LEGE
Nr. 19 din 13 decembrie 1984
Legea Bugetului de stat al Republicii Socialiste Romania pe anul 1985
ACT EMIS DE: MAREA ADUNARE NATIONALA
ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL NR. 91 din 21 decembrie 1984
Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste Romania adopta prezenta
lege.
Art. 1
Bugetul de stat al Republicii Socialiste Romania pe anul 1985 cuprinde
veniturile centralizate ale statului si repartizarea acestora in concordanta cu
obiectivele planului national unic de dezvoltare economico-sociala si ale
planului de dezvoltare a agriculturii si industriei alimentare, adoptate de
Marea Adunare Nationala, pentru finantarea dezvoltarii economiei nationale,
actiunilor social-culturale, apararii tarii si altor nevoi ale societatii, in
conditii de eficienta sporita si de asigurare a echilibrului financiar si
monetar.
Bugetul de stat al Republicii Socialiste Romania se stabileste la venituri
in suma de 362.644,5 milioane lei si la cheltuieli in suma de 362.644,5
milioane lei.
Art. 2
Repartizarea veniturilor si cheltuielilor prevazute in Bugetul de stat al
Republicii Socialiste Romania pe anul 1985 este urmatoarea:
- milioane lei -
Venituri Cheltuieli
Bugetul republican 304.929,0 304.929,0
Bugetele locale 57.715,5 57.715,5
In volumul total al cheltuielilor bugetului de stat se cuprind fonduri de
rezerva in suma de 57.586,6 milioane lei, din care:
- 57.270,6 milioane lei rezerva bugetara la dispozitia Consiliului de Stat;
- 316,0 milioane lei rezerva bugetara la dispozitia comitetelor executive
ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti.
Art. 3
Veniturile inscrise in bugetul de stat din varsamintele din beneficiile
unitatilor economice de stat, prelevarea pentru societate, impozitul pe
circulatia marfurilor si taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat
se stabilesc in suma de 245.074,0 milioane lei.
Art. 4
Veniturile prevazute in bugetul de stat din impozitul pe fondul total de
retribuire se stabilesc in suma de 47.100,0 milioane lei, din impozitul pe
veniturile unitatilor cooperatiste si obstesti in suma de 1.782,5 milioane lei,
cele din impozitul agricol de la cooperativele agricole de productie in suma de
1.550,0 milioane lei, iar veniturile din impozite si taxe de la populatie in
suma de 4.181,0 milioane lei.
Art. 5
Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 1985 se stabilesc
in suma de 42.359,0 milioane lei.
Art. 6
Cheltuielile pentru finantarea economiei nationale se acopera din fondurile
proprii ale unitatilor economice, alocatii de la bugetul de stat si credite
bancare, potrivit legii. Cheltuielile cu aceasta destinatie de la bugetul de
stat, pe anul 1985, se stabilesc in suma de 189.747,2 milioane lei.
Art. 7
Cheltuielile pentru actiunile agrozooveterinare se stabilesc in suma de
5.491,0 milioane lei, cele pentru intretinerea si repararea drumurilor si
podurilor in suma de 3.148,3 milioane lei, iar cele pentru actiuni de
gospodarie comunala in suma de 2.250,7 milioane lei.
Art. 8
Cheltuielile pentru cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica si
introducerea progresului tehnic se acopera din fondurile proprii ce se
constituie, potrivit legii, la unitatile economice si din alocatiile de la
bugetul de stat. Cheltuielile cu aceasta destinatie de la bugetul de stat, pe
anul 1985, se stabilesc in suma de 2.100,0 milioane lei.
Cheltuielile pentru prospectiuni si lucrari geologice de cercetare pentru
descoperiri de zacaminte noi se stabilesc in suma de 7.895,0 milioane lei.
Art. 9
Cheltuielile pentru actiunile social-culturale ce se finanteaza, potrivit
legii, de la bugetul de stat si din veniturile proprii ale institutiilor,
unitatilor economice socialiste si organizatiilor de masa si obstesti se
stabilesc in suma de 105.829,2 milioane lei, din care pentru:
- milioane lei -
-------------------------
din care:
Cheltuieli -------------
totale de la bugetul
de stat
-------------------------
a) invatamint 22.133,4 17.492,6
b) cultura si arta 2.733,3 592,6
c) sanatate 18.198,4 17.660,2
d) educatie fizica si sport 1.077,6 361,6
e) alocatia si alte
ajutoare pentru copii 15.872,3 15.245,0
f) pensii si ajutoare
I.O.V.R., militari si
alte persoane, precum
si pentru asistenta
sociala 3.036,8 2.978,1
g) asigurari sociale 40.977,2 36.595,7
Art. 10
Cheltuielile pentru functionarea organelor puterii si administratiei de
stat si pentru organele judecatoresti si ale procuraturii se stabilesc in suma
de 3.839,7 milioane lei.
