Hotărârea Nr.526 din 12.07.2018

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 35 lit. w) din Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articolul 1(1) Se aprobă Planul naţional de acţiune la radon, denumit în continuare PNAR, prevăzut în anexa nr. 1. (2) PNAR abordează riscurile pe termen lung rezultate din expunerile la radon în locuinţe, în clădirile cu acces public şi în locurile de muncă pentru orice sursă de pătrundere a radonului, fie că este vorba de sol, de materiale de construcţii sau de apă.(3) PNAR se actualizează periodic, în funcţie de rezultatele implementării direcţiilor strategice de acţiune stabilite.(4) Prima revizie a PNAR se va realiza la 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. Articolul 2(1) Pentru realizarea obiectivelor strategice prevăzute în PNAR, instituţiile implicate şi responsabile, după caz, conform atribuţiilor specifice, sunt: Ministerul Sănătăţii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Cercetării şi Inovării, Ministerul Mediului, autorităţile administraţiei publice locale, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, asociaţii profesionale de arhitecţi şi constructori şi structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale din România. (2) Pentru implementarea PNAR, instituţiile şi autorităţile menţionate la alin. (1) desfăşoară activităţile prezentate în anexa nr. 2.(3) În vederea monitorizării implementării PNAR se constituie la nivel naţional comitetul interministerial de lucru pentru radon, organism interinstituţional, fără personalitate juridică, alcătuit din reprezentanţi nominalizaţi de către ministerele menţionate la alin. (1).(4) Comitetul interministerial de lucru pentru radon are următoarele atribuţii principale:a)dezvoltă şi monitorizează acţiunile specifice fiecărei direcţii strategice; b)propune, dacă se consideră necesar, modificarea acţiunilor specifice fiecărei direcţii strategice sau introducerea unor acţiuni noi, după caz; c)identifică, pe baza măsurătorilor de radon şi a distribuţiei concentraţiei activităţii radonului din aerul de interior, zonele în care concentraţia de radon, ca medie anuală, într-un număr semnificativ de clădiri, depăşeşte nivelul naţional de referinţă stabilit; d)evaluează şi analizează periodic gradul de implementare a PNAR şi propune, după caz, implicarea altor instituţii în derularea PNAR; e)propune, dacă se consideră necesar, elaborarea/ modificarea cerinţelor de reglementare în scopul implementării PNAR; f)propune organizarea de evenimente pentru diseminarea informaţiilor privind acţiunea radiaţiilor ionizante emise de radon în România; g)solicită instituţiilor implicate prevăzute în anexa nr. 2 prezentarea rezultatelor referitoare la acţiunile întreprinse pentru implementarea PNAR. Articolul 3Finanţarea necesară îndeplinirii măsurilor specifice domeniului de activitate al fiecărei instituţii publice cu atribuţii în implementarea PNAR se asigură din bugetul de stat, respectiv bugetele locale, prin bugetele anuale aprobate fiecărei instituţii sau autorităţi publice, precum şi din alte surse potrivit legii. Articolul 4 Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. * Prezenta hotărâre transpune art. 103 şi anexa XVIII din Directiva 2013/59/Euratom a Consiliului din 5 decembrie 2013 de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecţia împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiaţiile ionizante şi de abrogare a directivelor 89/618/Euratom, 90/641/Euratom, 96/29/Euratom, 97/43/Euratom şi 2003/122/Euratom, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 13 din 17 ianuarie 2014. PRIM-MINISTRU VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ Contrasemnează: Secretarul general al Guvernului, Ioana-Andreea Lambru Preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare, Rodin Traicu Viceprim-ministru, ministrul mediului, Graţiela Leocadia Gavrilescu p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, Sirma Caraman, secretar de stat Ministrul finanţelor publice, Eugen Orlando Teodorovici Ministrul sănătăţii, Sorina Pintea Ministrul cercetării şi inovării, Nicolae Burnete p. Ministrul afacerilor externe, Dănuţ Sebastian Neculăescu, secretar de stat p. Ministrul delegat pentru afaceri europene, Cristian-Gabriel Winzer, secretar de stat ANEXA Nr. 1Planul naţional de acţiune la radon Lista abrevierilor şi acronimelor: ANPM - Agenţia Naţională de Protecţia Mediului CNCAN - Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare DS - direcţie strategică MCI - Ministerul Cercetării şi Inovării MDRAP - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice MM - Ministerul Mediului MS - Ministerul Sănătăţii PNAR - Planul naţional de acţiune la radon Legendă: Laboratoarele desemnate - Laboratoare desemnate de CNCAN să desfăşoare investigaţii şi măsurători privind concentraţiile de radon Asociaţii profesionale - Uniunea Arhitecţilor din România, Ordinul Arhitecţilor din România, Asociaţia Inginerilor Constructori din România, Asociaţia Medicilor de Familie, Asociaţia Patronală a Medicilor de Medicina Muncii

