HOTARARE Nr
HOTARARE Nr. 804 din 3 iulie 2003
pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul Romaniei, reprezentat de Ministerul
de Interne si Ministerul Public, si Guvernul Confederatiei Elvetiene,
reprezentat de Agentia Elvetiana pentru Dezvoltare si Cooperare, privind
implementarea programelor "Introducerea conceptului <<Politia de
Proximitate>> in Romania", "Imbunatatirea cooperarii dintre
Politie si Parchet", etapa 2003 - 2004, semnat la Berna la 26 martie 2003
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 557 din 4 august 2003

In temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 5 alin. 1 din Legea nr.
4/1991 privind incheierea si ratificarea tratatelor, cu modificarile
ulterioare,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
ARTICOL UNIC
Se aproba Acordul dintre Guvernul Romaniei, reprezentat de Ministerul de
Interne si Ministerul Public, si Guvernul Confederatiei Elvetiene, reprezentat
de Agentia Elvetiana pentru Dezvoltare si Cooperare, privind implementarea
programelor "Introducerea conceptului <<Politia de
Proximitate>> in Romania", "Imbunatatirea cooperarii dintre
Politie si Parchet", etapa 2003 - 2004, semnat la Berna la 26 martie 2003.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaza:
Ministrul administratiei si internelor,
Ioan Rus
p. Ministrul afacerilor externe,
Cristian Diaconescu,
secretar de stat
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu
ACORD
intre Guvernul Romaniei, reprezentat de Ministerul de Interne si Ministerul
Public, si Guvernul Confederatiei Elvetiene, reprezentat de Agentia Elvetiana
pentru Dezvoltare si Cooperare, privind implementarea programelor
"Introducerea conceptului <<Politia de Proximitate>> in
Romania", "Imbunatatirea cooperarii dintre Politie si Parchet",
etapa 2003 - 2004*)
*) Traducere.
Guvernul Romaniei, reprezentat de Ministerul de Interne (denumit in
continuare MI) si Ministerul Public (denumit in continuare MP), si Guvernul
Confederatiei Elvetiene, reprezentat de Agentia Elvetiana pentru Dezvoltare si
Cooperare (denumita in continuare AEDC),
in baza Acordului de cooperare tehnica, incheiat intre Guvernul Romaniei si
Guvernul Confederatiei Elvetiene la 8 noiembrie 1995, la Bucuresti, in scopul
de a calauzi procesul de tranzitie catre economia de piata si de a sustine
initiativa privata si in vederea acordarii de asistenta reformei in domeniul
politiei si justitiei,
partile au convenit urmatoarele:
Art. 1
Conditii generale si definitii
1.1. Oriunde sunt intalniti in acest acord, daca nu se prevede altfel in
context, urmatorii termeni au urmatorul inteles:
a) partile contractante reprezinta Ministerul de Interne si Ministerul
Public din Romania si Agentia Elvetiana pentru Dezvoltare si Cooperare;
b) programe reprezinta anexa nr. 1;
c) MI reprezinta Ministerul de Interne din cadrul Guvernului Romaniei;
d) MP reprezinta Ministerul Public din cadrul Guvernului Romaniei;
e) AEDC reprezinta Agentia Elvetiana pentru Dezvoltare si Cooperare a
Departamentului Federal de Afaceri Externe, Guvernul Confederatiei Elvetiene;
f) AE reprezinta Agentia Executiva;
g) anexele (adica Proiectele documentelor - anexa nr. 1; Proiectul de buget
- anexa nr. 2; Program de organizare - anexa nr. 3; Obligatiile AE - anexa nr.
4 [urmeaza sa fie definita si completata dupa incheierea Acordului dintre AEDC
si AE]) fac parte integranta din acest acord.
Art. 2
Obiectivele programului
2.1. Incepand cu punerea bazelor structurilor de la sfarsitul anului 2000,
obiectivele programului sunt:
- garantarea unei Politii de Proximitate (PdP) sustinute si a unei
instruiri in domeniul analizei tranzactionale (AT) in toate institutiile de
instruire si educatie ale Politiei;
- introducerea din punct de vedere practic a PdP in cel putin 75% din
orasele din toate judetele Romaniei;
- aducerea la cunostinta a conceptului PdP si implementarea acestuia la
nivelul tuturor structurilor politienesti si ale opiniei publice, printr-o
activitate de relatii publice efectuata simultan;
- pregatirea planului de masuri pentru introducerea 100% a PdP pana la
sfarsitul anului 2006;
- evaluarea efectelor introducerii PdP si in judetul-pilot Brasov;
- imbunatatirea eficientei muncii operative a Politiei si a Departamentului
de Procuratura;
- imbunatatirea cooperarii dintre Politie si Departamentul de Procuratura;
- implementarea noilor directive, procedurilor de reorganizare,
structurilor organizatorice reinnoite si a unui sistem electronic de management/control.
2.2. Durata programului este pana la sfarsitul anului 2004. Aceasta poate
fi extinsa, daca este necesar.
2.3. AEDC poate lua in considerare extinderea programului. In acest caz,
prezentul acord va fi modificat in consecinta.
Art. 3
Costurile si finantarea programelor
3.1. Costurile totale ale programelor finantate de Confederatia Elvetiana
ajung pana la maximum 1.200.000 franci elvetieni. O estimare a bugetului
programelor este inclusa in anexa nr. 2 la acest acord. In aceasta suma nu sunt
incluse costurile AE (135 de zile-munca). Aceste costuri sunt suportate separat
de AEDC.
3.2. MI si MP vor contribui la proiect cu pana la 20% din suma imprumutului
elvetian, in principal prin munca angajatilor acestora (vezi art. 10).
Art. 4
Fluxul fondurilor si contributiilor financiare
AEDC va efectua transferul platilor anticipate pentru program, in contul AE
din Confederatia Elvetiana. Contul operat de catre AE este specificat in
contractul semnat intre AEDC si AE.
Art. 5
Organizarea si implementarea programului
5.1. Implementarea si managementul programului vor fi impartite de cele
doua parti contractante.
5.2. Strategiile programului vor fi definite si controlate de catre
Consiliul director, in care vor fi reprezentate atat partea elvetiana, cat si
cea romana. Organizarea si functionarea cooperarii sunt stipulate in anexa nr.
3 la prezentul acord.