In cadrul acestor cheltuieli, pentru Marea Adunare Nationala se stabileste
suma de 3,1 milioane lei.
Art. 11
Cheltuielile pentru apararea tarii se stabilesc in suma de 12.278,3
milioane lei.
Art. 12
Corespunzator atributiilor si sarcinilor ce revin consiliilor populare,
volumul bugetelor judetelor si al municipiului Bucuresti, precum si sumele
defalcate din impozitul pe fondul total de retribuire si impozitul pe
circulatia marfurilor de la unitatile de subordonare republicana, destinate ca
venituri ale bugetelor locale pe anul 1985, se stabilesc astfel:
- milioane lei -
______________________________________________________________________________
Venituri
__________________________________________
din care:
___________________________________
Nr. Sume defalcate din:
crt. Judetul Total Venituri __________________________ Cheltuieli
proprii Impozitul Impozitul pe
pe fondul circulatia
total de marfurilor
retribuire
______________________________________________________________________________
1. Alba 1.138,4 541,4 576,0 21,0 1.138,4
2. Arad 1.354,6 867,7 486,9 1.354,6
3. Arges 1.658,2 941,9 716,3 1.658,2
4. Bacau 1.660,2 938,3 721,9 1.660,2
5. Bihor 1.760,5 1.034,7 725,8 1.760,5
6. Bistrita-Nasaud 838,5 365,3 271,2 202,0 838,5
7. Botosani 1.332,6 478,2 529,4 325,0 1.332,6
8. Brasov 1.375,5 1.099,6 275,9 1.375,5
9. Braila 1.119,5 643,6 475,9 1.119,5
10. Buzau 1.190,6 615,7 525,9 49,0 1.190,6
11. Caras-Severin 1.089,6 547,1 542,5 1.089,6
12. Calarasi 1.141,0 435,3 535,7 170,0 1.141,0
13. Cluj 1.976,4 1.220,8 755,6 1.976,4
14. Constanta 2.084,0 1.265,1 818,9 2.084,0
15. Covasna 655,8 351,4 285,4 19,0 655,8
16. Dimbovita 1.105,6 677,6 428,0 1.105,6
17. Dolj 1.637,0 976,2 660,8 1.637,0
18. Galati 1.399,0 864,1 534,9 1.399,0
19. Giurgiu 871,6 420,8 260,8 190,0 871,6
20. Gorj 1.154,1 535,4 569,7 49,0 1.154,1
21. Harghita 1.007,5 519,6 422,9 65,0 1.007,5
22. Hunedoara 1.612,8 798,5 814,3 1.612,8
23. Ialomita 868,1 451,7 270,4 146,0 868,1
24. Iasi 2.380,3 875,6 924,7 580,0 2.380,3
25. Maramures 1.341,9 676,9 639,0 26,0 1.341,9
26. Mehedinti 1.115,0 383,9 416,1 315,0 1.115,0
27. Mures 1.536,4 928,2 608,2 1.536,4
28. Neamt 1.220,4 742,7 477,7 1.220,4
29. Olt 1.178,7 594,0 489,7 95,0 1.178,7
30. Prahova 1.474,3 1.325,4 148,9 1.474,3
31. Satu Mare 1.024,4 600,8 400,6 23,0 1.024,4
32. Salaj 717,1 330,2 224,9 162,0 717,1
33. Sibiu 1.120,3 774,3 346,0 1.120,3
34. Suceava 1.580,5 742,3 655,2 183,0 1.580,5
35. Teleorman 1.040,3 571,6 378,7 90,0 1.040,3
36. Timis 1.947,1 1.232,5 714,6 1.947,1
37. Tulcea 695,9 361,7 317,2 17,0 695,9
38. Vaslui 1.162,4 420,5 416,9 325,0 1.162,4
39. Vilcea 1.138,7 565,0 423,7 150,0 1.138,7
40. Vrancea 998,7 402,9 305,8 290,0 998,7
41. Municipiul
Bucuresti 6.012,0 4.978,2 1.033,8 6.012,0
--------------------------------------------------------
TOTAL: 57.715,5 33.096,7 21.126,8 3.492,0 57.715,5
______________________________________________________________________________
Art. 13
Evaluarile prevazute in bugetul de stat la venituri reprezinta sarcini
minime de realizat, iar prevederile la cheltuieli, limite maxime care nu pot fi
depasite.
