Legea Nr.122 din 15.06.2011

privind regimul armelor, dispozitivelor militare şi muniţiilor deţinute de Ministerul Apărării Naţionale şi de forţele armate străine pe teritoriul României
ACT EMIS DE: Parlamentul Romaniei
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 426 din 17 iunie 2011

Parlamentul României adoptă prezenta lege. Capitolul IDispoziţii generale Articolul 1Prezenta lege reglementează deţinerea, portul, folosirea armelor, a dispozitivelor militare şi a muniţiilor din înzestrarea Ministerului Apărării Naţionale, operaţiunile care se efectuează cu acestea, utilizarea forţei, precum şi regimul juridic al transportului, deţinerii, portului şi folosirii armelor, dispozitivelor militare şi muniţiilor de către membrii forţelor armate străine pe teritoriul României. Articolul 2(1) Ministerul Apărării Naţionale este autorizat să deţină arme, dispozitive militare şi muniţii pentru dotarea proprie, potrivit statelor de organizare, programelor majore de înzestrare şi responsabilităţilor pe care le are potrivit legii.(2) Armele, dispozitivele militare şi muniţiile prevăzute la alin. (1) sunt destinate instruirii, îndeplinirii misiunilor de luptă, precum şi a altor misiuni specifice, potrivit legii, având, de regulă, caracteristici tehnico-tactice specifice care să permită realizarea obiectivelor stabilite, cu respectarea normelor dreptului internaţional şi a legislaţiei naţionale. Articolul 3În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a)act ostil - orice acţiune sau folosire a forţei de către o forţă militară străină ori entitate teroristă, îndreptată împotriva statului român, a forţelor armate române sau a altor persoane ori împotriva proprietăţii desemnate sau care urmăreşte deturnarea ori împiedicarea îndeplinirii misiunii militare a forţelor armate române şi/sau aliate. Actul ostil reprezintă, de asemenea, acţiunea prin care persoane, grupuri de persoane sau unităţi constituite contribuie în mod direct ori comit cu intenţie acte care pot cauza prejudicii majore sau constituie un pericol real pentru viaţa personalului ori tehnica Ministerului Apărării Naţionale sau/şi a forţelor aliate ale României; b)consemn - îndatoririle generale şi specifice pe care le are personalul aflat în misiune; c)dispozitive militare - ansamblul de componente a căror funcţionare în comun îndeplineşte o funcţie într-un sistem tehnic, prin acţionarea unui mecanism de iniţiere sau percuţie, care determină aruncarea unuia ori a mai multor proiectile, substanţe explozive, aprinse sau luminoase, amestecuri incendiare ori împrăştierea de gaze nocive, iritante sau de neutralizare; d)forţă minimă - forţa strict necesară, ca grad, intensitate şi durată, pentru îndeplinirea misiunii. Forţa minimă poate include forţa letală; e)forţă letală - forţa prin a cărei folosire este probabil să se cauzeze decesul sau rănirea gravă care poate avea ca urmare decesul unei persoane; f)forţă ostilă - forţa care manifestă intenţii ostile, comite un act ostil sau care a fost declarată ostilă; g)intenţie ostilă - ameninţarea iminentă cu folosirea forţei din partea unei forţe militare străine, a unei entităţi teroriste, a unei persoane ori a unor grupuri de persoane împotriva statului român, a forţelor armate române sau a altor persoane ori a proprietăţii desemnate, precum şi împotriva membrilor forţelor militare străine aliate. Determinarea intenţiei ostile se face de către comandanţii sau şefii, de la orice eşalon, ai forţelor participante la operaţii în afara teritoriului statului român, pe baza evaluării faptelor şi circumstanţelor cunoscute, precum şi a informaţiilor avute la dispoziţie. În cazul misiunilor executate individual, determinarea intenţiei ostile se face de executantul misiunii, pe baza aceloraşi elemente; h)obiectiv militar - imobilele, echipamentele, instalaţiile, cum ar fi cazărmi, tabere sau raioane de dispunere a uneia ori a mai multor unităţi militare, depozite, gări, porturi, aeroporturi, aerodromuri, lucrări de artă, poligoane, nave, ambarcaţiuni, aeronave, transporturi militare, aflate în proprietatea sau în administrarea ori încredinţate pentru pază şi apărare Ministerului Apărării Naţionale. În cazul operaţiilor internaţionale prevăzute de legislaţia română, constituie