele pe care le-au condus sau de unde provin.
(2) Revocarea din funcţia de conducere a judecătorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentru judecători, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a preşedintelui instanţei, pentru următoarele motive:a)în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de conducere; b)în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale; c)în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare......... ................ ................ ................ ................ ........ ............
(7) Revocarea din funcţia de conducere a procurorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentru procurori, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a conducătorului parchetului, pentru motivele prevăzute la alin. (2), care se aplică în mod corespunzător.
75. La articolul 51, după alineatul (7) se introduc trei noi alineate, alineatele (8)-(10), cu următorul cuprins:
(8) Până la finalizarea procedurii de revocare din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (2) şi (7), Secţia pentru judecători, respectiv Secţia pentru procurori a Consiliul Superior al Magistraturii, după caz, poate dispune suspendarea judecătorului sau procurorului din funcţia de conducere.
(9) Hotărârea se motivează în termen de 5 zile de la pronunţare şi poate fi atacată cu contestaţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în termen de 5 zile de la comunicare, fără îndeplinirea procedurii prealabile.
(10) Până la soluţionarea contestaţiei, instanţa poate dispune, la cerere, suspendarea executării hotărârii de suspendare.
76. După articolul 51 se introduce un nou articol, articolul 511, cu următorul cuprins: Articolul 511
(1) Suspendarea, în orice mod, a raportului de muncă nu suspendă durata mandatelor funcţiilor de conducere prevăzute la art. 48 şi 49.
(2) Imposibilitatea exercitării atribuţiilor pe o perioadă mai mare de un an atrage încetarea mandatelor funcţiilor de conducere prevăzute la art. 48 şi 49.
77. La articolul 52, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins: Articolul 52
(1) Promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face numai prin concurs organizat ori de câte ori este necesar, în limita posturilor vacante, de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii......... ................ ................ ................ ................ ........ ............
(3) Pot participa la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecătorii care au îndeplinit efectiv cel puţin 3 ani funcţia de judecător la curtea de apel, au obţinut calificativul «foarte bine» la ultimele 3 evaluări, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi au o vechime efectivă în funcţia de judecător de cel puţin 18 ani. Dispoziţiile art. 44 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
78. La articolul 521 alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: b)un interviu susţinut în faţa Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. 79. La articolul 521 alineatul (2), litera c) se abrogă . 80. La articolul 521, alineatele (3)-(5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(3) Comisiile de concurs sunt numite prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.
(4) Comisiile de concurs sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cadre didactice universitare având grad de conferenţiar sau profesor universitar de la facultăţi de drept din cadrul universităţilor de cercetare avansată şi educaţie, astfel cum acestea sunt clasificate potrivit art. 193 alin. (4) lit. c) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) Membrii comisiilor prevăzute la alin. (3) nu pot avea apartenenţă politică la data formării comisiilor şi pe toată durata derulării concursului.
81. La articolul 522, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 522
(1) În cadrul probei prevăzute la art. 521 alin. (2) lit. a), la cererea comisiilor de concurs, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii va solicita, prin intermediul curţilor de apel, hotărâri judecătoreşti din ultimii 5 ani de activitate, precum şi celelalte date necesare evaluării potrivit prezentei legi.
82. La articolul 523, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 523
(1) Evaluarea prevăzută la art. 522 are ca obiect:a)verificarea capacităţii de analiză şi sinteză; b)verificarea coerenţei în exprimare; c)verificarea argumentaţiei din punctul de vedere al clarităţii şi logicii; d)verificarea respectării termenelor rezonabile de soluţionare a cauzelor şi de redactare a hotărârilor.
83. La articolul 523, alineatul (2) se abrogă . 84. Articolul 524 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 524
(1) În cadrul probei interviului, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii evaluează aspecte referitoare la integritatea candidaţilor şi modul în care candidaţii se raportează la valori precum independenţa justiţiei şi imparţialitatea judecătorilor, motivaţia candidaţilor şi competenţele umane şi sociale ale acestora.
(2) La şedinţa Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în care se susţine interviul va participa, cu rol consultativ, şi un psiholog desemnat de Secţia pentru judecători, care va putea adresa întrebări candidaţilor în scopul evaluării motivaţiei şi competenţelor umane şi sociale ale acestora.
85. Articolul 526 se abrogă . 86. La articolul 527, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 527
(1) În termen de cel mult 15 zile de la comunicarea rezultatelor concursului de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia pentru judecători dispune, prin hotărâre, promovarea candidaţilor declaraţi admişi.
87. Articolul 53 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 53
(1) Preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani.
(2) Numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
(3) Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător.
(4) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) îşi pot depune candidaturile pentru funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ori preşedinte de secţie, la Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcţia de preşedinte, vicepreşedinte sau preşedinte de secţie a devenit vacantă.
(5) Revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedinţilor şi preşedinţilor de secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instanţei, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2), care se aplică în mod corespunzător.
88. La articolul 54, alineatele (1), (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins: Articolul 54
(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestuia sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată......... ................ ................ ................ ................ ........ ............
(3) Preşedintele României poate refuza, motivat, o singură dată, numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.
(4) Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2), care se aplică în mod corespunzător.
89. La articolul 54, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:
(5) De la data încetării mandatului funcţiei de conducere, procurorii prevăzuţi la alin. (1) îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. 90. La articolul 55, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 55
(1) Numirea în alte funcţii de conducere decât cele prevăzute la art. 54 în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau a procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, după caz.
91. La articolul 55, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins: (11) Pot fi numiţi în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) procurorii care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi au o vechime efectivă de minimum 10 ani. 92. La articolul 55, alineatele (2), (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(2) Pentru numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) este necesară recomandarea conducătorului secţiei ori, după caz, al direcţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, unde urmează să fie numit procurorul......... ................ ................ ................ ................ ........ ............
