HOTARARE   Nr. 8 din 24 februarie 1994    * Republicata

Regulamentul Camerei Deputatilor

ACT EMIS DE: ADUNAREA(CAMERA) DEPUTATILOR

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 51 din 31 ianuarie 2001

    *) Republicat in temeiul art. IV din Hotararea Camerei Deputatilor nr. 5 din 12 ianuarie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 21 din 15 ianuarie 2001, dandu-se articolelor o noua numerotare.
    Regulamentul Camerei Deputatilor, aprobat prin Hotararea Camerei Deputatilor nr. 8 din 24 februarie 1994, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 50 din 25 februarie 1994, a mai fost republicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 112 din 2 iunie 1995 si nr. 53 din 14 martie 1996.
    Prezentul text republicat include si modificarile si completarile aduse regulamentului, dupa ultima republicare, prin hotararile Camerei Deputatilor nr. 33 din 30 septembrie 1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 240 din 2 octombrie 1996, nr. 41 din 25 noiembrie 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 453 din 26 noiembrie 1998, nr. 39 din 17 octombrie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 515 din 19 octombrie 2000, nr. 48 din 21 decembrie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 696 din 27 decembrie 2000, si nr. 5 din 12 ianuarie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 21 din 15 ianuarie 2001.

    CAP. 1
    Organizarea Camerei Deputatilor

    Sectiunea 1
    Constituirea Camerei Deputatilor

    Art. 1
    Camera Deputatilor nou-aleasa se intruneste in ziua si la ora stabilite prin actul de convocare emis de Presedintele Romaniei, in conformitate cu prevederile Constitutiei.
    Art. 2
    Pana la alegerea Biroului permanent lucrarile Camerei Deputatilor sunt conduse de cel mai in varsta deputat, in calitate de presedinte de varsta, asistat de 4 secretari desemnati din randul celor mai tineri deputati.
    Imposibilitatea exercitarii atributiilor de catre presedintele de varsta sau de catre unul ori mai multi secretari prevazuti la alin. 1 atrage de drept inlocuirea acestora cu deputatul cel mai in varsta sau, dupa caz, cu cei mai tineri deputati din randul celor prezenti.
    In intervalul de timp prevazut la alin. 1 nu pot avea loc dezbateri parlamentare, cu exceptia celor care privesc validarea mandatelor de deputat.
    Art. 3
    Pentru validarea mandatelor Camera Deputatilor alege in prima sa sedinta o comisie compusa din 30 de deputati, care sa reflecte configuratia politica a Camerei, asa cum aceasta rezulta din constituirea grupurilor parlamentare. Comisia de validare functioneaza pe intreaga durata a mandatului Camerei Deputatilor.
    Art. 4
    Numarul deputatilor care vor fi desemnati in comisia de validare de catre fiecare grup parlamentar este in functie de proportia membrilor sai in numarul total al deputatilor.
    Propunerile pentru stabilirea numarului de deputati care revine fiecarui grup parlamentar se fac de catre liderii acestor grupuri si se transmit secretarilor.
    Presedintele de varsta prezinta Camerei aceste propuneri in ordinea marimii grupurilor parlamentare, iar Camera Deputatilor hotaraste asupra lor cu votul majoritatii deputatilor prezenti.
    Propunerile pentru componenta nominala a comisiei se fac de catre grupurile parlamentare in limita numarului de locuri aprobat.
    Componenta comisiei este aprobata de Camera cu votul majoritatii deputatilor prezenti.
    Art. 5
    Comisia de validare isi alege un presedinte si 2 vicepresedinti, care alcatuiesc biroul comisiei, si se organizeaza in 9 grupe de lucru, compuse din cate 3 membri, cu respectarea pe cat posibil a proportiei prevazute la art. 4 alin. 1.
    Art. 6
    Biroul comisiei repartizeaza grupelor de lucru dosarele referitoare la alegerea deputatilor, primite de la Biroul Electoral Central, cu exceptia celor privind membrii grupelor de lucru.
    Verificarea legalitatii alegerii deputatilor care compun grupele de lucru se face de catre biroul comisiei de validare.
    Biroul comisiei de validare si grupele de lucru sunt obligate sa prezinte comisiei propunerile privind validarea sau invalidarea mandatelor de deputat, in scris, in termen de cel mult 3 zile de la constituirea comisiei. Aceste propuneri se adopta cu votul majoritatii membrilor biroului sau ai grupelor de lucru.
    Dupa expirarea termenului de 3 zile discutarea dosarelor nesolutionate se face in plenul comisiei.
    Comisia de validare se pronunta asupra contestatiilor nesolutionate si asupra acelora a caror solutionare s-a facut cu incalcarea dispozitiilor legale referitoare la procedura de solutionare.
    Art. 7
    Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui deputat in cazurile in care constata ca alegerea acestuia s-a facut prin incalcarea legii, inclusiv prin frauda electorala.
    Art. 8
    Comisia, in cel mult 4 zile de la constituire, intocmeste un raport in care vor fi precizati deputatii pentru care se propune validarea, invalidarea sau, dupa caz, amanarea validarii mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare sau de amanare.
    Art. 9
    Raportul este aprobat de comisie cu votul majoritatii membrilor acesteia; in caz de paritate votul presedintelui este hotarator.
    Art. 10
    Camera Deputatilor se intruneste in sedinta, de drept, in a 5-a zi de la constituirea comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia.
    Raportul comisiei de validare se prezinta Camerei Deputatilor de catre presedintele acesteia.
    Art. 11
    In cazul deputatilor pentru care nu exista motive de invalidare potrivit art. 7 se intocmeste, pe circumscriptii electorale, o lista cu numele si prenumele acestora, asupra careia Camera se pronunta printr-un singur vot. In cazul deputatilor la care a fost propusa invalidarea mandatului Camera dezbate si se pronunta prin vot pentru fiecare caz.
    Validarea sau invalidarea mandatelor de deputat se face cu votul majoritatii deputatilor prezenti.
    Art. 12
    Camera Deputatilor este legal constituita dupa validarea a doua treimi din mandatele de deputat.

    Sectiunea a 2-a
    Grupurile parlamentare

    Art. 13
    Grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputatilor. Ele se pot constitui din cel putin 10 deputati care au candidat in alegeri pe listele aceluiasi partid sau ale aceleiasi formatiuni politice.
    Deputatii unui partid sau ai unei formatiuni politice nu pot constitui decat un singur grup parlamentar.
    Deputatii care au candidat pe listele unei coalitii electorale si fac parte din partide sau formatiuni politice diferite pot constitui grupuri parlamentare proprii ale partidelor sau formatiunilor din care fac parte.
    Deputatii unor partide sau formatiuni politice care nu intrunesc numarul necesar pentru a forma un grup parlamentar, precum si deputatii independenti se pot reuni in grupuri parlamentare mixte sau se pot afilia altor grupuri parlamentare constituite potrivit alin. 1.
    Deputatii care reprezinta organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, altele decat minoritatea maghiara, pot constitui un singur grup parlamentar.
    Art. 14
    In prima sa sedinta fiecare grup parlamentar procedeaza la desemnarea conducerii proprii alcatuite din lider si, dupa caz, din unul sau mai multi loctiitori.
    Art. 15
    Liderul grupului prezinta Camerei denumirea acestuia, precum si componenta lui numerica si nominala.
    Succesiunea prezentarilor se stabileste de catre presedintele de varsta al Camerei, in ordinea marimii grupurilor parlamentare.
    Art. 16
    Grupurile parlamentare, in functie de ponderea lor in Camera Deputatilor, au la dispozitie logistica necesara in vederea desfasurarii activitatii, autoturisme, personal de secretariat si de specialitate, potrivit hotararii Biroului permanent.
    Art. 17
    Presedintele Camerei Deputatilor impreuna cu liderii grupurilor parlamentare repartizeaza locurile in sala de sedinte pentru fiecare grup parlamentar.
    Art. 18
    Formarea de grupuri parlamentare ale unor partide care nu au obtinut mandate in urma alegerilor este interzisa.
    Art. 19
    Orice modificare intervenita in componenta unui grup parlamentar se aduce la cunostinta presedintelui Camerei Deputatilor sub semnatura liderului grupului si, dupa caz, a deputatului.
    Presedintele Camerei informeaza deputatii, in sedinta publica, asupra modificarilor intervenite in componenta grupurilor parlamentare.

    Sectiunea a 3-a
    Alegerea presedintelui Camerei Deputatilor si a celorlalti membri ai Biroului permanent

    Art. 20
    Dupa constituirea legala a Camerei Deputatilor se aleg presedintele Camerei Deputatilor si apoi ceilalti membri ai Biroului permanent al acesteia.
    Presedintele Camerei Deputatilor este si presedintele Biroului permanent, din care mai fac parte 4 vicepresedinti, 4 secretari si 4 chestori.
    Biroul permanent se alcatuieste prin negocieri intre liderii grupurilor parlamentare, respectandu-se configuratia politica a Camerei, asa cum rezulta din constituirea grupurilor parlamentare.
    Art. 21
    Presedintele Camerei Deputatilor este ales pe durata mandatului Camerei, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt inscrise numele si prenumele tuturor candidatilor propusi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singura propunere.
    Este declarat ales presedinte al Camerei Deputatilor candidatul care a intrunit votul majoritatii deputatilor.
    Daca nici un candidat nu a intrunit, dupa doua tururi, votul majoritatii deputatilor, se organizeaza noi tururi de scrutin, in urma carora va fi declarat presedinte al Camerei Deputatilor candidatul care a obtinut majoritatea voturilor deputatilor prezenti, in conditiile intrunirii cvorumului prevazut la art. 64 din Constitutie.
    Art. 22
    O data cu alegerea presedintelui Camerei activitatea presedintelui de varsta inceteaza.
    Art. 23
    Alegerea vicepresedintilor, a secretarilor si a chestorilor care compun Biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare.
    In vederea depunerii propunerilor Camera Deputatilor stabileste numarul de locuri din Biroul permanent, care revine, pe functii, grupurilor parlamentare, potrivit configuratiei politice a Camerei.
    Propunerile nominale pentru functiile prevazute la alin. 1 se fac de catre liderii grupurilor parlamentare, in limita numarului de locuri stabilit potrivit alin. 2. Lista candidatilor propusi pentru Biroul permanent se supune in intregime votului Camerei Deputatilor si se aproba cu majoritatea voturilor deputatilor. Daca nu se realizeaza aceasta majoritate, se organizeaza un nou tur de scrutin, in care lista este aprobata cu majoritatea voturilor deputatilor prezenti. Votul este secret si se exprima prin bile.
    Art. 24
    Vicepresedintii, secretarii si chestorii sunt alesi la inceputul fiecarei sesiuni ordinare.
    Art. 25
    Oricarui membru al Biroului permanent i se poate revoca mandatul inainte de expirarea acestuia, la cererea motivata a grupului parlamentar care l-a propus sau a cel putin unei treimi din numarul deputatilor provenind din minimum trei grupuri parlamentare. Votul este secret si se exprima prin bile pentru fiecare caz, in cel mult 15 zile de la data inregistrarii cererii de revocare.
    Art. 26
    Functiile din Biroul permanent devenite vacante in timpul sesiunii se ocupa la propunerea grupului parlamentar caruia i-a fost repartizata functia respectiva, in conditiile prevazute la art. 23.
    Art. 27
    O data cu alegerea Biroului permanent, activitatea secretarilor desemnati in conditiile art. 2 alin. 1 inceteaza.
    Art. 28
    Hotararile prevazute la art. 1 - 27 se adopta prin vot deschis, in afara de cazurile in care se prevede altfel.

