HOTARARE   Nr. 436 din  3 mai 2001

pentru aprobarea Strategiei privind privatizarea societatilor comerciale din turism

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 233 din  9 mai 2001

    In temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Romaniei, precum si ale art. 4 si ale art. 4^1 alin. (2) lit. d) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale, aprobata prin Legea nr. 44/1998, cu modificarile si completarile ulterioare,

    Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

    Art. 1
    Se aproba Strategia privind privatizarea societatilor comerciale din turism, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.
    Art. 2
    Ministerul Turismului va aduce la indeplinire Strategia privind privatizarea societatilor comerciale din turism.

                  PRIM-MINISTRU
                  ADRIAN NASTASE

                         Contrasemneaza:
                         p. Ministrul turismului,
                         Alin Burcea,
                         secretar de stat

                         Ministrul Autoritatii pentru
                         Privatizare si Administrarea
                         Participatiilor Statului,
                         Ovidiu Tiberiu Musetescu

                         Ministrul dezvoltarii si prognozei,
                         Gheorghe Romeo Leonard Cazan

    ANEXA 1

                               STRATEGIA
privind privatizarea societatilor comerciale din turism

    Obiectivul strategic al Programului de guvernare in domeniul turismului este relansarea rapida si durabila a acestui sector prin reconsiderarea locului turismului in cadrul economiei nationale, astfel incat turismul sa devina un sector prioritar printr-o strategie coerenta a organismelor legislative, guvernamentale si a administratiei publice locale.

    CAP. 1
    Consideratii generale

    Una dintre principalele actiuni guvernamentale in domeniul turismului o reprezinta incheierea procesului de privatizare pana la data de 31 decembrie 2001, actiune fundamentala pentru realizarea obiectivelor generale ale Programului de guvernare in turism, ca instrument major in reluarea procesului de dezvoltare si modernizare in turism si de crestere a contributiei sectorului turistic la realizarea produsului intern brut. Privatizarea in turism urmareste atragerea de investitori recunoscuti in domeniu - lanturi hoteliere de renume international -, atragerea de capital pentru investitii de dezvoltare si imbunatatirea managementului.

    CAP. 2
    Obiectivele procesului de privatizare in anul 2001

    In anul 2001 Strategia privind privatizarea societatilor comerciale din turism are la baza urmatoarele obiective:
    1. Preluarea de catre Ministerul Turismului a deciziei de privatizare si realizarea de catre acesta a procesului efectiv de privatizare.
    Portofoliul de societati comerciale preluat de Ministerul Turismului de la Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului in baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 7/2001 este format din 51 de societati comerciale prevazute in anexele la aceasta, precum si din societati comerciale care vor fi identificate ulterior sau societati comerciale la care statul va deveni actionar dupa data intrarii in vigoare a acestei ordonante de urgenta.
    Portofoliul initial se constituie in general din societati comerciale la care statul este actionar majoritar sau societati la care statul detine pachetul de actiuni de control.
    Societatile comerciale care vor intra in portofoliul Ministerului Turismului dupa data intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 7/2001 sunt societati comerciale din categoria celor prezentate mai sus, la care procesul de privatizare era in curs de desfasurare la data ordonantei de urgenta, acesta nefiind finalizat prin incheierea unui contract de vanzare-cumparare de actiuni de catre Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, si din societati comerciale la care Ministerul Turismului devine actionar, in general, cu pachete mici de actiuni ca urmare a majorarii capitalului social cu valoarea terenurilor pentru care se obtine titlul de proprietate dupa privatizare sau ca urmare a rezilierii de catre Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului a unor contracte de vanzare-cumparare de actiuni pentru nerespectarea clauzelor contractuale.
    2. Reducerea cotelor de capital detinute de stat la unele societati comerciale ca urmare a retrocedarii unor active din patrimoniul acestor societati in baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, acolo unde acest lucru este posibil, astfel incat sa nu afecteze procesul de privatizare in ansamblu al unei societati comerciale.
    3. Atribuirea directa de pachete de actiuni detinute la societatile comerciale catre persoanele indreptatite in baza Legii nr. 10/2001, fara a se afecta insa privatizarea in ansamblu a societatii comerciale.
    4. Finalizarea proceselor de privatizare pentru activele la care procesul de privatizare a fost initiat printr-un management privat (locatii de gestiune, inchirieri, asocieri in participatiune etc.).
    Vanzarea activelor societatilor comerciale din turism aflate intr-un sistem de management privat (locatii de gestiune, inchirieri, asocieri in participatiune) se poate face prin negociere directa cu partenerii contractuali, in conditiile in care nu este afectata activitatea societatii comerciale care are in proprietate activele respective, nu este afectata vanzarea actiunilor societatii comerciale, activele respective nu intra sub incidenta Legii nr. 10/2001 si titularii contractelor de locatie, inchiriere sau asociere au efectuat investitii in activele respective.
    5. Utilizarea in procesul de privatizare a sistemului adecvat de facilitati.
    Se vor acorda in procesul de privatizare facilitatile fiscale prevazute in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 52/2001 privind accelerarea si finalizarea procesului de privatizare a societatilor comerciale din turism si in normele metodologice emise in aplicarea acesteia, cu conditia efectuarii de investitii de catre cumparator.
    6. Publicitatea licitatiilor. In vederea atragerii de investitori pentru societatile si hotelurile importante se va efectua, pe langa publicitatea din presa nationala, publicitate pe posturile internationale de televiziune (TVR International si PRO TV International), precum si pe posturile nationale de televiziune.

    CAP. 3
    Politici de privatizare

    I. Privatizarea societatilor comerciale din turism la care Ministerul Turismului detine mai putin de 50% din totalul actiunilor
    In categoria acestor societati comerciale se incadreaza in general societati comerciale supuse programului de privatizare in masa prin cupoane nominative de privatizare, program demarat in temeiul Legii nr. 55/1995 privind accelerarea procesului de privatizare.
    Actiunile acestor societati comerciale, daca sunt tranzactionate pe piata de capital, vor fi acordate cu prioritate persoanelor indreptatite la despagubiri in actiuni in baza Legii nr. 10/2001 sau vor fi vandute, de preferinta, prin licitatie publica cu strigare.
    Avandu-se in vedere pachetul de actiuni detinut de Ministerul Turismului (sub 50%), pretul de pornire la licitatie al unei actiuni va fi, de regula, egal cu valoarea nominala a unei actiuni, iar pentru societatile comerciale ce vor fi vandute pe piata de capital pretul de pornire va fi egal cu pretul de tranzactionare al respectivelor actiuni pe piata de capital.
    Publicitatea vanzarii actiunilor acestor societati comerciale se va face in presa nationala.
    La aceste societati comerciale, daca in urma aplicarii Legii nr. 10/2001 retrocedarea se va face in natura, Ministerul Turismului isi poate diminua cota de capital social detinuta, pana la retragerea definitiva din societatea comerciala.
    Aceasta strategie se va aplica si in cazul societatilor comerciale din turism la care statul detine pachete mici de actiuni, daca vanzarea acestor actiuni nu se incadreaza in procedura privind dreptul de preemptiune al actionarilor existenti.
    II. Privatizarea societatilor comerciale din turism la care Ministerul Turismului detine peste 50% din actiuni
    Societatile comerciale din aceasta categorie vor fi clasificate in mai multe subcategorii, in functie de situatia patrimoniala concreta din cadrul fiecareia si de marimea capitalului social:
    II.1. Societati comerciale rezultate in urma divizarii dintr-o societate comerciala mai mare pe structura unui singur activ sau a mai multor active, aceste active fiind grevate de contracte de asociere in participatiune, inchiriere sau locatie de gestiune, contracte incheiate pe perioade mari (10 - 15 ani), facand practic neatractive asemenea societati comerciale, intrucat societatea nu desfasoara nici un fel de activitate proprie. Unele dintre aceste societati comerciale sunt constituite pe structura unor active nationalizate si care vor fi retrocedate in conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2001.
    In functie de rezultatele aplicarii Legii nr. 10/2001 si de situatia concreta a societatilor comerciale la data privatizarii, Ministerul Turismului va alege cea mai adecvata metoda de privatizare, fiind preferata licitatia cu strigare, pretul de pornire la licitatie fiind, de regula, egal cu valoarea nominala a actiunilor, avandu-se in vedere neatractivitatea societatii comerciale in ansamblul ei.
    II.2. Societati comerciale mijlocii si mari care au mai multe active in patrimoniu, dar activele sunt grevate aproape in totalitate de contracte de locatie, inchiriere, asociere sau leasing imobiliar, vor fi vandute prin licitatie cu strigare, iar in unele cazuri se va proceda si la vanzarea unor active din patrimoniul acestora catre titularii respectivelor contracte, daca acestia au efectuat investitii in activele pe care le administreaza. Pretul de pornire la licitatie va fi de regula egal cu valoarea nominala a actiunilor, avandu-se in vedere neatractivitatea societatii comerciale in ansamblul ei, datorata existentei contractelor care greveaza activele societatii comerciale ale carei actiuni se vand.
    II.3. Societati comerciale care au in patrimoniu foarte multe active care se incadreaza in prevederile Legii nr. 10/2001
    In aceasta categorie se incadreaza societati comerciale pe Valea Prahovei, in statiunile balneare sau in orase mari si in Bucuresti.
    In functie de rezultatele aplicarii Legii nr. 10/2001 si de situatia concreta a societatilor comerciale la data privatizarii Ministerul Turismului va alege cea mai adecvata metoda de privatizare, fiind preferata licitatia cu strigare, pretul de pornire la licitatie fiind de regula egal cu valoarea nominala a actiunilor, avandu-se in vedere neatractivitatea societatii in ansamblul ei.
    II.4. Societati comerciale mari, a caror situatie patrimoniala este deosebita si care necesita strategie proprie de privatizare:
    a) Societatea Comerciala "Hercules" - S.A. Baile Herculane
    Avandu-se in vedere specificul balneoclimateric si renumele Societatii Comerciale "Hercules" - S.A. Baile Herculane, starea de degradare avansata a bazei materiale, procedura de privatizare se va derula pe baza de negociere cu ofertanti care sa se angajeze la un program de investitii stabilit de acord cu Ministerul Turismului, care sa conduca la reabilitarea acestei statiuni;
    b) Societatea Comerciala "Biroul de Turism si Tranzactii" - S.A. (B.T.T.)
    Privatizarea societatii comerciale a inceput haotic, regasindu-se mai multe forme intermediare de privatizare (leasing, asocieri, societati mixte), dar si inegala din punct de vedere al efectelor, in cadrul unor active efectuandu-se investitii, alte active generand insa pierderi si debite pentru societatea comerciala; s-au facut operatiuni juridice succesive si incerte asupra terenurilor societatii, care ingreuneaza si intarzie procesul de privatizare.
    In functie de modalitatea de clarificare a situatiei patrimoniale se poate avea in vedere o divizare a societatii in mai multe societati comerciale pe criteriul teritorial, urmata de vanzarea actiunilor noilor societati, constituirea de societati mixte pe structura unor active care sa aduca imediat investitii in activele respective sau chiar pe intreaga societate ori chiar vanzarea intregului pachet de actiuni prin licitatie sau negociere;
    c) Societatea Comerciala "Neptun-Olimp" - S.A.
    Dupa anul 1989 baza materiala a statiunii a cunoscut o degradare continua datorita lipsei de fonduri pentru investitii. In ultimul timp s-a produs si o degradare a plajei prin amplasarea pe aceasta a unor constructii. Aceste elemente au avut repercusiuni in scaderea numarului de turisti straini veniti in statiune pe perioada de sezon si, mai mult, scaderea interesului unor mari touroperatori straini pentru promovarea statiunii Neptun-Olimp.
    In vederea relansarii statiunii Neptun-Olimp trebuie sa se actioneze in urmatoarele directii:
    1. promovarea unei legi privind protectia Litoralului si a plajei Marii Negre, lege care sa reglementeze regimul constructiilor pe plaja si in zona limitrofa acesteia, astfel incat sa nu se distruga sau sa nu fie deteriorat produsul turistic estival;
    2. clarificarea regimului de administrare a plajelor;
    3. elaborarea Planului de urbanism zonal al statiunii, care sa elimine conflictul arhitectural si sa limiteze constructia de locuinte, pastrandu-se caracterul preponderent turistic al statiunii, si avizarea sa de catre Ministerul Turismului;
    4. reconditionarea retelei rutiere si pietonale din statiune, precum si intretinerea spatiilor verzi si a lacurilor de agrement;
    5. construirea unor centre de agrement si de recreere, care sa completeze produsul turistic estival - plaja;
    6. elaborarea unor noi reglementari privind statiunile turistice de interes national, cu evidentierea efectelor acestui statut asupra regimului investitiilor, alocatiilor bugetare si a facilitatilor;
    7. realizarea unui parteneriat intre Ministerul Turismului, autoritatile locale si agentii economici din statiune, care sa aiba in vedere dezvoltarea acesteia;