Art. 14
Executia bugetului de stat se realizeaza sub indrumarea si controlul
Consiliului de Ministri.
Consiliul de Ministri va examina, periodic, executia bugetului de stat si a
celorlalte planuri financiare si va stabili masuri care sa asigure realizarea
integrala a veniturilor inscrise in bugetele de venituri si cheltuieli ale
centralelor, intreprinderilor si institutiilor, efectuarea cheltuielilor in
raport cu nivelul de indeplinire a sarcinilor de plan, cu aplicarea unui regim
sever de economii si respectarea legilor, mentinerea echilibrului financiar,
monetar si valutar si cresterea eficientei economice in toate sectoarele de
activitate.
Art. 15
Ministerul Finantelor, bancile, ministerele si celelalte organe centrale si
locale vor lua masuri pentru aplicarea ferma de catre toate unitatile a
mecanismului economico-financiar, intarirea autoconducerii muncitoresti si
autogestiunii economico-financiare, in vederea cresterii mai puternice a
eficientei economice, sporirii continue a acumularilor banesti, reducerii
cheltuielilor si cresterii rentabilitatii, accentuarii laturilor calitative ale
intregii activitati.
Art. 16
Consiliul de Ministri va lua masuri ca ministerele si celelalte organe
centrale si locale, centralele si intreprinderile, impreuna cu Comitetul de
Stat al Planificarii, Ministerul Finantelor, Ministerul Aprovizionarii
Tehnico-Materiale si Controlului Gospodaririi Fondurilor Fixe, Ministerul
Comertului Exterior si Cooperarii Economice Internationale si bancile sa
actioneze pentru:
a) perfectionarea activitatii economico-financiare corespunzator
principiilor noului mecanism economic in vederea sporirii rentabilitatii si
eficientei fiecarei unitati economice, a fiecarui produs, obtinerii la fiecare
leu investit sau cheltuit a unei eficiente maxime;
b) realizarea integrala a sarcinilor privind productia fizica, productia
neta, productia marfa vinduta si incasata, cresterea mai accentuata a
prestarilor de servicii; imbunatatirea nivelului tehnic si calitativ al
produselor prin aplicarea ferma a prevederilor programului special aprobat in
acest scop; reducerea substantiala a cheltuielilor de productie si, cu
deosebire, a celor materiale prin diminuarea consumurilor de materii prime si
materiale, economisirea combustibililor si a oricaror surse de energie, recuperarea
si utilizarea materialelor refolosibile, restringerea la strictul necesar a
cheltuielilor indirecte si a celor administrativ-gospodaresti;
c) sporirea aportului cercetarii stiintifice si dezvoltarii tehnologice in
introducerea rapida si cu fermitate in productie a noilor cuceriri ale stiintei
si tehnicii in realizarea obiectivelor dezvoltarii economico-sociale a tarii in
anul 1985;
d) realizarea de catre fiecare unitate economica a sarcinilor de beneficii,
respectiv a varsamintelor la buget din beneficii, a prelevarii pentru
societate, precum si a celorlalte varsaminte stabilite prin lege; indeplinirea
integrala a resurselor planificate pentru restituirea fondurilor primite de la
societate;
e) indeplinirea integrala si in conditii calitativ superioare a productiei
destinata exportului, cresterea ponderii produselor cu grad superior de
valorificare a materiilor prime, sporirea aportului valutar din activitatea de
export, valorificarea superioara a produselor romanesti pe piata externa, a
lucrarilor executate si serviciilor externe prestate; gospodarirea rationala a
fondurilor valutare alocate pentru importuri; stimularea cresterii productiei
pentru export prin diferentierea preturilor in functie de destinatia
productiei, asigurindu-se rentabilitati si beneficii mai mari la produsele
destinate exportului; incasarea drepturilor in lei si in valuta ale statului;
realizarea obiectivelor stabilite in domeniul cooperarii economice si
tehnico-stiintifice internationale; sporirea rentabilitatii societatilor mixte