    Sectiunea a 4-a
    Biroul permanent al Camerei Deputatilor si Comitetul ordinii de zi

    Art. 29
    Biroul permanent al Camerei Deputatilor are urmatoarele atributii:
    a) propune Camerei data inceperii si data incheierii sesiunilor parlamentare;
    b) solicita presedintelui Camerei convocarea unei sesiuni extraordinare;
    c) supune aprobarii Camerei Deputatilor regulamentul acesteia, precum si propunerile de modificare;
    d) prezinta Camerei Deputatilor spre aprobare proiectul de buget al acesteia si contul de incheiere a exercitiului bugetar;
    e) pregateste si asigura desfasurarea in bune conditii a lucrarilor Camerei Deputatilor;
    f) primeste si distribuie proiectele de legi, propunerile legislative si rapoartele comisiilor parlamentare, in ordinea depunerii acestora la registratura Camerei Deputatilor, daca plenul Camerei nu stabileste altfel;
    g) intocmeste proiectul ordinii de zi a sedintelor Camerei si programul de lucru al acesteia;
    h) organizeaza relatiile Camerei cu parlamentele altor state si cu organizatiile parlamentare pe baza consultarii, in functie de natura actiunilor avute in vedere, a Comitetului director al Grupului Roman al Uniunii Interparlamentare, a grupurilor parlamentare, a Comisiei de politica externa si a altor comisii permanente, informand Camera Deputatilor asupra masurilor stabilite, inclusiv cu privire la componenta nominala a delegatiilor;
    i) supune spre aprobare Camerei Deputatilor componenta delegatiilor permanente la organizatiile parlamentare mondiale sau regionale, pe baza consultarii grupurilor parlamentare si cu respectarea configuratiei politice a Camerei;
    j) aproba statul de functii si regulamentul serviciilor Camerei Deputatilor; supune aprobarii Camerei structura serviciilor acesteia;
    k) conduce si controleaza serviciile Camerei Deputatilor;
    l) aproba regulamentul privind paza si accesul persoanelor in sediul Camerei Deputatilor;
    m) indeplineste orice alte atributii prevazute de prezentul regulament, alte dispozitii legale sau insarcinari date de Camera Deputatilor.
    Dezbaterile din Biroul permanent se consemneaza in procese-verbale sau in stenograme.
    Deputatii pot consulta stenogramele sau pot obtine o copie de pe acestea, cu exceptia celor declarate confidentiale de catre Biroul permanent, care pot fi numai consultate.
    Art. 30
    Biroul permanent se convoaca la cererea presedintelui Camerei Deputatilor sau la cererea a cel putin 4 membri ai sai.
    Art. 31
    Presedintele Camerei Deputatilor are urmatoarele atributii:
    a) convoaca deputatii in sesiuni ordinare sau extraordinare;
    b) conduce lucrarile Camerei Deputatilor, asistat obligatoriu de 2 secretari, si asigura mentinerea ordinii in timpul dezbaterilor, precum si respectarea regulamentului;
    c) acorda cuvantul, modereaza discutiile, sintetizeaza problemele puse in dezbatere, stabileste ordinea votarii, precizeaza semnificatia votului si anunta rezultatul acestuia;
    d) conduce lucrarile sedintelor Biroului permanent;
    e) convoaca Comitetul ordinii de zi, prezideaza lucrarile acestuia si ii supune spre aprobare proiectele ordinii de zi si programului de lucru ale Camerei;
    f) sesizeaza Curtea Constitutionala in conditiile prevazute la art. 144 lit. a) si b) din Constitutie;
    g) asigura trimiterea de indata la Senat, spre dezbatere, a proiectelor de lege adoptate sau respinse de Camera, sau, dupa caz, Presedintelui Romaniei, spre promulgare, a legilor votate, in termenele stabilite de lege;
    h) reprezinta Camera Deputatilor in relatiile interne si externe;
    i) indeplineste orice alte atributii prevazute de prezentul regulament, precum si insarcinarile date de Camera Deputatilor.
    Art. 32
    Vicepresedintii indeplinesc, prin rotatie, atributiile presedintelui, la cererea sa sau in caz de indisponibilitate a acestuia, precum si alte sarcini incredintate de Biroul permanent.
    Art. 33
    Secretarii intocmesc lista inscrierilor la cuvant, pe baza solicitarilor deputatilor, in ordinea in care au fost facute; prezinta propunerile, amendamentele si orice alte comunicari adresate Camerei, efectueaza apelul nominal, consemneaza rezultatul votului, tin evidenta hotararilor adoptate, vegheaza la intocmirea stenogramelor, il asista pe presedinte in realizarea atributiilor ce ii revin si indeplinesc orice alte sarcini primite de la acesta sau de la Biroul permanent.
    Art. 34
    Chestorii verifica modul de gestionare a patrimoniului, functionarea si calitatea serviciilor Camerei Deputatilor si fac propuneri corespunzatoare Biroului permanent. Exercita controlul financiar asupra cheltuielilor efectuate, prezinta Biroului permanent proiectul de buget al Camerei si contul de incheiere a exercitiului bugetar anual, asigura mentinerea ordinii in localul Camerei Deputatilor si indeplinesc alte atributii, in conformitate cu dispozitiile presedintelui acesteia sau ale Biroului permanent.
    In exercitarea atributiilor de control financiar-contabil chestorii sunt sprijiniti de un corp de control compus din 2 experti contabili si sunt subordonati numai plenului Camerei Deputatilor.
    La sfarsitul fiecarei sesiuni chestorii prezinta Camerei Deputatilor un raport cu privire la rezultatele controalelor efectuate.
    Art. 35
    Comitetul ordinii de zi este alcatuit din liderii grupurilor parlamentare sau din loctiitorii acestora si are urmatoarele atributii:
    a) aproba ordinea de zi a sedintelor Camerei si programul de lucru al acesteia, precum si modificarile sau completarile aduse ordinii de zi sau programului aprobat;
    b) organizeaza dezbaterile prin alocarea pentru fiecare grup parlamentar, in functie de ponderea sa in numarul total al deputatilor, a timpului afectat pentru luarile de cuvant in sedinta Camerei; alocarea timpului afectat dezbaterilor este obligatorie la dezbaterile politice si facultativa la dezbaterile generale asupra unui proiect de lege sau unei propuneri legislative;
    c) poate include in ordinea de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depasit.
    Art. 36
    Comitetul ordinii de zi hotaraste cu majoritatea rezultata din ponderea votului fiecarui membru prezent. Ponderea este data de proportia grupului parlamentar reprezentat de lider in numarul total al deputatilor. Presedintele Camerei nu are drept de vot.
    La lucrarile Comitetului ordinii de zi participa ca invitat reprezentantul Guvernului si, daca este cazul, presedintele comisiei parlamentare care a depasit termenul de depunere a raportului.
    Comitetul ordinii de zi se intruneste, de regula, miercurea si lucreaza in mod regulamentar in prezenta a cel putin jumatate din numarul liderilor grupurilor parlamentare.

    Sectiunea a 5-a
    Comisiile Camerei Deputatilor

    1. Dispozitii comune
    Art. 37
    Comisiile sunt organe de lucru ale Camerei Deputatilor, infiintate cu scopul de a indeplini insarcinarile care le sunt incredintate in vederea pregatirii lucrarilor Camerei.
    Art. 38
    Camera Deputatilor constituie comisii permanente si poate institui comisii de ancheta sau alte comisii speciale.
    Camera Deputatilor constituie, de asemenea, comisii de mediere sau alte comisii comune cu Senatul.
    Comisiile permanente sunt formate dintr-un numar de 13 - 40 de deputati, cu exceptia Comisiei pentru regulament, care se compune din cate un reprezentant al fiecarui grup parlamentar. Numarul membrilor comisiilor permanente se stabileste, pentru fiecare caz, de Camera Deputatilor. Numarul membrilor si componenta nominala a comisiilor de ancheta sau speciale se aproba o data cu constituirea acestora.
    Un deputat face parte, in mod obligatoriu, dintr-o singura comisie permanenta dintre cele prevazute la art. 58, cu exceptia membrilor Comisiei pentru regulament si ai Comisiei pentru tehnologia informatiei si comunicatiilor, care pot face parte si dintr-o alta comisie permanenta.
    Art. 39
    Alcatuirea comisiilor Camerei Deputatilor se face cu respectarea configuratiei politice a Camerei.
    Pentru fiecare comisie numarul de locuri care revine fiecarui grup parlamentar sau deputatilor independenti se stabileste de Camera Deputatilor, la propunerea Biroului permanent.
    Art. 40
    Propunerile de membri ai comisiilor se vor face, in termenul stabilit de presedintele Camerei Deputatilor, de catre grupurile parlamentare, in limita locurilor stabilite potrivit art. 39 alin. 2.
    Art. 41
    Membrii comisiilor sunt desemnati prin acordul liderilor grupurilor parlamentare, cu respectarea configuratiei politice a Camerei.
    In cazul in care nu exista dezacord asupra desemnarii membrilor in comisii potrivit alin. 1, Camera va aproba componenta comisiilor cu votul deschis al majoritatii deputatilor prezenti.
    Art. 42
    Daca grupurile parlamentare nu ajung la un acord asupra componentei uneia sau mai multor comisii, Biroul permanent propune si Camera hotaraste, cu votul majoritatii membrilor prezenti, asupra candidaturilor sustinute de fiecare dintre grupurile parlamentare, respectandu-se configuratia politica a Camerei.
    Art. 43
    In prima lor sedinta, convocata de presedintele Camerei, comisiile permanente isi aleg birourile, compuse din cate un presedinte, 2 vicepresedinti si 2 secretari, cu exceptia Comisiei pentru regulament, al carei birou este compus din presedinte, un vicepresedinte si un secretar. Functiile din biroul Comisiei pentru regulament sunt ocupate in ordinea marimii grupurilor parlamentare. Biroul Comisiei pentru tehnologia informatiei si comunicatiilor este format din presedinte, 3 vicepresedinti si 2 secretari.
    Componenta biroului comisiei se stabileste prin negocieri intre liderii grupurilor parlamentare, respectandu-se, pe cat posibil, configuratia politica a Camerei, asa cum rezulta din constituirea grupurilor parlamentare.
    Propunerile nominale pentru functiile prevazute la alin. 1 se fac de catre liderii grupurilor parlamentare, in cadrul numarului de locuri stabilit potrivit alin. 2.
    Lista candidatilor pentru biroul comisiei se supune in intregime votului membrilor acesteia si se aproba cu majoritatea voturilor deputatilor prezenti.
    Revocarea unui membru din biroul comisiei se hotaraste cu votul majoritatii deputatilor din comisie, la cererea grupului parlamentar care l-a propus sau a unei treimi din numarul membrilor comisiei.
    Art. 44
    Biroul fiecarei comisii:
    a) propune ordinea de zi a sedintelor, prezentand comisiei lista cuprinzand toate initiativele legislative si celelalte probleme de competenta acesteia;
    b) propune proiectul regulamentului de functionare a comisiei;
    c) stabileste sarcinile ce revin deputatilor din comisie;
    d) adopta hotarari in chestiuni care intereseaza bunul mers al activitatii comisiei;
    e) constituie, daca este necesar, subcomisii, desemnandu-le misiunea, componenta si conducerea.
    Art. 45
    Presedintele comisiei:
    a) conduce sedintele comisiei;
    b) poate propune ca la lucrarile comisiei, in scopul realizarii lor in bune conditii, sa ia parte si alte persoane;
    c) asigura reprezentarea comisiei in raporturile cu Guvernul, cu Biroul permanent al Camerei si cu celelalte comisii;
    d) indeplineste alte atributii cerute de desfasurarea in bune conditii a lucrarilor comisiei.
    Art. 46
    Vicepresedintii comisiilor indeplinesc pe rand, in lipsa presedintelui, atributiile acestuia.
    Art. 47
    Secretarii comisiilor:
    a) tin evidenta prezentei membrilor comisiei la sedintele acesteia;
    b) asigura redactarea tuturor actelor comisiei;
    c) numara voturile exprimate in sedintele comisiei;
    d) urmaresc intocmirea proceselor-verbale ale sedintelor comisiei;
    e) indeplinesc orice alte atributii necesare bunului mers al activitatii comisiei, ca urmare a dispozitiilor biroului sau ale presedintelui acesteia.
    Art. 48
    Convocarea sedintelor comisiei se face cu cel putin 24 de ore inainte de catre presedintele acesteia sau, in lipsa lui, de un vicepresedinte care il inlocuieste.
    Participarea deputatilor la sedintele comisiilor este obligatorie.
    In caz de absenta nejustificata de la lucrarile comisiei se aplica prevederile art. 131 alin. 3.
    Deputatul care absenteaza de la lucrarile comisiei poate fi inlocuit de un alt deputat din acelasi grup, pe baza imputernicirii scrise a liderului grupului parlamentar.
    Art. 49
    In timpul sesiunii sedintele comisiilor parlamentare pot avea loc in acelasi timp cu cele ale plenului Camerei, pe baza aprobarii date de Comitetul ordinii de zi.
    Prin exceptie de la prevederile alin. 1 este interzisa tinerea de sedinte in comisii concomitent cu sedinta de vot organizata in acest scop, potrivit ordinii de zi. De asemenea, lucrarile comisiei se suspenda de drept in cazul in care presedintele Camerei solicita prezenta deputatilor la lucrarile in plen.
    Art. 50
    Sedintele comisiilor nu sunt publice.
    In mod exceptional comisiile pot hotari invitarea la dezbateri a reprezentantilor presei, precum si conditiile in care lucrarile pot fi transmise la radio sau televiziune, daca acest lucru nu aduce atingere unor interese de stat care recomanda pastrarea secretului acestor dezbateri.
    Art. 51
    Ministrii au acces la lucrarile comisiilor. Daca li se solicita participarea, prezenta lor devine obligatorie. Guvernul trebuie instiintat, prin presedintele Camerei, de data la care au loc sedintele acestora.
    Art. 52
    La sedintele comisiilor au dreptul sa participe deputatii care au facut propuneri care stau la baza lucrarilor acestora (autori de propuneri legislative, de amendamente etc.), precum si, la cererea presedintelui comisiei, specialisti ai Consiliului Legislativ.
    Comisiile pot invita sa participe la sedinte persoane interesate, reprezentanti ai unor organizatii neguvernamentale si specialisti din partea unor autoritati publice sau a altor institutii specializate.
    Persoanele interesate si reprezentantii organizatiilor neguvernamentale pot solicita participarea la lucrarile comisiei printr-o cerere care se aproba de membrii acesteia.
    Persoanele prevazute in prezentul articol pot fi ascultate in sedinta comisiei, dar nu pot participa la vot.
    Comisia poate hotari, la propunerea biroului comisiei, a presedintelui sau a unui deputat, limitarea duratei luarilor de cuvant. Deputatii si invitatii sunt obligati sa se refere exclusiv la chestiunea supusa dezbaterii. In caz contrar presedintele poate retrage cuvantul. Nimeni nu poate lua cuvantul decat daca ii este dat de presedinte.
    Art. 53
    Pentru ca sedintele comisiilor sa aiba loc in mod legal este necesara participarea majoritatii membrilor care le compun.
    Hotararile comisiilor se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti.
    Art. 54
    Presedintii comisiilor permanente, in acord cu presedintele Camerei, vor urmari ca, pe timpul desfasurarii sesiunilor, o zi pe saptamana sa fie consacrata exclusiv activitatii in comisii.
    Art. 55
    La inceperea dezbaterii unei lucrari aflate pe ordinea de zi comisia desemneaza, la propunerea presedintelui, unul sau mai multi raportori dintre membrii sai.
    Acestia vor asigura redactarea raportului sau a avizului comisiei, care va fi supus aprobarii acesteia.
    Rapoartele si avizele vor cuprinde, in mod obligatoriu, pe langa opinia majoritatii membrilor comisiei, si parerea contrara motivata a celorlalti deputati din comisie.
    Art. 56
    Votul in comisie este, de regula, deschis.
    In anumite situatii, hotarate prin vot de membrii acesteia, se poate recurge si la vot secret.
    Art. 57
    Cu privire la desfasurarea sedintelor comisiilor se incheie procese-verbale, care pot fi consultate de deputati.
    La sfarsitul fiecarei sedinte, prin grija biroului comisiei se redacteaza un comunicat de presa.
    Sinteza lucrarilor fiecarei comisii se publica saptamanal in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a. Sinteza cuprinde problemele dezbatute, rezultatul votului asupra articolelor si proiectelor de lege, numele si prenumele celor absenti.
    Comisia, in cazuri justificate, va putea hotari stenografierea dezbaterilor acesteia.

