LEGE
Nr. 192 din 19 aprilie 2001 * Republicata
privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 627 din 2 septembrie 2003
*) Republicata in temeiul art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 76/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2001 privind fondul
piscicol, pescuitul si acvacultura, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 455 din 27 iunie 2002, dandu-se articolelor o noua numerotare.
Legea nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura a fost
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 200 din 20 aprilie
2001 si a fost modificata si completata ulterior prin Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 76/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 455 din 27 iunie 2002, aprobata cu modificari prin Legea nr. 42/2003,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 51 din 29 ianuarie
2003.
TITLUL I
Dispozitii generale
Art. 1
Protectia fondului piscicol, pescuitul si acvacultura sunt activitati de
interes general, care se supun prevederilor prezentei legi, precum si
conventiilor internationale din domeniu la care Romania este parte.
Art. 2
Obiectul prezentei legi il constituie:
a) protejarea fondului piscicol;
b) activitatile de protectie a fondului piscicol natural si de pescuit,
desfasurate pe teritoriul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", care
se supun si reglementarilor specifice ale acesteia;
c) exploatarea durabila a resurselor piscicole din bazinele piscicole
naturale ale Romaniei;
d) aplicarea strategiei nationale in domeniu, a prevederilor conventiilor
si acordurilor internationale la care Romania este parte;
e) dezvoltarea pisciculturii si a celorlalte ramuri ale acvaculturii;
f) prevederile prezentei legi referitoare la fondul piscicol natural se
aplica si icrelor depuse, larvelor si puietului animalelor acvatice.
Art. 3
In sensul prezentei legi, sunt considerate:
1. bazine piscicole naturale:
a) Dunarea teritoriala, Delta si lunca inundabila a Dunarii;
b) Complexul lagunar Razelm-Sinoe si lacurile litorale;
c) paraiele si raurile de munte, colinare, de ses si zonele lor inundabile;
d) baltile si lacurile naturale;
e) lacurile de acumulare cu zonele lor inundabile la viituri;
f) reteaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de
navigatie si hidroenergetice;
g) limita apelor teritoriale si zona economica exclusiva a Marii Negre;
2. bazine piscicole amenajate:
a) helesteiele;
b) iazurile cu zonele lor inundabile;
c) pastravariile;
d) vivierele flotabile;
e) statiile de reproducere artificiala;
f) instalatiile pentru cresterea superintensiva.
Art. 4
In sensul prezentei legi, termenii inscrisi mai jos au urmatorul inteles:
- acvacultura - ansamblu de procedee si tehnici avand ca scop reproducerea,
ameliorarea si cresterea pestilor si a altor vietuitoare acvatice;
- administrator - persoana juridica de interes public careia statul ii
incredinteaza administrarea fondului piscicol natural;
- amenajari piscicole - helesteiele, iazurile cu zonele lor inundabile,
pastravariile, instalatiile de viviere flotabile, statiile de reproducere
artificiala, alte instalatii destinate reproducerii si cresterii pestilor si a
altor vietuitoare acvatice;
- autorizatie/licenta de pescuit/acvacultura - act emis de administrator,
care atesta faptul ca unei persoane fizice sau juridice i s-a atribuit dreptul
de pescuit sau de practicare a acvaculturii;
- atestat - act emis conform legii, care certifica faptul ca o persoana
fizica este pescar profesionist sau piscicultor;
- bazine piscicole naturale - paraiele si raurile de munte, colinare, de
ses, in regim natural sau ameliorat, baltile si lacurile naturale, lacurile
litorale, lacurile de acumulare si canalele magistrale sau de navigatie;
- braconaj piscicol - infractiunea care consta in practicarea ilegala a
pescuitului in bazinele piscicole naturale;
- captura - cantitatea de peste si alte animale acvatice pescuita intr-un
bazin acvatic, exprimata in kilograme sau in numar de exemplare;
- captura totala admisibila (TAC) - cantitatea pescuita, exprimata in
kilograme sau in numar de exemplare, ce poate fi extrasa anual dintr-un stoc de
peste fara a afecta capacitatea de refacere naturala a populatiilor de pesti
sau alte organisme acvatice, a speciei sau speciilor pescuite;
- capacitate de pescuit - cantitatea de peste ce poate fi extrasa de o
unitate de pescuit, cum ar fi un individ, o comunitate, o nava sau o flota,
care se presupune ca poate activa fara a fi limitata captura;
- cota - parte a capturii totale admisibile, din fiecare specie sau grup de
specii, ce se acorda anual persoanelor fizice si juridice autorizate sa
desfasoare pescuit comercial;
- efectiv piscicol - totalitatea populatiilor de pesti, scoici, broaste si
alte vietuitoare acvatice, existente in bazinele piscicole amenajate;
- efort de pescuit - numarul de unelte de pescuit, de un anume tip, ce
activeaza in unitatea de timp, cum sunt numarul de traulari, numarul de carlige
instalate, numarul de navoade sau numarul de lansari, intr-o zi;
- exploatare durabila - exploatarea diferitelor componente biologice
acvatice intr-o maniera si la un nivel care sa nu conduca, pe termen lung, la
declinul uneia dintre componente, iar potentialul lor si al ecosistemelor sa
corespunda nevoilor si aspiratiilor generatiilor prezente si viitoare;
- ferma piscicola - unitate functionala de baza in piscicultura,
determinata geografic, alcatuita din una sau mai multe amenajari piscicole;
- fond piscicol - totalitatea populatiilor de pesti, raci, scoici, broaste
si a altor vietuitoare acvatice;
- furt piscicol - infractiunea care consta in sustragerea pestelui sau in
practicarea ilegala a pescuitului, in amenajarile piscicole;
- inspector piscicol - persoana fizica autorizata de autoritatea publica
centrala care raspunde de piscicultura sa efectueze inspectii privind
supravegherea respectarii aplicarii legislatiei, in pescuit si acvacultura;
- inspectie piscicola - vizita la bordul unei nave (ambarcatiuni) pentru a
se verifica validitatea certificatelor si a documentelor specifice necesare
pentru pescuit, a inregistrarii capturilor, a starii navei (ambarcatiunii), a
uneltelor de pescuit, a echipamentelor si utilajelor de prelucrare si
depozitare a capturilor, precum si pentru respectarea legalitatii specifice
desfasurarii activitatii de acvacultura;
- jurnal de pescuit - registru de la bordul navelor sau ambarcatiunilor de
pescuit, in care sunt inregistrate zilnic datele de efort de pescuit si
capturile realizate, pe specii;
- nava de pescuit - orice nava care executa sau intentioneaza sa execute o
exploatare comerciala a resurselor acvatice vii, inclusiv navele transportuare,
navele de prelucrare si orice alta nava implicata in astfel de operatiuni;
- nava de inspectie piscicola - nava neangajata in pescuitul comercial,
care este destinata controlului si supravegherii activitatii de pescuit;
- patrimoniu piscicol - totalitatea fondului piscicol din bazinele
piscicole naturale, efectivul piscicol, amenajarile piscicole, precum si
constructiile cu instalatiile aferente;
- pescar profesionist - persoana fizica atestata conform legii sa exercite
pescuitul in scop comercial;
- piscicultor - persoana fizica atestata sa exercite lucrari in cadrul
fermelor de acvacultura;
- pescar sportiv - persoana fizica, care practica pescuitul
recreativ/sportiv in baza unui permis;
- pescuit - capturarea pestelui si a altor vietuitoare acvatice in scop
comercial, stiintific sau recreativ/sportiv, pe baza de
autorizatie/licenta/permis de pescuit, in locuri, perioade si cu unelte
prevazute de lege;
- piscicultura - ramura a acvaculturii, care se ocupa cu tehnologii de
crestere a pestelui si care implica diferite forme de interventie in procesul
de reproductie, crestere, furajare, ameliorare si protectie a populatiilor
piscicole;
- protectia fondului piscicol - ansamblul de masuri si reglementari prin
care se asigura conservarea biodiversitatii si exploatarea rationala a fondului
piscicol, in conditii de pastrare a echilibrului ecologic;
- pescar - persoana care desfasoara o activitate de pescuit de pe mal, din
apa, de pe o platforma fixa sau plutitoare, ambarcatiune sau vas;
- fisierul navelor de pescuit - registru in care sunt inregistrate toate
navele si ambarcatiunile de pescuit, pe categorii, dimensiuni, putere a
motorului, tipuri de activitati si tehnologii de pescuit, zone de pescuit,
proprietari;
- specie introdusa - orice specie transportata si lansata intentionat sau
accidental de om intr-un mediu diferit de cel al prezentei sale naturale;
- sistem de monitorizare a navelor de pescuit (SMNP) - sistem automatizat
de transmitere in timp real catre compania nationala autorizata a localizarii
navelor, a capturilor realizate si a efortului de pescuit depus pentru
realizarea acestora.
Art. 5
Fondul piscicol din bazinele piscicole naturale, astfel cum sunt prevazute
la art. 3 pct. 1 si cum sunt definite la art. 4, apartine domeniului public de
interes national si local.
Art. 6
Fondul piscicol din amenajarile piscicole, precum si amenajarile piscicole,
astfel cum sunt prevazute la art. 3 pct. 2 si cum sunt definite la art. 4, pot
apartine, dupa caz, domeniului public de interes national sau local ori
domeniului privat.
Art. 7
(1) Strategia in domeniul conservarii biodiversitatii din bazinele
piscicole naturale este atributia autoritatii publice centrale de protectie a
mediului.
(2) Strategia in domeniul protectiei fondului piscicol si pescuitului din
bazinele piscicole naturale, precum si din bazinele piscicole amenajate, a
acvaculturii si valorificarii productiei, indiferent de forma de proprietate
sau de administrare, se realizeaza de autoritatea publica centrala sau pentru
agricultura si alimentatie impreuna cu autoritatea publica centrala care
raspunde de mediu.