(4) Revocarea din funcţiile de conducere a procurorilor numiţi potrivit alin. (1) se dispune de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea procurorului general al parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau, după caz, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2), care se aplică în mod corespunzător.
(5) Propunerea prevăzută la alin. (4) poate fi formulată din oficiu sau la sesizarea adunărilor generale ori a conducătorilor secţiilor ori, după caz, al direcţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
93. Articolul 56 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 56
(1) La încetarea mandatului pentru funcţiile de conducere prevăzute la art. 53, judecătorii revin pe funcţiile deţinute anterior în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) La încetarea mandatului funcţiei de conducere prevăzute la art. 54 şi 55, procurorii pot ocupa o altă funcţie de conducere la acelaşi parchet, în condiţiile legii, fie revin pe funcţii de execuţie la parchetele pe care le-au condus sau de unde provin.
94. La articolul 57, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Delegarea judecătorilor de la judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi de la curţile de apel la instanţe din circumscripţia altei curţi de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentru judecători, la solicitarea preşedintelui curţii de apel în circumscripţia căreia se cere delegarea şi cu avizul preşedintelui curţii de apel unde aceştia funcţionează. 95. La articolul 57, alineatul (3) se abrogă . 96. La articolul 57, alineatele (4)-(81) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(4) Delegarea în funcţii de conducere a judecătorilor de la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentru judecători, până la ocuparea funcţiei prin numire în condiţiile prezentei legi.
(5) Delegarea în funcţiile de conducere de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecătorilor de la această instanţă se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentru judecători, cu acordul scris al acestora, la propunerea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(6) Delegarea judecătorilor se poate face pe o perioadă de cel mult 6 luni şi poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, în aceleaşi condiţii.
(7) În interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, inclusiv în funcţii de conducere, dispoziţiile alin. (1) - (6) fiind aplicabile în mod corespunzător.
(8) Judecătorii şi procurorii pot fi delegaţi numai la instanţe sau parchete la care au dreptul să funcţioneze potrivit gradului profesional dobândit. (81) În interesul serviciului, magistraţii-asistenţi pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, în funcţiile de prim-magistrat-asistent sau magistrat-asistent-şef de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau preşedintele Curţii Constituţionale, după caz, pe o perioadă de cel mult 6 luni. Delegarea magistraţilor-asistenţi poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, în aceleaşi condiţii. Pe perioada delegării, magistraţii-asistenţi beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcţia în care sunt delegaţi.
97. La articolul 58, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 58
(1) Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune detaşarea judecătorilor şi procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instanţe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară, Institutul Naţional al Magistraturii, Şcoala Naţională de Grefieri, Ministerul Justiţiei sau la unităţile subordonate acestuia, la solicitarea acestor instituţii. Detaşarea în cadrul acestor instituţii nu se poate dispune pentru funcţii de demnitate publică.
98. La articolul 58, după alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alineatele (11)-(13), cu următorul cuprins: (11) Judecătorii şi procurorii pot ocupa funcţii în instituţii ale Uniunii Europene sau în organizaţii internaţionale dacă actul internaţional care reglementează condiţiile de ocupare a acestora condiţionează în mod expres accesul la funcţia respectivă de calitatea de judecător sau procuror. (12) În cazul în care judecătorul sau procurorul îşi manifestă opţiunea de a exercita o funcţie la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale, acesta este eliberat din funcţia de judecător sau procuror cu rezervarea postului. (13) Pentru Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri activitatea de formare de către judecători, procurori, magistraţi-asistenţi şi personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor, detaşarea se dispune doar în cazul în care aceştia îşi desfăşoară activitatea cu normă întreagă. 99. La articolul 58, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(5) După încetarea detaşării, judecătorul sau procurorul revine în funcţia deţinută anterior. Dacă judecătorul sau procurorul detaşat se află în situaţia prevăzută la alin. (6) şi nu a optat pentru funcţia de conducere sau nu a exprimat nicio opţiune, la încetarea detaşării se aplică în mod corespunzător prevederile art. 51 alin. (1). 100. La articolul 58, după alineatul (5) se introduc trei noi alineate , alineatele (6)-(8), cu următorul cuprins:
(6) Dacă judecătorul sau procurorul detaşat ocupă o funcţie de conducere la instanţe sau parchete, în termen de 6 luni de la hotărârea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a dispus detaşarea optează pentru funcţia de conducere sau pentru funcţia pe care o ocupă prin detaşare.
(7) În cazul în care judecătorul sau procurorul detaşat nu a optat pentru funcţia de conducere sau nu a exprimat nicio opţiune, funcţia de conducere respectivă devine vacantă la expirarea termenului prevăzut la alin. (6). Dacă judecătorul sau procurorul optează pentru funcţia de conducere deţinută anterior, detaşarea încetează la expirarea termenului prevăzut la alin. (6).
(8) Prevederile alin. (6) şi (7) se aplică în mod corespunzător şi în situaţia în care judecătorul sau procurorul era detaşat anterior ocupării funcţiei de conducere.
101. Articolul 59 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 59Detaşarea şi delegarea nu se pot face la instanţe sau parchete de nivel superior celor la care judecătorul sau procurorul are dreptul să funcţioneze potrivit legii. 102. Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 60
(1) Transferul judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la altă instanţă sau de la un parchet la alt parchet ori la o instituţie publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ al preşedintelui instanţei sau al procurorului şef al parchetului corespunzător.
(2) Transferul nu se poate face la instanţe sau parchete de nivel superior celor la care judecătorul sau procurorul are dreptul să funcţioneze, potrivit legii.
(3) Normele de reglementare a procedurii transferului se stabilesc prin regulamente elaborate de secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii.
103. La articolul 61, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins: Articolul 61
(1) La cererea motivată, judecătorii pot fi numiţi în funcţia de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii, iar procurorii în funcţia de judecător la judecătorii, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezenta lege. Propunerea de numire în funcţia de judecător se formulează de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ al unităţii de parchet de la care provine, precum şi al instanţei la care urmează să activeze, iar propunerea de numire a judecătorilor în funcţia de procuror se formulează de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ al instanţei în care îşi desfăşoară activitatea şi al parchetului la care urmează să activeze......... ................ ................ ................ ................ ........ ............
(3) Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1).
104. La articolul 62 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: a)când a fost trimis în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni, după confirmarea judecătorului de cameră preliminară; 105. La articolul 62 alineatul (1), după litera a1) se introduce o nouă literă, litera a2), cu următorul cuprins: a2) când faţă de acesta s-a luat măsura preventivă a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauţiune şi organul judiciar a stabilit în sarcina sa obligaţia de a nu exercita profesia în exercitarea căreia a săvârşit fapta; 106. La articolul 62 alineatul (1), după litera c) se introduc două noi litere, literele d) şi e), cu următorul cuprins: d)în cazul prevăzut la art. 52 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare; e)în perioada cuprinsă între data pronunţării hotărârii secţiei corespunzătoare de aplicare a sancţiunii disciplinare prevăzute la art. 100 lit. e) şi data eliberării din funcţie. 107. La articolul 62, alineatul (11) se modifică şi va avea următorul cuprins: (11) Judecătorul sau procurorul poate fi suspendat din funcţie şi în cazul în care a fost trimis în judecată pentru o infracţiune, dacă se apreciază, în raport cu circumstanţele cauzei, că se aduce atingere prestigiului profesiei. În situaţia în care s-a apreciat că judecătorul sau procurorul poate fi menţinut în funcţie, acestuia i se poate interzice provizoriu exercitarea anumitor atribuţii până la soluţionarea definitivă a cauzei. 108. La articolul 62, după alineatul (11) se introduce un nou alineat, alineatul (12), cu următorul cuprins: (12) Judecătorul sau procurorul care suferă de o altă afecţiune decât cea prevăzută la alin. (1) lit. b), care-l pune în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, poate fi suspendat din funcţie, la cererea sa sau a colegiului de conducere al instanţei sau parchetului. Această măsură se poate dispune numai după epuizarea duratei pentru care se acordă concediile medicale şi indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Afecţiunea se stabileşte printr-o expertiză de specialitate care se efectuează de o comisie medicală de specialitate numită prin ordin comun al ministrului justiţiei şi ministrului sănătăţii. Suspendarea din funcţie durează până la însănătoşire. Prin raportul de expertiză, comisia stabileşte termenul în care magistratul urmează să revină la reexaminare. 109. La articolul 62, alineatele (2)-(4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(2) Suspendarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor se dispune de către Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) În perioada suspendării din funcţie dispuse în temeiul alin. (1) lit. a)-a2) şi lit. c)-e) şi alin. (11), judecătorului şi procurorului nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art. 5 şi art. 8 şi nu i se plătesc drepturile salariale, dar i se plătesc asigurările sociale de sănătate. Această perioadă nu constituie vechime în muncă şi în magistratură.
(4) În perioada suspendării dispuse în temeiul alin. (1) lit. b) şi alin. (12), judecătorului sau procurorului i se plăteşte o indemnizaţie egală cu 80% din indemnizaţia de încadrare lunară netă din ultima lună de activitate înainte de data suspendării din funcţie şi îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art. 5 şi 8.
110. La articolul 62, după alineatul (4) se introduc cinci noi alineate , alineatele (5)-(9), cu următorul cuprins:
(5) După expirarea termenului prevăzut la alin. (12) şi efectuarea de către comisia medicală de specialitate numită prin ordin comun al ministrului justiţiei şi ministrului sănătăţii a noii expertize, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii poate hotărî încetarea suspendării şi repunerea în funcţie a judecătorului sau procurorului, prelungirea acesteia sau, dacă boala este ireversibilă, propune eliberarea din funcţie prin pensionare.
(6) Auditorii de justiţie sunt suspendaţi din calitatea de auditor în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), alin. (11) şi (12), care se aplică în mod corespunzător. În ipoteza prevăzută la alin. (11), Consiliul Ştiinţific al Institutului poate dispune suspendarea auditorului de justiţie dacă apreciază că infracţiunea săvârşită aduce atingere demnităţii calităţii de auditor sau imaginii Institutului.
(7) Suspendarea din calitatea de auditor de justiţie se dispune de către Consiliul Ştiinţific al Institutului. Decizia prin care s-a dispus suspendarea, precum şi cea prin care s-a constatat încetarea suspendării se comunică de îndată auditorului de justiţie; despre decizia luată este informat şi Consiliul Superior al Magistraturii. După încetarea suspendării, auditorul de justiţie va relua cursurile la Institut din aceeaşi etapă în care acestea au fost întrerupte.
(8) În perioada suspendării dispuse pentru motivele prevăzute la alin. (1) lit. a) şi alin. (11), auditorul de justiţie nu beneficiază de bursă şi de alte drepturi ale auditorilor, iar această perioadă nu constituie vechime în magistratură. În perioada suspendării dispuse în temeiul alin. (12), precum şi pentru motivul prevăzut la alin. (1) lit. b), auditorului de justiţie i se plăteşte o indemnizaţie egală cu 80% din bursă.
(9) În ipoteza prevăzută la alin. (5), dacă boala de care suferă auditorul de justiţie este ireversibilă, Consiliul Ştiinţific al Institutului dispune exmatricularea acestuia.
111. Articolul 621 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 621
(1) Încheierea prin care s-a dispus arestarea preventivă ori arestul la domiciliu, încheierea sau ordonanţa prin care s-a stabilit obligaţia de a nu exercita profesia în exercitarea căreia a fost săvârşită fapta pe durata controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauţiune, rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea în judecată sau ordonanţa prin care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală cu privire la un judecător ori procuror se comunică în termen de 24 de ore Secţiei pentru judecători sau Secţiei pentru procurori, după caz, a Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) În termen de 3 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pronunţate într-o cauză penală faţă de un magistrat, instanţa de executare comunică secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii o copie de pe dispozitivul hotărârii.