    2. Comisiile permanente
    Art. 58
    Comisiile permanente se aleg pe intreaga durata a legislaturii. Denumirile si domeniile de activitate ale comisiilor permanente sunt urmatoarele:

    1. Comisia pentru politica economica, reforma si privatizare
    - restructurarea economiei la nivel macroeconomic si la nivel sectorial; programe de reconstructie si dezvoltare; prognoza economica; mijloace si institutii specifice ale economiei de piata; problemele preturilor si concurentei; libera initiativa; privatizarea; activitatea economica a Autoritatii pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului si a societatilor de investitii financiare, a regiilor autonome si a societatilor comerciale cu capital integral de stat sau mixt; importul si exportul de capital;
    - alte probleme privind strategia dezvoltarii economice si politica reformei.

    2. Comisia pentru buget, finante si banci
    - bugetul de stat si executia bugetara; bugetul asigurarilor sociale de stat si executia acestuia; politica financiara; sistemul de impozite si taxe, asigurari si reasigurari; echilibrul monetar, circulatia baneasca, credite si sisteme de credite, dobanzi, scont; bursa de valori si efecte; imprumuturi externe ale statului sau garantate de stat; investitii realizate din credite bugetare.

    3. Comisia pentru industrii si servicii
    - industria si ramurile ei; transporturi, telecomunicatii, comert (interior si exterior), turism; protectia consumatorilor; strategii de dezvoltare a industriilor si a serviciilor; asigurarea resurselor de materii prime si energie pentru economia nationala; dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii in industrie si in servicii; probleme specifice ale privatizarii in industrie si servicii, ale dezvoltarii sectorului privat in aceste ramuri; bursele de marfuri industriale si servicii; strategii de investitii; calitatea produselor industriale si a serviciilor; standarde si marci; protectia investitiilor si a marcilor; progresul tehnic si dezvoltarea tehnologica; eficienta si capacitatea concurentiala a produselor si serviciilor pe piata interna si externa.

    4. Comisia pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice
    - programe in domeniul agriculturii, horticulturii, zootehniei, pisciculturii, silviculturii, fondului cinegetic; probleme specifice ale privatizarii in agricultura; libera initiativa, forme de proprietate, de asociere, creditare, arendare; gospodarirea fondului funciar; activitatea societatilor si regiilor cu capital de stat sau mixt din agricultura, silvicultura si alimentatie; servicii pentru agricultura, imbunatatiri funciare, industrie alimentara si silvicultura.

    5. Comisia pentru drepturile omului, culte si problemele minoritatilor nationale
    - drepturile omului si ale cetateanului; problemele minoritatilor; libertatea de constiinta; problemele cultelor religioase; libertatea de exprimare prin alte mijloace decat prin presa.

    6. Comisia pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic
    - autonomia locala; reforme administrative; organizarea administrativ-teritoriala; statutul functionarului public; sisteme urbane; retele urbane si rurale; finantele publice locale; sisteme ecologice si echilibru ecologic; calitatea aerului, apei, solului; protectia florei, faunei si asezarilor umane; recuperarea zonelor deteriorate; tehnologii pentru controlul si eliminarea emisiilor poluante; gospodarirea apelor; amenajarea teritoriului; constructii.

    7. Comisia pentru munca si protectie sociala
    - raporturile individuale de munca (contractul individual de munca, timpul de lucru, concediile, protectia muncii, sistemul de salarizare, jurisdictia muncii, statutul juridic al femeii salariate); raporturile colective de munca (negocierea colectiva, contractul colectiv de munca, jurisdictia conflictelor colective de munca); statutul juridic al sindicatelor si al organizatiilor patronale; sistemul asigurarilor sociale (pensii, indemnizatii, ajutor de somaj, alocatie de stat); asistenta sociala (ajutoare materiale, gratuitati); ajutoare materiale pentru persoane defavorizate: batrani, persoane cu handicap, minori si altele; problematica ocuparii fortei de munca.

    8. Comisia pentru sanatate si familie
    - ocrotirea sanatatii populatiei; asistenta sanitara; forme de organizare a retelei sanitare; problemele sociale ale familiei, mamei si copilului, batranilor si persoanelor cu handicap; probleme demografice.

    9. Comisia pentru invatamant, stiinta, tineret si sport
    - invatamantul de toate formele si gradele; cercetarea stiintifica; activitatea sportiva; problemele tineretului; protectia proprietatii intelectuale.

    10. Comisia pentru cultura, arte, mijloace de informare in masa
    - institutii de arta si cultura; protectia patrimoniului cultural national; activitatea presei si a celorlalte mijloace de informare in masa.

    11. Comisia juridica, de disciplina si imunitati
    - constitutionalitatea proiectelor de lege si a propunerilor legislative; reglementari in domeniul dreptului civil, penal, contraventional, procedura civila, penala, administrativa, organizarea judecatoreasca; alte reglementari cu caracter precumpanitor juridic; probleme de disciplina parlamentara, incompatibilitati si imunitati.

    12. Comisia pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala
    - probleme privind apararea, ordinea publica si siguranta nationala.

    13. Comisia pentru politica externa
    - probleme si programe de politica externa a Romaniei; dialogul bilateral cu comisiile similare ale parlamentelor altor state si ale organismelor parlamentare internationale; avizarea tratatelor, conventiilor si altor instrumente internationale la care adera Romania; audierea persoanelor propuse sa fie numite in functia de ambasador al Romaniei in strainatate, in urma careia da un aviz consultativ.

    14. Comisia pentru cercetarea abuzurilor, coruptiei si pentru petitii
    - examinarea petitiilor primite si cercetarea abuzurilor semnalate prin aceste petitii; efectuarea unei anchete asupra abuzurilor sesizate in cazurile in care Camera dispune aceasta ca urmare a prezentarii, potrivit regulamentului, a unei cereri in fata Camerei.

    15. Comisia pentru regulament
    - interpretarea regulamentului; evidenta si regularitatea cutumelor parlamentare; elaborarea si prezentarea de propuneri Biroului permanent pentru modificarea regulamentului; studierea si informarea operativa a Camerei si a Biroului permanent despre procedurile parlamentare din alte state sau din adunari parlamentare paneuropene; analizarea sesizarilor trimise de Camera, de Biroul permanent sau de presedintele Camerei cu privire la actele de aplicare a regulamentului si prezentarea punctului de vedere in Camera Deputatilor.

    16. Comisia pentru tehnologia informatiei si comunicatiilor
    - tehnologia informatiei si comunicatiilor, tehnologii avansate specifice domeniului, alinierea la reglementarile, respectiv la standardele internationale, si proprietatea intelectuala in domeniu.
    Art. 59
    Schimbarea unui membru al unei comisii se face la propunerea grupului sau parlamentar si cu aprobarea Camerei Deputatilor.
    In cazul in care un grup parlamentar isi modifica componenta sau isi inceteaza existenta, Camera Deputatilor poate hotari asupra ramanerii in comisii a reprezentantilor grupului initial.
    Art. 60
    Comisiile permanente examineaza proiecte de lege, propuneri legislative si amendamente, in vederea elaborarii rapoartelor sau avizelor; dezbat si hotarasc asupra altor probleme trimise de Biroul permanent; pot efectua anchete parlamentare in conditiile art. 70.
    Art. 61
    Biroul permanent trimite, spre examinare si in vederea elaborarii rapoartelor, proiectele de lege, propunerile legislative si amendamentele comisiei permanente sesizate in fond, in competenta careia intra materia reglementata prin proiectul sau propunerea respectiva. El poate sesiza si alte comisii pentru a-si da avizul cu privire la lucrarea respectiva.
    Art. 62
    Orice comisie permanenta care se considera competenta pentru a-si da avizul asupra unui proiect de lege, unei propuneri legislative sau unui amendament trimis de Biroul permanent altei comisii il informeaza pe presedintele acestuia ca doreste sa isi dea avizul.
    In caz de refuz din partea Biroului permanent Camera hotaraste prin vot.
    Art. 63
    Daca o comisie permanenta considera ca un proiect de lege sau o propunere legislativa este de competenta in fond a altei comisii, ea poate cere Biroului permanent, in termen de cel mult 10 zile de la anuntarea in plen a proiectului de lege sau a propunerii legislative, trimiterea lor catre acea comisie.
    In caz de refuz din partea acestuia se va proceda potrivit art. 62 alin. 2.
    Biroul permanent solutioneaza conflictele de competenta in termen de cel mult 7 zile. Prevederile art. 62 alin. 2 se aplica in mod corespunzator.
    Art. 64
    Comisia permanenta sesizata in fond va putea stabili un termen in care sa ii fie remise avizul sau avizele celorlalte comisii care examineaza proiectul sau propunerea legislativa, consultandu-se cu acestea si tinand seama de termenul de predare a raportului.
    In caz de nerespectare a acestui termen comisia sesizata in fond isi va putea redacta raportul fara a mai astepta avizul sau avizele respective.
    Art. 65
    La sedintele comisiei sesizate in fond pot participa la dezbateri raportorii comisiilor sesizate pentru avize.
    Art. 66
    In raportul comisiilor sesizate in fond se va face referire la toate avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul sau propunerea respectiva, la toate amendamentele primite si la avizul Consiliului Legislativ.
    Raportul va cuprinde propuneri motivate privind admiterea fara modificari a actului examinat, respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificari si se inainteaza Biroului permanent.
    In cazul in care o comisie examineaza in fond mai multe proiecte de lege si propuneri legislative care au acelasi obiect de reglementare se intocmeste un singur raport, cu respectarea prevederilor alin. 1 si 2.
    Art. 67
    Biroul permanent, dupa consultarea presedintelui comisiei sesizate in fond, stabileste un termen inauntrul caruia comisia trebuie sa isi depuna raportul; modificarea acestui termen poate fi aprobata numai de Camera. Termenele stabilite de Biroul permanent nu pot fi, de regula, mai mici de 14 zile sau mai mari de 60 de zile.
    Raportul va fi imprimat si difuzat deputatilor cu cel putin 8 zile inainte de data stabilita pentru dezbaterea proiectului sau propunerii legislative in plenul Camerei.
    Art. 68
    Daca in urma dezbaterilor in plen intervin modificari importante pentru continutul proiectului, el se trimite spre reexaminare comisiei sesizate in fond. Asupra acestei masuri Camera Deputatilor se pronunta prin vot, la propunerea presedintelui Camerei sau a unui grup parlamentar.
    Art. 69
    Comisiile permanente pot tine sedinte comune cu aprobarea Biroului permanent care va stabili cu acest prilej in ce mod se va asigura conducerea lucrarilor. In asemenea situatii comisiile elaboreaza un raport sau aviz comun.
    Art. 70
    Orice comisie permanenta poate porni o ancheta, in cadrul competentei sale, cu incuviintarea Camerei Deputatilor, privitoare la activitatea desfasurata de Guvern sau de administratia publica.
    Pentru a obtine incuviintarea comisia va prezenta o cerere scrisa, adoptata cu votul majoritatii membrilor sai, in care vor fi enuntate materiile ce formeaza obiectul anchetei, scopul ei, mijloacele necesare si termenul pana la care raportul comisiei urmeaza sa fie prezentat Camerei Deputatilor.