    8. realizarea unei privatizari axate pe investitii, pe modernizarea si pe dezvoltarea dotarilor, echipamentelor si serviciilor turistice.
    Avandu-se in vedere ca nu s-au vandut active din patrimoniul societatii comerciale, precum si diversitatea activelor acesteia, strategia de privatizare trebuie sa aiba in vedere cat mai multe forme de privatizare (vanzarea de active, constituirea de societati mixte, vanzarea de actiuni precedata de divizarea societatii comerciale etc.).
    Vanzarea celor 13 active aflate in locatie de gestiune, inchiriere sau asociere din perioada 1991 - 1993 direct catre partenerii contractuali, avandu-se in vedere ca acestia au investit in activele respective mai mult decat reprezinta valoarea activelor fara investitii. Vanzarea activelor mici (chioscuri, terase independente, restaurante sau magazine independente) care erau inchiriate pe perioada de sezon prin licitatie sau constituirea de societati mixte pe structura unor active care necesita investitii.
    Divizarea societatii comerciale in 20 - 25 societati comerciale noi, pe structura complexelor hoteliere, avandu-se in vedere functionalitatea acestora si pastrandu-se actuala structura a actionariatului in noile societati comerciale.
    Vanzarea actiunilor noilor societati comerciale prin negociere directa, pe baza de programe de investitii esalonate pe maximum 3 ani, astfel incat toate activele din statiune sa beneficieze de un program de investitii care sa conduca la revigorarea intregii statiuni;
    d) Societatea Comerciala "Mamaia" - S.A.
    Desi dupa anul 1989 baza materiala a statiunii a cunoscut o degradare, in ultimii 2 ani se observa o reabilitare a acesteia datorita investitiilor efectuate in urma privatizarii de catre cumparatori. In ultimul timp s-a produs insa o degradare a plajei prin amplasarea pe aceasta a unor constructii, dar si datorita factorilor naturali. Aceste elemente au avut repercusiuni in scaderea numarului de turisti straini veniti in statiune pe perioada de sezon si, mai mult, scaderea interesului unor mari touroperatori straini pentru promovarea statiunii Mamaia.
    In vederea relansarii statiunii Mamaia trebuie sa se actioneze in urmatoarele directii:
    1. promovarea unei legi privind protectia Litoralului si a plajei Marii Negre, lege care sa reglementeze regimul constructiilor pe plaja si in zona limitrofa acesteia, astfel incat sa nu se distruga sau sa nu fie deteriorat produsul turistic estival;
    2. clarificarea regimului de administrare a plajelor;
    3. elaborarea Planului de urbanism zonal al statiunii, care sa elimine conflictul arhitectural si sa limiteze constructia de locuinte, pastrandu-se caracterul preponderent turistic al statiunii, si avizarea sa de catre Ministerul Turismului;
    4. reconditionarea retelei rutiere si pietonale din statiune;
    5. refacerea sistemului de udare din statiune si a spatiilor verzi;
    6. realizarea unor parcari moderne in statiune;
    7. construirea unor centre de agrement si de recreere care sa completeze produsul turistic estival - plaja;
    8. elaborarea unor noi reglementari privind statiunile turistice de interes national, cu evidentierea efectelor acestui statut asupra regimului investitiilor, alocatiilor bugetare si a facilitatilor;
    9. realizarea unui parteneriat intre Ministerul Turismului, autoritatile locale si agentii economici din statiune care sa aiba in vedere dezvoltarea acesteia;
    10. realizarea unei forme de privatizare axate pe investitii si pe modernizarea si dezvoltarea dotarilor, echipamentelor si serviciilor turistice.
    Circa 85% din activele societatii comerciale sunt date in contracte de leasing imobiliar sau sunt vandute in rate pe o perioada de pana la 5 sau 10 ani. Unele active sunt constituite ca aport in cadrul unor societati mixte. In administrarea societatii comerciale se mai afla in prezent numai 7 hoteluri si mai multe active de natura chioscurilor, teraselor independente, restaurantelor independente sau terenuri de tenis.