112. După articolul 621 se introduce un nou articol, articolul 622, cu următorul cuprins: Articolul 622 În cazul judecătorilor şi procurorilor care ocupă o funcţie de conducere, mandatul funcţiei de conducere încetează dacă suspendarea din funcţie dispusă în condiţiile art. 62 alin. (11) durează mai mult de un an. 113. La articolul 63, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins: Articolul 63
(1) Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori comunică de îndată judecătorului sau procurorului şi conducerii instanţei ori parchetului unde acesta funcţionează hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din funcţie.
(2) Dacă se dispune clasarea, achitarea sau încetarea procesului penal faţă de judecător sau procuror ori s-a dispus restituirea cauzei la parchet, suspendarea din funcţie încetează, iar judecătorul sau procurorul suspendat este repus în situaţia anterioară, i se plătesc drepturile băneşti de care a fost lipsit pe perioada suspendării din funcţia de execuţie sau, după caz, pe perioada întregului mandat al funcţiei de conducere pe care nu l-a putut exercita din pricina suspendării. Drepturile băneşti ce se plătesc vor fi majorate, indexate şi reactualizate, incluzând şi dobânda legală penalizatoare - obligaţii de plată ce se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei. Judecătorului sau procurorului i se recunoaşte vechimea în magistratură şi vechimea efectivă în funcţia de judecător sau procuror pe această perioadă.
114. La articolul 63, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins: (21) Suspendarea din funcţie încetează şi în situaţia în care achitarea sau încetarea procesului penal se pronunţă în primă instanţă. În acest caz, drepturile prevăzute la alin. (2) se acordă după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de achitare sau încetare a procesului penal. 115. La articolul 63, alineatul (3) se abrogă . 116. Articolul 64 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 64
(1) În cazul prevăzut la art. 62 alin. (1) lit. b), boala psihică se constată printr-o expertiză de specialitate efectuată de o comisie medicală de specialitate numită prin ordin comun al ministrului justiţiei şi ministrului sănătăţii. La sesizarea preşedintelui instanţei sau a conducătorului parchetului ori a colegiilor de conducere, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune prezentarea magistratului la expertiza de specialitate.
(2) Suspendarea din funcţie se dispune până la însănătoşire, constatată prin expertiză medicală de specialitate efectuată de comisia medicală. Prin raportul de expertiză comisia stabileşte termenul în care magistratul urmează să revină la reexaminare.
(3) Dispoziţiile art. 62 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.
(4) În cazul în care magistratul refuză în mod nejustificat să se prezinte, în termenul stabilit, la expertiza de specialitate, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune suspendarea din funcţie a acestuia pe o perioadă de un an. Pe perioada suspendării din funcţie pentru acest motiv, judecătorului şi procurorului nu i se plătesc drepturile salariale şi nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege. Această perioadă nu constituie vechime în funcţie şi în magistratură. Suspendarea din funcţie încetează prin hotărâre a secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, ca urmare a prezentării magistratului la expertiza de specialitate.
(5) Dispoziţiile alin. (1)-(4) se aplică în mod corespunzător auditorilor de justiţie, suspendarea calităţii de auditor putând fi dispusă de Consiliul Ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii. În acest caz, suspendarea se dispune până la însănătoşire, constatată prin expertiză medicală de specialitate efectuată de comisia prevăzută la alin. (2), dar nu mai mult de 2 ani de la data constatării bolii prin expertiză, caz în care îi încetează calitatea de auditor.
117. După articolul 64 se introduce un nou articol, articolul 641, cu următorul cuprins: Articolul 641 În cazul în care judecătorul sau procurorul este numit în funcţia de magistrat sau alte funcţii judiciare la instanţe sau curţi de arbitraj europene sau internaţionale, raportul de muncă al acestuia se poate suspenda la cerere pe perioada respectivei numiri, prin hotărâre a secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii. Pe această perioadă, judecătorului sau procurorului nu i se plătesc drepturile salariale. Perioada respectivă constituie vechime în funcţie şi vechime în magistratură. 118. La articolul 65 alineatul (1), litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins: f)condamnarea, amânarea aplicării pedepsei şi renunţarea la aplicarea pedepsei, dispuse printr-o hotărâre definitivă, precum şi renunţarea la urmărirea penală, confirmată de judecătorul de cameră preliminară, pentru o infracţiune prin care se aduce atingere prestigiului profesiei; 119. La articolul 65 alineatul (1), litera f1) se abrogă . 120. La articolul 65 alineatul (1), literele h) şi i) se modifică şi vor avea următorul cuprins: h)neprezentarea, în mod nejustificat, la expertiza de specialitate, până la împlinirea duratei suspendării din funcţie dispuse potrivit art. 64 alin. (4); i) neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a) şi e) ori a condiţiei privind lipsa cazierului fiscal, dacă în acest ultim caz se apreciază că nu se impune menţinerea în funcţie; 121. La articolul 65 alineatul (1), după litera i) se introduce o nouă literă, litera j), cu următorul cuprins: j)nepromovarea examenului prevăzut la art. 26. 122. La articolul 65, alineatul (11) se abrogă . 123. La articolul 65, alineatele (2), (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(2) Eliberarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor se dispune prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori......... ................ ................ ................ ........ ..........
(4) Eliberarea din funcţie a judecătorilor stagiari şi a procurorilor stagiari se face de Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori.
(5) În cazul în care judecătorul sau procurorul cere eliberarea din funcţie prin demisie, Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori poate stabili un termen de cel mult 30 de zile de la care demisia să devină efectivă, dacă prezenţa judecătorului sau procurorului este necesară.
124. La articolul 651, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(2) În cazul în care judecătorul sau procurorul exercită calea de atac prevăzută de lege împotriva hotărârii de eliberare din funcţie sau împotriva hotărârii prin care se propune eliberarea din funcţie, acesta va fi suspendat din funcţie până la soluţionarea definitivă a cauzei de către instanţa competentă.
(3) În perioada suspendării, judecătorului sau procurorului nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art. 5 şi art. 8 şi nu i se plătesc drepturile salariale. În aceeaşi perioadă, judecătorului sau procurorului i se plătesc contribuţiile de asigurări sociale de sănătate, după caz, potrivit legii. Dispoziţiile art. 63 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.
125. Titlul capitolului VIII se modifică şi va avea următorul cuprins: Capitolul VIIIMagistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ai Curţii Constituţionale 126. La articolul 66, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins: Articolul 66
(1) Prim-magistratul-asistent, magistraţii-asistenţi- şefi şi magistraţii-asistenţi se bucură de stabilitate.
(2) Magistraţii-asistenţi sunt numiţi şi promovaţi în funcţie de Secţia pentru judecători, pe bază de concurs.
127. La articolul 66, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins: (21) Magistraţii-asistenţi ai Curţii Constituţionale sunt numiţi şi promovaţi în funcţie de Plenul Curţii Constituţionale, pe bază de concurs. Comisia de examinare se numeşte de preşedintele Curţii Constituţionale şi este formată din 5 judecători ai Curţii, în cazul prim-magistratului-asistent şi al magistraţilor-asistenţi-şefi şi din 3 judecători ai Curţii în cazul magistraţilor-asistenţi. 128. La articolul 67, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(3) Magistraţii-asistenţi gradul III sunt numiţi, fără concurs, dintre judecătorii sau procurorii cu o vechime în aceste funcţii de cel puţin 5 ani, prin susţinerea unui interviu în faţa Secţiei pentru judecători a Consiliului sau a Plenului Curţii Constituţionale, după caz. După o perioadă de 3 ani în această funcţie, magistraţii-asistenţi pot fi trecuţi în gradul II, iar după alţi 3 ani în gradul I.
(4) Magistraţii-asistenţi gradul III pot fi numiţi, prin concurs, şi dintre avocaţi, notari, personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), cadre didactice universitare de specialitate juridică, precum şi dintre grefieri cu studii superioare juridice de la curţile de apel, Curtea Constituţională şi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu o vechime de cel puţin 5 ani în aceste funcţii.
129. La articolul 67, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alineatele (5) şi (6), cu următorul cuprins:
(5) Persoanele care au ocupat minimum 10 ani funcţia de magistrat-asistent, care nu au fost sancţionate disciplinar în ultimii 3 ani, au avut numai calificativul «foarte bine» la toate evaluările şi şi-au încetat activitatea din motive neimputabile pot fi numite fără concurs sau examen în funcţia vacantă de magistrat-asistent, cu acelaşi grad avut la data eliberării din funcţie. Nu pot fi numite în această funcţie persoanele care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea. Prevederile art. 33 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.
(6) Numirea în funcţiile de prim-magistrat-asistent şi magistrat-asistent-şef se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii în condiţiile prezentului articol.
130. La articolul 68 alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: b)ia parte la şedinţele Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale Completului de 5 judecători, ca instanţă disciplinară. 131. La articolul 69, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: a)participă la şedinţele de judecată ale secţiilor şi ale Completului de 5 judecători; 132. La articolul 70 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:
(2) Magistraţii-asistenţi-şefi şi magistraţii-asistenţi care participă la şedinţele Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt desemnaţi de preşedintele instanţei. 133. După articolul 72 se introduce un nou articol, articolul 721, cu următorul cuprins: Articolul 721 Prim-magistratul-asistent, magistraţii-asistenţi- şefi, dintre care unul este director al cabinetului preşedintelui Curţii Constituţionale, şi magistraţii-asistenţi ai Curţii Constituţionale îşi desfăşoară activitatea sub conducerea preşedintelui Curţii Constituţionale şi îndeplinesc, după caz, atribuţiile prevăzute prin Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările ulterioare, şi prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale. 134. Articolul 75 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 75
(1) Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii are dreptul, respectiv obligaţia ca, la cerere sau din oficiu:a)să apere judecătorii împotriva oricărui act de imixtiune în activitatea profesională sau în legătură cu aceasta, care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea, precum şi împotriva oricărui act care ar crea suspiciuni cu privire la acestea; b)să apere reputaţia profesională a judecătorilor; c)să apere independenţa puterii judecătoreşti.
(2) Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii are dreptul, respectiv obligaţia ca, la cerere sau din oficiu: a)să apere procurorii împotriva oricărui act de imixtiune în activitatea profesională sau în legătură cu aceasta care le-ar putea afecta imparţialitatea sau independenţa în dispunerea soluţiilor, în conformitate cu Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi împotriva oricărui act care ar crea suspiciuni cu privire la acestea; b)să apere reputaţia profesională a procurorilor.
(3) Sesizările privind apărarea independenţei autorităţii judecătoreşti în ansamblul său se soluţionează, la cerere sau din oficiu, de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul fiecărei secţii.
(4) Judecătorii sau procurorii care sunt în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) sau (2) se pot adresa secţiilor corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a dispune măsurile necesare, conform legii.