5.3. Activitatea Consiliului director se va desfasura prin intalniri
bianuale. Intalnirile pot fi, de asemenea, stabilite ori de cate ori este
necesar. Reprezentanti din randul participantilor la programe pot fi invitati
la aceste intalniri.
5.4. In cadrul prezentului acord sefii si coordonatorii proiectului ai
partii romane sunt numiti de MI, respectiv MP.
5.5. In acceptarea prezentului acord delegatul roman al sefului proiectului
elvetian este un expert roman care a desfasurat o activitate in cadrul
programului, numit si platit de AE.
5.6. AE competenta in problematica de management este responsabila, fata de
Consiliul director si AEDC pentru implementarea programelor.
Art. 6
Monitorizarea si coordonarea
6.1. Responsabilitatile pentru controlarea sarcinilor vor fi impartite
intre partile contractante in conformitate cu participarea lor la program.
6.2. Instrumentele de control folosite trebuie sa fie definite in functie
de nevoile programelor (instruire, furnizare de echipament, transport etc.).
6.3. Conceptul PEMT (planificare, evaluare, monitorizare, transpunere in
practica) promovat de AEDC va furniza baza pentru control.
6.4. Monitorizarea va acoperi 4 mari domenii de interes: rezultate, proces,
impact, context.
6.5. Monitorizarea activitatilor urmeaza sa fie realizata de toti
partenerii implicati in program si va fi definita de catre Consiliul director,
in conformitate cu baza prezentului acord.
Art. 7
Raportarea
7.1. Raportarea se va baza in principal pe monitorizarea datelor
disponibile.
7.2. Forma si structura rapoartelor, precum si frecventa lor urmeaza sa fie
stabilite de catre Consiliul director in functie de destinatia acestora.
7.3. Consiliul director isi va asuma responsabilitatea aprobarii
rapoartelor.
7.4. AE este responsabila pentru elaborarea si prezentarea rapoartelor
catre AEDC, MI si MP. Raportarea in cauza va furniza AEDC informatiile necesare
pentru propriile rapoarte care vor fi prezentate autoritatilor elvetiene.
Art. 8
Contabilitatea si bilantul contabil
8.1. AE va pastra dosarele si bilanturile referitoare la operatiunile
executate, depozitele si cheltuielile efectuate pentru derularea programelor,
in conformitate cu prevederile legislatiei elvetiene.
8.2. Bilanturile anuale pe plan local vor fi realizate la cererea uneia
dintre partile contractante.
8.3. AE este responsabila pentru managementul si contabilitatea pe care le
presupune derularea programelor in Elvetia potrivit contractului incheiat cu
AEDC.
Art. 9
Agentia Executiva, Consiliul consultativ
9.1. Personalul AE destinat programelor va consilia si va pregati
personalul partii romane in toate problematicile legate de capacitatea de
constructie, managementul si implementarea programelor.
9.2. Functiile, sarcinile si responsabilitatile AE sunt prevazute in anexa
nr. 4 la prezentul acord, care va fi definita si completata dupa incheierea
Acordului dintre AEDC si AE.
Art. 10
Angajamentele partii romane
10.1. Pentru derularea prezentului acord, MI si MP din Romania sunt
responsabile cu implementarea si managementul programelor, in functie de
competente.
10.2. MI si MP vor sprijini derularea programelor, urmarind etapele
necesare pentru a le furniza:
- manopera solicitata (pentru organizare, coordonare, participare,
translatie primara, cooperare, derulare);
- facilitatile de transport (exceptand transportul aerian) pentru propriul
personal, propriii participanti si pentru expertii elvetieni in Romania;
- localitatile/salile pentru desfasurarea atelierelor de lucru si
seminariilor in Romania;
- cazarea si masa, precum si cheltuielile propriului personal si
participantilor lor in cadrul programelor in Romania.
Art. 11
Angajamentele Guvernului Confederatiei Elvetiene
11.1. AEDC va furniza contributia Elvetiei pentru derularea programelor in
baza prezentului acord, care se ridica la suma de maximum 1.200.000 franci
elvetieni, dupa cum este prevazut pentru buget in anexa nr. 2 la prezentul
acord.
Art. 12
Taxe si impozite
12.1. Prezentul acord este guvernat de prevederea Acordului de cooperare
tehnica, incheiat intre Guvernul Romaniei si Guvernul Confederatiei Elvetiene
la 8 noiembrie 1995, cu referire la materia taxelor si impozitelor.
Art. 13
Procurarea bunurilor si serviciilor
13.1. Bunurile si serviciile care urmeaza a fi finantate in afara de
castigurile contributiei elvetiene vor fi procurate in conformitate cu
legislatia elvetiana.
13.2. Procurarea acestora in Elvetia se va realiza in conformitate cu
legislatia elvetiana si sub responsabilitatea AEDC.
Art. 14
Proprietatea si utilizarea echipamentului pe care il presupune programul
14.1. Tot echipamentul finantat prin contributie elvetiana va deveni
proprietatea partii romane o data cu intrarea acestuia in Romania sau
cumpararea pe piata locala; va fi pastrat exclusiv pentru derularea programelor
si nu va fi folosit in alt scop fara aprobarea prealabila, in scris, a AEDC.
14.2. AEDC nu isi asuma nici un fel de responsabilitate in legatura cu
echipamentul si materialele mentionate. Daca din anumite motive programele vor
trebui suspendate, echipamentul furnizat prin contributie elvetiana va trebui
folosit intr-un mod care urmeaza a fi decis si stabilit in scris de catre cele
doua parti contractante.
Art. 15
Dispozitii speciale
15.1. Partile contractante isi exprima preocuparea comuna in lupta
impotriva coruptiei care prejudiciaza buna guvernare si folosinta
corespunzatoare a resurselor necesare dezvoltarii si, in plus, pune in pericol
competitia deschisa si cinstita bazata pe pret si calitate. De aceea, ele isi
declara intentia de a-si uni eforturile pentru a lupta impotriva coruptiei si,
in particular, declara faptul ca orice oferta, dar, plata, remuneratie sau
profit de orice fel si apreciat drept un act ilegal sau o practica corupta nu a
fost si nici nu va fi facut, direct sau indirect, vreunei persoane, oricine ar
fi, in perspectiva unei recompensari sau punerii in practica a prezentului
acord. Orice act de acest fel constituie suficiente motive pentru a justifica
anularea prezentului acord, procurarea sau rezultarea recompensei ori pentru
adoptarea oricaror alte masuri de corectie prevazute de legea in materie.
15.2. Partile contractante convin asupra faptului ca respectarea
principiilor democratice si a drepturilor fundamentale ale omului, dupa cum au
fost stabilite in particular in Declaratia Universala a Drepturilor Omului,
calauzesc politicile lor interne si externe si constituie un element esential,
situandu-se la acelasi nivel cu obiectivele prezentului acord.
Art. 16
Rezolvarea divergentelor
16.1. Divergentele rezultate in urma interpretarii sau aplicarii
prevederilor prezentului acord vor fi solutionate pe cale diplomatica, prin
negocieri intre partile contractante.
Art. 17
Incetarea acordului
17.1. In cazul nerespectarii elementelor esentiale la care face referire
alin. 15.2, oricare dintre ele sau ambele parti contractante pot lua masurile
corespunzatoare. Inainte de a adopta o astfel de masura, cu exceptia cazurilor
de urgenta, partea contractanta in cauza va furniza toate informatiile necesare
unei examinari complete a situatiei in perspectiva gasirii unei solutii. In
alegerea masurilor, prioritate trebuie data acelora care aduc cat mai putine
impedimente functionarii prezentului acord. Asemenea masuri vor fi notificate
imediat celeilalte parti contractante.
In scopul unei corecte interpretari si al unei aplicari practice a
prezentului acord, partile contractante convin ca situatia de "urgenta
speciala", in sensul paragrafului 1 al prezentului articol, sa existe daca
una dintre partile contractante savarseste o incalcare grava a unuia dintre
elementele esentiale sau obiectivele acordului la care se face referire la
alin. 15.2.
17.2. In eventualitatea unei neintelegeri, oricare dintre partile
contractante poate denunta prezentul acord, oricand, dupa expirarea unui termen
de 90 (nouazeci) de zile de la data informarii, in prealabil, in scris, a
celeilalte parti contractante.
Art. 18
Eficacitatea si dispozitii finale
18.1. Prezentul acord va intra in vigoare la data cand partea romana a
notificat partii elvetiene indeplinirea tuturor procedurilor prevazute de
legislatia sa nationala.
18.2. Acesta va ramane valabil pana la data la care ambele parti
contractante si-au indeplinit obligatiile asumate.
18.3. Partile contractante pot modifica sau completa, in scris, prezentul
acord, urmand procedura prevazuta la alin. 18.1.
18.4. Fiecare parte contractanta poate denunta prezentul acord. Denuntarea
va produce efecte la data primirii notificarii scrise de catre cealalta parte
contractanta sau la o data ulterioara, indicata in notificare.
18.5. Prezentul acord poate fi amendat prin schimb de scrisori intre cele
doua parti contractante.
Semnat la Berna la 26 martie 2003, in trei exemplare originale in limba
engleza.
Pentru Ministerul de Interne,
Toma Zaharia,
secretar de stat
Pentru Ministerul Public,
Tanase Joita,
procurorul general al Romaniei
Pentru Agentia Elvetiana pentru
Dezvoltare si Cooperare,
Walter Fust,
directorul AEDC
Anexa nr. 1 [a) si b)] Proiectele documentelor
Anexa nr. 2 Proiectul de buget
Anexa nr. 3 [a) si b)] Diagramele organizatorice ale programului
Anexa nr. 4 Obligatiile Agentiei Executive (urmeaza a fi
definite si completate dupa incheierea Acordului
dintre Agentia Elvetiana pentru Dezvoltare si
Cooperare si Agentia Executiva)
ANEXA 1a)
la acord
ROMANIA
PREZENTAREA CONCEPTULUI "POLITIA DE PROXIMITATE"
Descrierea proiectului 2003 - 2004
1. Rezumat
Pornind de la structurile infiintate la sfarsitul anului 2000, proiectul:
- va garanta o pregatire sustinuta pentru Politia de Proximitate (PdP) si
analiza tranzactionala (AT) in toate institutiile de pregatire si invatamant
ale Politiei;
- va implementa conceptul PdP in cel putin 75% din judetele Romaniei;
- va face cunoscute conceptul PdP, precum si implementarea lui in cadrul
Politiei si al opiniei publice printr-o activitate de relatii publice,
desfasurata simultan;
- va pregati planul de masuri pentru definitivarea implementarii
conceptului PdP pana la sfarsitul anului 2006; si
- va evalua efectele implementarii conceptului PdP.
2. Situatia initiala
2.1. Modificarea cadrului
1. In orasele din judetul-pilot Arges, precum si in orasul-pilot
Piatra-Neamt evaluarea realizata de factori externi a aratat faptul ca
proiectele-pilot in vederea implementarii, la nivel local a conceptului PdP, si-au
indeplinit obiectivele in cea mai mare masura.
2. Analiza sondajului de opinie din 2002, desfasurat in judetul Arges in
anul 2001, arata ca imaginea Politiei in randul opiniei publice s-a imbunatatit
comparativ cu rezultatul sondajului din anul 2000.
3. In judetul Arges, precum si in judetul Neamt specialistii din cadrul PdP
au fost eliberati de alte indatoriri pe care le presupune postul.
4. La nivelul conducerii Politiei Romane exista un regulament conform
caruia ar trebui sa se stabileasca un cadru legal pentru implementarea
conceptului PdP, deja prezent in Legea politiei.
5. Seful Politiei Romane doreste implementarea rapida, la nivel de tara, a
conceptului PdP, daca este posibil in anii 2003 si 2004. Reprezentantii
partenerului de cooperare din Elvetia (DEZA) si-au exprimat intentia de a
sprijini acest proiect.
6. Au fost luate masuri in vederea desfasurarii de cursuri de pregatire in
domeniul AT in toate institutiile de pregatire si invatamant. Programa acestor
cursuri a fost deja introdusa in programa generala a institutiilor in cauza.
7. La cel mai inalt nivel, strategia de abordare in perioada 2003 - 2004 si
planul de activitati pe anul 2003 au fost realizate de o maniera concertata si
aprobate de comun acord.
2.2. Etapa initiala
1. Obiectivele propuse pentru anul 2002 au fost in mare masura atinse. Din
Raportul evaluatorilor externi, prezentat partenerului elvetian la sfarsitul
lunii august 2002, au rezultat urmatoarele concluzii:
________________________________________________________________________________
Obiectiv in conformitate Concluziile evaluatorilor
cu matricea-cadru
________________________________________________________________________________
Conceptul PdP a fost introdus - In Pitesti si in cele 5 orase din judetul
Arges
in mod concret in orasul (si in Piatra-Neamt) specialisti ai politiei
Pitesti si in alte 5 orase comunitare (CP) furnizeaza deja o pregatire la
din judetul Arges, precum si nivel de incepatori pentru o activitate
in orasul Piatra-Neamt, iar politieneasca in slujba cetateanului.
institutiile de invatamant - Specialistii CP din Geneva (Ilotiers)
pregatesc
asigura pregatirea necesara. specialisti CP din Romania si ii insotesc pe
durata activitatii lor de o luna/un an.
- Baza teoretica pentru formarea teoretica si
practica a specialistilor CP romani o
constituie o programa si o prima forma
redactata a unor standarde minimale (traduse
in
limba romana).
- Ofiterii de politie din judetul Arges cunosc
indeaproape continutul si obiectivele CP.
- Populatia reprezinta parte activa in cadrul
activitatilor CP.
- Mijloacele de informare locale (TV, radio)
arata un interes sporit si percep actiunile CP
intr-o maniera pozitiva.
- Scolile sunt implicate in calitate de
parteneri
CP majori.
- Sectia de Politie 3 din Pitesti a fost
reamenajata si renovata in conformitate cu
standardele CP (finantate de Elvetia).
- O mare parte din sectiile de politie nu sunt
pregatite sa implementeze CP pentru moment,
deoarece sunt deficitare in privinta
birourilor
pentru angajati, cat si in privinta spatiului
pentru primirea publicului.
- Renovarea (finantata de Elvetia) camerelor de
primire pentru public la Inspectoratul de
Politie, cat si la Sectia de Politie 2 din
Pitesti si in Piatra-Neamt este in
desfasurare.
________________________________________________________________________________
Conceptul PdP este - Nu a fost evaluata.
implementat in mod concret in - In baza unei propuneri de regulament a
alte 3 orase si intr-un Inspectoratului General al Politiei Romane
este
sector din Bucuresti. prevazuta, incepand cu anul 2003, implementarea
CP in toate orasele din Romania (Bucuresti -
in
mai 2003).
________________________________________________________________________________
Pregatirea politiei - In Romania s-au desfasurat cursuri
introductive
comunitare este furnizata si in AT, la care au participat peste 40 de
oficial inclusa in programul cursanti.
de pregatire si invatamant - In Elvetia a avut loc un curs de formare a
din cadrul Politiei. formatorilor (14 participanti), fiind evaluat
la fata locului.
- Materialele utilizate in timpul cursului au
fost traduse in limba romana.
- Formatorii in AT sunt capabili sa sustina
cursuri pentru incepatori in doua grupe.
- Pregatirea in AT la nivel de incepatori si
avansati pentru cadre din Politie este
prevazuta a fi inclusa in programa (2003)
[este
deja inclusa la Scoala de Politie de la
Campina].
- Cursuri pentru "Sprijinirea victimelor
actiunilor violente" [organizate pentru
prima
data la Pitesti].
________________________________________________________________________________
2. Domeniile in care obiectivele nu au fost realizate sau au fost
indeplinite partial sunt cele in care Politia Romana de proximitate ar fi
trebuit sa schiteze o baza conceptuala, sa adopte planuri de masuri si sa
intreprinda actiuni. Implementarea consistenta a conceptelor de munca pe termen
lung, precum si initiativa personala a specialistilor PdP pot fi imbunatatite.
3. Ca urmare a deciziei de infiintare a PdP pe teritoriul Romaniei, in
prezent nu exista capacitatea necesara pentru mentinerea proiectului cu privire
la centrul de consiliere pentru victimele violentei din Pitesti. Acest
subproiect ar trebui sistat pentru moment si reintrodus intr-o faza ulterioara
a proiectului. Municipalitatea din Pitesti nu ar trebui sa aiba nici un fel de
ezitare in redistribuirea spatiului care a fost alocat initial in acest scop.
4. Prevederile legale primare pentru decizia obligatorie in implementarea
conceptului PdP au fost prezentate intr-o prima forma Inspectoratului General
al Politiei Romane si urmeaza sa fie adoptate de catre acesta si aprobate de
Ministerul de Interne. Aceste prevederi legale sunt importante pentru
implementarea pe scara larga a conceptului PdP.
Experienta a demonstrat faptul ca:
- toti sefii de Politie si, treptat, intregul personal din cadrul Politiei
ar trebui sa fie informati despre existenta PdP;
- introducerea conceptului PdP ar trebui realizata printr-o campanie
sustinuta;
- conducerea Inspectoratului General al Politiei Romane si cea a Politiei
Capitalei, precum si sefii inspectoratelor judetene de politie trebuie sa
aprobe infiintarea PdP in toata tara; si
- in activitatea viitoare trebuie continuata efectuarea de sondaje in
scopul informarii Politiei si opiniei publice despre necesitatea existentei
PdP.
3. Sistemul obiectivelor (obiectivul principal, obiectivele proiectului,
rezultate)
3.1. Obiectivul principal
1. Exista premise imbunatatite considerabil pentru ca Politia sa garanteze
siguranta publica si sa actioneze in conformitate cu legea, de o maniera
democratica, precum si sa respecte pe deplin drepturile omului.
2. Proiectul ar trebui sa constituie baza unei activitati de politie in
buna colaborare cu societatea civila (Politia de Proximitate) in 75% din
orasele Romaniei (pana in prezent), in vederea imbunatatirii sigurantei
obiective si subiective a populatiei.
3.2. Scopul proiectului 2003 - 2004
Proiectul:
- va permite infiintarea PdP - cunoscuta si sub numele de politie
comunitara (CP) - in proportie de 75% din orasele Romaniei;
- va stabili pregatirea PdP;
- va implementa acest aspect, precum si teoria PdP in institutiile de
invatamant din cadrul Politiei;
- va familiariza politia si societatea civila cu conceptul PdP;
- va pregati planul de masuri pentru implementarea conceptului PdP in
proportie de 100% in toata tara, in urmatorii 2 ani;
- va arata impactul infiintarii PdP in Romania, pornind de la evaluarile
stiintifice.
3.3. Rezultate 2003
In 2003 se asteapta urmatoarele rezultate:
- Regulamentele cu privire la implementarea conceptului PdP in Romania au
fost stabilite oficial de catre Inspectoratul General al Politiei Romane si
aprobate de catre Ministerul de Interne.
- Principalele institutii politice si oficialii Politiei, precum si membrii
Politiei au luat cunostinta despre conceptul PdP si despre implementarea
acestuia in Romania.
- Informatiile despre conceptul PdP si implementarea acestuia in Romania
sunt facute publice, in comun, de catre partenerii de proiect elvetieni si romani.
- Va fi ales un esantion semnificativ al opiniei publice si va fi efectuata
o evaluare a rezultatelor privind imaginea Politiei si asteptarilor din partea
Politiei din perspectiva populatiei.
- Implementarea conceptului PdP este insotita de o campanie de publicitate
sustinuta.
- Va fi instruit un numar suficient de profesori de la Academia de Politie,
Scoala de Politie si de la centrele de pregatire ale Politiei, care vor preda
notiuni de baza despre PdP.
- Profesorii instruiti vor preda notiuni de baza despre PdP si AT atat
cadrelor active, cat si studentilor.
- Vor fi formati intre 16 si 20 de instructori privind PdP.
- Acestia vor incepe implementarea pas cu pas a metodelor de lucru ale
Politiei in toate orasele, pregatind un numar suficient de specialisti.
- Toti instructorii si formatorii au finalizat un curs de AT.
- Au fost imbunatatite dotarile din sectiile de politie privind relatiile
cu publicul.
- Au fost imbunatatite conditiile tehnice pentru o activitate mai eficienta
a specialistilor PdP.
- A fost implementat conceptul PdP in sectorul 5 si in alte sectoare ale
municipiului Bucuresti.
- Implementarea conceptului PdP se realizeaza in Bucuresti, Brasov si
Timisoara de catre specialistii elvetieni.
- Implementarea acestui concept s-a imbunatatit considerabil in judetele
Arges si Neamt.
- Prima evaluare a stadiului implementarii va fi realizata de catre
specialistii elvetieni in 40 de orase.
- Cursul de AT de la Academia de Politie si Scoala de Politie va fi evaluat
de specialistii elvetieni.
- Programul pe 2004 este emis de Comitetul romano-elvetian de evaluare.
4. Organizarea proiectului
(vezi proiectul planului/diagrama anexata)
1. Directorul elvetian de proiect este in acelasi timp si coordonatorul
acestuia. El lucreaza direct cu persoanele responsabile cu pregatirea
(instructori). Acestia sunt: Markus Gurt, psiholog la Politia Cantonului Zurich
pe analiza tranzactionala, Dominique Jolliet, Stephane Vaney si Serge Chatelain
de la Politia Cantonului Geneva, specialisti in domeniul politiei comunitare,
Georges Chariatte si Michel Tharin, fosti politisti in acelasi canton,
Alexandru Puricescu, delegatul roman pe langa coordonatorul elvetian al
proiectului, specialist in relatii cu publicul. Georges Chariatte este
adjunctul directorului elvetian de proiect.
2. Directorul roman de proiect este adjunctul sefului Inspectoratului
General al Politiei Romane, chestor Marian Tutilescu, care l-a desemnat pe
inspectorul-sef Dan Savu coordonator de proiect. Acesta din urma colaboreaza
direct cu persoanele desemnate sa puna in practica conceptul PdP, fiind
responsabil cu pregatirea tuturor activitatilor din cadrul proiectului,
derulate in acest sens in Romania.
3. Comitetul de conducere se intruneste cel putin de doua ori pe an.
Membrii acestui comitet sunt: directorii de proiect roman si elvetian,
adjunctii acestora, delegatul roman si delegatul coordonatorului elvetian al
proiectului. Alaturi de acestia mai pot participa si alte persoane, daca este
necesar. Comitetul de conducere evalueaza activitatile, fixeaza reperele
proiectului, precum si obiectivele programului pentru anul viitor.
5. Finantare si buget
(vezi anexa referitoare la buget)
6. Control
6.1. Monitorizare
1. Monitorizarea se focalizeaza pe rezultate, conform matricei-cadru
aprobate de Comitetul de conducere. Liderii de proiect impreuna cu cei
implicati in procesul de pregatire compara obiectivele propuse cu rezultatele
de dupa desfasurarea respectivelor activitati - daca este posibil impreuna cu
partenerii locali.
2. Monitorizarea SDC/AZO se bazeaza in primul rand pe rapoartele de
progres, pe contactul cu liderii de proiect si pe controlul implementarii
proiectului de catre Biroul de coordonare.
3. Biroul de coordonare aduna fapte si ecouri ale efectelor proiectelor in
mediu si urmareste rezonanta acestora in mass-media.
4. Delegatul roman pe langa coordonatorul elvetian functioneaza din ordinul
liderului de proiect elvetian, pregatind si/sau supervizand imbunatatirile
tehnice din cadrul proiectului.
6.2. Evaluare
1. Dupa incheierea instruirii, a seminariilor si cursurilor, evaluarea este
facuta de reprezentantii locali, adica de participanti. In plus, instructorii
il informeaza pe directorul de proiect, in cazul in care acesta nu a fost
implicat direct. Rezultatele se reflecta atat in rapoartele de activitate, cat
si in raportul anual final.
2. La inceputul, la mijlocul si la sfarsitul proiectului va avea loc un
sondaj de opinie care va fi analizat in vederea evaluarii implementarii
conceptului PdP.
3. O evaluare externa a proiectului in toamna anului 2004 va fi binevenita.
6.3. Raportare financiara si operationala
Directorul de proiect elaboreaza rapoartele de progres conform contractului
cu SDC.
7. Risc si evaluare de potential
1. Implementarea conceptului PdP in Romania poate contribui intr-o maniera
decisiva la imbunatatirea imaginii Politiei. Totodata, va duce la o
eficientizare a muncii, la o mai mare siguranta a populatiei, la o mai buna
comunicare si la incredere reciproca intre cetateni si Politie. Instruiti
astfel, politistii isi vor imbunatati potentialul si vor deveni buni
specialisti. Contributia financiara romaneasca este relativ scazuta. Impreuna cu
partenerii elvetieni, care contribuie cu resurse financiare si de personal, se
are in vedere modernizarea activitatii Politiei.
2. Implementarea conceptului PdP la nivelul intregii activitati de politie
in urmatorii 2 ani constituie un pas important. Atingerea acestor obiective
este posibila numai daca cele doua parti, romana si elvetiana, ii vor convinge
pe liderii locali de importanta proiectului. In acest sens, o conditie
suplimentara este ca si baza legala sa se alinieze din punct de vedere organizational
la aceste obiective. Experienta a demonstrat in multe alte tari ca rezistenta
cea mai mare la implementarea unor proiecte de acest fel vine din partea
liderilor, care sprijina tipul de politie traditionala si resping cele mai
recente evolutii. Astfel, implementarea conceptului PdP este putin probabila
fara o vointa puternica si fara sustinerea liderilor politici.
Gossau, 29 decembrie 2002.
dr. Peter Schorer,
director de proiect
Anexe:
- Diagrama organizarii proiectului
- Programul de activitati pentru anul 2003
- Bugetul pentru anii 2003 - 2004
ANEXA 1b)
la acord
ROMANIA
IMBUNATATIREA COOPERARII DINTRE POLITIE SI PARCHET
Descrierea proiectului 2003 - 2004
1. Rezumat
Plecand de la structurile infiintate dupa finele anului 2000, in
judetul-pilot Brasov, proiectul:
- va imbunatati eficienta muncii operative a Politiei si a Parchetului;
- va imbunatati cooperarea dintre Politie si Parchet;
- va implementa noi directive, proceduri si structuri revizuite de
organizare, precum si un sistem de gestionare/control al fisierelor
electronice.
2. Situatia initiala
2.1. Schimbarea mediului
1. In judetul-pilot Brasov, evaluarea externa din vara anului 2002 a aratat
o imbunatatire a conditiilor, dar si necesitatea de a consolida masurile
romanesti si elvetiene in vederea atingerii scopurilor propuse.
2. In toamna anului 2002 infrastructura a fost imbunatatita prin instalarea
simultana la Politie si la Parchet a sistemului TRIBUNA de gestionare/control
al fisierelor electronice, la un nivel primar.
3. In acelasi timp, Politiei si Parchetului le-a fost furnizata o mare
cantitate de echipamente pentru eficientizarea muncii administrative.
4. Noile directive legale sunt aprobate si vor intra in vigoare in ianuarie
2003.
5. La cel mai inalt nivel operational, strategia pentru anii 2003 - 2004 si
planul de activitati pentru anul 2003 au fost elaborate si aprobate reciproc.
2.2. Stadiul initial
Obiectivele propuse pentru anul 2002 au fost in mare masura atinse. Din
Raportul evaluatorilor externi, prezentat DEZA la sfarsitul lunii august 2002,
au rezultat urmatoarele concluzii:
________________________________________________________________________________
Obiectiv in conformitate Concluziile evaluatorilor
cu matricea-cadru
________________________________________________________________________________
Cooperarea practica dintre - O lista cu cele mai importante masuri pentru
Politie si Parchet este imbunatatirea cooperarii dintre Politie, in
eficienta special Politia Judiciara, si Parchet, precum
si implementarea programului existent
- Judetul-pilot si partenerii individuali sunt
numiti.
- Lista de masuri este adaptata la
circumstantele
locale.
- Regulamentele de baza privind gestionarea
fisierelor si cooperarea dintre Politie si
Parchet au fost elaborate si aprobate de
procurorul general al Romaniei.
________________________________________________________________________________
Etapele privind activitatea - Precum am mentionat mai sus, regulamentele au
si organizarea sunt in fost semnate de procurorul general al Romaniei
desfasurare, iar regulamentele si de inspectorul-sef al Politiei din
de instruire in judetul-pilot judetul-pilot.
sunt implementate in vederea - Regulile privitoare la procedurile de munca si
imbunatatirii cooperarii organizare a judetului-pilot au fost
elaborate.
practice - Personalul din judetul-pilot nu este inca
instruit cu privire la aplicarea regulilor.
Vor
fi stagii de pregatire in Elvetia in toamna
anului 2002 (amanate pentru februarie 2003).
- Evaluarea privind implementarea sistemului de
gestionare/control al fisierelor electronice a
fost realizata, iar pregatirile privind
instalarea sistemului sunt in derulare. O
implementare imediata nu este inca posibila.
(Implementarea de baza a fost incheiata in
decembrie 2003.)
________________________________________________________________________________
6. Domeniile in care obiectivele au fost doar partial atinse sunt cele in
care o baza conceptuala ar fi trebuit elaborata, planuri de masuri ar fi
trebuit adoptate si partenerii romani ar fi trebuit sa desfasoare actiunile
aferente. Procesul de implementare consistenta a conceptelor de activitate pe
termen lung este imbunatatit.
7. Este absolut necesar ca liderii Politiei si ai Parchetului din Brasov sa
decida asupra implementarii regulilor de cooperare in judetul-pilot prin
intermediul noii tehnici si al controlului.
Experienta a aratat ca:
- instruirea tuturor, in special a ofiterilor de rang superior din Politie
si ai Parchetului, privind noile metode si instrumente de munca este de o
importanta majora;
- membrii Politiei si ai Parchetului trebuie sa creada in necesitatea unui
sistem de cooperare modern;
- o retea a fisierelor electronice de gestionare/control trebuie conceputa
etapa cu etapa;
- trebuie intreprinse masuri in vederea adoptarii sistemului si in alte
judete ale tarii.
3. Obiectivele sistemului (obiectivul principal, scopurile proiectului,
rezultate)
3.1. Obiectivul principal
Exista premise considerabil imbunatatite pentru ca Politia si Departamentul
de Procuratura sa garanteze siguranta publica si sa actioneze in conformitate
cu legislatia, in mod democratic, apropiat fata de cetateni si respectand in
totalitate drepturile omului.
3.2. Scopul proiectului 2003 - 2004
Proiectul din judetul-pilot Brasov:
- imbunatateste eficienta muncii operative a Politiei si a Departamentului
de Procuratura, precum si cooperarea dintre acestea; si
- implementeaza procedurile revizuite, structurile organizationale,
directivele si sprijinul oferit de un sistem electronic de gestionare/control
al fisierelor;
- dezvolta un exemplu care poate fi adoptat de alte judete din Romania.
3.3. Rezultate 2003
Urmatoarele rezultate sunt urmarite in judetul-pilot Brasov in anul 2003:
- Regulamentele recent stabilite, legate de procedurile pentru
judetul-pilot, au fost implementate si prezentate atat la Politie, cat si la
Parchet.
- Politiei si Parchetului le va fi furnizat minimul de aparatura solicitata
pentru imbunatatirea eficientei.
- Gestionarea si controlul cazurilor aflate in competenta Politiei si
Parchetului vor fi efectuate cu ajutorul sistemului TRIBUNA de procesare
electronica a datelor.
- Personalul de conducere al Politiei si Parchetului va gestiona sistemul
electronic de procesare TRIBUNA.
- Formularele-standard imprimate solicitate de Politie si Parchet vor fi
transformate in formulare electronice.
- Reprezentantii Politiei si ai Parchetului, din serviciile de investigare
cunosc metodele de lucru si cooperarea dintre aceste sectoare din Elvetia si
vor impartasi experienta lor pentru materializarea masurilor in judetul-pilot
Brasov.
- Va fi efectuata o evaluare in scopul dezvoltarii unui program de
restructurare pentru Parchetul Judetului Brasov.
4. Organizarea proiectului
(vezi planul/diagrama anexata)
Seful elvetian de proiect este si coordonatorul proiectului. El lucreaza in
mod direct cu persoanele avand competente in domeniul pregatirii (instructori).
Acestia sunt: Michel-Andre Fels, procuror federal si adjunct al procurorului
general elvetian; Thomas Wyser, procuror federal; Rolf Braun, comisar in cadrul
Politiei Criminale din Politia Cantonului Berna; Anton Schaller, specialist
mass-media; N.N., specialist de organizare si management; si inginer Alexandru
Puricescu, delegatul roman al coordonatorului elvetian de proiect. Michel-Andre
Fels este director adjunct al proiectului elvetian.
Sefii romani de proiect sunt dr. Angela Nicolae, procuror-sef la Parchetul
de pe langa Curtea Suprema de Justitie a Romaniei, si chestor Marian Tutilescu,
inspector adjunct al Inspectoratului General al Politiei Romane si director
general al Politiei Municipiului Bucuresti. Dr. A. Nicolae este in directa
legatura cu seful proiectului elvetian si cu coordonatorul roman al
proiectului, Irina Coliban, procuror general in cadrul Parchetului Judetului
Brasov. Irina Coliban tine legatura in mod direct cu partenerii romani ai
Parchetului si Politiei. Il informeaza, de asemenea, pe inspectorul-sef al
Politiei Brasov Mircea Bucur. In colaborare cu acesta si cu coordonatorul roman
al proiectului pe problematica politiei are competente in domeniul pregatirii
activitatilor legate de proiect in Romania.
Comitetul de conducere se intruneste cel putin de doua ori pe an. Membrii
acestui comitet sunt sefii proiectelor roman si elvetian si adjunctii acestora,
precum si coordonatorii romani si delegatul coordonatorului elvetian. Si alte
persoane pot fi invitate sa participe la aceste sedinte, daca este necesar.
Comitetul de conducere evalueaza activitatile, stabileste bazele proiectului si
obiectivele acestuia, precum si programul pentru anul viitor.
5. Finantare si buget
(vezi bugetul anexat)
6. Control
6.1. Monitorizare
Monitorizarea urmareste rezultatele in conformitate cu matricea-cadru.
Liderii de proiect si/sau persoanele avand competente in domeniul instruirii
compara obiectivele atinse cu rezultatele stabilite dupa indeplinirea
activitatilor respective - daca este posibil, vor face acest lucru impreuna cu
partenerii locali.
Monitorizarea SDC/AZO se bazeaza in primul rand pe rapoartele privind
progresul, pe contactele periodice cu liderii de proiect si pe rezultatele
controlului proiectului de catre Biroul de coordonare.
Biroul de coordonare aduna date reale si impresii privind efectele in mediu
si urmareste mediatizarea proiectului.
Delegatul coordonatorului elvetian actioneaza in conformitate cu cele
dispuse de liderul elvetian de proiect, in special pentru a pregati si/sau
pentru a superviza imbunatatirile tehnice importante efectuate in cadrul
proiectului.
6.2. Evaluare
Dupa incheierea pregatirii practice, a atelierelor si cursurilor, va fi
facuta o evaluare personala de catre reprezentantii partenerului local
respectiv, de exemplu de catre participanti. In plus, instructorii il vor
informa pe liderul de proiect, in cazul in care acesta nu a fost direct
implicat. Rezultatele sunt reflectate in rapoartele de activitate, precum si in
raportul anual final.
6.3. Raportarea financiara si operationala
Liderul elvetian de proiect intocmeste rapoarte privind progresele in
conformitate cu contractul incheiat cu DEZA.
7. Evaluarea riscului si potentialului
Proiectul poate contribui in mod decisiv la imbunatatirea cooperarii dintre
Politie si Procuratura in judetul-pilot, in sensul de a grabi derularea
procedurilor si, ca rezultat, de a mari siguranta publica. Poate fi considerat
un inceput al modernizarii administratiei Justitiei, precum si a Politiei.
Exista posibilitatea de a pregati membrii administratiei si ca utilizatori ai
computerelor. Contributia financiara care va fi oferita de catre partea romana
este mica. Specialistii partii elvetiene cunosc problemele care vor trebui
rezolvate datorita experientei lor de zi cu zi. De aceea vor putea comunica cu
partenerii romani la acelasi nivel.
Implementarea noilor regulamente, masurilor organizatorice si a
instrumentelor de lucru solicita o gestionare consecventa a proiectului atat de
catre partea romana, cat si de catre cea elvetiana. Tehnica de calcul va fi
benefica numai daca toti operatorii vor lucra dupa aceleasi metode. Tehnica de
calcul solicita retele interne. Instalarea acestora nu implica doar sume mari
de bani, ci va duce si la investitii ulterioare in tehnica de calcul. De aceea,
va fi necesar ca proiectele sa fie foarte bine coordonate, inclusiv
folosindu-se proiectele de gestionare ale UE si masuri privind tehnica de
calcul. Acest lucru nu va fi usor, dar este important pentru extinderea
sistemului-pilot si in alte judete - acesta fiind obiectivul final al acestui
proiect.
Gossau, 29 decembrie 2002.
dr. Peter Schorer,
director de proiect
Anexe:
- Diagrama organizarii proiectului
- Programul de activitati pentru anul 2003
- Bugetul pentru anii 2003 - 2004
ANEXA 2
la acord
BUGETUL PENTRU ANII 2003 - 2004
________________________________________________________________________________
Cheltuieli de regie Partea elvetiana
________________________________________________________________________________
Managementul proiectului realizat de catre 135 de zile
Agentia Executiva de lucru
Cheltuieli de birou 52.000,00
Costuri de proiect Partea elvetiana
Transfer de know-how in Romania (instruire,
pregatire, expertiza, consultanta) 390.000,00
Instruire in Elvetia 111.000,00
Cheltuieli de calatorie 101.000,00
Conceptul de relatii publice 41.000,00
6 sondaje ale opiniei publice 64.000,00
Transport si materiale 12.000,00
Interpreti/traducere 49.000,00
Restructurarea sectiilor de politie 174.000,00
Repararea sectiilor de politie 114.000,00
Instalarea infrastructurii pentru sistemul
informatizat de management si control al
dosarelor 45.000,00
Diverse 3.000,00
________________________________________________________________________________
TOTAL: +135 de zile
de lucru +1.200.000
(partea
elvetiana)
________________________________________________________________________________
ANEXA 3a)*)
*) Anexa nr. 3a) este reprodusa in facsimil.
PROIECT - "IMPLEMENTAREA CONCEPTULUI <<POLITIA DE
PROXIMITATE>>"
Diagrama
_______________ _______________ _______________
| | | | | Ministerul de |
| FDFA | -->| Ambasada | | Interne |
|_______________| | |_______________| |_______________|
| | | | Serviciul | | Inspectoratul |
| DDC | | | Coordonator | | General al |
| | | | | | Politiei |
|_______________| | |_______________| |_______________|
| _______| | ^
|Comisia| | |
| | | |
______V_______V__ | _______V_________
| DEA |<---------------|------------->|Coordonator de |
|Sef de Proiect |________________|___________ |Proiect |
|+ Coordonator | | ______|__|Chestor M. |
|Dr. Peter Schorer|_______ | | | |Tutilescu |
|Adjunct: Georges | | ______V____V_ | |_________________|
|Chariatte | V/ ___________ \ |______ ^
|_________________| / | Consiliul | \ | |
^ ^ ( | Director | ) ___V____V_________
| | \ |___________| /<---| Coordonator: |
| |____________ \______________/ |Insp. sef Dan Savu|
______V_________________ | ^ |__________________|
|_____________ | | | ____________| ^
|Altii | | | | | |
| ___________|_ | | | | |
|_|Serviciul | | | | | |
| |Federal de | | | | | __________V_________________
| |Politie | | | | | | _____________ |
| | ___________|_ | |___ | | ||Altii | |
| |_|Insarcinati | | | | | ||_____________|_ |
| |cu Misiunea | | __V___|______V_ | |Orasul Pilot | |
| | ___________|_ | |Delegat al | | | ___________|_ |
| |_|Politia | | |Coordonatorului| | |_|Orase | |
| |Cantonului | | |P. Elvetiene: | | | ___________|_ |
| |Geneva | | |Ing. Alexandru | | |_|Bucuresti | |
| | ___________|_ | |Puricescu |<->| |
___________|_ |
| |_|Politia | | |_______________| | |_|Instructori | |
| |Cantonului | | | | | ___________|_ |
| |Zurich | | | | |_|Academia de | |
| |_____________| | | | |Politie | |
| ________________ | V | |Scoala de | |
| | Instruirea | | Monitorizare | |Politie | |
| | derulatorilor | | | |Centru de | |
| | de proiect | |<-------------------->| |Instruire
| |
| |________________| | | |_____________| |
|________________________| | ________________________ |
| | Parteneri Politia de | |
| | Proximitate | |
| |________________________| |
|____________________________|
ANEXA 3b)*)
*) Anexa nr. 3b) este reprodusa in facsimil.
PROIECT - "COOPERAREA DINTRE POLITIE SI PARCHET"
_______________ _______________ ____________________________
| | | | |Ministerul |Ministerul de|
| FDFA | | Ambasada | |Public |Interne |
|_______________| |_______________| |______________|_____________|
| | | Biroul de | |Procuror |Inspectoratul|
| DDC | | Coordonare | |General |General al |
| | -->| | |
|Politiei |
|_______________| | |_______________| |______________|_____________|
| _______ _______| | ^
||Comisia|| | |
||_______|| | |
____V_________V__ | _____________V_____________
| DEA |<---------------|------------->|Sef de
|Coordonator |
|Sef de Proiect + |________________|___________ |Proiect: |de Proiect |
|Coordonator | | ______|__|Dr. Angela |Chestor M. |
|Dr. Peter Schorer|_______ | | | |Nicoale |Tutilescu |
|Adjunct: Michel- | | ______V____V_ | |_____________|_____________|
|Andre Fels | V/ ____________ \ |______ ^
|_________________| / |Comitetul de| \ | |
^ ^ ( |Conducere | ) ___V_________V_____________
| | \ |____________| /<---|Coordonator: |
Coordonator |
| |____________ \______________/ |Irina Coliban| adjunct: |
_____V__________________ | ^ |_____________| Insp. sef |
|___________ | | | ^ ^| Dan Savu |
|Altii | | | | ____________| || Insp. sef |
| _________|_ | | | | || M. Bucur |
|_|Serviciul | | | | | ||_____________|
| |Federal de | | | | | ______________V_____________
| |Politie | | | | | | |
| | _________|_ | |___ | | | ______________ |
| |_|Serviciul | | | | | | |Regiune Pilot | |
| |Federal al | | __V___|______V_ | |pentru Parchet| |
| |Min. Public| | |Delegatul | | | ____________|_ |
| | _________|_ | |Coordonator al | | |_|Regiune Pilot | |
| |_|Cantonul | | |P. Elvetiene: | | |pentru Politie| |
| |Politiei | | |Ing. Alexandru | | | ____________|_ |
| |Berna | | |Puricescu |<->|
|_| | |
| | _________|_ | |_______________| | |Altii | |
| |_|Firma de | | | | |______________| |
| |efectuare a| | | | |
| |sondajelor | | | | ________________________ |
| |in randul | | v | | Alti parteneri de | |
| |opiniilor | | Monitorizarea | | cooperare | |
| |publice | | | |________________________| |
| |___________|
|<-------------------->| |
| | |____________________________|
| ____________________ |
| | Instruirea | |
| | derulatorilor de | |
| | proiect | |
|_|____________________|_|
|