obiectiv militar personalul combatant sau orice bun care, prin natura sa, amplasarea, destinaţia ori utilizarea acestuia, aduce o contribuţie efectivă la acţiunea militară şi a cărui distrugere parţială sau totală, capturare ori neutralizare oferă, în condiţiile concrete existente, un avantaj militar sigur; i)persoane desemnate - persoanele stabilite prin consemn sau ordin de misiune, pentru a căror protecţie este autorizată folosirea forţei, inclusiv cea letală; j)proprietăţi desemnate - acele proprietăţi pentru a căror protecţie se foloseşte forţa; forţa letală se foloseşte numai în circumstanţele stabilite prin consemn sau ordin de misiune; k)reguli de angajare - reglementările pentru structurile militare în ansamblu, precum şi pentru fiecare militar care definesc circumstanţele, condiţiile, nivelul şi modalitatea în care pot fi utilizate armamentul şi dispozitivele militare pentru îndeplinirea misiunilor, pe timpul participării la operaţii; l)uz de armă - executarea tragerii cu o armă, în scopul îndeplinirii unei misiuni; m)zonă militară restricţionată - zona terestră, aeriană, maritimă sau fluvială, aflată sub controlul forţelor armate naţionale ori aliate, în care accesul şi mişcarea personalului şi tehnicii care nu aparţin acestor forţe sunt limitate conform unor reguli stabilite de Ministerul Apărării Naţionale, după consultarea autorităţilor publice centrale sau locale, după caz. Capitolul IIDeţinerea şi portul armelor şi muniţiilor de către personalul Ministerului Apărării Naţionale. Operaţiuni cu arme, dispozitive militare şi muniţii Articolul 4Personalul Ministerului Apărării Naţionale este autorizat să deţină şi să poarte armele, dispozitivele militare şi muniţiile cu care este dotat de către unităţile din care face parte, în vederea instruirii, îndeplinirii misiunilor de luptă, precum şi a altor misiuni specifice, potrivit legii, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale. Articolul 5(1) Ministerul Apărării Naţionale, prin structurile specializate, poate efectua următoarele operaţiuni cu arme, dispozitive militare şi muniţii:a)achiziţionare; b)reparare; c)modificare; d)transformare; e)experimentare; f)transmiterea dreptului de proprietate sau a celui de folosinţă; g)valorificare; h)transport; i)depozitare; j)casare; k)modernizare; l)distrugere. (2) Procedurile concrete de efectuare a operaţiunilor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naţionale, potrivit legii.(3) Transmiterea dreptului de proprietate sau a celui de folosinţă asupra armelor, dispozitivelor militare şi muniţiilor, prin vânzare-cumpărare, donaţie, schimb sau închiriere, se poate face, în condiţiile legii, prin hotărâre a Guvernului. Articolul 6Operaţiunile de experimentare, reparare, modernizare, transformare, casare şi distrugere sunt organizate în cadrul zonelor desemnate în acest sens, în condiţiile legii, de către Ministerul Apărării Naţionale. Articolul 7Normele specifice privind evidenţa, mânuirea, păstrarea şi controlul stării tehnice a armelor, dispozitivelor militare şi muniţiilor se reglementează prin ordin al ministrului apărării naţionale. Capitolul IIIFolosirea armelor, dispozitivelor militare şi muniţiilor Secţiunea 1Folosirea armelor, dispozitivelor militare şi muniţiilor pentru instruire Articolul 8(1) Folosirea armelor şi dispozitivelor militare, cu muniţie de război, pentru instruire de către personalul Ministerului Apărării Naţionale este permisă doar în poligoanele destinate şi amenajate special pentru categoria respectivă de armament, omologate şi autorizate în acest scop.(2) Folosirea armelor şi dispozitivelor militare, cu altă muniţie decât cea de război, pentru instruire de către personalul Ministerului Apărării Naţionale este permisă doar în poligoanele destinate şi amenajate special pentru categoria respectivă de armament sau în zone militare restricţionate, stabilite cu acordul instituţiilor publice, al autorităţilor administraţiei publice locale ori al proprietarilor privaţi. Articolul 9(1) Poligoanele de tragere se amplasează, de regulă, pe terenuri aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale. Cu acordul instituţiilor publice, al autorităţilor administraţiei publice locale sau al proprietarilor privaţi, pot fi amenajate poligoane de tragere temporare pe terenurile aflate în administrarea ori în proprietatea acestora.