    Diversitatea formelor de administrare a activelor societatii comerciale determina o strategie de privatizare care trebuie sa aiba in vedere vanzarea de active, constituirea de societati mixte, vanzarea de actiuni precedata de divizarea societatii comerciale etc.
    Vanzarea activelor mici (chioscuri, terase independente, restaurante independente, terenuri de tenis) si chiar a hotelurilor care necesita un efort investitional mare la care societatea comerciala nu se poate angaja cu forte proprii, prin licitatie, sau constituirea de societati mixte pe structura unor active care necesita investitii.
    Divizarea societatii comerciale in:
    - societati pe structura principalelor hoteluri ramase in administrare proprie, urmata de vanzarea actiunilor noilor societati comerciale prin negociere directa, pe baza de programe de investitii esalonate pe maximum 3 ani;
    - o societate comerciala pe structura restului activelor, ale carei actiuni vor fi scoase la vanzare prin licitatie cu strigare.
    Structura actionariatului societatilor comerciale rezultate in urma divizarii va fi pastrata ca in prezent;
    e) Societatea Comerciala "Poiana Brasov" - S.A.
    Avand beneficiul unei structuri si al unei dimensiuni considerabile a patrimoniului sau turistic si pastrand o notorietate europeana, statiunea Poiana Brasov are nevoie de un program imediat de reabilitare si de dezvoltare.
    Obiectivul sau fundamental il constituie atingerea standardului de statiune montana internationala. Acest obiectiv se subsumeaza obiectivului general al conturarii unui domeniu de schi integrat intre Predeal si Poiana Brasov, cu o pozitie consacrata pe piata europeana a statiunilor montane.
    Principalele directii de actiune ale programului sunt:
    1. Protectia patrimoniului turistic existent si promovarea produsului turistic Poiana Brasov, care constau in:
    - elaborarea Planului de urbanism zonal al statiunii, care sa elimine conflictul arhitectural si sa limiteze constructia de locuinte, pastrandu-se caracterul preponderent turistic al localitatii, si avizarea sa de catre Ministerul Turismului;
    - realizarea unui program de dezvoltare a domeniului de schi;
    - introducerea unei discipline speciale in acordarea autorizatiilor de construire si functionare - limitarea drastica a activitatii comerciale desfasurate in constructii provizorii;
    - instituirea unui inel perimetral pentru circulatia rutiera si interzicerea accesului auto in statiune, precum si construirea unei parcari supraetajate pentru a prelua cresterea numarului de sosiri de autoturisme.
    2. Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii generale a statiunii.
    3. Realizarea unei forme de privatizare axate pe investitii si pe modernizarea si dezvoltarea dotarilor, echipamentelor si serviciilor turistice, prin:
    - realizarea unor societati mixte, cu aport de capital privat, dimensionat in functie de necesitatile de investitii;
    - includerea terenurilor in capitalul social al Societatii Comerciale "Poiana Brasov" - S.A. sau al societatilor mixte, in scopul dimensionarii corespunzatoare a investitiilor private si a valorii reale a actiunilor societatii comerciale;
    - clarificarea urgenta a statutului juridic al unor active in scopul modernizarii sau redeschiderii lor pentru serviciile turistice;
    - vanzarea ulterioara a pachetului de actiuni detinut de stat la Societatea Comerciala "Poiana Brasov" - S.A.
    4. Masuri privind dezvoltarea serviciilor turistice si de agrement:
    - construirea unor centre de agrement cuprinzand piscine, sali fitness, spatii pentru tratament, cu factori motivati de cura etc.;
      amenajarea unor noi terenuri de tenis, dintre care unele acoperite;
      amenajarea unui teren de golf in Poiana Mica si a unor terenuri de minigolf in zona hotelurilor existente etc.