135. Articolul 76 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 76Judecătorii şi procurorii sunt liberi să organizeze sau să adere la organizaţii profesionale locale, naţionale sau internaţionale, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor profesionale, precum şi la cele prevăzute la art. 11 alin. (3), putând face parte din organele de conducere ale acestora. 136. La articolul 77, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Măsurile speciale de protecţie, condiţiile şi modul de realizare a acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii şi a Ministerului Afacerilor Interne. 137. La articolul 77, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
(3) Măsurile concrete de protecţie dispuse de organele competente pentru fiecare caz în parte se comunică de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore Consiliului Superior al Magistraturii. 138. La articolul 78, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 78
(1) Judecătorii şi procurorii, inclusiv cei pensionaţi, beneficiază de despăgubiri acordate din fondurile bugetare ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ale Ministerului Justiţiei, Ministerului Public sau, în cazul procurorilor militari, din fondurile Ministerului Apărării Naţionale, în cazul în care viaţa, sănătatea ori bunurile le sunt afectate în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.
139. La articolul 78, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
(3) În cazul refuzului de acordare a despăgubirilor prevăzute la alin. (1), beneficiarul acestora se poate adresa secţiei de contencios administrativ a tribunalului. Acţiunea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru. 140. La articolul 79, după alineatul (7) se introduc două noi alineate, alineatele (8) şi (9), cu următorul cuprins:
(8) Judecătorii şi procurorii în activitate sau pensionari, precum şi soţul sau soţia şi copiii aflaţi în întreţinerea acestora beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei la asigurările sociale.
(9) Condiţiile de acordare în mod gratuit a asistenţei medicale, a medicamentelor şi protezelor sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului. Aceste drepturi nu au caracter salarial şi nu se impozitează.
141. La articolul 81, alineatul (3) se abrogă . 142. La articolul 82, alineatele (1)-(3), (5) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins: Articolul 82
(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
(2) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, şi beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecătorul de la Curtea Constituţională, judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.
(3) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, şi judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi judecătorii şi magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcţii, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în aceste funcţii......... ................ ................ ................ ................ ........ ............
(5) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin. (1) şi (3) în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar, notar de stat sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia se stabileşte dintr-o bază de calcul egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, şi sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcţie ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile.
(6) Judecătorii şi procurorii şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională au dreptul la pensie de boală profesională şi de invaliditate în cuantum de 80% din pensia de serviciu.
143. La articolul 83, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins: Articolul 83
(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) pot fi menţinuţi în funcţie după împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege, până la vârsta de 70 de ani. Până la vârsta de 65 de ani, magistratul poate opta să rămână în funcţie, însă după împlinirea acestei vârste, pentru menţinerea în activitate este necesar avizul anual al Secţiei pentru judecători sau, după caz, al Secţiei pentru procurori......... ................ ................ ................ ........ ...........
(3) Reîncadrarea în funcţia de judecător, procuror ori magistrat-asistent se face fără concurs de către secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la instanţele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea, în cadrul cărora aveau dreptul să funcţioneze până la data pensionării şi care nu pot funcţiona normal din cauza lipsei de personal. În acest caz, numirea în funcţia de magistrat-asistent se face de Consiliul Superior al Magistraturii, iar numirea în funcţia de judecător sau procuror se face de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Pot fi reîncadraţi în funcţie, în condiţiile prezentului alineat, foştii judecători, procurori sau magistraţi-asistenţi care au fost eliberaţi din funcţie prin pensionare potrivit prezentei legi şi cu privire la care nu s-a stabilit sancţiunea disciplinară a excluderii din magistratură, în condiţiile Legii nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare. Pe perioada reîncadrării, cuantumul pensiei se reduce cu 85%.
144. La articolul 832, alineatele (1) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins: Articolul 832
(1) Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 82 şi 831 şi de indemnizaţia prevăzută la art. 81 judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor care, chiar ulterior eliberării din funcţie, au fost condamnaţi definitiv ori s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pentru o infracţiune de corupţie, o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie sau o infracţiune în legătură cu acestea, precum şi una din infracţiunile cuprinse în titlul IV din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, «Infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei» săvârşite înainte de eliberarea din funcţie. Aceste persoane beneficiază de pensie în sistemul public, în condiţiile legii......... ................ ................ ................ ........ ............
(4) Hotărârea de condamnare sau prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, rămasă definitivă, se comunică de către instanţa de executare Consiliului Superior al Magistraturii. Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori va informa Casa Naţională de Pensii Publice cu privire la apariţia uneia dintre situaţiile prevăzute de prezentul articol care are ca efect acordarea, suspendarea, încetarea sau reluarea plăţii pensiei de serviciu ori, după caz, suspendarea sau reluarea procedurii de soluţionare a cererii de acordare a pensiei de serviciu. Informarea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori cuprinde elementele necesare pentru aplicarea măsurii respective de către casele teritoriale de pensii, inclusiv datele de identificare a persoanei, temeiul de drept al măsurii, precum şi data de la care se aplică.
145. După articolul 832 se introduce un nou articol, articolul 833, cu următorul cuprins: Articolul 833 Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 82 şi 831 şi de indemnizaţia prevăzută la art. 81 judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor cu privire la care s-a stabilit sancţiunea disciplinară a excluderii din magistratură, în condiţiile Legii nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare. Aceste persoane beneficiază de pensie în sistemul public, în condiţiile legii. 146. Articolul 84 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 84
(1) Soţul supravieţuitor al judecătorului sau procurorului are dreptul, la împlinirea vârstei de 60 de ani, la pensia de urmaş în condiţiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul, actualizată, după caz.
(2) Copiii minori ai judecătorului sau procurorului decedat, precum şi copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani au dreptul la pensia de urmaş, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul decedat, actualizată, după caz, în condiţiile Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi în procentele prevăzute de această lege, în funcţie de numărul de urmaşi.
(3) În cazul în care la data decesului procurorul sau judecătorul nu îndeplineşte condiţiile de acordare a pensiei de serviciu, copiii minori, precum şi copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani au dreptul la o pensie de urmaş în cuantum de 75% din indemnizaţia de încadrare brută lunară avută de susţinătorul decedat în ultima lună de activitate, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare.