ANEXA Nr. 2Activităţile desfăşurate de instituţiile implicate pentru implementarea Planului naţional de acţiune la radon (PNAR) 1. Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare: a)coordonează implementarea Planului naţional de acţiune la radon; b)emite reglementări general obligatorii şi ghiduri pentru detalierea cerinţelor generale de securitate nucleară, securitate radiologică, protecţie împotriva acţiunii radiaţiilor ionizante, privind sistemele de management în domeniul nuclear, control al neproliferării armelor nucleare, protecţie fizică, transport al materialelor radioactive, gestionare a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, planificare, pregătire şi răspuns în situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică, realizare a produselor şi serviciilor destinate instalaţiilor nucleare şi radiologice, precum şi orice alte reglementări necesare activităţii de autorizare şi control în domeniul nuclear; c)controlează, în colaborare cu alte autorităţi care au, potrivit legii, atribuţii în domeniu, implementarea strategiei de reglementare şi control al situaţiilor de expunere existente; d)stabileşte nivelurile de referinţă pentru situaţiile de expunere existentă, pe baza fezabilităţii controlului asupra situaţiei şi pe baza experienţei de gestionare a situaţiilor similare anterioare; e)colaborează cu MS şi alte autorităţi competente, după caz, în vederea implementării PNAR; f)elaborează, în colaborare cu alte instituţii din domeniu, metodologia de cartare şi de măsurare a concentraţiei radonului în interior, locuri de muncă şi clădirile cu acces public; g)colaborează cu MS pentru elaborarea cerinţelor privind desemnarea laboratoarelor de măsurare a radonului în interiorul clădirilor şi a radioactivităţii în materialele de construcţie; h)desemnează laboratoarele care desfăşoară investigaţii şi măsurători privind concentraţiile de radon din interiorul clădirilor sau concentraţiile de gaze din sol, în scopul estimării distribuţiei concentraţiilor de radon din interior, pentru gestionarea datelor de măsurare şi pentru stabilirea altor parametri relevanţi; i)colaborează cu instituţii de specialitate pentru completarea reglementărilor tehnice ce vizează proiectarea cu rezultatele cartării radonului din interiorul clădirilor de pe teritoriul României; j)colaborează cu instituţii de specialitate pentru identificarea locuinţelor unde media anuală a concentraţiei de radon depăşeşte nivelul naţional de referinţă, pentru a stabili, după caz, măsuri de reducere a concentraţiilor de radon în locuinţele respective; k)realizează harta de radon şi gestionarea bazei de date naţionale conţinând valorile concentraţiilor radonului din interiorul clădirilor; l)identifică, în colaborare cu MS, locurile de muncă în care concentraţia de radon este mai mare decât nivelul de referinţă; m)revizuieşte punctele de măsurători pe baza datelor cumulate obţinute şi a nivelului de referinţă stabilit şi îmbunătăţeşte rezoluţia hărţii de radon; n)elaborează, în colaborare cu MS, planul de măsuri de reducere a acţiunii radiaţiilor ionizante emise de radon din zonele în care concentraţia de radon, ca medie anuală, depăşeşte nivelul naţional de referinţă, plan care va fi implementat de angajatori la locurile de muncă în care acţiunea radiaţiilor ionizante emise de radon depăşeşte nivelul naţional de referinţă; o)aprobă planul de măsuri la locurile de muncă aparţinând titularilor de autorizaţii din domeniul nuclear, pe baza zonelor în care concentraţia de radon, ca medie anuală, într-un număr semnificativ de clădiri, se preconizează că va depăşi nivelul naţional de referinţă; p)identifică, în colaborare cu alte autorităţi, alte tipuri de locuri de muncă precum: peşteri, staţii de distribuţie a apei, arhive, indiferent de zona în care sunt localizate; q)elaborează, împreună cu MS, ghiduri specifice privind măsurile de reducere a concentraţiei de radon, informaţiile privind importanţa măsurării radonului, mijloacele