(3) Anual autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si
silvicultura, precum si autoritatea publica centrala care raspunde de mediu vor
sprijini din bugetul propriu realizarea obiectivelor si actiunilor prevazute in
strategie.
TITLUL II
Pescuitul in bazinele naturale si autorizarea pescuitului
CAP. 1
Administrarea si exploatarea fondului piscicol
Art. 8
(1) Pentru administrarea fondului piscicol care apartine domeniului public
al statului, cu exceptia zonei administrate de Administratia Rezervatiei
Biosferei "Delta Dunarii" si a celei administrate de Regia Nationala
a Padurilor, se infiinteaza Compania Nationala de Administrare a Fondului
Piscicol, institutie publica cu personalitate juridica, cu caracter financiar si
comercial, cu finantare extrabugetara, in subordinea autoritatii publice
centrale care raspunde de pescuit si acvacultura.
(2) Sediul administrativ al Companiei Nationale de Administrare a Fondului
Piscicol este in municipiul Bucuresti.
(3) Regulamentul de organizare si functionare a Companiei Nationale de
Administrare a Fondului Piscicol, precum si patrimoniul acesteia se aproba prin
ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor*).
------------
*) In prezent, conform art. 11 alin. (1) din Hotararea Guvernului nr.
739/2003, conducerea Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului
se exercita de catre ministrul agriculturii, padurilor, apelor si mediului.
Art. 9
(1) Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol administreaza
bunuri de natura celor prevazute la art. 135 alin. (4) din Constitutie si in
Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia.
(2) Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol administreaza
amenajari piscicole, proprietate publica sau privata a statului, care au ca
destinatie producerea de puiet, remonti si reproducatori, necesari pentru
repopularea bazinelor piscicole naturale.
(3) Amenajarile piscicole mentionate la alin. (2), nominalizate prin ordin
al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, cu dotarile si
constructiile aferente, precum si terenurile pe care acestea sunt amplasate se
vor prelua, cu titlu gratuit, prin protocol de predare-primire, de la Agentia
Domeniilor Statului.
(4) Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol se subroga
Companiei Nationale "Apele Romane" - S.A. in ceea ce priveste
drepturile si obligatiile ce rezulta din contractele legal incheiate cu agenti
economici care au ca obiect de activitate pescuitul in scop comercial sau
recreativ/sportiv si va incheia o conventie pentru stabilirea conditiilor
economice de colaborare*).
(5) Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol este condusa de
un consiliu de administratie format din 5 membri numiti pe criterii de
competenta profesionala, prin ordin al ministrului autoritatii publice centrale
care raspunde de pescuit si acvacultura, iar unul dintre membrii acestuia este
desemnat sa indeplineasca functia de presedinte, care este directorul general
al companiei.
(6) Durata mandatului membrilor consiliului de administratie se stabileste
prin ordinul de numire si nu poate fi mai mare de 4 ani.
(7) Salarizarea membrilor consiliului de administratie si a personalului
Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol se face in conformitate
cu reglementarile legale in vigoare.
------------
*) Conform art. 1 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
107/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 691 din 20
septembrie 2002, s-a infiintat Administratia Nationala "Apele Romane"
prin reorganizarea Companiei Nationale "Apele Romane" - S.A. si prin
preluarea activitatii de hidrologie, hidrogeologie si de gospodarire a apelor
de la Compania Nationala "Institutul National de Meteorologie, Hidrologie
si Gospodarire a Apelor" - S.A.
Art. 10
(1) Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol are urmatoarele
atributii principale:
a) aplica strategia nationala in domeniul protejarii fondului piscicol si
gestionarii durabile a acestuia, prin pescuit si repopularea bazinelor
piscicole naturale;
b) elaboreaza metodologia de evaluare a fondului piscicol si de stabilire a
cotelor anuale de pesti si alte vietuitoare acvatice si le supune spre aprobare
autoritatii publice centrale care raspunde de pescuit si acvacultura;
c) urmareste exploatarea durabila prin pescuit a fondului piscicol
administrat, la nivelul cotelor alocate din captura totala admisibila, si
concesioneaza fondul piscicol persoanelor juridice care au in obiectul de
activitate pescuitul, prin autorizarea acestei activitati, cu respectarea
prevederilor legale in domeniul gospodaririi apelor si protectiei mediului;
d) stabileste preturile de pornire a licitatiei pentru concesionarea
fondului piscicol, in baza metodologiei prevazute la lit. b), si le supune
aprobarii autoritatii publice centrale care raspunde de pescuit si acvacultura;
e) asigura refacerea prin repopulari a fondului piscicol din bazinele
piscicole naturale;
f) elaboreaza proiecte de reglementari in domeniul pescuitului si
protectiei fondului piscicol, in conformitate cu obligatiile asumate de Romania
prin semnarea acordurilor de aderare la conventii si organisme internationale,
si le supune aprobarii autoritatii publice centrale care raspunde de pescuit si
acvacultura;
g) desfasoara orice alte activitati stabilite prin regulamentul de
organizare si functionare.
(2) Ceilalti administratori ai statului pentru fondul piscicol indeplinesc,
fiecare in zona lor de administrare, si atributiile prevazute la alin. (1).
Art. 11
(1) Veniturile Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol se
constituie din:
a) tarife pentru atestarea, licentierea si autorizarea activitatilor de pescuit
comercial, recreativ/sportiv;
b) valoarea redeventei obtinute din concesionarea fondului piscicol
administrat;
c) venituri provenite din activitati proprii.
(2) Veniturile prevazute la alin. (1) lit. b) raman la dispozitia Companiei
Nationale de Administrare a Fondului Piscicol, avand urmatoarele destinatii:
a) finantarea programelor de populare si repopulare;
b) finantarea activitatii de cercetare;
c) dezvoltarea activitatii proprii de acvacultura.
Art. 12
(1) Reglementarile specifice privind concesionarea fondului piscicol din
bazinele piscicole naturale, precum si conditiile si criteriile de participare
la licitatiile organizate in vederea concesionarii se stabilesc de catre
autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura si,
respectiv, autoritatea publica centrala care raspunde de protectia mediului,
fiecare pentru zonele in care administratorii fondului piscicol sunt sub
autoritatea lor, potrivit legii.
(2) Detinatorii de contracte legal incheiate, care au ca obiect de
activitate pescuitul in scop comercial sau recreativ/sportiv, cu vechii
administratori, au drept de preferinta la concesionarea fondului piscicol.
CAP. 2
Dreptul de pescuit si autorizarea pescuitului
Art. 13
(1) Dreptul de pescuit in bazinele piscicole naturale apartine statului si
se exercita, exceptand apele de munte si ale zonei Administratiei Rezervatiei
Biosferei "Delta Dunarii", prin Compania Nationala de Administrare a
Fondului Piscicol, in conformitate cu prevederile prezentei legi.
(2) Atribuirea dreptului de pescuit se face prin autorizare de catre
administratorii fondului piscicol.
(3) Exercitarea pescuitului se face in baza unui permis nominal eliberat de
persoanele juridice autorizate.
Art. 14
(1) Dreptul de pescuit in scop comercial al fondului piscicol natural din
domeniul public se atribuie de administratorii statului in doua moduri:
a) prin concesionare, pe baza de licitatie publica, societatilor
comerciale, asociatiilor de pescari si altor forme de asociere; detinatorii de
active si cei care au contracte in derulare au drept de preemtiune la
concesionare;
b) prin eliberare de permis de pescuit individual pescarilor profesionisti
in scopul exercitarii pescuitului.
(2) Conditiile si criteriile de aplicare a prevederilor alin. (1) se
stabilesc de autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si
silvicultura.
(3) Dreptul de pescuit in scop recreativ/sportiv se atribuie de
administratorii statului, prin concesionare, asociatiilor de pescari sportivi
si altor forme de asociere.
(4) Dreptul de pescuit in scop stiintific se atribuie de administratorii
statului institutiilor si organizatiilor de cercetare.
(5) Conditiile de participare la licitatii in vederea obtinerii dreptului
de pescuit in scop comercial si a dreptului de organizare a pescuitului in scop
recreativ/sportiv sunt stabilite, conform legislatiei in vigoare si prin
reglementari specifice, de autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie
si silvicultura.
Art. 15
Detinatorii de autorizatii de pescuit pot fi:
a) persoane juridice cu profil piscicol sau care au prevazute in statut
activitati piscicole;
b) institute, centre si statiuni de cercetare din domeniul piscicol;
c) asociatii care desfasoara si activitati piscicole;
d) asociatii de pescari sportivi;
e) persoane fizice care au atestata calitatea de pescar profesionist.
Art. 16
(1) Dreptul de pescuit obtinut in baza unei autorizatii piscicole se
exercita prin permisul de pescuit.
(2) Permisul de pescuit este individual si netransmisibil.
(3) Persoanele juridice care au dobandit dreptul de pescuit in scop
comercial prin concesionare elibereaza permise de pescuit individual pescarilor
profesionisti angajati sau membrilor asociatiei, in limita numarului stabilit
de administratie.
(4) Permisul de pescuit individual nu da dreptul titularului la angajarea
de personal ajutator pentru activitatea de pescuit.
(5) Modelul permisului de pescuit va fi stabilit prin ordin al ministrului
autoritatii publice centrale pentru agricultura si alimentatie.
Art. 17
(1) Licenta/autorizatia de pescuit se poate anula fara despagubire daca cel
licentiat/atestat nu indeplineste conditiile stabilite prin aceasta.
