LEGE
Nr. 106 din 3 octombrie 1992
pentru aderarea Romaniei la Conventia privind raspunderea civila pentru daune
nucleare si la Protocolul comun referitor la aplicarea Conventiei de la Viena
si a Conventiei de la Paris
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 258 din 15 octombrie 1992
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
ARTICOL UNIC
Romania adera la Conventia privind raspunderea civila pentru daune
nucleare, incheiata la Viena la 21 mai 1963, si la Protocolul comun referitor
la aplicarea Conventiei de la Viena si a Conventiei de la Paris, incheiat la 21
septembrie 1988.
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 9 septembrie 1992, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
PRESEDINTELE SENATUI
academician ALEXANDRU BIRLADEANU
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 9
septembrie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia
Romaniei.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
MARTIAN DAN
CONVENTIA
privind raspunderea civila pentru daune nucleare*)
*) Traducere.
Partile contractante,
recunoscind necesitatea instituirii unor standarde minime, de natura sa
asigure protectia financiara impotriva daunelor rezultind din anumite utilizari
ale energiei nucleare in scopuri pasnice,
convinse ca o conventie privind raspunderea civila pentru daune nucleare va
contribui, de asemenea, la dezvoltarea de relatii amicale intre natiuni,
indiferent de sistemele lor constitutionale si sociale,
au hotarit sa incheie o conventie in acest scop si, in consecinta, au
convenit dupa cum urmeaza:
Art. 1
1. In sensul prezentei conventii:
a) persoana inseamna orice persoana fizica, orice persoana juridica de
drept public sau de drept privat, orice organizatie internationala cu
personalitate juridica in temeiul legii statului pe teritoriul caruia se afla
instalatia si orice stat sau orice subdiviziuni constitutive ale acestuia;
b) cetatean al unei parti contractante cuprinde o parte contractanta sau
orice subdiviziuni constitutive ale acesteia, o persoana juridica de drept
public ori privat sau orice entitate publica ori privata fara personalitate
juridica, stabilita pe teritoriul unei parti contractante;
c) exploatant, in ce priveste o instalatie nucleara, inseamna persoana
desemnata ori recunoscuta de statul pe teritoriul caruia se afla instalatia ca
exploatant al acesteia;
d) stat pe teritoriul caruia se afla instalatia, in ce priveste o
instalatie nucleara, inseamna partea contractanta pe teritoriul careia este
situata instalatia sau, daca aceasta nu este situata pe teritoriul nici unui
stat, partea contractanta care exploateaza ori sub a carei autoritate este
exploatata instalatia;
e) legea instantei competente inseamna legea instantei care are competenta
jurisdictionala in temeiul prezentei conventii, inclusiv orice norme ale unei
asemenea legi referitoare la conflictul de legi;
f) combustibil nuclear inseamna orice material care permite producerea de
energie printr-o reactie in lant de fisiune nucleara;
g) produs sau deseu radioactiv inseamna orice material radioactiv obtinut
in cursul procesului de producere ori de utilizare a unui combustibil nuclear
sau orice material care a devenit radioactiv prin expunere la radiatiile emise
in cursul acestui proces, cu exceptia radioizotopilor care au atins stadiul
final de preparare si sint susceptibili a fi utilizati in scopuri stiintifice,
medicale, agricole, comerciale sau industriale;
h) material nuclear inseamna:
1) orice combustibil nuclear, altul decit uraniul natural sau saracit,
capabil sa produca energie printr-o reactie in lant de fisiune nucleara in
afara unui reactor nuclear, sau in combinatie cu alte materiale;
2) orice produs sau deseu radioactiv;
i) reactor nuclear inseamna orice structura continind combustibil nuclear
dispus astfel incit sa se poata produce o reactie in lant de fisiune nucleara,
fara alta sursa de neutroni;
j) instalatie nucleara inseamna:
1) orice reactor nuclear, cu exceptia aceluia cu care este echipat un
mijloc de transport maritim sau aerian, spre a fi folosit ca o sursa de putere,
daca este pentru propulsie sau in orice alt scop;
2) orice uzina care foloseste combustibil nuclear pentru producerea de
materiale nucleare si orice uzina de prelucrare a materialelor nucleare, inclusiv
orice uzina de retratare a combustibilului nuclear iradiat;
3) orice instalatie in care sint stocate materiale nucleare, cu exceptia
depozitarilor in vederea transportului. Statul pe teritoriul caruia se afla
instalatia poate stabili ca mai multe instalatii nucleare ale unui exploatant
care se afla pe acelasi amplasament vor fi considerate o singura instalatie
nucleara;
k) dauna nucleara inseamna:
1) decesul sau orice vatamare corporala a unei persoane, orice deteriorare
a bunurilor, care provin sau rezulta din proprietatile radioactive ori dintr-o
combinare a acestor proprietati si a proprietatilor toxice, explozive sau altor
proprietati periculoase ale unui combustibil nuclear, ale produselor sau
deseurilor radioactive care se afla intr-o instalatie nucleara ori ale
materialelor nucleare care provin dintr-o instalatie nucleara sint produse in
aceasta instalatie, ori sint trimise la aceasta;
2) orice alta pierdere sau dauna astfel provocate, in cazul si in masura in
care prevede legea tribunalului competent;
3) daca legea statului pe teritoriul caruia se afla instalatia prevede
orice daunare a persoanei, orice pierdere sau daunare a bunurilor, care provin
ori rezulta din orice radiatie ionizanta emisa de orice alta sursa de radiatii
aflata intr-o instalatie nucleara;
l) accident nuclear inseamna orice fapt sau orice succesiune de fapte avind
aceeasi origine, care cauzeaza o dauna nucleara.
2. Statul pe teritoriul caruia se afla instalatia poate, cind riscurile
sint suficient de reduse, sa scuteasca de la aplicarea prezentei conventii mici
cantitati de materii nucleare, sub rezerva ca:
a) limitele maxime pentru scutirea acestor cantitati sa fi fost stabilite
de Consiliul guvernatorilor al Agentiei Internationale pentru Energia Atomica;
b) pentru orice scutire, statul pe teritoriul caruia se afla instalatia sa
respecte aceste limite.
Consiliul guvernatorilor va proceda periodic la o revizuire a limitelor
respective.
Art. 2
1. Exploatantul unei instalatii nucleare este tinut sa raspunda pentru
orice dauna nucleara, daca s-a dovedit ca a fost cauzata de un accident
nuclear:
a) survenit in aceasta instalatie nucleara;
b) implicind un material nuclear care provine din aceasta instalatie sau
este produs in aceasta si survenit:
1) inainte ca raspunderea pentru accidentele nucleare cauzate de acest
material sa fi fost asumata, in temeiul unui contract scris, de catre
exploatantul unei alte instalatii nucleare;
2) in absenta unor prevederi exprese ale unui asemenea contract, inainte ca
exploatantul unei alte instalatii nucleare sa fi preluat acest material;
3) daca acest material este destinat unui reactor nuclear utilizat de un
mijloc de transport ca sursa de energie, pentru propulsie sau in orice alt
scop, inainte ca persoana autorizata sa exploateze acest reactor sa fi preluat
materialul nuclear;
4) daca acest material a fost trimis unei persoane aflate pe teritoriul
unui stat necontractant, inainte sa fi fost descarcat din mijlocul de transport
prin intermediul caruia a ajuns pe teritoriul acestui stat necontractant;
c) implicind un material nuclear trimis acestei instalatii si survenit:
1) dupa ce raspunderea pentru accidentele nucleare cauzate de respectivul
material ii va fi fost transferata, in temeiul unui contract scris, de
exploatantul unei alte instalatii nucleare;
2) in absenta unei prevederi exprese ale unui contract scris, dupa ce el va
prelua acest material;
3) dupa ce el va prelua acest material provenind de la persoana care
exploateaza un reactor nuclear utilizat de un mijloc de transport ca sursa de
energie, fie pentru propulsie, fie in orice alt scop;
4) daca acest material a fost trimis, cu consimtamintul scris al
exploatantului, de catre o persoana aflata pe teritoriul unui stat
necontractant, numai dupa ce materialul va fi incarcat pe mijlocul de transport
cu care trebuie sa paraseasca teritoriul acestui stat.
Se intelege ca daca o dauna nucleara este cauzata de un accident nuclear
survenit intr-o instalatie nucleara si implicind materiale nucleare stocate la
aceasta in legatura cu transportul acestor materiale, dispozitiile alin. a) al
prezentului paragraf nu se aplica daca un alt exploatant ori o alta persoana
este singura raspunzatoare in temeiul dispozitiilor alin. b) sau c) din
prezentul paragraf.
2. Statul pe teritoriul caruia se afla instalatia poate prevedea in
legislatia sa ca, in conditiile care vor putea fi specificate, un transportator
de materiale nucleare sau o persoana care manipuleaza deseuri radioactive
poate, la cererea sa si cu consimtamintul exploatantului interesat, sa fie
desemnat sau recunoscut ca exploatant, in locul acestuia, in ce priveste
respectiv, materialele nucleare sau deseurile radioactive. Intr-un astfel de
caz, acest transportator ori aceasta persoana va fi considerat, in sensul
prezentei conventii, ca exploatant al unei instalatii nucleare pe teritoriul
acestui stat.
3. a) In cazul in care o dauna nucleara antreneaza raspunderea mai multor
exploatanti, ei raspund solidar si cumulativ, in masura in care este imposibil
sa se determine cu certitudine care este partea din dauna imputabila fiecaruia;
b) In cazul in care un accident nuclear survine in cursul transportului
materialelor nucleare, fie intr-unul si acelasi mijloc de transport, fie, in
cazul depozitarii, in cursul transportului, intr-una si aceeasi instalatie
nucleara si cauzeaza o dauna nucleara care antreneaza raspunderea mai multor
exploatanti, raspunderea totala nu poate fi superioara cuantumului cel mai
ridicat aplicabil fata de unul dintre ei potrivit art. V;
c) In nici unul din cazurile mentionate la alin. a) si b), raspunderea unui
exploatant nu poate fi superioara cuantumului care ii este aplicabil potrivit
art. V.
4. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3 sus-mentionat, cind mai multe
instalatii nucleare, apartinind unuia si aceluiasi exploatant, sint implicate
intr-un accident nuclear, acest exploatant este raspunzator pentru fiecare
instalatie nucleara implicata, pina la concurenta cuantumului care ii este
aplicabil potrivit art. V.
5. In lipsa unei prevederi contrare prezentei conventii nici o persoana,
alta decit exploatantul, nu raspunde pentru o dauna nucleara. Totodata,
prezenta prevedere este fara efect asupra aplicarii oricarei conventii
internationale de transport, in vigoare sau deschisa spre semnare, ratificare
ori aderare la data la care prezenta conventie a fost deschisa spre semnare.
6. Nici o persoana nu este raspunzatoare de pierderea sau de dauna care nu
este o dauna nucleara potrivit alin. k) al paragrafului 1 al art. I, dar care
ar fi putut fi considerata ca atare potrivit alin. k) 2) al aceluiasi paragraf.
7. O actiune directa poate fi intentata contra persoanei care furnizeaza o
garantie financiara potrivit art. VII, daca legea instantei competente o
prevede.
Art. 3
Exploatantul raspunzator in temeiul prezentei conventii trebuie sa dea
transportatorului un certificat emis de asigurator sau de persoana care
furnizeaza garantia financiara, ceruta potrivit art. VII, ori in numele sau.
Certificatul va indica numele si adresa exploatantului, precum si cuantumul,
natura si durata de validitate a garantiei; persoana prin care sau in numele
caruia a fost emis certificatul nu va putea contesta aceste indicatii. Certificatul
va preciza in plus care este materialul nuclear la care se aplica garantia si
va contine o declaratie a autoritatii competente a statului pe teritoriul
caruia se afla instalatia, atestind ca persoana mentionata are calitatea de
exploatant in sensul prezentei conventii.
Art. 4
1. Exploatantul raspunde obiectiv de orice dauna nucleara in temeiul
prezentei conventii.
2. Daca exploatantul face dovada ca dauna nucleara a rezultat, in
totalitate sau in parte, dintr-o neglijenta grava a persoanei care a suferit-o
ori ca aceasta persoana a actionat sau a omis sa actioneze, cu intentia de a
cauza o dauna, instanta competenta poate, daca legea prevede, sa-l exonereze pe
exploatant, in totalitate sau in parte, de obligatia repararii daunei suferite
de aceasta persoana.
3. a) Nici o raspundere nu incumba unui exploatant, in temeiul prezentei
conventii, pentru dauna nucleara cauzata de un accident nuclear rezultind
direct din acte de conflict armat, ostilitati, razboi civil sau insurectie;
b) Cu exceptia cazului cind legea statului pe teritoriul caruia se afla
instalatia prevede altfel, exploatantul nu este tinut sa raspunda pentru dauna
cauzata de un accident nuclear rezultind direct dintr-un cataclism nuclear cu
caracter exceptional.
4. Cind o dauna nucleara si o dauna nenucleara sint cauzate de un accident
nuclear sau, conjugat, de un accident nuclear si de unul sau mai multe
evenimente diferite, aceasta alta dauna, in masura in care nu poate fi separata
cu certitudine de dauna nucleara, este considerata, in sensul prezentei
conventii, ca o dauna nucleara cauzata de accidentul nuclear. Totodata, cind o
dauna este cauzata, conjugat, de un accident nuclear vizat de prezenta
conventie si de o emisie de radiatii ionizante nevizata de aceasta, nici o
dispozitie a prezentei conventii nu limiteaza si nici nu afecteaza in alt mod
raspunderea fata de persoanele care sufera o dauna nucleara sau, pe cale de
regres ori de contributie, fata de orice persoana care ar putea fi tinuta
raspunzatoare de aceasta emisie de radiatii ionizante.
5. Exploatantul nu raspunde, in temeiul prezentei conventii, de dauna
nucleara cauzata:
a) insesi instalatiei nucleare sau bunurilor aflate pe amplasamentul
acestei instalatii si care sint ori trebuie sa fie utilizate in raport cu ea;
b) mijlocului de transport pe care se afla materialul nuclear in cauza, in
momentul accidentului nuclear.
6. Orice stat pe teritoriul caruia se afla instalatia poate sa prevada in
legislatia sa ca alin. b) al paragrafului 5 susmentionat nu se aplica, sub
rezerva ca in nici un caz raspunderea exploatantului pentru o dauna nucleara,
alta decit dauna nucleara cauzata mijlocului de transport, sa nu fie inferioara
sumei de 5 milioane dolari S.U.A. pentru un accident nuclear.
7. Nici o dispozitie a prezentei conventii nu afecteaza:
a) raspunderea oricarei persoane fizice care a cauzat, printr-o actiune sau
omisiune savirsita cu intentia de a cauza o dauna nucleara pentru care,
potrivit paragrafului 3 sau paragrafului 5 susmentionate, nu este tinut sa
raspunda in temeiul prezentei conventii;
b) raspunderea exploatantului, in afara prezentei conventii, pentru o dauna
nucleara, pentru care, potrivit alin. b) al paragrafului 5 susmentionat,
exploatantul nu este tinut sa raspunda in temeiul prezentei conventii.
Art. 5
1. Statul pe teritoriul caruia se afla instalatia poate limita raspunderea
exploatantului la un cuantum care nu va fi inferior sumei de 5 milioane dolari
S.U.A. pentru un accident nuclear.
2. Orice limite ale raspunderii, stabilite potrivit prezentului articol, nu
includ daunele-interese ori cheltuielile acordate de instanta cu titlu de
reparare a unei daune nucleare.
3. Dolarul S.U.A. mentionat in prezenta conventie este o unitate de cont
care echivaleaza cu valoarea-aur a dolarului S.U.A. la data de 29 aprilie 1963,
respectiv 35 dolari S.U.A. pentru o uncie de aur fin.
4. Cifra indicata in paragraful 6 al art. IV si in paragraful susmentionat
poate fi convertita in moneda nationala prin rotunjire.
Art. 6
1. Dreptul la reparatie, in temeiul prezentei conventii, se stinge daca o
actiune nu este introdusa in 10 ani de la data accidentului nuclear. Totodata,
daca, potrivit legii statului pe teritoriul caruia se afla instalatia,
raspunderea exploatantului este acoperita printr-o asigurare sau orice alta
garantie financiara ori prin fonduri publice, pe o perioada mai mare de 10 ani,
legea instantei competente poate prevedea ca dreptul la reparatie recunoscut
impotriva exploatantului nu se stinge decit la expirarea perioadei in care
raspunderea exploatantului este astfel acoperita potrivit legii statului pe
teritoriul caruia se afla instalatia. Aceasta prelungire a termenului de
decadere nu aduce atingere, in nici un caz, dreptului la reparatie in temeiul
prezentei conventii al persoanelor care au intentat contra exploatantului,
inainte de expirarea respectivului termen de 10 ani, o actiune subsecventa
mortii sau vatamarii corporale a persoanelor.
2. Cind o dauna nucleara este cauzata de un accident nuclear implicind un
material nuclear care, in momentul accidentului nuclear, a fost furat, pierdut,
aruncat peste bord sau abandonat, termenul vizat in paragraful 1 susmentionat
este calculat de la data acestui accident nuclear, dar nu poate fi, in nici un
caz, mai mare de 20 ani calculati de la data furtului, pierderii, aruncarii
peste bord ori abandonului.
3. Legea instantei competente poate stabili un termen de decadere sau de
prescriptie care nu va fi mai mic de 3 ani calculati de la data la care victima
daunei nucleare a cunoscut sau ar fi trebuit sa cunoasca dauna si identitatea
exploatantului caruia ii incumba raspunderea, fara ca termenele indicate in
paragrafele 1 si 2 susmentionate sa poata fi depasite.
4. Cu exceptia cazului ca legea instantei competente nu dispune altfel,
orice persoana care afirma ca a suferit o dauna nucleara si care a introdus o
actiune in reparatie in termenul aplicabil in temeiul prezentului articol isi
poate modifica cererea in sensul includerii oricarei agravari a daunei, chiar
dupa expirarea acestui termen, atit timp cit o hotarire definitiva nu a fost
pronuntata.
5. Daca competenta jurisdictionala trebuie sa fie atribuita potrivit alin.
b) al paragrafului 3 al art. XI si o cerere in acest scop a fost promovata in
fata uneia dintre partile contractante imputernicite sa determine termenul
aplicabil in temeiul prezentului articol, orice actiune poate fi introdusa in
termen de 6 luni de la atribuirea competentei, in cazul in care aceasta ar
interveni cu mai putin de 6 luni inaintea expirarii termenului respectiv.
Art. 7
1. Exploatantul este obligat sa instituie o asigurare sau orice garantie
financiara care sa-i acopere raspunderea pentru dauna nucleara; cuantumul,
natura si conditiile asigurarii sau garantiei sint determinate de statul pe
teritoriul caruia se afla instalatia. Statul pe teritoriul caruia se afla
instalatia asigura plata indemnizatiilor pentru dauna nucleara, recunoscute ca
fiind in sarcina exploatantului, furnizind sumele necesare in masura in care
asigurarea sau garantia financiara nu ar fi suficiente, fara ca aceasta plata
sa poata, totusi, depasi limita eventual stabilita in temeiul art. V.
2. Nimic in paragraful 1 susmentionat nu obliga o parte contractanta, nici
vreuna din subdiviziunile sale politice, cum ar fi state ori republici, sa
instituie o asigurare sau orice alta garantie financiara acoperind raspunderea
sa ca exploatant.
3. Fondurile provenind dintr-o asigurare sau din orice alta garantie
financiara ori furnizate de statul pe teritoriul caruia se afla instalatia,
potrivit paragrafului 1 susmentionat, sint rezervate exclusiv reparatiei
datorate in aplicarea prezentei conventii.
4. Asiguratorul sau orice alt garant financiar nu poate suspenda asigurarea
sau garantia financiara prevazuta in paragraful 1 susmentionat si nici nu o
poate inchide fara un preaviz de cel putin 2 luni, dat in scris autoritatii
publice competente, nici, in masura in care aceasta asigurare sau alta garantie
financiara priveste un transport de materiale nucleare, pe durata acestui
transport.
Art. 8
Sub rezerva prevederilor prezentei conventii, natura, forma si intinderea
reparatiei, ca si repartitia echitabila a indemnizatiilor, sint guvernate de
legea instantei competente.
Art. 9
1. Daca prevederile unui regim de asigurari de boala, de asigurari sociale,
de securitate sociala, de asigurare impotriva accidentelor de munca sau a
bolilor profesionale cuprind dispozitii privind indemnizarea daunelor nucleare,
drepturile la reparatie, in temeiul prezentei conventii, ale beneficiarilor
acestui regim, ca si drepturile de regres contra exploatantului raspunzator
prevazute de acest regim sint determinate, sub rezerva prevederilor prezentei
conventii, de legea partii contractante sau de regulamentul organizatiei
internationale care au stabilit asemenea regimuri.
2. a) Daca un cetatean al unei parti contractante, altul decit
exploatantul, a reparat un prejudiciu nuclear in temeiul unei conventii
internationale sau a legii unui stat necontractant, el dobindeste prin
subrogare, in concurenta sumei varsate, drepturile de care persoana astfel
indemnizata ar fi beneficiat in temeiul prezentei conventii. Nici o persoana nu
va putea dobindi un drept de acest fel in cazul si in masura in care exploatantul
are contra sa un drept de regres in temeiul prezentei conventii;
b) Nici o prevedere a prezentei conventii nu ar putea impiedica un
exploatant care a platit o indemnizatie pentru un prejudiciu nuclear cu alte
fonduri decit cele care au fost furnizate potrivit paragrafului 1 al art. VII
sa reasigure persoana care a furnizat o garantie financiara in aplicarea
respectivului paragraf ori statul pe teritoriul caruia se afla instalatia, in
concurenta sumei pe care a varsat-o, pentru cuantumul pe care persoana astfel
indemnizata l-ar fi obtinut in temeiul prezentei conventii.
Art. 10
Exploatantul nu are drept de regres decit:
a) daca un asemenea drept a fost prevazut expres intr-un contract scris;
sau
b) daca accidentul nuclear rezulta dintr-o actiune ori omisiune savirsite
cu intentia de a cauza o dauna, contra persoanei fizice care a actionat sau a
omis sa actioneze cu aceasta intentie.
Art. 11
1. Cu exceptia cazurilor in care prezentul articol prevede altfel,
instantele partii contractante pe teritoriul careia s-a produs accidentul
nuclear sint singurele competente pentru solutionarea actiunilor introduse
conform art. II.
2. Cind accidentul nuclear a survenit in afara teritoriului oricarei parti
contractante sau daca locul accidentului nu a putut fi determinat cu precizie,
instantele statului pe teritoriul caruia se afla instalatia apartinind
exploatantului raspunzator sint competente pentru solutionarea acestor actiuni.
3. Cind instantele mai multor parti contractante pot fi competente potrivit
paragrafelor 1 sau 2 susmentionate, competenta este atribuita:
a) daca accidentul nuclear a survenit in parte in afara teritoriului
oricarei parti contractante si in parte pe teritoriul unei singure parti
contractante, instantelor acesteia din urma;
b) in orice alte cazuri, instantelor partii contractante desemnate prin
acordul partilor contractante ale caror instante ar fi competente in temeiul
paragrafelor 1 sau 2 susmentionate.
Art. 12
1. Orice hotarire definitiva pronuntata de o instanta avind competenta
jurisdictionala in temeiul art. XI trebuie sa fie recunoscuta pe teritoriul
oricarei alte parti contractante, mai putin daca:
a) hotarirea nu a fost obtinuta prin dol;
b) persoana contra careia hotarirea a fost pronuntata nu a avut
posibilitatea sa-si sustina cauza in conditii echitabile;
c) hotarirea nu este contrara ordinii publice a partii contractante unde
trebuie sa fie recunoscuta sau nu este conforma cu normele fundamentale ale
justitiei.
2. Orice hotarire definitiva, care este recunoscuta si a carei executare
este ceruta in forma pretinsa de legea partii contractante unde executarea s-a
cerut, este executorie ca si orice hotarire a instantelor acestei parti
contractante.
3. Orice cauza in privinta careia s-a pronuntat o hotarire nu mai poate
face obiectul unei noi examinari pe fond.
Art. 13
Prezenta conventie si legea nationala aplicate in temeiul prevederilor sale
se aplica fara nici o discriminare bazata pe cetatenie, domiciliu ori
resedinta.
Art. 14
Daca o actiune este introdusa, in temeiul prezentei conventii, la instanta
competenta, potrivit art. XI, nici o imunitate de jurisdictie decurgind din
normele dreptului intern sau ale dreptului international nu poate fi invocata,
mai putin in privinta masurilor de executare.
Art. 15
Fiecare parte contractanta adopta masurile potrivite pentru a asigura ca
repararea unei daune nucleare, ca si daunele-interese si cheltuielile acordate
de instanta cu acest titlu, primele de asigurare si de reasigurare ca si
fondurile provenind dintr-o asigurare, reasigurare sau din orice alta garantie
financiara ori fondurile furnizate de statul pe teritoriul caruia se afla
instalatia, potrivit prezentei conventii, sint liber convertibile in moneda
partii contractante pe teritoriul careia prejudiciul a fost suferit, a partii
contractante pe teritoriul careia reclamantul isi are resedinta obisnuita si,
in privinta primelor si prestatiilor de asigurare si reasigurare, in moneda
specificata in contractul de asigurare sau de reasigurare.
Art. 16
Nimeni nu va avea dreptul sa fie despagubit in temeiul prezentei conventii
in masura in care dauna nucleara i-a fost deja reparata in temeiul unei alte
conventii internationale privind raspunderea civila in domeniul energiei
nucleare.
Art. 17
Prezenta conventie nu aduce atingere aplicarii conventiilor sau acordurilor
internationale relative la raspunderea civila in domeniul energiei nucleare
care sint in vigoare ori deschise spre semnare, ratificare ori aderare la data
la care prezenta conventie este deschisa spre semnare, in privinta partilor la
aceste acorduri ori conventii.
Art. 18
Prezenta conventie nu va fi interpretata ca afectind drepturile de care ar
putea beneficia o parte contractanta in temeiul dreptului international public
in privinta unei daune nucleare.
Art. 19
1. Orice parte contractanta care incheie un acord in virtutea alin. b) al
paragrafului 3 al art. XI va comunica fara intirziere textul prezentului acord
directorului general al Agentiei Internationale pentru Energia Atomica, in
vederea informarii si comunicarii catre celelalte parti contractante.
2. Orice parte contractanta va comunica directorului general, in vederea
informarii si comunicarii catre celelalte parti contractante, textul legilor si
regulamentelor sale referitoare la problemele tratate de prezenta conventie.
Art. 20
Indiferent daca o parte contractanta va pune capat aplicarii prezentei
conventii in ce o priveste, potrivit art. XXV ori o va denunta, potrivit art.
XXVI, prevederile prezentei conventii ramin aplicabile fata de orice dauna
nucleara cauzata de un accident nuclear survenit inainte de data la care
prezenta conventie inceteaza sa se aplice fata de aceasta parte contractanta.
Art. 21
Prezenta conventie va fi deschisa spre semnare pentru statele reprezentate
la Conferinta internationala privind raspunderea civila in materie de daune
nucleare, tinuta la Viena in perioada 29 aprilie - 19 mai 1963.
Art. 22
Prezenta conventie va fi ratificata, iar instrumentele de ratificare vor fi
depuse pe linga directorul general al Agentiei Internationale pentru Energia
Atomica.
Art. 23
Prezenta conventie va intra in vigoare la 3 luni dupa depunerea celui de-al
cincilea instrument de ratificare si, pentru orice stat care ratifica ulterior,
la 3 luni dupa depunerea instrumentului de ratificare de catre acest stat.
Art. 24
1. Orice stat membru al O.N.U., al unei institutii specializate ori al
Agentiei Internationale pentru Energia Atomica, nereprezentat la Conferinta
internationala privind raspunderea civila in materie de daune nucleare, tinuta
la Viena in perioada 29 aprilie - 19 mai 1963, va putea adera la prezenta
conventie.
2. Instrumentele de aderare vor fi depuse pe linga directorul general al
Agentiei Internationale pentru Energia Atomica.
3. Pentru orice stat care adera, conventia va intra in vigoare la 3 luni
dupa data depunerii instrumentului de aderare, cu conditia sa intre in vigoare
conform art. XXIII.
Art. 25
1. Prezenta conventie este incheiata pentru o perioada de 10 ani de la data
intrarii sale in vigoare. Orice parte contractanta va putea pune capat, in ceea
ce o priveste, aplicarii prezentei conventii la sfirsitul acestei perioade dind
un preaviz de un an in acest scop directorului general al Agentiei
Internationale pentru Energia Atomica.
2. Prezenta conventie va ramine in continuare in vigoare pentru o perioada
de 5 ani fata de partile contractante care nu au pus capat aplicarii sale
potrivit paragrafului 1 susmentionat si, ulterior, pentru perioade succesive de
5 ani, fata de partile contractante care nu ii vor pune capat la sfirsitul
uneia din aceste perioade, dind un preaviz de un an in acest scop directorului
general al Agentiei Internationale pentru Energia Atomica.
Art. 26
1. O conferinta va fi convocata de directorul general al Agentiei
Internationale pentru Energia Atomica la orice data in cadrul perioadei de 5
ani care va urma datei intrarii sale in vigoare, pentru a examina revizuirea
prezentei conventii, daca o treime din partile contractante isi exprima acordul
in acest sens.
2. Orice parte contractanta poate denunta prezenta conventie, prin
notificare catre directorul general al Agentiei Internationale pentru Energia
Atomica, intr-un termen de 12 luni dupa prima conferinta de revizuire tinuta
potrivit paragrafului 1 susmentionat.
3. Orice denuntare va dobindi efect la un an de la data primirii
notificarii in acest scop de catre directorul general al Agentiei
Internationale pentru Energia Atomica.
Art. 27
Directorul general al Agentiei Internationale pentru Energia Atomica va
notifica statelor invitate la Conferinta internationala privind raspunderea
civila in materie de daune nucleare, tinuta la Viena in perioada 29 aprilie -
19 mai 1963, si statelor care au aderat la conventie:
a) semnarea, ca si primirea instrumentelor de ratificare ori aderare, in
aplicarea art. XXI, XXII si XXIV;
b) data la care conventia va intra in vigoare, in aplicarea art. XXIII;
c) primirea notificarilor de retragere si denuntare, in aplicarea art. XXV
si XXVI;
d) cererile de convocare a unei conferinte de revizuire a conventiei, in
aplicarea art. XXVI.
Art. 28
Prezenta conventie va fi inregistrata de directorul general al Agentiei
Internationale pentru Energia Atomica, conform art. 102 al Cartei O.N.U.
Art. 29
Textul original al prezentei conventii, ale carui versiuni in limba
engleza, spaniola, franceza si rusa au aceeasi valoare, va fi depus pe linga
directorul general al Agentiei Internationale pentru Energia Atomica, care va
elibera copii certificate conforme.
Drept pentru care plenipotentiarii subsemnati, deplin imputerniciti in
acest sens, au semnat prezenta conventie.
Facuta la Viena, la 21 mai 1963.
PROTOCOL COMUN
referitor la aplicarea Conventiei de la Viena si a Conventiei de la Paris*)
*) Traducere.
Partile contractante,
vazind Conventia de la Viena privind raspunderea civila pentru daune
nucleare, din 21 mai 1963,
vazind Conventia de la Paris privind raspunderea civila in domeniul
energiei nucleare, din 29 iulie 1960, amendata prin Protocolul aditional din 28
ianuarie 1964 si prin Protocolul din 16 noiembrie 1982,
considerind ca Conventia de la Viena si Conventia de la Paris sint analoge
pe fond si ca nici un stat nu este parte, in acest moment, la ambele conventii,
convinse ca aderarea la una din conventii de catre statele parti la
cealalta conventie ar putea crea dificultati legate de aplicarea simultana a
celor doua conventii la acelasi accident nuclear,
doritoare sa stabileasca o legatura intre Conventia de la Viena si
Conventia de la Paris extinzind, reciproc, beneficiul regimului special de
raspundere civila in materie de prejudicii nucleare instituit in temeiul
fiecarei conventii si de a elimina divergentele rezultind din aplicarea
simultana a celor doua conventii la acelasi accident nuclear,
au convenit cele ce urmeaza:
Art. 1
In prezentul protocol:
a) Conventia de la Viena desemneaza Conventia de la Viena privind
raspunderea civila pentru daune nucleare, din 21 mai 1963, ca si orice
amendament adus acestei conventii, care este in vigoare pentru o parte
contractanta la prezentul protocol;
b) Conventia de la Paris desemneaza Conventia de la Paris privind
raspunderea civila in domeniul energiei nucleare, din 29 iulie 1960, ca si
orice amendament adus acestei conventii, care este in vigoare pentru o parte
contractanta la prezentul protocol.
Art. 2
In sensul prezentului protocol:
a) exploatantul unei instalatii nucleare aflate pe teritoriul unei parti la
Conventia de la Viena raspunde, potrivit acestei conventii, pentru prejudiciile
nucleare cauzate pe teritoriul unei parti contractante atit la Conventia de la
Paris, cit si la prezentul protocol;
b) exploatantul unei instalatii nucleare aflate pe teritoriul unei parti la
Conventia de la Paris raspunde, potrivit acestei conventii, pentru prejudiciile
nucleare cauzate pe teritoriul unei parti contractante atit la Conventia de la
Viena, cit si la prezentul protocol.
Art. 3
1. Conventia de la Viena ori Conventia de la Paris se aplica unui accident
nuclear, una cu excluderea celeilalte.
2. In cazul unui accident nuclear survenit la o instalatie nucleara,
conventia aplicabila este aceea la care este parte statul pe teritoriul caruia
se afla instalatia.
3. In cazul unui accident nuclear survenit in afara unei instalatii
nucleare si care implica materii nucleare in curs de transport, conventia
aplicabila este aceea la care este parte statul pe teritoriul caruia se afla
instalatia nucleara al carui exploatant raspunde fie in temeiul alin. 1 b) si
c) ale art. II al Conventiei de la Viena, fie al paragrafului a) si b) al art.
4 al Conventiei de la Paris.
Art. 4
1. Articolele I - XV ale Conventiei de la Viena se aplica, in privinta
partilor contractante la prezentul protocol care sint parti la Conventia de la
Paris, in acelasi mod ca intre partile la Conventia de la Viena.
2. Articolele 1 - 14 ale Conventiei de la Paris se aplica, in privinta
partilor contractante la prezentul protocol care sint parti la Conventia de la
Viena, in acelasi mod ca intre partile la Conventia de la Paris.
Art. 5
Prezentul protocol este deschis spre semnare pentru toate statele care au
semnat sau ratificat fie Conventia de la Viena, fie Conventia de la Paris, ori
au aderat la una sau la cealalta, cu incepere de la 21 septembrie si pina la
data intrarii sale in vigoare, la sediul A.I.E.A.
Art. 6
1. Prezentul protocol este supus ratificarii, acceptarii, aprobarii sau
aderarii.
Instrumentele de ratificare, de acceptare ori de aprobare nu vor fi admise
decit din partea statelor parti fie la Conventia de la Viena, fie la Conventia
de la Paris. Statele in cauza care nu vor fi semnat prezentul protocol vor
putea adera la acesta.
2. Instrumentele de ratificare, de acceptare, de aprobare ori de aderare
vor fi depuse la directorul general al A.I.E.A., care este astfel desemnat ca
depozitar al prezentului protocol.
Art. 7
1. Prezentul protocol va intra in vigoare la 3 luni de la data depunerii
instrumentelor de ratificare, de acceptare, de aprobare ori de aderare de catre
cel putin 5 state parti la Conventia de la Viena si 5 state parti la Conventia
de la Paris. Pentru fiecare stat care ratifica prezentul protocol, il accepta,
il aproba ori adera la el dupa depunerea instrumentelor susmentionate,
prezentul protocol va intra in vigoare la 3 luni de la data depunerii
instrumentelor de ratificare, de acceptare, de aprobare ori de aderare.
2. Prezentul protocol va ramine in vigoare pe toata durata cit Conventia de
la Viena si Conventia de la Paris vor fi in vigoare.
Art. 8
1. Orice parte contractanta poate denunta prezentul protocol prin
notificare scrisa adresata depozitarului.
2. Denuntarea va dobindi efect la un an dupa data primirii notificarii de
catre depozitar.
Art. 9
1. Orice parte contractanta care inceteaza sa fie parte fie la Conventia de
la Viena, fie la Conventia de la Paris, trebuie sa faca cunoscut depozitarului
ca pune capat aplicarii acestei conventii in ce o priveste, precum si data la
care retragerea dobindeste efect.
2. Prezentul protocol inceteaza sa se aplice unei parti contractante care a
pus capat aplicarii fie a Conventiei de la Viena, fie a Conventiei de la Paris,
la data la care retragerea dobindeste efect.
Art. 10
Depozitarul va notifica fara intirziere partilor contractante si statelor
invitate la Conferinta privind relatia dintre Conventia de la Paris si
Conventia de la Viena, ca si Secretarului general al O.E.C.D.:
a) fiecare semnare a prezentului protocol;
b) fiecare depunere a unui instrument de ratificare, acceptare, aprobare
sau aderare referitor la prezentul protocol;
c) intrarea in vigoare a prezentului protocol;
d) orice denuntare;
e) orice informatie primita in aplicarea art. IX.
Art. 11
Textul original al prezentului protocol, ale carui versiuni araba, chineza,
engleza, franceza, rusa si spaniola sint egal autentice, va fi depus la
depozitar, care va elibera copii certificate conforme partilor contractante si
statelor invitate la Conferinta privind relatia dintre Conventia de la Paris si
Conventia de la Viena, ca si Secretarului general al O.E.C.D.
Drept pentru care subsemnatii, deplin autorizati de guvernele respective,
au semnat prezentul protocol comun.
Facut la Viena, la 21 septembrie 1988.