    3. Comisii speciale
    Art. 71
    Camera Deputatilor poate constitui comisii speciale pentru avizarea unor acte legislative complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri, indicate in hotararea de infiintare a comisiei. Propunerile legislative astfel elaborate nu se mai supun examinarii altor comisii.
    Prin aceeasi hotarare se vor desemna deputatii care compun comisia si biroul acesteia, la propunerea Biroului permanent al Camerei, si se va stabili termenul pana la care raportul sau va fi depus.
    Comisiile speciale constituite potrivit alin. 1 au acelasi statut ca si comisiile permanente.
    Membrii comisiilor speciale isi pastreaza si calitatea de membru al comisiilor permanente.
    Celelalte probleme legate de organizarea si functionarea comisiei vor fi reglementate de biroul acesteia, in masura in care prevederile art. 37 - 57 nu sunt indestulatoare.

    4. Comisii de ancheta
    Art. 72
    La cererea unei treimi din numarul membrilor sai Camera Deputatilor va putea hotari infiintarea unei comisii de ancheta, prevederile art. 37 - 57 si ale art. 71 alin. 2 - 5 fiind aplicabile.
    Art. 73
    Comisia de ancheta poate invita orice persoana care poate avea cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in cauza care formeaza obiectul activitatii comisiei.
    La cererea comisiei de ancheta orice persoana care cunoaste fapte sau imprejurari in legatura cu obiectul cercetarii sau care detine un mijloc de proba este obligata sa le aduca la cunostinta sau sa le infatiseze. Institutiile si organizatiile sunt obligate, in conditiile legii, sa raspunda la solicitarile comisiei de ancheta in termenul stabilit de aceasta.
    Cand, pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari in vederea aflarii adevarului, sunt necesare cunostintele unor experti, comisia de ancheta dispune efectuarea de expertize.
    Dispozitiile legii referitoare la invitarea, prezentarea si ascultarea martorilor, precum si cele privitoare la prezentarea si predarea obiectelor ori inscrisurilor sau efectuarea expertizelor se aplica in mod corespunzator.
    Presedintele comisiei atrage atentia persoanei audiate ca are obligatia de a spune adevarul, de a nu ascunde nimic din ceea ce stie si ca nerespectarea acestei obligatii atrage raspunderea legala.
    Dispozitiile prezentului articol se aplica si in cazul comisiilor permanente care desfasoara anchete potrivit art. 70.

    5. Comisii de mediere
    Art. 74
    Daca una dintre Camere adopta un proiect de lege sau o propunere legislativa intr-o redactare diferita de cea aprobata de cealalta Camera, presedintele Camerei Deputatilor si presedintele Senatului vor initia procedura de mediere.
    In acest scop Biroul permanent va propune Camerei Deputatilor, dupa consultarea grupurilor parlamentare, un numar de 7 deputati care vor face parte din comisia de mediere, urmarindu-se respectarea configuratiei politice a Camerei.
    Deputatii aprobati de Camera Deputatilor, impreuna cu 7 senatori desemnati de Senat, formeaza comisia de mediere.
    Art. 75
    Comisia de mediere se reuneste la sediul uneia dintre Camere la convocarea presedintelui comisiei sesizate in fond de la Camera care a adoptat ultima proiectul si stabileste regulile dupa care isi va desfasura activitatea, inclusiv termenul in care urmeaza sa prezinte raportul.
    Conducerea lucrarilor se realizeaza prin rotatie de catre un deputat sau un senator, stabilit de comisie.
    Art. 76
    Hotararile comisiei se iau cu acordul majoritatii membrilor acesteia. In caz de egalitate la 7 voturi decide votul presedintelui care conduce sedinta comisiei in momentul votarii.
    Art. 77
    Activitatea comisiei inceteaza o data cu depunerea raportului, a carui aprobare are loc in conditiile art. 76, precum si in cazul in care comisia nu ajunge la un acord asupra raportului in termenul stabilit.
    In cazul in care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la textele aflate in divergenta, in termenul stabilit potrivit art. 75 alin. 1, sau daca una dintre Camere nu aproba raportul comisiei de mediere, textele aflate in divergenta se supun dezbaterii in sedinta comuna a celor doua Camere, potrivit regulamentului acestor sedinte.

    CAP. 2
    Desfasurarea lucrarilor Camerei Deputatilor

    Sectiunea 1
    Sesiunile si actele Camerei Deputatilor

    Art. 78
    Camera Deputatilor isi desfasoara activitatea in doua sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune incepe in luna februarie si nu poate depasi sfarsitul lunii iunie. A doua sesiune incepe in luna septembrie si nu poate depasi sfarsitul lunii decembrie.
    Camera Deputatilor se intruneste si in sesiuni extraordinare, la cererea Presedintelui Romaniei, a Biroului permanent sau a cel putin unei treimi din numarul deputatilor.
    Cererea de convocare a unei sesiuni extraordinare se face in scris si va cuprinde ordinea de zi, precum si perioada de desfasurare a sesiunii. Neaprobarea de catre Camera a ordinii de zi solicitate impiedica tinerea sesiunii extraordinare.
    Convocarea Camerei Deputatilor se face de catre presedintele acesteia. Presedintele nu va lua in considerare cererile pentru convocarea unei sesiuni extraordinare care nu indeplinesc conditiile prevazute la alin. 2 si 3.
    In timpul sesiunilor Camera Deputatilor lucreaza in sedinte in plen, pe comisii si in grupuri parlamentare.
    Art. 79
    Camera Deputatilor adopta legi, hotarari si motiuni. De asemenea, Camera Deputatilor poate adopta mesaje, declaratii, rezolutii si alte acte politice.

    Sectiunea a 2-a
    Ordinea de zi si programul de lucru

    Art. 80
    Proiectul ordinii de zi si proiectul programului de lucru ale Camerei Deputatilor pentru saptamana urmatoare se intocmesc de Biroul permanent.
    Biroul permanent poate include in proiectul ordinii de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depasit.
    Art. 81
    Ordinea de zi a Camerei Deputatilor cuprinde toate problemele care se supun dezbaterii si adoptarii Camerei.
    Proiectele de lege si propunerile legislative se inscriu in proiectul ordinii de zi in termen de cel mult 7 zile de la primirea de catre Biroul permanent a raportului comisiei sesizate in fond.
    La intocmirea si adoptarea ordinii de zi in domeniul legislativ se va asigura prioritate cererilor adresate de birourile comisiilor permanente, dezbaterilor in procedura de urgenta, cererilor pentru adoptarea unei asemenea proceduri si dezbaterii rapoartelor intocmite de comisiile de mediere.
    Alte propuneri sau documente decat cele din domeniul legislativ se transmit Biroului permanent, pentru a fi incluse in proiectul ordinii de zi, cu cel putin doua zile inainte de sedinta Comitetului ordinii de zi, daca prin lege, prin prezentul regulament sau prin hotarare a Camerei nu se prevede un termen mai scurt.
    Cererile Presedintelui Romaniei, rapoartele si declaratiile primului-ministru se inscriu cu prioritate pe ordinea de zi.
    Art. 82
    Programul de lucru al Camerei Deputatilor se stabileste in concordanta cu ordinea de zi si poate cuprinde masuri pentru organizarea dezbaterilor Camerei.
    Art. 83
    Proiectul ordinii de zi si proiectul programului de lucru sunt saptamanale si se aproba de Comitetul ordinii de zi pana la sfarsitul fiecarei saptamani de lucru a Camerei.
    Art. 84
    Modificarea ordinii de zi sau a programului de lucru se aproba de Comitetul ordinii de zi, la cererea Biroului permanent, in cazuri exceptionale.
    Art. 85
    Ordinea de zi si programul de lucru aprobate se transmit deputatilor si grupurilor parlamentare pana in ultima zi de lucru a Camerei.
    Prevederile alin. 1 se aplica in mod corespunzator si in caz de modificare sau de completare a ordinii de zi ori a programului de lucru.
    In prima sedinta a Camerei, dupa votul din Comitetul ordinii de zi liderii grupurilor parlamentare au dreptul sa prezinte Camerei pozitia grupului fata de ordinea de zi si programul de lucru.

    Sectiunea a 3-a
    Procedura legislativa

    Art. 86
    In exercitiul dreptului de initiativa legislativa Guvernul inainteaza Camerei proiecte de legi. Deputatii si cetatenii prevazuti la art. 73 din Constitutie pot prezenta Camerei Deputatilor propuneri legislative. Ele trebuie sa fie insotite de o expunere de motive si redactate in forma ceruta pentru proiectele de lege. Propunerile legislative formulate de deputati, care implica modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurarilor sociale de stat, trebuie sa se fundamenteze pe informarea ceruta in mod obligatoriu Guvernului, in conditiile art. 110 din Constitutie.
    Proiectele de lege se inainteaza Camerei Deputatilor insotite de avizul Consiliului Legislativ.
    In cazul propunerilor legislative initiate de cetateni*) presedintele Camerei, inainte de distribuirea lor la deputati si de sesizarea in fond a comisiei permanente competente, va solicita Curtii Constitutionale verificarea indeplinirii conditiilor constitutionale pentru exercitarea initiativei legislative.
------------
    *) A se vedea si Legea nr. 189/1999 privind exercitarea initiativei legislative de catre cetateni, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 611 din 14 decembrie 1999.

    Art. 87
    Toate proiectele si propunerile legislative se inregistreaza in ordinea prezentarii lor. Ele se imprima si se distribuie deputatilor de indata.
    Art. 88
    Proiectele de lege sau propunerile legislative sunt aduse la cunostinta Camerei de catre presedintele acesteia, prin anuntarea titlului, a initiatorului, a comisiilor sesizate in fond si pentru avizare, precum si a termenului de depunere a raportului.
    Art. 89
    Proiectele si propunerile legislative se trimit de indata de catre Biroul permanent spre dezbatere si avizare comisiilor permanente competente.
    Art. 90
    Initiatorul proiectului sau al propunerii legislative poate sa isi retraga proiectul sau propunerea pana la inscrierea sa pe ordinea de zi.
    Art. 91
    Dupa examinarea proiectului sau a propunerii legislative comisia permanenta sesizata in fond intocmeste un raport care va cuprinde propuneri cu privire la adoptarea sau, dupa caz, modificarea ori respingerea proiectului sau a propunerii legislative examinate.
    Raportul se transmite Biroului permanent, care va asigura multiplicarea si difuzarea acestuia Guvernului, deputatilor si initiatorilor, cu respectarea termenului prevazut la art. 67 alin. 2.
    Art. 92
    Proiectele si propunerile legislative avizate potrivit art. 89 - 91 se supun dezbaterii Camerei in succesiunea prevazuta pe ordinea de zi aprobata de Comitetul ordinii de zi*).
------------
    *) A se vedea art. 35 si 81 - 85.