(2) In licenta/autorizatia de pescuit in scop comercial si in autorizatia
de pescuit recreativ/sportiv se vor specifica conditiile de exercitare a
pescuitului, metodele de pescuit, tipul si numarul uneltelor si ambarcatiunilor
de pescuit, numarul pescarilor, cota de pescuit defalcata pe specii, precum si
alte masuri pentru asigurarea exploatarii durabile a fondului piscicol.
(3) Detinatorii unei autorizatii de pescuit sunt obligati sa marcheze
zonele care fac obiectul acesteia, sub controlul administratorilor statului.
Art. 18
(1) Pentru derivatiile naturale sau artificiale ale unui curs de apa,
reprezentate de brate secundare, canale de irigatii sau tranzitare, autorizatia
de pescuit revine titularului de autorizatie pentru cursul principal de apa.
(2) In cazul in care o apa in regim neamenajat isi schimba albia ca urmare
a unor evenimente naturale sau devieri artificiale beneficiarii autorizatiei de
pescuit initiale sunt autorizati piscicol atat pentru noua albie si vechea
albie ramasa, cat si pentru luciul de apa ce eventual ar aparea ca urmare a
indiguirilor limitrofe efectuate.
(3) Marirea suprafetei unui luciu de apa in regim natural de scurgere ca
urmare a constructiei unei acumulari pe cuveta sa determina extinderea
dreptului de pescuit asupra intregii suprafete. Daca luciul de apa exploatat
piscicol inunda malurile, posesorul autorizatiei de pescuit este indreptatit sa
pescuiasca in perimetrul inundat.
CAP. 3
Exercitarea pescuitului
Art. 19
Prin pescuit in scop comercial se intelege capturarea pestelui si a altor
animale acvatice prin metode si cu unelte admise de lege, de catre personal
autorizat, in conditiile prezentei legi.
Art. 20
(1) Prin pescuit in scopuri stiintifice se intelege capturarea pestelui si
a altor animale acvatice pentru studiul populatiilor, migratiilor si impactului
factorilor antropici asupra fondului piscicol, reproducerea artificiala in
vederea refacerii prin repopulari a populatiilor vulnerabile si periclitate si
pentru experimentarea de noi metode si unelte de pescuit.
(2) Pescuitul in scopuri stiintifice se poate efectua in orice perioada a
anului, inclusiv in perioadele de prohibitie, in orice loc, cu orice unelte sau
metode de pescuit, in baza unei autorizatii speciale emise de autoritatea
publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura.
(3) In perioadele de prohibitie autorizatia speciala se emite de
autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura,
cu avizul autoritatii publice centrale de mediu.
Art. 21
(1) Prin pescuit in scop recreativ/sportiv se intelege pescuitul efectuat
cu undita si cu lanseta, in scop de agrement/performanta, pe baza unui permis
nominal eliberat in conditiile prezentei legi, cu respectarea regulilor
prevazute in anexa nr. 3.
(2) Pescuitul recreativ/sportiv se poate exercita si in amenajari piscicole
si in lacuri de acumulare in care se practica piscicultura, in conditiile si pe
baza regulilor stabilite de detinatorul sau administratorul fondului piscicol
din acele lacuri.
CAP. 4
Paza fondului piscicol
Art. 22
Administratorii si beneficiarii dreptului de pescuit exercita cu personal
specializat paza fondului piscicol si controlul activitatilor de pescuit si
exploatare a acestuia, combaterea braconajului, furturilor, distrugerilor si
degradarilor.
Art. 23
Personalul de paza este dotat, in conditiile legii, cu armament si
echipament corespunzator.
Art. 24
Personalul de paza pe timpul exercitarii atributiilor de serviciu este
asimilat personalului care indeplineste o functie ce implica exercitiul
autoritatii publice.
Art. 25
Organizarea activitatii de paza la nivelul structurilor teritoriale proprii
este reglementata prin statutul administratorilor.
Art. 26
Unitatile de politie, Garda de coasta, Politia de frontiera si Jandarmeria,
potrivit atributiilor ce le revin in temeiul legii, au obligatia de a sprijini
actiunile de paza a fondului piscicol*).
------------
*) Potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 104/2001 privind
organizarea si functionarea Politiei de Frontiera Romane, aprobata cu
modificari prin Legea nr. 81/2002, in structura Inspectoratului General al
Politiei de Frontiera nu mai figureaza Garda de coasta, astfel cum era prevazut
in art. 5 alin. (3) din Legea nr. 56/1992 privind frontiera de stat a Romaniei,
republicata, abrogata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 105/2001
privind frontiera de stat a Romaniei, aprobata cu modificari prin Legea nr. 243/2002.
TITLUL III
Piscicultura
CAP. 1
Organizarea activitatii de piscicultura
Art. 27
Autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si
silvicultura elaboreaza si aplica unitar strategia dezvoltarii si politica
economica a Guvernului in domeniul pisciculturii, din amenajarile piscicole,
indiferent de zona geografica, forma de proprietate si modul de exploatare.
Art. 28
Concesionarea fondului piscicol din proprietatea publica sau privata a
statului se face de catre Compania Nationala de Administrare a Fondului
Piscicol, in conditiile legii.
Art. 29
(1) Utilizarea amenajarilor piscicole pentru realizarea productiei de peste
si alte animale acvatice, din domeniul public si privat al statului, este
obligatorie pentru toti detinatorii.
(2) Schimbarea folosintelor piscicole sau dezafectarea amenajarilor
piscicole se aproba fundamentat de autoritatea publica centrala pentru
agricultura, alimentatie si silvicultura, cu avizul autoritatii publice
centrale de protectie a mediului.
Art. 30
Autorizarea agentilor economici care desfasoara activitate de piscicultura
in amenajari piscicole, indiferent de forma de proprietate, se face conform
prezentei legi de catre autoritatea publica centrala pentru agricultura,
alimentatie si silvicultura, prin directiile agricole.
Art. 31
Autorizarea agentilor economici care desfasoara activitate de piscicultura
se face cu respectarea urmatoarelor conditii:
a) face dovada ca este legal constituit si are in obiectul de activitate
piscicultura;
b) face dovada ca are in posesie sau in exploatare bazine amenajate pentru
piscicultura;
c) face dovada ca se incadreaza in reglementarile de protectie a mediului
si a celor sanitar-veterinare.
Art. 32
Controlul agentilor economici autorizati care desfasoara activitate de
piscicultura, indiferent de forma de proprietate, se exercita de catre
autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura,
prin Directia pescuit, piscicultura si inspectie, in conformitate cu prezenta
lege*).
------------
*) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 739/2003 privind organizarea si
functionarea Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 495 din 9 iulie 2003.
CAP. 2
Dezvoltarea activitatii de piscicultura
Art. 33
Autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si
silvicultura, impreuna cu alte autoritati publice centrale, cu sprijinul
prefectilor si al consiliilor judetene si locale, vor identifica, in baza unor
studii de specialitate, terenurile apartinand proprietatii publice si private,
care se preteaza la realizarea de amenajari piscicole.
Art. 34
Amenajarile piscicole, indiferent de forma de proprietate, care prin
degradare si-au pierdut total sau partial potentialul de productie, vor fi
incluse de autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si
silvicultura, in conformitate cu legea, in categoria terenurilor in curs de
ameliorare.
Art. 35
Autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si
silvicultura si autoritatea publica centrala de protectie a mediului vor lua
masuri pentru introducerea in cultura a unor specii valoroase de pesti, scop in
care se vor realiza amenajari piscicole specializate in reproducerea si
cresterea acestora (sturioni, pastrav, lipan, lostrita, coregon, chefal,
cambula, anghila).
Art. 36
In scopul dezvoltarii acvaculturii autoritatea publica centrala pentru
agricultura, alimentatie si silvicultura intreprinde masuri pentru stimularea
realizarii unor amenajari specializate in reproducerea si cresterea broastelor,
racilor, scoicilor si a altor vietuitoare acvatice.
TITLUL IV
Inspectia piscicola
Art. 37
(1) Urmarirea respectarii prevederilor prezentei legi, precum si a
celorlalte reglementari in domeniu se realizeaza de catre autoritatea publica
centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura si de autoritatea
publica centrala de protectie a mediului, prin organisme de specialitate.
(2) In scopul indeplinirii atributiilor prevazute la alin. (1) autoritatea
publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura infiinteaza
Inspectia Piscicola ca organism de specialitate. Pentru monitorizarea capacitatii
de pescuit national autoritatea publica centrala pentru agricultura,
alimentatie si silvicultura, in colaborare cu Inspectoratul Navigatiei Civile
si cu Registrul Naval Roman, infiinteaza Fisierul Navelor si Ambarcatiunilor de
Pescuit*).
(3) Regulamentul de organizare si functionare a organismelor de
specialitate se aproba prin hotarare a Guvernului, in termen de 60 de zile de
la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
------------
*) Potrivit art. 1^7 din Ordonanta Guvernului nr. 42/1997 privind
transportul naval, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
221 din 29 august 1997, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.
412/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 500 din 11
iulie 2002, prin fuziunea Inspectoratului Navigatiei Civile - I.N.C. cu Regia
Autonoma "Registrul Naval Roman" s-a infiintat Autoritatea Navala
Romana, aceasta preluand toate drepturile si obligatiile celor doua persoane juridice
care s-au desfiintat.
Art. 38
In scopul indeplinirii atributiilor de control personalul organismelor de
specialitate are dreptul:
a) de acces la bazinele piscicole, pe ambarcatiuni, la uneltele de pescuit,
la punctele de colectare si de livrare a pestelui, in fermele piscicole, pentru
a constata modul cum sunt respectate reglementarile piscicole si cum sunt
aplicate masurile de protectie a fondului piscicol si de combatere a furturilor
si braconajului;
b) de control asupra lucrarilor, constructiilor si instalatiilor care au
legatura cu pescuitul, cresterea pestelui si protectia fondului piscicol;
c) de control al datelor si documentelor in legatura cu pescuitul, originea
si circulatia pestelui conform certificatului de origine si circulatie a
produselor de origine animala;
d) de control al modului cum sunt respectate reglementarile privind
protectia fondului piscicol;
e) de a constata faptele care constituie contraventii si infractiuni in
domeniul pescuitului si protectiei fondului piscicol, pisciculturii si
circulatiei pestelui, icrelor, produselor din peste, altor vietuitoare acvatice
(broaste, raci si scoici), precum si de a intocmi documentele potrivit legii;
f) de urmarire a realizarii cotelor alocate, a inregistrarii capturilor, a
marcarii navelor si ambarcatiunilor si a implementarii sistemului de
supraveghere prin satelit;
g) de inspectie si control pe navele si ambarcatiunile de pescuit.
TITLUL V
Protectia fondului piscicol
Art. 39
Protectia fondului piscicol se realizeaza prin prohibitia anuala a
pescuitului, prin interdictia actiunilor care pot constitui contraventii si
infractiuni la prezenta lege, precum si prin orice alte masuri care sa asigure
exploatarea durabila a fondului piscicol si conservarea biodiversitatii.
Art. 40
(1) Anual autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si
silvicultura impreuna cu autoritatea publica centrala de protectie a mediului
vor stabili, prin ordin comun, perioadele si zonele de prohibitie a pescuitului.
Ordinul se emite pentru toate speciile de pesti si animale acvatice si pentru
toate zonele tarii, la inceputul lunii aprilie, dar nu mai tarziu de 15
aprilie, si este valabil pana la aparitia ordinului de prohibitie din anul
urmator.
(2) In scopul protectiei fondului piscicol pescuitul speciilor de pesti
mentionate in anexa nr. 2 este interzis in perioadele si in zonele definite in
aceasta. Prin ordinul de prohibitie se va specifica durata de prohibitie.
Art. 41
(1) Autoritatile publice centrale care emit ordinul anual de prohibitie
pot, in conditii hidroclimatice deosebite sau pe baza unor studii fundamentate,
sa modifice, prin ordin al ministrului, perioadele de prohibitie si speciile
prohibite stabilite in anexele nr. 1 si 2, mentinand insa numarul total de
zile.
(2) Pentru apele curgatoare care constituie frontiera de stat perioadele de
prohibitie si regulile de pescuit se stabilesc in concordanta cu conventiile
internationale incheiate cu celelalte state riverane.
Art. 42
Pentru protectia fondului piscicol se interzice folosirea urmatoarelor
unelte si metode de pescuit:
a) setci fixe, cu exceptia ohanelor, in zona litoralului marin;
b) setci si ave de orice tip, in Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile
Belciuc-Erenciuc si lacurile litorale;
c) setci monofilament in toate apele;
d) pescuitul electric, cu exceptia celui practicat in scop stiintific;
e) oprirea, abaterea, rastocirea unei ape curgatoare sau scurgerea apei in
parte sau in intregime;
f) pescuitul cu materiale explozive, precum si cu substante toxice si
narcotice de orice fel;
g) pescuitul cu unelte din plasa in raurile si lacurile naturale din zona
de munte;
h) pescuitul cu momeli metalice si pesti artificiali in raurile populate cu
lostrita;
i) pescuitul cu ostia, sulita, tepoaia, japca si orice alt fel de unelte
intepatoare sau agatatoare.
Art. 43
(1) Prin ordin comun al autoritatii publice centrale pentru agricultura,
alimentatie si silvicultura si al autoritatii publice centrale de protectie a
mediului, in apele apartinand domeniului public si privat se pot institui zone
de protectie piscicola, ce se delimiteaza in teren prin semne distincte.
(2) Zonele de protectie piscicola pot fi:
a) de protectie a reproducerii, ce reprezinta locuri predilecte pentru
depunerea icrelor si dezvoltarea puietului;
b) de protectie a diversitatii speciilor piscicole reunite intr-un
ecosistem acvatic;
c) de protectie pentru iernarea pestelui.
(3) Instituirea zonelor de protectie se realizeaza la propunerea
administratorilor statului.
(4) Prin ordin comun al autoritatii publice centrale pentru agricultura,
alimentatie si silvicultura si al autoritatii publice centrale de protectie a
mediului, in zonele de protectie piscicola, pentru o anumita perioada, pot fi
limitate sau interzise:
a) pescuitul anumitor specii de pesti si al altor organisme acvatice;
b) lucrari care impiedica migrarea, reproducerea sau pun in pericol
existenta populatiilor piscicole, cum ar fi ingustarea/bararea cursului apei,
taierea si recoltarea plantelor, extragerea de namol, nisip si pietris,
colectarea ghetii;
c) lucrari in zona malurilor, precum si taierea arborilor si arbustilor de
pe mal;
d) admiterea in zona a ratelor si gastelor domestice.
(5) Prin exceptie de la prevederile alin. (4) activitatile prevazute la
lit. a) - c) nu pot fi limitate sau interzise in urmatoarele situatii:
a) cand pescuitul se desfasoara in scopuri stiintifice sau de cercetare;
b) din considerente de prevenire a inundatiilor.
Art. 44
(1) Autoritatea publica centrala de protectie a mediului si autoritatea
publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura, impreuna cu
administratorii statului, incurajeaza si promoveaza programele de redresare a
populatiilor unor specii valoroase sau periclitate, prin:
a) identificarea, amenajarea si protectia zonelor naturale de reproducere;
b) infiintarea de pepiniere pentru producerea puietului de sturioni,
pastrav, lipan, lostrita si alte specii cu valoare economica si stiintifica;
c) organizarea de centre pentru cresterea si inmultirea chefalului,
cambulei, anghilei, scoicilor si racilor;
d) organizarea activitatii de monitoring asupra efectivelor piscicole din
apele apartinand domeniului public si stabilirea masurilor de refacere a
populatiilor periclitate.
(2) In caz de necesitate administratorii statului au obligatia sa ia masuri
pentru completarea fondului piscicol prin repopulari.
Art. 45
(1) Autoritatea publica centrala de protectie a mediului, impreuna cu
autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura,
va putea declara regiuni de crutare anumite parti din Dunare, rauri, paraie,
lacuri, canale, precum si zone de la tarmul Marii Negre, ce vor fi constatate
ca locuri favorabile pentru cantonarea, reproducerea si hranirea puietului si
adultilor speciilor de organisme acvatice, cu exceptia perimetrelor care intra
in competenta Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", conform
prevederilor legale.
(2) In apele declarate regiuni de crutare se interzic, pe toata perioada
anului, orice gen de pescuit, inclusiv cu undita, precum si alte activitati cum
sunt recoltarea vegetatiei, extragerea balastului, vanatul, cresterea
animalelor, turismul.
(3) Administratorii au obligatia sa marcheze perimetrele regiunilor de
crutare si sa asigure paza sau controlul respectarii prevederilor legale.
Art. 46
(1) In scopul protectiei fondului piscicol sunt supuse interdictiei
urmatoarele actiuni si activitati:
a) mutarea, deteriorarea sau distrugerea semnelor indicatoare de
reglementare a pescuitului, amplasate in zona bazinelor piscicole;
b) recoltarea stufului, papurei, rogozului si a altor plante acvatice din
bazinele piscicole, fara autorizarea proprietarului sau beneficiarului de
folosinta piscicola;
c) circulatia cu ambarcatiuni cu motor in Delta Dunarii si in Complexul de
lacuri Razelm-Sinoe in afara traseelor aprobate de Administratia Rezervatiei
Biosferei "Delta Dunarii". Se excepteaza circulatia pe caile
navigabile si pe cele de acces la localitatile care nu au alte cai de
comunicatie, precum si circulatia ambarcatiunilor autorizate in conditiile
legii;
d) circulatia cu autovehicule si scoaterea materialului lemnos prin albiile
apelor curgatoare din zona de munte, precum si circulatia cu ambarcatiuni cu
motor in bazinele piscicole din zona de munte fara autorizatia autoritatii
publice centrale care raspunde de silvicultura;
e) inchiderea cu garduri si prispe pescaresti sau cu alte unelte de pescuit
de orice fel a garlelor de legatura, a baltilor si terenurilor inundabile, daca
prin aceasta se impiedica accesul sau se pescuiesc pestii care migreaza in
timpul viiturilor de apa sau in perioada de reproducere, precum si scurgerea
libera a apelor o data cu fondul piscicol din ele. Fac exceptie inchiderile
pescaresti si stuficole din Delta si Lunca Dunarii, in perioadele de viituri,
autorizate in conditiile si in locurile stabilite de autoritatea publica
centrala de protectie a mediului si de Administratia Rezervatiei Biosferei
"Delta Dunarii";
f) modificarea regimului de scurgere a apei in scopul practicarii
pescuitului, fara acordul administratorului;
g) distrugerea sau degradarea din culpa a trecatorilor pentru pesti, a
pintenilor, a cascadelor, toplitelor si a altor instalatii si amenajari cu scop
piscicol;
h) infiintarea de pepiniere si crescatorii piscicole fara avizul
autoritatii publice centrale pentru agricultura si alimentatie;
i) distrugerea sau degradarea digurilor, barajelor si canalelor pescaresti,
taluzurilor si malurilor inierbate, precum si distrugerea, degradarea sau
micsorarea zonelor de protectie a apelor;
j) asezarea uneltelor de pescuit fixe sau plutitoare in deriva pe mai mult
de doua treimi din latimea raurilor, garlelor sau canalelor;
k) reducerea din culpa a debitelor de apa in apele naturale, daca prin
aceasta se pericliteaza existenta fondului piscicol;
l) deschiderea, inchiderea sau obturarea canalelor si manipularea instalatiilor
hidrotehnice de orice fel in alt mod decat cel stabilit prin normele tehnice;
m) pescuitul in zonele de protectie speciala pentru iernarea pestelui;
n) folosirea cu orice titlu de navoade, voloace, setci, ave, prostovoale,
varse, vintire, precum si alte tipuri de unelte de pescuit comercial de catre
persoane fizice sau persoane juridice neautorizate, aruncarea sau depozitarea
rumegusului, deseurilor menajere si zootehnice si a oricaror materii si
materiale, produse si substante poluante pe malurile raurilor, paraielor,
lacurilor, baltilor si amenajarilor piscicole;
o) folosirea armelor de foc pentru capturarea delfinilor si pestilor;
p) accesul cu animale si mijloace de transport de orice fel pe diguri si in
incintele amenajarilor piscicole;
r) pescuitul reproducatorilor in perioada de prohibitie si distrugerea
icrelor acestora din zonele de reproducere naturala special marcate.