(2) Pentru evitarea accidentelor, în proximitatea fiecărui poligon se stabilesc zone militare restricţionate.(3) Clasificarea, amenajarea, organizarea, inclusiv măsurile de siguranţă opozabile terţilor, omologarea poligoanelor, precum şi condiţiile cerute pentru personalul acestora se reglementează prin ordin al ministrului apărării naţionale. Articolul 10Cadrele militare în rezervă sau în retragere, precum şi alte categorii de personal pot folosi pentru instruire poligoanele de tragere aflate în dotarea Ministerului Apărării Naţionale, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale sau cu aprobarea acestuia, după caz. Secţiunea a 2-aPaza obiectivelor militare şi protecţia persoanelor Articolul 11(1) Paza obiectivelor militare şi protecţia persoanelor se organizează şi se desfăşoară cu efective proprii sau prin alte modalităţi prevăzute de lege, în funcţie de nivelul de securizare necesar şi particularităţile obiectivelor.(2) Prin ordin al ministrului apărării naţionale se stabilesc modalitatea de pază a obiectivelor militare şi de protecţie a persoanelor, obligaţiile şi îndatoririle personalului care desfăşoară activităţi specifice, inclusiv măsurile de siguranţă opozabile terţilor, precum şi documentele care se întocmesc de către comandanţii/şefii obiectivelor militare.(3) Prevederile de interes public din ordinul ministrului apărării naţionale prevăzut la alin. (2) se publică, în extras, în Monitorul Oficial al României, Partea I. Articolul 12(1) Ministerul Apărării Naţionale, prin structurile specializate, asigură protecţia demnitarilor proprii, în ţară şi în străinătate, cu personal propriu sau în cooperare cu organele competente din cadrul instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.(2) La solicitarea forţelor armate străine, personalul specializat din Ministerul Apărării Naţionale poate asigura paza şi protecţia acestora, precum şi paza facilităţilor puse la dispoziţie, pe timpul staţionării în România. Articolul 13În cazuri temeinic justificate, pentru executarea pazei şi protecţiei obiectivelor militare şi a persoanelor desemnate, Ministerul Apărării Naţionale poate stabili zone militare restricţionate. Secţiunea a 3-aUzul de armă Articolul 14(1) Personalul Ministerului Apărării Naţionale poate face uz de armamentul din dotare în cazurile prevăzute la art. 15, utilizând forţa minimă, cu respectarea principiilor legalităţii, proporţionalităţii, gradualităţii, limitării utilizării şi nonsurprinderii, aşa cum acestea sunt implementate prin consemn sau ordin de misiune.(2) Personalul Ministerului Apărării Naţionale poate face uz de armă numai după ce evaluează circumstanţele din care să rezulte absoluta sa necesitate, atunci când folosirea altor mijloace de împiedicare sau constrângere nu este posibilă.(3) Personalul din cadrul instituţiilor şi societăţilor specializate pentru pază şi protecţie, care prestează servicii în beneficiul Ministerului Apărării Naţionale, poate face uz de armă în condiţiile specifice stabilite de lege. Articolul 15(1) Personalul Ministerului Apărării Naţionale poate face uz de armamentul din dotare, numai pentru îndeplinirea misiunilor încredinţate, în următoarele cazuri:a)împotriva acelora care atacă personalul aflat în serviciul de pază, escortă, protecţie, precum şi a acelora care, prin actul săvârşit prin surprindere, pun în pericol obiectivul militar; b)împotriva acelora care atacă persoanele desemnate; c)împotriva persoanelor care încearcă să pătrundă ori să iasă în mod ilegal în sau din obiectivele militare ori în zonele militare restricţionate, a căror delimitare este adusă la cunoştinţa publicului; d)împotriva persoanelor care, după săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, încearcă să fugă şi care ripostează ori încearcă să riposteze cu arme sau alte obiecte care pot pune în pericol viaţa ori integritatea persoanelor; e)pentru a împiedica fuga de sub escortă sau evadarea celor aflaţi în stare legală de deţinere ori reţinere; f)împotriva persoanelor care împiedică militarii să execute misiuni de luptă; g)în executarea intervenţiei contrateroriste, în cazurile prevăzute de lege.
(2) Dacă, în cazurile prevăzute la alin. (1), persoanele împotriva cărora se poate face uz de armă folosesc mijloace de transport, personalul Ministerului Apărării Naţionale poate face uz de armamentul din dotare şi împotriva acestor mijloace de transport. Articolul 16(1) În cazurile prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. c), e) şi f), se va face uz de armă numai după ce s-a făcut somaţia legală.(2) În cazurile prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. a)-e) şi g), somaţia se face prin cuvântul „Stai!“, iar în caz de nesupunere se somează din nou prin cuvintele: „Stai, că trag!“. Dacă cel în cauză nu se supune nici de această dată, se somează prin tragerea focului de armă în plan vertical.(3) În cazul în care, după executarea somaţiei legale, potrivit alin. (2), persoana/persoanele în cauză nu se supune/nu se supun, se poate face uz de armă împotriva acesteia/acestora.(4) În cazurile prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. a), b), d) şi g), se poate face uz de armă fără somaţie, dacă lipseşte timpul necesar pentru executarea acesteia.(5) În cazul folosirii armelor împotriva autovehiculelor, focul se execută, pe cât posibil, în pneuri, până la oprirea acestora. Articolul 17În cazul prevăzut la art. 15 alin. (1) lit. f), se face uz de armă numai după efectuarea, în mod consecutiv, de 3 ori, a somaţiei: „Părăsiţi..., vom folosi arme de foc!“. Articolul 18(1) Uzul de armă, în condiţiile şi situaţiile prevăzute în prezentul capitol, se face în aşa fel încât să ducă la imobilizarea acelora împotriva cărora se foloseşte arma, trăgându-se, pe cât posibil, la picioare, pentru a evita cauzarea morţii acestora.(2) Dacă uzul de armă şi-a atins scopul prevăzut la alin. (1), se încetează de îndată executarea tragerii.(3) Persoanelor rănite trebuie să li se acorde, de îndată ce misiunea permite, primul ajutor şi îngrijiri medicale.(4) Personalul Ministerului Apărării Naţionale este autorizat ca, în cazurile prevăzute la art. 15 alin. (1), să reţină, să legitimeze şi să predea organelor în drept, de îndată, persoanele imobilizate ca urmare a executării somaţiilor sau a exercitării uzului de armă. Articolul 19Se va evita, pe cât posibil, uzul de armă împotriva minorilor, femeilor şi bătrânilor. Articolul 20Se interzice uzul de armă: a)împotriva copiilor, femeilor vizibil gravide, cu excepţia cazurilor în care înfăptuiesc un atac armat izolat sau în grup, care pune în pericol viaţa ori integritatea corporală a unei persoane; b)în situaţiile în care s-ar primejdui viaţa altor persoane ori s-ar viola teritoriul, spaţiul aerian sau apele naţionale ale unui stat vecin. Articolul 21Personalul din cadrul Forţelor Aeriene ale Ministerului Apărării Naţionale poate face uz de armamentul de bord şi de mijloacele terestre de apărare aeriană împotriva altor aeronave, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare şi de prevederile tratatelor la care România este parte. Articolul 22Navele şi ambarcaţiunile Ministerului Apărării Naţionale pot folosi armamentul de bord, inclusiv pe cel al mijloacelor aeriene îmbarcate, împotriva aeronavelor sau pentru oprirea ori reţinerea altor nave sau ambarcaţiuni în scopul asigurării pazei şi apărării obiectivelor militare ori securităţii zonelor militare restricţionate, astfel: a)cu somaţie:1. în cazul în care, după transmiterea avertismentelor specifice, conform codului de semnale internaţionale, prin toate mijloacele de comunicare radio, optico-vizuale şi acustice, nava sau ambarcaţiunea suspectă continuă să le ignore şi nu se îndepărtează de obiectivul militar ori de zona restricţionată, comandantul navei militare procedează la executarea focului de avertisment; 2. în cazul în care, după executarea somaţiei legale constând în transmiterea tuturor avertismentelor specifice şi a executării focului de avertisment, nava în cauză nu se supune, se va folosi armamentul de bord după ce echipajul acesteia a fost avertizat, în prealabil, să se deplaseze spre partea din faţă a navei, prin somaţia: „Părăsiţi pupa, vom deschide foc în plin!“. După ce s-a convins că avertismentul a fost înţeles, nava militară va deschide foc în plin asupra părţii din spate a navei suspecte, căutându-se pe cât posibil lovirea aparatului propulsor. Întreaga răspundere pentru nesupunerea la somaţie şi pentru consecinţele ce decurg din ignorarea avertismentelor specifice ale navei militare revine comandantului navei suspecte sau înlocuitorului legal al acestuia; b)fără somaţie:1. împotriva aeronavelor, navelor sau ambarcaţiunilor care atacă nave româneşti; 2. împotriva navelor urmărite care ripostează cu foc de armă sau execută manevre care pun în pericol securitatea navei militare; 3. împotriva navelor sau ambarcaţiunilor care atacă alte nave aliate în apele naţionale sau în zonele de responsabilitate primite prin misiune. Articolul 23(1) Persoana care a făcut uz de armă este obligată să anunţe, de îndată, această situaţie, pe cale ierarhică.(2) Dacă în urma uzului de armă s-a produs moartea sau vătămarea unei persoane, comandantul unităţii militare în care s-a produs incidentul ori înlocuitorul legal al acestuia este obligat să anunţe, de îndată, procurorul competent.(3) Folosirea armamentului din dotare pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, în condiţiile şi în cazurile prevăzute de lege, înlătură caracterul penal al faptei. Secţiunea a 4-aUtilizarea armamentului, a dispozitivelor militare şi a muniţiilor de către personalul Ministerului Apărării Naţionale participant la operaţii în afara teritoriului statului român Articolul 24Utilizarea armamentului, a dispozitivelor militare şi a muniţiilor se face potrivit dispoziţiilor legislaţiei române, normelor specifice prevăzute de tratatele la care România este parte, mandatelor încredinţate de organismele internaţionale şi regulilor de angajare autorizate, cu respectarea restricţiilor/limitărilor naţionale. Articolul 25(1) Regulile de angajare pentru operaţiile desfăşurate în afara teritoriului statului român, la care participă personalul Ministerului Apărării Naţionale, sunt transmise autorităţii militare naţionale de către autoritatea militară care deţine comanda operaţională sau, după caz, controlul operaţional al acestor operaţii.(2) Regulile de angajare se analizează de către Statul Major General, autoritate militară naţională competentă, în vederea stabilirii deplinei conformităţi cu legislaţia română, tratatele la care România este parte, precum şi cutumele internaţionale.(3) În situaţia în care regulile de angajare transmise de către autoritatea militară care deţine comanda operaţională sau, după caz, controlul operaţional al operaţiilor conţin dispoziţii contrare prevederilor alin. (2), autoritatea militară naţională competentă poate limita sau restricţiona folosirea forţei de către personalul propriu participant, formulând rezerve scrise către emitentul regulilor de angajare. Articolul 26Regulile de angajare primite potrivit prevederilor art. 25 alin. (1), cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 25 alin. (2) şi cu amendamentele şi limitările naţionale, sunt obligatorii pentru personalul Ministerului Apărării Naţionale participant la operaţiile internaţionale, fără să limiteze iniţiativa dreptului inerent la legitimă apărare sau autoapărare, după caz, al individului ori al unităţii/subunităţii. Articolul 27După parcurgerea etapelor prevăzute la art. 25, în situaţia în care România acţionează ca autoritate militară ce are în subordine operaţională forţe aparţinând altor state, regulile de angajare şi eventualele rezerve se transmit autorităţilor militare străine cărora le aparţin forţele din subordinea operaţională. Articolul 28(1) Utilizarea forţei se face în conformitate cu mandatele încredinţate de organismele internaţionale, în situaţii precum următoarele:a)pentru apărarea forţei proprii, a forţei aliate sau a persoanelor aflate sub protecţia acestora, precum şi a proprietăţilor desemnate; b)pentru eliberarea unor membri ai forţei proprii, aliate sau persoane aflate sub protecţia acestora; c)pentru descoperirea persoanelor care au comis sau intenţionează să comită acte ostile împotriva forţei/echipamentelor proprii/aliate ori a persoanelor aflate sub protecţia acestora; d)împotriva persoanelor, autovehiculelor, navelor sau ambarcaţiunilor care nu se supun controlului, când măsurile luate pentru efectuarea acestuia sunt evidente şi au fost luate măsurile necesare privind aducerea la cunoştinţă a obligativităţii acestuia; e)pentru respingerea incursiunilor militare sau paramilitare ale forţelor ostile în zonele protejate de forţele proprii ori aliate; f)pentru dezarmarea grupărilor paramilitare, dacă forţele militare proprii ori aliate sunt împiedicate să îşi desfăşoare misiunea; g)împotriva forţelor/persoanelor care manifestă intenţii ostile; h)împotriva forţelor/persoanelor care comit sau contribuie direct la înfăptuirea unui act ostil; i)împotriva forţelor care, anterior, au atacat sau au contribuit la executarea unui atac împotriva forţelor proprii/aliate ori au fost declarate forţe ostile; j)împotriva instalaţiilor, facilităţilor, echipamentelor şi forţelor care sunt angajate sau contribuie efectiv la activităţi militare care ameninţă forţele proprii/aliate; k)împotriva persoanelor sau grupurilor de persoane care atacă ori împiedică militarii să execute misiuni de luptă; l)împotriva mijloacelor aeriene sau navale care comit acte ostile ori despre care există informaţii certe că transportă terorişti. (2) Prin excepţie de la prevederile secţiunii a 3-a, uzul de armă în teatrul de operaţii se execută în conformitate cu regulile de angajare stabilite pentru operaţie şi potrivit precizărilor emise de autoritatea militară naţională competentă, prevăzută la art. 25. Articolul 29Personalul Ministerului Apărării Naţionale participant la operaţii în afara teritoriului statului român este exonerat de răspundere pentru utilizarea forţei, atunci când a acţionat în cadrul mandatului aprobat, potrivit regulilor de angajare. Secţiunea a 5-aUtilizarea armamentului, a dispozitivelor militare şi a muniţiilor de către personalul Ministerului Apărării Naţionale pe timpul stării de urgenţă, de asediu, de mobilizare sau de război, precum şi pe timpul desfăşurării unor operaţii pe teritoriul statului român Articolul 30Pe timpul stării de urgenţă, de asediu, de mobilizare sau de război, pentru exercitarea competenţelor prevăzute prin decretul de instituire ori hotărârea/decretul de declarare a acestor stări, autoritatea militară naţională stabileşte reguli de angajare în conformitate cu Constituţia României şi legislaţia care reglementează regimul acestor stări. Articolul 31Pe timpul desfăşurării unor operaţii naţionale sau internaţionale pe teritoriul statului român, atunci când nu este instituită una dintre stările prevăzute la art. 30, autoritatea militară naţională stabileşte reguli de angajare în conformitate cu legislaţia României şi, după caz, cu înţelegerile încheiate cu alte armate, în baza tratatelor la care este parte. Articolul 32Aspectele procedurale referitoare la aplicarea prevederilor art. 25-27, 30 şi 31 se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naţionale. Capitolul IVRegimul juridic al armelor de foc, al dispozitivelor militare şi al muniţiilor de serviciu deţinute de membrii forţelor armate străine pe teritoriul României Articolul 33(1) Membrii forţelor armate străine pot transporta, deţine, purta şi folosi pe teritoriul României, în condiţiile legii, armele, dispozitivele militare şi muniţiile cu care sunt dotaţi de către unităţile lor.(2) Folosirea armamentului, a dispozitivelor militare şi a muniţiilor de către membrii forţelor armatelor străine pe teritoriul naţional se face în condiţiile tratatelor şi ale înţelegerilor sau aranjamentelor tehnice, cu respectarea legislaţiei române, în afara cazurilor în care statul trimiţător are reguli mai restrictive referitoare la uzul de armă. Articolul 34Transporturile de arme, de dispozitive militare, de muniţii şi de tehnică militară pot tranzita teritoriul României în condiţiile prevederilor tratatelor la care România este parte, precum şi ale prevederilor legislaţiei României. Capitolul VDispoziţii finale Articolul 35(1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.(2) Se abilitează ministrul apărării naţionale să emită ordine şi instrucţiuni pentru punerea în aplicare a prezentei legi.Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată. p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, IOAN OLTEAN PREŞEDINTELE SENATULUI MIRCEA-DAN GEOANĂ