    Art. 93
    Deputatii, grupurile parlamentare sau Guvernul au dreptul de a prezenta amendamente la comisia sesizata in fond, pana la implinirea unui termen de 5 zile inainte de data stabilita pentru depunerea raportului. Daca termenul de depunere a fost redus la 5 zile, termenul de depunere a amendamentelor este de 3 zile.
    Pentru propunerile legislative elaborate de o comisie parlamentara amendamentele se depun la acea comisie in termen de 5 zile de la anuntarea in plenul Camerei Deputatilor. In aceeasi zi propunerea legislativa se comunica Guvernului. Comisia este obligata sa intocmeasca in urmatoarele 5 zile un raport asupra amendamentelor. Numai dupa implinirea acestui termen propunerea legislativa poate fi inscrisa pe ordinea de zi si, daca este cazul, comunicata, in forma sa definitiva, deputatilor si Guvernului.
    Amendamentele se depun in scris, motivat si sub semnatura initiatorului, cu precizarea, daca este cazul, a grupului parlamentar din care face parte.
    Amendamentele Guvernului se depun numai sub semnatura unui membru al Guvernului.
    Data amendamentului este data inregistrarii sale la comisie. Aceasta va tine o evidenta speciala a tuturor amendamentelor primite si, la cerere, va elibera autorului o dovada ca a primit amendamentul.
    Comisia sesizata in fond sau, dupa caz, comisia speciala se pronunta asupra tuturor amendamentelor inregistrate, cu respectarea termenului prevazut la alin. 1 sau 2. Numai in cazul in care considera necesar comisia va solicita si avizul unei alte comisii.
    Pentru a se putea pronunta comisia va transmite Guvernului amendamentele care implica modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurarilor sociale de stat, potrivit art. 110 din Constitutie. Amendamentele la care, in termen de 5 zile de la primire, Guvernul nu se opune se considera acceptate. Raspunsul Guvernului poate fi dat numai sub semnatura unui membru al acestuia.
    Pentru amendamentele orale, prezentate in plen, cu respectarea art. 101 alin. 3, avizul comisiei se da tot oral de catre raportor, la solicitarea presedintelui Camerei.
    Este interzis presedintelui Camerei sa supuna dezbaterii sau votului un amendament asupra caruia comisia nu s-a pronuntat, cu exceptia situatiei prevazute la art. 35 lit. c).
    Art. 94
    Dezbaterea generala a proiectului de lege sau a propunerii legislative este precedata de prezentarea de catre initiator a motivelor care au condus la promovarea proiectului, precum si a raportului comisiei permanente de catre presedintele acesteia sau de un raportor desemnat de comisie.
    Art. 95
    Pentru dezbaterea generala a proiectului sau a propunerii legislative fiecare grup parlamentar poate sa desemneze un singur reprezentant. Presedintele Camerei da cuvantul reprezentantilor grupurilor parlamentare in ordinea inscrierii. El poate propune Camerei limitarea timpului destinat dezbaterii generale.
    Art. 96
    Initiatorul proiectului sau al propunerii legislative are dreptul sa ia cuvantul inainte de incheierea dezbaterii generale.
    Art. 97
    In faza dezbaterii generale a proiectului sau a propunerii legislative nu pot fi propuse amendamente.
    Art. 98
    Daca prin raportul comisiei sesizate in fond se propune respingerea proiectului sau a propunerii legislative, dupa incheierea dezbaterii generale presedintele cere Camerei sa se pronunte prin vot.
    Art. 99
    Camera Deputatilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci cand in raportul comisiei sesizate in fond exista amendamente admise sau respinse.
    Art. 100
    La discutarea articolelor la care s-au facut amendamente deputatii pot lua cuvantul pentru a-si exprima punctul de vedere. De asemenea, pot lua cuvantul reprezentantul Guvernului sau al initiatorului si raportorul comisiei sesizate in fond.
    Luarea de cuvant a unui deputat cu privire la un text ce urmeaza sa fie supus votului Camerei Deputatilor are, de regula, durata de 5 minute. La inceputul dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii legislative se poate stabili si alta durata a interventiei.
    La inscrierea pentru a lua cuvantul in scopul dezbaterii unui proiect de lege, unei propuneri legislative sau altui act deputatii vor preciza daca sunt pentru sau contra amendamentului sau prevederilor textului supus dezbaterii. Autorii amendamentelor sau subamendamentelor se considera a fi contra textului initial. Dupa luari de cuvant din partea grupurilor parlamentare care vor sa intervina pot lua cuvantul initiatorul proiectului si raportorul comisiei sesizate in fond. Fiecare grup parlamentar poate interveni printr-un singur reprezentant.
    Presedintele Camerei poate supune spre aprobare sistarea discutiilor la articolul dezbatut.
    Art. 101
    Discutarea articolelor incepe cu amendamentele.
    In cursul dezbaterilor deputatii, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune in discutie amendamentele respinse de comisia sesizata in fond sau amendamentele depuse la comisie, in conformitate cu prevederile prezentului regulament, dar care nu figureaza in raportul acesteia.
    In plenul Camerei se pot formula amendamente de corelare tehnico-legislativa, gramaticale sau lingvistice.
    In plenul Camerei nu pot fi depuse amendamente de fond.
    Art. 102
    Cand dezbaterea amendamentelor releva consecinte importante asupra proiectului sau propunerii legislative, presedintele Camerei Deputatilor poate trimite textele in discutie comisiei sesizate in fond. In acest caz autorii amendamentelor au dreptul sa fie ascultati in cadrul comisiei. Acelasi drept il au si reprezentantii Guvernului.
    Art. 103
    Discutarea amendamentelor incepe cu cele prin care se propune eliminarea unora dintre textele cuprinse in articolul supus dezbaterii si continua cu cele privind modificarea sau completarea acestuia. In cazul in care exista mai multe amendamente de acelasi fel, ele se supun la vot in ordinea in care au fost prezentate, incepand cu cele cuprinse in raportul comisiei sesizate in fond.
    Camera se va pronunta prin vot distinct asupra fiecarui amendament, in afara de cazul in care adoptarea unuia exclude acceptarea celorlalte.
    Se supun dezbaterii si votului Camerei numai articolele la care s-au facut amendamente. Textele articolelor si amendamentelor se adopta cu votul majoritatii deputatilor prezenti.
    Art. 104
    Proiectul de lege sau propunerea legislativa, in forma rezultata din dezbaterea pe articole, se supune Camerei spre adoptare.
    Votul final priveste ansamblul reglementarii. Camera poate hotari, la propunerea presedintelui, ca votul final sa priveasca parti din ansamblul reglementarii, in masura in care fiecare parte constituie o reglementare unitara. In acest caz este obligatoriu ca toate partile astfel separate sa fie supuse succesiv la vot, in aceeasi sedinta. Partea care nu a fost adoptata se elimina din cuprinsul reglementarii.
    Votul final poate avea loc intr-o sedinta consacrata acestui scop, in ordinea definitivarii proiectelor de lege sau a propunerilor legislative, ca urmare a dezbaterii pe articole. In cazul in care pana la data sedintei de vot, stabilita prin ordinea de zi, dezbaterea pe articole nu s-a incheiat, votul final se amana de drept.
    Proiectul de lege sau propunerea legislativa la care nu s-au facut amendamente pana la data sedintei de vot se supune direct votului final, dupa prezentarea de catre initiator a expunerii de motive si de catre comisia sesizata in fond a raportului, precum si dupa audierea punctelor de vedere ale reprezentantilor grupurilor parlamentare.
    Sedintele consacrate exclusiv votului final, prevazute in ordinea de zi, se aduc din timp la cunostinta Camerei de catre presedintele acesteia, care va preciza data si ora cand vor avea loc.
    Art. 105
    In cazul prevazut la art. 35 lit. c) dezbaterea se face potrivit procedurii legislative obisnuite, luandu-se in discutie toate amendamentele depuse la comisie in termenul prevazut de prezentul regulament.
    Art. 106
    Dispozitiile art. 87 - 103 sunt aplicabile si pentru proiectele sau propunerile legislative primite din partea Senatului.

    Sectiunea a 4-a
    Procedura de urgenta

    Art. 107
    La cererea Guvernului sau din proprie initiativa Camera Deputatilor poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedura de urgenta.
    Cererile Guvernului si propunerile Biroului permanent, ale grupurilor parlamentare sau ale comisiilor permanente se supun aprobarii Comitetului ordinii de zi.
    Proiectele de lege referitoare la armonizarea legislatiei Romaniei cu cea a Uniunii Europene si a Consiliului Europei si ordonantele emise de Guvern in temeiul art. 114 alin. (4) din Constitutie se supun de drept aprobarii Camerei Deputatilor in procedura de urgenta.
    Art. 108
    Deputatii, grupurile parlamentare sau Guvernul pot prezenta amendamente in scris, motivate, care se trimit comisiei sesizate, in termen de cel mult 48 de ore de la aprobarea procedurii de urgenta. In acelasi interval de timp avizul Consiliului Legislativ se va trimite comisiei sesizate in fond.
    Comisia sesizata in fond este obligata sa depuna raportul in cel mult 3 zile de la sesizare.
    Art. 109
    Biroul permanent, dupa primirea raportului comisiei sesizate in fond, inscrie cu prioritate in proiectul ordinii de zi proiectul de lege sau propunerea legislativa.
    Art. 110
    La discutarea fiecarui articol la care s-au facut amendamente se aplica prevederile art. 100. In timpul dezbaterilor nu pot fi prezentate amendamente.
    Art. 111
    Dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative in procedura de urgenta nu poate depasi durata de timp aprobata de Camera, la propunerea presedintelui acesteia, dupa consultarea biroului comisiei sesizate in fond.
    In situatia in care timpul prevazut la alin. 1 s-a epuizat dezbaterea se incheie si presedintele Camerei supune votului fiecare amendament cuprins in raportul comisiei sesizate in fond si fiecare articol amendat, dupa care se va proceda la votarea finala a proiectului de lege sau a propunerii legislative.

    Sectiunea a 5-a
    Procedura de vot

    Art. 112
    Legile, hotararile si motiunile se adopta de Camera Deputatilor prin vot. Legile adoptate de Camera Deputatilor pot fi legi constitutionale, legi organice si legi ordinare.
    Art. 113
    Orice amendament, alt text legislativ sau cerere ce urmeaza sa fie aprobata se considera adoptata daca, la solicitarea presedintelui Camerei, nu exista obiectie.
    Art. 114
    Votul deputatului este personal. El poate fi deschis sau secret.
    Votul deschis se exprima prin ridicarea mainii, prin ridicare in picioare, prin apel nominal sau prin mijloace electronice.
    Votul prin ridicarea mainii sau prin ridicare in picioare are urmatoarele semnificatii: pentru, contra sau abtinere.
    Votul secret se exprima prin buletine de vot, prin bile sau prin mijloace electronice.
    Camera hotaraste, la propunerea presedintelui sau a unui grup parlamentar, ce modalitate de vot va folosi, in afara de cazul in care prin regulament se stabileste o anumita procedura de vot.
    Art. 115
    Votul prin apel nominal se desfasoara astfel: presedintele explica obiectul votarii si sensul cuvintelor: "pentru" si "contra"; unul dintre secretari da citire numelui si prenumelui deputatilor; fiecare deputat raspunde: "pentru" sau "contra".
    Dupa terminarea apelului se repeta numele si prenumele deputatilor care nu au raspuns.
    Art. 116
    Votul prin bile se desfasoara astfel: in fata presedintelui Camerei Deputatilor se aseaza o urna alba si una neagra. Deputatii vin pe rand la urne, dupa ce primesc de la secretari cate doua bile, una alba si una neagra, pe care le introduc in cele doua urne. Bila alba introdusa in urna alba si bila neagra introdusa in urna neagra inseamna vot "pentru", iar bila neagra introdusa in urna alba si bila alba introdusa in urna neagra inseamna vot "contra".
    Constatarea rezultatului votului, la incheierea scrutinului, se va face in prezenta membrilor Biroului permanent.
    Art. 117
    Votul prin mijloace electronice se realizeaza prin conectarea unuia dintre contactele care reprezinta "Vot pentru", "Vot impotriva" sau "Abtinere". Rezultatul votului electronic se afiseaza prin dispozitia presedintelui Camerei. In cazul in care presedintele Camerei, asistat de cei 2 secretari, constata existenta unor defectiuni in conectarea circuitelor, el poate cere repetarea votului electronic sau inlocuirea acestuia cu alta procedura de vot.
    Dispozitivul care permite deputatului accesul la mijloacele electronice de vot este personal. Utilizarea acestuia de catre un alt deputat este interzisa. Nerespectarea interdictiei atrage aplicarea sanctiunii prevazute la art. 202 alin. 1 lit. e).
    Art. 118
    In cazul votului cu buletine de vot, pe buletin se trec numele si prenumele candidatului, functia pentru care acesta candideaza si, dupa caz, grupul parlamentar din care face parte.
    Exprimarea votului pentru numiri se face prin intermediul buletinelor de vot, cu exceptia cazurilor in care prin lege sau prin regulament se prevede o alta procedura de vot.
    Deputatul voteaza "pentru", lasand neatinse pe buletinul de vot numele si prenumele persoanei propuse; el voteaza "contra", stergand numele si prenumele persoanei propuse.
    Buletinele de vot se introduc in urne.
    Sunt nule buletinele de vot care nu corespund modelului prezentat, cele care nu poarta stampila de control si cele pe care numarul candidatilor ale caror nume nu au fost sterse depaseste numarul functiilor pentru care se face alegerea.
    Art. 119
    Legile constitutionale se adopta cu votul unei majoritati de cel putin doua treimi din numarul deputatilor.
    Legile organice si hotararile privind Regulamentul Camerei se adopta cu votul majoritatii deputatilor.
    Legile ordinare si hotararile luate in procesul legiferarii se adopta cu votul majoritatii deputatilor prezenti.
    In cazurile in care Constitutia sau regulamentul prevede o majoritate de voturi de cel putin doua treimi si presedintele constata in prealabil imposibilitatea intrunirii majoritatii prevazute, amana votul, stabilind ziua si ora desfasurarii acestuia. O noua amanare a votului nu poate depasi 30 de zile.
    In masura in care prezentul regulament nu dispune altfel, celelalte acte ale Camerei Deputatilor se adopta cu votul majoritatii deputatilor prezenti.
    Inainte de votare presedintele poate cere verificarea cvorumului prin apel nominal sau prin numarare de catre secretari. Deputatii care nu isi exercita dreptul de vot, dar care au fost prezenti in sala de sedinte, intra in numarul regulamentar de stabilire a cvorumului.
    Daca in sala de sedinte nu se afla majoritatea deputatilor, presedintele amana votarea pana la intrunirea cvorumului legal.
    Art. 120
    In caz de paritate de voturi votul se repeta.
    Presedintele Camerei isi exprima votul dupa cel al deputatilor prezenti.
    Art. 121
    In cursul votarii nu se poate acorda deputatilor dreptul de a lua cuvantul.
    Art. 122
    Proiectele de lege si propunerile legislative respinse de Camera nu pot fi readuse in discutia acesteia in cursul aceleiasi sesiuni.
    Art. 123
    Proiectele de lege si propunerile legislative adoptate de Camera Deputatilor se semneaza de presedintele acesteia si se inainteaza Senatului in vederea dezbaterii si adoptarii. Guvernul va fi instiintat despre aceasta.
    Proiectele de lege sau propunerile legislative adoptate de Camera Deputatilor si respinse de Senat se supun unei noi dezbateri in Camera Deputatilor, dupa care se trimit Senatului in vederea unei noi dezbateri. O noua respingere este definitiva.
    In cazul in care Camera Deputatilor a adoptat un proiect de lege sau o propunere legislativa in redactarea aprobata de Senat, acesta, dupa ce a fost semnat de presedintele Camerei Deputatilor si de presedintele Senatului, cu 5 zile inainte de a fi trimis spre promulgare, se comunica Guvernului si Curtii Supreme de Justitie si se depune la secretarul general al Camerei Deputatilor si la secretarul general al Senatului, in vederea exercitarii dreptului de sesizare a Curtii Constitutionale. Daca legea este aprobata cu procedura de urgenta, termenul este de doua zile.
    Data la care legea a fost depusa la secretarul general al Camerei Deputatilor se aduce la cunostinta in plenul Camerei, in termen de 24 de ore de la depunere. Depunerea si comunicarea se fac numai in zilele in care Camerele Parlamentului lucreaza in plen.
    Dupa implinirea termenelor prevazute la alin. 3 legea se trimite, sub semnatura presedintelui Camerei Deputatilor, Presedintelui Romaniei in vederea promulgarii.
    Art. 124
    In cazurile de neconstitutionalitate, constatate potrivit art. 144 lit. a) din Constitutie, Camera Deputatilor dezbate, pe baza raportului Comisiei juridice, de disciplina si imunitati, obiectia de neconstitutionalitate.
    Raportul Comisiei juridice, de disciplina si imunitati va cuprinde aprecieri cu privire la continutul deciziei Curtii Constitutionale si va recomanda Camerei admiterea sau respingerea obiectiei de neconstitutionalitate. In raportul Comisiei juridice, de disciplina si imunitati si in timpul dezbaterii obiectiei de neconstitutionalitate nu pot fi facute amendamente.
    In urma dezbaterii legea declarata in intregime neconstitutionala sau ansamblul prevederilor declarate neconstitutionale se supune unui singur vot.
    Obiectia de neconstitutionalitate a Curtii este inlaturata numai in cazul in care atat Camera Deputatilor, cat si Senatul au adoptat legea, in aceeasi forma, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecarei Camere.
    In cazul in care in una dintre Camere nu se obtine majoritatea de doua treimi, ceruta de art. 145 alin. (1) din Constitutie, prevederile declarate neconstitutionale prin decizia Curtii Constitutionale se inlatura din lege, operandu-se, cu aprobarea Camerei, corelarile tehnico-legislative necesare. Daca legea in ansamblul sau este declarata neconstitutionala, ea nu se mai trimite Presedintelui Romaniei spre promulgare.
    In cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art. 144 lit. b) din Constitutie, dispozitiile declarate neconstitutionale nu se mai aplica. In vederea inlocuirii acestor dispozitii Camera va reexamina textele declarate neconstitutionale pe baza raportului Comisiei juridice, de disciplina si imunitati.
    Art. 125
    Reexaminarea legii de catre Camera Deputatilor, in urma cererii facute de Presedintele Romaniei in temeiul art. 77 alin. (2) din Constitutie, va avea loc in cel mult 30 de zile de la primirea cererii.
    Cererea Presedintelui Romaniei privind reexaminarea unei legi va fi examinata de comisia permanenta sesizata in fond cu proiectul de lege sau cu propunerea legislativa; aceasta va intocmi un raport in care va face propuneri cu privire la obiectiile formulate in cererea de reexaminare.
    Raportul comisiei impreuna cu cererea de reexaminare se supun dezbaterii Camerei Deputatilor dupa regulile procedurii legislative.
    Art. 126
    In cazul in care Camera Deputatilor adopta un proiect de lege sau o propunere legislativa intr-o redactare diferita de cea aprobata de Senat, presedintele Camerei Deputatilor, de acord cu presedintele Senatului, va initia procedura de mediere.
    Procedura de mediere va fi initiata si in situatia in care Senatul adopta un proiect de lege sau o propunere legislativa intr-o alta redactare sau cu unele texte diferite fata de proiectul votat de Camera Deputatilor.
    Aceasta activitate se va desfasura prin intermediul unei comisii paritare, care va lucra potrivit normelor cuprinse in art. 59 - 69 si 74 - 77.
    Raportul comisiei de mediere va fi inscris pe ordinea de zi a Camerei, urmandu-se procedura prevazuta la art. 80 - 103.
    Art. 127
    Raportul comisiei de mediere se dezbate in fiecare Camera.
    Se supun la vot, potrivit procedurii de dezbatere pe articole a legii, numai solutiile propuse de comisia de mediere care sunt diferite de cele adoptate initial de Camera. In toate cazurile raportul comisiei de mediere se aproba cu majoritatea de voturi necesara pentru adoptarea legii in forma finala. Rapoartele comisiilor de mediere se aproba in sedintele consacrate votului final asupra proiectelor de lege.
    Daca deputatii si senatorii isi insusesc textul legii in forma propusa de comisia de mediere, se va proceda conform art. 123 alin. 3.
    Art. 128
    In cazul in care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la problemele aflate in divergenta sau daca una dintre Camere nu aproba raportul comisiei de mediere, in tot sau in parte, se aplica prevederile art. 77.

    Sectiunea a 6-a
    Desfasurarea sedintelor Camerei Deputatilor

    Art. 129
    Sedintele Camerei Deputatilor sunt publice, in afara cazurilor in care, la cererea presedintelui sau a unui grup parlamentar, se hotaraste, cu votul majoritatii deputatilor prezenti, ca anumite sedinte sa fie secrete.
    Art. 130
    La sedintele publice ale Camerei Deputatilor pot asista diplomati, reprezentanti ai presei, radioului si televiziunii, precum si alti invitati, pe baza acreditarii sau a invitatiei semnate de secretarul general al Camerei, in conditiile stabilite de Biroul permanent. Cetatenii pot asista la lucrarile Camerei pe baza unor permise de acces distribuite la cerere, in ordinea solicitarii de catre cei interesati, in limita locurilor disponibile in lojele destinate publicului.
    Membrii Guvernului sau reprezentantii acestora au acces la lucrarile Camerei. Daca li se solicita participarea, prezenta lor devine obligatorie.
    Persoanele care asista la sedinta trebuie sa pastreze linistea si sa se abtina de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, in caz contrar fiind eliminate din sala de catre forta publica pusa la dispozitia presedintelui.
    La cererea unui deputat sau din proprie initiativa, dupa consultarea Camerei, presedintele atrage atentia mijloacelor de informare in masa asupra informatiilor vadit inexacte (inclusiv omisiuni, deformari etc.) privind lucrarile Camerei sau asupra comentariilor care aduc atingere institutiei parlamentare.
    Directia pentru presa si imaginea Camerei Deputatilor va prezenta zilnic o revista a presei membrilor Biroului permanent, liderilor grupurilor parlamentare si presedintilor comisiilor permanente.
    Art. 131
    Deputatii sunt obligati sa fie prezenti la lucrarile Camerei si sa se inscrie pe lista de prezenta, tinuta de unul dintre secretari.
    Deputatul care nu poate lua parte la sedinta din motive independente de vointa sa va trebui sa anunte din timp Biroul permanent, mentionand cauzele care il impiedica sa participe.
    Deputatului care nu isi poate motiva absenta i se retine din indemnizatia lunara, pentru fiecare zi de absenta, o suma de bani ce reprezinta a 21-a parte din indemnizatia lunara, la care se adauga diurna de deplasare*).
------------
    *) A se vedea Legea nr. 154/1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 266 din 16 iulie 1998.

    Art. 132
    Camera Deputatilor isi desfasoara activitatea in plen, in comisii si in grupurile parlamentare, pe parcursul a 4 sau 5 zile consecutive din saptamana, potrivit programului stabilit de Comitetul ordinii de zi. De regula, a 5-a zi din saptamana este rezervata activitatii in circumscriptiile electorale in care deputatii au fost alesi.
    Cu aprobarea Comitetului ordinii de zi se vor putea tine sedinte si dupa un alt program de lucru.
    Art. 133
    Sedinta Camerei Deputatilor este deschisa de presedinte sau de vicepresedintele care il inlocuieste.
    Presedintele este asistat obligatoriu de 2 secretari.
    Art. 134
    Camera Deputatilor adopta legi, hotarari si motiuni in prezenta majoritatii deputatilor.
    In cadrul procedurii legislative prevederile alin. 1 se aplica numai la votul pentru adoptarea legii in ansamblul ei, precum si atunci cand, potrivit prevederilor prezentului regulament, se supune la vot respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative.
    Verificarea intrunirii cvorumului se dispune numai la sedintele de vot final de catre presedinte, imediat inaintea votarii, din proprie initiativa ori la cererea liderului unui grup parlamentar.
    In cazul in care cvorumul nu este intrunit, sedinta se suspenda, iar presedintele va arata cand se reiau lucrarile. Reluarea lucrarilor se face si prin derogare de la ordinea de zi aprobata, cu respectarea succesiunii stabilite prin aceasta.
    Presedintele Camerei Deputatilor poate dispune ca toti deputatii aflati in sediul Camerei sa se prezinte la dezbatere sau la vot, sub sanctiunea considerarii lor ca absenti, cu toate consecintele ce decurg din aceasta.
    Art. 135
    Presedintele Camerei sau vicepresedintele care il inlocuieste conduce dezbaterile, asigura mentinerea ordinii in timpul dezbaterilor si respectarea regulamentului.
    Art. 136
    Secretarii intocmesc liste cu deputatii care se inscriu la cuvant.
    Deputatii vor lua cuvantul in ordinea inscrierii pe lista, cu incuviintarea presedintelui Camerei.
    Ministrilor prezenti in Camera li se poate da cuvantul in orice faza a dezbaterilor si ori de cate ori solicita acest lucru.
    Art. 137
    Nimeni nu poate lua cuvantul decat daca este dat de presedinte. Persoanele care iau cuvantul in Camera vorbesc de la tribuna acesteia.
    Art. 138
    La propunerea presedintelui Camera are dreptul sa limiteze durata luarilor de cuvant in functie de obiectul dezbaterilor.
    Deputatii si celelalte persoane care iau cuvantul sunt obligate sa se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea careia s-au inscris la cuvant. In caz contrar presedintele le atrage atentia si, daca nu se conformeaza, le retrage cuvantul.
    Art. 139
    Presedintele Camerei va da cuvantul oricand unui deputat pentru a raspunde intr-o chestiune de ordin personal, limitand timpul acordat in acest scop.
    Prevederile alin. 1 se aplica si in cazul in care se cere cuvantul in probleme privitoare la regulament.
    Art. 140
    Presedintele Camerei sau un grup parlamentar poate cere incheierea dezbaterii unei probleme puse in discutia Camerei.
    Propunerea de incheiere a dezbaterii se adopta cu votul majoritatii deputatilor prezenti.
    Art. 141
    Este interzisa proferarea de insulte sau calomnii atat de la tribuna Camerei, cat si din sala de sedinte.
    Se interzice dialogul intre vorbitorii aflati la tribuna si persoanele aflate in sala.
    Art. 142
    Presedintele Camerei cheama la ordine pe deputatii care tulbura dezbaterile sau creeaza agitatie. El poate intrerupe sedinta cand tulburarea persista si poate dispune eliminarea din sala a persoanelor care impiedica in orice mod desfasurarea normala a lucrarilor.
    Art. 143
    Dezbaterile din sedintele Camerei se inregistreaza pe banda magnetica si se stenografiaza.
    Stenogramele se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a, in cel mult 10 zile, cu exceptia celor privitoare la sedintele secrete.
    Deputatii au dreptul de a verifica exactitatea stenogramei, prin confruntarea ei cu banda magnetica, in cel mult 3 zile de la data sedintei.
    Pana la aparitia Monitorului Oficial al Romaniei deputatii au dreptul de a obtine o copie de pe aceasta.

    Sectiunea a 7-a
    Procedura privind punerea sub urmarire penala a membrilor Guvernului

    Art. 144
    Camera Deputatilor are dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului.
    Art. 145
    Dezbaterea cererii se efectueaza pe baza raportului intocmit fie de o comisie permanenta, ca urmare a unei anchete desfasurate in conditiile art. 70, fie de o comisie speciala de ancheta constituita in acest scop. Daca ministrul are si calitatea de deputat, cererea se trimite spre examinare Comisiei juridice, de disciplina si imunitati, care va elabora un raport pe care il inainteaza Camerei.
    Rapoartele prevazute la alin. 1 se inscriu cu prioritate in proiectul ordinii de zi.
    Cererea se adopta cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor.
    Art. 146
    In cazul in care Camera Deputatilor decide sa ceara urmarirea penala, presedintele Camerei va adresa ministrului justitiei o cerere pentru inceperea urmaririi penale, potrivit legii. De asemenea, el il va instiinta pe Presedintele Romaniei pentru eventuala suspendare din functie a membrului Guvernului a carui urmarire penala a fost ceruta.
    Art. 147
    Dispozitiile art. 114 - 143 se aplica in mod corespunzator.