(2) Popularea sau aclimatizarea de specii ori de hibrizi noi pentru fauna
si flora acvatica a tarii este permisa numai cu avizul autoritatii publice
centrale de protectie a mediului.
Art. 47
(1) Dimensiunile minime ale speciilor de pesti si alte animale acvatice,
admise la pescuit in bazinele piscicole naturale, si dimensiunile minime ale
ochiului uneltelor de pescuit sunt prevazute in anexa nr. 4.
(2) In functie de rezultatele cercetarilor si de evolutia marimii
stocurilor, anexa nr. 4 poate fi modificata prin hotarare a Guvernului, la
propunerea autoritatii publice centrale pentru agricultura, alimentatie si
silvicultura si a autoritatii publice centrale de protectie a mediului.
Art. 48
Persoanele juridice sau fizice, care isi desfasoara activitatea in zona
limitrofa bazinelor piscicole naturale, sunt obligate sa respecte reglementarile
privind conservarea si protectia fondului piscicol.
Art. 49
(1) Persoanele fizice si persoanele juridice, care folosesc apele din
domeniul public in alte scopuri decat cel piscicol, sunt obligate:
a) sa echipeze prizele de apa cu instalatii care sa impiedice patrunderea
pestelui;
b) sa mentina in lacurile de acumulare niveluri de apa optime pentru
iernarea si dezvoltarea normala a fondului piscicol, in conditiile
regulamentelor de gospodarire a apelor, cu exceptia cazurilor de forta majora;
c) sa amenajeze zone speciale de pescuit si zone pentru protejarea si
salvarea fondului piscicol la golirea lacurilor de acumulare;
d) sa asigure debitul minim de apa necesar in vederea dezvoltarii normale a
fondului piscicol in aval de lacurile de acumulare.
(2) Autoritatea publica centrala de protectie a mediului, prin organismul
sau specializat, va stabili conditiile tehnice de indeplinire a obligatiilor
prevazute la alin. (1) si va urmari respectarea lor.
Art. 50
Autoritatea publica centrala de protectie a mediului si autoritatea publica
centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura, impreuna cu unitatile
de cercetare-proiectare de profil si institutiile de invatamant superior de
specialitate, precum si Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol,
sub coordonarea Academiei Romane, vor efectua studii pentru evaluarea
stocurilor existente si a conditiilor ce influenteaza marimea acestora, pe baza
carora sa fie adoptate masurile necesare pentru protectie si sa stabileasca
capturile totale admisibile (TAC) ale speciilor de organisme acvatice cu
valoare economica si/sau stiintifica ale caror populatii au atins niveluri
critice sau sunt in pericol de disparitie.
Art. 51
Administratorii si beneficiarii bazinelor piscicole ale statului au
obligatia:
a) sa execute lucrari curente de intretinere a canalelor, garlelor, altor
surse de alimentare cu apa si a zonelor de pescuit;
b) sa execute lucrari de amenajare si constructii specifice pentru
protectia fondului piscicol din apele apartinand domeniului public.
Art. 52
(1) Avizarea construirii unor noi baraje sau centrale hidroelectrice va fi
conditionata de existenta studiilor privind asigurarea debitelor minime
permanente pe rauri, in aval de acestea, necesare vietii, migrarii si
reproducerii speciilor de pesti si a altor vietuitoare acvatice.
(2) Barajele construite pe rauri vor fi echipate cu instalatii care sa
permita migrarea pestilor, iar prizele de captare, cu dispozitive care sa
impiedice aspirarea pestilor si a altor vietuitoare acvatice, daca pe baza
studiilor ce se vor efectua acestea se impun.
(3) Barajele si centralele hidroelectrice noi vor fi echipate cu astfel de
instalatii, iar cele care urmeaza sa se construiasca pe Dunare vor fi prevazute
cu instalatii speciale care sa permita migrarea sturionilor si scrumbiei de
Dunare spre zonele de reproducere. In cazul in care din studiile realizate
rezulta ca echiparea barajului cu trecatori este ineficienta, cu avizul
autoritatii publice centrale pentru agricultura, alimentatie si silvicultura si
al autoritatii publice centrale de protectie a mediului, detinatorul cu orice
titlu al barajului va realiza amenajari piscicole pentru producerea puietului
din speciile afectate, amplasate in apropierea lacului de acumulare.
Detinatorul cu orice titlu al barajului este obligat sa predea dupa
receptionare, pentru exploatare, Companiei Nationale de Administrare a Fondului
Piscicol, instalatiile sau amenajarile piscicole, fara recuperarea valorii de
investitie aferente acestora. Procedura de avizare si de receptie a lucrarilor
privind instalatiile speciale va fi elaborata, in conformitate cu prevederile
legale, de catre autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie
si silvicultura, cu avizul autoritatii publice centrale de protectie a
mediului, in termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei legi in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(4) Pescuitul este interzis in aval de baraje pe o distanta, masurata de la
bazinul de linistire, de 100 m pentru apele din zona montana, de 300 m pentru
apele curgatoare din zona colinara si de 500 m pentru apele curgatoare din zona
de ses. Pentru apele de frontiera restrictiile de pescuit in zona barajelor se
stabilesc prin conventii si acorduri internationale.
TITLUL VI
Raspunderi si sanctiuni
Art. 53
Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage, dupa caz, raspunderea
disciplinara, contraventionala, penala, materiala sau civila.
Art. 54
Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 400.000 lei la
800.000 lei urmatoarele fapte savarsite de persoane fizice:
a) pescuitul recreativ/sportiv al oricaror specii de peste, precum si al
altor vietuitoare acvatice, exercitat fara permis sau autorizatie in cursuri de
ape curgatoare sau statatoare, canale artificiale, Delta Dunarii, lacuri
naturale sau de acumulare, ape maritime interioare si in marea teritoriala;
b) pescuitul recreativ/sportiv al oricaror specii de peste, precum si al
altor vietuitoare acvatice, care se exercita in ape curgatoare, statatoare,
canale artificiale, Delta Dunarii, lacuri naturale sau de acumulare, ape
maritime interioare si in marea teritoriala sau in zone din acestea, in care
pescuitul este interzis;
c) refuzul de a prezenta, la cererea persoanelor imputernicite sa constate
contraventiile, permisul sau autorizatia de pescuit.
Art. 55
Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 800.000 lei la
1.500.000 lei urmatoarele fapte savarsite de persoane fizice:
a) pescuitul recreativ in timpul noptii;
b) prinderea salmonidelor cu mana;
c) pescuitul cu momeli metalice si cu pesti artificiali in raurile populate
cu lostrita;
d) pescuitul recreativ/sportiv de catre o singura persoana in timpul unei
zile de la rasaritul si pana la apusul soarelui:
- mai mult de 10 bucati, in total, din speciile de pastrav, lipan si
coregon in apele de munte cu salmonide;
- mai mult de 5 kg de peste, cu exceptia cazului in care s-a pescuit un
singur exemplar a carui greutate depaseste 5 kg, in apele domeniului public;
e) pescuitul cu momeli naturale in apele de munte ce ofera conditii de
viata salmonidelor nominalizate de autoritatea publica centrala de protectie a
mediului;
f) retinerea de catre pescarii amatori a pestelui si a altor vietuitoare
acvatice pescuite sub dimensiunile minime prevazute de lege;
g) mutarea, deteriorarea sau distrugerea din culpa a semnelor indicatoare
asezate in raza amenajarilor piscicole.
Art. 56
Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000.000 lei la
10.000.000 lei urmatoarele fapte savarsite de persoane fizice:
a) pescuitul lostritei fara autorizatie speciala eliberata de autoritatea
publica centrala care raspunde de silvicultura;
b) asezarea uneltelor de pescuit fixe sau in deriva pe mai mult de doua
treimi din latimea raurilor sau a canalelor;
c) pescuitul cu siruri de muste artificiale in apele salmonicole;
d) extragerea ghetii naturale din perimetrul zonelor de protectie a faunei
piscicole;
e) circulatia cu ambarcatiuni cu motor in apele din Delta Dunarii, in afara
traseelor aprobate de autoritatea publica centrala de protectie a mediului;
f) utilizarea la pescuit a setcilor si avelor de orice fel in Complexul
lagunar Razelm-Sinoe, in ghiolurile Belciuc-Erenciuc si in lacurile litorale;
g) folosirea armelor de foc pentru pescuitul delfinilor si al pestilor.