din tara si strainatate;
f) aplicarea ferma a programului special aprobat privind cresterea mai
accentuata a productivitatii muncii si perfectionarea organizarii si normarii
muncii prin generalizarea tehnologiilor avansate, sporirea gradului de
mecanizare, automatizare si robotizare a proceselor de fabricatie, ridicarea
continua a nivelului de calificare si perfectionare a pregatirii profesionale;
intarirea ordinii si disciplinei in productie;
g) dimensionarea stricta a cheltuielilor privind retribuirea muncii prin
utilizarea eficienta a intregului personal muncitor, avindu-se in vedere
masurile stabilite privind aplicarea acordului global in industrie,
agricultura, constructii, transporturi si in alte domenii de activitate;
h) incadrarea in normele de stoc si normativele mijloacelor circulante
stabilite; lichidarea si prevenirea imobilizarilor de fonduri, indeosebi in
stocuri de valori materiale; reducerea volumului de credite nerambursate la
scadenta si a platilor restante; cresterea continua a vitezei de rotatie a
mijloacelor circulante; accelerarea decontarilor si asigurarea permanenta a
echilibrului intre incasari si plati;
i) cresterea eficientei investitiilor prin reducerea, in continuare, a
costului lucrarilor, a investitiei specifice, a duratelor de executie,
imbunatatirea calitatii lucrarilor; concentrarea eforturilor pentru punerea in
functiune la termen a obiectivelor de importanta deosebita pentru economia
nationala si, indeosebi, a celor care contribuie la sporirea bazei de materii
prime si materiale, reducerea consumului de energie, dezvoltarea agriculturii,
cresterea exportului si reducerea importului; realizarea in intregime si la
termen a parametrilor proiectati, astfel incit fiecare leu investit sa aduca
spor maxim de beneficiu;
j) asigurarea constituirii integrale a fondurilor proprii destinate
finantarii investitiilor, rambursarea la termenele stabilite a creditelor
acordate pentru investitii;
k) utilizarea cu eficienta sporita a fondurilor alocate pentru finantarea
cheltuielilor de prospectiuni si lucrari geologice, agrozooveterinare,
intretinere si reparare a drumurilor si podurilor, gospodarie comunala si alte
obiective sau actiuni cu caracter economic, pentru care s-au prevazut alocatii
de la buget si alte resurse de finantare;
l) aplicarea unui regim sever de economii in toate unitatile economice,
social-culturale si ale administratiei de stat prin intarirea ordinii si
disciplinei in cheltuirea banului public, prevenirea oricarei risipe; sporirea
gradului de autofinantare a unitatilor economice, administrativ-teritoriale si
institutiilor social-culturale si din alte domenii de activitate;
m) exercitarea unui control financiar exigent si permanent, cu deosebire
preventiv, in toate sectoarele de activitate economico-sociala in vederea
gospodaririi judicioase a mijloacelor materiale si banesti; respectarea
disciplinei de plan, contractuale si financiare; intarirea ordinii si
disciplinei si aplicarea stricta a prevederilor legale in efectuarea cheltuielilor.
Art. 17
Consiliul de Ministri va lua masuri ca ministerele si celelalte organe
centrale si locale, centralele si intreprinderile, impreuna cu organele
financiar-bancare, de planificare si aprovizionare sa actioneze pentru
dezvoltarea intensiva a tuturor ramurilor industriale, asigurarea unui
echilibru optim intre diferitele sectoare, largirea bazei energetice si de
materii prime - conditie hotaritoare pentru dezvoltarea dinamica a industriei,
intensificarea procesului de modernizare a structurii economiei nationale,
cresterea cu prioritate a ramurilor de inalta tehnicitate care valorifica
superior materiile prime, resursele energetice si munca sociala si asigura
promovarea larga a progresului tehnic, o competitivitate ridicata a produselor
romanesti pe pietele externe.