    CAP. 3
    Motiuni, intrebari, interpelari, informarea deputatilor, petitii si diverse interventii

    1. Motiuni
    Art. 148
    Motiunea exprima pozitia Camerei Deputatilor intr-o anumita problema de politica interna sau externa.
    Motiunea poate fi initiata de cel putin 50 de deputati.
    Presedintele Camerei nu va lua in considerare motiunile care nu indeplinesc cerintele prevazute la alin. 1 si 2 si nici pe cele care vizeaza finalitati specifice motiunii de cenzura.
    Initierea motiunilor de cenzura are loc in conditiile prevazute la art. 78 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului.
    Art. 149
    Pana la incheierea dezbaterii unei motiuni un deputat care a semnat-o nu mai poate semna alte motiuni in aceeasi problema.
    Motiunile trebuie sa fie motivate si se depun la presedintele Camerei in cursul sedintelor publice.
    Dupa primirea motiunii presedintele Camerei o comunica de indata Guvernului si o aduce la cunostinta Camerei, dupa care dispune afisarea ei la sediul Camerei Deputatilor.
    Art. 150
    Presedintele Camerei stabileste data dezbaterii motiunii, care nu poate depasi 6 zile de la inregistrarea acesteia, instiintand Guvernul in acest sens.
    Motiunile privind probleme de politica externa se supun dezbaterii numai insotite de avizul Comisiei pentru politica externa si cu consultarea Ministerului Afacerilor Externe.
    Art. 151
    Dezbaterea motiunii se face cu respectarea dispozitiilor cuprinse in art. 129 - 143 si se aproba cu votul majoritatii deputatilor prezenti.
    Art. 152
    Dupa inceperea discutarii motiunii deputatii nu isi pot retrage adeziunea la motiune, dezbaterea urmand a se incheia prin supunerea la vot a motiunii de catre presedintele Camerei.
    Art. 153
    La motiunile prezentate nu pot fi propuse amendamente.

    2. Intrebari
    a) Dispozitii comune
    Art. 154
    Fiecare deputat poate adresa intrebari Guvernului, ministrilor sau altor conducatori ai organelor administratiei publice.
    Intrebarea consta intr-o simpla cerere de a raspunde daca un fapt este adevarat, daca o informatie este exacta, daca Guvernul si celelalte organe ale administratiei publice inteleg sa comunice Camerei informatiile si documentele cerute de Camera Deputatilor sau de comisiile permanente ori daca Guvernul are intentia de a lua o hotarare intr-o problema determinata.
    Art. 155
    Presedintele Camerei are dreptul sa nu admita intrebarile care:
    a) privesc probleme de interes personal sau particular;
    b) urmaresc in exclusivitate obtinerea unei consultatii juridice;
    c) se refera la procese aflate pe rolul instantelor judecatoresti sau pot afecta solutionarea unor cauze aflate in curs de judecata;
    d) privesc activitatea unor persoane care nu indeplinesc functii publice.
    La intrebarile orale si la intrebarile scrise membrii Guvernului nu raspund daca cel care a adresat intrebarea nu se afla in sala de sedinte.
    In cazuri temeinic justificate, daca cel care a adresat intrebarea nu poate fi prezent in sala de sedinte in ziua in care se prezinta raspunsul, el poate cere amanarea raspunsului o singura data. Cererea deputatului de amanare a raspunsului se depune la secretarul desemnat al Camerei si se comunica ministrului pentru relatia cu Parlamentul. In cazul in care deputatul care a adresat intrebarea nu este prezent in sala, dupa constatare acest fapt se anunta in plen de catre presedintele de sedinta, iar ministrul vizat prezinta raspunsul la intrebarea adresata.
    Intrebarile la care nu s-a raspuns se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a, la sfarsitul fiecarei sesiuni ordinare.

    b) Intrebari orale
    Art. 156
    Din doua in doua saptamani, in ziua de luni, intre orele 18,30 - 19,30, deputatii pot adresa intrebari orale membrilor Guvernului. Intrebarile orale se adreseaza de catre deputat membrului vizat al Guvernului in domeniul respectiv.
    Obiectul intrebarilor orale se notifica in scris si se depune la secretarul desemnat al Camerei Deputatilor cel mai tarziu pana la ora 14,00 a zilei de miercuri din saptamana premergatoare celei in care urmeaza sa fie pusa intrebarea. Secretarul Camerei Deputatilor il informeaza pe ministrul pentru relatia cu Parlamentul asupra intrebarilor orale la care membrii Guvernului urmeaza sa raspunda in cursul sedintei consacrate acestora.
    Art. 157
    Intrebarea orala este expusa sumar, intr-un interval de timp de cel mult un minut. Ministrul competent raspunde la intrebarea ce i-a fost adresata in cel mult 3 minute. Autorul intrebarii, dupa audierea raspunsului, poate interveni cu precizari si cu comentarii, fara a depasi doua minute. Ministrul poate exercita dreptul la replica in acelasi interval de timp. Nici o alta interventie pe marginea intrebarii respective nu mai poate avea loc.
    Membrul Guvernului poate amana raspunsul la intrebarea orala pentru saptamana urmatoare numai in cazuri temeinic justificate.
    In situatia in care membrul Guvernului, caruia ii este adresata intrebarea, nu este prezent, raspunsul va fi dat in sedinta din saptamana urmatoare, consacrata intrebarilor orale. Presedintele Camerei Deputatilor il informeaza pe primul-ministru asupra raspunsurilor amanate.

    c) Intrebari scrise
    Art. 158
    Fiecare deputat are dreptul sa adreseze Guvernului, membrilor sai sau altor conducatori ai organelor administratiei publice intrebari scrise care se depun la secretarul desemnat al Camerei Deputatilor.
    Deputatii care adreseaza intrebari scrise vor preciza daca doresc un raspuns in scris sau oral de la tribuna Camerei Deputatilor.
    Intrebarile scrise se transmit membrilor Guvernului si celorlalte autoritati publice de catre secretarul desemnat al Camerei Deputatilor.
    Art. 159
    Raspunsurile la intrebarile scrise se transmit deputatului in cel mult 15 zile.
    Intrebarile la care se solicita un raspuns oral de la tribuna Camerei Deputatilor se inscriu pe ordinea de zi a sedintei in succesiunea primirii raspunsurilor, dar nu mai tarziu de 15 zile de la data inregistrarii acestora.
    Raspunsurile la intrebarile prevazute la alin. 2 se dau in cele 30 de minute care urmeaza timpului afectat intrebarilor orale. Un raspuns nu poate depasi 5 minute. Daca raspunsul la o intrebare da nastere unei replici a celui care a adresat intrebarea, timpul pentru replica este de cel mult 3 minute.
    Art. 160
    Daca timpul afectat raspunsurilor la intrebari nu este suficient, raspunsurile care nu au fost prezentate vor fi inscrise pe ordinea de zi a sedintei din lunea urmatoare.
    Art. 161
    Nici un deputat nu poate adresa mai mult de doua intrebari in aceeasi sedinta.

    3. Interpelari
    Art. 162
    Interpelarile se fac in scris, aratandu-se obiectul acestora, fara nici o dezvoltare.
    Interpelarea consta intr-o cerere adresata Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai multi deputati, prin care se solicita explicatii asupra politicii Guvernului in probleme importante ale activitatii sale interne sau externe. Guvernul si fiecare dintre membrii sai sunt obligati sa raspunda la interpelari in cel mult doua saptamani. Pentru motive temeinice Camera poate acorda un nou termen.
    Ele se citesc in sedinta publica din ziua de luni, consacrata intrebarilor, intre orele 19,30 - 20,00, dupa care se prezinta presedintelui Camerei spre a fi transmise primului-ministru.
    Art. 163
    Interpelarile se inscriu, in ordinea prezentarii, intr-un registru special si se afiseaza la sediul Camerei.
    Dezvoltarea interpelarilor are loc in sedinta din ziua de luni, alternativ cu sedintele consacrate intrebarilor. In ziua de luni, consacrata raspunsurilor la interpelari, dezvoltarea acestora se face intre orele 18,30 - 19,30. Durata dezvoltarii interpelarii nu poate depasi 3 minute.
    In sedinta consacrata dezbaterii interpelarilor un grup parlamentar nu poate prezenta mai mult de o interpelare. In cazul in care timpul consacrat interpelarilor permite, un grup parlamentar poate dezvolta si o a doua interpelare.
    Art. 164
    In sedinta consacrata dezvoltarii interpelarii se da cuvantul interpelatorului si apoi reprezentantului primului-ministru.
    Art. 165
    Camera Deputatilor poate adopta o motiune prin care sa isi exprime pozitia cu privire la problema ce a facut obiectul interpelarii.

    4. Interpelari pentru primul-ministru
    Art. 166
    Din doua in doua saptamani, in ziua de luni, consacrata raspunsurilor la interpelari, intre orele 18,00 - 18,30, deputatii il pot interpela pe primul-ministru. Interpelarile trebuie sa vizeze politica Guvernului in probleme importante ale activitatii sale interne sau externe.
    Interpelarile ce urmeaza sa fie adresate primului-ministru se depun la secretarul desemnat al Camerei Deputatilor pana in ziua de miercuri, ora 14,00, din saptamana care preceda raspunsurile primului-ministru.
    Art. 167
    Interpelarile vor fi adresate in ordinea depunerii lor la secretarul desemnat al Camerei Deputatilor. Fiecare interpelare se expune intr-un interval de timp de cel mult doua minute. Primul-ministru raspunde la interpelare in cel mult 3 minute. Autorul interpelarii, dupa audierea raspunsului, poate interveni cu intrebari suplimentare si cu comentarii, fara a depasi doua minute. Primul-ministru are la dispozitie doua minute pentru exercitarea dreptului la replica. Dupa aceasta, in legatura cu interpelarea respectiva nu mai poate avea loc nici o alta interventie.
    Art. 168
    In situatii justificate interpelarea primului-ministru poate fi amanata cel mult o saptamana.

    5. Informarea Camerei Deputatilor si a deputatilor
    Art. 169
    Camera Deputatilor si deputatii au dreptul sa obtina informatiile necesare in vederea desfasurarii activitatii lor din partea organelor administratiei publice.
    Art. 170
    Camera Deputatilor si comisiile sale pot cere Guvernului si celorlalte organe ale administratiei publice informatii si documente in cadrul controlului parlamentar al activitatii acestora.
    In cazul in care informatiile sau documentele solicitate privesc, potrivit legii, secrete de stat, Guvernul informeaza Camera Deputatilor despre aceasta, iar Camera decide in sedinta secreta.
    Documentele se restituie dupa consultare.
    Art. 171
    Deputatul poate solicita de la organele administratiei publice centrale, printr-o cerere adresata presedintelui Camerei Deputatilor sau presedintelui comisiei permanente din care face parte, orice informatii sau documente, in copie certificata, utile pentru desfasurarea activitatii sale. Cererea poate fi refuzata in cazul in care aceasta priveste secrete de stat de importanta deosebita. Refuzul se aduce la cunostinta Camerei Deputatilor care va decide in sedinta secreta.

    6. Petitii
    Art. 172
    Oricine are dreptul de a se adresa cu petitii Camerei Deputatilor.
    Petitiile vor fi prezentate in scris si semnate, precizandu-se domiciliul petitionarului sau al unuia dintre petitionari.
    Art. 173
    Petitiile se inscriu intr-un registru, in ordinea primirii, consemnandu-se numarul de inregistrare, numele, prenumele, domiciliul petitionarului si obiectul cererii.
    Art. 174
    Petitiile inregistrate se transmit Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, coruptiei si pentru petitii si altor comisii permanente, spre dezbatere si solutionare.
    Oricare membru al Camerei poate lua cunostinta de continutul unei petitii, adresandu-se in acest sens presedintelui comisiei sesizate.
    Art. 175
    Comisia va decide, in termen de cel mult 10 zile, daca va trimite petitia unei autoritati publice competente ori o va clasa sau, in cazuri deosebite, daca o va prezenta Camerei.
    Petitionarului i se aduce la cunostinta solutia adoptata.
    Art. 176
    Trimestrial Comisia pentru cercetarea abuzurilor, coruptiei si pentru petitii prezinta Biroului permanent si, la inceputul fiecarei sesiuni, Camerei un raport asupra petitiilor primite si asupra modului de solutionare a acestora.
    In raport se vor face mentiuni cu privire la solutiile date de autoritatile publice la petitiile care le-au fost trimise spre solutionare.
    Autoritatile publice care au primit petitii spre solutionare sunt obligate sa transmita comisiei solutiile adoptate in termen de cel mult o luna de la primirea petitiei.

    7. Diverse interventii
    Art. 177
    In fiecare zi de marti primele 50 de minute ale sedintei vor fi rezervate pentru diverse interventii ale deputatilor.
    Impartirea celor 50 de minute se va face pe grupuri parlamentare ale majoritatii, opozitiei si pe deputati care nu fac parte din acestea. In cazul in care timpul afectat nu se epuizeaza presedintele de sedinta este abilitat sa acorde cuvantul in continuare, respectandu-se aceeasi regula.
    Ordinea luarilor de cuvant va fi alternativa, din saptamana in saptamana, si se va face pe grupuri parlamentare.
    Durata interventiei nu poate depasi 3 minute.
    Art. 178
    Inscrierile pentru diverse interventii asupra unor probleme de actualitate se fac in ziua de luni, intre orele 19,00 - 20,00, la secretarul desemnat al Camerei Deputatilor, cu exceptia cazurilor neprevazute.
    Inscrierile pentru diverse interventii consacrate unor aniversari, comemorari etc. se vor face cu o saptamana inainte, tot in ziua de luni, intre orele 19,00 - 20,00, la secretarul desemnat in acest scop.
    Art. 179
    In cazul in care tematica si continutul interventiei vizeaza activitatea si politica Guvernului, extrasul respectiv din stenograma va fi transmis ministrului pentru relatia cu Parlamentul.