Art. 57
Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.200.000 lei la
1.400.000 lei urmatoarele fapte savarsite de persoane fizice:
a) pescuitul recreativ si sportiv al oricaror specii de peste, precum si al
altor vietuitoare acvatice, exercitat in amenajari piscicole, altele decat cele
autorizate in acest scop;
b) prinderea pestelui cu unelte de pescuit din plasa sau cu pripoane in
apele de munte;
c) pescuirea oricaror specii de peste, crustacee, moluste sau alte
vietuitoare acvatice, in perioadele si in zonele de prohibitie.
Art. 58
Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000.000 lei la
15.000.000 lei urmatoarele fapte savarsite de persoane fizice:
a) oprirea, abaterea, rastocirea unei ape curgatoare sau scurgerea apei, in
parte sau in intregime, fara acordul proprietarului sau detinatorului folosintei
piscicole;
b) introducerea de specii, rase sau hibrizi de pesti, altele decat cele
existente in apele curgatoare, statatoare si in amenajarile piscicole, fara
avizul autoritatii publice centrale de protectie a mediului;
c) neluarea masurilor pentru prevenirea, combaterea si stoparea extinderii
epizootiilor, precum si pentru nedeclararea aparitiei acestora organelor de
specialitate;
d) vanzarea puietului de peste in alte scopuri decat repopularea;
e) executarea lucrarilor de foraje hidrogeologice in amenajarile piscicole
fara autorizatia proprietarului sau a titularului dreptului de folosinta
piscicola;
f) aruncarea gunoaielor, a rumegusului de lemn, a resturilor menajere si a
oricaror alte materiale in albiile sau pe malurile cursurilor de ape
curgatoare, in albiile sau pe malurile apelor statatoare, ale canalelor
artificiale, lacurilor naturale si de acumulare, apelor maritime interioare si
pe tarmul marii teritoriale, precum si in perimetrul amenajarilor piscicole.
Art. 59
Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 8.000.000 lei la
16.000.000 lei urmatoarele fapte savarsite de persoane fizice:
a) neanuntarea organelor de specialitate imputernicite in acest scop despre
primirea la centrele de colectare a unor cantitati de peste sub dimensiunile
minime, in procente mai mari decat cele prevazute de lege;
b) pescuitul comercial al pestelui si al altor vietuitoare acvatice sub
dimensiunile minime, in procente mai mari decat cele prevazute de lege;
c) refuzul de a permite accesul la controlul in barci, salupe si alte
ambarcatiuni, in autovehicule, in unitatile de productie si in perimetrul
bazinelor piscicole exploatate prin pescuit recreativ/sportiv sau comercial al
personalului de specialitate imputernicit in acest scop.
Art. 60
Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 10.000.000 lei
la 20.000.000 lei urmatoarele fapte savarsite de persoane fizice:
a) distrugerea sau degradarea din culpa a digurilor, barajelor si
canalelor, a taluzurilor si malurilor, a instalatiilor hidrotehnice aferente
amenajarilor piscicole;
b) distrugerea sau degradarea din culpa a trecatorilor pentru pesti, a
toplitelor si a cascadelor podite;
c) reducerea din culpa a debitului de apa pe cursurile de apa naturale sau
amenajate, daca prin aceasta se pericliteaza existenta faunei piscicole;
d) distrugerea, degradarea sau micsorarea din culpa a zonelor de protectie
perimetrala a amenajarilor piscicole;
e) neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care impiedica intrarea
pestilor in sistemele de alimentare cu apa, irigatii, precum si in instalatiile
hidroenergetice;
f) neluarea masurilor pentru curatarea zonelor de pescuit si pentru
protejarea si salvarea fondului piscicol la constructia sau golirea lacurilor
de acumulare;
g) neasigurarea debitului de apa necesar in vederea dezvoltarii normale a
faunei piscicole in aval de o lucrare de barare.
Art. 61
(1) Constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 4
ani sau cu amenda de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei urmatoarele fapte:
a) prinderea pestelui cu unelte de plasa si cu pripoane in raurile si
lacurile din zona de munte, precum si in raurile colinare si de ses, cu
exceptia Dunarii si Prutului;
b) pescuitul prin orice metode si mijloace al pestilor sau al altor
vietuitoare acvatice si al reproducatorilor, in perioada de prohibitie, precum
si distrugerea pontelor depuse in zonele de reproducere naturala;
c) reducerea debitului si a volumului de apa in amenajarile piscicole si pe
cursurile de apa, in scop de furt sau braconaj;
d) producerea, importul, comercializarea, detinerea sau folosirea la
pescuit de catre persoane neautorizate a navoadelor, voloacelor, crasnicelor,
setcilor, avelor, prostovoalelor, varselor, vintirelor sau a altor unelte de
pescuit in scop comercial;
e) importul, confectionarea, producerea, detinerea sau comercializarea
uneltelor de pescuit din plasa monofilament;
f) pescuitul comercial pe cursul Dunarii si Prutului, in zona de 500 metri
in aval de baraj, precum si pe toate apele curgatoare;
g) pescuitul comercial cu unelte de pescuit avand ochiul de plasa sub
dimensiunile minime prevazute de lege;
h) deschiderea, inchiderea, obturarea, bararea cu garduri pescaresti sau cu
unelte de pescuit de orice fel a canalelor si a garlelor de legatura cu
lacurile, baltile sau terenurile inundabile, fara autorizarea administratorilor
statului;
i) procurarea, transportul sau comercializarea pestelui, icrelor si produselor
din peste fara documente legale, daca legea nu prevede circumstante agravante;
j) furtul de peste prin orice mijloace si metode din amenajarile piscicole.
(2) Tentativa se pedepseste.
Art. 62
(1) Constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 5 ani la 10
ani urmatoarele fapte:
a) pescuitul electric, cu exceptia celui practicat in scop stiintific,
pescuitul cu materiale explozibile, cu substante toxice sau narcotice,
pescuitul cu unelte de plasa monofilament, pescuitul neautorizat in timpul
noptii cu unelte de plasa;
b) pescuitul sturionilor sau al lostritei sub dimensiunile legale in alt
scop decat de repopulare;
c) detinerea, transportul sau comercializarea sturionilor, icrelor negre
sau lostritei, fara documente legale.
(2) Tentativa se pedepseste.
(3) Urmarirea si judecarea infractiunilor prevazute la alin. (1) se fac in
regim de urgenta, potrivit procedurii privind infractiunile flagrante.
Art. 63
Cand infractiunile prevazute la art. 61 si 62 sunt savarsite de persoane cu
atributii de constatare a infractiunilor si contraventiilor, pedepsele se
majoreaza cu 2 ani.
Art. 64
Orice hotarare judecatoreasca care pronunta o condamnare pentru infractiune
in materie de pescuit poate exclude autorul infractiunii din asociatiile de
pescuit pe o durata ce nu poate fi mai mica de un an si mai mare de 3 ani.
Art. 65
(1) Cuantumul amenzilor contraventionale se indexeaza periodic, prin
hotarare a Guvernului, in functie de rata inflatiei.
(2) Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei se poate face
plangere in termen de 15 zile de la data comunicarii acestuia, la judecatoria
in a carei raza teritoriala a fost savarsita fapta.
Art. 66
Cuantumul despagubirilor datorate pentru pagube cauzate fondului piscicol
prin fapte ce constituie infractiuni se stabileste de experti, se hotaraste de
instantele judecatoresti si revine persoanei juridice care gestioneaza
patrimoniul piscicol apartinand domeniului public sau amenajarii piscicole. In
cazul contraventiilor prevazute la art. 58 despagubirile datorate pentru
pagubele cauzate fondului piscicol se vor calcula in functie de pretul mediu de
piata multiplicat de 5 ori pentru aceleasi specii de pesti si alte vietuitoare
acvatice sau pentru acelasi fel de bunuri. In situatia in care contraventiile
s-au produs in perioada de prohibitie sau in perimetrul rezervatiilor, al
pepinierelor si crescatoriilor piscicole, pretul pestilor si al altor
vietuitoare acvatice, luat in calcul la stabilirea despagubirii, va fi dublu
fata de pretul zilei pe piata din zona in care s-a savarsit fapta.
Art. 67
(1) Sunt supuse confiscarii uneltele si ambarcatiunile de pescuit,
animalele, mijloacele de transport, armele de foc si orice alte bunuri care au fost
folosite la savarsirea faptei.
(2) Bunurile rezultate din savarsirea contraventiei, constand in peste,
icre, alte vietuitoare si produse acvatice, sunt, de asemenea, supuse
confiscarii.
(3) In cazurile de confiscare a bunurilor prevazute la alin. (1) si (2)
organele de constatare dispun, prin procesul-verbal incheiat, valorificarea lor
in conditiile legii, contravaloarea facandu-se venit la bugetul de stat.
Art. 68
Constatarea faptelor ce constituie contraventii si infractiuni la prezenta
lege se face, in afara de organele de cercetare penala, de personalul cu drept
de control si imputernicitii autoritatii publice centrale.
Art. 69
Dispozitiile prezentei legi se intregesc cu prevederile Legii nr. 32/1968
privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu modificarile
ulterioare*).
------------
*) Legea nr. 32/1968 a fost abrogata prin Ordonanta Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contraventiilor, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobata cu modificari si
completari prin Legea nr. 180/2002.
Potrivit art. 48 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, ori de cate ori
intr-o lege speciala sau un alt act normativ anterior se face trimitere la
Legea nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, aceasta
se va socoti facuta la dispozitiile corespunzatoare din Ordonanta Guvernului
nr. 2/2001.
TITLUL VII
Dispozitii finale
Art. 70
Din veniturile Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol se
poate aloca o cota de pana la 16% pentru finantarea unor activitati de
cercetare si studii aplicative.