Art. 18
In vederea cresterii eficientei economice a productiei agricole, Consiliul
de Ministri va lua masuri ca Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare,
Academia de Stiinte Agricole si Silvice, unitatile si organele agricole
judetene, precum si cele financiar-bancare sa asigure infaptuirea prevederilor
pentru anul 1985 privind asigurarea unor productii agricole sigure si stabile,
prin folosirea cu randament maxim a intregii suprafete agricole, realizarea
neabatuta a programului de irigatii si imbunatatiri funciare, extinderea
chimizarii si mecanizarii complete a lucrarilor agricole, aplicarea larga a
cuceririlor stiintei agrozootehnice, executarea la timp si de calitate a
tuturor lucrarilor agricole, asigurindu-se astfel conditiile pentru dezvoltarea
unei agriculturi intensive, de inalta productivitate si eficienta. Totodata, se
vor lua masuri ferme pentru reducerea cheltuielilor de productie, diminuarea
consumurilor de materii prime, materiale, combustibili si energie, folosirea cu
spirit gospodaresc a fondurilor materiale si banesti, astfel ca toate unitatile
agricole de stat si cooperatiste sa realizeze indicatorii financiari
planificati pe anul 1985.
Art. 19
Pentru folosirea eficienta a fondurilor destinate finantarii investitiilor,
a lichidarii si prevenirii imobilizarilor de fonduri, Consiliul de Ministri va
lua masuri ca ministerele, celelalte organe centrale si comitetele executive
ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, impreuna cu
Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale
si Controlului Gospodaririi Fondurilor Fixe, Ministerul Finantelor si bancile
sa asigure: cresterea eficientei fondurilor prin o temeinica fundamentare
tehnico-economica a executarii obiectivelor de investitii si o dimensionare
judicioasa a resurselor materiale si banesti necesare; gospodarirea cu maximum
de eficienta a fondurilor proprii, imprumutate sau de la buget pe parcursul
realizarii investitiilor; pregatirea din timp a conditiilor pentru deschiderea
finantarii, inceperea lucrarilor si executarea acestora potrivit duratelor
normate; prevenirea si reducerea imobilizarilor de fonduri in investitii
neterminate, precum si in utilaje cu durate depasite de stationare pe santiere;
intarirea ordinii si disciplinei in gospodarirea mijloacelor materiale si
banesti pe santiere prin reducerea consumurilor de materiale de constructii,
utilizarea pe scara larga a prefabricatelor, folosirea la maximum a utilajelor
si mecanismelor de constructii, evitarea oricarei forme de risipa.
Art. 20
Consiliul de Ministri va lua masuri ca ministerele, centralele si
intreprinderile, impreuna cu institutiile centrale si academiile de profil,
unitatile de cercetare stiintifica si inginerie tehnologica, sub coordonarea
unitara a Consiliului National pentru Stiinta si Tehnologie, in colaborare cu
Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Finantelor si bancile sa asigure:
cresterea aportului cercetarii stiintifice la dezvoltarea bazei energetice si
de materii prime, sporirea substantiala a nivelului tehnic si calitativ al
produselor, cresterea gradului de competitivitate a produselor romanesti;
extinderea si devansarea, fata de termenele prevazute in plan, a actiunilor de
asimilare, modernizare si innoire a productiei; scurtarea duratei de
introducere in fabricatie a rezultatelor cercetarii; utilizarea cu eficienta
sporita a fondurilor alocate pentru finantarea acestor actiuni prin reducerea
cheltuielilor de cercetare si cresterea productivitatii muncii in aceasta
activitate, valorificarea rapida a rezultatelor cercetarii.
Art. 21
Ministerul Comertului Exterior si Cooperarii Economice Internationale,
Ministerul Finantelor, Comitetul de Stat al Planificarii, ministerele,
centralele si intreprinderile producatoare de marfuri pentru export, precum si
intreprinderile de comert exterior vor lua masuri pentru realizarea sarcinilor
de comert exterior si cooperare economica internationala, obtinerea unor
preturi externe corespunzatoare in vederea crearii mijloacelor de plata pentru
asigurarea importurilor, acoperirea obligatiilor fata de strainatate si
realizarea unei eficiente valutare sporite, incasarea de la partenerii externi
la termenele si in conditiile convenite a tuturor drepturilor in valuta,
respectarea riguroasa a echilibrului prevazut al balantei comerciale si de
plati externe, reducerea datoriei externe cu sumele stabilite pentru anul 1985
si consolidarea rezervelor valutare.
Art. 22
In vederea gospodaririi eficiente a fondurilor alocate pentru finantarea
actiunilor social-culturale, ministerele, celelalte organe centrale, comitetele
si birourile executive ale consiliilor populare si institutiile
social-culturale vor lua masuri pentru folosirea cu eficienta sporita a bazei
materiale existente, realizarea sarcinilor de plan cu cheltuieli cit mai
reduse, reducerea continua a cheltuielilor de intretinere si functionare,
cresterea veniturilor proprii si, pe aceasta baza, a gradului de autofinantare.
Art. 23
Consiliul de Ministri va lua masuri pentru sporirea gradului de
autofinantare a cheltuielilor bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale pe
seama veniturilor proprii ale acestora. Pina la 30 aprilie 1985, Consiliul de
Ministri va asigura elaborarea de catre comitetele executive ale consiliilor
populare judetene si al municipiului Bucuresti de programe speciale care sa
asigure trecerea treptata la autofinantarea integrala a bugetelor judetelor si
al municipiului Bucuresti.
Pe baza acestor programe si analizelor proprii, Comitetul pentru Problemele
Consiliilor Populare, Ministerul Finantelor si Comitetul de Stat al
Planificarii vor elabora pina la 30 iunie 1985 propuneri privind asigurarea
conditiilor de infaptuire, incepind cu anul 1986, a autofinantarii integrale a
unitatilor administrativ-teritoriale.
In acest scop, Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare, Ministerul
Finantelor, impreuna cu comitetele si birourile executive ale consiliilor
populare vor lua masuri pentru cresterea veniturilor proprii ale bugetelor
locale prin extinderea, in continuare, a industriei mici, prestarilor de
servicii si altor activitati economice, intensificarea actiunilor privind
stabilirea justa a impozitelor si taxelor locale si realizarea integrala a
acestora. Totodata, vor actiona pentru reducerea cheltuielilor care in prezent
se suporta de la bugetele locale prin: executarea unor lucrari de intretinere
si reparare a drumurilor si podurilor din contributia in munca a populatiei, in
conditiile prevazute de lege, atragerea in mai mare masura a populatiei la
actiuni de gospodarire si infrumusetare a localitatilor, extinderea
autogospodaririi unitatilor social-culturale si din alte domenii de activitate,
utilizarea in mai mare masura a bazei materiale de care dispun unitatile, introducerea
unui regim sever de economii, eliminarea oricarui fenomen de risipa.
In anul 1985 veniturile proprii ale bugetelor locale peste cele planificate
vor fi utilizate pentru reducerea mijloacelor de echilibrare primite de la
bugetele organelor ierarhic superioare, iar in cazurile de asigurare a
autofinantarii integrale, aceste venituri se vor folosi pentru reducerea
mijloacelor de echilibrare primite de bugetele judetene de la bugetul
republican.
Art. 24
Comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului
Bucuresti vor actiona pentru executarea in bune conditii a bugetului de
venituri si cheltuieli propriu si a bugetelor de venituri si cheltuieli ale
unitatilor administrativ-teritoriale ierarhic inferioare, precum si a celorlalte
unitati, subordonate, constituirea si utilizarea legala a fondurilor.
Totodata, vor lua masuri pentru realizarea sarcinilor de plan privind
veniturile proprii si sursele de venit din care se defalca, potrivit art. 12,
sume pentru bugetele locale de pe teritoriile judetene respective si municipiul
Bucuresti, precum si pentru utilizarea eficienta a fondurilor materiale si
banesti.
Alocarea sumelor defalcate din veniturile bugetului republican pentru
echilibrarea bugetelor locale se va face in limitele aprobate, in raport cu
nivelul de realizare a planului la veniturile proprii si de efectuare a
cheltuielilor pe ansamblul judetului, respectiv municipiul Bucuresti.
Art. 25
Ministerul Finantelor, Ministerul Muncii, Comitetul de Stat al Planificarii,
bancile si organele de control financiar vor actiona la centrale si
intreprinderi pentru aplicarea sistemului de retribuire in acord global si vor
intreprinde actiuni de control si sprijin in legatura cu modul de determinare
si utilizare a fondului de retribuire, legalitatea platilor, corecta raportare
a indeplinirii indicatorilor care conditioneaza acordarea integrala a
retributiei.
Art. 26
Ministerul Finantelor, bancile, intregul aparat financiar-contabil din
economie, impreuna cu ministerele, celelalte organe centrale si locale si
centralele vor actiona la intreprinderi pentru aplicarea masurilor cu privire
la perfectionarea sistemului de acordare a creditelor unitatilor economice,
stimularea cresterii suplimentare, fata de plan, a productivitatii muncii, a
exporturilor si beneficiilor in vederea sporirii cointeresarii colectivelor din
intreprinderi in cresterea veniturilor unitatilor economice si, in functie de
acestea, a partii ce revine oamenilor muncii din beneficii.
Art. 27
Ministerele si celelalte organe centrale si locale, consiliile oamenilor
muncii din centrale si intreprinderi, in colaborare cu organele
financiar-bancare, de planificare si aprovizionare vor actiona pentru:
realizarea integrala de catre fiecare unitate in parte a veniturilor
planificate; incadrarea in cheltuielile de productie planificate; constituirea
si utilizarea, in conditiile legii, a fondurilor proprii de dezvoltare
economico-sociala; prevenirea cauzelor care provoaca imobilizari de valori
materiale si accelerarea vitezei de rotatie a mijloacelor circulante; intarirea
controlului preventiv asupra utilizarii mijloacelor materiale si banesti, a
platilor in valuta si a creditelor bancare acordate; reducerea si eliminarea
creditelor nerestituite la termen si a platilor restante; mentinerea permanenta
a capacitatii de plata.
Art. 28
Ministerul Finantelor, impreuna cu Comitetul de Stat al Planificarii,
bancile, ministerele si celelalte organe centrale si locale vor analiza, lunar,
modul in care se realizeaza veniturile si se utilizeaza fondurile aprobate prin
bugetul de stat si prin planul financiar centralizat si vor lua sau propune,
dupa caz, masuri pentru realizarea prevederilor acestora, pentru utilizarea cu
maximum de eficienta a fondurilor materiale si banesti, pentru cresterea
rentabilitatii si beneficiilor fiecarei unitati economice.
Totodata, in organele de conducere colectiva ale centralelor,
intreprinderilor si institutiilor, cu sprijinul organelor financiar-bancare, se
va analiza lunar executia bugetului de venituri si cheltuieli al fiecarei
unitati si se vor lua masuri in vederea asigurarii indeplinirii sarcinilor de
venituri si de reducere continua a cheltuielilor.
Art. 29
Curtea Superioara de Control Financiar, Consiliul Financiar-Bancar,
Ministerul Finantelor si bancile vor actiona impreuna cu ministerele si
celelalte organe centrale si locale, pentru exercitarea in economie a unui
control financiar preventiv exigent, gospodarirea judicioasa si eficienta a
mijloacelor materiale si banesti, respectarea legilor statului, a disciplinei
de plan si financiare, precum si pentru apararea proprietatii socialiste.
Art. 30
Indicatorii prevazuti in bugetul de stat si in planul financiar centralizat
pe anul 1985 vor fi desfasurati pe ministere, celelalte organe centrale si
locale si pe centrale prin decret al Consiliului de Stat.
Art. 31
In vederea perfectionarii in continuare a mecanismului economico-financiar,
cu incepere de la 1 ianuarie 1985 cotele pe baza carora se plateste contributia
de asigurari sociale se reduc cu 1 procent si se stabilesc astfel:
a) 14 la suta pentru unitatile socialiste de stat, organizatiile
cooperatiste, alte organizatii obstesti, orice alte persoane juridice si fizice
care, potrivit legii, platesc o contributie de asigurari sociale de stat de 15
la suta;
b) 13 la suta pentru organele centrale si locale ale administratiei de
stat, organele judecatoresti si ale procuraturii, precum si institutiile
social-culturale de stat.
Prevederile Decretului nr. 389/1972 cu privire la contributia de asigurari
sociale de stat, astfel cum a fost completat prin Decretul nr. 371/1978, se
modifica in mod corespunzator.
Art. 32
Se adopta contul general de incheiere a exercitiului bugetar pe anul 1983
la venituri in suma de 259.358.959.481 lei, iar la cheltuieli in suma de
236.796.146.864 lei, cu un excedent in suma de 22.562.812.617 lei, din care la
bugetul republican 21.394.563.353 lei, iar la bugetele locale 1.168.249.264
lei.
Aceasta lege a fost adoptata de Marea Adunare Nationala in sedinta din 13
decembrie 1984.
Presedintele
Marii Adunari Nationale,
NICOLAE GIOSAN