tehnice disponibile pentru reducerea concentraţiei, precum şi informaţiile privind riscurile asociate; r)elaborează, împreună cu alte autorităţi, strategia de informare la nivel naţional privind riscul expunerii la radon la nivel local, în special în zonele în care se preconizează că se va depăşi nivelul naţional de referinţă; s)elaborează, împreună cu alte autorităţi, materiale de informare precum: campanii de conştientizare/informare a populaţiei, broşuri, ştiri, specifice grupurilor-ţintă; t)organizează, în colaborare cu MS şi asociaţiile profesionale, sistemul de instruire şi perfecţionare a categoriilor profesionale din sănătate care necesită competenţe specifice; u)identifică, împreună cu instituţiile implicate în implementarea PNAR, căile de finanţare a proiectelor de lucrări de remediere.2. Ministerul Sănătăţii: a)colaborează cu CNCAN şi alte autorităţi competente, după caz, în vederea implementării PNAR; b)participă la elaborarea, în colaborare cu alte instituţii din domeniu, a metodologiei de cartare şi de măsurare a concentraţiei radonului în locuinţe, locuri de muncă şi clădirile cu acces public, metodologie care include şi cerinţele privind determinarea concentraţiei de radon în interior; c)elaborează, în cooperare cu CNCAN, cerinţele privind autorizarea laboratoarelor de măsurare a radioactivităţii în materialele de construcţie; d)completează, în cooperare cu CNCAN şi MDRAP, reglementările tehnice ce vizează proiectarea, cu rezultatele cartării radonului din interiorul clădirilor de pe teritoriul României; e)colaborează cu CNCAN şi celelalte instituţii cu responsabilităţi în implementarea PNAR pentru identificarea zonelor unde media anuală a concentraţiei de radon într-un număr semnificativ de clădiri depăşeşte nivelul naţional de referinţă şi pentru a stabili, după caz, măsuri de reducere a concentraţiilor de radon în locuinţele respective; f)colaborează cu CNCAN şi celelalte instituţii cu responsabilităţi în implementarea PNAR pentru identificarea locurilor de muncă din zonele unde media anuală a concentraţiei de radon într-un număr semnificativ de clădiri depăşeşte nivelul naţional de referinţă; g)revizuieşte, împreună cu celelalte instituţii implicate, din 5 în 5 ani, punctele de măsurători pe baza datelor cumulate obţinute şi a nivelului de referinţă stabilit; h)elaborează, în colaborare cu CNCAN, planul de măsuri de reducere a acţiunii radiaţiilor ionizante emise de radon, din zonele în care concentraţia de radon, ca medie anuală, depăşeşte nivelul naţional de referinţă, plan care va fi implementat de angajatori la locurile de muncă în care acţiunea radiaţiilor ionizante emise de radon depăşeşte nivelul naţional de referinţă; i)identifică, în colaborare cu CNCAN şi MM, alte tipuri de locuri de muncă precum: peşteri, staţii de distribuţie a apei, indiferent de zona în care sunt localizate; j)elaborează, împreună cu CNCAN, ghiduri specifice privind măsurile de reducere a concentraţiei de radon, informaţiile privind importanţa măsurării radonului, mijloacele tehnice disponibile pentru reducerea concentraţiei, precum şi informaţiile privind riscurile asociate; k)armonizează programul de reducere a concentraţiei de radon din interior cu alte programe existente precum: programe de calitate a aerului, antifumat; l)elaborează, în colaborare cu instituţiile implicate, strategia de informare la nivel naţional privind riscul expunerii la radon; m)evaluează situaţia existentă în ceea ce priveşte informarea populaţiei asupra riscului de expunere la radon; n)elaborează, în colaborare cu instituţiile implicate, materiale informative precum: campanii de conştientizare/informare a populaţiei, broşuri, ştiri, specifice grupurilor-ţintă; o)informează, în colaborare cu instituţiile implicate, factorii locali de decizie, angajatorii şi angajaţii cu privire la riscurile prezentate de expunerea la radon; p)evaluează, în colaborare cu autorităţile competente, starea de sănătate a populaţiei României în raport cu expunerea la acţiunea radiaţiilor ionizante emise de radonul din interior pe baza rezultatelor cartării; q)elaborează protocolul privind studiul pentru evaluarea stării de sănătate a populaţiei României în raport cu expunerea la acţiunea radiaţiilor ionizante emise de radonul din interior; r)estimează numărul de cancere datorate expunerii la radonul din interior şi numărul de cancere evitate în urma implementării PNAR; s)elaborează ghiduri şi realizează instruirea profesională a următoarelor categorii profesionale: medici de medicina muncii, medici de familie; t)identifică, împreună cu instituţiile implicate în implementarea PNAR, căile de finanţare a proiectelor de lucrări de remediere.3. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice: a)colaborează cu autorităţile competente, după caz, în vederea implementării PNAR; b)verifică implementarea reglementărilor tehnice actualizate, care vizează proiectarea, ţinând cont de rezultatele cartării radonului din interiorul clădirilor de pe teritoriul României; c)identifică, împreună cu instituţiile implicate în implementarea PNAR, căile de finanţare a proiectelor de lucrări de remediere.4. Ministerul Cercetării şi Inovării: a)colaborează cu autorităţile competente, după caz, în vederea implementării PNAR; b)prin intermediul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei şi Teledetecţiei pune la dispoziţia CNCAN şi a laboratoarelor desemnate hărţile geologice actualizate ale teritoriului României; c)identifică, împreună cu instituţiile implicate în implementarea PNAR, căile de finanţare a proiectelor de lucrări de remediere.5. Autorităţile administraţiei publice locale: a)sprijină implementarea măsurilor din PNAR, la nivel local; b)sprijină realizarea acţiunilor de remediere a clădirilor care necesită aceasta; c)identifică, împreună cu instituţiile implicate în implementarea PNAR, căile de finanţare a proiectelor de lucrări de remediere; d)urmăresc implementarea, în colaborare cu instituţiile din domeniu, a metodelor de reducere a radonului în faza de construcţie; e)gestionează acţiunile de remediere şi elaborează, împreună cu instituţiile implicate, strategia de informare la nivel naţional privind riscul expunerii la radon la nivel local, în special în zonele în care se preconizează că va depăşi nivelul naţional de referinţă; f)elaborează, împreună cu instituţiile implicate, materiale informative precum: campanii de conştientizare/informare a populaţiei, broşuri, ştiri, specifice grupurilor-ţintă; g)identifică, împreună cu instituţiile implicate, canalele de comunicare eficiente; h)urmăresc, împreună cu instituţiile implicate, eficienţa mesajelor informative transmise populaţiei şi ajustarea acestora, după caz; i)informează, împreună cu toate autorităţile competente, angajatorii şi angajaţii cu privire la riscurile prezentate de radon; j)armonizează măsurile de reducere a concentraţiei de radon cu alte programe existente.6. Laboratoarele desemnate: a)solicită şi obţin desemnarea ca laborator desemnat; b)desfăşoară investigaţii şi măsurători privind concentraţiile de radon din interiorul clădirilor sau concentraţiile de gaze din sol, în scopul estimării distribuţiei concentraţiilor de radon din interior, pentru gestionarea datelor de măsurare şi pentru stabilirea altor parametri relevanţi, cum ar fi tipurile de sol şi rocă, permeabilitatea şi conţinutul de radiu-226 din rocă sau sol; c)transmit la CNCAN şi la autorităţile administraţiei publice locale/consiliile judeţene, rezultatele obţinute; d)realizează, în colaborare cu CNCAN, harta de radon şi baza de date naţională conţinând valorile concentraţiilor radonului din interiorul clădirilor.7. Asociaţiile profesionale elaborează, împreună cu autorităţile competente, ghidurile pentru instruirea profesională, în domeniul expunerii la radon, a următoarelor categorii profesionale: arhitecţi, ingineri constructori, personal implicat în acţiuni de măsurare, de implementare a măsurilor de prevenire şi remediere a acţiunii radiaţiilor ionizante emise de radon şi cei care sunt implicaţi în implementarea PNAR, medici de medicina muncii, medici de familie. 8. Structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale din România: a)identifică, împreună cu instituţiile implicate, canalele de comunicare eficiente; b)urmăresc, împreună cu instituţiile implicate, eficienţa mesajelor şi ajustarea acestora, după caz; c)pun la dispoziţia CNCAN şi a laboratoarelor desemnate informaţii privind numărul de locuitori, populaţia permanentă din zona investigată - factorul de ocupanţă.9. Ministerul Mediului: a)pune la dispoziţie hărţi privind distribuţia factorilor care pot influenţa concentraţia de radon; b)pune la dispoziţia grupului de lucru hărţile şi locaţiile peşterilor destinate turismului şi cele pentru cercetare; c)transmite grupului de lucru informaţii privind radonul din aer măsurat zilnic de ANPM - prin agenţiile teritoriale de protecţia mediului, după caz, rezultatele radioactivităţii naturale măsurate trimestrial în punctele prestabilite din fiecare judeţ pentru sol, apă şi vegetaţie.