Art. 71
In exercitarea atributiilor de serviciu privind paza fondului piscicol,
constatarea contraventiilor si a infractiunilor piscicole, personalul
imputernicit cu drept de control, al Companiei Nationale de Administrare a
Fondului Piscicol, este asimilat personalului care indeplineste functii ce
implica exercitiul autoritatii publice.
Art. 72
Unitatile de politie, Garda de coasta, Politia de frontiera si Jandarmeria
vor sprijini persoanele juridice cu activitate in domeniul piscicol, personalul
imputernicit cu drept de control al Companiei Nationale de Administrare a
Fondului Piscicol si al altor unitati cu activitate in domeniul piscicol, in
organizarea si desfasurarea actiunilor de prevenire si combatere a fenomenului
infractional si contraventional din domeniul protectiei fondului piscicol,
pescuit, piscicultura, transportul si comercializarea pestelui.
Art. 73
(1) Terenurile ocupate de ape, din domeniul public si privat, sunt scutite
de taxe si impozite.
(2) Pentru cladirile amplasate pe terenurile mentionate la alin. (1) se
achita taxele si impozitele prevazute de lege.
Art. 74
(1) Contractele incheiate pentru exploatarea piscicola a apelor din
domeniul public si privat al statului se renegociaza cu noua autoritate o data
cu intrarea in vigoare a prezentei legi.
(2) Noile contracte se vor incheia cu respectarea prevederilor prezentei
legi.
Art. 75
Anexele nr. 1 - 4 fac parte integranta din prezenta lege.
Art. 76
Persoanele fizice cu domiciliul stabil in localitatile din Rezervatia
Biosferei "Delta Dunarii" au dreptul de a pescui cu unelte proprii
pentru consumul familial, fara plata vreunei taxe asupra produsului obtinut, cu
respectarea prevederilor prezentei legi. Consumul mediu pe zi pentru o familie
se considera de 3 kg.
Art. 77
(1) Autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si
silvicultura si autoritatea publica centrala de protectie a mediului emit
reglementari si instructiuni in domeniul pescuitului, pisciculturii si
protectiei faunei piscicole, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I.
(2) Autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si
silvicultura intreprinde masuri de stimulare a infiintarii si recunoasterii
organizatiilor profesionale si interprofesionale, constituite la libera lor
initiativa, in scopul realizarii unui pescuit rational si al imbunatatirii
conditiilor de procesare si comercializare a pestelui si produselor din peste
si a calitatii acestora.
Art. 78
Autoritatile publice centrale pentru agricultura, alimentatie si
silvicultura si de protectie a mediului prezinta anual Guvernului, in comun, un
raport asupra situatiei pescuitului si protectiei faunei piscicole.
Art. 79
La data intrarii in vigoare a prezentei legi administratorii fondului
piscicol natural sunt:
a) Regia Nationala a Padurilor - pentru fondul piscicol din apele de munte;
b) Administratia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" - pentru
apele de pe teritoriul rezervatiei;
c) Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol - pentru
celelalte ape apartinand domeniului public si privat al statului;
d) consiliile locale.
Art. 80
(1) Se infiinteaza Comitetul Consultativ National pentru Sectorul
Pescaresc, organ consultativ al autoritatii publice centrale care raspunde de
pescuit si acvacultura, asupra tuturor problemelor referitoare la
reglementarile privind accesul la zonele si resursele piscicole, precum si
stabilirea modului de exercitare a activitatilor de exploatare.
(2) Prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor se
stabileste regulamentul de organizare si functionare al Comitetului Consultativ
National pentru Sectorul Pescaresc.
Art. 81
Comitetul Consultativ National pentru Sectorul Pescaresc este compus din
minimum 17 membri, dintre care vor fi desemnati prin vot in sedinta de
constituire un presedinte si doi vicepresedinti.
Art. 82
Functia de membru al Comitetului Consultativ National pentru Sectorul
Pescaresc este onorifica si da dreptul la indemnizatie de transport, cazare si
la diurna pentru participarea la sedinte.
Art. 83
Autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura
asigura secretariatul tehnic si cheltuielile de functionare ale Comitetului
Consultativ National pentru Sectorul Pescaresc.
Art. 84
(1) Membrii Comitetului Consultativ National pentru Sectorul Pescaresc sunt
nominalizati de catre autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si
acvacultura.
(2) Prin ordinul de infiintare a Comitetului Consultativ National pentru
Sectorul Pescaresc se vor nominaliza membrii care reprezinta urmatoarele
institutii, organizatii sau domenii, dupa caz:
a) Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor*);
b) Ministerul Finantelor Publice;
c) Ministerul de Interne*);
d) Ministerul Administratiei Publice*);
e) Ministerul Apelor si Protectiei Mediului*);
f) Ministerul Justitiei;
g) invatamant si cercetare stiintifica;
h) Academia Romana;
i) Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol;
j) Inspectia piscicola;
k) Administratia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii";
l) Regia Nationala a Padurilor;
m) asociatii profesionale de profil;
n) Patronatul Roman "Rompescaria";
o) asociatia interprofesionala de profil;
p) Asociatia Generala a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi.
------------
*) Potrivit art. 9 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 64/2003 pentru
stabilirea unor masuri privind infiintarea, organizarea, reorganizarea sau
functionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a
ministerelor, a altor organe de specialitate ale administratiei publice
centrale si a unor institutii publice, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 464 din 29 iunie 2003, se infiinteaza Ministerul
Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului prin comasarea Ministerului Agriculturii,
Alimentatiei si Padurilor si a Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, care
isi inceteaza activitatea.
Prin art. 5 alin. (1) din aceeasi ordonanta de urgenta, s-a infiintat
Ministerul Administratiei si Internelor, prin comasarea Ministerului de Interne
si a Ministerului Administratiei Publice.
Art. 85
In termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi
autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura va
elabora si va reglementa, prin ordin al ministrului, pescuitul comercial in
apele Marii Negre.
Art. 86
Legea nr. 12/1974 privind piscicultura si pescuitul, publicata in Buletinul
Oficial, Partea I, nr. 106 din 30 iulie 1974, Hotararea Guvernului nr. 971/1994
privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de pescuit si de
protectie a fondului piscicol, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 2 din 10 ianuarie 1995, sintagma aflate in afara cursurilor de
apa din cuprinsul alin. (5) al art. 3, sintagma sau amenajate din cuprinsul
alin. (3) al art. 5, precum si sintagma piscicultura, pescuit din cuprinsul
alin. (1) al art. 33 din Legea apelor nr. 107/1996, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996, precum si orice alte
dispozitii contrare prezentei legi se abroga.
ANEXA 1
PERIOADELE, DURATELE SI ZONELE DE PROHIBITIE A PESCUITULUI
Pescuitul oricaror specii de pesti, crustacee, moluste si al altor
vietuitoare acvatice este prohibit, dupa cum urmeaza:
1. in apele colinare, de ses si ale Dunarii cu delta sa, 60 de zile
consecutive in perioada de la 1 aprilie pana la 30 iunie;
2. in Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc, Erenciuc si lacurile
litorale in perioada de la 1 aprilie pana la 30 iunie;
3. in stufariile din Complexul Razelm-Sinoe si in fata acestora pe o
distanta de 50 de metri spre larg, precum si in lacul Zmeeica, in tot cursul
anului;
4. in Dunare, in fata garlelor, canalelor si privalelor de alimentare a
baltilor, pe o distanta de cate 500 de metri de ambele parti ale gurilor de
varsare, precum si in interiorul acestora, in perioada de la 15 martie pana la
15 iunie;
5. la gura de varsare in Dunare a raurilor Siret, Ialomita, Arges, Olt si
Jiu, pe o distanta de 1 km de ambele parti ale gurilor si pe cursul acestor
rauri pe o distanta de 10 km de la confluenta, in perioada de la 1 martie pana
la 1 iulie;
6. in fata gurii Dunarii-Meleaua Sfantu Gheorghe pana la Ciotic, in
perioada de la 1 aprilie pana la 31 iulie; in aval de Ciotic, pe baza
cercetarilor ce se vor efectua, Administratia Rezervatiei Biosferei "Delta
Dunarii" va stabili anual zonele de prohibitie a pescuitului cu taliene;
7. cu navoadele de orice tip in Delta si lunca inundabila a Dunarii, in
perioada de la 15 aprilie pana la 15 septembrie, iar in Complexul Razelm-Sinoe
si ghiolurile Belciuc si Erenciuc in perioada de la 1 aprilie pana la 1
octombrie;
8. in apele de munte, diferentiat pe zonele geografice, pentru pastravul
indigen, fantanel si coregon, in perioada de la 15 septembrie pana la 30
aprilie, iar pentru pastravul curcubeu, lipan si lostrita, in perioada de la 1
ianuarie pana la 31 mai;
9. pescuitul recreativ pe cursul unei ape curgatoare pe o distanta de 60
metri in aval si pe cursul unei salbe de iazuri, atat pe o distanta de 60 metri
in amonte de primul iaz si 50 metri in aval de ultimul iaz in salba, cat si pe
tronsoanele de canal sau pe cursurile de apa dintre iazuri;
10. pescuitul comercial pe cursul unei ape curgatoare in zona de 200 metri
in aval de baraj.