147. La articolul 85, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 85
(1) Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul public, pensia prevăzută la art. 82 alin. (2), art. 831 şi art. 84 alin. (3), precum şi pensia de serviciu acordată celor care nu îndeplinesc condiţia de limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se suportă din bugetul de stat.
148. După articolul 85 se introduce un nou articol, articolul 851, cu următorul cuprins: Articolul 851 Dispoziţiile art. 82-85 se aplică în mod corespunzător şi judecătorilor Curţii Constituţionale. Perioada în care persoana a îndeplinit funcţia de judecător la Curtea Constituţională constituie vechime în funcţia de judecător. 149. Articolul 86 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 86
(1) Constituie vechime în magistratură, aplicabilă şi persoanelor prevăzute la art. 82 alin. (1) şi (2), perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcţiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituţională, judecător financiar, procuror financiar, consilier de conturi în secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, auditor de justiţie, personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), magistrat-asistent, grefier cu studii superioare juridice, avocat, notar, asistent judiciar, consilier juridic, personal de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cadru didactic din învăţământul juridic superior acreditat.
(2) Constituie vechime, în sensul prezentei legi, perioada în care o persoană a exercitat funcţia de notar de stat, această vechime aplicându-se persoanelor prevăzute la art. 82 alin. (1)-(5), precum şi foştilor notari de stat, chiar dacă la data pensionării au altă ocupaţie.
150. Articolul 95 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 95
(1) Judecătorii şi procurorii pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi numai cu încuviinţarea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii şi procurorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei potrivit legii, Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori fiind informată de îndată de organul care a dispus reţinerea sau percheziţia.
151. Articolul 96 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 96
(1) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.
(2) Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care, chiar dacă nu mai sunt în funcţie, şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, conform definiţiei acestora de la art. 991.
(3) Există eroare judiciară atunci când: a)s-a dispus în cadrul procesului efectuarea de acte procesuale cu încălcarea evidentă a dispoziţiilor legale de drept material şi procesual, prin care au fost încălcate grav drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale persoanei, producându-se o vătămare care nu a putut fi remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară; b)s-a pronunţat o hotărâre judecătorească definitivă în mod evident contrară legii sau situaţiei de fapt care rezultă din probele administrate în cauză, prin care au fost afectate grav drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale persoanei, vătămare care nu a putut fi remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară.
(4) Prin Codul de procedură civilă şi Codul de procedură penală, precum şi prin alte legi speciale pot fi reglementate ipoteze specifice în care există eroare judiciară.
(5) Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice. Competenţa soluţionării acţiunii civile revine tribunalului în a cărui circumscripţie domiciliază reclamantul.
(6) Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de maximum un an de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive.
(7) În termen de două luni de la comunicarea hotărârii definitive pronunţate în acţiunea prevăzută la alin. (6), Ministerul Finanţelor Publice va sesiza Inspecţia Judiciară pentru a verifica dacă eroarea judiciară a fost cauzată de judecător sau procuror ca urmare a exercitării funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, potrivit procedurii prevăzute la art. 741 din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare.
(8) Statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, va exercita acţiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului consultativ al Inspecţiei Judiciare prevăzut la alin. (7) şi al propriei evaluări, apreciază că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de judecător sau procuror a funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Termenul de exercitare a acţiunii în regres este de 6 luni de la data comunicării raportului Inspecţiei Judiciare.
(9) Competenţa de soluţionare a acţiunii în regres revine, în primă instanţă, secţiei civile a curţii de apel de la domiciliul pârâtului. În cazul în care judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acţiunea în regres îşi exercită atribuţiile în cadrul acestei curţi sau la parchetul de pe lângă aceasta, acţiunea în regres va fi soluţionată de o curte de apel învecinată, la alegerea reclamantului.
(10) Împotriva hotărârii pronunţate potrivit alin. (9) se poate exercita calea de atac a recursului la secţia corespunzătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(11) Consiliul Superior al Magistraturii va stabili, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, condiţii, termene şi proceduri pentru asigurarea profesională obligatorie a judecătorilor şi procurorilor. Asigurarea va fi acoperită integral de către judecător sau procuror, iar lipsa acesteia nu poate să întârzie, să diminueze sau să înlăture răspunderea civilă a judecătorului sau procurorului pentru eroarea judiciară cauzată de exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
152. La articolul 99, literele j), n), o), r) şi t) se modifică şi vor avea următorul cuprins: j)nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a altor informaţii de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei, cu excepţia celor de interes public, în condiţiile legii, dacă fapta nu constituie infracţiune;........ ................ ................ ................ ........ ........... n)folosirea funcţiei deţinute pentru a obţine un tratament favorabil din partea autorităţilor sau intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni; o)nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;........ ................ ................ ................ ........ ........... r)neredactarea sau nesemnarea hotărârilor judecătoreşti sau a actelor judiciare ale procurorului, din motive imputabile, în termenele prevăzute de lege;........ ................ ................ ................ ........ ........... t)exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni. Sancţiunea disciplinară nu înlătură răspunderea penală. 153. La articolul 100, literele b) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins: b)diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu până la 25% pe o perioadă de până la un an; c)mutarea disciplinară pentru o perioadă efectivă de la un an la 3 ani la o altă instanţă sau la un alt parchet, chiar de grad imediat inferior; 154. La articolul 100, după litera d) se introduce o nouă literă, litera d1), cu următorul cuprins: d1) retrogradarea în grad profesional; 155. La articolul 100 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:
(2) Prin derogare de la dispoziţiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate pentru abaterile disciplinare prevăzute la art. 99 lit. b), d) şi t) teza întâi nu pot consta în cele prevăzute la art. 100 lit. a)-d). 156. După articolul 105 se introduce un nou articol, articolul 1051, cu următorul cuprins: Articolul 1051 În sensul prezentei legi, se consideră eliberaţi din funcţie din motive neimputabile judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, care au fost eliberaţi din funcţie pentru unul dintre motivele prevăzute la art. 65 alin. (1) lit. a)-c) şi cu privire la care nu s-a stabilit sancţiunea disciplinară a excluderii din magistratură în condiţiile Legii nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare. 157. După articolul 107 se introduc şase noi articole , articolele 108-113, cu următorul cuprins: Articolul 108Dispoziţiile prezentei legi sunt de imediată aplicare. Termenele de opţiune prevăzute de prezenta lege încep să curgă de la data intrării sale în vigoare. Articolul 109
(1) Prevederile prezentei legi nu se aplică procedurilor de ocupare a posturilor de conducere sau de execuţie, inclusiv prin promovare, şi nici procedurilor de evaluare profesională în curs de desfăşurare la data intrării sale în vigoare.