    CAP. 4
    Statutul deputatului

    Sectiunea 1
    Imunitate parlamentara

    Art. 180
    Deputatii se bucura de imunitate parlamentara de la data eliberarii certificatului doveditor al alegerii, sub conditia validarii.
    Art. 181
    Deputatul nu poate fi tras la raspundere juridica, sub nici o forma, pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului.
    Art. 182
    Nici un deputat nu poate fi retinut, arestat, perchezitionat sau trimis in judecata penala ori contraventionala fara incuviintarea prealabila a Camerei Deputatilor si dupa ascultarea sa.
    Cererea de retinere, arestare, perchezitie sau privind posibilitatea trimiterii in judecata penala ori contraventionala se adreseaza presedintelui Camerei de catre ministrul justitiei. Savarsirea sau descoperirea ulterioara a unor noi fapte penale sau contraventionale determina introducerea unei noi cereri de retinere, arestare, perchezitie sau de trimitere in judecata penala ori contraventionala.
    In cererea adresata presedintelui Camerei Deputatilor ministrul justitiei va preciza si va motiva pentru care dintre masurile prevazute la art. 69 din Constitutie solicita incuviintarea.
    Presedintele Camerei aduce la cunostinta deputatilor cererea, in sedinta publica, dupa care o trimite de indata Comisiei juridice, de disciplina si imunitati spre examinare, care va stabili prin raportul sau daca exista sau nu exista motive temeinice pentru aprobarea cererii. Hotararea comisiei se adopta, in cel mult 30 de zile de la sesizare, prin votul majoritatii membrilor comisiei. Votul este secret.
    Ministrul justitiei va inainta Comisiei juridice, de disciplina si imunitati toate documentele pe care aceasta le solicita; in caz de refuz comisia se va adresa Camerei Deputatilor, prin intermediul Biroului permanent, pentru a hotari cu privire la acest refuz.
    Cererea prevazuta la alin. 2, impreuna cu raportul comisiei, se inainteaza grupului parlamentar din care face parte deputatul in cauza. Grupul isi va exprima punctul de vedere cu privire la cerere intr-un raport scris, in termen de 30 de zile de la data sesizarii grupului.
    In cazul deputatilor care nu fac parte din nici un grup parlamentar acestia pot sa depuna la Biroul permanent punctul de vedere cu privire la cerere.
    Raportul comisiei, impreuna cu raportul grupului parlamentar, se inainteaza Biroului permanent si se supun dezbaterii si aprobarii Camerei Deputatilor. Camera Deputatilor se va pronunta separat asupra fiecarei masuri a carei incuviintare se cere de catre ministrul justitiei, potrivit art. 69 din Constitutie.
    Camera Deputatilor hotaraste asupra cererii in cel mult 3 luni de la sesizare, cu votul majoritatii membrilor sai. Votul este secret si se exprima prin bile.
    Art. 183
    Numai in caz de infractiune flagranta deputatul poate fi retinut si supus perchezitiei fara incuviintarea prealabila a Camerei Deputatilor. Ministrul justitiei il va informa neintarziat pe presedintele Camerei asupra retinerii si perchezitiei. Presedintele Camerei poate fi informat si pe alta cale.
    In cazul in care Camera Deputatilor constata ca nu exista temei pentru retinere, se va dispune imediat revocarea acestei masuri. In situatia in care Camera Deputatilor nu este intrunita in sedinta, aceasta competenta revine Biroului permanent.
    Dispozitia de revocare a retinerii se executa de indata prin ministrul justitiei.
    Art. 184
    Toate cererile privind ridicarea imunitatii parlamentare se inscriu cu prioritate pe ordinea de zi.

    Sectiunea a 2-a
    Incompatibilitati

    Art. 185
    Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de membru al Guvernului, precum si cu alte functii stabilite prin lege.
    Art. 186
    Calitatea de deputat este incompatibila cu functia de Presedinte al Romaniei si cu cea de senator.
    Art. 187
    Mandatul de deputat este incompatibil cu statutul persoanelor care, potrivit legii, nu pot face parte din partidele politice.
    Art. 188
    Se interzice utilizarea numelui insotit de calitatea de deputat in orice actiune publicitara privitoare la o activitate care aduce profit.
    Art. 189
    Deputatul care se afla in una dintre incompatibilitatile prevazute la art. 185 - 188 va demisiona din functiile care sunt incompatibile cu mandatul de deputat in termen de 10 zile de la data aparitiei cazului de incompatibilitate.
    Dupa expirarea termenului prevazut la alin. 1 deputatul care continua sa se afle intr-un caz de incompatibilitate este considerat demisionat din functia de deputat. Demisia se aduce la cunostinta Camerei Deputatilor si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    Art. 190
    Locul vacant va fi ocupat de catre supleantul imediat urmator de pe lista partidului, formatiunii politice ori coalitiei acestora, daca pana la data validarii mandatului partidul sau formatiunea politica pentru care a candidat confirma in scris ca apartine acesteia. Asupra legalitatii alegerii supleantului comisia de validare va prezenta Camerei Deputatilor un raport.
    Art. 191
    In cursul termenului prevazut la art. 189 deputatul trebuie sa declare in scris la Biroul permanent orice activitate pe care va continua sa o desfasoare in viitor, care se incadreaza in incompatibilitatile prevazute de lege.
    Art. 192
    Schimbarile intervenite in activitatea deputatului pe durata exercitarii mandatului se aduc la cunostinta Biroului permanent, in scris, in cel mult 10 zile de la data aparitiei acestora.
    Art. 193
    Cazurile de incompatibilitate vor fi trimise spre examinare Comisiei juridice, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor, care va intocmi un raport. Propunerile comisiei se aproba de Camera cu votul majoritatii membrilor sai.
    Daca deputatul a facut sa inceteze cauza de incompatibilitate, dupa sesizarea comisiei, se va lua act despre aceasta in procesul-verbal al sedintei; asemenea cazuri nu se trec in raportul comisiei.

    Sectiunea a 3-a
    Exercitarea mandatului de deputat

    Art. 194
    Deputatii, reprezentanti ai poporului, isi exercita drepturile si isi indeplinesc indatoririle pe toata durata legislaturii pentru care au fost alesi.
    Art. 195
    Deputatii intra in exercitiul mandatului, pe baza certificatului doveditor al alegerii, la data intrunirii legale a Camerei Deputatilor, sub conditia validarii.
    Art. 196
    Dupa validarea mandatelor, deputatilor li se elibereaza legitimatia de membru al Camerei Deputatilor, semnata de presedintele acesteia.
    Deputatii primesc un insemn distinctiv al calitatii lor de reprezentant al poporului, cu dreptul de a-l purta pe toata durata mandatului.
    Modelul insemnului se stabileste de Biroul permanent, iar cheltuielile pentru confectionarea acestuia se suporta din bugetul Camerei Deputatilor.
    Art. 197
    Calitatea de deputat inceteaza la data intrunirii legale a Camerei nou-alese sau in caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.
    Art. 198
    Deputatii pot demisiona prin cerere scrisa, adresata presedintelui Camerei. Acesta, in sedinta publica, il intreaba pe deputatul respectiv daca staruie in demisie, iar daca raspunde afirmativ sau nu se prezinta in Camera pentru a raspunde, cu toate ca a fost instiintat, presedintele declara locul vacant.
    Art. 199
    Deputatii care sunt membri ai Guvernului vor primi indemnizatia si diurna de deplasare*) de la autoritatile la care isi desfasoara activitatea.
------------
    *) A se vedea Legea nr. 154/1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 266 din 16 iulie 1998.

    Art. 200
    Retinerile din indemnizatia lunara a deputatului in temeiul art. 48, 131 si 207 se aproba de Biroul permanent pe baza examinarii lunare a situatiei prezentei deputatilor la lucrarile Camerei.

    Sectiunea a 4-a
    Absente si concedii

    Art. 201
    Nici un deputat nu poate lipsi de la sedintele Camerei sau comisiei din care face parte decat in cazul in care a obtinut aprobarea unui concediu.
    Deputatii, cu aprobarea Camerei sau a Biroului permanent, pot participa la desfasurarea altor actiuni parlamentare, situatie in care nu sunt considerati absenti.
    Prevederile alin. 2 se aplica si deputatilor care sunt membri ai Guvernului, in cazul in care absenta acestora a fost determinata de exercitarea atributiilor functiei pe care o indeplinesc.
    Prezenta deputatilor, membri ai Guvernului, la lucrarile in plen ale Camerei Deputatilor este obligatorie la deschiderea si incheierea sesiunilor, la dezbaterea si adoptarea proiectelor de legi si a propunerilor legislative din sfera lor de competenta, la desfasurarea orei ministeriale consacrate intrebarilor si raspunsurilor la intrebari, la dezbaterea interpelarilor privind politica ministerului de care raspund, la prezentarea rapoartelor si declaratiilor politice ale primului-ministru.

    Sectiunea a 5-a
    Sanctiuni

    Art. 202
    Abaterile de la regulament atrag urmatoarele sanctiuni:
    a) avertismentul;
    b) chemarea la ordine;
    c) retragerea cuvantului;
    d) eliminarea din sala de sedinte;
    e) interzicerea participarii la lucrarile Camerei pe timp de maximum 15 zile;
    f) excluderea temporara.
    Sanctiunile prevazute la lit. a), b), c) si d) se aplica de catre presedintele Camerei, iar cele prevazute la lit. e) si f), de catre Camera, la propunerea presedintelui.
    Pentru aplicarea sanctiunilor prevazute la lit. e) si f) cazul se va trimite Comisiei juridice, de disciplina si imunitati, care va prezenta un raport asupra cercetarii efectuate.
    Art. 203
    La prima abatere de la regulament presedintele Camerei il avertizeaza pe deputatul in culpa si il invita sa respecte regulamentul.
    Art. 204
    Deputatii care vor nesocoti avertismentul si invitatia presedintelui si vor continua sa se abata de la regulament, precum si cei care, chiar pentru prima data, incalca in mod grav dispozitiile regulamentului vor fi chemati la ordine.
    Chemarea la ordine se inscrie in stenograma sedintei.
    Art. 205
    Inainte de a chema la ordine un deputat presedintele Camerei il invita sa isi retraga sau sa explice cuvantul care a generat incidente si care ar da loc la aplicarea sanctiunii.
    Daca expresia intrebuintata a fost retrasa sau regretata ori daca explicatiile date sunt apreciate de presedinte ca satisfacatoare, sanctiunea nu se mai aplica.
    Art. 206
    In cazul in care, dupa chemarea la ordine, un deputat continua sa se abata de la regulament, presedintele Camerei ii va retrage cuvantul, iar daca persista, il va elimina din sala.
    Art. 207
    In cazul unor abateri grave, savarsite de deputat in mod repetat, sau al unor abateri deosebit de grave Camera poate aplica sanctiunea interzicerii participarii deputatului la lucrarile ei pe o perioada de maximum 15 zile sau poate hotari, la propunerea presedintelui, excluderea temporara a deputatului in culpa.
    Gravitatea abaterilor va fi stabilita de Comisia juridica, de disciplina si imunitati in cel mult 4 zile.
    Art. 208
    Excluderea temporara poate varia de la o sedinta pana la maximum 30 de sedinte din aceeasi sesiune.
    Aplicarea excluderii temporare are urmatoarele consecinte:
    a) suspendarea indemnizatiei lunare pe timpul excluderii;
    b) suspendarea drepturilor ce tin de calitatea de deputat, cu exceptia imunitatii;
    c) interzicerea participarii la lucrarile Camerei si ale comisiilor;
    d) interzicerea accesului in localul Camerei Deputatilor.
    Art. 209
    Excluderea se executa de catre chestor si, in caz de opunere, cu ajutorul fortei publice puse la dispozitia presedintelui Camerei.
    Art. 210
    Pentru mentinerea ordinii in sedintele comisiilor presedintii acestora au aceleasi drepturi ca si presedintele Camerei si pot aplica sanctiunile prevazute la art. 202 alin. 1 lit. a), b) si c).
    In cazul in care un deputat savarseste abateri deosebit de grave, presedintele comisiei va suspenda sedinta si va aduce cazul la cunostinta presedintelui Camerei, care il va supune Camerei Deputatilor in vederea aplicarii sanctiunilor prevazute de regulament.

    CAP. 5
    Serviciile Camerei Deputatilor

    Art. 211
    Personalul din serviciile Camerei Deputatilor este condus de secretarul general al Camerei Deputatilor.
    Secretarul general si secretarul general adjunct sunt numiti si eliberati din functie de catre Camera Deputatilor, la propunerea presedintelui acesteia.
    Secretarul general este ordonator principal de credite.
    In indeplinirea atributiilor sale secretarul general emite ordine.
    Art. 212
    Camera Deputatilor aproba bugetul propriu inaintea dezbaterii bugetului de stat si il inainteaza Guvernului in vederea includerii lui in bugetul de stat.
    Includerea cheltuielilor de capital in bugetul propriu se face cu consultarea Guvernului.

    CAP. 6
    Dispozitii finale

    Art. 213
    Proiectele de lege si propunerile legislative inscrise pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor si a Senatului al caror mandat a expirat isi continua procedura in Camera Deputatilor nou-aleasa.
    Art. 214
    Camera Deputatilor adopta hotarari potrivit procedurii prevazute la art. 80 - 143.
    Art. 215
    Dispozitiile prezentului regulament pot fi modificate potrivit procedurii de elaborare si adoptare a legilor, prevazuta la art. 80   143, cu votul majoritatii deputatilor.