ANEXA 2
REGLEMENTAREA
pescuitului anumitor specii de pesti
Se interzice pescuitul anumitor specii de pesti, dupa cum urmeaza:
1. sturionilor si al scrumbiei, in tot cursul anului in fata gurilor de
varsare a Dunarii in Marea Neagra, pe o adancime de 5 km in largul marii si pe
un coridor lat de 2 km, socotit cate 1 km de o parte si de alta a axului
bratelor Sfantu Gheorghe si Sulina. In fata bratului Chilia latimea coridorului
interzis este de 1 km spre sud de axul bratului, iar spre nord pana la limita
apelor teritoriale romane;
2. sturionilor, in tot cursul anului, cu carmace si carmacute in senalul
Dunarii, inclusiv bratele sale, iar in zona litorala, in perioada de la 15
februarie pana la 15 mai, cu carmace si ohane;
3. sturionilor, in urmatoarele perioade:
a) in sectorul de la Marea Neagra pana la gura Prutului, in perioada de la
15 martie pana la 15 aprilie;
b) in sectorul de la gura Prutului pana la gura Timocului, in perioada de
la 15 aprilie pana la 15 mai;
c) in sectorul de la gura Timocului pana la barajul Portile de Fier II, in
perioadele stabilite de comun acord cu partea iugoslava, cuprinse intre 15 mai
pana la 30 iunie;
4. scrumbiei de Dunare, in perioadele si zonele urmatoare:
a) in sectorul de la Marea Neagra pana la Ceatalul Ismail, 5 zile
consecutive, in perioada de la 15 martie pana la 1 mai;
b) in sectorul Ceatalul Ismail-Vadu Oii, 20 de zile consecutive, in perioada
de la 1 aprilie pana la 15 mai;
c) in sectorul de la Vadu Oii pana la gura Timocului, 30 de zile
consecutive, in perioada de la 17 aprilie pana la 1 iulie;
5. lostritei, fara autorizatie speciala;
6. sturionilor, sub dimensiunea legala, in alte scopuri decat repopularea;
7. stiucii, 40 de zile consecutive, diferentiat pe zone stabilite prin
ordinul de prohibitie anuala a pescuitului;
8. salmonidelor cu momeli naturale;
9. in Marea Neagra, pescuitul cu setci si paragate de calcan, in perioada
februarie - mai.
10. Pe baza cercetarilor de specialitate se vor stabili anual perioade de
interzicere a pescuitului rechinului.
ANEXA 3
CONDITIILE
care trebuie indeplinite pentru practicarea pescuitului recreativ in apele
apartinand domeniului public
1. Pescuitul recreativ este permis numai in cursul zilei, de la rasaritul
si pana la apusul soarelui, cu respectarea urmatoarelor reguli:
a) in apele curgatoare si statatoare din zona montana, numai cu o singura
undita cu cel mult 2 carlige sau cu o lanseta;
b) in apele din zona colinara si de ses, pe tot cursul Dunarii si pe
bratele sale, in Delta Dunarii, cu cel mult 2 undite sau 2 lansete cu cate 2
carlige fiecare;
c) in apele teritoriale ale Marii Negre, cu cel mult 2 undite, 2 lansete
sau 2 taparine, cu cate 10 carlige fiecare.
2. Pescuitul recreativ se practica de pe mal in Dunarea teritoriala de la
Bazias pana la varsarea ei in mare, in Delta si in lunca inundabila a Dunarii,
in raurile de munte, colinare si de ses cu zonele lor inundabile, in reteaua de
canale din sistemele hidroameliorative, de navigatie si hidroenergetice. In
amenajarile piscicole destinate acestui scop, in balti, lacuri naturale, lacuri
de acumulare, lacuri litorale si in zona economica exclusiva a Marii Negre
pescuitul recreativ se practica de pe mal si din barca. In timpul iernii
pescuitul recreativ se poate practica si de pe gheata, cu exceptia zonelor de
protectie speciala a iernarii pestelui.
3. La pescuitul recreativ se folosesc momeli naturale si artificiale, iar
pescuitul salmonidelor in apele de munte este permis numai cu momeli
artificiale.
4. In timpul unei zile de pescuit recreativ, in apele din zona colinara si
de ses, in reteaua de canale din sistemele hidroameliorative, de navigatie si
hidroenergetice, Dunarea cu lunca sa inundabila, Delta Dunarii si Marea Neagra
se pot pescui cel mult 5 kg de peste sau numai un singur peste, daca greutatea
lui depaseste 5 kg. In apele de munte cu salmonide se pot pescui de catre un
pescar cel mult 10 bucati in total, din speciile: pastrav indigen, pastrav
curcubeu, fantanel, lipan si coregon.
ANEXA 4
DIMENSIUNILE
minime ale pestilor si ale altor vietuitoare acvatice care pot fi pescuite si
dimensiunile minime ale ochiurilor uneltelor de pescuit
1. Dimensiunile minime, in centimetri, ale pestilor si ale altor
vietuitoare acvatice, care pot fi pescuite in apele de suprafata din Romania,
inclusiv in Marea Neagra, sunt urmatoarele:
1.1. avat (Aspius aspius) 30
1.2. aterina (Atherina mochon) 7
1.3. babusca (Rutilus rutilus) 15
1.4. batca (Blicca bjoerkna) 15
1.5. biban (Perca fluviatilis) 12
1.6. crap (Cyprinus carpio) 35
1.7. caras (Carassius auratus) 15
1.8. caracuda (Carassius carassius) 17
1.9. cosac (Abramis sp.) 25
1.10. clean (Leuciscus cephalus) 25
1.11. cega (Acipenser ruthenus) 45
1.12. coregon (Coregonus sp.) 22
1.13. calcan (Scophthalmus maeoticus) 40
1.14. cambula (Pleuronectes, Platichthys flesus) 20
1.15. chefal (Mugil sp.) 25
1.16. fusar (Aspro streber) 12
1.17. gingirica (Clupeonela cultiventris) 7
1.18. hamsie (Engraulis encrasicholus) 7
1.19. lin (Tinca tinca) 25
1.20. lipan (Thymallus thymallus) 25
1.21. lostrita (Hucho hucho) 65
1.22. morunas (Vimba vimba) 25
1.23. mreana (Barbus barbus) 27
1.24. morun (Huso huso) 170
1.25. nisetru (Acipenser guldenstaedti) 140
1.26. oblete (Alburnus alburnus) 12
1.27. platica (Abramis brama) 25
1.28. pastrav (Salmo sp.) 20
1.29. pastruga (Acipenser stellatus) 100
1.30. rosioara (Scardinius erythrophthalmus) 15
1.31. rizeafca (Alosa caspio) 15
1.32. sabita (Pelecus cultratus) 20
1.33. rechin (Squalus acanthias) 100
1.34. scobar (Chondrostoma) 20
1.35. somn (Silurus glanis) 50
1.36. scrumbie de Dunare (Alosa pontica) 22
1.37. scrumbie albastra (Alosa maeotica) 23
1.38. stavrid (Trachurus mediteraneus) 12
1.39. salau (Stizostedion sp.) 40
1.40. stiuca (Esox lucius) 40
1.41. sip (Acipenser sturio) 110
1.42. sprot (Spratus spratus) 7
1.43. vaduvita (Leuciscus idus) 30
1.44. viza (Acipenser nudiventris) 100
1.45. raci (Astacus sp.) 9
1.46. scoica de rau (Unio pictorum) 8
1.47. broaste (Rana sp.) 30 g/buc.
Marimea pestelui stabilita pentru pescuit este determinata prin masurarea
distantei de la varful botului pana la baza inotatoarei caudale.
2. Speciile de pesti care nu sunt prevazute la pct. 1 sunt libere la
pescuit la orice dimensiune.
3. Puietul si pestele pescuit sub dimensiunea minima din speciile stabilite
la pct. 1 vor fi deversate in mod obligatoriu in apa, in stare vie.
4. La pescuitul comercial efectuat in toate baltile din Delta si lunca
inundabila a Dunarii, Complexul Razelm-Sinoe, lacurile litorale, baltile si
lacurile de acumulare, pentru toate uneltele admise la pescuit se permite un
procent de pesti sub dimensiunile minime de cel mult 10% socotit la numarul de
bucati.
5. La pescuitul cu vintire si taliene de balta se admite un procent de
pesti sub dimensiunile minime de cel mult 2% socotit la numarul de bucati.
6. La pescuitul marin se admite un procent de pesti sub dimensiunile legale
din totalul cantitatii pescuite de 5% pentru scrumbie de Dunare si de 20%
pentru chefal, stavrid si scrumbie albastra.
7. Dimensiunile minime ale ochiurilor la uneltele de pescuit sunt
urmatoarele:
a) 2,4 cm la Dunare, balti, lacuri, rauri colinare si de ses si in Delta
Dunarii;
b) 4,0 cm in Complexul Razelm-Sinoe, in ghiolurile si baltile din delta si
in lacurile litorale;
c) - pescuitul activ (traul): sprot 2a - 0,7 cm;
hamsie 2a - 0,10 cm;
stavrid 2a - 0,12 cm;
- pescuitul stationar (unelte pasive): la talian 2a - 0,8 cm;
la setca 2a - 0,100 cm.
NOTA:
Reproducem mai jos prevederile art. II din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 76/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2001
privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 455 din 27 iunie 2002, prevederi care nu au
fost incluse in forma republicata a Legii nr. 192/2001:
"Art. 2
In aplicarea prevederilor prezentei ordonante de urgenta se stabilesc
urmatoarele termene, de la data intrarii in vigoare a acesteia:
- 30 de zile pentru dispozitiile cuprinse la pct. 1 al art. I, cu referire
la art. 8 alin. (3);
- 45 de zile pentru dispozitiile cuprinse la pct. 2 al art. I, cu referire
la art. 9 alin. (3);
- 6 luni pentru dispozitiile cuprinse la pct. 9 al art. I, cu referire la
art. 79^1 alin. (1)*)."
*) Prin renumerotare art. 79^1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
76/2002 a devenit in forma republicata art. 80.