(2) Judecătorii şi procurorii cu funcţii de conducere care sunt în cursul exercitării celui de-al doilea mandat sau care au ocupat o funcţie de conducere pe parcursul a două mandate până la data intrării în vigoare a prezentei legi nu pot candida pentru un nou mandat, pentru aceeaşi funcţie de conducere, conform prezentei legi.
Articolul 110Judecătorii şi procurorii care au dobândit un grad profesional superior ca urmare a concursului de promovare până la data intrării în vigoare a prezentei legi pot fi transferaţi la instanţele şi parchetele superioare. Articolul 111Hotărârea Guvernului prevăzută la art. 78 alin. (2) se adoptă în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. În cazul nerespectării acestui termen, sunt aplicabile, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 78 alin. (3) din prezenta lege. Articolul 112Dispoziţiile prevăzute la art. 16 alin. (3), art. 19, art. 26 şi art. 28 din prezenta lege intră în vigoare începând cu anul şcolar 2019-2020. Articolul 113La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 124/2000 privind structura şi personalul Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 17 iulie 2000, cu modificările ulterioare.
Articolul II Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,FLORIN IORDACHEp. PREŞEDINTELE SENATULUI,IULIAN-CLAUDIU MANDA



SmartCity5

COMENTARII la Legea 242/2018

Momentan nu exista niciun comentariu la Legea 242 din 2018
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat OUG 94 2014
    Aceasta este pentru a informa publicul larg că în prezent acordăm împrumut persoanelor care au nevoie de ajutor financiar la o rată a dobânzii scăzută de 3%. Dacă sunteți interesat să solicitați un împrumut, contactați-ne pentru mai multe informații prin: E-mail: protonloan2020@hotmail.com Mobil / Whatsapp: +44 (752) 064-7201
ANONIM a comentat Hotărârea 965 2002
    Are 700 de modificari, chiar crezi ca le vei primi?
ANONIM a comentat Hotărârea 965 2002
    Are 700 de modificari, chiar crezi ca le vei primi?
ANONIM a comentat Ordin 1471 2020
    Aveți nevoie de un împrumut rapid și urgent, cu o rată a dobânzii relativ mică, de până la 3%? Oferim credite de afaceri, credite personale, credite pentru locuințe, credite auto, credite pentru studenți, credite de consolidare a datoriilor e.t.c. indiferent de scorul dvs. de credit. Suntem garantați că oferim servicii financiare numeroșilor noștri clienți din întreaga lume. Cu pachetele noastre flexibile de împrumut, împrumuturile pot fi procesate și transferate împrumutatului în cel mai scurt timp posibil, contactați-ne prin e-mail: (midland.credit2@gmail.com) și asistați la o experiență financiară care schimbă viața.
ANONIM a comentat Ordin 1492 2020
    O zi buna Ai nevoie de un împrumut în toate scopurile? Aveți o problemă financiară? Bridge Finance este garantat prin furnizarea de servicii financiare clienților la o rată a dobânzii favorabilă. Împrumuturile noastre sunt simple și rapide. Contactați-ne astăzi pentru a obține împrumutul de care aveți nevoie. Putem egala orice buget cu o rată a dobânzii de 2% față de bugetul dvs. Dacă sunteți interesat, vă rugăm să contactați acum (adrianbay0008@gmail.com)
ANONIM a comentat Ordin 1492 2020
    Vreau să apreciez împrumuturile Karin Sabine pentru mine un împrumut de 40.000 EUR. dacă aveți nevoie de un împrumut urgent, evitați să fiți înșelați de creditori falși și aplicați prin firma de împrumut real prin e-mail sabinhelps@gmail.com whatsapp +79267494861 ..
ANONIM a comentat Ordin 1492 2020
    Căutați o afacere, o companie sau un împrumut personal? Oferim toate tipurile de împrumuturi la rate de dobândă de 3% pe an, trimiteți-ne prin e-mail detaliile dvs. la (midland.credit2@gmail.com) pentru mai multe informații.
ANONIM a comentat Decizia 1 2020
    Căutați un împrumut de afaceri, companie sau personal? Oferim tot felul de împrumuturi la rate de dobândă de 3% pe an, trimiteți-ne prin e-mail cu detaliile dvs. la (midland.credit2@gmail.com) pentru mai multe informații.
ANONIM a comentat Hotărârea 965 2002
    BUNA ZIUA, VA ROG SA IMI TRIMITETI SI MIE ANEXELE LA HG NR. 965/2002 LA ADRESA DE E-MAIL avocat.elenagrecu@yahoo.com Multumesc anticpat!
ANONIM a comentat Hotărârea 153 2018
    articolul 4 interzice acordarea a doua sporuri cumulate anexa 1-6 si 8 ,cum ramine cu personalul care lucreaza cu aparate de electoterapie in sectiile de recuperare,medicina fizica ?la care spor se incadreaza?
Alte acte pe aceeaşi temă cu Legea 242/2018
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu