DECIZIE   Nr. 128*) din  6 decembrie 1995

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 98 din 15 mai 1996

    *) A se vedea Decizia Curtii Constitutionale nr. 28 din 12 martie 1996,
publicata la pag. 4 din acelasi Monitor Oficial.

    Antonie Iorgovan      - presedinte
    Viorel Mihai Ciobanu  -judecator
    Ioan Deleanu          -judecator
    Raul Petrescu         - procuror
    Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

    Pe rol pronuntarea asupra exceptiilor de neconstitutionalitate a dispozitiilor Decretului nr. 221/1960 si ale H.C.M. nr. 792/1960, ridicate de Bogdan Gheorghe, Bogdan Maria, Barnutiu Stefan si Barnutiu Gabriela in Dosarul nr. 1.797/C/1995 al Tribunalului Timis si Nagy Francisc Mihai, Nagy Elisabeta, Rosu Grigore, Surugiu Gheorghe si Surugiu Paula in Dosarul nr. 2.503/C/1995 al Tribunalului Timis.
    Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 22 noiembrie 1995 si au fost consemnate in incheierea din aceeasi data, cand partea prezenta - Elena Mihail - si reprezentantul Ministerului Public au pus concluzii de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate.
    Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru data de 29 noiembrie 1995, iar apoi pentru 6 decembrie 1995, cand a adoptat prezenta decizie.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine:
    Tribunalul Timis - Sectia civila - a sesizat, prin Incheierea din 11 iulie 1995, pronuntata in Dosarul nr. 1.797/C/1995, Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Decretului nr. 221/1960 si ale H.C.M. nr. 792/1960, invocata de contestatorii Bogdan Maria, Bogdan Gheorghe, Barnutiu Stefan si Barnutiu Gabriela. Desi cele doua acte normative sunt atacate in intregul lor, in motivarea exceptiei se arata ca sunt avute in vedere in special dispozitiile art. 1, 23, 25, 31, 32, 34, 36, 42 si 55 din Decretul nr. 221/1960 si cele ale art. 1, 13, 15, 39-51 si 77 din H.C.M. nr. 792/1960. Sesizarea formeaza obiectul Dosarului nr. 116C/1995 al Curtii Constitutionale.
    In sustinerea exceptiei se invoca faptul ca dispozitiile legale atacate sunt contrare prevederilor art. 1 alin. (3), art. 11 alin. (2), art. 20, art. 41 alin. (2), art. 125 alin. (3), art. 135 alin. (1) si ale art. 150 alin. (1) din Constitutie:
    a) art. 1 alin. (3) din Constitutie prevede ca Romania este stat de drept, democratic si social, astfel incat este neconstitutionala o reglementare anterioara care consacra o inegalitate intre diferiti titulari ai dreptului de proprietate privata;
    b) invocandu-se dispozitiile art. 11 alin. (2) si ale art. 20 din Constitutie, se invedereaza ca actele normative atacate sunt contrare si actelor internationale ratificate de Romania si care deci fac parte din dreptul intern, indeosebi Conventiei europene a drepturilor omului, care consacra dreptul la un proces echitabil, si Protocolului aditional, care consacra garantarea dreptului de proprietate. Aceste dispozitii sunt afectate in conditiile in care o procedura de executare silita este declansata fara un proces anterior in care drepturile si obligatiile partilor sa fie clar stabilite;
    c) potrivit dispozitiilor art. 135 alin. (1) si ale art. 41 alin. (2) din Constitutie, statul ocroteste proprietatea, iar proprietatea privata este ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular, or, prin instituirea unei proceduri de executare derogatorii fata de dreptul comun, pentru anumiti titulari ai dreptului de proprietate privata, in raport cu alti titulari ai aceluiasi drept, se creeaza o inegalitate care este neconstitutionala;
    d) Constitutia Romaniei dispune in art. 125 alin. (3) ca normele de competenta si procedura de judecata sunt stabilite prin lege, iar in art. 72 alin. (3) lit. h), ca organizarea si functionarea instantelor judecatoresti se stabilesc numai prin lege organica, astfel incat este neconstitutional ca prin hotarare a Guvernului sa se instituie norme de procedura privind executarea silita.
    Fata de toate aceste argumente, redate in esenta, se solicita declararea neconstitutionalitatii dispozitiilor legale atacate si constatarea abrogarii lor in temeiul art. 150 alin. (1) din Constitutie.
    Intimata, Societatea Comerciala "Banc Post" - S.A., intr-un memoriu separat, la care se face referire in incheierea de sesizare, apreciaza, in esenta, ca exceptia de neconstitutionalitate este nefondata, intrucat executarea silita dupa procedura prevazuta de Decretul nr. 221/1960 si de H.C.M. nr. 792/1960, procedura speciala, nu contravine ordinii constitutionale, deoarece aceste dispozitii nu au fost abrogate expres sau tacit, iar Legea nr. 76/1992 confirma aceasta procedura. Se apreciaza, ce asemenea, ca revine Consiliului Legislativ sa faca propuneri de imbunatatire a intregii legislatii privind procedura de executare silita.
    Tribunalul Timis nu isi exprima in mod clar punctul de vedere asupra exceptiei invocate, ci apreciaza ca este necesara sesizarea Curtii Constitutionale.
    Printr-o incheiere pronuntata la aceeasi data, 11 iulie 1995, in Dosarul nr. 2.503/C/1995, Tribunalul Timis sesizeaza Curtea Constitutionala cu o exceptie de neconstitutionalitate vizand aceleasi dispozitii legale, invocata de contestatorii Nagy Mihai, Nagy Elisabeta, Rosu Grigore, Surugiu Gheorghe si Surugiu Paula, sesizare ce formeaza obiectul Dosarului nr. 117C/1995 al Curtii Constitutionale.
    Motivarea invocarii exceptiei de neconstitutionalitate este identica cu cea din dosarul anterior.
    Intimata, Societatea Comerciala "Banc Post" - S.A. apreciaza ca, fata de tardivitatea contestatiei la executare, nu se impune trimiterea dosarului la Curtea Constitutionala, care, de altfel, s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 132/1994 cu privire la aceasta exceptie.
    Reprezentanta adjudecatoarei, Ghilea Alina Livia, apreciaza ca actele normative atacate sunt constitutionale si nu se impune trimiterea dosarului la Curtea Constitutionala, deoarece aceasta, prin Decizia nr. 132/1994, s-a mai pronuntat cu privire la exceptie.
    Tribunalul Sibiu are aceeasi pozitie ca si in dosarul precedent.
    Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, s-au solicitat puncte de vedere Camerei Deputatilor, Senatului si Guvernului.
    In punctul de vedere al Guvernului se retine ca prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 132/1994 s-a statuat, cu valoare de principiu, ca actele normative atacate sunt in vigoare, ca nu contravin Constitutiei si ca, in prezent, in sfera lor de aplicare este cuprinsa executarea silita de interes public, precum si ca executarea silita a titlurilor executorii ale persoanelor fizice si ale persoanelor juridice de drept privat urmeaza a se efectua potrivit dispozitiilor de drept comun. In concluzie, se apreciaza ca in dosarele de fata nu se poate pune problema rezolvarii exceptiilor de neconstitutionalitate in discutie, ci aceea a aplicarii corecte a dispozitiilor legale in vigoare, tinand seama de specificul raporturilor juridice deduse judecatii. Se mai precizeaza ca nu intra in competenta Curtii Constitutionale controlul H.C.M. nr. 792/1960.
    Camera Deputatilor si Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere.
    Deoarece cele doua exceptii, provenind de la aceeasi instanta, vizeaza aceleasi dispozitii legale, prin incheierea din 22 noiembrie 1995 s-a dispus conexarea Dosarului nr. 117C/1995 la Dosarul nr. 116C/1995.

    CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, raportul judecatorului-raportor, concluziile partii prezente si ale reprezentantului Ministerului Public, concordanta dispozitiilor legale atacate cu Constitutia, precum si cu dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine:
    Desi este vorba de acte normative anterioare Constitutiei, Curtea este competenta sa se pronunte asupra exceptiilor, in temeiul art. 26 alin. (3) teza 1 din Legea nr. 47/1992, deoarece pe baza lor s-au stabilit raporturi juridice dupa intrarea in vigoare a Constitutiei din 1991. Pe de alta parte, Tribunalul Timis nu s-a pronuntat in baza art. 150 alin. (1) din Constitutie, ci a considerat necesara sesizarea Curtii Constitutionale. Faptul ca se ataca si o hotarare a Guvernului (Consiliului de Ministri), care in mod obisnuit nu intra sub incidenta controlului Curtii potrivit art. 144 lit. c) din Constitutie, nu este de natura sa atraga necompetenta Curtii, deoarece ea a fost emisa in aplicarea Decretului nr. 221/1960, act normativ anterior Constitutiei din anul 1991, cu valoare de lege si solutia pronuntata cu privire la acesta se extinde in mod automat si asupra hotararii, chiar daca Curtea nu se pronunta in mod expres cu privire la ea.
    Pe fond, este de retinut ca prin Decizia nr. 132/1994, definitiva prin nerecurare, Curtea a respins exceptia de neconstitutionalitate privind dispozitiile art. 31 si art. 32 din Decretul nr. 221/1960 si ale art. 39-51 din H.C.M. nr. 792/1960. Pentru a pronunta aceasta solutie, Curtea a retinut, in esenta, ca art. 41 alin. (2) din Constitutie nu pune semnul egalitatii intre proprietatea privata si proprietatea publica in ceea ce priveste protectia juridica, astfel incat instituirea de catre legiuitor a unei proceduri de executare diferita de cea de drept comun, daca se refera la alte situatii decat cele avute in vedere de art. 41 alin. (2), nu poate fi considerata contrara Constitutiei. La speta, fata de dispozitiile Decretului nr. 371/1958, s-a apreciat ca C.E.C. are configuratia unei institutii de stat, deci de interes public, si nu de societate comerciala, unitate economica privata, astfel incat, fata de posibilitatea instituirii unei proceduri executionale diferite de cea de drept comun, in masura in care nu se incalca dispozitiile Constitutiei, exceptia de neconstitutionalitate a fost respinsa.
    In considerentele deciziei s-a mai apreciat ca in cazul regiilor autonome si al societatilor comerciale, fiind vorba de proprietate privata, chiar daca statul este actionar unic sau majoritar, dispozitiile Decretului nr. 221/1960 nu mai sunt incidente si se impune aplicarea normelor de drept comun. De asemenea, in legatura cu faptul daca trebuie sa se urmeze aceeasi procedura de executare in toate cazurile, s-a retinut ca art. 41 alin. (2) din Constitutie are in vedere ocrotirea in mod egal a proprietatii private, indiferent de titular, si deci se refera la ocrotirea in mod egal a proprietatii apartinand persoanelor fizice si persoanelor juridice de drept privat, precum si la ocrotirea bunurilor ce formeaza obiectul proprietatii private a statului.
    Asadar, Curtea s-a pronuntat prin Decizia nr. 132/1994 in sensul ca dispozitiile Decretului nr. 221/1960 si cele ale H.C.M. nr. 792/1960 sunt constitutionale si, in consecinta, nu sunt abrogate potrivit art. 150 alin. (1) din Constitutie, avand insa in vedere caracterul institutiei in discutie - Casa de Economii si Consemnatiuni. In considerentele deciziei s-a apreciat ca existenta Decretului nr. 221/1960 se mai justifica in unele situatii. De la pronuntarea deciziei nu au intervenit elemente noi care sa duca la o alta interpretare.
    In cauzele de fata se pune insa problema aplicarii dispozitiilor Decretului nr. 221/1960 la raporturi executionale civile in care una dintre parti, pretinsul creditor, este persoana juridica de drept privat, iar cealalta parte, pretinsul debitor, este persoana fizica. Executarea silita s-a pornit in temeiul dispozitiilor Decretului nr. 221/1960, care in art. 1 stabileste ca prevederile sale se aplica si pentru urmarirea silita a bunurilor si veniturilor persoanelor fizice pentru realizarea creantelor banesti ale organizatiilor socialiste constatate prin titluri executorii. Insa, cum dupa decembrie 1989, prin acte normative succesive, unitatile economice de stat sau cooperatiste au fost reorganizate, iar succesoarele lor - regii autonome, societati comerciale etc.- nu mai pot fi calificate ca organizatii socialiste, dispozitiile Decretului nr. 221/1960 referitoare la organizatiile socialiste nu-si mai pot gasi aplicare. Este o aplicare a regulii ubi cessat ratio legis, ibi cessat lex.
    De altfel, Constitutia, cat si actele normative de dupa decembrie 1989, nu se mai refera la organizatii socialiste. Mai mult, mentionatele dispozitii din Decretul nr. 221/1960 sunt contrare prevederilor art. 41 alin. (4) din Constitutie, care stabilesc ca proprietatea privata este ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular, si deci nu ingaduie nici diferentierea pe care Decretul nr. 221/1960, anterior legii fundamentale, a consacrat-o pentru organizatiile socialiste, transformate in prezent in persoane juridice de drept privat. Asa fiind, dispozitiile Decretului nr. 221/1960 nu s-ar mai putea, desigur, aplica nici persoanelor juridice de drept privat care nu existau inainte de decembrie 1989, cum ar fi bancile comerciale, ca in cauza de fata.
    In consecinta, Curtea constata ca dispozitiile Decretului nr. 221/1960 referitoare la urmarirea silita a bunurilor si veniturilor persoanelor fizice pentru realizarea creantelor banesti constatate prin titluri executorii sunt contrare legii fundamentale si, in temeiul art. 150 alin. (1) din Constitutie, deci abrogate, astfel incat exceptiile de neconstitutionalitate urmeaza sa fie admise. Executarea silita a creantelor fostelor organizatii socialiste, ca si a oricaror persoane juridice de drept privat urmeaza sa se faca potrivit normelor de drept comun in materie.
    Deoarece potrivit art. 144 lit. c) din Constitutie, Curtea este competenta sa solutioneze numai exceptiile de neconstitutionalitate vizand legi sau ordonante, ea nu este indreptatita sa se pronunte asupra H.C.M. nr. 792/1960. Este insa de observat ca dispozitiile acestui act normativ, fiind norme de aplicare a Decretului nr. 221/1960, au devenit caduce in ce priveste executarea creantelor banesti ale organizatiilor socialiste constatate prin titluri executorii.
    Fata de aceste considerente si vazand si dispozitiile art. 144 lit. c) si ale art. 150 alin. (1) din Constitutie, precum si dispozitiile art. 13 alin. (1) lit. A.c) si ale art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Admite exceptiile de neconstitutionalitate a prevederilor Decretului nr. 221/1960, ridicate de Bogdan Gheorghe, Bogdan Maria, Barnutiu Stefan si Barnutiu Gabriela in Dosarul nr. 1.797/C/1995 si de Nagy Francisc Mihai, Nagy Elisabeta, Rosu Grigore, Surugiu Gheorghe si Surugiu Paula in Dosarul nr. 2.503/C/1995, ambele ale Tribunalului Timis si constata ca dispozitiile acestuia, referitoare la executarea silita impotriva persoanelor fizice a creantelor banesti ale organizatiilor socialiste, sunt abrogate potrivit art. 150 alin. (1) din Constitutie, in prezent fostelor organizatii socialiste fiindu-le aplicabile normele de drept comun in materie.
    Cu recurs in termen de 10 zile de la comunicare.
    Pronuntata in sedinta din 6 decembrie 1995.


                PRESEDINTE,
                prof. univ. dr. Antonie Iorgovan

                Magistrat asistent,
                Gabriela Dragomirescu