LEGE Nr. 109
din 25 aprilie 2007
privind reutilizarea
informatiilor din institutiile publice
ACT EMIS DE:
PARLAMENTUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 300 din 5 mai 2007
Parlamentul României adoptă
prezenta lege.
Art. 1. - Scopul prezentei legi îl reprezintă
reglementarea reutilizării informaţiilor din instituţiile publice în vederea
creării unor noi produse şi servicii informaţionale.
Art. 2. - Prezenta lege reglementează cadrul juridic al
reutilizării documentelor aflate în posesia instituţiilor publice pe care
acestea din urmă le-au creat în cadrul activităţii publice proprii şi care pot
fi ulterior utilizate în scopuri comerciale sau necomerciale şi nu se aplică
mijloacelor de informare în masă.
Art. 3. - Prezenta lege nu se aplică următoarelor
tipuri de documente:
a) documentele a căror punere
la dispoziţie constituie o activitate care excedează sferei serviciului public
aferent instituţiilor în cauză, serviciul public fiind definit potrivit legii;
b) documentele asupra cărora un terţ deţine drepturi
de proprietate intelectuală;
c) documentele prevăzute la art. 12 alin. (1) din
Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu
modificările şi completările ulterioare;
d) documentele deţinute de serviciile publice de
radiodifuziune şi televiziune şi subsidiarii lor, precum şi de alte organisme
şi subsidiarii lor, care îndeplinesc servicii publice de retransmisie
radiodifuzată şi televizată, în măsura în care se aduce atingere drepturilor de
proprietate intelectuală;
e) documentele deţinute de instituţiile de educaţie
şi cercetare, cum ar fi şcolile, universităţile, arhivele, bibliotecile şi
institutele de cercetare, incluzând, atunci când este relevant, organizaţiile
stabilite pentru transferul rezultatelor cercetării, în măsura în care se aduce
atingere drepturilor de proprietate intelectuală;
f) documentele deţinute de instituţiile culturale, cum
ar fi muzeele, bibliotecile, arhivele, orchestrele, operele, baletele şi
teatrele, în măsura în care se aduce atingere drepturilor de proprietate
intelectuală;
g) documentele în privinţa cărora persoanele fizice
sau juridice trebuie să facă dovada unui interes legitim în vederea obţinerii
accesului la acele documente, în condiţiile legii.
Art. 4. - In sensul prezentei legi, termenii şi
expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie: a) instituţie publică:
1. oricare autoritate a administraţiei publice
centrale sau locale;
2. oricare instituţie publică, de interes general sau
local, autonomă ori aflată în subordinea sau sub controlul unei autorităţi
publice;
3. oricare persoană juridică, alta decât cele
prevăzute la pct. 1 sau 2, care a fost înfiinţată pentru a desfăşura activităţi
de interes public fără caracter comercial şi care se află cel puţin în una dintre următoarele situaţii: este finanţată
din fonduri publice, se află în subordinea sau sub controlul unei autorităţi
ori instituţii publice sau în componenţa consiliului de administraţie/organului
de conducere ori de supervizare, mai mult de jumătate din numărul membrilor
acestuia sunt numiţi de către o autoritate sau o instituţie publică;
b) document - orice
conţinut informaţional sau orice parte a unui asemenea conţinut, indiferent de
forma de stocare a datelor, pe suport hârtie, în format electronic, audio,
video sau audiovizual;
c) reutilizare - folosirea
de către persoane fizice sau juridice, în scop comercial sau necomercial, a
documentelor deţinute de instituţiile publice. Nu constituie reutilizare
folosirea documentelor pentru informarea proprie a persoanelor fizice şi
juridice şi nici utilizarea informaţiilor în activitatea jurnalistică; schimbul
de documente între instituţiile publice ca urmare a îndeplinirii sarcinilor
publice nu constituie reutilizare;
d) scop comercial - urmărirea
obţinerii, direct sau indirect, a unui avantaj economic ori material. Nu
constituie reutilizare în scop comercial folosirea informaţiilor de către
entităţile nonprofit;
e) terţ - orice persoană fizică sau juridică, de drept privat ori de drept
public, care deţine un drept de proprietate intelectuală asupra informaţiilor
cuprinse în documentul solicitat.
Art. 5. - (1) Reutilizarea în scop necomercial a
documentelor deţinute de instituţiile publice este liberă.
(2) Reutilizarea în scop comercial a documentelor
prevăzute la alin. (1) se face cu acordul instituţiei publice deţinătoare, în
baza unei solicitări adresate instituţiei.
(3) In cazul în care documentele sunt reutilizate de
către o instituţie publică pentru desfăşurarea unor activităţi comerciale, care
nu intră în sfera sarcinilor publice, se aplică aceleaşi condiţii ca pentru
oricare alt utilizator.
Art. 6. - (1) Solicitările pentru reutilizarea
documentelor sunt făcute în scris, fie pe suport hârtie, fie în formă
electronică, dacă instituţia publică în a cărei posesie se găseşte documentul
dispune de dotările tehnice necesare. Solicitările trebuie să cuprindă
următoarele elemente:
a) instituţia publică la care se adresează cererea;
b) informaţia solicitată, astfel încât să permită
instituţiei publice identificarea documentelor;
c) datele de identificare şi
autentificare ale solicitantului, precum şi adresa la care se solicită primirea
răspunsului;
d) scopul în care va fi folosită informaţia cerută.
(2) Soluţionarea cererilor pentru reutilizarea
documentelor se va face în termen de 20 de zile lucrătoare de la primirea
acestora de către departamentul din cadrul instituţiei publice, desemnat în
acest sens.
(3) In cazul cererilor cu un grad ridicat de complexitate,
termenul prevăzut la alin. (2) poate fi extins cu încă 20 de zile lucrătoare.
In această situaţie, solicitantul va fi înştiinţat de necesitatea prelungirii
termenului de soluţionare, în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea
cererii.
(4) In vederea reutilizării,
informaţiile pot fi puse la dispoziţia solicitantului integral sau parţial; în
cazul prezentării lor parţiale se va face şi o motivare asupra acestei decizii.
(5) In cazul în care solicitarea este respinsă,
instituţiile publice vor informa, în scris, solicitantul despre aceasta şi îi
vor prezenta motivele refuzului.
(6) Orice respingere de cerere, totală sau parţială,
trebuie însoţită şi de o referinţă despre modalitatea de contestare a acesteia,
în cazul în care solicitantul doreşte să conteste decizia primită.
(7) Dacă refuzul este motivat în baza prevederilor
art. 3 lit. b), se vor comunica solicitantului referinţele privitoare la
terţele persoane fizice sau juridice care deţin drepturi de proprietate
intelectuală asupra informaţiei, în cazul în care aceste referinţe sunt
cunoscute sau, dacă aceste referinţe nu sunt cunoscute, persoana fizică ori
juridică autorizată de unde instituţia publică a procurat materialul. Dacă
solicitantul face dovada acceptului de utilizare a documentului din partea
tuturor terţelor persoane implicate, atunci cererea lui va fi reanalizată şi
rezolvată, ca şi cum ar fi fost un document care nu face obiectul art. 3 lit.
b).
(8) Decizia prin care se soluţionează solicitările de
reutilizare a documentelor poate fi contestată de solicitant, în condiţiile
Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.
Atât plângerea împotriva deciziei, cât şi recursul se judecă în procedură de
urgenţă şi sunt scutite de taxă de timbru.
(9) Dispoziţiile alin. (1)
-(8) nu se aplică instituţiilor publice prevăzute la art. 3 lit. d)-f).
Art. 7. - (1) In măsura în care instituţiile publice
aprobă reutilizarea documentelor pe care le deţin, acestea sunt puse la
dispoziţia solicitantului în forma deţinută
(2) Instituţiile publice nu sunt obligate să creeze, să
adapteze, să extindă sau să traducă documentele în vederea soluţionării cererii
de reutilizare.
Art. 8. - (1) Instituţiile publice pot stabili taxe
pentru serviciile de reutilizare în scop comercial a documentelor. Pentru
reutilizarea în scop necomercial, instituţiile publice nu vor percepe taxă.
(2) In măsura în care instituţiile publice percep taxe
pentru reutilizarea în scop comercial a documentelor deţinute, acestea nu
trebuie să depăşească costurile provenite din producerea documentelor,
pregătirea lor şi furnizarea informaţiei. Taxele trebuie fixate ţinându-se
seama de costurile din perioada contabilă în cauză şi calculate pe baza
principiilor contabile aplicabile organizaţiilor din sectorul public respectiv.
La cerere, instituţiile publice trebuie să indice principiile de calcul pentru taxele solicitate, precum şi
factorii ce trebuie luaţi în considerare la calculul taxelor pentru situaţii
atipice.
(3) Modul de stabilire a taxelor se instituie prin hotărâre a Guvernului.
(4) Veniturile colectate din plata acestor taxe se fac
integral venit la bugetul de stat.
(5) Taxele pentru reutilizarea documentelor nu
trebuie să fie discriminatorii.
(6) In cazul în care documentele sunt reutilizate de către o instituţie publică pentru desfăşurarea unor activităţi
comerciale, care nu intră în sfera sarcinilor publice, se aplică aceleaşi taxe
ca pentru oricare alt utilizator.
Art. 9. - Instituţiile publice trebuie să asigure
condiţii pentru facilitarea accesului la documentele disponibile pentru
reutilizare, în special prin elaborarea de liste şi directoare, în cazul
utilizării mijloacelor electronice, cu cele mai importante documente destinate
reutilizării, precum şi prin numirea unor persoane de contact şi indicarea unor
puncte de informare.
Art. 10. - (1) Reutilizarea documentelor trebuie să fie
liberă pentru toţi participanţii potenţiali de pe piaţă, chiar dacă unul sau
mai mulţi participanţi au exploatat deja pe piaţă produse noi obţinute pe baza
acestor documente.
(2) Pot face obiectul unei înţelegeri privind
acordarea unui drept de exclusivitate documentele a căror reutilizare este
necesară pentru desfăşurarea unui serviciu public.
(3) In cazul în care este încheiată o înţelegere
privind acordarea unui drept de exclusivitate, o dată la 3 ani trebuie
verificat dacă mai există motivul justificator al înţelegerii. Dacă motivul
acordării exclusivităţii nu mai există, dreptul de exclusivitate încetează.
(4) Inţelegerile exclusive, încheiate în condiţiile
alin. (2), trebuie să fie transparente şi făcute publice pe pagina de internet
a instituţiei publice implicate sau prin oricare alt mijloc.
(5) Inţelegerile privind acordarea unui drept de
exclusivitate, încheiate înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, îşi
încetează aplicabilitatea la data expirării perioadei de valabilitate prevăzute
în contract, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2008.
Art. 11. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la 60 de
zile de la data publicării în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
(2) In termen de 60 de zile de la data publicării
prezentei legi, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei împreună
cu Ministerul Economiei şi Finanţelor vor elabora normele metodologice de aplicare
a prezentei legi, care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului.
Prezenta lege transpune Directiva nr. 2003/98/CE
privind reutilizarea informaţiilor din sectorul public, publicată în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene nr. L345 din 31 decembrie 2003.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul
României, în condiţiile art. 77 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75
şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
BOGDAN OLTEANU
PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU