Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

Hotărârea Nr.31 din 23.12.2020

pentru acordarea încrederii Guvernului
ACT EMIS DE: Parlamentul Romaniei
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 1284 din 23 decembrie 2020



SmartCity1

Având în vedere dezbaterile care au avut loc în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din data de 23 decembrie 2020 asupra Programului de guvernare şi întregii liste a Guvernului, prezentate de către domnul Florin-Vasile Cîţu, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru,în conformitate cu rezultatul votului consemnat în procesul-verbal din data de 23 decembrie 2020,în temeiul art. 103 alin. (3) din Constituţia României, republicată,Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNIC
(1) Se acordă încredere Guvernului, în componenţa prevăzută în anexa nr. 1, pentru realizarea Programului de guvernare prevăzut în anexa nr. 2.
(2) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 23 decembrie 2020.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR LUDOVIC ORBAN PREŞEDINTELE SENATULUI ANCA DANA DRAGU ANEXA Nr. 1LISTA Guvernului României

1. Florin-Vasile Cîţu - prim-ministru
2. Ilie-Dan Barna - viceprim-ministru
3. Kelemen Hunor - viceprim-ministru
4. Alexandru Nazare - ministrul finanţelor
5. Lucian Nicolae Bode - ministrul afacerilor interne
6. Bogdan Lucian Aurescu - ministrul afacerilor externe
7. Stelian-Cristian Ion - ministrul justiţiei
8. Nicolae-Ionel Ciucă - ministrul apărării naţionale
9. Claudiu-Iulius-Gavril Năsui - ministrul economiei, antreprenoriatului şi turismului
10. Virgil-Daniel Popescu - ministrul energiei
11. Cătălin Drulă - ministrul transporturilor şi infrastructurii
12. Nechita-Adrian Oros - ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale
13. Tánczos Barna - ministrul mediului, apelor şi pădurilor
14. Cseke Attila Zoltán- ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei
15. Cristian Ghinea - ministrul investiţiilor şi proiectelor europene
16. Raluca Turcan - ministrul muncii şi protecţiei sociale
17. Vlad Vasile Voiculesu - ministrul sănătăţii
18. Sorin-Mihai Cîmpeanu - ministrul educaţiei
19. Ciprian-Sergiu Teleman - ministrul cercetării, inovării şi digitalizării
20. Bogdan Gheorghiu - ministrul culturii
21. Carol-Eduard Novák - ministrul tineretului şi sportului

ANEXA Nr. 2PROGRAM DE GUVERNARE 2020-2024 Partidul Naţional Liberal Alianţa USR PLUS Uniunea Democrată Maghiară din România MINISTERUL FINANŢELOR Guvernul coaliţiei susţine un nou model de dezvoltare sustenabilă, axat pe investiţii, stimularea şi dezvoltarea capitalului, creşterea competitivităţii companiilor româneşti şi transformarea digitală a economiei şi administraţiei, eficientizarea cheltuielilor statului şi combaterea sărăciei. Viziune pe termen mediu În următorii patru ani vor continua acţiunile în vederea reducerii decalajelor faţă de economiile statelor din Europa de Vest, prin stimularea capitalului românesc, investiţii strategice în infrastructură, educaţie, sănătate, inovare şi digitalizare. în contextul de redresare a activităţii post Covid-19, vor continua măsurile de stimulare a cererii, de sprijinire a reluării activităţilor economice afectate de pandemie şi a angajărilor, precum şi de protejare a veniturilor românilor. Va fi susţinută oferta prin instrumente financiare şi granturi pentru sectoarele cele mai grav afectate, precum şi prin scheme de ajutor de stat pentru investiţii noi şi garanţii de stat pentru credite, urmărindu-se inclusiv reintegrarea pe piaţa muncii a angajaţilor din sectoarele afectate de pandemia de Covid-19. Noua paradigmă economică a României va asigura sustenabilitatea finanţelor publice pe termen mediu şi lung. În acest sens va avea loc şi o reformă a marilor sisteme de servicii publice şi corespunzător de cheltuieli publice. Prin creşterea transparenţei şi predictibilităţii în domeniul fiscal, va fi consolidată încrederea mediului de afaceri, precum şi a consumatorilor. Creşterea economică sustenabilă şi echilibrată va permite creşterea standardului de viaţă al cetăţenilor. Obiectivul de mandat al acestui guvern este operaţionalizarea Băncii Naţionale de Dezvoltare. Pe termen scurt vom înfiinţa Fondul Român de Investiţii, urmând ca cele două instituţii să fie ulterior integrate. Vor fi o prioritate digitalizarea şi simplificarea interacţiunii dintre instituţiile subordonate Ministerului Finanţelor Publice şi contribuabili prin continuarea şi extinderea proiectelor de debirocratizare la toate nivelurile. România se află în faţa unei oportunităţi istorice. În perioada 2021-2027, Cadrul Financiar Multianual al UE şi programul Next Generation EU vor aduce ţării noastre aproape 80 de miliarde de euro, care vor fi utilizate pentru investiţii în infrastructură, educaţie, sănătate, agricultură, mediu sau energie, precum şi pentru modernizarea marilor sisteme publice. Aceste fonduri vor sprijini relansarea şi transformarea economică a României. Astfel, politica bugetară se va baza şi pe atragerea masivă de fonduri europene, sprijinind mărirea potenţialului de creştere al economiei şi urmărindu-se revenirea graduală a deficitului bugetar sub 3 procente la orizontul anului 2024. I. Reformă bugetară-economică Obiective generale Sistemul fiscal-bugetar va fi adaptat la evoluţia economiei, astfel încât să faciliteze creşterea economică, prin: 1. Consolidarea fiscală, creşterea transparenţei bugetare şi eficientizarea cheltuielilor publice; 2. Mărirea flexibilităţii şi eficienţei bugetului prin perfecţionarea întregului proces bugetar; 3. Întărirea responsabilităţii fiscal-bugetare prin actualizarea legilor privind finanţele publice şi responsabilitatea fiscal-bugetară; 4. Ţinerea sub control şi reducerea deficitului bugetar pe termen mediu, contribuind, în acest fel, la scăderea inflaţiei, a ratelor dobânzilor, a deficitului comercial şi de cont curent al balanţei de plăţi, precum şi la stabilitatea cursului valutar al leului; 5. Introducerea bugetării participative, bugetării multianuale pentru investiţiile publice în infrastructură şi a bugetării ecologice pentru orientarea cheltuielilor publice ale României către obiectivele de schimbări climatice şi mediu în conformitate cu reglementările adoptate la nivel european. România beneficiază şi în anul 2021 de „clauza generală derogatorie" de la prevederile Pactului de Stabilitate şi Creştere (PSC), ceea ce presupune că impactul bugetar aferent măsurilor adoptate pentru combaterea pandemiei Covid-19 şi a efectelor sale negative (sociale şi economice) nu va fi luat în considerare la evaluările Comisiei privind atingerea ţintei de deficit în cadrul procedurii de deficit excesiv. Obiective specifice i)creşterea eficienţei finanţelor publice şi îmbunătăţirea perspectivelor de atingere a obiectivelor bugetare pe termen mediu prin:Evaluarea cadrului legislativ şi instituţional actual al transferurilor financiare dintre bugetul de stat şi bugetele locale: sistemul de echilibrare, sume defalcate cu destinaţie specifică, subvenţii din bugetele unor instituţii din administraţia publică centrală; Crearea infrastructurii de date statistice pentru analiza impactului transferurilor financiare asupra bugetelor locale şi serviciilor publice locale; Reformarea sistemului transferurilor financiare dintre bugetul de stat şi bugetele locale, inclusiv analize de impact şi propuneri de modificări legislative.ii) modernizarea bugetului prin: Simplificarea arhitecturii bugetului, care va fi bazat pe indicatori de performanţă prin introducerea unui sistem clar de evaluare a politicilor publice care să ofere în timp un raport calitate/preţ care să conducă la optimizarea eficienţei şi eficacităţii politicilor propuse; Maximizarea coerenţei între politicile de bază ale guvernului şi sistemele de planificare bugetară. Se va pune accentul pe bugetarea performanţei care să ofere un cadru bugetar adecvat pentru dezvoltarea planurilor strategice sectoriale; Un sistem de planificare şi programare care să ofere o perspectivă strategică cuprinzătoare, naţională, pe termen lung. Un set mai clar de obiective şi priorităţi ale politicii sectoriale şi un mod de stabilire a nevoilor bugetare corespunzătoare care să ducă la alocarea resurselor disponibile către domeniile cheie, care sa facă distincţie între cheltuielile discreţionare şi nediscreţionare şi între investiţiile şi cheltuielile curente pe termen mediu, susţinut de indicatori de rezultat sau de indicatori fiabili. iii) întărirea guvernanţei corporative la companiile de stat în vederea îmbunătăţirii performanţei acestora prin: Îmbunătăţirea performanţei companiilor de stat prin aplicarea prevederilor Legii nr. 111/2016 privind guvernanţa corporativă, listarea pe piaţa de capital a unui pachet de acţiuni la companiile unde statul este acţionar (Hidroelectrica, Aeroporturi Bucureşti etc.). Dezvoltarea ghidului privind aplicarea legislaţiei guvernanţei corporative a întreprinderilor de stat, prin preluarea celor mai bune practici la nivel european, în vederea aderării României la Ghidul OECD privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor de stat.iv) creşterea competitivităţii agenţilor economici prin îmbunătăţirea cadrului în care aceştia operează, prin reforme structurale ample şi susţinute, care să stimuleze competitivitatea economiei româneşti şi să accelereze convergenţa reală a României cu economiile dezvoltate din Uniunea Europeană. II. Datorie publică Obiective generale Reformarea sistemului fiscal-bugetar este o etapă esenţială, pentru a atinge un cadru favorabil creşterii economice şi consolidării fiscale. Pe termen mediu însă, Guvernul României depune eforturi substanţiale pentru evitarea de downgrading a ratingului de ţară. Implicaţiile imediate ar fi descurajarea investiţiilor şi creşterea costului finanţării suverane. De asemenea, Guvernul României va fi nevoit să susţină eforturile financiare necesare modernizării infrastructurii în următorii ani. În acest sens este asumată o creştere a datoriei publice, însă vor fi luate măsurile necesare pentru a evita spirala îndatorării. Obiective specifice i)în ceea ce priveşte menţinerea ratingului de ţară:Măsurile avute în vedere de MFP sunt: i) introducerea operaţiunilor de buy-back/exchanges cu titluri de stat, ii) introducerea operaţiunilor cu instrumente financiare derivate, iii) apelarea la finanţări de tipul plasamentelor private - funcţie de oportunităţi, iv) dezvoltarea pieţei titlurilor de stat pentru populaţie - automatizare proces subscriere şi rambursare dobânzi/principal şi analiza posibilităţii efectuării subscrierilor online. ii) pe termen mediu, datoria publică să nu depăşească pragul de 60% din PIB (indicator de convergenţă nominală pentru trecerea la euro). Pentru a nu depăşi acest prag se impune utilizarea PPP ca mecanism alternativ de finanţare, dat fiind raportul optim cost-beneficiu ce rezultă într-o valoare sporită raportată la investiţia întreprinsă prin utilizarea abilităţilor sectorului privat de a furniza infrastructură necesară la un preţ rezonabil şi, pe măsură ce sectorul public plăteşte pentru aceste servicii pe perioada de viaţă a proiectului, evitarea investiţiei iniţiale majore şi efectuarea plăţilor pentru serviciile furnizate de sectorul privat doar atunci când şi dacă serviciul este furnizat la standardele impuse. Măsuri care să asigure un cadru prielnic implementării de proiecte în regim de PPP: Aprobarea la nivelul Guvernului a unei strategii la nivel naţional pentru implementarea de proiecte prioritare în regim PPP; Clarificarea cadrului instituţional, cu preluarea de către MFP a competenţei de reglementarea domeniului PPP; Amendarea cadrului legal aplicabil pentru clarificarea/remedierea unor aspecte care la acest moment sunt necorelate cu buna practică internaţională şi care nu asigură premisele unei bune pregătiri a proiectelor de PPP; Configurarea unui proces de control al calităţii asupra ciclului de viaţă al proiectului, care să fie operaţionalizat la nivelul MFP şi la ministerele de linie (domeniile transporturi, sănătate, justiţie şi educaţie, etc.) pentru a spori capacitatea de a pregăti, atribui şi gestiona cu succes proiecte PPP, acest proces urmând să fie proiectat special pentru a funcţiona în contextul pieţei din România; Aderarea României la Principiile pentru guvernanţă publică a parteneriatelor public-private ale Organizaţiei pentru cooperare şi dezvoltare economică (OECD) şi operaţionalizarea Băncii Naţionale de Dezvoltare a României până în anul 2022.III. Finanţe publice şi fiscalitate Obiective generale România are una dintre cele mai reduse ponderi ale veniturilor fiscale în PIB din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, coaliţia nu va majora sau introduce noi impozite şi taxe. În etapa actuală, principalul efort va fi făcut pentru îmbunătăţirea colectării veniturilor, prin: i) eliminarea distorsiunilor şi lacunelor ce permit minimizarea poverii fiscale, asigurându-se corectitudinea şi echitatea în sistem; ii) simplificarea regulilor şi debirocratizare, pentru a facilita conformarea voluntară şi administrarea fiscală, iii) implementarea unui sistem fiscal mai corect, mai eficient, mai simplu şi mai transparent, ce va sprijini activităţile economice. Se vor avea în vedere: Corectarea într-un ritm adecvat a dezechilibrelor economice interne şi externe la nivele sustenabile, în conformitate cu prevederile guvernanţei europene pentru asigurarea rezilienţei economiei la eventuale noi şocuri; Menţinerea caracterului contraciclic al politicii fiscale şi de venituri, reducerea riscurilor fiscale şi ancorarea de durată a aşteptărilor inflaţioniste la niveluri apropiate cu cele din zona euro; Implementarea sistemului de transmitere electronică a datelor financiar-contabile pentru verificarea operativă şi cu costuri reduse a conformării voluntare. Întărirea analizei de risc a contribuabililor pentru inspecţia fiscală; Creşterea colectării veniturilor din accize, TVA şi taxe vamale prin monitorizarea importurilor mărfurilor cu risc fiscal ridicat şi modernizarea punctelor de trecere a frontierei în scopul diminuării evaziunii cu mărfurile de contrabandă. Eficientizarea controlului antifraudă în domeniul comerţului electronic; Implementarea accelerată a bugetării pe programe pe bază de indicatori de rezultat la toate nivelurile administraţiei publice centrale şi locale care să permită transparenţa deplină a cheltuielilor publice, îmbunătăţirea clarităţii şi coerenţei procesului de bugetare, prioritizarea politicilor sectoriale şi adecvarea resurselor mobilizate la nivelul calităţii serviciilor publice oferite, creşterea responsabilităţii şi a eficienţei utilizării fondurilor publice prin asigurarea unei competiţii reale între proiectele propuse a fi finanţate şi susţinerea performanţei. Consolidarea schemelor de ajutor de stat şi a stimulentelor pentru domeniile prioritare, afectate negativ de migraţia forţei de muncă cu o calificare superioară, prin susţinerea parcurilor tehnologice şi industriale; stimularea înfiinţării de parteneriate cercetare-învăţământ şi mediul de afaceri. Dezvoltarea de politici şi mecanisme de finanţare pentru implementarea parteneriatelor public-privat cu partajarea adecvată a costurilor, riscului şi recompenselor între guvern şi sectorul privat în sectoarele cu o dinamică ridicată a creşterii economice, dar deficitare în competenţe disponibile pe piaţa forţei de muncă; Sprijinirea financiară a activităţilor generatoare de externalizări pozitive (cercetarea-dezvoltarea, eficienţa energetică) şi taxarea activităţilor care conduc la externalităţi negative (activităţile poluante); Stimularea disciplinei financiare şi reducerea vulnerabilităţilor sectorului real al economiei şi implicit a sistemului financiar prin încurajarea îndeplinirii nivelului minim de capitalizare de către companii. Maximizarea randamentelor economice în companiile cu capital de stat prin asigurarea unui management profesionist independent de ministerele coordonatoare, separarea între funcţiile de reglementare şi cele operaţionale. Asigurarea neutralităţii competitive între companiile de stat şi sectorul privat, deschiderea concurenţei în sectoarele dominate de companii de stat. Implementarea generalizată a contractelor de performanţă în instituţiile publice şi companiile de stat; Consolidarea statutului de piaţă emergentă a Bursei de Valori Bucureşti şi dezvoltarea acesteia prin sprijinirea activă a listării de noi companii (pachete minoritare-majoritare la companii de stat), stimularea pieţei obligaţiunilor inclusiv prin facilităţi fiscale, pentru creşterea transparenţei, accesului la finanţare şi performanţelor guvernanţei corporative, simultan cu deschiderea unor noi oportunităţi de investiţii şi economisire pentru populaţie; Menţinerea capitalizării adecvate a băncilor de stat concomitent cu listarea lor la Bursa de Valori Bucureşti, pentru îmbunătăţirea transparenţei şi guvernanţei corporative a băncilor de stat; Susţinerea revenirii creditării în special către sectorul companiilor nefinanciare prin continuarea programelor de garanţii guvernamentale în sectoarele economice prioritare. Reorganizarea trezoreriei: partea de operaţiuni sa se transfere către mediul privat, partea de datorie publică şi de statistici sa devina departament al MFP. Elaborarea unui studiu de impact în 2021 privind posibile facilitaţi fiscale în vederea reformării impozitării muncii, inclusiv reducerea contribuţiilor şi impozitelor pe echivalentul salariului minim, şi începând cu anul 2022 pilotarea pentru doi ani pe un sector al economiei cel mai bine plasat în urma studiului de impact. Decizia privind prelungirea şi/sau generalizarea măsurii se va lua în funcţie de rezultatele înregistrate în urma pilotării la doi ani de la intrarea în vigoare în condiţiile unui deficit sub 3% sau doi ani de creştere economică peste potenţial. Reducerea TVA pentru deşeurile colectate selectiv.Pe termen mediu şi lung guvernul are în vedere transformarea ANAF într-o instituţie inovativă şi capabilă să răspundă provocărilor mediului extern, care să ofere servicii noi şi adaptate diferitelor categorii de contribuabili. Obiective specifice Reforma ANAF şi schimbarea paradigmei relaţiei stat-contribuabili vor fi obiectivul principal. Va fi accelerată digitalizarea ANAF şi va fi finalizată procedura de conectare a aparatelor de marcat cu jurnal electronic la sistemul informatic naţional de monitorizare al ANAF şi implementarea sistemului de facturare electronică care permite transmiterea în timp real a facturilor emise către ANAF. Astfel va creşte baza de colectare şi va fi prevenită evaziunea fiscală. Vor fi implementate o serie de proiecte de digitalizare care se vor finanţa din fonduri nerambursabile: i)modernizarea soluţiei de arhivare electronică a MFP, ii) obţinerea de servicii electronice extinse prin portalul ANAF, iii) proiect pentru asigurarea serviciilor fiscale eficiente pentru administraţie şi cetăţeni, iv) modernizarea soluţiei de arhivare electronică a MFP (toate prin contracte de finanţare POCA, proiecte aflate în derulare), v) proiectul Big Data, ce vizează dezvoltarea unei Platforme de Big Data destinate integrării şi valorificării operaţionale şi analitice a volumelor de date de interes pentru MFP/ANAF, cu orizont de implementare de minimum 36 de luni.De asemenea, vor fi implementate o serie de proiecte de digitalizare cu finanţare de la bugetul de stat: i)asigurarea funcţionării şi disponibilităţii sistemului informatic, ii) creşterea performanţei specialiştilor IT, iii) retehnologizarea şi extinderea platformelor hardware şi software pentru interfaţa cu cetăţenii (pregătire documentaţie achiziţie şi estimări bugetare), iv) asigurarea funcţionării, continuităţii şi disponibilităţii sistemului integrat vamal, ce înseamnă operaţionalizarea conceptului de vamă electronică până la sfârşitul anului 2023, v) verificarea TVA cu ajutorul informatizării documentelor interne utilizate de către inspecţia fiscală.Proiectele au ca scop atingerea următoarelor obiective: i)crearea unei relaţii de parteneriat cu contribuabilii pentru serviciile prestate, prin:dezvoltarea şi extinderea de servicii simple şi accesibile pentru contribuabili; simplificarea procedurilor de administrare fiscală pentru susţinerea conformării voluntare la declararea obligaţiilor fiscale prin: reducerea şi simplificarea numărului de formulare şi declaraţii; introducerea formularelor precompletate; depunerea electronică a tuturor formularelor şi declaraţiilor; evaluarea permanentă a calităţii serviciilor fiscale din perspectiva contribuabililor; acordarea de asistenţă din iniţiativa organelor fiscale pe teme ce decurg din constatări ale organelor de control din cadrul ANAF.Sprijinirea conformării voluntare la plata obligaţiilor fiscale prin: acordarea de facilităţi fiscale la plata obligaţiilor fiscale pentru bunii plătitori; mediatizarea celor mai buni plătitori de impozite şi taxe prin elaborarea „listei albe" ce cuprinde contribuabili care şi-au declarat şi achitat la scadenţă obligaţiile fiscale de plată; transformarea executării silite în proces investigativ; consolidarea activităţii de asistenţă reciprocă la recuperare în materia creanţelor fiscale; extinderea mecanismului de aprobare a rambursării TVA cu control ulterior, cu o durata maxima de 30 zile la plata, ce vizează reducerea semnificativă a perioadei de soluţionare a deconturilor cu sume negative de TVA cu opţiune la rambursare, scopul fiind de introducere rapidă a sumelor în circuitul economic. asigurarea unui tratament fiscal diferenţiat în funcţie de comportamentul fiscal al contribuabililor, şi anume, aplicarea graduală a unor măsuri specifice de către organele fiscale: notificarea contribuabililor cu privire la posibilele neregularităţi care ar putea conduce la stabilirea de diferenţe de impozite şi taxe; medierea; controlul inopinat; inspecţia fiscală parţială; inspecţia fiscală generală.ii) transformarea ANAF într-o instituţie performantă şi inteligentă cu soluţii digitale integrate, care utilizează la maxim datele şi informaţiile disponibile, prin: accelerarea procesului de digitalizare al ANAF, efectuarea de investiţii în tehnologie şi în dezvoltarea aplicaţiilor utilizate; utilizarea eficientă a datelor şi informaţiilor şi dezvoltarea de noi aplicaţii care să proceseze informaţia în timp real, inclusiv utilizarea analizelor de date şi dezvoltarea de platforme adaptate, de tip Big Data, pentru eficientizarea activităţilor de management de risc automatizat, verificări şi acţiuni automate; introducerea de soluţii tehnologice având drept scop creşterea valorii adăugate a muncii angajaţilor, mai ales în zona de analiză, sinteză şi raportare; informatizarea activităţilor de back office. Accelerarea informatizării ANAF, pentru a creşte gradul de colectare, va fi realizată prin: extinderea facilităţilor pentru plata impozitelor şi a taxelor prin platforma Ghişeul.ro; asigurarea de la distanţă a serviciului de asistenţă a contribuabililor şi dezvoltarea Call-center-ului prin introducerea unui număr unic de telefon la nivel naţional; implementarea mecanismului electronic de instituire şi ridicare a popririlor; implementarea facturii electronice; interconectarea aparatelor de marcat electronice fiscale; implementarea proiectului SAF-T - o structură standardizată a informaţiilor relevante pentru controalele fiscale; implementarea proiectului TRAFIC Control, pentru monitorizarea în timp real a transporturilor privind achiziţiile şi livrările intracomunitare de bunuri, precum şi a celor aflate în tranzit; implementarea proiectului OSS (One Stop Shop), în scopul facilitării comerţului transfrontalier şi combaterii fraudei TVA; extinderea funcţionalităţii şi a accesului mult mai facil la Spaţiul Privat Virtual, ce are ca obiectiv optimizarea şi simplificarea serviciilor aferente obligaţiilor fiscale şi nefiscale şi plăţii taxelor; modernizarea site-ului/portalului ANAF; implementarea proiectului SFERA ce vizează migrarea pe baza centrală a bazelor de date locale şi interconectarea acestei baze unice cu sistemele informatice ale instituţiilor statului care deţin şi pot furniza informaţii utile în activitatea de colectare a impozitelor/taxelor şi contribuţiilor la bugetul general consolidat; implementarea procedurilor de vămuire simplificată prin introducerea conceptului de vamă electronică; dotarea punctelor vamale de la graniţa UE cu echipamente de control non-distructiv; dezvoltarea proiectelor pentru stimularea conformării voluntare pentru marii contribuabili şi persoanele fizice; dezvoltarea proiectului privind infrastructura vamală ce vizează reabilitarea şi modernizarea punctelor vamale de la graniţa externă a Uniunii Europene; extinderea implementării procedurilor vamale simplificate în vederea alinierii la media europeană de utilizare într-un procent de 65%; accelerarea gradului de absorbţie a fondurilor europene.iii) prevenirea şi combaterea fraudei fiscale, ANAF devenind o instituţie ce vine în sprijinul conformării contribuabililor şi al menţinerii unui mediu economic echitabil, prin: dezvoltarea de proiecte-pilot de conformare voluntară pe sectoarele şi categoriile de risc fiscal; implementarea desk-audit prin dezvoltarea activităţii de verificare documentară realizată de către structurile cu atribuţii de control fiscal. Scopul introducerii acestui mecanism vizează susţinerea acţiunilor de prevenire şi identificare timpurie a riscului de neconformare; combaterea eficientă a comportamentelor neconforme şi a fraudei fiscale prin demararea acţiunilor complexe, ţintite, la contribuabilii cu risc fiscal ridicat. Scopul acestor acţiuni îl reprezintă asigurarea unui mediu fiscal echitabil pentru toţi contribuabilii şi descurajarea concurenţei neloiale; utilizarea unui nou model de estimare al decalajului fiscal privind TVA, dezvoltat pe sectoarele economice de activitate, de tip TOP-DOWN, pentru a asigura realizarea de acţiuni concentrate de prevenire şi combatere a evaziunii, în aceste sectoare.iv) eficientizarea şi transparentizarea instituţiei, transformarea ANAF într-o instituţie solidă, modernă şi de încredere, prin: dematerializarea fluxurilor de activitate curentă şi tranziţia spre un mediu de lucru predominant digital care să includă corespondenţa electronică, generalizarea utilizării semnăturii electronice şi accesul de la distanţă a bazelor de date; consolidarea colaborării şi comunicării cu alte administraţii fiscale, precum şi cu organisme internaţionale, pe ariile de interes şi priorităţile comune existente la nivel internaţional; întinerirea personalului ANAF şi dezvoltarea competenţelor angajaţilor prin participarea la cursuri de pregătire profesională; administrarea tuturor persoanelor fizice nerezidente la nivelul administraţiei fiscale pentru contribuabili nerezidenţi; redefinirea pachetelor de contribuabili, ca urmare a reevaluării criteriilor de selecţie; simplificarea procesului decizional în interiorul agenţiei în scopul debirocratizării; optimizarea procesului de alocare şi utilizare a resurselor în concordanţă cu priorităţile strategice ale agenţiei; consolidarea mecanismului consultativ de colaborare cu mediul de afaceri şi contribuabili pentru transparentizare şi creşterea conformării fiscale; înfiinţarea unei baze de date în care să fie disponibile rapoartele de inspecţie fiscală împreună cu soluţiile date în urma contestaţiilor depuse precum şi cu soluţiile instanţelor de judecată; principiul de interpretare a codului fiscal „In dubio contra fiscum" va fi pus pe locul 2 în Codul de procedură fiscală, adică, în caz ca prevederile legislaţiei fiscale sunt neclare, acestea se interpretează în favoarea contribuabilului/plătitorului.IV. Aderarea la zona euro Obiective generale Obiectivul principal al României îl reprezintă creşterea convergenţei reale cu economiile europene, prin atingerea unui PIB pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare standard de 85% din media UE 27, la orizontul anului 2024. Obiective specifice Convergenţa reală se poate atinge în final prin adoptarea de către România a monedei euro. Un prim pas îl reprezintă aderarea la ERM II ce ar reduce variabilitatea cursului de schimb, contribuind la stabilitatea monetară a României. V. Elemente de referinţă privind politica de concurenţă, în contextul elaborării programului de guvernare Prioritatea Guvernului României este de a asigura o creştere economică sustenabilă, iar concurenţa liberă şi corectă este un ingredient important în atingerea unui astfel de obiectiv. Protejarea şi stimularea concurenţei este un obiectiv strategic la nivel naţional, dat fiind rolul acesteia în creşterea productivităţii (cu impact direct asupra bunăstării consumatorilor, dar şi asupra competitivităţii ţării noastre) şi, în contextul noilor evoluţii economice generate de pandemie, rolul în consolidarea rezilienţei pieţelor şi în susţinerea unui proces de revenire accelerat. Calitatea mediului de afaceri este un factor fundamental pentru buna funcţionare a economiei, pentru atragerea/ stimularea investiţiilor şi, implicit, pentru generarea unui nivel ridicat al competitivităţii economiei naţionale. Obiective specifice 1. Ajutoare de stat pentru redresarea economică Pentru a sprijini economia, în contextul pandemiei, Comisia Europeană a adoptat Cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de Covid-19 (Cadrul temporar). Acesta permite statelor să se asigure că întreprinderile de toate tipurile dispun în continuare de lichidităţi suficiente şi să menţină continuitatea activităţii economice atât în timpul pandemiei, cât şi după încheierea acesteia. Până în prezent, 8 măsuri de sprijin au fost notificate de România, cu asistenţa Consiliului Concurenţei, în baza Cadrului temporar şi autorizate de forul european. Totodată, la nivel naţional, s-a implementat, sub forma unei scheme de minimis, programul IMM Leasing de echipamente şi utilaje. Având în vedere accesul dificil la piaţa financiară pentru IMMurile româneşti în special şi pentru cele europene în general datorită contracţiei economice care oferă proiecţii economice pesimiste, pragul maxim de ajutor de stat (de minimis) instituit în prezent la 800.000 de euro fie va fi menţinut, sau va fi aplicată o majorare a pragului stabilit înainte de criza economică de la 200.000 la 500.000 de euro. Acestor măsuri li se adaugă acţiunile din sfera agriculturii: schemele de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul suin şi aviar, respectiv a celor din sectorul bovin, în contextul crizei economice generate de pandemia Covid-19. Bugetul total al măsurilor de mai sus este de aproximativ 32,4 miliarde de lei (6,7 miliarde de euro), sumă ce reprezintă aproximativ 3,1% din PIB-ul României din 2020. Resursele financiare mobilizate prin intermediul măsurilor de sprijin (din bugetul naţional şi din fonduri europene) au scopul de a concentra intervenţia statului în economie în direcţia atenuării efectelor negative generate de pandemia Covid-19, atât la nivel de ansamblu (prin măsuri orizontale, pentru care sunt eligibili actori din diferite domenii economice, pe criterii privind evoluţia indicatorilor financiari), cât şi ţintit, la nivelul unor domenii/actori economici în cazul cărora activitate a fost puternic perturbată de măsurile de limitare a răspândirii virusului. Măsurile urmăresc, în linie cu strategia Uniunii Europene, evitarea transformării crizei de lichiditate a întreprinderilor, cauzată de noile evoluţii economice, într-una de solvabilitate, prin identificarea şi sprijinirea actorilor şi domeniilor vulnerabile. O atenţie deosebită, atât la nivel naţional, cât şi la nivel comunitar, este acordată întreprinderilor mici şi mijlocii, afectate în mod deosebit de lipsa de lichidităţi cauzată de pandemie, care amplifică dificultăţile anterioare privind accesul la finanţare, în comparaţie cu întreprinderile mai mari. 2. Demersuri viitoare în domeniul ajutoarelor de stat: Cadrul Temporar prelungit şi extins Una din priorităţile în domeniul ajutoarelor de stat vizează continuarea elaborării şi implementării măsurilor cuprinse în Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică (de exemplu, IMM Factoring, măsuri privind şomajul şi legislaţia muncii, schema de ajutor de stat pentru întreprinderile din domeniile de comerţ şi servicii afectate de Covid-19, sprijinirea sectoarelor afectate - Horeca, organizare de evenimente, turism, aeroporturi regionale etc.). Demersurile de relansare a economiei naţionale sunt susţinute de măsurile comunitare referitoare la flexibilizarea schemelor de ajutor de stat şi a cadrului fiscal european şi de mobilizare a bugetului Uniunii Europene pentru atingerea obiectivelor pe termen lung, repararea prejudiciilor pandemiei, relansarea economică şi creşterea rezilienţei. În contextul evoluţiei pandemiei Covid-19, Comisia Europeană a decis să prelungească şi să extindă domeniul de aplicare al Cadrului Temporar. Toate secţiunile Cadrului Temporar au fost prelungite, în cadrul ultimei runde de modificări, cu şase luni, respectiv până la 30 iunie 2021. În continuarea măsurilor de sprijin notificate de România în baza Cadrului Temporar şi autorizate de forul european, menţionate anterior, în prezent, se află în lucru şi alte scheme de ajutor de stat destinate susţinerii economiei în contextul pandemiei. Susţinem masurile deja în implementare şi care au apărut în spaţiul public şi vom evalua oportunitatea oricărei scheme noi. 3. Intensificarea concurenţei în sectoare cheie ale economiei naţionale (demersuri publice aliniate principiilor de concurenţă, eliminarea unor blocaje/ineficienţe aflate în calea manifestării concurenţei), pregătirea pentru tranziţia digitală Demersuri subscrise unui astfel de obiectiv: Crearea cadrului legislativ naţional pentru aplicarea şi respectarea Regulamentului (UE) 2019/1150 al Parlamentului şi al Consiliului din 20 iunie 2019 privind promovarea echităţii şi a transparenţei pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online, care reglementează relaţiile dintre platformele online şi întreprinderile care le utilizează. Susţinerea demersurilor de liberalizare: o preocupare importantă este ca procesul de liberalizare a pieţei gazelor pentru consumatorii casnici, aflat în curs, să fie unul eficient, care să asigure condiţiile necesare pentru modificarea contractelor de furnizare a gazelor naturale, astfel încât consumatorii să obţină cel mai bun preţ şi cele mai bune servicii asociate. De asemenea, pe baza experienţei dobândite la acest nivel, se are în vedere un proces de liberalizare de succes şi pe piaţa energiei electrice (de la 1 ianuarie 2021). Asigurarea unui cadru legislativ favorabil concurenţei la nivelul industriilor noi/în dezvoltare, considerate a avea un potenţial deosebit pentru dezvoltarea economică în ansamblu şi pentru care modul în care se manifestă concurenţa este critic pentru parcursul viitor, cum este cazul celor din sfera economiei digitale (de exemplu, economia colaborativă). Facilitarea accesului consumatorilor la informaţii: creşterea transparenţei la nivelul consumatorilor cu privire la ofertele pentru diferite bunuri/servicii şi, implicit, stimularea concurenţei. Susţinem, în acest sens, demersurile autorităţii de concurenţă, care a dezvoltat monitoare de preţuri la nivelul pieţelor de comercializare cu amănuntul pentru produse alimentare şi carburanţi, principalele bunuri din coşul de consum. Analiza cadrului de funcţionare la nivelul companiilor municipale, în vederea asigurării conformităţii mecanismelor specifice cu principiile de concurenţă şi reglementările din domeniu.4. Asigurarea concurenţei corecte Există o preocupare deosebită, la nivelul statelor şi al instituţiilor internaţionale referitoare la efectele generate de abuzurile venite din partea unor companii care, deşi nu sunt dominante, deţin o putere superioară de negociere faţă de partenerii lor comerciali. În acest context, au apărut, la nivelul legislaţiei comunitare, reglementări în sensul sancţionării acestor practici, în anumite sectoare specifice, iar la nivelul unor state membre s-a considerat oportună extinderea reglementărilor specifice la nivelul tuturor sectoarelor. Aceste reglementări sunt orientate spre combaterea unor practici care deviază considerabil de la buna conduită comercială, care contravin bunei credinţe şi corectitudinii şi care sunt impuse unilateral de un partener comercial altuia. La nivelul ţării noastre, sunt în derulare, în prezent, două acţiuni importante la acest nivel: transpunerea în legislaţia naţională a directivei privind practicile comerciale neloiale ale companiilor în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar. Implementarea eficientă a noii legislaţii va consolida puterea de negociere a fermierilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii în lanţul de aprovizionare cu alimente, fiind urmărită interzicerea anumitor practici comerciale considerate neloiale, precum plăţile întârziate pentru produsele alimentare perisabile, anulările comenzilor în ultimul moment, modificarea unilaterală a contractelor, refuzul de a încheia un contract scris, returnarea produselor nevândute sau obligarea plăţii pentru strategia de marketing a partenerului comercial; modificarea şi completarea prevederilor Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, proces care se va reflecta într-un cadru legislativ mai bine adaptat obiectivelor urmărite, prin asigurarea unui proces transparent, capabil să descurajeze întreprinderile să săvârşească practici de concurenţă neloială. În condiţiile acestui cadru legislativ extins, în concordanţă cu practica altor state membre, vor putea fi sancţionate practici ce ţin de exploatarea poziţiei superioare de negociere.MINISTERUL INVESTIŢIILOR ŞI PROIECTELOR EUROPENE Actualul minister va fi reorganizat şi redenumit Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Guvernul va reface hotărârea Guvernului privitoare la Programele operaţionale 2021-2027. După acreditarea autorităţilor de management se vor demara discuţii cu ministerele de linie pentru preluarea acestor autorităţi acolo unde capacitatea administrativă o permite. Viziune pe termen mediu Importanţa fondurilor europene pentru România se poate măsura prin: coeziune economică prin îmbunătăţirea competitivităţii şi susţinerea inovării întreprinderilor şi a sistemului public; promovarea investiţiilor verzi, susţinerea transformării digitale a României şi adaptarea la schimbările climatice şi conturarea unui răspuns proactiv la potenţiale riscuri; asigurarea accesibilităţii persoanelor şi conectivităţii oraşelor; dezvoltarea serviciilor publice de calitate în beneficiul cetăţenilor; combaterea sărăciei prin creşterea accesului la serviciile sociale, de sănătate şi de educaţie, precum şi la piaţa muncii a grupurilor vulnerabile; recuperarea decalajelor de dezvoltarea între regiunile ţării; depăşirea crizei economice şi sanitare cauzate de Covid-19.Pentru a valorifica potenţialul reprezentat de finanţările europene în perioada 2021-2027, România trebuie să atragă şi să utilizeze cu maximă responsabilitate, eficienţă, transparenţă şi cu impact fondurile nerambursabile şi rambursabile avute la dispoziţie. Oportunitatea financiară la care România are acces în următorii ani este fără precedent. Este motivul fundamental pentru care aceste resurse vor fi investite inteligent pentru ca proiectele şi entităţile finanţate să poată produce beneficii consistente şi în perioada de după finalizarea finanţării. Această viziune se bazează pe un set de priorităţi şi măsuri subsecvente care au drept scop îmbunătăţirea impactului utilizării fondurilor europene în viaţa cetăţenilor, materializându-se printr-o contribuţie a intervenţiilor publice şi private asupra creşterii calităţii vieţii tuturor românilor. PRIORITĂŢI PE TERMEN MEDIU 2021-2024: 1. Creşterea ritmului anual de absorbţie a fondurilor europene în perioada 2021-2023, aferente exerciţiului financiar 2014-2020; 2. Pregătirea şi dezvoltarea unui portofoliu de proiecte mature pentru demararea cu celeritate a implementării în perioada 2021-2027; 3. Operaţionalizarea Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă şi crearea cadrului instituţional şi financiar de implementare a proiectelor care sunt parte din Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă; 4. Implementarea Acordului de Parteneriat şi a programelor operaţionale; 5. Descentralizarea şi orientarea spre beneficiari şi rezultate cu impact economic, de mediu, social; 6. Debirocratizarea şi simplificarea mecanismului de finanţare/implementare, inclusiv corelarea legislaţiei naţionale, în vederea fluidizării procesului şi creşterii atractivităţii, dar şi a eficienţei fondurilor europene; 7. Creşterea capacităţii instituţionale şi profesionalizarea resurselor umane care sunt implicate în implementarea activităţilor aferente fondurilor europene, atât la nivel de instituţii ale statului, cât şi la nivel de beneficiari; 8. Asigurarea unei sinergii între acţiunile finanţate din programe comunitare şi programele cu resurse naţionale; 9. Promovarea investiţiilor în educaţie, în mod special în educaţia timpurie, şi învăţământul profesional şi dual; 10. Încurajarea participării directe a actorilor din România la programe aflate în managementul direct al Comisiei Europene, inclusiv prin susţinerea cofinanţării unei astfel de participări, acolo unde este posibil; 11. Dezvoltarea şi încurajarea instrumentelor teritoriale integrate (ITI) şi a instrumentului de global grant. I. Creşterea ritmului anual de absorbţie a fondurilor europene în perioada 2021-2023, aferente exerciţiului financiar 2014-2020 Pentru perioada 2014-2020, România are la dispoziţie peste 43 miliarde de euro, conform Cadrului Financiar Multianual 2014-2020, din care alocarea pentru Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii (F.E.S.I.) este de aproximativ 31 miliarde euro. În ceea ce priveşte programele operaţionale finanţate prin Politica de Coeziune (PO Infrastructură Mare, PO Competitivitate, PO Regional, PO Capacitate Administrativă, PO Asistenţă Tehnică şi PO Capital Uman) şi prin FEAD (PO Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate), numărul contractelor de finanţare semnate cu beneficiarii este de aproximativ 9.300, totalizând cca. 34 miliarde de euro, din care aproximativ 28 miliarde de euro reprezintă contribuţia U.E. (124% din alocarea UE a PO). La nivelul lunii octombrie 2020, sumele totale primite de la Comisia Europeană (CE), reprezentând prefinanţări şi rambursări, aferente programelor finanţate din FESI şi FEAD, se situează la aproximativ 13,568 miliarde de euro, ceea ce înseamnă aproximativ 44% din alocarea U.E., cu 2,98 miliarde euro mai mult faţă de anul 2019. În plus, s-au rambursat de către C.E. aproximativ 8,8 miliarde de euro pentru plăţi directe în agricultură. În perioada 2021-2023, eforturile se vor concentra pe implementarea cu succes a proiectelor deja admise la finanţare, prin sprijinirea beneficiarilor pe tot parcursul derulării investiţiilor. Astfel, se va urmări atingerea ţintei de absorbţie de 100% la sfârşitul perioadei de programare. În acest context, România trebuie să mai primească de la C.E. aproximativ 17,4 miliarde euro pentru programele finanţate din F.E.S.I. şi F.E.A.D. şi aproximativ 2,6 miliarde de euro pentru plăţi directe în agricultură. Următoarele măsuri subsecvente sunt prioritare: menţinerea unei rate anuale de absorbţie care să conducă către o absorbţie de 100% la sfârşitul anului 2023; valorificarea elementelor de flexibilitate puse la dispoziţie de Comisia Europeană; utilizarea resurselor din REACT-EU pentru acoperirea nevoilor de finanţare ale domeniilor sănătate, creşterea competitivităţii IMM-urilor, digitalizarea educaţiei şi măsuri active de ocupare; evitarea riscului de dezangajare prin monitorizarea lunară a stadiului implementării financiare a programelor operaţionale; urgentarea lansării ultimelor apeluri de proiecte pentru sumele rămase disponibile; fluidizarea procesului, inclusiv accelerarea ritmului de evaluare şi contractare prin îmbunătăţirea procedurilor interne de lucru; susţinerea capacităţii de cofinanţare a beneficiarilor privaţi; monitorizarea constantă a proiectelor cu risc de a nu fi finalizate până la 31.12.2023, pentru identificarea eventualelor întârzieri şi luarea de măsuri de remedierea şi recuperarea întârzierilor; realocări de fonduri între programe şi la nivelul axelor prioritare ale unui program; creşterea şi optimizarea capacităţii de implementare a proiectelor deja admise la finanţare, prin sprijinirea beneficiarilor pe tot parcursul derulării investiţiilor; asigurarea fondurilor necesare autorităţilor de management pentru efectuarea plăţilor către beneficiari; asigurarea interconectivităţii şi interoperabilităţii dintre bazele de date ale instituţiilor statului şi sistemul My SMIS pentru simplificarea procesului de depunere a proiectelor şi creşterea celerităţii procedurilor de verificare a proiectelor şi beneficiarilor din perioada de evaluare şi cea de monitorizare a proiectelor; transparentizarea procedurilor de control ale tuturor instituţiilor statului cu rol în monitorizarea proiectelor cu fonduri comunitare şi creşterea importanţei exercitării funcţiei de prevenţie în relaţia autorităţi de management-beneficiari; în situaţie de litigiu, administrarea corecţiilor financiare beneficiarilor se va realiza numai după o decizie finală a instanţelor de judecată competente; urgentarea, prin impunerea de termene-limită şi constrângeri financiare, a lansării procedurilor de achiziţii publice prevăzute în planurile de achiziţii, mai ales ale celor unde beneficiari sunt instituţiile publice şi companiile cu capital public; programarea cu celeritate a cererilor de rambursare finale şi autorizarea la plată a acestora; revizuirea cadrului legal, în conformitate cu evoluţiile specifice din domeniu.II. Pregătirea şi dezvoltarea unui portofoliu de proiecte mature pentru demararea cu celeritate a implementării în perioada 2021-2027 În perioada 2021-2027, România va primi în total 79,9 miliarde de euro prin cele două mari instrumente agreate de Consiliul European din luna iulie 2020: bugetul multianual pe 7 ani, respectiv Next Generation EU (NGEU). La această sumă se adaugă împrumuturi în valoare de 4 miliarde de euro în cadrul iniţiativei SURE. Întrucât proiectele de infrastructură necesită perioade de timp de aproximativ 1-2 ani pentru pregătirea şi elaborarea documentaţiilor tehnico-economice, respectiv pentru elaborarea şi aprobarea Studiului de Fezabilitate şi/sau a Proiectului Tehnic de Execuţie şi pentru a nu genera întârzieri în implementarea proiectelor de infrastructură, indiferent de natura acestora, Guvernul îşi propune să capitalizeze lecţiile învăţate în precedentele două perioade de programare (2007-2013 şi 2014-2020) şi va schimba paradigma cu privire la pregătirea, elaborarea şi aprobarea documentaţiilor tehnico-economice pentru proiectele de infrastructură din domenii de importanţă strategică pentru România. Având în vedere faptul că eligibilitatea cheltuielilor în perioada de programare 2021-2027 începe cu data de 1 ianuarie 2021, Guvernul, prin OUG nr. 88/2020 şi OUG nr. 155/2020, a alocat aproximativ 3,5 miliarde de lei pentru a pregăti proiecte care să poată demara încă din primul semestru al anului 2021. În procesul de reorganizare a ministerului se va înfiinţa Departamentul pentru pregătirea marilor proiecte. Acest departament se va reorganiza fără creşterea organigramei ministerului. Pentru promovarea şi dezvoltarea unui portofoliu matur de proiecte, următoarele măsuri subsecvente sunt prioritare: analiza proiectelor nefinanţate în perioada 2014-2020 ca punct de plecare în identificarea portofoliului de proiecte pentru 2021-2027; susţinerea beneficiarilor cu proiecte în pregătire, prin utilizarea resurselor de asistenţă tehnică; implicarea instituţiilor financiare internaţionale (BEI, BERD, Banca Mondială, OECD) în dezvoltarea de proiecte; demararea de la 1 ianuarie 2021 a lucrărilor de execuţie/achiziţie pentru proiectele mature; dezvoltarea unui portofoliu naţional de proiecte care să genereze impact din exploatarea lor pentru economia naţională, pentru regiuni şi legăturile dintre acestea, pentru zonele metropolitane, ariile urbane funcţionale ale municipiilor reşedinţă de judeţ, pentru teritorii de importanţă strategică etc.; pregătirea unui portofoliu naţional de proiecte de specializare inteligentă în baza strategiilor naţionale şi regionale specifice, împreună cu un mecanism financiar de sprijin pentru asigurarea cofinanţării şi asistenţei tehnice pentru pregătirea documentaţiilor tehnico-economice şi managementul implementării proiectelor.III. Operaţionalizarea Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă şi crearea cadrului instituţional şi financiar de implementare a proiectelor care sunt parte din Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR) Guvernul îşi propune finalizarea elaborării PNRR în urma dezbaterilor publice şi interguvernamentale şi a consultărilor cu Comisia Europeană şi Administraţia Prezidenţială şi actualizarea acestuia cu observaţiile primite. În elaborarea documentului final se va ţine cont de gradul de maturitate al proiectelor eligibile. Totodată, în urma acordului politic final între Consiliul European şi Parlamentul European, PNRR va avea şase piloni: tranziţie verde; transformare digitală; creştere economică inteligentă, sustenabilă şi incluzivă; coeziune socială şi teritorială; sănătate şi rezilienţă instituţională; copii, tineri, educaţie şi competenţe. Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (MRR) este un instrument nou, propus de Comisia Europeană la data de 28 mai 2020 ca instrument european de relansare economică în urma crizei provocate de noul coronavirus. Din anvelopa generală, România ar urma să beneficieze de o alocare de aproximativ 30,5 miliarde de euro sub formă de granturi - 13,8 miliarde de Euro şi împrumuturi - 16,7 miliarde de euro. Regula generală din documentul de negociere este că 70% din granturi trebuie să fie angajate până la finalul anului 2022, iar diferenţa de 30% din granturi până la 31 decembrie 2023. Plăţile pentru proiectele din Program au termen final decembrie 2026. Pentru operaţionalizarea acestui instrument, România trebuie să elaboreze Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR). Documentul va fi structurat conform regulamentului final adoptat la nivel european, astfel: Pentru domeniul transport sunt avute în vedere intervenţii în infrastructura rutieră, feroviară, de metrou, precum şi în materialul rulant aferent. Pentru domeniul schimbări climatice sunt avute în vedere investiţii în sisteme de irigaţii/umectare pentru combaterea riscului de deşertificare/secetă; investiţii în sisteme de drenaj-desecări pentru combaterea riscului de înmlăştinire şi de inundaţii; investiţii şi lucrări de combatere a eroziunii solurilor, pentru combaterea riscului de alunecări şi de degradare a terenurilor; investiţii în sisteme de protecţie antigrindină pentru prevenirea efectelor furtunilor şi fenomenelor orajoase; investiţii în împăduriri şi refacerea ecosistemelor forestiere. Pentru domeniul mediu sunt avute în vedere investiţii în reţele inteligente de alimentare cu apă, sub formă de extindere sau reabilitare, ca parte a reţelelor regionale; investiţii în situri poluate, depozite de deşeuri şi platforme industriale pentru a sprijini tranziţia către o economie cu emisii zero de carbon, cu impact major asupra unui mediu mai curat; investiţii în managementul deşeurilor; investiţii în combaterea poluării apă-aer-sol. Pentru domeniul energie şi tranziţie verde sunt avute în vedere investiţii în dezvoltarea inelului electric de 400 KV al României; investiţii în Valul Renovării - eficienţa energetică, combaterea sărăciei energetice, investiţii în reţele inteligente de asigurare a energiei termice; investiţii în reţele inteligente de asigurare a energiei termice - celelalte localităţi urbane; investiţii în energie regenerabilă; investiţii în CDI în domeniul tehnologiilor noi de producere şi stocare a energiei, materiale noi, economie circulară. Pentru domeniul mobilitate urbană, regenerare urbană şi valorificarea patrimoniului sunt avute în vedere investiţii în mobilitatea urbană cu impact asupra dezvoltării locale, serviciilor publice de transport în comun de călători, inclusiv descongestionarea traficului; investiţii în regenerarea urbană: centre istorice, spaţii publice (inclusiv cele de locuit), parcuri/grădini urbane; sprijin pentru achiziţia de material rulant destinat transportului local urban/metropolitan, sprijinirea programului naţional Mobilitate/Smart Village: servicii publice inteligente de interes local; investiţii în mobilitate de acces pentru zonele cu patrimoniu natural şi cultural: căi de acces, conexiune la utilităţi edilitare (apă, canalizare, combustibil de tranziţie, curent electric), locuri de parcare şi alte investiţii necesare în creşterea gradului de accesibilitate pentru valorificarea patrimoniului; investiţii în valorificarea patrimoniului natural şi cultural: resurse specifice spaţiului geografic local, cetăţi antice (dacice/romane), medievale, castele, conace, case memoriale, monumente şi clădiri istorice. Pentru domeniul sănătate sunt avute în vedere investiţii în unităţi sanitare noi, inclusiv extinderi ale spitalelor existente şi finalizarea proiectele de spitale existente; investiţii în infrastructură medicală oncologică: Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara şi secţiile de oncologie din municipiile reşedinţă de judeţ; investiţii în institutele de boli cardiovasculare şi în secţiile cardiovasculare din municipiile reşedinţă de judeţ, investiţii în prevenţie şi acces la sănătate al oamenilor, investiţii în dezvoltarea de soluţii digitalizate şi de telemedicină, reforma sistemului de acces la medicamente esenţiale. Pentru domeniul educaţie sunt avute în vedere: investiţii în campusuri şcolare, inclusiv în zona urban mică, precum şi laboratoare/ateliere/soluţii digitale de predare/internate şcolare/cămine studenţeşti; investiţii în educaţia timpurie; investiţii în modernizarea universităţilor publice de stat. Se vor sprijini programele pentru masa caldă la şcoală, after school (şcoala de la 8 la 17), dotare transport şcolar, investiţii în educaţie non-formală, inclusiv în muzee şi centre de ştiinţă. Crearea şi capitalizarea Băncii Naţionale de Dezvoltare ca one stop shop al sprijinului accesului la finanţare pentru antreprenori (granturi, subvenţii de dobândă, garanţii şi dezvoltarea de fonduri de equity). Pentru mediul de afaceri sunt avute în vedere următoarele tipuri de intervenţii: sprijinirea dezvoltării ecosistemelor antreprenoriale şi industriale, dezvoltate în parteneriat cu autorităţi publice locale - întreprinderi mici şi mijlocii (tehnopoluri, parcuri industriale şi tehnologice, parcuri de specializare inteligentă şi alte conglomerate ale structurilor de afaceri hub/cluster); sprijinirea activităţilor de producţie şi servicii destinate IMM-urilor pentru ameliorarea stării economice în perioada postcriză (inclusiv relocări ale activităţilor, retehnologizări, digitalizare, automatizări industriale, robotizări ale proceselor de producţie); sprijinirea activităţilor economice la nivelul IMM-urilor pentru valorificarea patrimoniului natural, baze de tratament, infrastructuri de agrement: parcuri tematice, aquaparcuri, parcuri de agrement; sprijinirea activităţilor economice la nivelul IMM-urilor din domeniul agroalimentar (colectare, depozitare, sortare, procesare, ambalare, etichetare, distribuţie) pentru creşterea capacităţii de rezilienţă în situaţii de criză alimentară; sprijinirea activităţilor economice la nivelul IMM-urilor din domeniul construcţiilor; retehnologizări, automatizări industriale, robotizări ale proceselor de producţie care angrenează un minim de 5% din forţa de muncă activă la nivelul localităţilor unde îşi desfăşoară activitatea; sprijin pentru industriile viitorului şi racordarea la ecosistemele europene. Pentru domeniul cercetare şi inovare sunt avute în vedere sprijin pentru activitatea de cercetare şi investiţii în infrastructură şi echipamente de cercetare pentru universităţi şi institutele naţionale de cercetare-dezvoltare din domeniul tehnic/inginerie; investiţii în infrastructură şi echipamente de cercetare pentru universităţi şi institutele naţionale de cercetare-dezvoltare din domeniul agroalimentar; investiţii în infrastructură şi echipamente pentru transferul tehnologic de la nivelul universităţilor şi INCD-urilor şi mediului de afaceri. Sprijin pentru dezvoltarea industriei de îngrijire în domeniul de geriatrie şi gerontologie Susţinerea dezvoltării clasei de mijloc la sate şi a fermelor mici şi mijlocii Măsuri pentru reducerea muncii informale în domeniul serviciilor Sprijin pentru bunele practici din domeniul serviciilor sociale şi voluntariat pentru societatea civilă (înfiinţarea corpului roman de solidaritate şi cooperare CRESC) Implementarea venitului minim de incluziune Construcţia de locuinţe protejate pentru victimele violenţei domestice şi construcţia de centre de recuperare pentru agresori. Construcţia de centre de tratament pentru persoane cu dependenţe. Garanţia pentru copii - acces la educaţie, sănătate, nutriţie şi locuire, inclusiv programele naţionale - fiecare copil la grădiniţă şi şcoală pentru toţi. Garanţia pentru tineri - investiţii în competenţe, acces la piaţa muncii pentru tineri. Pentru domeniul digitalizare sunt avute în vedere investiţii în echipamente/dispozitive electronice necesare activităţilor didactice (inclusiv infrastructura de racord la internet), software şi dotări specifice desfăşurării activităţilor în mediul on-line; investiţii în echipamente/dispozitive electronice necesare activităţilor de telemedicină (inclusiv infrastructura de racord la internet), software şi dotări specifice desfăşurării activităţilor în mediul on-line; digitalizarea sistemului de colectare a creanţelor bugetare; digitalizarea sistemului judiciar; securitatea cibernetică şi interoperabilitatea bazelor de date; sisteme digitale legate de transportul durabil; finanţarea extinderii reţelelor de bandă largă; sprijinirea reînnoirii reţelelor de comunicaţii cu tehnologii de ultimă generaţie. Susţinerea sistemelor digitale pentru dezvoltarea oraşelor inteligente; Sprijin pentru dezvoltarea afacerilor digitale; sprijin pentru inovarea în domeniul digital; sprijin pentru formarea de competenţe/alfabetizarea digitală; Pentru creşterea capacităţii de rezilienţă pe timp de criză în domeniul sanitar şi alimentar sunt avute în vedere investiţii în depozitele regionale de echipamente medicale pentru situaţii de urgenţă şi investiţii în depozite regionale de cereale şi produse alimentare. Sprijin pentru digitalizarea instituţiilor publice, cetăţenie digitală şi internet pentru toţi Dezvoltarea universităţilor ca huburi de cunoaştere şi inovare. Trebuie înfiinţate poluri de excelenţă regională deoarece concentrarea finanţării în capitală şi în zonele adiacente capitalei desfiinţează potenţialul de excelenţă din „provincii". Politicile de finanţare a universităţilor din „provincii" va duce la creşterea productivităţii şi a gradului de inovare şi în afara capitalei.Cu privire la P.N.R.R., următoarele măsuri subsecvente sunt prioritare: susţinerea intereselor României în negocierea regulamentelor aferente Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă; consultarea publică cu reprezentanţii administraţiei publice, mediului de afaceri, mediului academic şi societăţii civile a P.N.R.R.; finalizarea şi negocierea P.N.R.R. cu Comisia Europeană; operaţionalizarea mecanismului instituţional şi financiar pentru P.N.R.R.; identificarea la nivelul domeniilor strategice ale P.N.R.R. de proiecte mature la nivelul întregii alocări financiare disponibile pentru România; corelarea criteriilor de eligibilitate şi a timpului de implementare pentru proiectele finanţate prin P.N.R.R. cu cele din programele operaţionale şi naţionale; contractarea celor 30,5 miliarde de euro până la 31 decembrie 2023; asigurarea unui flux de numerar (cash-flow) pentru implementarea proiectelor; activarea şi valorificarea experienţei şi expertizei din structurile parteneriale naţionale şi regionale în programare şi implementare; finanţarea şi organizarea rapidă a mecanismului instituţional de utilizare a instrumentelor financiare.IV. Descentralizarea şi orientarea spre beneficiari şi rezultate cu impact economic, de mediu, social Din perspectiva descentralizării şi a orientării spre beneficiari şi rezultate, următoarele măsuri subsecvente sunt prioritare: programe operaţionale regionale cu management transferat la nivel regional pe măsura demonstrării capacităţii administrative; adoptarea unui memorandum la nivel de guvern cu măsuri pentru creşterea capacităţii administrative a ADR-urilor pentru a diminua riscul de dezangajare; valorificarea şi stimularea dezvoltării capacităţii administrative de la nivel regional/local de a planifica, elabora, administra, implementa şi monitoriza programe şi proiecte strategice de dezvoltare finanţabile prin fondurile nerambursabile ale UE sau din bugetul naţional; promovarea unor programe de instruire pe teme generale şi specifice la nivelul beneficiarilor, inclusiv schimb de experienţă între aceştia; creşterea capacităţii instituţionale a actorilor regionali şi descentralizarea altor competenţe în materie de fonduri europene; stimularea dezvoltării unui mecanism clar şi coerent de coordonare a implementării programelor de finanţare, cu alocarea şi asumarea de responsabilităţi; plăţi şi rambursări simplificate, orientate spre rezultate de calitate/impact/condiţionalităţi/indicatori de performanţă; transparentizarea tuturor procedurilor de control ale Autorităţii de Audit, autorităţilor de management şi organismelor intermediare.V. Debirocratizarea şi simplificarea mecanismului de finanţare/implementare, inclusiv corelarea legislaţiei naţionale, în vederea fluidizării procesului şi creşterii atractivităţii, dar şi a eficienţei fondurilor europene Reguli mai simple, o mai mare transparenţă, un sistem de management unitar sunt câteva din măsurile de reformă aplicabile domeniului fondurilor europene asumate la nivelul Guvernului. Simplificarea regulilor şi a legislaţiei naţionale privind accesarea fondurilor europene, scurtarea timpului de la depunerea cererii de finanţare la semnarea contractului sunt condiţii obligatorii pentru dezvoltarea investiţiilor publice şi pentru asigurarea unei finanţări adecvate nevoilor mediului privat. Având în vedere că începe o nouă perioadă de programare, din perspectiva simplificării mecanismului de finanţare/implementare, vor fi implementate în mod prioritar următoarele măsuri subsecvente prioritare: abordarea simplificată a programelor operaţionale încă din faza programare; simplificarea procesului de evaluare şi contractare a cererilor de finanţare; evitarea suprapunerilor sau a prevederilor contrare la nivelul ghidurilor de finanţare; armonizarea şi abordarea unitară a tuturor procedurilor de implementare în relaţia autorităţi de management-beneficiari; digitalizarea tuturor proceselor de implementare, inclusiv în relaţia cu beneficiarii; modernizarea sistemului electronic de gestiune a fondurilor europene, inclusiv interoperabilitate şi transformarea acestuia într-un instrument de management; monitorizarea proiectelor pe bază de analiză de risc şi verificări pe bază de eşantion; asigurarea utilizării opţiunilor de costuri simplificate; introducerea unui mecanism de raportare la nivelul Guvernului privind stadiul proiectelor strategice ale beneficiarilor publici, cu publicare pe pagina web a Guvernului; crearea unui portal de date deschise, cu o structură unitară şi intuitivă, accesibilă facil pentru public, de monitorizare a evoluţiei proiectelor contractate şi în implementare; bază de date accesibilă cu toate sentinţele definitive şi irevocabile pe speţe incidente cu cheltuirea fondurilor nerambursabile europene.VI. Creşterea capacităţii instituţionale şi profesionalizarea resurselor umane care sunt implicate în implementarea activităţilor aferente fondurilor europene, atât la nivel de instituţii ale statului, cât şi la nivel de beneficiari Alocarea substanţială de fonduri din partea Uniunii Europene trebuie valorificată optim, reprezentând o resursă-cheie pentru dezvoltarea pe termen scurt, mediu şi lung a economiei şi societăţii româneşti, precum şi un element central al sustenabilităţii bugetare prin prisma strategiei investiţionale şi a caracterului preponderent nerambursabil al acestor fonduri. Capacitatea administrativă a tuturor instituţiilor implicate în managementul fondurilor europene, beneficiarilor şi potenţialilor beneficiari joacă un rol definitoriu în utilizarea optimă, eficientă şi eficace a fondurilor nerambursabile. În aceste condiţii, următoarele măsuri subsecvente sunt prioritare: iniţierea unei strategii rapide de profesionalizare şi creştere a capacităţii instituţionale în domeniul fondurilor, la nivelul autorităţilor locale; utilizarea expertizei şi a bunelor practici din alte state membre UE; creşterea interesului/implicării din partea administraţiilor publice locale pentru implementarea soluţiilor inteligente din domeniul infrastructurii, energiei, comunicaţiilor, transportului, educaţiei, sănătăţii, calităţii mediului, guvernanţei digitale, inteligenţei artificiale; creşterea capacităţii administrative a beneficiarilor de a planifica şi gestiona proiecte mari şi complexe; promovarea unui mecanism instituţionalizat de schimburi de bune practici între autorităţi.VII. Asigurarea unei sinergii între acţiunile finanţate din programe comunitare şi programele cu resurse naţionale, începând cu perioada 2021-2027 Pentru a facilita schimbul de bune practici şi pentru a dezvolta sinergii între acţiunile întreprinse la nivel naţional şi la nivelul Uniunii Europene, Guvernul va urmări maximizarea valorii adăugate a sprijinului acordat prin diferite instrumente. Astfel, în vederea promovării sinergiilor şi a coordonării eficiente şi a identificării şi promovării celor mai adecvate mijloace de a utiliza fondurile europene pentru a sprijini investiţii locale, regionale şi naţionale, vor fi adoptate următoarele măsuri subsecvente: promovarea iniţiativelor comunitare gestionate direct de către Comisia Europeană în rândurile potenţialilor beneficiari din România; valorificarea oportunităţilor din granturile Spaţiului Economic European (SEE) şi norvegiene; stimularea prin pachete de informare, instruire, cofinanţare şi asistenţă tehnică a creşterii participării entităţilor din România la programe şi proiecte gestionate direct de către Comisia Europeană; crearea unui portofoliu de proiecte naţionale strategice cu care beneficiari eligibili să participe la marile proiecte finanţate direct de către Comisia Europeană; eficientizarea managementului fondurilor externe nerambursabile aferente perioadei 2021-2027 prin creşterea capacităţii de coordonare; mobilizarea unor fonduri comunitare pentru realizarea de studii, documentaţii tehnico-economice şi alte servicii de asistenţă tehnică utile proiectelor finanţate din programele operaţionale 2021-2027; schimbul de experienţă cu instituţii de gestionare şi control din alte state UE, pentru a facilita transferul de bune practici şi inovaţia în rândurile beneficiarilor; dezvoltarea de programe de finanţare complementare din bugetul naţional.MINISTERUL ECONOMIEI, ANTREPRENORIATULUI ŞI TURISMULUI Viziune pe termen mediu România trebuie să devină o ţară competitivă economic la nivel regional şi global prin implementarea unui model economic bazat pe antreprenoriat, deschidere la concurenţă, inovare şi investiţii din fonduri europene. De aceea, propunem un set de soluţii care să oprească exodul românilor şi chiar să aducă înapoi forţa de muncă tânără care a părăsit România. Avem nevoie de locuri de muncă bine plătite în România şi de investiţii publice în infrastructură pentru a lega regiunile istorice între ele prin autostrăzi. Vom elimina birocraţia excesivă suportată de întreprinderile mici şi mijlocii. România are nevoie de o economie dinamică şi nebirocratizată, capabilă să aducă înapoi forţa de muncă care a părăsit-o şi să creeze locuri de muncă bine plătite. Antreprenoriatul este esenţa modelului nostru economic şi este cea mai sustenabilă sursă pentru crearea de valoare în economie şi societate. O cultură antreprenorială autentică şi performantă creează pentru o naţiune nu doar resurse şi rezultate, ci dezvoltă oameni activi, autonomi, dar care ştiu importanţa cooperării, stimulează responsabilitatea şi curajul. Bine făcută, dezvoltarea antreprenoriatului va fi principalul factor pentru oprirea migraţiei românilor şi chiar pentru întoarcerea lor în ţară. Investiţiile în tehnologie şi digitalizare, valorificarea fondurilor europene şi eficientizarea parteneriatelor public-privat vor sta la baza acţiunilor Guvernului menite să diminueze efectele pandemiei de Covid-19 şi să relanseze economia. Revenirea economică se va axa inclusiv pe măsuri de sprijinire a companiilor din sectoare puternic tehnologizate, contribuind astfel la procesul de extindere a dezvoltării şi utilizării la scară largă a serviciilor digitale. În contextul actual, eforturile şi acţiunile Guvernului se vor îndrepta spre susţinerea şi dezvoltarea unui mediu de afaceri competitiv, ca vector în dezvoltarea economiei naţionale, în vederea promovării de măsuri şi acţiuni care să asigure independenţa economică şi energetică a României pe termen mediu şi lung, în concordanţă cu liniile directoare ale UE. Totodată, la nivel instituţional se va urmări dezvoltarea unei politici industriale competitive, bazată pe sisteme de producţie moderne şi inovative, sprijinirea industriilor creative cu impact semnificativ în crearea de valoare adăugată, urmărind tendinţele europene şi internaţionale în domeniu. Guvernul va susţine şi încurajează promovarea intereselor economice ale României în spaţiul intra- şi extracomunitar în scopul creării premiselor necesare pentru asigurarea de oportunităţi de investiţii şi pieţe de capital. Având în vedere potenţialul turistic al României, precum şi obiectivele de interes cultural, va fi elaborat un cadru optim de dezvoltare şi promovare pe piaţa externă şi internă astfel încât să fie sprijinită dezvoltarea operatorilor economici şi a industriilor conexe din sectorul turistic şi agroturistic. Obiective: Susţinerea mediului de afaceri pentru promovarea de soluţii şi capacităţi inovative în principal pentru întreprinderile mici şi mijlocii, inclusiv din domeniile afectate de pandemia de coronavirus, respectiv turism, industria ospitalităţii, industriile creative; Identificarea de soluţii şi măsuri financiare de susţinere a mediului de afaceri (microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii) în contextul crizei sanitare globale; Creşterea producţiei în întreprinderi cu capital românesc, în funcţie de necesităţile naţionale de apărare şi de capacitatea internă de producţie a unor echipamente interoperabile la nivel NATO; Sprijinirea investiţiilor în producerea de produse cu valoare adăugată mare bazată pe resursele minerale ale României; Promovarea atracţiilor turistice naţionale în scopul valorificării resurselor naţionale pentru atragerea de turişti străini; Adaptarea unor capacităţi de producţie a energiei electrice la noile tendinţe europene în materie de tranziţie către o economie verde; Sprijinirea investiţiilor în producerea de materiale şi echipamente esenţiale în România pentru a scurta lanţul de aprovizionare în cazul declanşării unor crize; Creşterea gradului de conştientizare a drepturilor în rândul consumatorilor români prin elaborarea şi promovarea unei strategii în domeniul protecţiei consumatorilor, care va cuprinde o viziune de ansamblu asupra acţiunilor şi mecanismelor necesar a fi implementate de către instituţiile cu atribuţii în domeniu; Promovarea unui management performant respectând principiile de guvernanţă corporativă, în paralel cu simplificarea legislaţiei în domeniu în vederea debirocratizării activităţii companiilor cu capital de stat în raport cu instituţiile publice; Încurajarea şi sprijinirea procesului de listare la bursă a societăţilor cu capital de stat în scopul atragerii de investitori în vederea capitalizării operatorilor economici; Sprijinirea investiţiilor în producerea de bunuri şi servicii care să permită scăderea deficitului comercial în toate domeniile de activitate; Promovarea unui management performant, depolitizat şi integru în companiile de stat din subordinea ministerului.I. Antreprenoriat fără birocraţie Obiective Debirocratizare şi digitalizare; Stabilitate şi predictibilitate; Costuri administrative cât mai reduse şi servicii publice eficiente; Infrastructura de conectare (transport, comunicaţii) accesibilă; Tratament egal şi respectarea legii; Asigurarea cadrului legislativ şi economic în vederea dezvoltării profesiilor liberale şi a activităţii antreprenoriale pe cont propriu (PFA).Direcţii de acţiune Fără creşteri de taxe şi impozite asupra sectorului privat - Nu vom introduce noi impozite, taxe sau contribuţii obligatorii, nu le vom majora pe cele existente, nu vom elimina sau reduce facilităţi existente. Mediul de afaceri din România este considerat printre cele mai impredictibile şi schimbătoare din Uniunea Europeană. Lucrul acesta a majorat puternic riscul de ţară al României, ceea ce a descurajat investiţiile în România şi a dus la salarii mai mici pentru români. Pentru a rupe acest lanţ nesfârşit al surprizelor neplăcute pentru economie este nevoie de o perioadă mai lungă în care investitorii, mici şi mari, să-şi recapete încrederea în stabilitatea mediului fiscal din România; Eliminarea regulilor care îngreunează iniţiativa privată - Vom face analize sectoriale ale reglementărilor care descurajează economia românească; Birocraţia corelată cu talia firmei - Firmele mici nu pot suporta costuri fixe mari asociate cu birocraţia excesivă. Micii comercianţi şi micile afaceri sunt primele victime ale obligaţiilor împovărătoare. Agenţiile de control nu fac faţă şi sunt de multe ori suspectate că favorizează anumite firme în favoarea altora. Astfel, propunem ca sarcina birocratică pentru firme să fie redusă pentru firmele mici şi mijlocii. Întreprinderile mici vor funcţiona mai mult pe bază de declaraţie unică de conformitate pe propria răspundere. Controalele trebuie depolitizate şi făcute de către agenţiile de resort la sesizarea de către terţi şi la activarea unor indicatori clari ca parte a unei metodologii de analiză de risc. În acelaşi timp, agenţiile de control vor continua activităţile de autorizare şi verificare ale afacerilor mijlocii şi mari; Flexibilizarea legislaţiei muncii şi a contractelor de muncă pentru adaptarea la o piaţă a muncii fluidă şi dinamică; Facilitarea intrării şi ieşirii de pe piaţă prin clarificarea legislaţiei şi simplificarea procedurilor de înfiinţare, respectiv de insolvenţă şi faliment; Simplificarea înfiinţării firmelor, astfel încât procesul să poată fi derulat în întregime online - În alte ţări din Uniunea Europeană, înfiinţarea unei firme durează câteva ore şi se face pe internet. Sunt întreprinzători români care şi-au deschis firme în alte ţări cum ar fi Regatul Unit sau Estonia pentru că le este mai simplu să opereze prin ele. Vom modifica Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale şi Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, cu modificările ulterioare, simplificând procesul de înfiinţare a întreprinderilor, transformându-l într-un act administrativ, fără a mai fi nevoie de încheiere/hotărâre judecătorească. Pentru securizarea informaţiilor vom folosi tehnologie blockchain, iar informaţiile vor fi oferite transparent, fără taxe nejustificate; Dematerializarea sediului social şi identitatea electronică a firmelor - Adresa de corespondenţă a unei firme sau a unei PFA să poată fi o adresă electronică sau o adresă fizică. Eliminarea birocraţiei care înconjoară deschiderea şi modificarea sediului social şi considerarea acestuia ca adresă de corespondenţă; Toate declaraţiile fiscale să poată fi făcute în întregime online - Sisteme fiscale în care interacţiunea este 100% online se regăsesc şi în alte ţări ale Uniunii Europene. Nu trebuie să reinventăm roata. Trebuie doar să adoptăm ceea ce merge deja în alte părţi; Aplicarea regulii „circulă hârtiile şi nu oamenii", astfel încât dacă o instituţie publică cere un act administrativ deja existent la o altă entitate a administraţiei publice, acesta să fie procurat intern în cadrul administraţiei publice, respectându-se toate exigenţele protecţiei datelor cu caracter personal; Fără dosare şi cozi la ghişee - Toate aprobările şi avizele să poată fi solicitate şi obţinute electronic. Dacă instituţia emitentă nu are un sistem electronic dedicat în care ele să poată fi încărcate, atunci să fie implicită comunicarea prin poştă electronică; Fără incertitudine fiscală - Combaterea incertitudinii fiscale prin modificarea codului de procedură fiscală astfel încât atunci când o normă fiscală este vagă, ambiguă sau neclară, ea va trebui interpretată în favoarea contribuabilului. Astfel vom stimula chiar Parlamentul şi administraţia fiscală să îşi dorească norme fiscale cât mai clare; Interconectarea bazelor de date publice, crearea de onestop-shop-uri virtuale, simplificarea accesului şi încurajarea folosirii semnăturii electronice, promovarea conceptului de „paşaport" administrativ; Instituirea prevenţiei şi a rolului formativ ca regulă clară de evitare a abuzurilor instituţiilor de control ale statului; Fiecare instituţie cu atribuţii de control, dar cu deosebire ANAF va elabora şi aduce la cunoştinţa agenţilor economici buletine informative lunare cu prevederile legale şi tematicile de control, astfel încât întreprinzătorii să fie informaţi adecvat; Simplificarea formulelor de calcul a obligaţiilor fiscale, respectiv definirea clară şi neinterpretabilă a deductibilităţilor fiscale, în vederea determinării corecte a bazei impozabile; Combaterea fermă şi nediscriminatorie a evaziunii fiscale şi a muncii la negru. Cele două nu sunt doar o problemă a statului (diminuarea resurselor financiare), ci şi a antreprenorilor cinstiţi, care trebuie să performeze într-un mediu competitiv, distorsionat şi lipsit de etică; Punerea în practică a testului IMM în evaluarea preliminară a viitoarelor acte normative - Vom realiza un indicator privind contribuţia fiecărei societăţi la bugetele de stat pentru a avea o imagine globală a câştigului pe care îl are statul de pe urma IMM-urilor care nu contribuie doar cu impozit pe venit/profit, ci şi cu TVA şi impozite pe muncă prin activitatea economică pe care o generează; Implementarea legii holdingurilor - Îndelung discutată şi aşteptată de oamenii de afaceri şi de antreprenori, aceasta este în prezent blocată. Vom implementa această lege tocmai pentru a încuraja antreprenorii români să-şi înfiinţeze societăţi tip holding în România, şi nu în afara ţării, repatriind în acest fel capitaluri care astăzi stau în state cu legislaţie mai permisivă; Paritate stat-cetăţean/antreprenor în privinţa consecinţelor ce decurg din neîndeplinirea obligaţiilor; Crearea unor mecanisme judiciare rapide şi eficiente de rezolvare a cauzelor de natură comercială (inclusiv insolvenţă) şi de executare a hotărârilor judecătoreşti; Digitalizarea interacţiunii cu statul român - Vom aduce instituţiile statului în secolul 21 prin dezvoltarea serviciilor publice digitale şi interconectarea instituţiilor statului astfel încât statul să funcţioneze ca o singură instituţie, pentru beneficiar. Pornim de pe ultimul loc în UE la digitalizare şi va trebui nu numai să oferim modalitatea de a interacţiona cu instituţiile statului prin comunicaţii electronice, dar şi să oferim formulare precompletate, să creştem numărul de solicitări care se pot rezolva exclusiv online şi să oferim mai multe tipuri de servicii digitale pentru întreprinderi.II. Susţinerea accesului la finanţare Mediul de afaceri românesc este marcat de un grad de intermediere financiară extrem de redus, de circa 26%, ceea ce plasează România pe ultimul loc din Uniunea Europeană (media 83%) şi mult în spatele altor ţări din Europa Centrală şi de Est (ex: Polonia 52%). Antreprenorii români se finanţează din surse interne, preponderent prin reinvestirea profitului şi apelând la credit comercial. Doar 15% din firmele din România sunt bancabile de altfel, restul fiind pe pierdere sau cu capitaluri negative. În condiţiile pandemiei de COVID-19, problemele de lichiditate ale IMM s-au agravat, mai ales în contextul unei diversităţi reduse de alternative de finanţare non-bancare. Sondajele în rândul antreprenorilor indică problema accesului la finanţare ca fiind una dintre problemele cele mai grave cu care se confruntă. În acest context, sprijinirea accesului la finanţare este o prioritate cheie pentru consolidarea şi dezvoltarea sectorului antreprenorial. Pe termen scurt, în contextul relansării economiei post COVID-19, pentru a rezolva problemele acute de lichidităţi financiare de capital de lucru, precum şi pentru investiţii, şi din raţiuni de predictibilitate şi stabilitate, vom continua programele şi măsurile de sprijin deja lansate/pregătite. Pe termen mediu însă, vom propune o reformă a ecosistemului financiar, astfel încât accesul la finanţare să poată fi potenţat de oportunităţile oferite de fondurile europene, să poată să fie diversificat, debirocratizat şi bazat pe un mix de instrumente financiare care să alinieze România cu bunele practici europene. A. Continuarea programelor de sprijin deja în derulare destinate revenirii economice post COVID-19: 1. Scheme de finanţare destinate creşterii competitivităţii:

(i) granturi pentru investiţii pentru microîntreprinderi cu un buget de până la 250 milioane euro, sursă fonduri europene (FEDR), cu valabilitatea schemei pe perioada 2020-2023;
(ii) granturi pentru sporirea competitivităţii IMM-urilor cu un buget de 450 milioane euro, sursă fonduri europene (FEDR) şi bugetul de stat, cu valabilitatea schemei pe perioada 2020-2023;
(iii) granturi pentru finanţarea investiţiilor mari ale IMMurilor cu un buget până la 550 milioane euro, sursă fonduri europene (FEDR) şi bugetul de stat, cu valabilitatea schemei pe perioada 2020-2023;
(iv) granturi pentru iniţiative antreprenoriale inovative şi digitalizarea companiilor cu un buget de aproximativ 330 milioane euro, sursă fonduri europene (POCU) şi bugetul de stat;
(v) sprijin pentru dezvoltarea agriculturii (agro-businessul la modul general, antreprenoriatul rural, tineri fermieri) cu un buget de aproximativ 300 milioane euro, sursă fonduri europene şi bugetul de stat;
(vi) schema de ajutor de stat pentru investiţii noi cu un buget de 1.500 milioane lei anual, sursă bugetul de stat;
(vii) schema de ajutor de stat pentru sprijinirea investiţiilor care promovează dezvoltarea regională cu un buget de stat de 450 milioane lei anual, sursă bugetul de stat;
(viii) oferire de garanţii de stat pentru creditarea companiilor mari pentru capital de lucru şi investiţii cu un plafon de 8 miliarde lei prin EximBank;
(ix) programe de garantare pentru asigurarea lichidităţilor companiilor cu valabilitate între 1 sau 2 ani, cum ar fi schema de garantare a creditului comercial cu un buget de 1 miliard lei, contragarantat de FRC; garantarea finanţărilor de tip factoring cu regres şi scontarea efectelor de comerţ de aproximativ 3 miliarde lei, garantat prin FNGCIMM; program de garantare a leasing-ului de echipamente utilaje de 1,5 miliarde lei, garantat prin FNGCIMM.

2. Contractarea alocării financiare din Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020, potrivit OUG nr. 130/2020, privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar în contextul crizei provocate de COVID-19, precum şi alte măsuri în domeniul fondurilor europene:

(i) microgranturi în valoare totală de 100 milioane euro pentru aproximativ 50.000 de beneficiari. Programul este activ pe platforma granturi.imm.gov.ro din data de 12 octombrie;
(ii) granturi pentru capital de lucru în valoare totală de 350 milioane Euro cu un număr estimat de 10.000 de IMM-uri beneficiare, pentru care s-a luat decizia suplimentării cu 500 de milioane euro.
(iii) granturi pentru investiţii productive în valoare totală de 550 milioane euro cu un număr de 10.000 de IMM-uri beneficiare.

3. Continuarea programelor de sprijinire a start-Up-urilor în măsura existenţei capacităţii tehnice şi alocărilor bugetare. Beneficiari estimaţi - 10.000 de IMM-uri; 4. Continuarea acordării ajutoarelor de minimis în conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 23/2017; 5. Definitivarea legislaţiei pentru sprijinirea activităţilor închise din centrele comerciale cu un buget de 160.000.000 lei. Valoarea maximă a ajutorului de stat care poate fi acordată prin schemă este de 800.000 euro/beneficiar, reprezentând 50% din valoarea cheltuielilor cu chiria fixă raportată la luna februarie, calculată şi datorată pentru perioada închisă. Beneficiari estimaţi - 3.000 de societăţi care fac dovada contractelor de chirie cu marile centre comerciale şi a căror activitate a fost închisă prin ordonanţele militare din perioada stării de urgenţă; 6. Schemă de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice (HG nr. 712/2020). Au fost alocate încă 150 de milioane de euro, pentru următorii trei ani, sumă destinată sprijinirii acestei industrii. Astfel, bugetul maxim al schemei de ajutor de stat a ajuns la 1,2 miliarde lei. B. Noua abordare pe termen mediu a sprijinirii accesului la finanţare al antreprenorilor, mai ales IMM Principiile reformei propuse: 1. transparenţă şi debirocratizare 2. tratament nediferenţiat al banilor naţionali/europeni 3. diversificarea formelor de sprijin, prin mutarea accentului de la granturi către folosirea instrumentelor financiare, pentru a se crea un efect de multiplicare şi a se evita pe cât posibil distorsionarea concurenţei 4. dezvoltarea accesului la finanţare non-bancară, prin încurajarea finanţării prin piaţa de capital, fintech, crowdfunding, business angels, microfinanţare etc. 5. folosirea fondurilor europene (PNRR) pentru dezvoltarea instrumentelor financiare, îndeosebi cu accent pe un mix între garanţii, subvenţionare de dobândă, împrumuturi şi sprijin pentru investiţii equity 6. folosirea granturilor cu predilecţie pentru următoarele obiective: a)cercetare-dezvoltare-inovare/dezvoltarea de noi tehnologii/materiale pentru a acoperi riscul tehnologic; b)susţinerea start-up-urilor, în special a celor în tehnologie, cu potenţial de creştere rapidă c)susţinerea ecosistemelor şi a lanţurilor de valori strategice pentru avansul tehnologic la nivel european (e.g. digital, verde, energie etc.); d)crearea de locuri de muncă în ecosistemele locale de afaceri din regiunile de dezvoltare / UAT rămase în urmă - scop social şi de coeziune teritorială.Obiectivele concrete ale reformelor cu privire la accesul la finanţare: Simplificarea schemelor de sprijin public pentru accesul la finanţare al antreprenorilor şi facilitarea accesului transparent la informaţii, ca un ansamblu de reforme în care propunem: Crearea unui pachet coerent şi transparent de facilitare a accesului la finanţare al antreprenorilor, care să ofere oportunităţi în funcţie de stadiul afacerii (de la idee iniţială, la start-up, la scale-up, la maturitate şi pentru exit) şi care să permită adaptarea finanţărilor la faza de dezvoltare antreprenorială. Punerea în comun a resurselor din bani europeni cu cele din bani naţionali, întrucât sursa de finanţare nu ar trebui să conteze, ci obiectivul de politică. Crearea unei interfeţe unice („one-stop-shop") pentru antreprenori în care să prezentăm toate oportunităţile de finanţare existente (naţionale şi europene - nu doar cele de pe viitorul Cadru Financiar Multianual, ci şi cele din cadrul Next Generation EU şi cele cu depunere direct la Comisia Europeană), cu un sistem de inteligenţă artificială/RPA care să permită identificarea cu uşurinţă a surselor de finanţare posibile şi oportune în funcţie de situaţia particulară a fiecărui antreprenor. Crearea Băncii Naţionale de Dezvoltare (National Promotional Bank), prin reorganizarea EXIMBANK, FNGCIMM şi FRC, pentru folosirea resurselor Băncii Europene de Investiţii în gestiunea financiară a schemelor de sprijin pentru finanţare curentă şi investiţii legate direct de convergenţa reală a României cu Uniunea Europeană, sub coordonarea Ministerului Finanţelor; Folosirea sistemului bancar şi a structurilor de sprijin ale afacerilor ca intermediari direcţi (implementing bodies) pentru fondurile europene; Creşterea procentului de finanţare din fonduri europene dedicat beneficiarilor privaţi şi simplificarea condiţiilor de finanţare; Crearea şi implementarea în parteneriat cu sistemul bancar şi a consultanţilor privaţi a unui mecanism semi-automatizat de evaluare rapidă a bancabilităţii şi a punctajului preliminar pentru proiectele depuse în cadrul apelurilor lansate (cu finanţare din fonduri europene nerambursabile sau naţionale), pentru simplificarea şi accelerarea procesului de evaluare tehnico-financiară a aplicaţiilor: beneficiarul potenţial îşi încarcă elementele principale ale ideii de proiect într-o aplicaţie simulată online, şi îşi află punctajul preliminar, dar şi nivelul de bancabilitate; Structurarea, în parteneriat cu sistemul bancar, a unui sistem clar şi transparent care să asigure acordarea de credite din partea băncilor care să acopere cota de cofinanţare cu care trebuie să vină beneficiarii de proiecte cu finanţare europeană nerambursabilă; Crearea şi operaţionalizarea unei platforme online de servicii-suport (asistenţă: contabilitate, juridic, resurse umane, securitate şi sănătate în muncă, legislaţia muncii, marketing, comunicare externă etc.) destinat micilor antreprenori aflaţi la început de drum în mediul privat, care să permită sprijinul voluntar din partea comunităţii de consultanţă, respectiv mentoratul din partea unor antreprenori cu experienţă; Crearea unei baze naţionale de date cu acces deschis (open access) care să centralizeze ideile de produse/servicii disruptive şi/sau dual use (medicină, securitate - apărare - domeniul militar, energie, dezvoltare sustenabilă) care să ducă la investiţii private strategice (consorţii internaţionale); Crearea unor apeluri permanente, mai ales pentru startup-urile inovative, care să permită finanţarea rapidă a unor proiecte valoroase, evaluate de un panel extern de antreprenori şi experţi independenţi, şi nu pe baza unei grile aride. Diversificarea instrumentelor financiare prin folosirea fondurilor europene pentru garanţii sau co-investiţii (matching funds) pentru sprijinirea creării/dezvoltării iniţiativelor/fondurilor private care să dezvolte ecosistemul de finanţare, incluzând fonduri de equity/capital de risc, crowdfunding, business angels, sprijin pentru listarea iniţială pe bursă a IMM etc. Acces uşor şi transparent la achiziţii publice - Modificarea legislaţiei privind achiziţiile publice pentru a uşura procedura de achiziţii, cu condiţia transparentizării acestora, chiar şi pentru sumele sub 15.000 euro. Vom uşura accesul pe SEAP/SICAP pentru ca toţi comercianţii care doresc să facă afaceri cu instituţiile de stat să aibă acces facil la sistem; Facilitarea accesului la finanţare pentru sectorul IMM din România, cu accent pe întreprinderile inovatoare, exportatoare şi a celor care produc valoarea adăugată mare, prin intermediul unor instrumente financiare adaptate fiecărei categorii de întreprinderi; Îmbunătăţirea gradului de capitalizare a întreprinderilor mici şi mijlocii din România prin dezvoltarea unor măsuri de finanţare prin instrumente specifice pieţei de capital şi instrumente adecvate de politică fiscală şi bugetară; Adoptarea de măsuri stimulative pentru finanţatori care să contribuie la diversificarea modului în care se finanţează sectorul IMM, cu accent pe startup-uri; Promovarea unei finanţări responsabile a sectorului IMMurilor performante, prin utilizarea de alocări anuale/multianuale pentru investiţii publice; Susţinerea iniţiativelor de transformare digitală a IMMurilor şi a finanţatorilor, prin care pot fi asigurate nevoile de finanţare ale întreprinderilor în timp real; Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene destinate investiţiilor în sectorul IMM prin folosirea instrumentelor financiare din cadrul programului InvestEU.Exemple/Obiective specifice de scheme de garantare ce vor fi propuse mediului de afaceri spre consultare pentru o posibilă adoptare: Dezvoltarea unei structuri specializate (SPV) cu acţionariat local şi internaţional (BERD/BEI/FEI) care să fie eligibil să emită obligaţiuni sau acţiuni pe piaţa de capital românească (ulterior pe pieţe europene sau internaţionale). Din capitalul constituit se vor acorda finanţări pentru IMM-uri inovative, IMM-uri implicate în transferul de tehnologie, IMM-uri exportatoare, IMM-uri aflate în sectoare industriale cu valoare adăugată sau importante în lanţurile de producţie. Oferirea unei garanţii de portofoliu pentru creditele BERD în Programul SME Fund. Guvernul va garanta din surse proprii creditele care vor fi acordate de BERD prin intermediul unor bănci selectate de aceasta. BERD va oferi consultanţă IMMurilor aplicante/beneficiare, precum şi asistenţă tehnică băncilor partenere în acest Program. Valoarea anuală a finanţării BERD avută în vedere este de 250 milioane de euro. Lansarea unei garanţii de portofoliu Agro INVEST în cadrul unui nou program guvernamental de dezvoltare rurală, similar Programului de succes IMM Invest. Sunt vizate investiţii în domeniul agricol atât pe parte de producţie (echipamente agricole), ameliorare de terenuri agricole (îndiguiri, desecări, irigaţii), cât şi investiţii în spaţii de depozitare, prelucrare sau facilităţi de distribuţie. Dezvoltarea unei garanţii de portofoliu pentru proiectele care contribuie la Pactul Ecologic European, în parteneriat cu Ministerul Fondurilor Europene. Proiectele vizate pentru facilitarea accesului la finanţare prin acordarea de garanţii în nume şi cont propriu sunt în principal cele de re-tehnologizare pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon, investiţii în energie verde, staţii de încărcare a maşinilor electrice etc. Înfiinţarea unei scheme de garantare în domeniul turismului, fără personalitate juridică, cu scopul de a proteja consumatorii care achiziţionează pachete de servicii turistice de consecinţele insolvenţei unui prestator de servicii turistice şi garantarea voucherelor pentru turism. Dezvoltarea unui produs de garantare pentru startup-urile cu potenţial mare de creştere prin susţinerea dezvoltării de platforme de finanţare de tip crowdfunding. Dezvoltarea unui produs de garantare pentru tineri pentru toate schemele guvernamentale şi europene de finanţare a iniţierii unei afaceri (e.g. Programele Innotech Student, Startup Nation revizuit etc.). Criteriile de acordare a schemei de garanţii pentru tineri care iniţiază afaceri cu potenţial de dezvoltare rapidă, cu accent pe high-tech şi inovare. Susţinerea dezvoltării activităţii de microcreditare în piaţa financiară, prin scheme de garantare. Având în vedere dimensiunea capitalului social al IMM-urilor din România şi posibilităţile de dezvoltare reduse ale acestora, mai ales în zona rurală sau oraşele mici, vom încuraja finanţarea de către intermediarii financiari privaţi a PFA, microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici, cu acces limitat la creditele comerciale. Dezvoltarea unei scheme de garantare pentru proiectele autorităţilor publice locale, consiliilor judeţene, ONG-urilor, institutelor de cercetare, aeroporturilor, regiilor autonome, companiilor naţionale, precum şi orice alt tip de beneficiar de fonduri guvernamentale şi europene pentru investiţii şi capital de lucru.Consolidarea accesului la finanţare prin dezvoltarea pieţei financiar-bancare şi a pieţei de capital Obiective generale Guvernul coaliţiei va aborda dezvoltarea pieţelor financiare prin măsuri unitare care vin în întâmpinarea mediului de afaceri, prin: Modernizarea pieţelor financiare ale României şi adaptarea lor la cerinţele unei societăţi dezvoltate; Susţinerea educaţiei financiare a cetăţenilor României în cadrul sistemului de educaţie naţională şi a programelor de educaţie specializată a antreprenorilor şi coordonarea cu toate organizaţiile publice şi private direct interesate; Creşterea eficienţei pieţelor financiare prin accelerarea digitalizării, debirocratizării şi reducerea semnificativă a reglementărilor asupra pieţelor financiare şi a companiilor din domeniu; Dezvoltarea pieţei de capital pentru atingerea unor obiective macroeconomice esenţiale: alocarea eficientă a capitalului în economie; facilitarea accesului la finanţare pentru companii şi distribuirea riscului; formarea capitalului autohton şi accesul publicului (direct şi indirect prin fonduri de pensii şi investiţii) la creşterea economică; atragerea de investiţii externe pentru reglarea echilibrelor macroeconomice; încurajarea intermedierii financiare şi a investiţiilor populaţiei;MFP lucrează deja activ la dezvoltarea pieţei de capital în colaborare cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Pregătirea şi demararea acestui proiect va beneficia de asistenţa tehnică acordată de OECD, în următoarea perioadă. În cadrul proiectului se are în vedere elaborarea unei strategii naţionale a pieţei de capital care să includă un set de măsuri de reglementare pentru stabilirea unui cadru coerent pentru dezvoltarea pieţei de capital şi acces la finanţare, prin îmbunătăţiri/modificări legislative menite să simplifice regulile existente şi să reducă incertitudinile juridice. Planul de acţiune rezultat va include recomandări pentru autorităţi (inclusiv în domeniul fiscal) pentru a elimina barierele identificate în calea dezvoltării pieţei de capital şi creşterea gradului de participare la piaţă a emitenţilor, investitorilor şi intermediarilor. Obiective specific a)Obiective trans-sectoriale:Guvernul va urmări o abordare trans-sectorială a măsurilor ce se impun a fi luate pentru revitalizarea pieţei financiar-bancare. Sectoarele avute în vedere sunt: i) bănci, instituţii de plăţi şi de creditare, ii) pieţe publice de capital, iii) management de pensii şi active financiare, iv) asigurări. Obiectivele trans-sectoriale urmărite de actuala guvernare sunt: Extinderea strategiei şi a protocolului naţional de educaţie financiară prin includerea APAPR, BVB, SEEPEA, a Asociaţiei Brokerilor şi a altor actori din societatea civilă din domeniu şi asigurarea finanţării pe termen lung a acestui demers; Constituirea în strânsă legătură cu educaţia financiară a unui portal de tip supermarket de produse investiţionale, de pensii, asigurări şi credite - inclusiv a unor centre de consiliere în format PPP în marile oraşe; Agrearea unor parteneriate public-private pentru digitalizarea şi debirocratizarea accelerată a reglementărilor pieţelor financiare româneşti; Flexibilizarea reglementărilor pentru finanţările pe termen lung în vederea creşterii ofertei de finanţare de acest tip; Dezvoltarea şi flexibilizarea mecanismului de securitizare; Introducerea legislaţiei pentru fondurile de tip REAL ESTATE INVESTMENT TRUST care există deja în 15 ţări europene; Adoptarea de politici care să alinieze România cu practica internaţională privind adaptarea pieţelor financiare la măsurile împotriva schimbărilor climatice şi a criteriilor ESG (Environmental, Social and Governance); Abrogarea legii adoptate în august 2020 care împiedică listarea companiilor de stat şi adoptarea unui calendar activ de listări pe bursă pe 4 ani. Listarea la bursă a companiilor româneşti asigură accesul la finanţare pentru acestea, implementarea principiilor de guvernanţă corporativă şi transparentizează activitatea companiilor de stat; Modificarea procedurilor de privatizare pentru a permite vânzarea de acţiuni pentru companii în cadrul unui Accelerated book building (ABB); Adoptarea de către ASF a unui mediu de testare (regulatory sandbox) similar cu cel de la BNR pentru testarea diverselor produse pe pieţele reglementate; Relaxarea reglementărilor ASF pentru investiţiile făcute de asigurători în private equity; Alinierea cu pachetul legislativ UE al Pieţei Unice de Capital şi participarea activă la regândirea legislaţiei Europene în privinţa utilizatorilor de servicii financiare şi adoptarea unui Plan de acţiuni privind dezvoltarea pieţei de capital; Eficientizarea şi depolitizarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, includerea unor condiţii minime de competenţă profesională pentru toţi angajaţii ASF şi persoanele care lucrează în domeniu; Adaptarea legislaţiei pentru a putea domicilia mai facil fondurile de investiţii în private equity în România: Modificarea legii Business Angels pe baza sugestiilor investitorilor pentru a deveni implementabilă.Guvernul va depune în continuare eforturi susţinute pentru dezvoltarea pieţei interne a titlurilor de stat, urmărind crearea unei curbe de randament lichide şi stabile a titlurilor de stat. În anul 2020, a fost relansat pe piaţa de capital programul de titluri de stat Fidelis, program care va fi derulat pe perioada 2020-2021 cu o frecvenţă trimestrială. b)Obiectivele pentru sectorul bănci, instituţii de plăţi şi de creditare:Simplificarea legislaţiei insolvenţei; Adoptarea/implementarea cu celeritate a setului de reguli europene adoptate de Parlamentul European pentru dezvoltarea platformelor de crowdfunding paneuropene; Simplificarea şi dezvoltarea reglementărilor pentru extinderea acceptării de către bănci a micro-factoringului (deductibilitatea discountului şi clarificarea reglementării pentru analiza debitorului vs. compania care emite factura) şi produselor de tip mezzanine (finanţarea de tip mezanin este necesară pe piaţa din Romania şi descrie un credit acordat de un fond de investiţii unei companii, cu posibilitatea convertirii datoriei în acţiuni, în cazul în care împrumutul nu este restituit integral şi la scadenţă) şi preferred equity, atât ca produse de creditare, cât şi ca garanţii. Măsuri de debirocratizare care să includă: Recunoaşterea efectului juridic al semnăturii digitale; Modificarea codului de procedură fiscală, astfel încât consimţământul clienţilor să poată fi exprimat online; Reglementarea în România a pieţelor pentru împrumuturi tip peer2peer (împrumuturi solicitate prin intermediul platformelor prin care cei cu nevoie de finanţare solicită o finanţare, iar ulterior aprobării unei cereri, aceştia aşteaptă finanţare din partea investitorilor care pot fi atât persoane fizice, cât şi instituţii financiare); Extinderea şi dezvoltarea reglementărilor privind instrumentele de tip commercial paper (efecte de comerţ). c)Obiectivele pe pieţe publice de capital:Elaborarea strategiei naţionale pentru piaţa de capital. Strategia va fi fundamentată pe analiza situaţiei actuale a pieţei de capital din Romania şi identificarea principalelor probleme structurale ce reies din analiza cadrului de reglementare (legislaţia aplicabilă valorilor mobiliare, legislaţia în domeniul fiscal, legislaţia aplicabilă societăţilor comerciale etc.) şi va propune principiile şi un set specific de măsuri care trebuie puse în aplicare de toate părţile implicate, inclusiv iniţiativele de reglementare, instituţionale şi de reformă fiscală. Prin implementarea acestei strategii se va urmări o creştere a participării companiilor, precum şi a investitorilor interni şi internaţionali pe piaţa de capital din România, inclusiv pe pieţele publice şi private. Un nivel crescut al activităţii pieţei de capital în România va îmbunătăţi capacitatea sistemului financiar de a oferi întreprinderilor diferite surse de finanţare pe termen lung care pot completa împrumuturile bancare şi resursele proprii; Adoptarea unei strategii pentru promovarea finanţării companiilor de stat prin intermediul pieţei de capital. Strategia va include o analiză a companiilor de stat care ar îndeplini cerinţele pentru listarea pe piaţa reglementată, a beneficiilor şi dezavantajelor pentru fiecare companie analizată şi a unei liste de priorităţi şi a unui calendar privind listarea acestor companii; Pregătirea şi susţinerea pieţei bursiere de la Bucureşti pentru agregarea cu alte pieţe mai mici din regiune; Creşterea atractivităţii pieţei de capital din România pentru investitori străini şi emitenţi şi finanţarea economiei prin: continuarea emiterii titlurilor de stat dedicate clienţilor de retail şi tranzacţionarea acestora pe piaţa secundară administrată de Bursa de Valori Bucureşti; acoperirea necesarului de finanţare a companiilor cu capital de stat prin intermediul pieţei de capital, respectiv prin majorarea capitalului/vânzarea unor pachete de acţiuni sau emiterea de obligaţiuni corporative şi tranzacţionarea acestora pe pieţele de capital; vânzarea pachetelor minoritare de participaţii ale statului prin intermediul pieţelor de capital; Consolidarea cadrului juridic privind organizarea şi funcţionarea schemelor de compensare prin finalizarea procesului legislativ pentru aprobarea proiectului de Lege privind Fondul de Compensare a Investitorilor; proiectul de lege care are ca scop principal aplicarea unitară a cerinţelor privind guvernanţa schemelor de compensare–garantare care deservesc pieţele financiare din România, prin reglementarea administrării schemei de compensare pentru investitorii pe piaţa de capital de către o persoană juridică de drept public, similar modului de organizare şi funcţionare al schemelor de garantare pentru piaţa asigurărilor (FGA - Fondul de Garantare a Asiguraţilor), piaţa pensiilor private (FGDSPP - Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul de Pensii Private).PIAŢA DE ASIGURARE/REASIGURARE: Clarificarea legislaţiei de răspundere a poluatorului; Crearea cadrului legal prin care spitalele de stat să poată factura costurile de spitalizare şi tratament în cazul pacienţilor trataţi ca urmare a vătămărilor suferite în accidente rutiere pe poliţa RCA; Flexibilizarea, liberalizarea pieţei şi dezvoltarea reglementării pentru asigurarea creditului comercial; Susţinerea dezvoltării mai multor segmente de piaţă: asigurări agricole, asigurări de garanţii; Creşterea gradului de cuprindere a asigurărilor obligatorii de locuinţe prin: Informarea personalului unităţilor administrativ-teritoriale despre PAD; Analizarea implementării unor măsuri de încurajare a celor care sunt asiguraţi; Măsuri de educare suplimentară a cetăţenilor pentru conştientizarea necesităţii de asigurare în general. Dezvoltarea pieţei asigurărilor de sănătate prin: Susţinerea complementarităţii dintre sectorul public şi cel privat; Posibila aplicare a unor deductibilităţi fiscale; Extinderea asigurărilor private către unităţile sanitare publice.III. Măsuri pentru echilibrarea balanţei comerciale a României, promovarea exportului şi susţinerea investiţiilor incoming/outgoing 1. Elaborarea unei strategii de comerţ exterior însoţită de propuneri de programe guvernamentale pentru întărirea capacităţii productive şi relansarea ramurilor economice care generează deficit comercial, prin atragerea resurselor financiare pentru realizarea de investiţii în România (investitori din SUA, state membre UE, Orientul Mijlociu, Japonia, Coreea de Sud, Singapore); 2. Relansarea activităţii de comerţ exterior, în contextul crizei generate de pandemia Covid-19; 3. Creşterea şi diversificarea exporturilor româneşti într-un ritm mai ridicat şi reducerea deficitului comercial, în special cu produse având valoare adăugată ridicată; 4. Consolidarea dialogului instituţional şi a mecanismelor de cooperare cu partenerii externi, în plan economic; 5. Eficientizarea activităţii de promovare a comerţului exterior şi reconfigurarea reţelei de reprezentare economică externă în raport cu strategia economică naţională; 6. Consolidarea exporturilor pe pieţele tradiţionale; 7. Diversificarea destinaţiilor de export; 8. Diminuarea deficitului comercial; 9. Eficientizarea activităţii de promovare a exporturilor şi atragerea de investiţii străine; 10. Operaţionalizarea şi eficientizarea Portalului de comerţ; 11. Crearea unei platforme interactive de postare a oportunităţilor de afaceri şi înglobarea unei baze de date a producătorilor şi exportatorilor români. Instrumente şi programe promovare export Obiective în domeniul comerţului exterior pentru perioada 2021-2024 Elaborarea unei strategii de comerţ exterior însoţită de propuneri de programe guvernamentale pentru întărirea capacităţii de producţie internă şi relansarea ramurilor economice care generează deficit comercial, prin atragerea de investiţii străine în România (investitori din SUA, state membre UE, Orientul Mijlociu, Japonia, Coreea de Sud, Singapore); Eficientizarea activităţii de promovare a comerţului exterior şi reconfigurarea reţelei de reprezentare economică externă (diplomaţie comercială), în concordanţă cu obiectivele de politică comercială a UE.Programe pentru susţinerea comerţului exterior: 1. PPE (Programul pentru promovare la export) Pentru 2021, împreună cu mediul de afaceri prin parteneriatul ce funcţionează în cadrul Consiliului de Export este prevăzut un program care cuprinde participarea României la peste 80 de evenimente de promovare internaţională. Pentru anii următori se preconizează extinderea acestui program. În acest sens, va fi modificată legislaţia aferentă astfel încât să fie eligibilă pentru finanţare nu doar participarea în format clasic, ci şi participarea la evenimente de promovare a exportului în format virtual, să fie modernizate instrumentele deja existente şi să fie introduse instrumente noi. Va fi prevăzută acceptarea în program a mai multor forme de organizare juridică a beneficiarilor. Vor fi digitalizate procesele administrative ale programului astfel încât să fie facilitat accesul firmelor în faza de aplicare, dar şi ulterior în procesul de decontare. Pentru perioada 2021-2023, se află în procedura de avizare ordinul de aprobare a schemelor de minimis pentru implementarea începând cu 1 ianuarie 2021 a programului în forma actuală. 2. PINT (Programul de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români) Începând de anul următor vor fi acceptaţi în acest program beneficiarii care aplică pentru participarea la evenimente virtuale. Va fi optimizată platforma digitală de derulare prin automatizarea pe cât posibil a unor procese de verificare post-aplicare şi mărirea bugetului pentru a putea finanţa un număr mai mare de beneficiari. 3. PCER (Programul pentru cooperare româno-elveţian) Vor fi demarate proiecte care au menirea de a continua şi de a asigura sustenabilitatea Centrelor de Export înfiinţate anterior în cadrul programului, precum şi de replicare a experienţei acumulate prin înfiinţarea de centre noi şi în alte regiuni ale ţării. Între aceste proiecte se numără: Programul de instruire şi certificare a exportatorilor în vederea însuşirii cunoştinţelor necesare pentru accesul la pieţe, Proiectul pentru realizarea unei reţele naţionale de centre de afaceri pentru export, ca un instrument de sprijin pentru exportatori şi Proiectul Creşterea competitivităţii la export a mediului de afaceri, care răspund nevoilor de dezvoltare instituţională a reţelei de sprijin pentru exportatorii români, precum şi nevoilor de creştere a competitivităţii la export a firmelor româneşti. În ansamblu, PCER vizează reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, fiind implementat în România, în baza Hotărârii Guvernului nr. 1.065/2010 pentru aprobarea Acordului-cadru dintre Guvernul României şi Consiliul Federal Elveţian, având un număr estimat de 10.000 de IMM-uri beneficiare. SPRIJIN ORIZONTAL PENTRU INOVARE, INTERNAŢIONALIZARE ŞI DEZVOLTAREA COMUNITĂŢILOR ANTREPRENORIALE Obiective Crearea de comunităţi, clustere, hub-uri de inovare şi dezvoltare în vederea creşterii productivităţii firmelor, permiţându-le să concureze mai eficient atât la nivel naţional, cât şi internaţional. Susţinerea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) plecând de la cele patru mari nevoi sistemice ale mediului de afaceri din România - nevoia de a creşte densitatea antreprenorială, de a creşte rezilienţa firmelor, de a încuraja creşterea în talie a firmelor şi de a încuraja crearea de valoare adăugată; Stimularea investiţiilor directe şi a exporturilor şi a investiţiilor româneşti în afara ţării.Direcţii de acţiune Dezvoltarea unei cooperării între universităţi şi alte instituţii suport pentru colaborare, sectorul de afaceri şi agenţiile guvernamentale relevante pentru a ajuta clusterele existente să prospere şi să devină din ce în ce mai sofisticate şi competitive, oferind în acelaşi timp mediul favorabil pentru formarea şi creşterea de noi clustere economice; Crearea Hub-urilor Digitale de Inovare (HDI) în baza parteneriatelor între comunitatea de afaceri din domeniul digital cu universităţile tehnice şi institutele de cercetare; Dezvoltarea structurilor şi infrastructurilor locale de afaceri - acceleratoare, hub-uri, spaţii de coworking, centre de formare, parcuri industriale, ştiinţifice etc.; Dezvoltarea de reţele de socializare antreprenorială şi comunităţi de afaceri de tip market-place; Crearea zonelor de funcţionale urbane (ZFU) şi a zonelor de activitate economică (ZAE) la periferia localităţilor, unde municipalităţile alocă teren, construiesc infrastructură de cea mai bună calitate şi apoi creează un ecosistem de companii care îşi stabilesc activitatea în acele zone; Susţinerea dezvoltării reţelei de Hub-uri Inovative Digitale (DIH) ca parte a Agendei Digitale la nivel european, susţinerea educaţiei antreprenoriale şi financiare; Dezvoltarea antreprenoriatului rural şi susţinerea dezvoltării reţelelor de comunităţi antreprenoriale rurale & food hubs prin servicii support dedicate (consiliere, finanţare etc.) Tranziţia de la măsuri tradiţionale de promovare (exemplu: târguri şi expoziţii) la crearea de capete de pod în ţări destinaţie şi la crearea de parteneriate (match-making) ţintite pe priorităţi sectoriale strategice pentru dezvoltarea economiei româneşti în context internaţional; Reformarea diplomaţiei economice pentru a susţine cu adevărat şi în mod eficient internaţionalizarea companiilor româneşti; Identificarea acelor exemple pozitive (bright spots) în care companii româneşti au reuşit să penetreze cu succes pieţe externe şi al căror exemplu poate fi replicat; Reformarea Invest România, în calitate de Agenţie Naţională pentru Export şi Investiţii, ca one stop shop pentru potenţialii investitori străini şi autohtoni: sprijin, consultanţă specializată, promovarea oportunităţilor de investiţii pentru investitori; Crearea de competenţe la nivelul autorităţilor publice locale pentru promovarea oportunităţilor de investiţii locale. Încurajarea investiţiilor străine directe strategice prin creşterea notorietăţii României pe plan internaţional ca destinaţie profitabilă de business pentru companiile străine, prin promovarea climatului investiţional al României şi atragerea de noi investiţii străine directe, în special a investiţiilor cu impact semnificativ în economie (contribuind la crearea de locuri de muncă cu valoare adăugată, facilitarea transferului de tehnologie, cunoştinţe şi know-how).IV. Specializarea inteligentă şi susţinerea IMM, noua politică industrială a UE şi bani europeni pentru industriile viitorului La nivel european se află în plină adoptare Noua Strategie de Politică Industrială, care exprimă ambiţia UE de fi competitivă la nivel global. Strategia este centrată pe 14 ecosisteme industriale paneuropene şi pe ideea de a investi masiv în consolidarea şi dezvoltarea lanţurilor valorice cheie. Acestea vor permite reducerea dependenţei de materiile prime importate din afara Uniunii Europene. În acelaşi timp, tot la nivel european au fost deja setate două priorităţi cheie, transformarea verde şi cea digitală, care sunt menite să reconfigureze transversal întreaga industrie a UE. Pactul Ecologic şi Noua Agendă Digitală devin parte integrantă a pachetului de redresare (Recovery Plan) pe care UE mizează pentru viitor. Pentru România, contextul european oferă o oportunitate excelentă pentru dezvoltare industrială şi locală, existând posibilitatea reală de mobilizare a unor investiţii semnificative în noile domenii cheie ce se prefigurează. Ambiţiosul program al Uniunii Europene de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030, precum şi previziunile de creştere a cererii de energie electrică în Europa vor determina o cerere în creştere de bunuri şi servicii pentru protecţia mediului şi gestionarea resurselor. Printre sectoarele cu mare potenţial de creştere pentru Europa şi pentru România sunt producţia de baterii, subansamble şi componente pentru autovehicule electrice, turbine pentru eoliene, panouri fotovoltaice şi termice, materiale pentru izolarea locuinţelor, contoare inteligente, sisteme de iluminat inteligente etc. Asta înseamnă că locurile de muncă în sectoarele tradiţionale vor suferi transformări. Ultimul raport al Agenţiei Internaţionale a Energiei Regenerabile ne arată că UE, deşi este continentul cu cel mai mare angajament pentru reducerea emisiilor cu efect de seră, are doar 1,2 milioane de job-uri în sectorul energiei regenerabile. Cele mai multe sunt în Germania (în jur de 25%), iar România apare în statistici mai ales în ceea ce priveşte job-urile în producţia de biocombustibili. Prin comparaţie, Asia are peste 60% dintre job-urile în sectorul energiei regenerabile. Europa este net importatoare a principalelor materii prime specifice industriei verzi. Ne referim aici la aluminiu, litiu, siliciu, cupru etc. Reciclarea poate ajuta la îmbunătăţirea disponibilităţii materialelor prin generarea aşa-numitelor materiale secundare, crescând astfel securitatea aprovizionării. Obiective Ne propunem reindustrializarea României şi atragerea proactivă de investiţii strategice în domeniile cheie ale viitorului şi crearea unor ecosisteme industriale şi a unei reţele de hub-uri industriale şi de inovare în următoarele domenii: tehnologii noi de producţie şi stocare a energiei curate (hidrogen, fotovoltaice, eoliene, baterii etc.); industria producătoare de componente şi subansamble pentru maşini electrice; noi tehnologii digitale şi de comunicaţii; materiale noi şi dezvoltarea economiei circulare.Hub-urile industriale conectate la ecosistemele industriale europene vor fi în zona marilor oraşe universitare. De asemenea, fostele zone miniere sau zone industriale care sunt afectate de tranziţia către o economie cu emisii reduse de CO2, precum Gorjul şi Hunedoara, Vâlcea sau Argeşul, zone cu acces la transportul fluvial precum Giurgiu, Calafat, Drobeta-Turnu Severin, pot reprezenta poli importanţi în noile industrii ale viitorului. Resursa umană pregătită şi competenţele tehnice pot fi adaptate şi valorificate în cadrul firmelor private care vor investi în noile industrii. Sprijinul public va proveni din fonduri europene şi va viza susţinerea iniţiativelor şi investiţiilor private, atât prin atragerea de firme strategice de mari dimensiuni, prin consolidarea lanţurilor valorice preponderent formate din IMM şi încurajarea dezvoltării de start-up-uri inovative. Abordarea va fi integrată vizând: capacităţi de cercetare-dezvoltare; infrastructura pentru producţie de componente şi asamblare de produs finit; dezvoltarea de aplicaţii software şi de comunicaţii aferente; servicii de instalare şi întreţinere; activităţi de export; capacităţi de reciclare.Complementar, ne propunem dezvoltarea industriei şi activităţilor economice locale, în special prin valorificarea patrimoniului natural şi cultural existent. Pentru aceasta vom sprijini ecoturismul şi managementul adecvat al destinaţiilor de turism şi industriile culturale şi creative, ca sectoare importante pentru dezvoltarea locală. Ecosisteme industriale vizate: DEZVOLTAREA SECTORULUI DEDICAT PRODUCŢIEI DE TEHNOLOGII VERZI (bunuri şi servicii pentru protecţia mediului şi gestionarea resurselor) Obiective Dezvoltarea producţiei de bunuri şi servicii pentru protecţia mediului şi gestionarea resurselor; Dezvoltarea producţiei de echipamente pentru producţia de energie curată şi echipamente de gestiune inteligentă: panouri fotovoltaice, capacităţi de stocare (ex. baterii litiu-ion), contoare inteligente, sisteme de iluminat inteligente etc.; Creşterea numărului de companii producătoare de tehnologii verzi „Made in Romania"; Absorbţia unui volum de finanţări de 2 mld euro (500 mil. euro/an) în perioada 2021-2024 dedicate R&D, producţiei şi distribuţiei de tehnologii verzi; Exporturi de tehnologie verde în valoare de peste 1 mld euro/an începând cu 2025;Direcţii de acţiune Crearea parteneriatelor strategice cu membrii UE care deţin abilităţi şi cunoştinţe în dezvoltarea tehnologiei ecologice: de ex. Austria, Germania; Susţinerea platformelor digitale de brokeraj pentru a facilita prezentarea ofertei şi cererii de tehnologii ecologice, alături de instituţiile de cercetare şi dezvoltare (universităţi şi institute de cercetare); Lansarea unor programe de finanţare dedicate startupurilor din principalele sectoare producătoare de tehnologii verzi: mediu şi ape curate, energie şi transport curat, tehnologii pentru construcţii de infrastructură şi clădiri, tehnologii medicale, IT&C subordonat economiei circulare, alimentaţie organică.DEZVOLTAREA SECTORULUI DIGITAL Obiective Trecerea de la outsourcing la produse şi servicii proprii şi integrarea cu restul sectoarelor economice; Dublarea nivelului de competenţe digitale de bază până în 2028 (de la sub 30% la 60%).Direcţii de acţiune Susţinerea creării şi dezvoltării de Hub-uri Digitale de Inovare în conformitate cu Agenda UE 2016-2020 de digitalizare paneuropeană; Încurajarea parteneriatului firmelor din sectorul IT cu sectorul educaţional pentru introducerea competenţelor digitale în toate ciclurile de educaţie iniţială (începând de la grădiniţă), cât şi ca parte a formării profesionale continue; Dezvoltarea infrastructurii ICT pentru a asigura pe tot teritoriul României accesul la internet de mare viteză din fonduri europene.DEZVOLTAREA INDUSTRIEI AUTO Obiective Consolidarea poziţiei României în producţia de componente pe lanţul valoric al industriei auto; Adaptarea la tranziţia către un transport curat şi electromobilitate.Direcţii de acţiune Atragerea de noi investitori de anvergură în domeniu; Dezvoltarea de clustere auto în regiunile României cu prezenţă semnificativă a industriei auto şi stimularea cooperării inter-clustere de tip reţea; Fonduri europene pentru sprijinirea colaborării între producătorii şi furnizorii din clusterele auto cu universităţi şi alte instituţii de cercetare pentru a dezvolta noi inovaţii care pot aduce o valoare adăugată semnificativă întregului sector.DEZVOLTAREA INDUSTRIILOR PRELUCRĂTOARE CU VALOARE ADĂUGATĂ ÎNALTĂ, INCLUSIV A CELOR CARE FOLOSESC GAZUL NATURAL CA RESURSĂ Obiective Susţinerea investiţiilor şi dezvoltării sectoarelor industriale cu valoare adăugată înaltă; Valorificarea superioară a gazelor naturale în contextul noilor exploatări onshore şi offshore.Direcţii de acţiune Implementarea politicilor de stimulare fiscală a mediului de afaceri pentru ca România să îşi sporească competitivitatea şi atractivitatea investiţională în ceea ce priveşte valorificarea superioară a gazelor naturale; Dezvoltarea unor industrii precum: petrochimie, metalurgie, mase plastice, transporturi, agricultură, farmaceutice; Identificarea şi promovarea activităţilor cu o valoare adăugată mare şi avansarea în lanţul valoric, mai ales prin integrarea IMM-urilor locale din industrie.DEZVOLTAREA SECTORULUI DEDICAT ECONOMIEI CIRCULARE Obiective Dezvoltarea sectorului dedicat economiei circulare şi crearea de noi locuri de muncă în domeniu (inclusiv prin formalizarea activităţilor la gri şi la negru de colectare); Reducerea amprentei de carbon a economiei; Creşterea gradului de valorificare a materiilor prime şi a costului acestora.Direcţii de acţiune Stimularea investiţiilor în infrastructura dedicată economiei circulare, tehnologie şi cercetare şi dezvoltare; Rezolvarea deficienţelor structurale legate de deşeuri, colectare selectivă, reciclare şi reutilizare (Ordonanţa 74/2018); Transpunerea în totalitate a legislaţiei UE pentru economia circulară şi valorificarea deşeurilor; Implementarea unui cadru legislativ şi de politică publică pentru un sector dedicat economiei circulare şi valorificării deşeurilor; Analiză şi suport pentru transpunerea în practică a modelelor de economie circulară (conform OCDE)DEZVOLTAREA INDUSTRIEI ALIMENTARE Obiective Încurajarea prelucrării superioare a materiei prime vegetale prin susţinerea dezvoltării şi creării de capacităţi de procesare autohtone în industria alimentară şi conexă (ex: ambalaje); Dezvoltarea lanţurilor valorice în domeniul plantelor tehnice şi a altor tipuri de materiale naturale rezultate din activităţi agricole (cum ar fi lâna) pentru dezvoltarea oportunităţilor în industrii ţintă (mobilă, textile, construcţii, auto, aeronautică etc.). Încurajarea procesării produselor agroalimentare primare în vederea obţinerii de produse cu valoare adăugată şi promovarea produselor tradiţionale şi a lanţurilor scurte la nivel local.Direcţii de acţiune Menţinerea şi îmbunătăţirea mecanismelor de stimulare a investiţiilor integrate în producţie agricolă - procesare - distribuţie; Asigurarea unor mecanisme previzibile şi clare de finanţare a activităţilor de producţie agroalimentară.SUSŢINEREA INDUSTRIILOR CREATIVE Obiective Valorificarea creativităţii, a proprietăţii intelectuale şi a patrimoniului cultural ca factor cheie de dezvoltare economică a României.Direcţii de acţiune Dezvoltarea de clustere de industrii creative (industria de publicitate, IT, software şi jocuri pe calculator, arhitectură, design şi modă, muzică, artă şi cultură, film şi televiziune, meşteşuguri, industria de carte şi editură) în vederea creşterii valorii adăugate în economia românească; Stimularea industriilor creative ca factor cheie pentru dezvoltarea locală a zonelor rămase în urmă.DEZVOLTAREA (ECO)TURISMULUI ŞI INDUSTRIEI DE OSPITALITATE Obiective Creşterea calităţii şi performanţei managementului destinaţiilor de turism din România prin încurajarea parteneriatului public-privat în vederea dezvoltării antreprenoriatului în turism; Creşterea notorietăţii destinaţiei turistice România, ca destinaţie turistică de calitate pe piaţa internaţională a turismului;Direcţii de acţiune Dezvoltarea Organizaţiilor de Management ale Destinaţiilor (OMD) şi asigurarea cadrului legal prin care acestea pot să constituie bugete proprii din taxe specifice destinaţiilor şi din programe naţionale de finanţare; Crearea unui cadru pentru managementul participativ al destinaţiilor de turism prin profesionalizarea managementului de destinaţie şi prin parteneriat funcţional public-privat; Participarea la acţiuni de marketing la nivel internaţional, de exemplu târguri de turism, în baza unei concept de marketing cu o segmentare explicită pe ţările emitente de turişti, astfel încât în România să crească semnificativ numărul de turişti străini; Simplificarea legislativă privind spaţiile de cazare de mici dimensiuni; Identificarea unor nişe de turism unde România poate avea un avantaj comparativ şi sprijinirea celor care au potenţial, dar nu sunt încă recunoscute şi susţinute prin politici publice în prezent (ex. turism medical, turism de conferinţe, România ca hub regional de conferinţe pe diverse teme etc., turism cultural etc); Dezvoltarea formării în domeniul industriei de turism/ospitalitate prin impulsionarea învăţământului dual şi formarea profesională continuă de personal calificat.DEZVOLTAREA INDUSTRIEI DE ÎNGRIJIRE ŞI SĂNĂTATE (CARE INDUSTRY) Obiective Atragerea până în 2028 a minimum 1 milion străini anual în calitate de clienţi ai industriei de îngrijire autohtonă; Asigurarea accesului nediscriminatoriu la îngrijire şi sănătate pentru toată populaţia României; Poziţionarea României ca lider european în domeniul „digital health and care".Direcţii de acţiune Folosirea resurselor financiare oferite de UE atât prin fonduri dedicate, cât şi prin alte instrumente financiare transdisciplinare (cercetare, piaţă digitală, fonduri regionale şi de coeziune, Emergency Aid Rescue (rescUE), InvestEU Fund etc.) pentru investiţii în industria de îngrijire; Dezvoltarea sistemului public şi privat de asigurări de sănătate şi îngrijire pe termen lung; Definirea unor domenii punctuale în care România excelează prin prisma competenţelor de care dispune ţara noastră pe partea de sănătate şi îngrijire pe termen lung (de exemplu, turismul medical punctual şi pe termen lung); Încurajarea institutelor de cercetare şi a actorilor privaţi să investească în dezvoltarea de prototipuri inovatoare, disruptive pentru echipamente, materiale, tehnologii asistive, programe informatice în sănătate şi îngrijire (inclusiv pe AAL - Active Assisted Living); Dezvoltarea unei reţele naţionale de geriatrie care să potenţeze cercetarea-inovarea şi competenţele necesare pentru îngrijirea seniorilor; Reatragerea în ţară a personalului calificat în domeniul îngrijirii din Diaspora (peste 250.000 români).DEZVOLTAREA COMPONENTEI NONMILITARE A INDUSTRIEI DE APĂRARE Obiective Transformarea industriei de apărare a României într-un pilon al creşterii economice pe termen mediu şi lung, care să răspundă, în acelaşi timp, cerinţelor exprimate la nivel NATO şi parteneri Maximizarea resurselor destinate producţiei autohtone de apărare, din alocarea obligatorie bugetară anuală de 2% PIB, precum şi utilizarea adecvată de fonduri pentru cercetare-dezvoltare în domeniul tehnologiilor ce pot fi folosite cu scop dual (şi în sectorul civil, ex.: securitate cibernetică).Direcţii de acţiune Valorificarea finanţărilor nerambursabile oferite de Comisia Europeană pentru transformarea industriei de apărare din România şi crearea premiselor de adaptare la provocări tehnologice specifice Definirea şi sprijinirea unor domenii punctuale în care România poate performa, prin prisma competenţelor de care dispune, în special pe partea de apărare şi securitate Încurajarea inovaţiei, pentru a permite institutelor de cercetare şi mediului de afaceri să dezvolte prototipuri pentru echipamente, materiale, soluţii tehnice sau programe informatice conforme, de interes şi pentru alte ţări NATO sau participante la PESCO (Structura Permanentă de Cooperare a UE), inclusiv cu potenţial de folosire duală.DEZVOLTAREA SPECIALIZĂRII INTELIGENTE A IMM Guvernul va adopta în perioada 2021-2024 o politică publică pentru dezvoltarea IMM-urilor, bazată pe cercetare, inovare şi digitalizare. Se va avea în vedere o analiză a situaţiei actuale a IMM-urilor inovatoare, stabilirea clasificării acestora, precum şi stabilirea de criterii în obţinerea de facilităţi. Totodată, în cadrul acestei viitoare strategii pentru dezvoltarea IMM-urilor şi îmbunătăţirea mediului de afaceri se va avea în vedere realizarea unui plan de acţiune pentru dezvoltarea Specializării Inteligente a IMM-urilor din România în care vor fi implicaţi toţi factorii de decizie. În prezent, se lucrează la nouă strategie guvernamentală dedicată sprijinirii IMM-urilor şi îmbunătăţirii mediului de business din România în perioada 2021-2027. Obiectivul strategic fundamental constă în consolidarea ecosistemului antreprenorial, în special în sectoarele cu potenţial competitiv şi cu valoare adăugată ridicată, astfel încât IMM-urile locale să devină performante în cadrul economiei digitale şi a datelor, în condiţiile în care sporeşte, totodată, eficientizarea activităţii administraţiei publice. O atenţie specială va fi acordată microîntreprinderilor, IMMurilor inovatoare cu creştere înaltă (high-growth innovative enterprises) şi firmelor exportatoare. Stimularea inovării/Stimularea creării lanţurilor valorice de producţie În vederea elaborării şi susţinerii politicilor industriale în scopul creşterii competitivităţii sectoarelor industriale, se va urmări atingerea următoarelor obiective: Elaborarea Strategiei Naţionale privind Economia Circulară În elaborarea Strategiei Naţionale privind Economia Circulară se va ţine cont de noul plan de acţiune privind economia circulară publicat de CE la 11 martie 2020, care asigură o agendă orientată spre viitor pentru realizarea unei Europe mai curate şi mai competitive, creată în comun cu actorii economici, consumatorii, cetăţenii şi organizaţii ale societăţii civile. Noul plan de acţiune include iniţiative pentru întregul ciclu de viaţă al produselor, de la proiectare şi fabricaţie la consum, reparaţii, reutilizări, reciclare şi reincluderea resurselor în economie. Acesta introduce măsuri legislative şi nonlegislative şi vizează domenii în care acţiunile la nivelul UE aduc valoare adăugată. O tranziţie către o economie circulară deţine potenţiale majore, nu numai pentru mediu, ci şi pentru competitivitatea întreprinderilor din România. Economia circulară din România va duce la un salt calitativ în economie care va echivala cu o transformare a creşterii, crearea de noi locuri de muncă, încurajarea sprijinului pentru IMM-uri, creşterea competitivităţii şi promovarea economiei sociale. Definitivarea şi implementarea Strategiei Naţionale de Competitivitate 2021-2027 cu o componentă privind managementul tranziţiei industriale; Strategia va cuprinde un plan de măsuri destinat unei creşteri economice sustenabile, sprijinirea procesului de inovaţie, noi modalităţi de organizare a producţiei şi consumului, noi competenţe profesionale, susţinerea competitivităţii economice la nivel naţional şi regional; Elaborarea cadrului legislativ şi relansarea Programului Creşterea Competitivităţii Produselor Industriale cu acţiuni de susţinere precum: clustere, industrii creative. Programul vizează competiţii de proiecte finanţate prin schema de ajutor de stat aferentă.Totodată, prin Strategia Naţională de Competitivitate 2021-2027 se vor urmări şi mecanismele de specializare a proceselor de inovare la nivelul unei ţări/regiuni de dezvoltare. În exerciţiul financiar 2021-2027, acest concept este susţinut prin obiectivele strategice investiţionale ale Politicii de Coeziune a Uniunii Europene, în special prin Obiectivul de Politică 1 „O Europă mai inteligentă, prin promovarea unei transformări economice inovatoare şi inteligente". În acest sens, sunt prevăzute: identificarea şi promovarea de măsuri legislative astfel încât statul român să redevină acţionar majoritar al Combinatului de Oţeluri Speciale de la Târgovişte, având în vedere utilizarea pe scară largă a produselor obţinute în cadrul combinatului; realizarea ciclului integrat de producţie (minereu de cupru-produs finit) în România, prin construirea, într-un termen de 5 ani, a unei uzine metalurgice pentru prelucrarea concentratului de cupru. modernizarea şi retehnologizarea staţiilor de epurare pentru apele de mină provenite din mine închise, conform Pactului Ecologic European; investiţii în regenerarea şi decontaminarea siturilor, refacerea terenurilor degradabile, dezvoltarea de noi proiecte pe terenurile recuperate, inclusiv pentru dezvoltarea de capacităţi de producţie de energie regenerabilă; investiţii în vederea întăririi economiei circulare, producţiei şi consumului durabile, inclusiv de recuperare a deşeurilor şi inovare/reciclare, adaptate specificităţii zonelor miniere; inventarierea obiectivelor miniere şi transformarea în depozite de stocare carbon (CCS).V. Turism Obiective şi măsuri Obiectivul general este de a valorifica potenţialul important pe care îl are industria turismului în susţinerea unei dezvoltări durabile a economiei naţionale, cu impact benefic social şi cultural şi cu un aport valutar substanţial pentru economia naţională prin atragerea de turişti străini. 1. Conceperea unei viziuni de ţară care să identifice şi să integreze destinaţia naţională România cu destinaţiile regionale şi locale la nivel de marketing, accesibilitate şi dezvoltare regională turistică bazată pe valoarea de unicitate a fiecărei zone Destinaţia România va fi compusă din destinaţii regionale, care, la rândul lor, vor fi compuse din destinaţii locale, coordonate de organizaţii de management al destinaţiilor, care să includă echipe profesioniste cu personal specializat şi să-şi desfăşoare activitatea în baza unor bugete multianuale adecvate planurilor proprii de acţiuni şi responsabilităţilor în domeniul turismului preluate de la administraţiile publice locale sau de la autoritatea naţională în turism. Actualizarea Master Planului pentru turismul naţional al României (MP), în cadrul căruia să se definească destinaţiile, în contextul actual, pe trei niveluri: local, regional şi naţional; Operaţionalizarea Master Planului cu obiective strategice pe regiuni şi implementarea structurilor de management ale fiecărei destinaţii, la nivel regional şi naţional. MP va fi un document flexibil şi dinamic, cu posibilitatea de aducere la zi în fiecare an, şi va fi rezultatul analizei resurselor şi capacităţii locale efectuate de structurile de management al destinaţiilor turistice; Realizarea unui program de asistenţă coordonat la nivel naţional pentru implementarea structurilor de management al fiecărei destinaţii la nivel local şi regional, bazat pe valorile de unicitate, în scopul creşterii performanţei fiecărei destinaţii şi al asigurării complementarităţii cu celelalte destinaţii partenere; Realizarea de planuri de interconectare a destinaţiilor turistice, precum şi de conectare a hub-urilor turistice cu restul destinaţiilor, prin elaborarea şi implementarea lor de către ministerele partenere de resort (Ministerul Transporturilor, Ministerul Dezvoltării); Realizarea unui program de finanţare a destinaţiilor, bazat pe priorităţile naţionale în domeniul turismului şi pe planurile strategice la nivel de OMD-uri. Sursele acestui program de finanţare vor fi constituite din fondurile structurale, fonduri guvernamentale şi aport al părţilor interesate din cadrul fiecărei destinaţii turistice. Autorităţile publice responsabile pentru negocierea următoarei perioade de finanţare pe fonduri structurale şi ulterior în derularea lor trebuie să considere turismul ca prioritate şi ca o industrie transversală care poate fi finanţată prin câteva linii de finanţare din partea UE, şi nu doar pe cele specifice de infrastructură sau promovare.2. Asigurarea unui management performant al destinaţiilor turistice la nivel local, regional şi naţional Crearea de organizaţii de management al destinaţiilor (OMD), ca structuri asociative reale, cu membri cu drepturi egale, inclusiv la nivel naţional, bazate pe parteneriat public-privat; Profesionalizarea structurilor de management din cadrul OMD şi crearea unui cadru adecvat pentru desfăşurarea unei activităţi multianuale bazate pe mecanisme financiare clare, predictibile şi pe planuri de acţiune anuale agreate de partenerii din cadrul OMD; Realizarea OMD-ului naţional care să conceapă şi să deruleze politica de marketing în turism a României pe pieţele externe. Acest OMD va fi structurat pe un parteneriat public privat care include autoritatea centrală pentru turism, alături de alte ministere interesate, mediul asociativ la nivel naţional, precum şi companii relevante la nivel naţional (ex. Tarom).3. Realizarea unei politici de reglementare adecvate domeniului de turism Schimbarea abordării politicii de control al activităţilor turistice, prin includerea în proceduri a unor etape prealabile de consiliere a agenţilor economici din sectorul turismului şi de prevenire prin aplicarea sancţiunii avertismentului; Realizarea de fişe unice de control care să transparentizeze şi să simplifice procedura de control pe domenii precum: securitatea alimentară, igiena, protecţia şi securitatea muncii, transport etc.; În urma unei largi consultări cu mediul privat şi cu administraţia publică centrală, se va realiza şi implementa un program de translatare a unei părţi a activităţii de control al calităţii serviciilor turistice către organizaţiile de management al destinaţiilor turistice de la nivel regional şi local, în colaborare cu asociaţiile profesionale relevante la nivel naţional, autoritatea naţională în domeniul turismului urmând să păstreze atribuţii privind elaborarea procedurilor de control, de verificare a legalităţii condiţiilor de funcţionare a agenţilor economici din domeniul turismului şi de efectuare a acţiunilor de interes major prevăzute în planul anual de control; Regândirea sistemului de clasificare pentru spaţii de cazare, orientat către calitate şi armonizarea lui cu practicile europene privind normele de autorizare şi standardizare; Adaptarea cadrului legislativ pentru unităţile de cazare de mici dimensiuni cu privire la servirea mesei, precum şi reglementarea şi popularizarea conceptului de punct de gastronomie locală prin folosirea de produse proprii şi locale, inclusiv în cazul pensiunilor de mici dimensiuni şi a micilor restaurante; Descurajarea printr-un cadru legal ferm a activităţilor turistice realizate ilegal.4. Profesionalizare în turism prin calificare, perfecţionare şi instrumente de stimulare (de tip „incentive") Realizarea unui plan de formare profesională în meserii şi profesii specifice turismului la toate nivelurile educaţionale: sistem dual (15-18 ani): 50% teorie, 50% practică; şcoli de pregătire profesională continuă pentru adulţi; universităţi de ştiinţe aplicate în sistem dual sau cu un semestru de practică; integrarea programelor de internship în curriculum universitar. Realizarea unui program de atragere a forţei de muncă din diaspora, de tip Repatriot Turism, în meserii şi profesii specifice turismului, prin care: să se creeze o bursă online a locurilor de muncă din turism accesibilă tuturor românilor, inclusiv celor din ţară; să fie sprijiniţi, inclusiv financiar, în constituirea de microîntreprinderi turistice; să se organizeze târguri şi întâlniri în comunităţile din diaspora, dedicate atragerii forţei de muncă şi potenţialului antreprenorial în turism. Atragerea forţei de muncă din alte ţări prin: urgentarea procedurii de acordare a vizei; eliminarea pragului de salarizare; mărirea contingentului de lucrători străini acceptaţi de România. Program de stimulente sau scheme de ajutor de stat pentru angajatori, în vederea menţinerii personalului angajat în perioadele de extrasezon şi pentru investiţii în calificarea/ perfecţionarea/specializarea personalului; Program naţional de calificare şi perfecţionare pentru managerii de destinaţii şi pentru celelalte categorii de profesii din sfera turismului; Creşterea calităţii în sistemul de servicii din România prin dezvoltarea Şcolii de Ospitalitate cu unul dintre programe axat pe creşterea calităţii primirii turistice - „Reînvăţarea zâmbetului". Sprijinirea înfiinţării unor şcoli-pilot în toate domeniile turistice importante din România (balneo, munte, litoral, urban etc.); Crearea la nivel de universităţi a unor centre de competenţă în turism prin intermediul cărora să se deruleze continuu un parteneriat activ între medul academic şi cel de afaceri pentru adaptarea ofertei educaţionale sub aspectele programelor de studii desfăşurate, planurilor de învăţământ şi fişelor de disciplină.5. Ridicarea nivelului de politici sectoriale în turism bazat pe monitorizări reale Crearea unui Observator turistic (recomandat în cadrul Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Turism). Observatorul turistic îşi va desfăşura activitatea în baza unui Plan naţional de monitorizare turistică, ce va conţine: colectare de informaţii relevante la nivel de destinaţii prin intermediul OMD-urilor, prin asistarea şi operaţionalizarea planurilor de monitorizare ale fiecărei destinaţii; monitorizarea tendinţelor la nivel european şi global; analizarea datelor colectate şi asistarea OMD-urilor locale şi regionale şi a OMD-ului naţional pentru definirea setului anual de politici de marketing; realizarea unei analize anuale a situaţiei actuale şi a tendinţelor din turismul românesc şi cel internaţional şi integrarea ei în planul strategic de lucru al Organizaţiei Naţionale de Management al Destinaţiilor Turistice. Implementarea la nivel de destinaţii a unui program de monitorizare a fenomenului turistic, în baza unor studii elaborate prin colectarea şi interpretarea datelor statistice; Încurajarea persoanelor fizice şi juridice care prestează servicii turistice să obţină autorizaţia de funcţionare şi sancţionarea platformelor de rezervări online care acceptă să promoveze oferta turistică a agenţilor neautorizaţi.6. Integrarea în planificarea dezvoltării destinaţiilor turistice a impactului schimbărilor climatice şi a principiilor de turism durabil Planificarea strategică pentru dezvoltarea destinaţiilor turistice mai puţin dependente de schimbările climatice; Planificarea pe termen lung pentru staţiuni şi destinaţii montane verzi de patru sezoane ce iau în considerare schimbările climatice (de exemplu, lipsa constanţei temperaturilor negative şi a stratului de zăpadă pe timpul iernii); Crearea unui program la nivel naţional pentru finanţarea destinaţiilor care se califică în categoria destinaţiilor durabile (în urma unor evaluări independente şi conform unui set de criterii internaţional recunoscut pentru destinaţii de turism durabil); Reanalizarea şi ajustarea master planului de investiţii în turism, în acord cu conceptele de dezvoltare promovate de destinaţii prin intermediul OMD-urilor şi asigurarea cadrului pentru parteneriate public-private. 7. Consolidarea brandului de ţară prin poziţionarea României ca destinaţie de turism „verde" (durabil) Selectarea unor destinaţii cu potenţial de succes din domeniile turism de sănătate, ecoturism, turism cultural urban şi rural, turism montan şi de litoral şi sprijinirea lor printr-un program dedicat pentru a dobândi caracteristicile reale de turism durabil, astfel încât să aibă un rol esenţial în definirea brandului de ţară şi să devină vârful de lance al turismului românesc; Susţinerea realizării unei infrastructuri la nivel naţional de piste pentru biciclete, cu o prioritate de conectare la reţeaua europeană EuroVelo de trasee de bicicletă.8. Dezvoltarea destinaţiilor turistice inteligente - „smart destinations" Selectarea destinaţiilor cu potenţial de dezvoltare pe modelul oraşului inteligent (smart city şi corelarea şi integrarea măsurilor smart ce includ managementul oraşului cu măsurile de la nivel de destinaţie turistică; Realizarea de pachete de măsuri de finanţare pentru administraţia publică şi sectorul privat: oraşe inteligente, destinaţii turistice inteligente ce pot suplimenta măsurile pentru oraşe, cu măsuri dedicate turismului pe direcţii ce ţin de accesibilitate, servicii turistice şi servicii auxiliare inteligente, atracţii inteligente, monitorizare fluxuri turişti etc.; Realizarea de pachete de măsuri de finanţare dedicate OMD-urilor pentru a utiliza tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi incorporarea acesteia în produsul turistic, cu scopul final de personalizare a produselor turistice prin luarea în considerare a preferinţelor fiecărui vizitator şi oferirea în timp real de activităţi şi servicii relevante intereselor lui.1. Ajutor de stat acordat operatorilor din turism şi Horeca în 2021 pentru a compensa pierderile înregistrate în 2020; 2. Realizarea strategiei de marketing şi promovare turistică pentru perioada 2021-2025; 3. Reînfiinţarea reţelei de birouri internaţionale de turism şi redefinirea atribuţiilor acestora pentru o creştere a eficienţei activităţii; 4. Interconectarea printr-o platformă naţională gestionată de autoritatea centrală în domeniul turismului a centrelor naţionale de informare şi promovare turistică, atât în mediul rural, cât şi urban; 5. Realizarea unei strategii pentru extinderea învăţământului dual, a formării profesionale în domeniul turismului, a centrelor de învăţământ şi a şcolilor de meserii (administrator de pensiune turistică, recepţioner, camerist, director de hotel, somelier, ghizi de turism, şef de recepţie, director de agenţie de turism etc.); 6. Prelungirea programului de acordare a tichetelor de vacanţă pentru angajaţii din sectorul public şi cel privat; actualizarea sumei acordate la nivelul salariului minim pe economie şi redefinirea facilităţilor acordate sectorului privat; emiterea şi acordarea unor tichete speciale, destinate exclusiv consumului în unităţile de alimentaţie publică autorizate; emiterea de vouchere de vacanţă speciale pentru pensionari, destinate exclusiv tratamentelor balneo-climaterice; acordarea de stimulente agenţiilor de turism pentru fiecare turist străin care stă mai mult de 5 nopţi în România (incoming); Reanalizarea sistemului de acordare a voucherelor de vacanţă pentru a mări eficienţa destinaţiilor şi serviciilor turistice cu scopul extinderii sezonului turistic. Vouchere de sănătate pentru pensionari ca alternativă la vechea formă de alocare prin Casa de pensii a pachetelor de servicii turistice pentru tratament; 7. Vouchere educaţionale care vor fi date către şcoli pentru a stimula activităţile extraşcolare cu ieşire din clasa de studiu şi vizitarea diverselor atracţii (muzee, arii naturale protejate, situri arheologice, participarea la spectacole etc.) sau/şi participarea la activităţi organizate cu caracter sportiv (drumeţie, cursuri de schi, cicloturism etc.) cu utilizarea unor servicii turistice inclusiv cazare. Voucherele educaţionale sunt bonuri de valoare care se acordă elevilor prin intermediul şcolilor, în regim de turism intern, pentru acoperirea unor cheltuieli ocazionate de efectuarea unor excursii sau vacanţe cu scop educaţional; 8. Integrarea rutelor tematice naţionale în rutele europene, trasee turistice pedestre, trasee montane, cicloturistice etc., monitorizarea şi promovarea destinaţiilor EDEN şi a celor ecoturistice; 9. Încheierea de protocoale - acorduri de colaborare şi susţinere a produselor turistice între ţările vecine, precum şi posibilitatea deschiderii unor coridoare speciale pentru turiştii veniţi din ţările vecine având în vedere efectul pandemiei din acest moment; 10. Intensificarea relaţiilor de colaborare cu organizaţiile internaţionale: OCDE, OMT, CE, TAC, SUERD, Itervitis, OCEMN şi Convenţia Carpatică, pe teme de actualitate: digitalizare, sustenabilitate, managementul de criză şi post-criză, marketing de destinaţie, dezvoltarea OMD-urilor, schimbările climatice şi elaborarea de politici şi prin identificarea posibilităţii şi sprijinirea unor eventuale candidaturi româneşti pe linia reprezentării intereselor statului în diferite organisme şi organizaţii internaţionale; 11. Implementarea Planului de dezvoltare a Turismului din fonduri europene 2021-2030; 12. Elaborarea şi aprobarea prin HG a Strategiei de dezvoltare a Turismului pentru perioada 2021-2030; 13. Reconversia zonelor miniere în destinaţii turistice prin utilizarea fondurilor europene; 14. Noua Lege a Turismului; 15. Dezvoltarea colaborării cu mediul privat prin reorganizarea Consiliului Consultativ al Turismului; 16. Dezvoltarea destinaţiilor turistice transfrontaliere prin parteneriat cu ţările vecine. VI. Protecţia consumatorului Digitalizarea şi eficientizarea activităţilor de control din cadrul Autorităţii prin implementarea unui sistem informatic integrat care să permită raportarea şi înregistrarea acţiunilor de control, precum şi monitorizarea activităţii desfăşurate de comisariatele teritoriale care să permită obţinerea de informaţii în timp real; Modernizarea şi dotarea Laboratoarelor LAREX, astfel încât acesta să devină o entitate guvernamentală naţională de referinţă în domeniu, adaptată la exigenţele impuse de piaţă în acest moment şi care să beneficieze de acreditările necesare; Actualizarea procedurilor LAREX CERT în vederea certificării produselor şi serviciilor, fapt ce va genera creşterea încrederii consumatorilor în ceea ce priveşte calitatea, având în acelaşi timp şi o semnificativă componenţă de prevenţie prin identificarea şi eliminarea cauzelor care au generat neconformităţi ale produselor sau serviciilor; Demararea unor programe de informare privind: Creşterea nivelului de cunoaştere privind drepturile şi obligaţiile consumatorilor; Creşterea rolului de prevenţie şi consiliere a operatorilor economici în desfăşurarea actului de control; Soluţionarea alternativă a litigiilor; Educaţia financiară în vederea dezvoltării unei pieţe financiar-bancare dinamice şi transparente, cu beneficii atât pentru consumator, cât şi pentru instituţiile financiare implicate. Elaborarea unei strategii în domeniul protecţiei consumatorilor, corelată cu cea existentă în Uniunea Europeană, menită să asigure o viziune de ansamblu asupra acţiunilor şi mecanismelor necesare a fi proiectate şi implementate de către instituţiile cu atribuţii în domeniu, conform rolului acestora definit de lege; Dezvoltarea activităţii Direcţiei Metale şi Pietre Preţioase prin modernizarea şi eficientizarea procesului de marcare, expertizarea şi autorizarea metalelor şi pietrelor preţioase prin achiziţionarea aparaturii necesare pentru marcarea laser a acestora; Reţinerea de către ANPC a 50% din veniturile din ştanţarea metalelor preţioase pentru a investi în reţeaua de laboratoare; Program de dezvoltare şi promovare a entităţii de Soluţionare Alternativă a Litigiilor (SAL) din cadrul ANPC în scopul de a pune la dispoziţia consumatorului modalităţi oportune de rezolvarea a disputelor apărute în relaţia cu operatorii economici.VII. Obiective în industria de apărare: Finalizarea capacităţii de producţie pentru toate tipurile de pulberi utilizate în toate tipurile de muniţie; Finalizarea modernizării capacităţii de producţie pentru explozivi; Continuarea modernizării capacităţilor de producţie din portofoliul societăţilor aflate în subordinea MEEMA; Continuarea desemnării centrelor de mentenanţă; Producţia pistoalelor de 9 mm şi a muniţiei NATO de 5,56 mm la Societatea Uzina Mecanică Cugir - S.A.; Oficiul de Compensare pentru Achiziţii de Tehnică Specială are în derulare 44 de acorduri de compensare care vor continua şi în anii 2021-2024. În baza acestora, industria de apărare din România va beneficia de: transfer de tehnologie pentru producţia/asamblarea de produse; contracte de subcontractare şi export, prin calificarea fabricilor drept furnizori autorizaţi ai unor companii internaţionale de renume. Beneficiile concrete ale acestor proiecte sunt: Prin acordul de compensare aferent achiziţiei de platforme de transport auto multifuncţionale pe roţi, industria românească va primi contracte pentru subcontractarea de componente ale platformelor, precum şi transfer de tehnologie şi instructaj, necesare creării premiselor de realizare a producţiei de componente pe plan local, la standardele de calitate impuse de compania italiană IVECO; Prin acordul de compensare aferent achiziţiei de pistoale, industria românească va primi un transfer de tehnologie pentru asamblarea, verificarea şi testarea pistoalelor model PX4 din SKD (kituri de piese şi subansamble); Prin acordul de compensare aferent achiziţiei TBT 8x8 PIRANHA 5 şi derivate, industria românească va primi contracte de subcontractare, precum şi transferul de tehnologie aferent, pentru a putea produce şi asambla transportoarele blindate în România, devenind una dintre capacităţile de producţie pentru apărare de interes strategic pentru securitatea naţională; Prin acordul de compensare aferent sistemelor de rachetă antitanc portabile, industria de apărare a primit contracte de export, precum şi transferul de tehnologie aferent, pentru a putea produce subansamble metalice pentru mari companii europene de profil. Totodată, industria românească a primit un transfer de tehnologie, care va fi însoţit de export pentru grenade fumigene. Programele viitoare de compensare includ: Programul de înzestrare esenţial Corvetă multifuncţională. Navele vor fi construite în România în decurs de şapte ani, în baza unui transfer de tehnologie pentru construcţia, dotarea şi mentenanţa corvetelor; Programul de modernizare a 10 aeronave IAR-99, semnat cu Avioane Craiova. Lucrările de revitalizare şi modernizare ale aeronavelor IAR-99 se vor realiza şi prin implicarea altor companii române şi străine, ceea ce va conduce la dezvoltarea pe orizontală a industriei naţionale.Valoarea de compensare anticipată a Programului de înzestrare esenţial Corvetă multifuncţională este de 1,28 miliarde euro. VIII. Resurse minerale 1. Realizarea ciclului integrat de producţie (minereu de cupru - produs finit) în România, prin construirea, într-un termen de 5 ani, a unei uzine metalurgice pentru prelucrarea concentratului de cupru. Valoarea estimată a investiţiei este de circa 200 de milioane de euro. 2. Finanţarea Programului anual de închidere şi reconstrucţie ecologică a minelor aprobate la închidere prin hotărâri de Guvern. Pentru completarea bugetului necesar acestor activităţi, au fost demarate procedurile de ofertare în vederea atragerii de fonduri europene. 3. Valoarea estimată a investiţiei - 160 milioane lei pe an. 4. Impact: 250 de mine de închis. 5. Promovarea de către Guvernul României a Hotărârii nr. 181/2020 pentru aprobarea continuării finanţării din Fondul pentru mediu a lucrărilor de închidere a iazurilor de decantare din sectorul minier, în vigoare de la 17 martie 2020. Valoarea finanţării: a fost alocat un buget de 100 milioane lei. 6. Oportunitatea de cooperare în Programul de Rezilienţă al Uniunii Europene, la Planul privind materiile prime critice. 7. Redeschiderea perimetrelor de exploatare a resurselor minerale polimetalice cu rezerve semnificative. Acest obiectiv este susţinut prin modificarea Legii nr. 85/2003 şi prin aprobarea Planului de reorganizare a C.N.M.P.N. REMIN - S.A. Baia Mare în condiţiile redeschiderii a trei perimetre miniere (Şuior, Cavnic şi Baia Sprie). 8. Exploatarea resurselor minerale secundare din haldele şi iazurile de decantare provenite din industria minieră. Achiziţionarea de către S.C. MINVEST - S.A. Deca a unui modul pilot de procesare a resurselor minerale secundare din halde şi iazuri de decantare cu conţinut semnificativ de aur, argint şi alte metale rare. Iniţiativa are o importanţă majoră în vederea întăririi economiei circulare, inclusiv de recuperare a deşeurilor şi reciclare, adaptate specificităţii zonelor miniere. 9. Valorificarea superioară a zăcământului de grafit din zona Baia de Fier (Mina Cătălinu şi cariera Ungurelasu), judeţul Gorj, prin prelungirea licenţei de exploatare de către SNS SALROM SA - titularul licenţei de exploatare. IX. Piaţa internă Participarea şi prezentarea poziţiei României la reuniunile aferente Pieţei Interne (în domeniile referitoare la libera circulaţie a mărfurilor, coordonarea activităţii de supraveghere a pieţei, exercitarea atribuţiilor ce revin din calitatea de punct naţional de informare despre produs privind recunoaşterea reciprocă a mărfurilor, punct naţional de contact pentru aplicarea Directivei UE 1535/2015 privind notificările de proiecte de reglementări tehnice, exercitarea atribuţiilor de Birou Unic de Legătură pentru activităţile de supraveghere a pieţei, reprezentarea în Reţeaua europeană privind supravegherea pieţei, reprezentarea în Comitete la nivelul Comisiei Europene pentru aria de competenţă). Impact: evitarea acţiunilor de infringement împotriva României. MINISTERUL ENERGIEI Asigurarea securităţii energetice este obiectivul esenţial al noii politici energetice, în acord cu contextul european al unei viitoare pieţe integrate. Obiective strategice: Implementarea de măsuri în vederea asigurării securităţii energetice în contextul liniilor programatice ale UE ce vizează decarbonarea şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; Promovarea de investiţii în domeniul energetic în special în domeniul energiilor curate vizând finalizarea reactoarelor 3 şi 4 Cernavodă, retehnologizarea unităţii 1 şi introducerea unor tehnologii nucleare avansate în contextul parteneriatului interguvernamental România - SUA; Deblocarea proiectelor de exploatare a gazelor naturale offshore din Marea Neagră; Adaptarea unor capacităţi de producţie a energiei electrice la noile tendinţe europene în materie, în sensul transformării acestora de pe combustibil fosil solid (cărbune) pe combustibil fosil lichid (gaz natural), ca resursă de tranziţie către o economie verde, în conformitate cu Pactul Ecologic European; Realizarea de investiţii în extinderea reţelei de transport a energiei electrice pentru a creşte capacitatea de interconectare cu statele vecine şi a putea prelua capacitatea suplimentară de producţie de energie electrică din surse noi sau regenerabile; Realizarea de investiţii în extinderea reţelei de transport şi distribuţie a gazelor naturale, cu accent pe implementarea de reţele inteligente de transport şi distribuţie; Clarificarea cadrului legal şi de reglementare care ar permite investiţiile în capacităţi noi de energie regenerabilă, prin clarificarea posibilităţii de semnare a contractelor bilaterale (corporate PPAs), de exemplu, şi stimularea de instrumente financiare verzi pentru a susţine investiţii în energia regenerabilă; Crearea unui cadru care să faciliteze absorbţia de fonduri europene pentru realizarea investiţiilor în sectorul producerii de energie eoliană onshore şi offshore si energie solară; încurajarea tranziţiei către energia bazată pe biomasă sustenabilă în zonele rurale şi în urbanul mic pentru a diminua utilizarea masei lemnoase, care poate fi obţinută din deşeuri organice din agricultură şi zootehnie, precum şi din folosirea deşeurilor menajere şi industriale; Participarea activă în cadrul iniţiativelor europene ce vizează promovarea utilizării pe scară largă a bateriilor electrice, stocare, în capacităţi de capturare a CO2, identificarea şi valorificarea materiilor prime rare (de exemplu, litiu); Crearea unui mediu de reglementare competitiv, transparent şi predictibil, bazat pe consultare publică de substanţă, care să constituie fundamentul pieţelor libere şi competitive de energie; de asemenea, înscrierea României în cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi în cadrul Agenţiei Internaţionale pentru Energie; Participarea la iniţiativele europene de încurajare a dezvoltării tehnologiilor pe bază de hidrogen, pentru a atinge pragul de competitivitate economică şi de utilizare la scară largă, cu o contribuţie esenţială la securitatea energetică şi susţinerea atragerii de investiţii în soluţiile tehnologice moderne care au atins un grad de maturitate şi care au fost suficient testate pentru a funcţiona în condiţii de eficienţă economică; Susţinerea dezvoltării infrastructurii de transport curat pentru staţii de reîncărcare electrice şi combustibili alternativi, potrivit legislaţiei europene - CNG, LNG, biocarburanţi şi hidrogen (pe termen mediu şi lung) - prin includerea în schemele existente de sprijin, prin măsuri administrative, simplificare birocratică, stimulente fiscale şi încurajarea unor programe de cercetare-dezvoltare; Stimularea investiţiilor din mediul privat în sectorul energetic, inclusiv prin intermediul fondurilor europene, având ca scop decarbonarea şi eficienţa energetică pe tot lanţul valoric (producţie - transport - consum) şi în toate sectoarele conexe (industrie, transport, clădiri), precum şi accelerarea procesului de digitalizare a reţelelor de energie; Sistem modern de guvernanţă în sectorul energetic prin acţiunea asupra depolitizării şi independenţei autorităţilor de reglementare şi a companiilor de stat, asupra simplificării circuitului birocratic, în sensul transparentizării şi al digitalizării, pentru a avea o guvernanţă corporativă şi competenţă la toate nivelurile; crearea unui cadru legislativ şi de reglementare transparent, stabil şi coerent; listarea la bursă, acolo unde este fezabil, a companiilor din sectorul energetic pentru a creşte gradul de transparenţă al actului managerial şi pentru investiţii bazate pe principii de eficienţă economică şi neutralitate tehnologică, păstrând controlul strategic al statului român; Acordarea unui loc central consumatorilor şi prosumatorilor de energie, combaterii sărăciei energetice, creşterii eficienţei energetice, introducerii sistemelor moderne şi eficiente de încălzire a locuinţelor, electromobilităţii şi digitalizării; promovarea şi facilitarea calităţii de prosumator, iar în cazul energiei electrice produse de către prosumatori, vom susţine compensarea cantitativă a energiei livrată în sistemul naţional de distribuţie; redefinirea noţiunii de „consumator vulnerabil" - extinderea definiţiei pentru a acoperi factori structurali şi de acces, comportamentul comercial şi designul de piaţă; Crearea şi implementarea mecanismului de sprijin de tipul contracte pentru diferenţă; Creşterea eficienţei energetice prin accelerarea programelor naţionale de renovare energetică aprofundată a clădirilor publice şi a celor rezidenţiale cu fonduri europene - anveloparea termică, introducerea contoarelor inteligente pentru utilităţi, înlocuirea instalaţiilor interioare de apă caldă şi căldură, asigurarea ventilării cu recuperarea căldurii, integrarea celor mai eficiente surse de căldură şi a celor regenerabile, precum şi digitalizarea; susţinerea modificării legislaţiei astfel încât să accelerăm instalarea contoarelor inteligente; un cadru legal şi de reglementare funcţional pentru încurajarea companiilor de tip ESCO (Energy Service Companies) şi a contractelor de performanţă energetică ESPC (Energy Savings Performance Contracts) pentru clădiri; susţinerea măsurilor de eficienţă energetică pentru companiile energointensive care asigură un număr important de locuri de muncă. Stimularea proiectelor de tip „clădiri cu zero emisii", folosirea celor mai bune tehnologii disponibile (produse şi instalaţii) şi a sistemelor inteligente de gestionare a clădirilor, utilizarea materialelor izolante îmbunătăţite şi încălzirea din surse regenerabile durabile.1. Crearea cadrului legislativ naţional Actualizarea legii energiei în concordanţă cu noile prevederi comunitare în domeniul energiei electrice şi gazelor naturale: Prin implementarea cadrului legislativ european se va urmări atât elaborarea de măsuri menite să asigure creşterea siguranţei în alimentare cu energie, cât şi crearea premiselor necesare creşterii competitivităţii companiilor energetice pe piaţa regională de energie electrică. În acest context, în perioada următoare este necesară revizuirea şi/sau actualizarea legii energiei electrice, pentru transpunerea prevederilor legislaţiei europene (regulamente si directive) în domeniul energiei electrice şi pentru evaluarea impactului. Promovarea de măsuri, dezvoltarea de proiecte având la bază prevederile/liniile directoare incluse în Fondul pentru Modernizare si elaborarea cadrului necesar implementării unui nou instrument de finanţare Fondul pentru Modernizare, cu un impact estimat de a realiza noi capacităţi energetice care vor conduce la reducerea importurilor de energie electrică şi reluarea poziţiei de exportator net de energie a României, şi atingerea ţintelor intermediare stabilite prin PNIESC si creşterea competitivităţii industriei energetice în piaţa europeană de energie.2. Investiţii din sistemul energetic naţional pentru perioada 2021-2024 şi măsuri pentru creşterea competitivităţii companiilor energetice În contextul legislativ european privind combaterea schimbărilor climatice şi tranziţia energetică se are în vedere creşterea nivelului de ambiţie pentru reducerea emisiilor, creşterea ponderii surselor regenerabile de energie, a măsurilor de eficienţă energetică şi a nivelului de interconectivitate a reţelelor electrice. Planul Naţional Integrat Energie şi Schimbări Climatice (PNIESC), care reprezintă angajamentul României la efortul comun de îndeplinire a obiectivelor europene din domeniul energiei şi climei stabilite pentru anul 2030, constituie o obligaţie a fiecărui stat membru, conform Regulamentului privind Guvernanţa Uniunii Energetice, prin care acestea îşi elaborează strategii de politici energie-climă pe 10 ani, începând cu perioada 2021-2030. Creşterea gradului de securitate energetică şi asigurarea siguranţei în alimentare sunt obiective prioritare care pot fi realizate prin implementarea unor mecanisme de finanţare în sectorul energetic şi prin tranziţia către o energie curată, transformarea sistemului electroenergetic naţional şi adaptarea la noile cerinţe de mediu şi nevoile pieţei de energie şi, nu în ultimul rând, cu urmărirea unui impact cât mai mic asupra consumatorului final. De asemenea vor fi adoptate măsuri pentru diversificarea mixului energetic şi adaptarea sistemului electroenergetic la producerea viabilă şi distribuită de energie din surse regenerabile, stimularea concurenţei, creşterea gradului de interconectare şi încurajarea investiţiilor în infrastructură aferentă, în producerea mai flexibilă şi asigurarea de stimulente pentru investiţii în producere, în stocarea energiei, în eficienţă energetică pentru a răspunde nevoilor pieţei, pentru a facilita concurenţa loială şi pentru a garanta siguranţa alimentării. Toate aceste obiective vor fi implementate astfel încât să permită şi să ducă la obţinerea de beneficii concrete pentru cetăţeni, la crearea de locuri de muncă, creştere economică şi investiţii în plan energetic. De asemenea, în domeniul societăţilor cu capital de stat va fi promovat un management performant, respectând principiile de guvernanţă corporativă, în paralel cu simplificarea legislaţiei în domeniu, în vederea debirocratizării activităţii acestora în raport cu instituţiile publice. Vor fi implementate planurile de restructurare ale operatorilor economici cu capital de stat, integral şi/sau majoritar, care va urmări: stabilirea capacităţilor strategice; menţinerea în obiectul de activitate a produselor/serviciilor cu potenţial de desfacere la intern şi/sau export; modernizarea, retehnologizarea şi optimizarea liniilor de fabricaţie cu potenţial de competitivitate; restructurarea economico-financiară, diminuarea pierderilor şi eficientizarea producţiei; crearea unor centre de excelenţă de cercetare şi producţie specializate pe domeniul specific de activitate; continuarea desemnării unor operatori economici ca centre de mentenanţă pe categorii de tehnică. Necesarul de investiţii aferente reţelelor electrice includ proiectele de interconectare şi de dezvoltare a reţelei până în 2030, precum şi investiţiile în reţele de distribuţie. Aceste investiţii includ echipamente şi tehnologii ce fac tranziţia către „reţelele inteligente" cu comunicare bidirecţională, cu gestiune eficace şi cu flexibilitate mai mare în operare. Distribuţia de energie electrică este o activitate reglementată desfăşurată de către 8 operatori de distribuţie a energiei electrice. Şi în acest sector sunt necesare investiţii susţinute pentru a atinge un nivel de performanţă ridicat, în linie cu aşteptările consumatorilor, precum şi cu gradul de suportabilitate al acestora. În conformitate cu legislaţia secundară în vigoare, valoarea programelor de investiţii ale companiilor de distribuţie, precum şi tipurile de lucrări aferente sunt aprobate de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, fiind corelate cu gradul de suportabilitate al consumatorilor şi starea tehnică a reţelelor. Dorim reprofesionalizarea si depolitizarea companiilor de stat din domeniul energetic şi încurajarea lor pentru a căpăta un profil regional şi încurajarea capitalului privat autohton să investească în sectorul energetic. Priorităţi de investiţii strategice ale companiilor cu capital de stat Investiţii pe termen scurt Finalizarea centralei noi de la Romgaz - Iernut; Continuarea şi finalizarea retehnologizării blocului nr. 5 SE Rovinari; Modernizarea cazanelor aferente blocului nr. 8 SE Işalniţa; Creşterea capacităţilor de înmagazinare în depozitele ROMGAZ şi transformarea acestora în depozite multiciclu în vederea asigurării funcţionării centralelor pe hidrocarburi, inclusiv în condiţii meteorologice severe (temperaturi negative).Investiţii strategice pe perioada 2021-2024 CNE Cernavodă Energia nucleară este o sursă de energie cu emisii reduse de carbon şi reprezintă o componentă de bază a mixului energetic din România. În vederea acoperirii deficitului de capacitate de producţie de energie electrică previzionat pentru 2028-2035, ca urmare a atingerii duratei limită de operare a mai multor capacităţi existente, este prevăzută prelungirea duratei de viaţă a reactoarelor nucleare de la Unitatea 1 de la CNE Cernavodă şi realizarea a 1-2 noi unităţi nucleare, finanţarea urmând a fi asigurată conform acordului interguvernamental semnat în luna octombrie 2020 între România şi SUA. Retehnologizarea Unităţii 1 CNE Cernavodă - valoarea investiţiei: aproximativ 1,5 miliarde euro. Proiectul Unităţile 3 şi 4 de la CNE Cernavodă - valoarea investiţiei: 7,6 miliarde euro. Realizarea instalaţiei de detritiere la CNE Cernavodă - valoarea investiţiei: 190 milioane euro. Depozit Intermediar de Combustibil Ars (DICA) - valoarea investiţiei: aproximativ 20 milioane euro. Menţinerea ciclului nuclear integrat, prin asigurarea materiei prime pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar funcţionării unităţilor de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, în condiţii de securitate naţională, cu respectarea prevederilor Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene şi a recomandărilor Agenţiei de Aprovizionare a EURATOM, prin transferul fabricii de la Feldioara la SN Nuclearelectrica şi deschiderea unei noi mine de uraniu de catre SNN.Complexului Energetic Oltenia Punerea în practică a programului de restructurare al companiei după aprobarea acestuia de către CE, prin retragere din exploatare a unor capacităţi energetice pe bază de lignit şi înlocuirea acestora cu capacităţi de generare pe gaz natural în tehnologii moderne cu emisii scăzute de CO2, precum şi a unor parcuri fotovoltaice de circa 700 MW, prin care se intenţionează transformarea mixului energetic din energie produsă doar pe bază de cărbune în energie produsă pe bază de cărbune, gaz natural şi regenerabil. Complexul Energetic Hunedoara Aplicarea OUG 60/2019 în aşa fel încât din CEH se vor desprinde 2 companii, una care să cuprindă Termocentrala de la Paroşeni şi minele de huilă, iar cea de-a doua va avea Termocentrala de la Mintia ce va fi dată în gestiunea administraţiei locale. În ambele companii se vor face investiţii de reducere a emisiilor de CO2 prin introducerea de tehnologii noi cu respectarea standardelor de mediu. Romgaz Realizarea de către Romgaz a unei capacităţi energetice noi, cu ciclu combinat cu turbine cu gaze naturale, la Sucursala Electrocentrale Mintia din cadrul Complexului Energetic Hunedoara - S.A. Înfiinţarea unei societăţi în comun, de tip „joint venture" cu LIBERTY GALAŢI - S.A., în perspectiva dezvoltării unor proiecte de investiţii de tip greenfield („de la zero"), respectiv dezvoltarea unei unităţi de producere a energiei electrice pe bază de gaze naturale („CCGT") şi a unor unităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile, folosind atât tehnologii eoliene, cât şi fotovoltaice. Parteneriat de colaborare între SNGN ROMGAZ - S.A., UAT Drobeta-Turnu Severin şi Mehedinţi Gaz - S.A. în vederea dezvoltării unor puncte termice pentru producerea de energie termică precum şi extinderea reţelei de distribuţie a gazelor naturale, pentru asigurarea continuităţii în alimentarea cu energie termică si gaze naturale a întreg municipiului Drobeta-Turnu Severin. Romgaz, prin sucursala de la Severin, se va implica în proiectul de dezvoltare al primei centrale din ţară, de producere a energiei electrice, pe gaze naturale, energie verde şi hidrogen, de la Halânga: Centrala Electrică prin integrarea producţiei de energie electrică din surse regenerabile (RES) cu producţia de hidrogen, prin intermediul unei unităţi de producţie energie electrică pe bază de gaze naturale (CCGT) cu o capacitate de 150 MW, a unui parc fotovoltaic de 50 MW, precum şi a unei unităţi de producere a hidrogenului. Implicarea Romgaz în proiectul de exploatare a gazelor din Marea Neagră, prin achiziţionarea de către Romgaz a întregii participaţii de 50% din proiect deţinută de Exxon (dacă Exxon doreşte sa iasă din proiect), precum şi realizarea în comun cu OMV Petrom a operării. Hidroelectrica Implementarea unui plan de investiţii ambiţios şi complex prin dezvoltarea de proiecte noi care însumează aproximativ 26,04 miliarde de lei, prin realizarea de capacităţi hidroenergetice noi, retehnologizări şi modernizări ale centralelor existente, proiectele noi de diversificare a activităţii, prin realizarea de capacităţi din alte surse regenerabile de energie, dar şi prin implementarea unor activităţi de cercetare-inovare la nivelul companiei. proiecte hidroenergetice noi cu o valoare estimată totală de 17,933 miliarde lei, o putere instalată totală de 713,62 MW şi o producţie medie anuală de 3.396,79 GWh/an, din care menţionăm finalizarea investiţiilor aflate în stadiu avansat de execuţie, sistate în prezent: Amenajarea Hidroenergetică (AHE) a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbeşti, AHE Răstoliţa, AHE Cerna Belareca, AHE a râului Olt pe sectorul Cornetu-Avrig. Treapta Câineni, Racoviţa şi treapta Lotrioara. realizarea unor capacităţi noi de producţie a energiei electrice pe râurile interioare, evaluate, la acest moment, la cca. 93,7 MW instalaţi şi o energie de proiect de 338,5 GWh/an. proiecte de retehnologizare şi modernizare cu o valoare estimată totală de cca 3 miliarde lei, acoperind capacităţi cu o putere instalată totală de 1.969,40 MW şi o producţie medie anuală de aproximativ 4.651 GWh/an; proiecte noi de diversificare a portofoliului de afaceri cu o valoare estimată totală de circa 5,104 miliarde lei, ce conduc la punerea în funcţiune de capacităţi noi de producţie cu o putere instalată totală de peste 655 MW şi o producţie medie anuală de circa 1.763,92 GWh/an; capacităţi de producere a energiei electrice din surse eoliene onshore şi offshore cu o putere instalată totală cuprinsă între 300 MW şi 500 MW pentru fiecare variantă, în funcţie de rezultatul studiilor de fezabilitate; capacităţi de producere a energiei electrice din surse solare cu o putere instalată totală de cca. 50 MW-100 MW, în funcţie de rezultatul studiilor de fezabilitate.Electrocentrale Bucureşti Realizarea următoarelor proiecte de investiţii: Implementarea unei unităţi de cogenerare cu ciclu combinat în cadrul CTE Grozăveşti, care presupune realizarea unei noi unităţi de producere de energie în cogenerare de înaltă eficienţă în tehnologie ciclu combinat gaze-abur, cu funcţionare pe gaze; Implementarea unei unităţi de cogenerare în ciclu combinat în cadrul CTE Bucureşti Sud, care presupune realizarea unei noi instalaţii de cogenerare de înaltă eficienţă (ciclu combinat gaz-abur) de circa 200 MWe şi circa 200 MWt; Implementarea unei capacităţi noi de producere a energiei, în cogenerare de înaltă eficienţă, cu funcţionare pe gaze naturale, în cadrul CTE Progresul; Reabilitarea ciclului combinat din CTE Bucureşti Vest în vederea prelungirii duratei de viaţă/Implementare unitate nouă în ciclu combinat de cca 186 MWe şi cca 17 Gcal/h.Transelectrica Programul de investiţii noi cuprinde: Integrarea producţiei din surse regenerabile şi centrale noi - Dobrogea şi Moldova. Pe lângă investiţiile aflate în curs de execuţie, investiţii noi se află în stadii premergătoare demarării execuţiei lucrărilor prin integrarea centralelor electrice eoliene de pe coasta Mării Negre - în colaborare cu SPEEH Hidroelectrica - S.A. - în acord cu European Green Deal. Proiectul se va realiza prin o nouă centrală electrică eoliană CEE de 300 MW offshore, o nouă centrală hidroelectrică CHE Islaz - 30 MW, pe râul Olt, aproape de vărsarea în Dunăre, cu capacitate de pompaj de 24 MW, o nouă linie electrică aeriană LEA 400kV Dobrogea-Bucureşti. Buget estimativ este de 922 milioane de euro. Creşterea capacităţii de interconexiune: Trecerea axului 220 kV Reşita-Timişoara-Săcălaz-Arad la 400 kV- pentru creşterea capacităţii de interconectare a reţelelor de transport din România, Ungaria şi Serbia, îmbunătăţind integrarea pieţelor de energie electrică şi a regenerabilelor. Costul proiectului este estimat la 77 milioane de euro. O nouă linie aeriană de interconexiune România-Ungaria 400 kV- Oradea-Jozsa, pentru creşterea capacităţilor de interconectare a reţelelor de transport din România şi Ungaria, îmbunătăţind integrarea pieţelor de energie electrică şi a regenerabilelor. Costul proiectului este estimate la 200 milioane de euro. Retehnologizare RET prin continuarea obiectivelor în derulare şi promovarea de investiţii noi; Siguranţa alimentării consumatorilorTransgaz Programul de modernizare şi dezvoltare al SNTGN Transgaz - S.A. pentru perioada 2021-2024 urmăreşte în principal următoarele direcţii: asigurarea alimentării cu gaze naturale a consumatorilor în condiţii de siguranţă, cu limitarea impactului asupra mediului: modernizarea şi retehnologizarea Sistemului Naţional de Transport; dezvoltarea Sistemului Naţional de Transport Gaze pe noi direcţii de consum, în scopul asigurării transportului gazelor naturale destinate unor sisteme de distribuţii gaze naturale nou-înfiinţate şi alimentării a noi consumatori racordaţi direct la SNT; corelarea cu Programul de management al conducerii societăţii. În perioada 2021-2024 reţeaua românească de transport gaze naturale are în dezvoltare avansată următoarele proiecte, în valoare totală de 401.602.060 lei: dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale pe Coridorul Bulgaria-Romania-Ungaria-Austria (faza I), care presupune asigurarea unei capacităţi de transport gaze naturale spre Ungaria de 1,75 mld. mc/an, respectiv de 1,5 mld. mc/an spre Bulgaria; dezvoltări ale SNT în zona de Nord-Est a României în scopul îmbunătăţirii aprovizionării cu gaze naturale a zonei, precum şi al asigurării capacităţilor de transport spre Republica Moldova, de 1,5 mld. mc/an, în punctul de interconectare dintre sistemele de transport gaze naturale ale României şi Republicii Moldova; noi dezvoltări ale SNT în scopul preluării gazelor de la ţărmul Mării Negre (Vadu T1), care presupune crearea unui punct suplimentar de preluare gaze naturale din perimetrele de exploatare off-shore ale Mării Negre; Modernizarea SMG Isaccea 1 şi Negru Vodă 1, care presupune modernizarea staţiilor de măsurare gaze din punctele de interconectare pentru creşterea gradului de asigurare a securităţii energetice în regiune.De asemenea, tot în perioada 2021-2024, Transgaz are proiecte care includ: dezvoltarea SNT pe Coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria (faza II), dezvoltarea Coridorului Sudic de Transport pentru preluarea gazelor naturale de la ţărmul Mării Negre, interconectarea România-Serbia, amplificarea coridorului bidirecţional de transport gaze naturale Bulgaria-România-Ungaria-Austria (faza III), interconectarea sistemului naţional de gaze cu sistemul de transport gaze din Ucraina, modernizarea infrastructurii de transport gaze în zona de Nord-Vest a României.Investiţii în alte companii strategice CONPET - S.A. - modernizarea şi securizarea sistemului naţional de transport ţiţei şi derivate, investiţii pentru creşterea siguranţei în exploatare şi diminuarea consumurilor specifice, dezvoltarea de noi activităţi conexe; OIL TERMINAL - S.A. - dezvoltare capacităţii de stocare în Depozitul Sud, extinderea şi creşterea capacităţii de încărcare/descărcare ţiţei, produse petroliere, chimice şi petrochimice precum şi alte produse finite şi materii prime lichide, modernizare active existente - rezervoare, reţea conducte, rezolvarea problemelor istorice de mediu prin realizarea lucrărilor de ecologizare; SOCIETATEA DE ADMINISTRARE A PARTICIPAŢIILOR ÎN ENERGIE - S.A. - realizarea, în parteneriat cu Electrocentrale Grup - S.A., a unei noi capacităţi de producţie în cogenerare pe amplasamentul fostei centrale termoelectrice Titan, dezvoltarea unei capacităţi de producţie energie electrică la Fântânele; UZINA TERMOELECTRICA MIDIA - S.A. - realizarea unei centrale termoenergetice în cogenerare, parc de panouri fotovoltaice; SOCIETATEA ELECTROCENTRALE GRUP - S.A. - cofinanţarea proiectului de investiţii privind realizarea unei centrale electrice fotovoltaice pe amplasamentul fostei centrale termoelectrice Fântânele - judeţul Mureş, cofinanţarea investiţiei pentru o nouă capacitate de producţie în cogenerare pe amplasamentul fostei centrale termoelectrice Titan.3. Programe de finanţare: Finanţarea extinderii reţelelor de gaze naturale Programul naţional de racordare a populaţiei şi clienţilor noncasnici la sistemul inteligent de distribuţie a gazelor naturale, cu valoare de peste 1 miliard de euro se derulează în două etape, prima fiind aferentă perioadei de programare 2014-2020 cu o valoare de 235 de mil. euro, iar cea de a doua etapă fiind prevăzută pentru perioada de programare 2021- 2027, cu o valoare estimată de 800 mil. euro. Beneficiarii eligibili sunt autorităţile publice locale şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară. Sunt prevăzute a fi racordate un număr de 30.000 de gospodării la reţeaua de distribuţie de gaze naturale, pe lângă înfiinţarea de reţele de distribuţie de gaze naturale. De asemenea, se vor putea finanţa activităţi care prevăd extinderea reţelei actuale de distribuţie a gazelor naturale. Toate proiectele de conducte construite în cadrul acestui program trebuie să fie pregătite şi echipate pentru a transporta şi gaze verzi obţinute din surse regenerabile; Programul de finanţare Fondul de acţiune în domeniul managementului energiei durabile FAED (OUG nr. 158/2020). Se reglementează finanţarea unor proiecte deja contractate, însă nerealizate, precum şi implementarea în comunităţile din regiunile dezavantajate/subdezvoltate ale României a unor noi proiecte care să se încadreze în cel puţin unul dintre următoarele domenii specifice: reabilitarea termică a clădirilor publice, termoficare, furnizarea de energie, inclusiv regenerabilă, iluminat public, transport public şi planificare urbană. Programul are un buget de 18,2 mil. lei şi se implementează până la finalul anului 2025. Programul Transport public ecologic - staţii de reîncărcare pentru vehicule electrice în municipiile reşedinţă de judeţ (buget alocat 92 mil. lei din Fondul pentru Mediu), pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluant din punct de vedere energetic. Programul Casa Eficientă Energetic (buget alocat 429 mil. lei din Fondul pentru Mediu), pentru creşterea eficienţei energetice în clădiri unifamiliale, prin reabilitarea clădirilor unifamiliale prin izolarea pereţilor, a acoperişului, înlocuirea părţilor vitrate, beneficiari fiind persoane fizice.4. Susţinerea exploatărilor offshore Exercitarea calităţii de instituţie emitentă de acte de autorizare, în conformitate cu prevederilor Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore. Finalizarea procedurii de aprobare a Proiectului de hotărâre de Guvern privind aprobarea procedurii pentru recepţionarea lucrărilor executate de către titularii de acorduri petroliere în baza Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore; Colaborare interministerială în vederea modificării şi completării Legii nr. 123/2012 a energiei electrice şi a gazelor naturale; Promovarea unui proiect de ordonanţă de urgenţă privind asigurarea continuităţii alimentării cu gaze naturale către sistemele de distribuţie a gazelor naturale, în situaţia depletării zăcămintelor/încetarea/renunţarea la concesiunea petrolieră, suspendarea activităţii sondei petroliere; Identificarea soluţiilor pentru dezvoltarea sistemelor de distribuţie gaze naturale din România în vederea extinderii zonelor concesionate.Modificarea şi completarea Legii offshore nr. 256/2018 în vederea demarării proiectului strategic de exploatare a gazelor din Marea Neagră pentru creşterea securităţii energetice, reducerea dependenţei de gaze de import şi asigurarea tranziţiei către energia curată. Redevenţele din exploatarea gazelor din Marea Neagra vor fi folosite astfel: O treime pentru tranziţia verde (cofinanţare pentru proiectele europene) O treime pentru extinderea reţelelor de gaze naturale O treime pentru echilibrarea sistemului de pensiiAlte obiective specifice politicii economice şi sectorului energetic Iniţiativa Celor 3 Mări I3M - Continuarea dialogului cu beneficiarii proiectelor şi cu EximBank (reprezentantul statului român în cadrul fondului de I3M) în ceea ce priveşte stadiul şi lista actualizată a proiectelor din domeniul energetic pentru a fi promovate şi finanţate din Fondul Iniţiativei celor 3 Mări.Alte obiective în domeniul energiei - 2021-2024: Două proiecte de asistenţă tehnică cu ajutorul instrumentului TSI, lansat de către DG REFORM pentru domeniul energiei, respectiv asistenţă tehnică pentru monitorizarea şi implementarea politicilor şi măsurilor prevăzute în Planul Naţional Energie şi Schimbări Climatice 2021-2030 şi asistenţă tehnică pentru monitorizarea şi raportarea investiţiilor finanţate din Fondul de modernizare şi asistenţă tehnică pentru elaborarea metodologiilor de implementare a mecanismului de alocare tranzitorie cu titlu gratuit. Elaborarea fişei de asistenţă tehnică transmisă către Comisia Europeană pentru elaborarea planurilor teritoriale ale regiunii carbonifere, Valea Jiului, care trece prin procesul de tranziţie justă (în colaborare cu Ministerul Fondurilor Europene, autoritatea care gestionează Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon.). Demararea procesului de transpunere a Directivei 2019/944 privind normele comune pentru piaţa internă de energie electrică. Finalizarea şi aprobarea Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC). Finalizarea şi aprobarea Strategiei energetice a României 2020-2030, cu perspectiva anului 20505. Scheme de ajutor în domeniul energiei A. Schema de ajutor de minimis prevăzută în cadrul Programului „ELECTRIC UP" privind finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi domeniului HoReCa pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică cu o putere instalată cuprinsă între 27 kWp - 100 kWp necesară consumului propriu şi livrarea surplusului în Sistemul Energetic Naţional, precum şi a staţiilor de reîncărcare de 22 kW pentru vehicule electrice şi electrice hibrid plug-in. B. Schema de ajutor de stat/de minimis prevăzută în scopul finanţării proiectelor inovatoare în domeniul eficienţei energetice, prin valorificarea Fondului specializat pentru investiţii în eficienţa energetică Schema de ajutor pentru creşterea competitivităţii industriei prin exceptarea de la plata certificatelor verzi: Continuarea Schemei de ajutor de stat privind exceptarea unor categorii de consumatori finali de la aplicarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, instituită prin HG nr. 495/2014, cu modificările şi completările ulterioare;Impact: aproximativ 70 de companii, beneficiari ai schemei de ajutor de stat, creşterea competitivităţii industriilor cu risc de relocare în afara UE, menţinerea a aproximativ 300 mii locuri de muncă directe şi indirecte, Alocare financiară: 75 milioane euro/an; Schema de ajutor de stat privind sprijinirea întreprinderilor din sectoarele şi subsectoarele expuse unui risc important de relocare ca urmare a transferului costului emisiilor de gaze cu efect de seră în preţul energiei electrice. Certificatele de emisii de gaze cu efect de seră Continuarea implementării şi armonizarea la contextul legislativ european a Schemei de ajutor de stat instituită prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 81/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor Publice, de a scoate la licitaţie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul UE, precum şi pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind sprijinirea întreprinderilor din sectoarele şi sub-sectoarele expuse unui risc important de relocare ca urmare a transferului costului emisiilor de gaze cu efect de seră în preţul energiei electrice.Impact: aproximativ 40 de companii, beneficiari ai schemei de ajutor de stat; creşterea competitivităţii industriilor impactate, mari consumatori de energie (din sectoare precum metalurgie, chimie, celuloză şi hârtie, fire şi fibre sintetice etc.); aproximativ 200 mii locuri de muncă directe şi indirecte, menţinute. Alocare financiară: de 290 milioane de euro pentru perioada 2019-2021. MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR Viziunea pe termen mediu România, alături de celelalte state membre, îşi asumă angajamentul Uniunii Europene de creştere a ambiţiei şi eforturilor în scopul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice în vederea îndeplinirii obiectivelor Acordului de la Paris, precum şi în contextul adoptării Pactului Ecologic European. Guvernul va utiliza şansa oferită de aceste angajamente pentru a transforma societatea şi economia naţională, contribuind la obiectivul unei dezvoltări sustenabile, ţinând însă cont şi de impactul social şi regional al acestui proces. Tranziţia trebuie să fie percepută ca fiind justă, pentru a putea fi susţinută pe termen lung la nivelul întregii societăţi. Guvernul va urmări asigurarea echităţii tranziţiei şi al caracterului durabil al soluţiilor propuse. Riscurile tranziţiei pot fi limitate printr-o împărţire justă a costurilor şi eforturilor între sectoarele economice şi prin favorizarea inovaţiei. Vor fi implementate schimbări structurale în măsură a susţine pe termen lung locurile de muncă şi economia. Obiective I. Combaterea schimbărilor climatice: actualizarea strategiei naţionale privind schimbările climatice. În calitate de parte a Acordului de la Paris şi de stat membru al UE, România are obligaţia de a întocmi şi comunica instituţiilor partenere internaţionale Strategia sa pe termen lung cu privire la emisiile de gaze cu efect de seră. Strategia, în forma solicitată, trebuie să conţină informaţii privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi sporirea reţinerilor de carbon în întreaga economie şi în sectoare individuale. Implementarea Strategiei se va face prin Planul de acţiune care urmează să fie elaborat în parteneriat cu toate instituţiile responsabile de luarea măsurilor pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice; ameliorarea legislaţiei, astfel încât să se asigure un cadru pentru integrarea obiectivelor climatice în toate politicile şi să răspundă la următoarele întrebări: unde vrem să ajungem, cum vom ajunge, cum vor fi împărţite responsabilităţile, care este progresul realizat, cine să fie implicat în proces. Legea va stabili un cadru dedicat pentru participarea publicului şi a stakeholderilor. Prin adoptarea unei legi „a climei" urmează să fie înfiinţat un organism independent tehnico-ştiinţific cu rolul de a oferi sfaturi şi recomandări Guvernului în adoptarea de măsuri şi politici care vizează reducerea emisiilor de carbon ale României; colaborarea cu toate instituţiile partenere pentru implementarea Planului Naţional Integrat Energie - Climă (PNIESC), precum şi pentru revizuirea acestuia, ţinând cont de principiile expuse mai sus, pentru atingerea ţintei actualizate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii Europene pentru anul 2030; îmbunătăţirea mecanismului necesar pentru gestionarea sectorului „Exploatarea Terenurilor, Schimbarea Destinaţiei Terenurilor şi Silvicultură" (LULUCF), parte a Inventarului Naţional de Emisii de Gaze cu Efect de Seră (INEGES), printrun sistem naţional permanent de monitorizare, care va conţine observaţii aeriene şi terestre, care se vor valida la nivel internaţional, în parteneriat cu mediul academic şi institutele de cercetare de profil. Astfel, se va evita gestionarea defectuoasă a acestui sector, care va avea un rol important în îndeplinirea obligaţiilor de conformare, prin echilibrarea emisiilor de gaze cu efect de seră, cu reţinerile de carbon; transparentizarea datelor privind calitatea apei, aerului şi solului; facilitarea educaţiei pentru protecţia mediului şi în probleme de schimbări climatice în şcoli şi în afara lor; implicarea pensionarilor activi în acţiuni de mediu pentru a facilita şi integrarea lor socială. dezvoltarea unor structuri instituţionale adecvate care să genereze expertiză în probleme de schimbări climatice pentru diferite ministere, agenţii, autorităţi locale şi pregătirea continua a funcţionarilor publici cu atribuţii în domeniul schimbărilor climatice şi politicilor din acest domeniu.II. Păduri Adoptarea unei noi strategii forestiere naţionale. Viitoarea strategie forestieră naţională va trebuie să fie armonizată atât cu strategiile din domeniul forestier de la nivel european şi nivel internaţional, cât şi cu alte politici sectoriale/transsectoriale relevante şi să se axeze pe principiile rezultate din procesul de consultare demarat în iulie 2020 cu factorii interesaţi din domeniu; Acces public al cetăţenilor pietonal şi cu bicicleta în toate tipurile de păduri; Program multianual Împădurim România - Plantarea a 220 milioane puieţi forestieri în perioada 2021-2024 - echivalentul a aproximativ 50.000 ha, dar nu mai puţin de 55 milioane puieţi/an. Accentul se va pune pe împăduriri în afara fondului forestier naţional şi extinderea acestuia, prin împădurirea terenurilor degradate şi înfiinţarea de perdele forestiere de protecţie. Bugetul alocat este de 650 de milioane de euro; combaterea tăierilor ilegale de pădure şi a altor practici nelegale din sistemul silvic prin: îmbunătăţirea continuă a sistemului de monitorizare SUMAL - sistemul informatic de urmărire a trasabilităţii materialului lemnos, principalul instrument în lupta împotriva tăierilor ilegale de pădure; utilizarea celor mai noi tehnologii pentru asigurarea integrităţii fondului forestier - imagini din satelit, utilizarea dronelor, a sistemelor de inteligenţă artificială, camere video de monitorizare, sisteme de măsurare digitală a volumului; întărirea continuă a capacităţii şi reforma structurală a gărzilor forestiere; interzicerea exploatării pădurilor în parcurile naţionale (cu excepţia situaţiilor de forţă majoră, de exemplu, calamităţi naturale); reforma Romsilva, inclusiv prin realizarea unui audit, şi adaptarea obiectivelor de administrare a pădurilor, integrând pe lângă rolul economic şi rolul de utilitate publică a pădurilor; programe de împădurire voluntară în masă pe terenuri agricole pentru a preveni eroziunea solului, în zone urbane şi suburbane unde emisiile poluante sunt mai mari, precum şi în grădini şi curţi particulare prin oferirea puieţilor; finalizarea evaluării şi punerea sub protecţie a pădurilor cu valoare ridicata (păduri virgine ş.a.); continuarea reformei modului de vânzare a materialului lemnos prin vânzarea lui măsurată şi nu estimată pentru creşterea treptată a masei lemnoase vândute pe metoda măsurării; asigurarea continuităţii IFN (Inventarul Forestier Naţional); program de susţinere a proprietarilor de terenuri forestiere care au suferit pagube în urma calamitaţilor naţionale.III. Managementul apelor şi solului Realizarea securităţii apei în România se referă la combinarea a trei obiective: Asigurarea utilizării durabile a resurselor de apă; Furnizarea de servicii privind apa accesibile tuturor; Reducerea riscurilor legate de apă în contextul schimbărilor climatice;O abordare integrată care poate să răspundă acestor solicitări trebuie să prevadă: creşterea rezilienţei la dezastrele cauzate de riscurile naturale accentuate de schimbările climatice; dezvoltarea capacităţii de intervenţie şi răspuns a structurilor responsabile cu managementul situaţiilor de urgenţă; extinderea serviciului public de alimentare cu apă şi canalizare în contextul implementării Directivei Cadru a Apei şi a directivelor subsecvente; îndeplinirea măsurilor din Planul de Management al Bazinului hidrografic pentru atingerea stării bune a apelor privitor la presiunile hidromorfologice; program de renaturare a terenurilor degradate şi crearea culoarelor ecologice cu rol dublu: creşterea calităţii ecosistemelor şi apărarea împotriva inundaţiilor; restaurarea zonelor inundabile în vederea refacerii sistemelor hidrografice; transparentizarea calităţii apei - dezvoltarea unui portal şi a reţelei naţionale de monitorizare a calităţii apei; reglementarea unui sistem coerent de verificare a calităţii apelor bazat pe principiile enunţate de directivele europene; realizarea unei strategii naţionale coerente pentru ape uzate şi creşterea gradului de dezvoltare a reţelelor de canalizare şi de ape uzate; protejarea albiilor râurilor şi combaterea furtului de material mineral cu ajutorul soluţiilor digitale inteligente; finalizarea programului privind combaterea eroziunii costiere; prevenirea secetei - stocarea apei din perioadele cu exces de umiditate în vederea utilizării în perioadele secetoase, prin creşterea capacitaţii de reţinere a apei în sol, lărgirea zonelor inundabile ale râurilor şi/sau realizarea de acumulări/poldere temporare, restaurarea galeriilor de luncă şi a braţelor moarte/zonelor umede, precum şi regândirea sistemelor de desecare din zonele de câmpie; strategie specifică pentru managementul durabil al solurilor - bază de date digitală prin integrarea zonelor care au risc la eroziune, conţinut scăzut de materie organică, tasare, salinizare şi integrarea şi modelarea bazelor de date care au informaţii despre proprietăţile solului (ICPA, IFN); crearea unui ghid de bune practici integrat pentru un management sustenabil al terenurilor şi a solului.IV. Reciclare şi economie circulară Reducerea cu cel puţin 75% a deşeurilor care ajung în gropile de gunoi, din totalul deşeurilor generate, până în anul 2025; Utilizarea raţională a resurselor naturale, inclusiv a materialelor considerate astăzi deşeuri, având ca prioritate reutilizarea resurselor deja existente în circuitele economice locale şi naţionale prin reintroducerea deşeurilor în economia circulară; Elaborarea Strategiei pentru economia circulară şi implementarea acesteia bazată pe inovaţie, tehnologii noi care să permită colaborarea, comunicarea şi transparentizarea sistemelor. Responsabilităţile de implementare din sistemul economiei circulare vor fi repartizate echitabil între toţi actorii din sistem pe baza principiului „poluatorul plăteşte"; Dezvoltarea sistemului de garanţie-depozit pentru ambalaje: Includerea în HG-ul de înfiinţare a regulilor de autorizare pentru administratorul de sistem. Negocierea cu producătorii pentru a introduce treptat obligaţiile de reciclare (în locul unui procent fix introdus odată, o ridicare treptată a procentelor). Posibilitatea extinderii ulterioare a tipurilor de ambalaje colectate spre toate ambalajele primare de plastic şi sticlă (de exemplu, şi borcane şi flacoane de şampon şi a altor categorii de ambalaje atipice) în funcţie de evoluţia sistemului. În urma analizei şi consultării cu asociaţiile de producători, deschiderea oportunităţilor de investiţii din fonduri europene pentru demararea sistemului: o analiză a acestor oportunităţi demarată în comun de Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Mediului (sau AM POIM şi MM) Adiacent acestui proiect fanion care introduce garanţia pentru ambalaje, demararea unor politic adiacente pentru reducerea aruncării deşeurilor în natură: reglementarea depozitării resturilor din construcţii pentru locuinţe individuale şi afaceri mici, schimbarea schemei de sancţiuni pentru autorităţile locale, care e nefuncţională astăzi. Implementarea directivei privind produsele din plastic de unică folosinţă - Coordonarea elaborării cadrului legal de aplicare prin cooptarea tuturor ministerelor implicate. Stabilirea responsabilităţilor fiecărui minister în parte. Stabilirea răspunderii extinse a producătorilor pentru anumite categorii de produse; Valorificarea unor materiale din depozitele poluante (zguri, şisturi, steril etc.) se va face în colaborare cu universităţi şi institute de cercetare cu experienţă în domeniu, prin proiecte comune cu finanţare din diferite surse. V. Calitatea aerului şi protecţia atmosferei În scopul îndeplinirii obligaţiilor din domeniul calităţii aerului, ce revin României ca stat membru al UE, având în vedere faptul că cea mai mare parte a echipamentelor care se găsesc în Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA) au o vechime relativ mare, iar menţinerea lor în funcţiune pe termen lung este din ce în ce mai dificilă, se vor avea în vedere: Asigurarea în mod continuu a finanţării activităţii de evaluare a calităţii aerului înconjurător La acest moment, principala sursă de finanţare o reprezintă bugetul Fondului pentru mediu, în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (1) lit. m) şi lit. v) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului (OUG) nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, fiind finanţate după cum urmează: Prestarea serviciilor necesare pentru funcţionarea echipamentelor instalate în staţiile de monitorizare a calităţii aerului, care compun RNMCA şi care sunt raportate la CE, în scopul îndeplinirii obiectivelor de calitate a datelor (captura minimă de date specifică fiecărui poluant prevăzut pentru evaluarea calităţii aerului); Realizarea acţiunilor premergătoare activităţii de furnizare a celor 14 staţii de monitorizare a calităţii aerului şi relocarea a 7 staţii, de tip industrial, existente în RNMCA, pe alte amplasamente şi redefinirea acestora ca staţii de fond urban (FU), fond suburban (FSU) sau trafic (T); Prestarea serviciilor pentru dezvoltarea aplicaţiilor software specifice RNMCA necesare pentru dezvoltarea unui software propriu de raportare în scopul respectării Deciziei 2011/850/UE de punere în aplicare a Directivelor 2004/107/EC şi 2008/50/EC ale Parlamentului şi Consiliului European privind schimbul reciproc de informaţii şi raportări şi în conformitate cu cerinţele Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informaţii spaţiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE); Introducerea sistemului de alertă/avertizare prin sms/ email în cadrul aplicaţiei software specifice colectării şi transmiterii datelor de calitate a aerului furnizate de RNMCA pentru avertizarea reprezentanţilor autorităţilor de protecţia mediului (MMAP/ANPM/APM) în cazul înregistrării unor evenimente/avarii/întreruperi în funcţionarea echipamentelor instalate în staţiile care compun RNMCA sau în situaţia depăşirii unor nivele prestabilite pentru poluanţii măsuraţi de acestea (2020). Demararea proiectului „Îmbunătăţirea sistemului de evaluare şi monitorizare a calităţii aerului la nivel naţional" în scopul obţinerii finanţării nerambursabile prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), aferentă perioadei de programare 2014-2020; Revizuirea clasificării în regimuri de evaluare a calităţii aerului a ariilor din zonele şi aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 pe baza datelor furnizate de RNMCA şi a rezultatelor studiului de modelare matematică a dispersiei poluanţilor emişi în aer, ultima încadrare fiind realizată în anul 2016 (2021); Asigurarea finanţării nerambursabile în scopul achiziţiei de echipamente noi pentru înlocuirea în mod eşalonat a echipamentelor existente în RNMCA (staţii/laboratoare/sisteme de gestionare a datelor, echipamente şi instrumente care sunt depăşite/uzate din punct de vedere fizic); Identificarea soluţiilor pentru interconectarea sistemului de monitorizare a calităţii aerului din administrarea ministerului cu sistemele de măsurarea ale universităţilor şi institutelor de cercetare dezvoltare, cu respectarea prevederilor legislaţiei europene în domeniu, pentru creşterea nivelului de cunoaştere a calităţii aerului la nivel naţional şi pentru eficientizarea luării deciziilor; Adoptarea măsurilor necesare pentru integrarea datelor satelitare provenite din serviciul Copernicus pentru monitorizarea atmosferică. În acest sens se va continua colaborarea cu agenţiile europene prin Agenţia Spaţială Română (ROSA) şi alte entităţi de profil; Întărirea capacităţii de monitorizare şi intervenţie a comisarilor Gărzii Naţionale de Mediu: Asigurarea serviciului de permanenţă, 24/24h, pe întreg teritoriul ţării şi mai ales în aglomerările urbane cu probleme în ceea ce priveşte poluarea aerului; Întărirea capacităţii de reacţie rapidă prin dotarea echipelor de control cu drone cu sistem de termoviziune, pentru identificarea exactă a eventualelor arderi ilegale de deşeuri sau alte materiale; Îmbunătăţirea colaborării cu alte instituţii şi autorităţi ale statului (ANPM, IGSU, Poliţia Română, Jandarmeria etc.) cu atribuţii de monitorizare a calităţii aerului şi intervenţie, precum şi cu alte entităţi care ar putea sprijini demersurile de combatere a poluării - institute de cercetare, universităţi, organizaţii neguvernamentale, agenţi economici etc.VI. Situri contaminate şi chimicale Îmbunătăţirea cadrului de reglementare în domeniul managementului chimicalelor pentru reducerea efectivă a poluării de la sursă; Implementarea şi aplicarea rapidă şi completă a prevederilor Regulamentului Reach şi a altor acte normative europene privind managementul chimicalelor; Creşterea nivelului de control şi combaterea importurilor ilegale de gaze florurate cu efect de seră; Finalizarea procedurii de inventariere a siturilor potenţial contaminate la nivel naţional; Realizarea unei baze de date în sistem GIS, cu finanţare europeană şi a investigărilor preliminare în cazul siturilor potenţial contaminate; Reducerea numărului de situri contaminate prin continuarea demersurilor în vederea realizării de către deţinătorii acestora a lucrărilor de remediere şi redare în circuitul economic a terenurilor respective; Atragerea de fonduri europene pentru finanţarea lucrărilor de decontaminare a siturilor contaminate aflate în proprietatea statului.VII. Biodiversitate şi arii protejate Asumarea ţintelor UE prin strategia europeană - 30% arii protejate şi 10% strict protejate până în 2030; Audit şi reforma ANANP pentru eficientizarea sistemului de management al ariilor protejate prin reintroducerea societăţii civile în activitatea de gestionare a ariilor protejate; implementarea proiectelor INSPIRE şi SINCRON; aprobarea regulamentului PN Văcăreşti; Ameliorarea sistemului de compensare a proprietarilor din arii protejate; Aprobarea legii ariilor protejate urbane şi realizarea reţelei naţionale de arii protejate urbane; Evaluarea populaţiei de mari carnivori prin metode ştiinţifice moderne; Creşterea graduală a nivelului de non-intervenţie în parcurile naţionale şi naturale, până la atingerea recomandării IUCN de 75% - început în 2021, finalizarea în 2024; Realizarea Listei naţionale de specii invazive - termen 2022; Implementarea Strategiei UE privind biodiversitatea 2030, prin realizarea Strategiei Naţionale şi a Planului de Acţiune privind Biodiversitatea 2030-termen 2021; Implementarea unor sisteme unitare de management al calităţii şi performanţei resurselor destinate implementării planurilor de management/măsurilor de management şi/sau măsurilor de conservare; Crearea şi aplicarea unui cadru unitar de acţiune care să sprijine asigurarea unui management eficient al ariilor naturale protejate, printr-un sistem integrat de colectare, uniformizare şi gestionare a informaţiilor şi datelor referitoare la biodiversitatea din România; optimizarea organizării/funcţionării structurilor teritoriale ANANP; optimizarea bazei de date a ariilor naturale protejate; platforma integrată pentru eficientizarea proceselor administrative ale ANANP; strategia şi planul de comunicare al ANANP; studii asupra potenţialului economic al ariilor naturale protejate; Indiferent de tipul de proprietate al pădurii, managementul forestier trebuie să ţină cont de cerinţele de conservare ale biodiversităţii. În cazul în care principalul instrument de management forestier, amenajamentul silvic, este întocmit pentru o suprafaţă inclusă într-o arie protejată, trebuie să se respecte prevederile stabilite în planul de management al ariei (conform Legii nr. 49/2011). Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală şi naţională, precum şi orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria naturală protejată vor fi armonizate de către autorităţile emitente cu prevederile planului de management. România, în calitate de stat membru UE, are obligaţia să realizeze un management corespunzător al reţelei Natura 2000 şi al speciilor şi habitatelor de interes comunitar. Pentru îmbunătăţirea sau menţinerea stării actuale a biodiversităţii sunt importante elaborarea şi implementarea planurilor de management, a seturilor de măsuri de conservare şi a planurilor de acţiune aprobate pentru situri, respectiv pentru specii. Pentru perioada 2021-2027 se prevăd: Continuarea finanţării implementării planurilor de management pentru ariile protejate şi a elaborării unora noi acolo unde nu există încă; Definirea unei axe de finanţare similare - Axa prioritară 5 Protejarea şi conservarea biodiversităţii, decontaminarea solurilor poluate istoric şi monitorizarea calităţii aerului, în cadrul Obiectivului tematic 6 Protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor, prioritatea de investiţii Protejarea şi refacerea biodiversităţii şi a solurilor, precum şi promovarea de servicii ecosistemice, inclusiv prin Natura 2000 şi infrastructurile ecologice. Programe specifice Programul privind gestionarea deşeurilor - beneficiari persoane juridice de drept privat sau de drept public. Bugetul alocat este 527.000.000 lei. Proiectul de ghid de finanţare este în curs de elaborare la nivelul AFM. Staţii reîncărcare pentru autostrăzi drumuri europene, naţionale (Reţeaua TEN-T) şi localităţi - beneficiari operatori economici. Bugetul alocat: 92 milioane de lei. Schema de ajutor de stat a fost aprobată de Comisia Europeană, iar proiectul de ghid de finanţare este în curs de elaborare la nivelul AFM. Programul privind închiderea depozitelor de deşeuri industriale periculoase şi nepericuloase neconforme, cuprinse în cauza C301/2017 (în condiţiile Directivei 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deşeuri). A fost înfiinţată UIP, structură care ar urma să gestioneze proiectele de închidere finanţate din POIM. Vom continua programele de succes finanţate din Fondul pentru Mediu, le vom îmbunătăţi şi adapta tuturor noilor cerinţe impuse la nivel european: Programul RABLA Clasic - cel mai longeviv program guvernamental de mediu: programul va fi îmbunătăţit, în acord cu noile cerinţe europene din domeniul mobilităţii; Programul RABLA Plus, destinat achiziţiei de maşini electrice: este cel mai ambiţios program guvernamental de acest gen din UE. Programul va creşte etapizat în următorii ani, urmând să fie adaptat gradual la noile evoluţii din acest sector; Casa Eficientă Energetic - singurul program destinat eficientizării energetice a locuinţelor individuale va continua şi va fi îmbunătăţit cu noi tipuri de echipamente eligibile pentru finanţare; Rabla pentru Electrocasnice - programul prin care românii îşi pot înlocui electrocasnicele vechi, mari consumatoare de energie, cu unele noi, prietenoase cu mediul, va fi extins cu noi categorii de produse; Iluminat Public Ecologic - programul destinat administraţiilor locale, prin care ne propunem înlocuirea sistemelor vechi de iluminat cu unele moderne, cu consum redus şi tehnologii performante, va fi extins în următorii patru ani, astfel încât să poată fi accesat de cât mai multe primării; Reţeaua de staţii de încărcare pentru vehicule electrice. Tranziţia către electromobilitate nu poate fi realizată fără o infrastructură de alimentare corespunzătoare. Prin extinderea acestui program, atât în localităţi, cât şi de-a lungul drumurilor naţionale şi judeţene, ne propunem să dezvoltăm cea mai performantă reţea de staţii de alimentare din regiune; Transport Public Ecologic. Programul va fi extins pentru a da posibilitatea cât mai multor localităţi din România să ofere locuitorilor un transport public eficient, curat şi modern.Fonduri europene Mecanismul financiar SEE; Programul operaţional Dezvoltare durabilă; Fondul pentru o tranziţie justă (FTJ); Susţinerea investiţiilor productive în întreprinderile mici şi mijlocii; Promovarea cercetării şi inovării, reabilitării mediului, energie curată, perfecţionarea, precum şi transformarea instalaţiilor existente cu emisii mari de dioxid de carbon atunci când aceste investiţii conduc la reduceri substanţiale ale emisiilor şi protejează locurile de muncă. InvestEU Investiţii în infrastructura energetică şi de transporturi, inclusiv pentru infrastructura de gaze naturale şi de termoficare; Proiecte de decarbonizare, de diversificare economică a regiunilor şi de infrastructură socială; Facilitate de împrumut finanţată de Banca Europeană de Investiţii (BEI); Pentru sectorul public - resurse pentru implementarea măsurilor de facilitare a tranziţiei către neutralitatea climatică; Infrastructura energetică şi de transport, reţelele de termoficare, măsurile de eficienţă energetică, inclusiv renovarea clădirilor, precum şi infrastructurile sociale; Programul de sprijin pentru reforme structurale; Strategii economice pe termen lung pentru tranziţia lor spre o economie fără cărbune (Valea Jiului în România).Alte obiective specifice: Clasarea procedurilor de infringement din domeniul mediului, apelor şi pădurilor declanşate de Comisia Europeană împotriva României; Continuarea demersurilor în vederea aderării la o serie de instrumente juridice OCDE în domeniul mediului şi, în măsura disponibilităţii la nivel bugetar, transmiterea solicitării din partea României privind ridicarea statutului de „invitat" la cel de „participant"; Asigurarea formulării şi implementării măsurilor necesare pentru atingerea obiectivelor Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice, Acordului de la Paris, Agendei 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă în privinţa obiectivelor de mediu, precum şi a altor convenţii de profil la nivel internaţional; Realizarea acţiunilor necesare pentru continuarea şi consolidarea relaţiilor bilaterale şi/sau multilaterale cu o serie de state pentru promovarea imaginii şi rolului României la nivel internaţional.MINISTERUL TRANSPORTURILOR ŞI INFRASTRUCTURII A. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORTURI Dezvoltarea infrastructurii de transport reprezintă o condiţie de bază pentru creşterea nivelului de trai, a veniturilor oamenilor, pentru stimularea investiţiilor, pentru crearea de noi locuri de muncă, pentru creşterea mobilităţii cetăţenilor şi a mărfurilor, pentru scoaterea din izolare a zonelor subdezvoltate prin distribuţia echilibrată a reţelelor de transport între toate regiunile ţării. Asigurarea conectivităţii şi a accesabilităţii la principalele coridoare de transport care să conducă la îmbunătăţirea legăturilor între principalii poli economici de creştere va constitui principalul obiectiv al politicilor de transport. Nicio regiune nu va rămâne în urmă din punctul de vedere al dezvoltării infrastructurii de transport. Viziunea pe termen mediu România are nevoie de un salt de dezvoltare în infrastructura de transport în următorii 10 ani. Finalizarea marilor proiecte de infrastructură rutieră trebuie să fie una din priorităţile strategice ale României în următorii 10 ani, astfel încât anii 2020-2030 să devină o decadă transformaţională pentru România. Pentru atingerea acestui obiectiv avem nevoie de resurse financiare, un management profesionist al proiectelor şi un plan coerent executat strategic pe termen lung. Abordarea Guvernului PNL-USR/PLUS-UDMR va fi una integrată a tuturor modurilor de transport, care va pune pe primul plan interesul legitim al cetăţeanului de a avea acces la o infrastructură modernă, sigură şi durabilă care să ţină pasul cu dinamica regională, astfel încât să fie eliminate decalajele de dezvoltare acumulate în ultimii ani între regiunile istorice. Obiectivele României pentru perioada 2021-2024 la capitolul de infrastructură de transport vizează: accelerarea investiţiilor publice; asigurarea resurselor financiare şi umane corect dimensionate pentru implementarea cu succes a proiectelor de investiţii; asumarea unor decizii strategice care să declanşeze reforme structurale şi să asigure o capacitate administrativă sporită; prioritizarea investiţiilor în domeniul transporturilor astfel încât să reflecte nevoile de conectivitate şi de mobilitate, de reducere a aglomerărilor şi de asigurare a fluenţei circulaţiei. Totodată, va fi operaţionalizată Compania Naţională de Investiţii Rutiere.Politicile de transport se vor construi prin promovarea eficienţei instituţionale, a simplificării administrative şi vor fi sincronizate cu realităţile din teren şi, în acord, cu direcţiile de acţiune agreate la nivelul UE. Investiţiile în infrastructura de transport reprezintă, în viziunea Guvernului PNL-USR/PLUS-UDMR, o prioritate naţională, motiv pentru care vor fi susţinute prin politici structurale ce vor garanta eficienţa lor. Astfel, promovarea unei politici de transport orientată spre investiţii masive va fi dublată de măsuri de creştere a capacităţii administrative. Planul investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030 cuprinde viziunea strategică pentru următorul deceniu şi va sta la baza construcţiei infrastructurii româneşti. Implementarea accelerată şi eficientă a proiectelor de infrastructură cuprinse în Planul investiţional depinde de un set de măsuri a căror aplicabilitate va fi atent monitorizată la nivelul fiecărei companii care derulează proiecte majore de investiţii. Astfel, se va acţiona pe următoarele direcţii: 1. Creşterea calităţii studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice; 2. Eficientizarea relaţiei cu instituţiile şi entităţile avizatoare; 3. Îmbunătăţirea legislaţiei privind achiziţiile publice; 4. Introducerea unui sistem de soluţionare rapidă a contestaţiilor; 5. Creşterea performanţei beneficiarilor şi a cooperării între autorităţile locale şi naţionale; 6. O monitorizare eficace a implementării proiectelor. Următorii 4 ani vor fi decisivi pentru evoluţia domeniului transporturilor, în care Guvernul se va concentra pe câteva direcţii de acţiune care să ne garanteze îndeplinirea cu succes a obiectivelor strategice fixate prin Programul de Guvernare, pe componenta de infrastructură de transport: Accelerarea implementării proiectelor aflate în execuţie printr-un management responsabil şi proactiv, printr-un dialog continuu cu antreprenorii şi o colaborare interinstituţională eficientă, astfel încât să fie identificate rapid soluţiile în vederea eliminării eventualelor blocaje apărute pe parcursul derulării acestor proiecte; Monitorizarea atentă a proiectelor aflate în derulare pe principalele coridoare de conectivitate europeană, astfel încât perspectiva lor de finalizare să se încadreze într-un orizont mediu de timp; Demararea de noi proiecte de investiţii în infrastructura de transport prin promovarea unor documentaţii mature şi bine fundamentate, care să aibă la bază eficienţa economică a acestor proiecte; Realizarea conectivităţii între regiunile istorice prin intensificarea procesului de închidere a coridorului IV rutier şi feroviar paneuropean şi a implementării proiectelor de infrastructură mare din Regiunea Moldovei, pe Coridorul IX pan-european, precum şi pe axa Est-Vest; Continuarea programului de redresare a companiilor de stat din domeniul transporturilor şi a procesului de selecţie a managerilor profesionişti în baza unei analize transparente şi solide; Atragerea specialiştilor români care lucrează în străinătate („repatrierea") în implementarea unor proiecte majore de miliarde de euro; Parteneriate cu instituţii publice care gestionează infrastructură în alte state membre UE pentru asistenţă tehnică; Implementarea Planului investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030, document care actualizează strategia de implementare a M.G.P.T. şi care va sta la baza accesării fondurilor europene în viitorul exerciţiu financiar european; Adoptarea unei noi strategii de finanţare a proiectelor de infrastructură care să asigure implementarea proiectelor în mod sustenabil şi eficient. Vor fi susţinute investiţiile majore în infrastructură având ca principală sursă de finanţare fondurile europene nerambursabile, acesta fiind un factor-cheie al modernizării României. Uniunea Europeană încurajează statele în accesarea, pe lângă fondurile europene, şi a altor instrumente de finanţare pentru a maximiza impactul acestora şi pentru a permite dezvoltarea unui număr mai mare de proiecte. Astfel, se va acţiona pe 3 direcţii pentru a obţine un mix care să asigure necesarul de finanţare: • alocarea, în medie, a 2% din PIB pentru infrastructura de transport pentru următorii 4 ani; • utilizarea fondurilor externe nerambursabile (P.O.I.M., C.E.F., P.O.T., P.N.R.R.); • antrenarea de fonduri rambursabile, fonduri de tip P.P.P. sau împrumuturi I.F.I.; Consolidarea parteneriatului dintre C.N.A.I.R. şi autorităţile locale pentru implementarea unor proiecte de infrastructură de interes local şi regional de natura variantelor ocolitoare, drumurilor de legătură la drumurile naţionale, autostrăzilor, drumurilor expres, drumurilor alternative ca soluţii pentru descongestionarea de trafic rutier, inclusiv modernizarea, reabilitarea acestora, precum şi între C.F.R. - S.A. şi autorităţile administraţiei publice locale, pentru modernizarea infrastructurii feroviare, în scopul introducerii trenurilor metropolitane şi urbane; Intensificarea colaborării în cadrul Parteneriatului Iniţiativei celor trei Mări, în vederea dezvoltării unor proiecte de infrastructură de transport de importanţă strategică regională, care vor contribui la dezvoltarea economică şi la coeziunea europeană; Utilizarea duală a infrastructurii de transport: construcţia sau dezvoltarea infrastructurii de transport trebuie să asigure permanent procesul de transport, atât pentru pasageri şi mărfuri, cât şi pentru mobilitatea militară şi transportul echipamentelor aferente acesteia; În domeniul fondurilor europene este prioritară închiderea P.O.I.M. 2014-2020, pregătirea viitorului exerciţiu financiar P.O.T. 2021-2027 şi lansarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. În contextul politicii europene în domeniul transporturilor, ce prevede realizarea unei reţele europene integrate orientată spre dezvoltarea unei reţele centrale, cu termen de finalizare 2030 (TEN-T Core), şi a unei reţele globale ce va susţine reţeaua centrală, cu termen de finalizare 2050 (TEN-T Comprehensive), România va trebui să continue investiţiile în infrastructura de transport, orientate spre dezvoltarea coridoarelor multimodale transnaţionale care traversează România, şi anume: Coridorul Rin-Dunăre şi Coridorul Orient/Est-Mediteranean, corelate cu priorităţile naţionale specifice. În ceea ce priveşte direcţiile generale de acţiune, acestea privesc finalizarea pregătirii strategice în ceea ce priveşte prioritizarea proiectelor pe fiecare mod de transport şi corelarea acestora cu sursele de finanţare. Astfel, în perioada 2021-2024 ne raportăm la închiderea POIM 2014-2020 (n+3), lansarea POT 2021-2027, lansarea PNRR, precum şi corelarea acestor surse de finanţare cu creşterea investiţiilor finanţate din bugetul de stat, conform angajamentelor Planului investiţional, ce prevede alocarea în medie a 2% din PIB pentru infrastructura de transport în următorii 10 ani. Având în vedere faptul că în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (RRF) se estimează o alocare de ~30,5 miliarde de euro pentru România (13,8 miliarde de euro granturi şi 16,7 miliarde de euro împrumuturi) şi ţinând cont de condiţionalităţile impuse în vederea implementării proiectelor cuprinse în P.N.R.R., se află în pregătire un portofoliu de proiecte aferent acestui instrument financiar. Guvernul PNL-USR/PLUS-UDMR îşi asumă proiectele de infrastructură ca prioritate absolută în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Obiectivele prevăzute a se finanţa utilizând Mecanismul de Recuperare şi Rezilienţă sunt reprezentate de proiecte majore rutiere, feroviare sau de metrou, mature din punctul de vedere al pregătirii documentaţiilor tehnico-economice, cu impact redus asupra mediului şi cu beneficii în ce priveşte digitalizarea şi soluţiile inovative din transporturi. La nivel de proiecte, obiectivele pe termen mediu includ: finalizarea secţiunilor în implementare din coridoarele principale; lansarea contractelor de proiectare şi execuţie lucrări pentru toate secţiunile aferente principalelor coridoare de conectivitate; introducerea la finanţare a trenurilor metropolitane (de exemplu, Bucureşti, Cluj-Napoca), respectiv a trenurilor de lucru; extinderea reţelei naţionale de metrou la nivelul municipiului Bucureşti şi Cluj-Napoca.De asemenea un rol-cheie îl vor avea măsurile privind capacitatea administrativă, ce includ: asigurarea unui cadru strategic stabil pe termen mediu şi lung; elaborarea unei Cărţi albastre (Blue book) pe modelul utilizat în alte state membre care să completeze legislaţia privind elaborarea documentaţiilor tehnico-economice, dar să reprezinte în acelaşi timp un ghid practic pentru realizarea etapelor importante din pregătirea proiectelor şi să asigure corelarea între acestea, fără a se ignora niciuna dintre etapele de pregătire; modificări legislative care să conducă la responsabilizarea factorilor implicaţi în avizarea proiectelor de infrastructură de transport de interes naţional în ceea ce priveşte: fondul forestier, terenurile agricole, descărcările arheologice, relocările de utilităţi electrice, gaze naturale, telefonie etc., studiile de mediu şi arii protejate, autorizările locale şi de dezvoltare urbanistică etc; constituirea în cadrul principalilor beneficiari de infrastructură de transport a unor divizii de ingineri proiectanţi în măsură atât de analiză critică a documentaţiilor de pregătire realizate prin asistenţă externă, dar şi să corecteze acolo unde este necesar documentaţiile tehnice; identificarea printr-un proces amplu de consultare, atât a ofertanţilor, cât şi a autorităţilor contractante, a principalelor deficienţe în cadrul legislativ actual în domeniul achiziţiilor publice. A.1. Transportul rutier Infrastructura rutieră este elementul central într-un sistem de transport rutier, iar în România dezvoltarea reţelei rutiere, fie că este vorba despre autostrăzi, drumuri expres, variante ocolitoare sau drumuri naţionale, aceasta trebuie să se sprijine pe câteva principii care se referă la asigurarea conectivităţii şi a mobilităţii cetăţenilor şi a mărfurilor, cu costuri reduse, cu economie de timp şi în condiţii de siguranţă. Astfel, în Planul investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii au fost stabilite obiectivele de conectivitate rutieră care vizează rezolvarea a patru mari probleme ale transportului rutier: timpi mari de întârziere în trafic, media zilnică anuală ridicată (MZA), accesibilitatea redusă naţională şi internaţională şi rata mare de accidente rutiere. Pentru soluţionarea acestor probleme şi o reţea rutieră de transport modernă, eficientă şi sigură, investiţiile în infrastructura rutieră de transport se vor concentra pe cele patru obiective generale de conectivitate rutieră, care asigură conexiunea atât a provinciilor istorice, cât şi a regiunilor de dezvoltare ale României şi se extind natural spre reţelele rutiere din ţările vecine. Principalele obiective pentru perioada 2021-2024 se axează pe următoarele coordonate: I.1. Creşterea calităţii infrastructurii rutiere de transport, de interes naţional, printr-un amplu program de întreţinere curentă şi periodică, implementat în perioada 2021-2024; I.2. Îmbunătăţirea siguranţei rutiere, în concordanţă cu politica U.E., prin implementarea unor programe de investiţii naţionale sau finanţate în baza unor parteneriate cu instituţii financiare internaţionale; I.3. Dezvoltarea, modernizarea şi digitalizarea infrastructurii rutiere, prin accelerarea programelor de investiţii cu impact asupra creşterii gradului de absorbţie a fondurilor europene nerambursabile alocate prin Programul operaţional Infrastructura mare 2014-2020, Programul operaţional de Transport 2021-2027 şi Programul Naţional de Reformă şi Rezilienţă, prin realizarea unui număr de peste 1.000 km de autostrăzi şi drumuri expres, după cum urmează: Continuarea proiectelor în execuţie şi finalizarea acestora, respectiv:• A3, Autostrada Transilvania (cca 155 km) - 4,2 miliarde de lei, fără TVA; pregătirea implementării tronsonului Târgu Mureş - Braşov; • A1, Autostrada Sibiu-Piteşti: accelerarea implementării Autostrăzii Sibiu-Piteşti, pe toate cele 5 secţiuni ale proiectului, fiind asigurată finanţarea nerambursabilă prin emiterea deciziei de finanţare de către Comisia Europeană - total investiţie 13,7 miliarde de lei, fără TVA, din care 2,3 miliarde de lei, fără TVA, pentru secţiunile 1 şi 5; pregătirea proiectului-legătură DN7C Curtea de Argeş - A1 (Secţiunea 5 Sibiu-Piteşti) - Râmnicu Vâlcea;• A0, Autostrada de centură a municipiului Bucureşti (cca 100 km) - aproximativ 5 miliarde de lei, fără TVA; • A10, Autostrada Sebeş - Turda - lotul 2 - 550 de milioane de lei, fără TVA (total loturile 1 şi 2 - 1,9 miliarde de lei, fără TVA); • DX12, Drum expres Craiova-Piteşti (121 km) -3,2 miliarde de lei, fără TVA; • Drum expres Brăila - Galaţi (12 km) - 530 de milioane de lei, fără TVA; • Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila - 1,9 miliarde de lei, fără TVA; Dezvoltarea infrastructurii rutiere în mod echilibrat şi sustenabil prin demararea şi finalizarea unor secţiuni de autostrăzi şi drumuri expres din regiunea Moldovei, Dobrogei, Regiunii de Sud, Transilvaniei, după cum urmează:• Demararea unor proiecte noi de investiţii prin programul de construcţie autostrăzi şi drumuri expres în baza unor documentaţii mature şi bine fundamentate, care vor stabili traseul optim şi valoarea de investiţie; Autostrada A8, Târgu Mureş - Târgu-Neamţ-Iaşi-Ungheni (aprox 311 km) - 36 miliarde de lei, cf. MGPT; Autostrada A7, Ploieşti-Buzău-Focşani-Bacău-Paşcani-Suceava-Siret (421 km) - 8,2 miliarde de lei, fără TVA, conform analizei multicriteriale; Autostrada A13, Braşov - Bacău (160 km) - 8,8 miliarde de lei, fără TVA, conform MGPT; Autostrada A13, Sibiu - Braşov, în continuarea secţiunii Braşov-Bacău (125 km) - 7,1 miliarde de lei, fără TVA, conform MGPT; Drum expres Craiova - Piteşti (loturile 3 şi 4) - 1,3 miliarde de lei, fără TVA, valoare de atribuire a contractelor; Drumurile expres din zona Dobrogei, a căror rentabilitate economică impune cu prioritate realizarea lor - proiecte în valoare de 11 miliarde de lei, fără TVA (Drumuri expres Buzău-Brăila, Focşani - Brăila, Brăila - Tulcea, Constanţa - Tulcea, Tişiţa - Albiţa), din care se vor finaliza Drumurile expres Buzău-Brăila şi Focşani-Brăila, în valoarea de 3,2 miliarde de lei, fără TVA; Drum expres Calafat - Lugoj; reabilitarea/ reparaţia capitală a 157 de poduri, considerate prin expertize tehnice drept necesităţi urgente de intervenţie; Drum expres Sfântu Gheorghe - Ditrău, respectiv Sovata - Miercurea-Ciuc; Creşterea mobilităţii în zona Valea Prahovei prin:• finalizarea proiectării şi licitarea execuţiei lucrărilor pentru construcţia Autostrăzii Ploieşti-Braşov (6,5 miliarde de lei, fără TVA, conform SF din 2010); • creşterea capacităţii administrative a C.N.A.I.R., pentru buna implementare a Autostrăzii Ploieşti-Braşov, prin dezvoltarea unui parteneriat cu Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI); • realizarea unor investiţii, în scopul fluidizării traficului pe DN1 (ca de exemplu, pasaje subterane sau supraterane, benzi suplimentare, bretele de acces); Accesibilitatea polilor locali de dezvoltare economică prin implementarea unui program de construcţie a unui număr de aproximativ 370 km de variante de ocolire în perioada 2021-2024, în valoare de 5,5 miliarde de lei, fără TVA, ca de exemplu:• continuarea proiectelor de construcţie de variante ocolitoare (VO; centuri ocolitoare): DNCB (Drumul Naţional Centura Municipiului Bucureşti, cu intervenţiile la cele 4 pasaje Domneşti, Berceni, Olteniţa şi Mogoşoaia); VO Bârlad; VO Timişoara Sud; VO Zalău; VO Satu Mare; VO Târgu Jiu, VO Galaţi; VO Tecuci, VO Mihăileşti, VO Târgu Mureş; • demararea unor proiecte noi: Centura Metropolitană Cluj-Napoca, VO Sighişoara; VO Vaslui; VO Giurgiu; VO Sf. Gheorghe; VO Piteşti Vest, VO Timişoara Vest; VO Râmnicu Vâlcea; • implementarea în baza unor parteneriate cu autorităţile administraţiei publice locale a unui program de construire de variante de ocolire (VO Sibiu Sud, VO Mediaş, VO Salonta, VO Arad Est, precum şi alte proiecte, a căror fundamentare economico-socială le susţine); • proiectarea şi ulterior implementarea unui ansamblu de noduri rutiere care vor asigura conectivitatea la reţeaua de autostrăzi; Operaţionalizarea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere (C.N.I.R.) cu asistenţa tehnică a experţilor Băncii Europene de Investiţii şi a experţilor celei mai de succes companii similare din Europa şi a celei de administrare a reţelei existente, prin eficientizarea si reformarea Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii din România (C.N.A.I.R.); C.N.I.R. se va ocupa de implementarea proiectelor viitoare de autostrăzi şi drumuri expres; Dezvoltarea unor programe în parteneriat M.T.I.C.-C.N.A.I.R.-C.N.I.R. - mediul universitar pentru formarea de specialişti în domeniul construcţiei de infrastructură rutieră, precum şi a unor parteneriate cu organizaţiile profesionale şi patronale pentru formarea de forţă de muncă calificată în domeniul construcţiei de drumuri; Colaborarea M.T.I.C. cu ministerele de resort pentru dezvoltarea industriei autohtone în domeniul materialelor de construcţii (ca de exemplu: producţia de bitum, agregate etc.); Digitalizarea infrastructurii rutiere prin promovarea componentei de ITS (Sisteme inteligente de transport) pentru toate obiectivele de construcţie autostrăzi şi drumuri expres, ca de exemplu: informarea utilizatorilor infrastructurii prin panouri de mesaje variabile, sisteme de monitorizare a traficului pentru reducerea ratei de incidenţă a accidentelor; Digitalizarea principalelor activităţi din cadrul Autorităţii Rutiere Române (ARR) printr-o soluţie eficientă pentru înregistrarea şi evidenţa documentelor; Implementarea facilităţii plăţii de către persoanele fizice/juridice a contravalorii tarifelor prestaţiilor/serviciilor specifice prin intermediul mijloacelor electronice de plată (P.O.S., platforma ghiseul.ro); Revizuirea legislaţiei naţionale din domeniul siguranţei rutiere prin includerea noilor reglementări europene în materie, cuprinse în Directiva 2019/1936 a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2008/96/CE privind gestionarea siguranţei infrastructurii rutiere; Pregătirea şi adoptarea Strategiei naţionale pentru siguranţă rutieră pentru perioada 2021-2025; Creşterea siguranţei în domeniul rutier prin asigurarea realizării evaluării de impact asupra siguranţei rutiere, auditului de siguranţă rutieră, inspecţiei de siguranţă, precum şi desfăşurarea activităţilor de formare, atestare, instruire şi perfecţionare profesională a auditorilor de siguranţă rutieră; Reanalizarea cadrului normativ specific activităţii de examinare în vederea atestării profesionale a personalului de specialitate din domeniul transporturilor rutiere, astfel încât să se asigure creşterea calităţii în activitatea de pregătire a personalului, ridicarea nivelului de pregătire a cursanţilor şi asigurarea calităţii/obiectivităţii în activitatea de examinare; Eficientizarea activităţii de control în trafic desfăşurată de către personalul I.S.C.T.R., prin dotarea cu echipamente de detectare timpurie la distanţă a anumitor informaţii de la tahografele inteligente, prin analizarea oportunităţii achiziţionării unor unităţi mobile de control; Stimularea activităţii economice în zona de frontieră şi facilitarea transportului rutier prin eliminarea taxei de trecere a podului Giurgiu; Extinderea spaţiilor de servicii de pe autostrăzi.A.2. Transportul feroviar Transportul feroviar prezintă o serie de avantaje în raport cu alte moduri de transport, precum: eficienţă economică superioară, nivel redus al emisiilor de gaze cu efect de seră şi al emisiilor poluante, nivel ridicat de siguranţă etc. Transferul modal către calea ferată al fluxurilor de transport de călători şi marfă derulate prin intermediul altor moduri de transport asigură valorificarea în interesul societăţii a acestor avantaje strategice şi contribuie la creşterea competitivităţii economiei naţionale, constituind o prioritate strategică în domeniul transporturilor, care va asigura inclusiv convergenţa cu politicile europene în domeniul transporturilor şi mediului. Direcţiile de dezvoltare ale sectorului feroviar, pe termen scurt şi mediu, sunt axate pe următoarele obiective strategice generale: I. Creşterea competitivităţii transportului feroviar pe piaţa internă II. Integrarea în spaţiul feroviar unic european Pe termen scurt şi mediu, cele mai relevante direcţii generale de acţiune sunt: a)Creşterea vitezei de circulaţie pe infrastructura feroviară cu asigurarea accesibilităţii regiunilor şi persoanelor, prin reabilitarea şi modernizarea reţelei feroviare la standarde europene; b)Creşterea vitezelor comerciale, prin reducerea ecartului faţă de viteza permisă de infrastructura feroviară; c)Pregătirea documentaţiilor tehnico-economice necesare atragerii/asigurării resurselor financiare adecvate pentru implementarea obiectivelor de investiţii; d)Menţinerea la nivel ridicat a siguranţei circulaţiei trenurilor şi eliminarea restricţiilor de viteză, în vederea creşterii vitezei de circulaţie; e)Creşterea eficienţei energetice şi reducerea nivelului de poluare; f)Asigurarea de resurse financiare adecvate pentru lucrările de întreţinere, alături de soluţii specifice de siguranţă şi securitate; g)Îmbunătăţirea conectivităţii reţelei feroviare şi dezvoltarea mobilităţii regionale şi urbane în nodurile feroviare principale din România; h)Investiţii pe toată reţeaua feroviară, nu doar pe marile coridoare; i)Creşterea competitivităţii transportului de călători şi marfă, inclusiv prin consolidarea sistemului de servicii publice de interes naţional pentru transportul feroviar de călători şi mărfuri; j)Dezvoltarea şi implementarea conceptului de tren metropolitan în zona de influenţă a municipiilor; k)Îmbunătăţirea conectării la reţeaua internaţională de cale ferată rapidă prin noi proiecte (de exemplu, Bucureşti-Cluj-Napoca-Budapesta).În baza direcţiilor de dezvoltare pentru perioada 2021-2024, planul de investiţii în infrastructura feroviară se va dezvolta cu accent pe: Creşterea competitivităţii transportului feroviar pe piaţa internă:I.1. Dezvoltarea infrastructurii feroviare aferente zonelor metropolitane, prin încheierea de acorduri de parteneriate cu administraţiile publice locale în marile centre urbane din ţară, de exemplu: Bucureşti, Cluj, Braşov, Timişoara, Iaşi, Oradea, Sibiu; I.2. Dezvoltarea infrastructurii feroviare aferente zonei metropolitane a municipiului Bucureşti, prin modernizarea Inelului Feroviar Bucureşti, a Complexului Feroviar Bucureşti (Gara de Nord şi a staţiei de cale ferată Bucureşti Nord), conexiunea cu modurile de transport urban şi periurban, realizând astfel integrarea nodurilor urbane în reţeaua feroviară; I.3. Construirea conexiunilor feroviare la aeroporturile internaţionale (Bucureşti T1 şi T2, Braşov, Sibiu, Oradea, Timişoara, Cluj-Napoca şi Constanţa); I.4. Îmbunătăţirea gradului de mecanizare a activităţilor de întreţinere a infrastructurii, creşterea productivităţii şi a capacităţii de intervenţie în situaţii deosebite prin achiziţionarea de trenuri de lucru pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii feroviare. I.5. Creşterea gradului de disponibilitate a infrastructurii, a vitezelor tehnice şi a veniturilor companiei simultan cu reducerea costurilor de exploatare şi susţinerea investiţiilor orientate spre: reducerea restricţiilor de viteză de pe reţeaua feroviară; creşterea vitezelor tehnice şi comerciale prin implementarea programelor QuickWins pe 1001 km din reţeaua feroviară - (Bucureşti-Braşov, Timişoara-Arad, Bucureşti-Buzău, Bucureşti-Craiova, Paşcani-Iaşi, Bucureşti-Piteşti). Valoarea estimată a investiţiilor se ridică la 1,7 miliarde de lei; creşterea gradului de electrificare a reţelei feroviare; reducerea deranjamentelor la instalaţiile feroviare; executarea de către C.F.R. - S.A. cu mijloace proprii a activităţilor de reparaţii capitale a infrastructurii feroviare; continuarea programului de modernizare a trecerilor la nivel cu calea ferată.I.6. Dezvoltarea digitalizării sistemelor din domeniul feroviar care să permită creşterea mobilităţii şi accesibilităţii la acest mod de transport, inclusiv prin implementarea sistemului ERTMS/ETCS pe coridoarele reţelei TEN-T şi prin extinderea reţelei de fibră optică. III. Integrarea în spaţiul feroviar unic european, cu impact asupra reducerii timpilor de parcurs, creşterea atractivităţii feroviare şi minimizarea efectelor negative asupra mediului: III.1. Finalizarea lucrărilor aflate în execuţie şi efectuarea recepţiilor la terminarea lucrărilor pentru proiectele: Reabilitarea liniei de cale ferată Simeria-Sighişoara, inclusiv ERTMS nivel 2. Valoarea estimată a investiţiei este de 5,1 miliarde de lei; Reabilitarea liniei de cale ferată Frontieră-Curtici-Simeria. Valoarea estimată a investiţiei este de 7,5 miliarde de lei; Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov-Sighişoara. Valoarea estimată a investiţiei este de 8,2 miliarde de lei; Poduri şi podeţe - etapa I SRCF Cluj, Bucureşti, Timişoara şi Craiova. Valoarea estimată a investiţiei este de 0,3 miliarde de lei.III.2. Finalizarea studiilor de fezabilitate aflate în derulare, identificarea şi asigurarea surselor de finanţarea pentru demararea de noi lucrări pe reţeaua TEN-T Centrală şi Globală pe secţiunile: Timişoara-Arad-Caransebeş. Valoare - 7,3 miliarde de lei; Cluj-Episcopia Bihor. Valoare - 7,1 miliarde de lei; Craiova-Calafat. Valoare - 2,5 miliarde de lei; Craiova-Caransebeş. Valoare - 11,2 miliarde de lei; Bucureşti Nord-Giurgiu Nord-Frontieră. Valoare - 1,7 miliarde de lei; Ploieşti Vest-Focşani-Roman-Iaşi-Frontieră. Valoare - 9,5 miliarde de lei; Paşcani-Dărmăneşti-Vicşani-Frontieră. Valoare - 1,9 miliarde de lei; Predeal-Braşov. Valoare - 4,5 miliarde de lei; Portul Constanţa. Valoare - 4 miliarde de lei; staţiile Feteşti şi Ciulniţa. Valoare - 0,3 miliarde de lei; modernizarea a 47 staţii de cale ferată din România. Valoare - 0,4 miliarde de lei; modernizare 150 treceri la nivel cu cale ferată, poduri, podeţe şi tuneluri - etapa II. Valoarea - 0,2 miliarde de lei.III.3. Lansarea de noi proiecte de modernizare pe secţiuni aflate pe reţeaua TEN-T Centrală şi Globală: Coşlariu-Cluj Napoca. Valoare - 3,8 miliarde de lei; Bucureşti-Craiova. Valoare - 7,6 miliarde de lei; Apahida-Suceava. Valoare - 11,7 miliarde de lei; Răduleşti-Giurgiu. Valoare - 0,2 miliarde de lei; Constanţa Mangalia. Valoare - 0,6 miliarde de leiCFR Marfă Sub presiunea dificultăţii financiare tot mai pronunţate şi a executărilor silite care ameninţau S.N.T..F.M. C.F.R. MARFĂ - S.A., au fost identificate modalităţile pentru a obţine redresarea financiară, prin continuarea activităţii operaţionale a societăţii şi fără a afecta poziţia acesteia pe piaţă şi relaţia cu partenerii comerciali. Decizia Comisiei Europene, transmisă în luna februarie a acestui an, conform căreia C.F.R. Marfă trebuie să restituie ajutorul de stat nelegal acordat în anul 2013, în valoare de 400 de milioane de euro, a constituit un punct de cotitură pentru parcursul acestei companii, care în viziunea multora se îndrepta spre faliment. Pentru salvarea companiei, soluţia optimă identificată a fost recurgerea la procedura de concordat preventiv, care, spre deosebire de orice alte modalităţi reglementate, asigură un set de avantaje, precum: suspendarea executărilor silite în desfăşurare la momentul omologării (12.03.2020), posibilitatea negocierii modalităţii de stingere a datoriilor cu creditorii; menţinerea societăţii pe piaţă şi continuarea activităţii comerciale; durata redusă a procedurii - 24 luni (spre deosebire de procedura insolvenţei/executare silită). Ţinând cont de rolul strategic pe care SNTFM CFR MARFĂ SA îl are în piaţă şi pentru siguranţa naţională, este necesar ca procesul de rambursare a ajutorului de stat să asigure, deopotrivă: rambursarea integrală a ajutorului de stat; continuitatea transportatorului feroviar strategic de marfă.Obiectivul principal pentru un orizont de timp scurt şi mediu îl reprezintă implementarea unei strategii de rambursare a ajutorului de stat, astfel încât C.F.R. Marfă să depăşească această situaţie critică, prin demararea unui proces amplu de restructurare, care să-i permită continuarea activităţii, fiind vorba despre o companie cu un impact major în economia românească. CFR Călători Principalele direcţii de acţiune pentru perioada 2021-2024 se concentrează pe realizarea următoarelor obiective: Creşterea capacităţii de transport. Creşterea parcului de vagoane reprezintă o prioritate permanentă, pentru a răspunde cerinţelor de trafic şi confort. Digitalizare şi noi concepte. Pentru modernizarea procesului de verificare, validare şi emitere a biletelor în tren de personalul de tren, se va demara proiectul prin care se vor investi 13 milioane de lei pentru achiziţionarea a 2.300 de terminale mobile pentru taxare, dotate cu imprimante, cu ajutorul cărora vor putea fi vândute bilete în tren, renunţându-se astfel la clasicul chitanţier şi pix. De asemenea, se lucrează la îmbunătăţirea propriilor oferte comerciale. De exemplu, Cardul TrenPlus va suferi transformări, în sensul că nu va mai fi tipărit pe suport hârtie, ci va fi un portofel electronic. Cardul va putea fi emis atât la case, cât şi în tren, prin intermediul terminalelor de taxare. Pentru atragerea unor noi segmente de populaţie se va analiza posibilitatea introducerii şi operaţionalizării conceptului de trenuri charter/vagoane special comandate/vagoane suplimentare.AUTORITATEA PENTRU REFORMĂ FEROVIARĂ Dintre obiectivele asumate pentru perioada 2021-2024, cele mai importante vizează finalizarea procedurilor şi implementarea contractelor pentru Achiziţia de material rulant - 40 Rame Electrice Regio (RE - R), cu o valoare cuprinsă în intervalul 1.707.125.000 lei fără TVA - 4.557.130.000,00 lei, fără TVA, şi Achiziţia de material rulant - 20 Rame Electrice Interregio (RE - IR), cu o valoare cuprinsă în intervalul: 1.311.698.701,00 lei fără TVA - 3.714.279.851,00 lei fără TVA, proceduri aflate în diverse stadii. A.3. Transportul naval Pentru următorii 4 ani, axele prioritare de acţiune în ceea ce priveşte sectorul naval vor viza valorificarea potenţialului imens oferit de Dunăre, de transportul fluvial, de dezvoltarea porturilor comerciale la Dunăre, transformarea portului Constanţa în lider regional, intensificarea procesului de finalizare a proiectelor demarate şi pregătirea proiectelor care se vor finanţa din programele de finanţare ale Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027. Priorităţile din domeniul transportului naval vizează: asigurarea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, pe toată perioada anului; modernizarea infrastructurii porturilor maritime şi fluviale (Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Corabia, Calafat, Drobeta, Olteniţa etc.); dezvoltarea Portului Constanţa prin promovarea unui plan major de investiţii, astfel încât acesta să-şi atingă potenţialul maxim şi să îşi întărească rolul de port regional cu perspective să devină cel mai important port din regiune; creşterea siguranţei traficului prin dezvoltarea infrastructurii pentru servicii de informare şi management al traficului maritim costier şi achiziţionarea de nave tehnice; digitalizarea: actualizarea permanentă a hărţilor electronice de navigaţie; schimbul de informaţii RIS (River Information Services) la nivel regional; managementul căii navigabile; îmbunătăţirea infrastructurii IT pentru stocarea şi procesarea datelor geospaţiale; realizarea bazelor de date pentru certificatele de calificare, la carnetele de serviciu şi la jurnalele de bord conform Directivei UE 2017/2397; implementarea ghişeului unic european în domeniul maritim (EMSWe) conform Regulamentului (UE) 2019/1.239. A.3.1. Obiective specifice pe termen scurt şi mediu: Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării în cadrul proiectului FAST DANUBE (Valoare: 25,379 milioane de lei/5,22 milioane de euro). Asigurarea finanţării pentru continuarea lucrărilor de protecţie şi consolidare a malurilor înalte în zona Canalului navigabil Dunăre-Marea Neagră. Susţinerea unui portofoliu consistent de proiecte de investiţii în Portul Constanţa prin care să se asigure creşterea accesabilităţii, a capacităţii de transport maritim de mărfuri şi implicit a creşterii volumului schimburilor comerciale: Dezvoltarea de terminale specializate în portul Constanţa Sud - Molurile III şi IV Sud (suma de 12.300.000 lei necesară pentru reactualizarea studiului de fezabilitate şi pregătirea documentaţiei pentru accesarea de fonduri europene nerambursabile va fi asigurată din surse proprii ale C.N. Administraţia Porturilor Maritime - S.A. Constanţa). Extinderea la 4 benzi a drumului dintre Poarta 10 bis-Poarta 10 (Valoare estimată: 60 milioane de lei/12,69 milioane de euro). Modernizarea infrastructurii de distribuţie a energiei electrice în Portul Constanţa - zona Port Nou Constanţa (Valoarea estimată a lucrărilor, conform Master Plan Port Constanţa este de 29,5 milioane de euro - fără TVA). Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creşterii adâncimilor şenalelor şi bazinelor şi a siguranţei navigaţiei în Portul Constanţa. Valoare 227,834 milioane de lei (50,40 milioane de euro). Îmbunătăţirea siguranţei traficului naval prin finalizarea procesului de achiziţionare de nave tehnice multifuncţionale şi echipamente specifice. Modernizarea şi extinderea capacităţii de operare în porturile Medgidia (Valoare 102,316 milioane de lei/ 21,53 milioane de euro) şi Luminiţa (Valoare 98,196 milioane de lei/ 20,6 milioane de euro) . Promovarea unor proiecte pentru dezvoltarea şi modernizarea porturilor, în vederea atragerii fluxurilor de marfă: „Extinderea infrastructurii portului Calafat (km 795) şi sistematizarea dispozitivului feroviar al portului - etapa I", „Port Brăila - Lucrări de infrastructură portuară a sectorului portuar din Incinta Bazin Docuri" (Valoare 127,136 milioane de lei/26,24 milioane de euro); analizarea oportunităţii reactualizării studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiţii „Amenajarea râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru navigaţie şi alte folosinţe". Elaborarea Strategiei de dezvoltare a transporturilor navale care îşi propune să realizeze o planificare corectă şi concretă a investiţiilor necesar a fi susţinute în porturile româneşti, o redimensionare a politicilor tarifare şi vamale, crearea unor alianţe strategice cu statele aflate pe coridorul Marea Caspică şi Marea Neagră etc.A.4. Transportul aerian Abordarea în sectorul aviaţiei va porni de la faptul că este unul dintre cele mai afectate de criza generată de răspândirea noului coronavirus, prin reducerea în perioada aprilie-mai 2020, la nivel european, cu aproximativ 90% a traficului aerian comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2019. Pe termen scurt şi mediu principalele obiective pentru perioada 2021-2024 aferente sectorului aerian vor viza: 1. Eficientizarea companiei TAROM, pin selectarea unui management performant şi implementarea planului de restructurare elaborat pentru perioada 2021-2025; 2. Continuarea procesului de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii aeroportuare la S.N. Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu Constanţa (SN AIMK-C), S.N. Aeroportul Internaţional Timişoara – Traian Vuia (SN AIT-TV), la Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (C.N.A.B.), precum şi la Aeroportul Internaţional Avram Iancu din Cluj-Napoca; principalele proiecte de investiţii fiind implementarea Programului strategic de dezvoltare al Aeroportului Internaţional Henri Coandă Bucureşti (în valoare de 4,77 miliarde de lei; din care 358,21 milioane de lei pentru exproprieri, suma pentru exproprieri fiind deja alocată prin bugetul de stat pe anul 2020) şi finalizarea proiectelor de modernizare/dezvoltare infrastructură planificate sau aflate în derulare la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti (A.I.H.C.B.), inclusiv construcţia unui nou terminal şi Aeroportul Internaţional Bucureşti-Băneasa (A.I.B.B.): dezvoltarea/modernizarea terminalelor de pe Aeroportul Internaţional Timişoara şi alte proiecte pentru creşterea gradului de siguranţă (valoarea cumulată 232,73 milioane de lei), Modernizarea pistei de decolare-aterizare AIMK-C pentru aducere la standarde europene, precum şi alte proiecte suport pentru creşterea siguranţei şi capacităţii aeroportuare (valoarea cumulată 219,36 milioane de lei), construcţie cale de rulare paralelă cu pista şi dotarea cu echipamente de scanare bagaje şi detectare explozibil la Aeroportul din Cluj-Napoca, 3 proiecte cu finanţare europeană în valoare de 115,39 milioane de lei; 3. Digitalizarea şi introducerea noilor tehnologii în domeniul serviciilor aferente transportului aerian; 4. Transformarea Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă (SSAvC) într-un centru performant, autofinanţat, de pregătire a personalului aeronautic civil; 5. Menţinerea standardelor de pregătire şi perfecţionare a personalului aeronautic civil sportiv în cadrul Aeroclubului României. Compania TAROM Pe termen mediu şi lung, pentru realizarea obiectivelor şi obţinerea profitabilităţii, vor fi implementate măsuri pe următoarele patru direcţii de acţiune: Reînnoirea flotei; Optimizare comercială prin optimizarea frecvenţelor, alocarea optimă a flotei, închiderea rutelor neprofitabile; Eficientizare organizaţională prin redimensionarea structurilor organizaţionale, prin optimizarea direcţiei tehnice şi prin restructurarea funcţiilor suport; Optimizarea costurilor prin reducerea costurilor cu combustibilul printr-un mix de măsuri de eficientizare şi ajustări de preţ prin renegocieri/licitaţii şi reducerea costurilor de handling prin renegocieri/licitaţii.Atingerea acestor obiective este crucială pentru salvarea brandului naţional TAROM. Suntem determinaţi să acţionăm prin asumarea celor mai eficiente şi responsabile decizii în direcţia revitalizării operatorului naţional aerian. COMPANIA NAŢIONALĂ AEROPORTURI BUCUREŞTI Direcţiile generale de acţiune ale C.N. Aeroporturi Bucureşti - S.A. în orizontul 2021-2024 sunt: Modernizarea infrastructurii aeroportuare; Asigurarea finanţării proiectelor de dezvoltare şi implementarea acestora; Creşterea calităţii serviciilor asigurate; Adaptarea la noile condiţii ale pieţii şi implementarea unor politici comerciale pentru stimularea creşterii traficului aerian; Implementarea Programului Strategic de Dezvoltare a Infrastructurii Aeroportuare a A.I.H.C.B.. A.5. Transportul cu metroul Dezvoltarea durabilă a unei capitale europene, precum Bucureştiul, nu poate fi concepută fără o dimensionare corectă a reţelei actuale de metrou care să ţină pasul cu noua dinamică urbană şi periurbană. De aceea, pe termen scurt şi mediu programul de dezvoltare a metroului bucureştean se va realiza pe două paliere: dezvoltarea noilor magistrale şi extinderea magistralelor existente. Astfel, obiectivele Metrorex - S.A. pe termen mediu şi lung, aferente perioadei 2021-2024, sunt: Extinderea şi modernizarea reţelei actuale de metrou, precum şi dezvoltarea de noi linii; Creşterea atractivităţii şi accesibilităţii reţelei de metrou, prin montarea de elemente indicatoare pentru persoanele cu deficienţe de vedere, precum şi prin mărirea numărului de lifturi şi escalatoare pentru persoanele cu deficienţe locomotorii; Îmbunătăţirea serviciilor de regularitate şi confort prin achiziţia de noi trenuri de metrou, echipate cu elemente de siguranţă şi supraveghere, precum şi realizarea de noi accesuri şi pasaje de corespondenţă la staţiile de metrou aflate în exploatare; Armonizarea proiectelor cuprinse în Planul Naţional de Reformă, Strategia de Dezvoltare a Metroului din Bucureşti 2016-2030 şi Planul de Mobilitate Urbană Durabilă Bucureşti/Ilfov; Continuarea acţiunilor cu privire la eficientizarea energetică, implicit scăderea consumului de energie prin continuarea implementării iluminatului cu leduri în staţiile de metrou în locul iluminatului existent şi achiziţia de trenuri moderne de metrou.Programul de investiţii în dezvoltarea reţelei de metrou, pe termen mediu şi lung, se axează pe următoarele coordonate: Îmbunătăţirea serviciilor de transport public de călători cu metroul pe Magistrala 2. Berceni-Pipera-Cale de rulare pe Magistrala 2 - s-a finalizat licitaţia pentru achiziţia serviciilor de consultanţă, asistenţă tehnică şi supervizare lucrări şi urmează reluarea licitaţiei pentru lucrările de reabilitare cale de rulare. Valoarea estimată este de 523 milioane de lei. Magistrala 5. Drumul Taberei-Pantelimon-Secţiunea 2, Eroilor-Piaţa Iancului. Proiect finanţat din fonduri europene pentru care a fost semnat contractul de finanţare la data de 17 iulie 2020 şi pentru care a fost demarată procedura de achiziţie a serviciilor de proiectare şi asistenţă tehnică. Valoarea proiectului este de 2,65 miliarde de lei. Construcţia liniei M4 - faza a doua (Gara de Nord - Gara Progresul), inclusiv material rulant. Valoarea estimată este de 8,561 miliarde de lei. Magistrala M6 pe sectorul 1 Mai-staţia Tokyo (zona comercială Băneasa), cu finanţare europeană nerambursabilă, fonduri J.I.C.A. şi buget de stat, urmând a evalua fezabilitatea şi sursa de finanţare pentru sectorul Tokyo-Aeroport Internaţional Henri Coandă (Otopeni). Achiziţia de trenuri noi pentru Magistrala 5 (13 trenuri) pentru care s-a finalizat licitaţia şi a fost desemnat câştigătorul. Termen final de livrare - anul 2023. Valoarea achiziţiei este de 103 milioane de euro, fără TVA, şi este asigurată prin Contractul de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii. Trenuri noi pentru magistralele 1, 2, 3, 4 şi TL-pregătire documentaţie pentru achiziţia de 50 trenuri în valoare de 2,20 miliarde de lei. Alte proiecte de perspectivă care sunt analizate în relaţie cu proiecţia realizată prin Planul investiţional şi care a fixat pentru următorii 10 ani viziunea de dezvoltare a metroului în Bucureşti, dar şi la nivelul municipiului Cluj-Napoca: Extinderea utilizării metroului la nivelul municipiului Cluj-Napoca, prin dezvoltarea unei noi magistrale Gilău-Floreşti-Cluj-Napoca (16 km, 14 staţii); Magistrala 7 - tronsonul Voluntari - Bragadiru - magistrala va asigura interconectivitatea între două zone populate din SV şi NE. Magistrala 8 - Semiinelul Sud Crângaşi - Dristor 2 va asigura toate relaţiile de transfer ale călătorilor între magistralele de metrou, fără a mai fi necesară traversarea prin centrul oraşului. Extensia actualelor magistrale de metrou - Extensie M1 - Păcii - Linia de Centură Vest - Tronsonul va uni magistrala M1 de inelul feroviar al Bucureştiului, în zona vestică; Extensie M2 - Pipera - Petricani - Tronsonul va uni magistrala M2 cu magistrala feroviară M800, în gara Petricani; Extensie M2 - Berceni - Linia de Centură Sud - Tronsonul va uni magistrala M2 de inelul feroviar al Bucureştiului, în zona sudică; Extensie M4 - Străuleşti - Mogoşoaia - Tronsonul va uni magistrala M4 cu magistrala feroviară M700, în gara Parc Mogoşoaia.A.6. Transportul multimodal În corelaţie cu dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport, va creşte semnificativ şi transportul multimodal, în contextul în care acesta contribuie la reducerea costurilor, dar şi a emisiilor provenite din transporturi, prin transferarea fie parţială, fie în totalitate a călătoriilor de la modul rutier la moduri de transport mai sustenabile, cum ar fi transportul feroviar sau pe apă. Eficienţa transportului multimodal de marfă şi pasageri va fi cu atât mai mare cu cât complementar vor fi dezvoltate şi infrastructuri de tipul platformelor sau terminalelor multimodale. Astfel, dezvoltarea unor platforme logistice conectate direct rutier - feroviar - aerian/naval va contribui la creşterea atractivităţii modurilor de transport sustenabile, în strânsă legătură cu politicile actuale ale Comisiei Europene. Având în vedere dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport, dar şi evoluţia şi dinamica pieţei transporturilor, terminalele multimodale se vor putea implementa şi de către beneficiarii privaţi în zone de convergenţă a modurilor de transport. Colaborarea dintre autorităţile centrale/locale şi operatorii privaţi reprezintă un element cheie pentru intervenţiile în domeniul multimodal. Terminalul multimodal de pasageri aeroport - staţie C.F. al Aeroportului Henri Coandă reprezintă o infrastructură care se poate multiplica la nivelul României în zonele Timişoara, Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu, Braşov. Tot în acelaşi context, implementarea conceptului de tren metropolitan reprezintă un veritabil exemplu de multimodalitate pentru pasageri în ariile urbane şi periurbane ale oraşelor precum Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu, Timişoara, Braşov, Iaşi, Craiova, Constanţa. B. Infrastructura de comunicaţii Contribuţia acestui domeniu la dezvoltarea altor sectoare economice este deosebită, însă evoluţiile înregistrate de România sunt insuficiente pentru a răspunde adecvat provocărilor şi oportunităţilor pe termen mediu. Infrastructura de comunicaţii este un diferenţiator foarte important în privinţa competitivităţii României, fiind un factor esenţial pentru dezvoltarea economică, stimularea investiţiilor, sporirea capacităţii administrative şi creşterea interconectivităţii între regiunile ţării. Viziunea pe termen mediu Fructificarea potenţialului deosebit al reţelelor de comunicaţii electronice şi rolul acestora pentru creşterea PIB, creşterea numărului de noi locuri de muncă şi reducerea costurilor cu administraţia. Sectorul comunicaţiilor electronice va fi valorificat în continuare ca un catalizator al dezvoltării economice şi transformării digitale. În perioada 2021-2024 România îşi va consolida într-un ritm accelerat profilul de conectivitate la nivel european şi avantajele competitive existente. Totodată, România va deveni un lider regional în privinţa adoptării în condiţii de siguranţă a noilor tehnologii. Obiective pe termen mediu Obiectivele strategice ale Guvernului României pentru perioada 2021-2024 în privinţa infrastructurii de comunicaţii electronice vizează în principal dinamizarea investiţiilor în domeniu şi creşterea conectivităţii la nivel naţional. În următorii 4 ani vor fi adoptate măsuri care să răspundă eficient nevoilor de creştere a conectivităţii, de integrare rapidă a noilor tehnologii de comunicaţii şi de stimulare a investiţiilor în tandem cu accelerarea proceselor de transformare digitală a întregii societăţi. Direcţiile strategice de acţiune în domeniul comunicaţiilor electronice vor viza: asigurarea condiţiilor optime pentru implementarea şi dezvoltarea noilor tehnologii 5G, respectând principiile Memorandumului dintre România şi Statele Unite ale Americii pentru combaterea riscurilor de securitate cibernetică generate de furnizorii 5G; stimularea adoptării tehnologiilor 5G, respectiv extinderii zonelor deservite la nivel naţional; adaptarea cadrului juridic naţional şi elaborarea de strategii sectoriale pentru implementarea în siguranţă a tehnologiilor de comunicaţii ale viitorului; creşterea gradului de integrare şi convergenţă dintre infrastructura de transport şi infrastructura de comunicaţii electronice, inclusiv prin operaţionalizarea conceptului de autostrăzi 5G; intensificarea participării şi întărirea rolului României în cadrul unor formate internaţionale de cooperare în vederea dezvoltării unor noi proiecte de infrastructură de comunicaţii electronice, inclusiv 5G, tehnologii cloud, tehnologii satelitare, sisteme inteligente de transport; consolidarea capabilităţilor naţionale şi cerinţelor de securitate în domeniul comunicaţiilor electronice în scopul protejării lanţurilor de aprovizionare şi creşterii rezilienţei infrastructurilor existente; stimularea şi promovarea cercetării, dezvoltării şi inovării în domeniul comunicaţiilor electronice şi, în special, în domeniul 5G; consolidarea parteneriatului dintre autorităţi şi sectorul privat pentru dezvoltarea şi implementarea unor proiecte de infrastructură de comunicaţii electronice de interes naţional; eficientizarea activităţii întreprinderilor publice din subordine prin îmbunătăţirea guvernanţei corporative; dezvoltarea reţelei de radiodifuziune digitală terestră.SERVICII POŞTALE - POŞTA ROMÂNĂ Obiective pe termen mediu 2021-2024/direcţii generale de acţiune Obiectivul principal al Poştei Române este de a pune la dispoziţia tuturor cetăţenilor României pe întreg teritoriul o gamă diversificată de servicii poştale de bază şi conexe, adaptată permanent la dezvoltările tehnologice şi la tarife accesibile. Obiective strategice: asigurarea unor servicii performante la preţuri competitive; dezvoltarea unui sistem logistic şi tehnologic prin asigurarea investiţiilor-cadru pe termen mediu şi lung; creşterea veniturilor şi maximizarea profitabilităţii CNPR; creşterea cotei de piaţă pentru fiecare categorie de serviciu oferit; implementarea unui sistem de motivare financiară sau nonfinanciară a performanţei resursei umane.Programul de investiţii se va axa pe următoarele coordonate: • Proiecte majore în execuţie: Achiziţia liniei automate de sortare şi cartare pentru Centrul de Tranzit de la Cluj (Valoarea achiziţiei este de 2.872.443 euro/credit bancar 80%/contribuţie proprie 20%); Construcţia Centrului de Tranzit de la Otopeni până în 2023 (Valoare investiţiei - 11.079.423 euro/credit bancar 80%/contribuţie proprie 20%); Implementarea unui sistem de management integrat şi ERP, inclusiv echipamente IT (Valoare proiectului este dea 26.323.888 euro/credit bancar 80%/contribuţie proprie 20%); Reabilitarea clădirilor istorice - faza I: Timişoara, Oradea, Cluj-Napoca şi Piatra-Neamţ (Valoarea investiţiilor - 11.182.010 euro/credit bancar 80%/contribuţie proprie 20%).• Proiecte majore în pregătire: Construcţia a 5 centre regionale de tranzit de mici dimensiuni şi complet automatizate în diferite zone strategice de pe teritoriul României, în special în zona coridoarelor de trafic paneuropean (Valoarea investiţiilor 6.760.910 euro/credit bancar/fonduri nerambursabile/contribuţie proprie); Înlocuirea flotei auto existente cu una mai puţin poluantă (Valoarea investiţiei 2.190.200 euro/credit bancar/fonduri nerambursabile/contribuţie proprie); Achiziţionarea de echipamente de detectare a explozibililor şi sisteme electronice de securitate pentru dotarea tuturor oficiilor poştale (Valoarea investiţiei 5.111.524 euro/credit bancar/fonduri nerambursabile/contribuţie proprie); Reabilitarea clădirilor istorice - faza II (Valoarea investiţiilor 4.452.286 euro/credit bancar/fonduri nerambursabile/ contribuţie proprie); Realizarea de investiţii şi lucrări de intervenţie la clădiri (Valoarea totală 8.075.717 euro/credit bancar/fonduri nerambursabile/contribuţie proprie); Înfiinţarea unei reţele naţionale de staţii publice de reîncărcare pentru autovehicule electrice/hibrid în parteneriat cu Electrica - S.A.• Măsuri pentru redresarea şi eficientizarea companiei: • Optimizarea sistemului logistic de sortare şi distribuţie a mărfurilor: serviciu de curierat modern şi automatizat care să asigure livrarea la domiciliu/sediul clientului. Buget total estimat - 20.400.000 euro/mix de finanţare - contribuţie proprie, FEN; • Informatizarea oficiilor poştale şi digitalizarea serviciilor oferite în cele 5.600 de locaţii pentru cei minim 8,4 milioane utilizatori lunar de servicii poştale şi conexe. (Valoare estimată - 31.806.981 euro. Obiectiv cuprins în Programul Multianual de Investiţii al Poştei Române propus spre finanţare din credit BERD şi/sau EximBank); • Incluziunea financiară a populaţiei din zona mic urbană şi rurală conexă serviciilor poştale/financiare (Valoare totală estimată - 35.000.000 euro/proiect propus Ministerului Finanţelor Publice spre finanţare prin acord de împrumut cu Grupul Băncii Mondiale); • Programul Poşta Verde: schimbarea flotei auto existente cu o flotă mai puţin poluantă (Valoarea estimată - 65.800.000 euro/surse proprii/Administraţia Fondului de Mediu); • Valorificarea patrimoniului istoric şi cultural prin reabilitarea clădirilor monument istoric şi cultural poştal în centrele principalelor oraşe ale României (Valoarea estimată - 18.891.250 euro/surse proprii/credit); • Programul de alfabetizare digitală: alfabetizarea digitală a angajaţilor C.N.P.R. şi formarea acestora ca traineri pentru clienţi; dezvoltarea capacităţii de utilizare a sistemelor electronice/digitale în rândul populaţiei României, în special în zona rurală şi mic urbană (Valoarea estimată - 17.300.371 euro/surse proprii/accesare de fonduri nerambursabile). MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI ADMINISTRAŢIEI Pe parcursul anului 2020, prioritară a fost menţinerea deschisă a tuturor şantierelor iniţiate anterior, dar şi pornirea de noi investiţii, contribuind la protejarea companiilor româneşti şi a locurilor de muncă. În perioada noiembrie 2019-octombrie 2020, sau finalizat 561 de obiective finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL). Au fost deblocate proiecte vechi de importanţă naţională, pe care guvernările precedente le amânaseră în repetate rânduri, printre care se enumeră Cazinoul Constanţa, spitalele regionale şi stadioane. Au fost demarate proiecte noi în sprijinul învăţământului şi al culturii româneşti, precum reabilitarea clădirii principale a Universităţii Bucureşti, a Academiei de Studii Economice, a operelor din Iaşi şi Craiova sau Colegiul Naţional „Carol I" din Craiova. Un alt proiect deblocat a fost cel de cadastrare a peste 600 de comune, abandonat de guvernarea anterioară. În acest moment, primele comune îşi finalizează cadastrarea. În cadrul Programului Operaţional Regional au fost majorate sumele pentru finanţarea pentru IMM-uri cu 1,13 miliarde de euro, în condiţiile în care foarte multe proiecte depuse de mediul economic, deşi de o calitate ridicată, fuseseră ignorate de fosta guvernare. Viziunea pe termen mediu Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, prin intermediul fondurilor europene, al Programului Naţional de Dezvoltare Locală şi al celorlalte programe pe care le desfăşoară, are, ca scop fundamental, dezvoltarea armonioasă dintre regiunile României, recuperarea decalajelor de dezvoltare între judeţe şi creşterea calităţii serviciilor publice la care să aibă acces cetăţenii, contribuind astfel la obiectivul de convergenţă cu economiile statelor mai avansate din Uniunea Europeană. În noul ciclu de finanţare, prin fondurile structurale europene pentru dezvoltare regională, vor fi susţinute proiecte care generează valoare adăugată, prosperitate şi o creştere a calităţii vieţii în comunităţile în care vor fi implementate. Dezvoltarea infrastructurii publice din toate regiunile României va urmări reducerea disparităţilor urban-rural şi a diferenţelor de dezvoltare între regiuni şi în interiorul regiunilor şi se va axa pe următoarele priorităţi: Modernizarea şi extinderea reţelelor de apă şi canal; Modernizarea drumurilor judeţene şi locale şi construirea unor noi drumuri, acolo unde este necesar; Modernizarea şi construirea de unităţi de învăţământ; Extinderea şi modernizarea reţelelor de gaze naturale; Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate şi protecţie socială; Realizarea cadastrului sistematic; Construirea de infrastructură sportivă; Construirea de locuinţe pentru tineri, specialişti în sănătate, învăţământ şi alte categorii socioprofesionale prin ANL; Reabilitarea monumentelor istorice, a unităţilor de cult şi consolidarea patrimoniului cultural; Reabilitarea energetică a clădirilor.Obiective de dezvoltare urbană sustenabilă şi de valorificare a resurselor de patrimoniu: Elaborarea, aprobarea şi implementarea unor strategii locale privind gestionarea inteligentă a traficului şi siguranţa rutieră, cu scopul de a promova transportul public în comun de călători şi a asigura un management corespunzător al riscului de accidente rutiere; Consolidarea, unde este necesară, capacităţii de implementare a proiectelor de investiţii cu finanţare din fonduri externe nerambursabile prin promovarea parteneriatelor între autorităţile publice locale de la nivel judeţean cu cele de la nivel local; Susţinerea dezvoltării urbane prin implementarea de investiţii specifice şi reglementarea cadrului legal pentru implementarea proiectelor de mobilitate urbană destinate dezvoltării localităţilor urbane în special pentru dezvoltarea serviciilor de transport public în comun de călători; Îmbunătăţirea standardelor de locuit ale populaţiei şi reglementarea cadrului legal pentru implementarea proiectelor de regenerare urbană cu finanţare din fonduri externe nerambursabile pentru îmbunătăţirea standardelor de locuit ale populaţiei; Valorificarea patrimoniului cultural de interes local pentru creşterea gradului de atractivitate a localităţilor urbane şi pentru îmbunătăţirea standardelor de locuit la nivelul populaţiei, precum şi valorificarea potenţialului de creştere economică a localităţilor urbane cu impact asupra ameliorării situaţiei economice a acestora în situaţii de criză; Creşterea gradului de accesibilitate a populaţiei la serviciile publice, precum şi a calităţii serviciilor publice prestate, de interes local, prin digitalizare, inclusiv prin dotarea acestora cu echipamente IT; Elaborarea unui cadru normativ unitar (Codul Serviciilor Publice) pentru principalele categorii de servicii publice locale asigurate populaţiei: alimentare cu apă şi canalizare, transportul public în comun de călători, salubritatea stradală şi menajeră, iluminatul public, modernizarea de străzi, întreţinerea spaţiilor verzi. Obiectivele de investiţii programate pentru perioada 2021-2024 sunt următoarele: extinderea reţelelor de apă şi canal. În acest moment sunt racordate la sistemul de apă şi canalizare aproximativ 53% din locuinţele din România. 8 miliarde de lei vor fi investiţi de guvern pentru extinderea reţelelor de apă şi canalizare pentru 750 de proiecte depuse de UAT-uri, în următorii 5 ani. Dintre cele 750 de proiecte, 150 sunt destinate mediului urban, valoarea acestora fiind peste 1 miliard de lei; soluţii punctuale pentru situaţii speciale: 500 de microstaţii de tratare, fose septice şi sisteme de alimentare cu apă, cu o valoare de 250 milioane lei, care vor deservi toate categoriile de utilizatori. modernizarea şi reabilitarea drumurilor judeţene şi locale: 70% din drumurile judeţene şi locale vor fi modernizate în 4 ani, prin programele implementate de MLPDA; 7.000 de km de drumuri judeţene dintr-un total de 20.000 km nemodernizaţi vor fi reabilitaţi în următorii 4 ani, fiind programate lucrări în valoare de 12 miliarde lei; 20.000 km de drumuri locale, cu o valoare de circa 20 miliarde lei, vor fi modernizaţi în următorii 4 ani. Dintre aceştia, 5.000 km sunt în mediul urban, cu o valoare de 6 miliarde lei. construirea şi modernizarea unităţilor de învăţământ. Proiecte de construire şi reabilitare, consolidare şi dotare creşe, grădiniţe, şcoli, campusuri, cămine studenţeşti, centre de excelenţă pentru copii supradotaţi, tabere şcolare, centre universitare.Astfel, pentru accesul în mod egal la educaţie al copiilor şi al tinerilor şi asigurarea condiţiilor de desfăşurare a procesului educaţional într-un singur schimb, vor fi realizate: 2.500 de creşe, grădiniţe şi şcoli (construcţii noi şi reabilitări), cu o valoare 12,5 miliarde de lei; 40 campusuri şcolare (şcoală, liceu, internat, teren sport, ateliere, laboratoare, cantină), cu o valoare de 2 miliarde de lei; 30 cămine studenţeşti (10.000 locuri de cazare cu o valoare de 1,4 miliarde de lei); 8 centre universitare - reabilitare, cu o valoare de 1,5 miliarde de lei; 40 tabere şcolare, cu o valoare de 1 miliard de lei; 40 centre de excelenţă, informare şi documentare pentru copii (construire), cu o valoare 400 de milioane de lei; sistemul sanitar şi de protecţie socială. În acest domeniu, programul nostru de guvernare prevede construirea, reabilitarea şi dotarea a: 1.450 de centre medicale în mediul rural, din 2.000 necesare la nivel naţional, cu o valoare de 9,5 miliarde de lei; 25 spitale judeţene, cu o valoare de 2 miliarde lei - reabilitare; 110 spitale municipale şi orăşeneşti, cu o valoare de 4 miliarde lei - reabilitare; 10 spitale, inclusiv maternităţi, cu o valoare de 4 miliarde de lei - construire; cadastrare sistematică. Deşi este considerat un domeniu critic în ceea ce priveşte gestiunea teritoriului şi elaborarea politicilor de amenajare, acest domeniu a fost permanent marginalizat de acţiunea guvernamentală. De aceea, guvernul îşi va asuma cadastrarea sistematică a teritoriului. În acest moment este cadastrată o suprafaţă de aproximativ 40% din suprafaţa întregii ţări, iar în perioada 2021-2024 ne propunem să ajungem la un procent de peste 65%, ceea înseamnă că vor fi cadastrate în 4 ani aproximativ 6 milioane de hectare în plus, dintre care 2 milioane de hectare din fonduri proprii ANCPI şi aproximativ 4 milioane hectare din fonduri europene; Proiectele de înregistrare sistematică demarate de ANCPI în cadrul PNCCF din veniturile proprii ale ANCPI şi asigurarea finanţării/cofinanţării lucrărilor de înregistrare sistematică contractate de către unităţile administrativ-teritoriale; Obiectivul asumat îl reprezintă înregistrarea a 0,5 milioane de ha/an - în total 2 milioane ha; Proiectul major „Creşterea gradului de acoperire şi incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în zonele rurale din România" privind înregistrarea sistematică a imobilelor pentru 5.758.314 ha din 660 de UAT-uri situate în zone rurale ale României. Obiectivul asumat îl reprezintă finalizarea înregistrării sistematice în aproximativ 450 de UAT-uri rurale, cu suprafaţa de aproximativ 3,9 milioane ha; Proiectul „Informaţii geografice pentru mediu, schimbări climatice şi integrare UE - LAKI III" prin Programul: Mediu, Adaptare la Schimbările Climatice şi Ecosisteme RO – Mediu, finanţat prin: Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European (SEE) 2014-2021, în valoare de: 5.000.000 euro, având ca obiectiv general îmbunătăţirea capacităţii instituţionale a ANCPI de a realiza şi furniza informaţii geografice şi cartografice precise şi actualizate care vor fi puse gratuit la dispoziţia tuturor instituţiilor cu atribuţii de monitorizare şi raportare în domeniul protecţiei mediului, prevenirea şi diminuarea efectelor riscurilor naturale, adaptarea la schimbările climatice, planificare teritorială durabilă integrată şi va sprijini implementarea directivelor UE referitoare la armonizarea şi punerea în comun a informaţiilor spaţiale la nivel naţional şi transfrontalier. Obiectivul specific: realizarea de servicii de scanare a teritoriului prin tehnologie LiDAR (Light Detection and Ranging) şi generare de modele digitale de teren şi de suprafaţă cu acoperire totală de 50.000 km2 în zona de sud-vest şi nord-est a României. Strategia privind scanarea tramei stradale: Culegerea datelor privind reţelele edilitare din subteran din 41 de municipii reşedinţă de judeţ şi Bucureşti, cu un buget alocat de 65.000.000 euro; Culegerea datelor de suprafaţă pentru 41 de municipii reşedinţă de judeţ şi Bucureşti, cu un buget de 65.000.000 euro. Infrastructură sportivă (sport de performanţă şi sport de masă): Sport de performanţă: 5 săli polivalente (2.000-16.000 locuri), cu o valoare de 1,2 miliarde de lei; 8 bazine olimpice, cu 1 miliard de lei; 5 patinoare artificiale pentru competiţii (300 milioane de lei); 12 complexuri sportive, capacitate între 3.000-30.000 locuri, cu 3,5 miliarde de lei; Sport de masă: 250 săli de sport şcolare (3 miliarde de lei); 45 bazine didactice de înot (700 milioane lei); 400 baze sportive (1,8 miliarde de lei); 10 centre sportive de performanţă pentru sporturi olimpice (săli de antrenament, şcoală, internat, cantină, şcoală de antrenori, centru medical) - construire, 2 miliarde de lei. locuinţe pentru specialişti în sănătate, învăţământ şi alte categorii socioprofesionale. În prezent, MLPDA derulează, prin ANL, un program care vizează construirea de locuinţe cu chirie, destinate tinerilor cărora sursele de venit nu le permit achiziţionarea unei locuinţe în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei şi asigurarea stabilităţii tinerilor specialişti, prin crearea unor condiţii de locuit convenabile. Ţinând cont de solicitările venite de la consiliile locale din ţară, MLPDA şi ANL consideră oportună creşterea numărului unor astfel de locuinţe, după cum urmează: 10.000 de unităţi locative pentru specialişti, pentru o investiţie de 2 miliarde de lei; 5.000 unităţi locative pentru tineri, destinate închirierii, cu o valoare de 1 miliard de lei; 10.000 de locuinţe de necesitate, pentru o investiţie de 2 miliarde de lei; Programul de construcţii de locuinţe sociale derulat în baza prevederilor Legii locuinţei nr. 114/1996. Este preconizată realizarea a 3.000 unităţi locative la nivel naţional. monumente istorice/patrimoniu cultural/sedii administrative. MLPDA, prin CNI, derulează programe de reabilitare, consolidare şi redare în circuitul public a unor astfel de imobile. Conservăm şi promovăm identitatea naţională şi culturală prin reabilitarea monumentelor istorice, investind 2 miliarde de lei. strategia de renovare, termoficare, de reabilitare energetică şi de reabilitare a clădirilor cu risc seismic. Obiectivele MLPDA cuprind acţiuni prioritare în asigurarea cadrului de politici publice în domeniile: reducerea riscului seismic al clădirilor existente, prin elaborarea şi aprobarea Strategiei Naţionale de Reducere a Riscului Seismic care se adresează tuturor tipurilor de clădiri vulnerabile (clădiri publice şi private, clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale), planului de acţiuni, cu obiective specifice pe termen scurt, mediu şi lung (2030, 2040 şi 2050), precum şi revizuirea cadrului normativ şi dezvoltarea unui program sistematic de monitorizare a indicatorilor şi progresului în implementarea strategiei şi programelor de investiţii, inclusiv indicatori de program; reducerea consumului de energie în clădiri şi a emisiilor de CO2 prin aprobarea Strategiei de Renovare pe Termen Lung pentru sprijinirea renovării parcului naţional de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, atât publice, cât şi private, într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficienţă energetică şi decarbonat până în 2050, strategie care cuprinde o foaie de parcurs cu măsuri şi indicatori de progres măsurabili şi stabiliţi la nivel naţional, include etape orientative pentru anii 2030, 2040 şi 2050 şi specifică modul în care acestea contribuie la îndeplinirea obiectivelor Uniunii privind eficienţa energetică în conformitate cu Directiva 2012/27/UE; În vederea consolidării clădirilor se derulează următoarele programe: Reabilitarea a 2.000 de clădiri, în valoare de 1 miliard de lei, investiţie care va conduce la îmbunătăţirea eficienţei energetice a locuinţelor românilor; Creşterea siguranţei populaţiei prin reabilitarea clădirilor cu risc seismic ridicat: 300 de imobile la nivel naţional pentru 1 miliard de lei; Programul de termoficare, cu o alocare de 650 milioane de lei pentru 15 UAT-uri; Beneficiile urmărite sunt: creşterea gradului de confort şi a siguranţei cetăţeanului; scăderea cheltuielilor legate de încălzire; reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; creşterea gradului de acces al cetăţeanului la justiţie. România are nevoie de investiţii în sistemul de justiţie, care pot fi derulate de MLPDA, prin CNI, care are în derulare o serie de investiţii la clădiri care deservesc sistemului judiciar - construire şi reabilitare sedii de parchete, tribunale, judecătorii, curţi de apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sedii administrative instituţii publice - 2,5 miliarde de lei, prin finalizarea a minimum 35 de obiective de investiţii privind instanţele de judecată, sediile de parchete sau curţi de apel.Sursele de finanţare vor fi bugetul naţional, programele operaţionale regionale şi PNRR în cazul proiectelor mature. Proiectele trebuie să aibă o justificare a beneficiilor economice şi sociale, iar cifrele din Program sunt o evaluare orientativă a costului proiectelor. Proiecte mature vor fi considerate cele care au indicatori tehnico-economici aprobaţi până la 31 decembrie 2022, aceşti indicatori demonstrând impactul socio-economic mai sus menţionat. ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ Într-un an de criză sanitară şi economică s-a reuşit mobilizarea aparatului administrativ, astfel încât funcţiile statului au fost active în toată perioada stării de urgenţă şi a stării de alertă. Anul 2020 reprezintă sfârşitul celui de-al doilea ciclu de reforme de la aderarea României la Uniunea Europeană şi, din păcate, o serie de reforme realizate în cadrul primului ciclu (2007-2013) au fost anulate, iar o parte din cele mai importante măsuri prevăzute în cel de-al doilea ciclu (2014-2020) nu au fost pur şi simplu aplicate/instituţionalizate. Principalele deficienţe ale guvernanţei publice, care s-au accentuat de la începutul anului 2017 până în 2019: Ruptura dintre misiunea oficială a instituţiilor administraţiei publice: obiectivul de a furniza servicii publice de calitate pentru cetăţeni şi companii versus calitatea livrată.Cauze: Fragmentarea excesivă a funcţiilor instituţiilor publice, delegarea neclară a responsabilităţilor la nivelul administraţiei publice centrale şi locale, capacitate redusă de gestiune a ciclurilor strategiilor şi programelor publice, capacitate tehnică slabă de îmbunătăţire continuă a proceselor în condiţiile inflaţiei de schimbări a regulilor şi procedurilor. Cultură administrativă şi de management rigidă, caracterizată de obsesia supracontrolului, rezistenţă la schimbare şi inovare.Cauze: Politizarea funcţiilor publice, practici de recrutare şi selecţie restrictive sau la limita legii, instituţionalizare scăzută manifestată prin legislaţie şi proceduri vagi, complicate, incoerente, promovarea generalizată a excepţiilor şi derogărilor, ceea ce permite decizii personalizate, arbitrare şi nefundamentate ale funcţiilor executive numite politic. Ineficienţă cronică a programelor naţionale de investiţii în infrastructura localăCauze: Politizarea excesivă şi arbitrară în alocarea resurselor publice către administraţiile locale, în special pentru investiţiile în infrastructură, fără o evaluare profesionistă a oportunităţii şi a impactului, interes scăzut pentru bugetarea pe bază de performanţă. Cadrul legislativ determinat de legislaţia primară şi secundară este inconsistent şi de slabă calitate, cu prevederi neclare, excepţii şi derogări care distrug predictibilitatea regulilor. Resursele umane din administraţia publică nu sunt întotdeauna recrutate, promovate şi evaluate pe bază de merit. Administraţia publică este preponderent reactivă la nevoile cetăţenilor şi ale mediului de afaceri. Identificarea şi evaluarea prevederilor legale care necesită schimbare şi completare pentru aplicarea eficientă a Codului administrativ, inclusiv cele legate de folosirea limbii minorităţilor naţionale.În prezent, aproape fiecare minister are un serviciu sau o direcţie de simplificare sau de debirocratizare. Cu toate acestea, până în anul 2019, procesele birocratice nu au înregistrat diminuări semnificative. Această abordare este în acord cu recomandările privind Mecanismul European de Relansare şi Rezilienţă, Comisia Europeană propunând adoptarea la nivelul fiecărui stat a unor reforme specifice care acordă prioritate digitalizării şi reducerii birocraţiei. Astfel, fondurile alocate prin Mecanismul European vor prioritiza propunerile care creează un efect de sinergie prin înglobarea unor măsuri specifice de reducere a birocraţiei, atât pentru mediul de afaceri, cât şi pentru cetăţeni. Reformele în domeniul administraţiei publice trebuie să promoveze atât consacrarea principiului integrităţii şi corectitudinii, cât şi schimbarea culturii administrative. Pe de altă parte, reforma administraţiei publice locale nu trebuie să se limiteze la descentralizare, ci trebuie să presupună stabilirea unei structuri administrative eficiente, capabilă să conducă spre eficientizarea proiectelor de anvergură de la nivel local şi spre asigurarea unei autonomii locale extinse. Viziunea pe termen mediu O guvernare care asigură condiţiile pentru dezvoltarea sustenabilă a României, cu o administraţie publică integră şi competentă, care: (a) gestionează cu eficienţă şi echitabil servicii publice de calitate, prin: profesionalizare şi stabilitate susţinute de un sistem meritocratic de management al resurselor umane/al funcţiei publice; simplificare şi raţionalizare a procedurilor şi a modului de funcţionare în interacţiunea cu cetăţenii şi mediul de afaceri; predictibilitate şi coordonare a actelor de guvernare (politici publice, programare bugetară, cadru legal), rezultate din cooperarea intersectorială şi planificarea anuală/multianuală, claritatea mandatelor şi a funcţiilor instituţiilor publice;(b) câştigă respectul şi încrederea cetăţenilor, prin: integritate şi onestitate în gestionarea resurselor publice în interes general şi onorarea promisiunilor; transparenţă şi responsabilitate în luarea deciziilor, utilizarea resurselor publice şi asumarea rezultatelor activităţilor; accesibilitate şi deschidere pentru consultarea şi participarea cetăţenilor, a tuturor factorilor interesaţi din societatea civilă şi din sectorul privat, în luarea deciziilor şi elaborarea/implementarea politicilor publice.Obiective generale 1. Mecanisme de guvernare şi proces decizional eficiente, focalizate pe priorităţi şi obiective; 2. Creşterea calităţii şi accesului la serviciile publice; 3. Resursele umane din sectorul public, competente, integre şi dedicate cetăţeanului; 4. Etică, integritate, prevenirea corupţiei şi transparenţă în întreaga administraţie publică; 5. Transparenţă şi acces la informaţii pentru toţi cetăţenii; 6. Debirocratizarea, simplificarea administrativă, informatizarea serviciilor; 7. Încurajarea implicării directe a reprezentanţilor societăţii civile şi mediului privat în adoptarea şi prioritizarea măsurilor de debirocratizare iniţiate de către Guvern şi Parlament; 8. Prioritizarea măsurilor de debirocratizare care pot fi corelate direct cu măsurile de digitalizare; 9. Simplificarea şi modernizarea legislaţiei specifice unor sectoare de activitate economică; 10. Standardizarea, modernizarea şi reducerea suprapunerii capacităţii şi regulilor de control ale autorităţilor statului; 11. Crearea unor mecanisme care să limiteze creşterea viitoare a birocraţiei; 12. Crearea unor modalităţi de evaluare a birocraţiei existente şi a efectelor directe şi indirecte ale acesteia asupra societăţii româneşti; 13. Formarea funcţionarilor publici la nivelul administraţiei centrale în vederea adaptării acestora la o viziune pro-contribuabil; 14. Implicarea directă a Guvernului pentru a susţine debirocratizarea, standardizarea şi digitalizarea birocraţiei la nivelul administraţiilor locale; 15. Simplificarea reglementărilor pentru diverse sectoare ale mediului de afaceri şi adoptarea cât mai multor recomandări transmise de OECD în acest sens; 16. Respectarea prevederilor din „Carta europeană a autonomiei locale". Obiective specifice I. Mecanisme de guvernare şi proces decizional: Guvernare focalizată pe priorităţi şi obiectiveGuvernele anterioare nu s-au angajat în procese reale de prioritizare, preferând, din considerente politicianiste sau din teama de a lua decizii sensibile, să finanţeze multiple măsuri din toate domeniile, fără a genera rezultate concrete şi fără a obţine impactul aşteptat. Această abordare va fi modificată, în condiţiile în care criza sanitară şi economică nu mai permite niciun fel de amânări. Astfel, va fi revigorat procesul de planificare strategică şi vor fi definite priorităţi reale guvernamentale sau sectoriale, urmând a fi asigurată şi atragerea resurselor financiare necesare. Vor fi implementate noi mecanisme centrale pentru managementul priorităţilor. Dezvoltarea componentei de planificare bugetară în procesul de planificare strategicăÎn anii anteriori, strategiile de dezvoltare s-au elaborat fără a se concepe şi un plan concret de asigurare a resurselor financiare pentru implementarea planurilor strategice. Planificarea bugetară va sprijini stabilirea priorităţilor şi bugetarea corectă a resurselor necesare. Va asigura, de asemenea, predictibilitate pentru implementarea priorităţilor de investiţii şi o măsurare mai clară şi realistă a indicatorilor asumaţi. Stabilirea unui mecanism de coordonare şi monitorizare a investiţiilor publice majore va asigura: faptul că investiţiile propuse vor genera un impact major din punct de vedere social, economic, de mediu - pentru o dezvoltare durabilă; coordonarea între instituţiile implicate în realizarea investiţiilor; un filtru pentru calitatea investiţiilor; deblocarea punctelor critice apărute în implementarea investiţiilor. Redefinirea şi redimensionarea sistemului public, pentru creşterea eficienţei şi capacităţii de acţiune a acestuia şi redefinirea mandatelor instituţiilor publice centraleÎn scopul creşterii eficienţei activităţii sectorului public, se vor realiza analize funcţionale (capacitate administrativă, funcţii îndeplinite, rezultate) la nivelul administraţiei centrale, redefinirea misiunilor şi ariilor de acţiune a ministerelor şi agenţiilor guvernamentale pentru evitarea suprapunerilor şi o mai bună coerenţă a acţiunii guvernamentale. Este necesară analiza funcţională a întregului aparat guvernamental şi redefinirea competenţelor, atribuţiilor, sarcinilor asumate şi a obiectivelor strategice asumate de către ministere şi agenţii în vederea eficientizării acţiunii guvernamentale şi a creşterii impactului politicilor publice asupra calităţii vieţii oamenilor. O structură a administraţiei centrale simplă şi clarăVa fi demarat un proces de clarificare şi de stabilire a mandatelor instituţiilor din administraţia publică centrală. Se vor evita suprapunerile de competenţe şi vor fi clarificate atribuţiile instituţiilor aşa încât acestea să fi corespunzătoare segmentului de activitate reglementat. Flexibilizarea managementului instituţiilor publice prin încadrarea clară a instituţiilor guvernamentale pe categorii:• Instituţii care au funcţii cu prerogative de putere publică, organizate la nivel de ministere, autorităţi, unele agenţii guvernamentale, consilii judeţene, primării etc.; • Instituţii axate pe livrarea unor servicii specifice către populaţie de la nivel guvernamental sau teritorial; • Restructurarea administraţiei centrale pe baza acestor mandate astfel încât structura acesteia să fie flexibilă. Reluarea şi consolidarea procesului de descentralizare a competenţelor către administraţia publică locală.Procesul de descentralizare a fost demarat odată cu eforturile României de accedere în Uniunea Europeană, ca instrument de modernizare şi reformă a administraţiei publice, conform principiului subsidiarităţii, în ideea de transfer al competenţelor către nivelul cel mai apropiat de nevoile cetăţenilor şi ale mediului privat. Însă, acest proces a fost realizat parţial şi într-un mod partizan, dominat de interesele politice de moment. De aceea, pe viitor procesul de descentralizare va continua simultan cu creşterea capacităţii administrative la nivel local. El trebuie să se fundamenteze pe o analiză reală, bazată pe colectarea şi interpretarea datelor şi pe un proces amplu de consultare între autorităţile publice relevante. Nicio descentralizare de sarcini nu se va face fără transferul resursei financiare aferente. Resursa financiară va trebui să fie precisă, cuantificabilă şi cu caracter permanent. Acesta va avea în vedere două etape majore: • Analiza competenţelor administraţiei publice centrale care pot fi transferate către administraţia locală, precum şi capacitatea administrativă a celei din urmă de a gestiona noile competenţe; • Corelarea transferului de competenţe cu cel a transferului de resurse bugetare. • Predictibilitatea, transparenţa, stabilitatea şi depolitizarea sistemului general de transferuri de la bugetul de stat, astfel încât să se asigure resurse suficiente pentru furnizarea serviciilor publice, sprijinirea dezvoltării economiei locale şi creşterea autonomiei financiare locale, indiferent de culoarea politică a administraţiilor locale şi a Guvernului. Acest sistem va asigura că impozitul pe venit, prin diverse mecanisme de alocare, va finanţa în integralitate administraţia publică locală. Totodată se va asigura stabilitatea acestui sistem, eliminânduse modificările anuale prin legi speciale. O atenţie deosebită va fi acordată implementării programelor de finanţare a investiţiilor locale de tip PNDL, astfel încât ele să fie transparente, eficiente şi coordonate cu programele finanţate din fonduri UE. • Pregătirea, în condiţiile legii, a procesului de transfer al activelor abandonate ale ministerelor, regiilor autonome, companiilor de stat şi societăţilor cu capital integral de stat în domeniul public al UAT sau judeţene, precum şi reglementarea juridică a patrimoniului sindical. • Creşterea eficienţei furnizării serviciilor publice la nivelul administraţiei publice locale prin stimularea unor soluţii de asigurare în comun a acestora, acolo unde este cazul, pe bază voluntară. Îmbunătăţirea activităţii structurilor deconcentrate ale ministerelor şi ale altor autorităţi publice centraleInstituţiile deconcentrate reprezintă aproape o treime din administraţia publică. În prezent, coordonarea acestora se realizează practic partajat de către compartimentele funcţionale de resort ale ministerelor în subordinea căror sunt organizate şi de către instituţia prefectului, ca reprezentant al Guvernului în teritoriu. Din păcate, o analiză retroactivă a activităţii acestora arată că sunt, de cele mai multe ori, ineficiente, subdezvoltate şi folosite politic. Multe dintre aceste structuri deconcentrate au corespondent în administraţia publică locală descentralizată din subordinea consiliilor locale, judeţene şi ale primăriilor, de exemplu în sectoare precum tineret şi sport, servicii sociale sau de sănătate. De asemenea, se poate observa cum unele spitale aflate în subordinea administraţiei publice locale funcţionează mai eficient şi beneficiază de resurse superioare şi finanţare mai bună. Guvernul va clarifica pe baza unei evaluări serioase mecanismele de coordonare şi management al acestora, care să pună activităţile desfăşurate într-o paradigmă bazată pe performanţă şi eficacitate. II. Debirocratizare şi simplificare administrativă Criza epidemiologică prin care trecem a pus la încercare capacitatea administraţiei de a răspunde solicitărilor şi nevoilor cetăţenilor. Este mai clar că oricând că este nevoie de un aparat administrativ modern, care să răspundă rapid şi eficient nevoilor societăţii. Va continua procesul de simplificare administrativă pentru reducerea poverii administrative - sunt mai bine de 10 ani de când guvernele derulează proiecte de măsurare a costurilor administrative generate de legislaţie pentru companii şi cetăţeni, fiind cheltuite zeci de milioane de euro din fonduri europene, însă, fără un proces solid, cuantificabil prin indicatori de implementare. 1) Digitalizarea, simplificarea şi debirocratizarea serviciilor publice din administraţie şi automatizarea cât mai multor procese şi interacţiuni, prin utilizarea celor mai noi tehnologii TIC de administrare a datelor. Introducerea de proceduri administrative corelate strict cu sistem de e-government. Creşterea accesibilităţii serviciilor publice online. Introducerea „domiciliului" şi „identităţii" electronice pentru fiecare cetăţean. 2) Crearea infrastructurii naţionale de registre administrative în administraţia publică: crearea şi administrarea de identificatori unici, implementarea de arhitecturi TIC standardizate, realizarea şi extinderea interoperabilităţii dintre acestea, sistematizarea şi simplificarea fluxurilor de date, de interogare şi a procedurilor de raportare. 3) Realizarea de sisteme informatice unitare la nivel local, care să permită interoperabilitatea sistemelor diverselor UAT-uri cu nivelul central; realizarea raportărilor Open Data conform specificaţiilor unitare la nivel naţional. 4) Cadastrarea proprietăţilor statului; implementarea generalizată, la nivelul UAT, al instituţiilor publice şi al operatorilor de servicii de interes economic general a instrumentelor digitale de identificare, inventariere, evaluare şi stocare de tip GIS. 5) Interoperabilizarea bazelor de date local-central, reglementarea accesului reciproc la bazele de date local-central şi central-local. III. Resursele umane din sectorul public Administraţie în interesul cetăţeanului şi orientare către rezultate. Evaluarea pentru fiecare instituţie şi fiecare funcţionar va fi în raport cu rezultatele obţinute. Implementarea unui cadru unitar de competenţe la nivelul administraţiei/o carieră mai clară. Este nevoie de un sistem instituţional şi legal stabil, coerent şi eficace, care să asigure un management unitar al tuturor resurselor umane care lucrează în administraţia publică. Sunt necesare clarificarea şi consolidarea rolului şi mandatului ANFP, precum şi a capacităţii sale tehnice, astfel încât să devină o instituţie aliniată la standardele de calitate din domeniu în ţările UE. Va fi opreaţionalizat un nou cadru de competenţe pentru funcţia publică, reglementat de Codul administrativ, ceea ce va conduce la definirea mixului de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini necesare pentru ocuparea funcţiilor publice şi care va susţine profesionalizarea administraţiei publice şi creşterea calităţii resursei umane din sectorul public. Aceasta se va reflecta în recrutarea şi selecţia funcţionarilor publici, formarea şi dezvoltarea lor, precum şi în evaluarea performanţelor individuale. Implementarea unui model profesionist şi imparţial de recrutare în funcţia publică, prin organizarea unui sistem de concursuri care să pună accentul pe competenţa şi integritatea funcţionarilor publici, precum şi pe orientarea spre performanţă. Acest obiectiv va fi pus în practică prin dezvoltarea şi pilotarea unui proces transparent şi incluziv de recrutare şi selecţie în administraţia publică centrală prin concurs de recrutare, structurat pe două etape majore, astfel: (1) etapa de recrutare care constă în verificarea cunoştinţelor generale şi competenţelor generale necesare ocupării unei funcţii publice, realizată prin concurs şi (2) etapa de selecţie care constă în verificarea cunoştinţelor de specialitate şi competenţelor specifice necesare ocupării unei funcţii publice vacante, realizată prin concurs pe post. Sistemul dezvoltat va fi aplicat progresiv în anii următori tuturor categoriilor de funcţionari publici din administraţia publică centrală. Administraţia publică de la nivel local va beneficia de asistenţa instituţiilor specializate de la nivel central pentru preluarea şi implementarea unor instrumente de recrutare care să aibă în centru preocuparea pentru competenţă şi integritate a funcţionarilor publici.Îmbunătăţirea radicală a modului de legiferare şi limitarea drastică a practicii de legiferare prin excepţie sau prin derogare. Acest lucru se referă, pe de-o parte, la fundamentarea actelor normative în ceea ce priveşte evaluarea preliminară a impactului şi unificarea standardelor în acest domeniu. Pe de altă parte, această prioritate se referă la tehnica de redactare şi corelare a actelor normative şi instituirea şi în acest domeniu a unui singur standard de calitate. Dezvoltarea competenţelor digitale ale angajaţilor administraţiei publice şi asigurarea resursei umane necesare procesului de transformare digitală: cuantificarea nevoii de specialişti IT în administraţia publică şi elaborarea unui plan naţional pentru formarea şi fidelizare a acestora; crearea unui corp de specialişti la nivel central (ADR) pentru pilotarea transformării digitale, în special pentru nevoile de la nivel local; derularea unui program amplu pentru crearea abilităţilor digitale necesare la nivelul angajaţilor din sectorul public care vor opera noile instrumente digitale puse la dispoziţie prin: evaluare constantă a nivelului de abilitaţi digitale în administraţia publică; programe naţionale de formare a funcţionarilor publici, cu un calendar adaptat evoluţiei sistemelor informatice din administraţia publică, dar şi corelarea acestora cu evoluţia tehnologică propriu-zisă. Sistem unic de evidenţă a personalului bugetar pentru funcţionarii publici, personalul contractual din administraţie şi angajaţii la stat. Sistemul e-bugetar. Se va accelera operaţionalizarea prevederilor din Codul administrativ legate de evidenţa centralizată a personalului bugetar. Demersurile au fost iniţiate de Guvern, care a securizat fonduri nerambursabile de peste 12 milioane de lei pentru implementare şi au angrenat toate instituţiile publice relevante în proces. Baza de date va deveni operaţională în 2021, cu condiţia continuării eforturilor de implementare. Se va redefini cariera funcţionarilor publici astfel încât să fie mai atractivă, cu un parcurs mai lung, care să permită cu adevărat evaluarea performanţelor (în prezent doar simulată) pentru a orienta corpul funcţionarilor publici spre atingerea rezultatelor şi pentru a-i responsabiliza faţă de cetăţeni şi mediul de afaceri. Va fi implementat un program solid de formare pentru funcţiile de management din administraţia publică, cu accent pe dezvoltarea competenţelor de leadership şi managementul echipelor/managementul performanţei. Depolitizarea funcţiei publice şi stabilirea clară a poziţiilor politice în structura administrativă. Este nevoie de profesionişti în sistemul public, aşa cum este nevoie şi de decidenţi politici care să poarte răspunderea alegerii opţiunilor de politică publică. În ultimele decenii, această legătură/conexiune dintre politic şi administrativ a fost păstrată, de multe ori intenţionat neclară. Se va stabili, fără echivoc, care sunt poziţiile de răspundere politică (reprezentanţi politici) şi poziţiile din sistemul administrativ unde administraţia se bazează pe funcţionari publici). Se vor organiza consultări publice extinse pentru a stabili ce sistem de funcţie publică e cel mai potrivit pentru o Românie modernă pe termen lung (corp de funcţionari publici şi bazat pe carieră sau un sistem mai flexibil, ancorat în realităţile pieţei muncii şi bazat pe concursul deschis pentru fiecare poziţie). Indiferent de decizia finală, este important ca soluţia aleasă să fie urmărită şi implementată complet, fără jumătăţi de măsură sau mecanisme ocolitoare. Se va clarifica, de asemenea, rolul înalţilor funcţionari publici în sistemul administrativ român, în special al prefecţilor şi subprefecţilor, dar şi al corpului de inspectori guvernamentali, în prezent inactiv şi generator de costuri pentru bugetul de stat.IV. Etică, integritate, prevenirea corupţiei şi transparenţă Dacă în ultimii ani au fost adoptate o serie de măsuri formale de instituire a unei culturi a eticii în administraţia publică, precum consilierea etică, instrumente şi proceduri specifice de declarare a averilor, cadourilor sau evitare a eventualelor conflicte de interese sau incompatibilităţi, este nevoie ca aceste componente esenţiale ale activităţilor publice şi personalului care le desfăşoară să facă parte din etosul administraţiei publice centrale şi locale. Măsurile pe care se va concentra Guvernul sunt: Continuarea transparentizării proceselor şi procedurilor administrative prin promovarea de date şi informaţii deschise, disponibile public; publicarea online şi accesul cetăţenilor la toate cheltuielile publice, contractele de achiziţii publice şi la toate informaţiile relevante privind instituţiile statului, de la Guvern până la primării; Transferul cât mai multor proceduri administrative în mediul digital/online, astfel încât să restrângem cât mai mult oportunităţile pentru fapte de corupţie şi comportament lipsit de etică profesională sau imoral; Selecţia mai riguroasă a personalului din administraţie prin proceduri transparente şi instrumente precum concurs pentru funcţionari publici (descris în secţiunile precedente); Promovarea unei culturi a eticii şi integrităţii prin introducerea unui management al performanţei, bazat pe un cadru de competenţe în funcţia publică şi un proces continuu de formare profesională bazat pe orientarea spre performanţă şi analiza nevoilor de formare pe bază de date; Consolidarea şi intensificarea politicilor de control şi prevenţie a faptelor de corupţie şi comportamentului lipsit de etică a personalului.Obiectivele legate de asigurarea transparenţei decizionale, accesul la informaţii de interes public sau promovarea platformelor şi surselor de date deschise vor fi realizate implicit prin măsurile de informatizare, debirocratizare, simplificare administrativă descrise în secţiunile precedente. Totodată, deşi există norme legale clare, care reglementează obligativitatea tuturor instituţiilor publice de a transparentiza şi informă publicul în legătură cu activitatea pe care o desfăşoară şi rezultatele pe care le obţin, practica arată că un procent extrem de mic de instituţii publice întocmesc, de exemplu, rapoarte privind aplicarea Legii 544/2001 privind informaţiile de interes public. Un aspect pe care guvernul se va focaliza mai mult vizează executarea obligaţiilor legale în acest sens de către toate autorităţile publice centrale şi locale printr-o activitate mai intensă de monitorizare şi control, inclusiv sancţionarea celor care nu respectă legea. MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE Agricultura românească trebuie să îşi consolideze performanţele şi să devină competitivă pe termen lung, fără dependenţe sau vulnerabilităţi generate de: accesul dificil la finanţare, fragmentarea terenurilor, lipsa forţei de muncă sau capriciile vremii. Cât timp micile exploataţii funcţionează la nivel de subzistenţă şi numeroase terenuri rămân necultivate, agricultura nu poate deveni o sursă durabilă de creştere economică. Producătorii mici şi mijlocii trebuie susţinuţi pentru a asigura nevoile pieţelor locale, iar marii fermieri trebuie sprijiniţi pentru a rămâne conectaţi la pieţele naţionale şi regionale. Reformarea exploataţiilor agricole, absorbţia fondurilor europene şi simplificarea administrativă constituie tot atâteadirecţii clare în care România trebuie să facă paşi hotărâţi şi ireversibili. O nouă strategie agricolă va trebui să se concentreze atât pe compensarea deficitului în finanţarea de bază - prin instrumentul subvenţiilor directe - şi marketizare - prin folosirea instrumentelor dezvoltării regionale - cât şi pe tehnologizarea înaltă - prin agricultură inteligentă. Obiectivul marketizării agriculturii urmăreşte ieşirea din cercul vicios prin care exportăm materii prime, deci implicit şi subvenţii, şi importăm produse cu valoare adăugată ridicată. România este în prezent campioana exporturilor de cereale: înregistrăm producţii record, a căror valoare adăugată este însă scăzută, dar importăm masiv alimente şi produse alimentare. Acest model economic volatil, bazat pe consum şi pe neglijarea investiţiilor, a fost promovat cu nepricepere până acum şi a generat deficite record la nivelul balanţei comerciale agro-alimentare. Agricultura are nevoie acum de o abordare strategică, pentru creşterea eficienţei sectoriale şi pentru valorificarea oportunităţilor de dezvoltare existente. România poate să aibă o economie agrară tehnologizată, profesionalizată şi sustenabilă. Se impune o mai bună mobilizare a resurselor locale şi este nevoie de o strategie de dezvoltare a infrastructurii, serviciilor şi patrimoniului rural. Publicul larg trebuie să poată avea acces la hrană de calitate, iar alimentele româneşti, produse responsabil şi cu grijă pentru sănătatea consumatorilor, trebuie să devină brand consolidat pe piaţa locală, naţională şi regională. Ne propunem modernizarea agriculturii prin implementarea unor politici publice de creştere a competitivităţii economice sectoriale, astfel încât mica exploataţie agricolă să devină eficientă şi să nu mai fie mijloc informal de protecţie socială, profund dependentă de stat. Instrumentele publice de sprijin să încurajeze capitalizarea, industrializarea agriculturii şi modernizarea infrastructurii rurale, iar agricultura românească să valorifice oportunităţile accesului la fonduri europene şi piaţa internă şi să promoveze forme de susţinere echitabilă a tuturor fermierilor. De asemenea ne propunem să încurajăm agricultura ecologică, sănătoasă, care se regăseşte în profilul tradiţional al ţăranului roman şi să extindem metodele de producţie de înaltă precizie şi agricultură avansată prin strânsă legătură între cercetarea autohtonă şi activităţile agricole, utilizând inteligent resursele de apă, sol şi soiuri ameliorate genetic. Competitivitatea activităţilor din agricultură poate fi susţinută extensiv prin proiecte publice care vor sprijini parteneriatele între instituţiile statului şi capitalul privat, şi, intensiv, prin utilizarea noilor tehnologii grupate sub sintagma „Agricultura 4.0". În acord cu Politica Agricolă Comună, obiectivele noastre generale sunt favorizarea unui sector agricol inteligent, rezistent şi diversificat, care să asigure securitatea alimentară, acţiuni consolidate de protecţia mediului şi atenuarea schimbărilor climatice, conform obiectivelor UE, precum şi consolidarea relaţiilor şi serviciilor socio-economice în zonele rurale. Viziune pe termen mediu Pentru perioada de programare 2021-2027 fondurile europene destinate Politicii Agricole Comune (PAC) vor fi acordate statelor membre pe baza Planului Naţional Strategic PAC şi finanţate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) şi de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). Sectorul agricol şi spaţiul rural vor avea ca instrument prioritar de dezvoltare Planul Naţional Strategic (PNS), prin intervenţiile financiare prevăzute în cadrul acestuia, aferente exerciţiului financiar următor (2021-2027). Bugetul PAC de care va beneficia România în perioada următoare de programare va fi de 21,678 miliarde de euro. Comparativ cu luna noiembrie 2019, moment până la care nu au fost efectuate demersuri în direcţia stabilirii liniilor de finanţare pentru viitorul PAC, au fost realizate etape semnificative din elaborarea efectivă a Planului Naţional Strategic. Până la această dată au fost definitivate analiza SWOT şi analiza nevoilor de finanţare fundamentate pe baza evaluării socio-economice, agricole şi de mediu aferente, au fost realizate consultări cu mediul asociativ pentru stabilirea direcţiilor de acţiune viitoare. Sprijinul prin Planul Naţional Strategic 2021-2027 al României se va concentra pe atingerea următoarelor obiective: promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient şi diversificat care să asigure securitatea alimentară; consolidarea orientării către piaţă şi creşterea competitivităţii; îmbunătăţirea poziţiei fermierilor în lanţul valoric.În conformitate cu actuala propunere de Regulament, schemele de plăţi directe şi măsurile de piaţă, cu finanţare din FEGA, vor contribui împreună cu intervenţiile de dezvoltare rurală la atingerea obiectivelor specifice PNS. Pornind de la analiza socio-economică realizată la nivelul MADR cu sprijinul partenerilor sociali, sprijinul pentru dezvoltarea sectorului agricol şi a spaţiului rural se va concentra în special pe sprijinirea fermelor de familie şi întinerirea generaţiilor de fermieri, pe investiţii în procesarea produselor agricole pentru crearea de valoare adăugată. Direcţii de acţiune Investiţii în modernizarea, restructurarea şi creşterea competitivităţii fermelor, cu accent pe fermele de familie; Instalarea tinerilor fermieri; Sprijin pentru cooperare în vederea integrării producţiei pe lanţul agroalimentar; Gestionarea riscurilor la nivel de fermă; Investiţii în crearea şi dezvoltarea valorii adăugate prin procesarea şi marketingul produselor agro-alimentare; Investiţii în infrastructura de irigaţii; Cooperare în vederea inovării, respectiv dezvoltarea de noi practici care să răspundă la nevoile specifice ale fermierilor; Plăţi compensatorii pentru angajamente în materie de mediu şi climă şi alte angajamente, constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice anumitor zone; Fructificarea oportunitatii oferite de ecoscheme în noul regulament al Politicii Agricole Comune.Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are în lucru alte trei proiecte importante care urmează să fie finanţate prin Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare Economică (PNRR) şi prin Planul Naţional Strategic. Acestea vizează: strategia de gestionare a apei (infrastructura de irigaţii, infrastructura de desecare/drenaj, lucrări de combatere a eroziunii solului, lucrări de prevenire a deşertificării, finalizarea sistemului naţional antigrindină şi creşterea precipitaţiilor). crearea unei reţele naţionale de centre de colectare, depozitare, procesare şi distribuţie a produselor româneşti. finanţarea de asocieri agricole, acoperind cheltuieli de înfiinţare şi funcţionare şi lansarea de linii dedicate lor pentru dezvoltarea de depozite (food hubs).Obiective pentru perioada 2021-2024 Consolidarea fermelor de familie România prezintă anumite caracteristici structurale asemănătoare cu cele ale sectoarelor agricole din celelalte state membre UE, dar este unică prin mărimea decalajului dintre categoria fermelor mari şi aceea a fermelor mici, precum şi prin prevalenţa fermelor care practică agricultură pentru obţinerea bunurilor de autoconsum. Categoria fermelor de dimensiuni mici şi mijlocii, care reprezintă procentul cel mai consistent din totalul fermelor din România, care produc pentru piaţă sub o formă de organizare economică, în special fermele de familie, au nevoie de un sprijin conjugat pentru a evita abandonul activităţilor agricole, pentru facilitarea accesului pe piaţă şi realizarea de investiţii, factori care vor conduce la stabilizarea şi creşterea nivelului veniturilor. Abordarea acestei nevoi specifice României va asigura noi oportunităţi pentru facilitarea restructurării fermelor, integrarea fermelor mici/medii pe piaţă şi dezvoltarea fermelor de familie. Acest sprijin va crea premisele ulterioare îmbunătăţirii performanţelor economice prin modernizarea fermelor mici şi mijlocii, prin investiţii în active fizice. Măsuri: sprijinirea investiţiilor în modernizarea, restructurarea, creşterea competitivităţii şi a performanţelor de mediu, în special pentru fermele de familie, prin apeluri de proiecte dedicate acestui segment de ferme ce vor integra activitatea de procesare; sprijinirea consistentă a investiţiilor în sectorul zootehnic; sprijinirea investiţiilor pentru implementarea soluţiilor digitale în agricultură; reducerea birocraţiei pentru fermele de familie; încurajarea comercializării produselor finite obţinute în fermele de familie din zonele defavorizate, în special din zonele montane, prin acordarea unei subvenţii sau unui sprijin pe unitatea de produs comercializată - alocarea unei finanţări de aproximativ 1 miliard de euro pentru investiţii la nivelul fermelor în sector vegetal şi zootehnic, din care, pentru ferma de familie care integrează activitatea de procesare pentru produse de calitate (Reg.1151/2012) aproximativ 200 milioane de euro (FEADR); asigurarea accesului la finanţare prin continuarea mecanismelor de creditare prin subvenţionarea dobânzilor şi garantare - finanţare în vederea susţinerii mecanismului de creditare de aproximativ 93 milioane de euro (FEADR).Consolidarea poziţiei fermierilor în lanţul agroalimentar Restructurarea fermelor mici şi mijlocii şi încurajarea acestora de a se asocia sub diferite forme (cooperative sau grupuri de producători sau parteneriate informale de cooperare între micii fermieri şi consumatori pentru asigurarea lanţurilor scurte agroalimentare) concură la creşterea puterii de reprezentare a acestora, fapt care se va reflecta ulterior în stabilizarea şi creşterea nivelului veniturilor. Formele asociative reprezintă principalul instrument care poate conduce la îmbunătăţirea poziţiei fermierului în lanţul valoric. Deşi fermierii mici au început să înţeleagă importanţa conceptului de cooperare şi avantajele ce decurg din aceasta, există încă reticenţe în a se organiza în forme asociative şi parteneriate viabile din punct de vedere economic. Prin asociere în activităţile de afaceri, fermierii îşi vor consolida puterea de negociere, pot cumpăra echipamente agricole, tehnologii şi alte inputuri agricole la preţuri convenabile, pot avea acces mai uşor la credite şi pot introduce inovaţii şi idei noi de management, astfel fiind amortizate efectele grave asupra membrilor în situaţii de criză, dar şi facilitată accesibilitatea mai ridicată şi creşterea absorbţiei de fonduri europene, toate acestea având un impact pozitiv asupra rentabilităţii afacerii pe termen lung. Măsuri: 1. O măsură de sprijinire a formării de asociaţii agricole. Din experienţa proiectelor pilot derulate de Fundaţia Româno-Americană, este nevoie de muncă în comunitate preliminară pentru a constitui asociaţii funcţionale. Reguli corecte, management profesionist - aceste lucruri nu vin natural, e nevoie de investiţii în formare, care trebuie să fie eligibile din fonduri europene. 2. O măsură de investiţii dedicată exclusiv acestor forme asociative, după ce reuşesc să se organizeze funcţional - cooperative agricole, food hub-uri etc. (există mai multe forme legale de asociere, cooperativele fiind cele mai comune, iar măsura acoperă toate formele legale). 3. Dezvoltarea şi implementarea unei strategii de implicare în mod activ a companiilor mari din agricultură în susţinerea acestui segment de piaţă, prin măsuri de tipul facilităţilor fiscale pentru participarea la un fond de investiţii dedicat fermierilor mici şi mijlocii care să ofere granturi mici şi medii pentru utilaje, sere sau solare, unităţi de procesare etc. Finanţare de aproximativ 62 milioane de euro (FEADR). Demararea Programului Agri-Invest Programul Agri-Invest va fi unul similar cu IMM Invest, dar dedicat în exclusivitate sectorului agricol. Acesta va presupune: Garanţii la împrumuturi cu dobândă garantată 100%; Subvenţionarea dobânzilor (≈ 8 luni+); Perioada de rambursare a creditului până la 10 ani;Bugetul alocat acestui program va fi utilizat pentru credite, în vederea dezvoltării de: Depozite de legume-fructe (pentru cooperative); Silozuri; Retehnologizarea industriei alimentare; Achiziţie de teren agricol.Legea Muntelui În vederea susţinerii fermierilor din zonele montane se vor transpune în practică prevederile Legii Muntelui, iar în noul PNS sistemul de sprijin montan va fi reevaluat şi redefinit. Vor fi sprijinite sistemele extensive din zootehnia montană (stânele montane) în vederea modernizării acestora. Şcolile şi liceele agricole din zona montană vor primi sprijin în vederea dotării cu utilaje agricole, tehnologie specifică agriculturii din zona montană şi realizării unor ferme model. Consolidarea mediului asociativ Organizarea fermierilor în structuri asociative reprezentative, partenere ale administraţiei agricole, asigură un dialog permanent cu privire la toate aspectele referitoare la politica agricolă comună, inclusiv la dezvoltarea rurală şi la punerea sa în aplicare, şi în special cu privire la măsurile pe care Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale le ia în acest context. Consolidarea mediului asociativ asigură realizarea unui schimb de experienţă şi de bune practici şi oferă asistenţă şi consultanţă autorităţii agricole, în procesul de elaborare a strategiilor şi politicilor agricole. Măsuri: susţinerea financiară în vederea aderării organizaţiilor de fermieri din România la COPA-COGECA, prin plata cotizaţiei de membru cu drepturi depline, facilitând pentru prima dată participarea fermierilor români la grupurile de dialog civil la Bruxelles; soluţii digitale pentru managementul dialogului civil în sectorul agroalimentar - platformă on-line de dialog.Strategia de gestionare a apei în agricultură Prin Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare (PNRR) se vor realiza: infrastructura de irigaţii, infrastructura de desecare/drenaj, lucrări de combatere a eroziunii solului, lucrări de prevenire a deşertificării, finalizarea sistemului naţional antigrindină şi creşterea precipitaţiilor. România prezintă un risc considerabil faţă de schimbările climatice, efectele acestora fiind reflectate de modificările în regimul de temperatură şi precipitaţii, zonele cele mai afectate, fiind situate în partea de Sud-Est, Sud-Muntenia, Bucureşti-Ilfov şi Sud-Vest Oltenia, cu un potenţial de adaptare redus, afectând rezultatele întregului an de producţie agricolă. Secetele au un impact semnificativ asupra stabilităţii producţiei şi a securităţii alimentare naţionale, iar lipsa unei infrastructuri adecvate contribuie la limitarea oportunităţilor de dezvoltare economică în pofida existenţei potenţialului din agricultură.

Perioada de referinţă Suprafaţa afectată de fenomene meteorologice adverse (ha) Total suprafaţă afectată (ha)
Secetă Inundaţii, grindină, ploi torenţiale, viituri Temperaturi scăzute, îngheţ, viscolul, depuneri masive de zăpadă
2015 1.584.088 101.746 66.672 1.752.506
2016 1.040.002 140.616 5.203 1.185.822
2017 298.365 73.419 39.598 411.383
2018 187.101 172.419 6.418 365.939
2019 74.503 95.999 1.218 171.720

Măsuri: 1. Creşterea suprafeţelor amenajate pentru irigaţii, cu prioritate în zone afectate de secetă, precum şi creşterea eficienţei utilizării apei în activitatea de irigaţii. În acest sens, vor fi adoptate următoarele măsuri: implementarea Programului Naţional de Reabilitarea a Infrastructurii Principale de Irigaţii din România (PNI); asigurarea apei până la staţia de punere sub presiune preluate de către organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi/sau la echipamentele de udare mobile/motopompe; finalizarea obiectivelor de investiţii aflate în diferite stadii de execuţie şi proiectare; modificări în prioritizarea investiţiilor în funcţie de zonele vulnerabile, cu risc de aridizare şi deşertificare; modificări în ordinea de abordare a planului de investiţii, care să stimuleze creşterea gradului de utilizare a lucrărilor existente şi să garanteze recuperarea investiţiilor pe seama sporului de producţie agricolă realizata; exploatarea amenajărilor de irigaţii supuse reabilitării în corelare cu lucrările de gospodărire a apelor, hidroenergetice, silvice, de gestionare a căilor de comunicaţie, în acord cu interesele proprietarilor de terenuri, ţinând seama de cerinţele de protecţie a mediului.Rezultate preconizate: creşterea randamentului staţiilor de pompare de la 40% la 80%; reducerea pierderilor de apă din canale de la 60% la 28%; eliminarea degradărilor apărute la construcţiile hidrotehnice aferente canalelor de irigaţii; reducerea tarifului/1.000 m3 apă pompată; facilitarea accesului direct al fermierilor la apa pentru irigaţii; creşterea numărului de echipamente utilizate pentru distribuirea apei pentru irigaţii; creşterea suprafeţei irigate deservită de infrastructura de irigaţii.2. Asigurarea integrării obiectivelor de mediu în programele de investiţii sectoriale în vederea creşterii adaptării şi atenuării efectelor schimbărilor climatice. Măsuri pentru realizarea obiectivului: Includerea în Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă a proiectelor de infrastructură pentru: compensarea deficitului de umiditate a solului în vederea combaterii riscului de secetă; reducerea riscului la inundaţii şi alunecări de teren; combaterea eroziunii solului; protecţia antigrindină, creşterea şi uniformizarea precipitaţiilor; Măsuri pentru gestionarea durabilă a apei în acord cu nevoia de a conserva şi îmbunătăţi baza de resurse disponibile, prin adaptarea şi dezvoltarea infrastructurii şi tehnologiilor utilizate, sustenabile în faţă schimbărilor aduse de probleme actuale globale, regionale şi naţionale; Măsuri pentru exploatarea amenajărilor de îmbunătăţiri funciare supuse reabilitării/modernizării, astfel încât să se prevină folosirea ineficientă a apei, excesul de umiditate, eroziunea şi poluarea solului şi să se promoveze protecţia mediului în conformitate cu standardele de mediu; Susţinerea sistemului antigrindină.Alte acţiuni: realizarea investiţiilor în sistemele de îmbunătăţiri funciare şi a investiţiilor în dezvoltarea capabilităţii Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor; extinderea sistemelor de îmbunătăţiri funciare şi identificarea/utilizarea unor surse de apă alternative pentru amenajările de irigaţii; utilizarea tehnologiilor moderne pentru adaptarea la schimbările climatice şi a materialelor prietenoase cu mediul şi mai puţin energofage; montarea senzorilor de nivel/presiune pe canale/conducte şi obţinerea unor economii de 40-60% la consumul de energie şi de apă; planificarea necesarului de apă în zonele expuse secetei şi asigurarea resurselor de apă în condiţii de secetă; crearea de noi oportunităţi de ocupare a forţei de muncă calificate în domeniul automatizărilor; utilizarea surselor de energie alternative.Rezultate preconizate: optimizarea consumului de energie şi al resurselor naturale; automatizarea staţiilor cu sisteme de monitorizare şi control; îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor; creşterea capacităţii de stocare a apelor pentru asigurarea volumelor necesare în vederea acoperirii cerinţelor de apă pentru irigaţii; creşterea nivelului de ocupare a forţei de muncă; reducerea efectelor negative ale unor factori de mediu limitative: secete prelungite, eroziunea solului, sărăturarea sau creşterea acidităţii solului.Măsuri de management al riscurilor România beneficiază de resurse naturale în stare bună, însă sistemele de management al riscului şi serviciile prin care riscurile climatice şi sanitare potenţiale pot fi aplanate sunt insuficient studiate şi mediatizate. Chiar şi fermele comerciale au, în mare parte, o bază insuficientă de active şi sunt inadecvat dotate pentru a face faţă riscurilor climatice, evenimentelor climatice nefavorabile sau a evenimentelor catastrofale. Este necesar ca fermierii să gestioneze mai bine riscul în cadrul propriei afaceri, deoarece pe termen mediu şi lung se preconizează un impact mare al schimbărilor climatice asupra producţiei primare. Posibilele riscuri sunt cele de scădere a activităţii economice din cauza incidentelor de mediu, dezastrelor naturale şi a efectelor schimbărilor climatice (precum inundaţii persistente, alunecări de teren, eroziune, pagube cauzate de furtuni, secetă, focare de boli, lipsa accesului la resurse de apă). În managementul riscurilor care pot să apară trebuie luaţi în considerare factori generali care induc un oarecare coeficient de nesiguranţă în implementarea obiectivelor propuse de orice categorie de fermieri cum ar fi schimbările climatice cu efectele iminente asupra factorilor precum calitatea terenului agricol, capitalul de muncă fizică şi intelectuală, dar şi tehnologia, acţiunile de know-how adaptate la noile provocări, cu implicaţii în productivitatea agricolă, apariţia bolilor la animale şi/sau la plante. Modificările climatologice de tipul secetei, inundaţiilor sau îngheţului (fie timpuriu, fie tardiv) induc compromiterea culturilor pentru care nu există un plan de măsuri adecvate. Măsuri: Operaţionalizarea strategiei de gestionare şi identificarea măsurilor eficiente pentru managementul riscurilor (prin fonduri mutuale, sisteme de asigurări pretabile pentru gestionarea riscurilor asociate schimbărilor climatice); Găsirea unor soluţii eficiente, în parteneriat cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, de implementare a sistemelor de management al riscurilor în agricultură; Campanie de promovare/mediatizare pentru stimularea implicării fermierilor în scheme de prevenire şi gestionare a riscurilor prin intermediul sprijinului acordat pentru susţinerea primelor de asigurare - (Măsura 17.1).Pentru realizarea acestui obiectiv, bugetul estimat este de 50 milioane de euro (FEADR). Corectarea deficitului balanţei comerciale România exportă materii prime şi produse cu valoare adăugată mică şi importă produse cu valoare adăugată mare. Industria alimentară din România încă are decalaje semnificative în ceea ce priveşte valoarea adăugată a produselor agricole în raport cu capacitatea de producţie a produselor agricole autohtone. Este necesară sprijinirea acelor produse agro-alimentare pentru care oferta internă este relativ redusă comparativ cu cererea actuală a pieţei şi potenţialul existent.

Total UE + ţări terţe
export import sold total
2013 5,098.1 4,773.2 324.9
2014 5,409.6 4,895.3 514.3
2015 5,737.4 5,826.6 –89.2
2016 5,953.9 6,511.3 –557.4
2017 6,230.0 7,083.9 –853.9
2018 6,501.7 7,635.4 –1,153.2
2019 7,183.0 8,430.1 –1,247

Dinamica balanţei comerciale pentru produse agroalimentare Începând cu anul 2015, importurile au crescut într-un ritm mai rapid decât exporturile, soldul schimburilor agroalimentare devenind negativ: de la –89,2 milioane euro în 2015, deficitul comercial s-a adâncit continuu până la –1.153,2 milioane euro în 2018, valoare care a fost depăşită la finele anului 2019 şi a ajuns la –1.247 milioane euro, în condiţiile menţinerii trendului de creştere mai puternică a importurilor faţă de exporturi. Sectorul de procesare a produselor agricole are nevoie de investiţii pentru crearea de capacităţi noi de procesare, de echipamente şi tehnologii moderne, de fluxuri tehnologice care să permită respectarea standardelor comunitare şi îmbunătăţirea productivităţii. În mod specific nevoia de investiţii în spaţii de producţie şi tehnologii moderne, dezvoltarea de noi produse, aplicarea practicilor şi tehnologiilor inovative este mare în industria laptelui şi a produselor lactate (îndeosebi în zona montană), în procesarea produselor horticole, în industria cărnii, dar şi a produselor cu înaltă valoare adăugată. Realizarea de investiţii pentru dezvoltarea infrastructurii de depozitare şi procesare pentru micii producători constituie o direcţie prioritară pe termen mediu şi lung pentru dezvoltarea şi rezilienţa lanţurilor alimentare naţionale. Prin derularea unor astfel de investiţii va creşte numărul unităţilor de colectare/ sortare/procesare care respectă standardele UE (siguranţă alimentară şi trasabilitate) şi ponderea pe piaţă a produselor autohtone cu valoare adăugată, se va echilibra nevoia de procesare în raport cu producţia internă cu efecte pozitive asupra balanţei comerciale. Totodată crearea de noi unităţi va avea ca efect direct crearea de locuri de muncă, contribuind la promovarea ocupării forţei de muncă şi la reducerea decalajului între cerere şi ofertă. UE este în continuare afectată de un deficit semnificativ de proteine vegetale din cauza nevoilor sectorului creşterii animalelor, care depinde de importurile de furaje din ţări terţe, situaţie care aproape nu s-a schimbat în acest domeniu de mai mult de 15 ani; întrucât situaţia actuală din UE, caracterizată de importurile de proteine vegetale, în principal soia, demonstrează că trebuie să luăm măsuri importante, asigurarea independenţei proteice în România este importantă. Măsuri: susţinerea investiţiilor private în colectarea, depozitarea, stocarea şi procesarea produselor agroalimentare pentru creşterea valorii adăugate a materiei prime. Buget alocat - 430 milioane de euro (FEADR); revizuirea mecanismului certificatelor de depozit prin dialog cu instituţiile de credit şi asociaţiile de profil; acordarea de sprijin cuplat pentru fermieri în vederea asigurării independenţei proteice (2% din alocarea aferentă plăţilor directe). Buget alocat - 200 milioane de euro (FEGA); planul proteina: susţinerea (sprijin cuplat important) culturilor de soia şi lucernă care să fie comercializate doar în ţară şi în spaţiul comunitar. Există un potenţial de 0,5 mil. ha soia care ar face din România un exportator.Dezvoltarea pieţelor locale Crearea lanţurilor alimentare scurte şi dezvoltarea pieţelor locale este un obiectiv necesar din perspectiva deschiderii oportunităţilor de piaţă pentru fermieri prin promovarea şi vânzarea produselor aproape de sursa de producţie, fie individual, fie prin intermediul unei forme asociative, astfel încât să fie în acord şi cu obiectivele strategiei „De la fermă la consumator". Dezvoltarea lanţurilor scurte de aprovizionare şi a pieţelor locale prin intermediul cooperării între diferiţi actori se poate realiza în special în sectorul fermelor mici /familiale şi deschide premisa de cooperare la nivel de comunitate. Este nevoie de sprijin pentru a facilita accesul fermierilor şi grupurilor de fermieri pe piaţă şi de a intra şi opera pe aceste pieţe la standardele cerute, inclusiv sub aspectele privind siguranţa alimentară. În actuala criză sanitară, provocată de pandemia COVID-19, care a destabilizat grav reţelele globale de aprovizionare cu alimente, arătând vulnerabilităţile inerente ale acestui sistem, rolul producătorilor locali a fost mai vizibil decât oricând, dezvoltându-se noi oportunităţi de valorificare a produselor prin intermediul platformelor on-line şi de livrări la domiciliu. Măsuri: susţinerea cooperării între producători şi actorii locali (consilii locale, şcoli, agenţi economici) în vederea dezvoltării pieţelor locale şi comercializării directe a producţiei către partenerii locali, astfel încât să se faciliteze crearea lanţurilor de desfacere. Buget alocat - 20 milioane de euro (FEADR).Promovarea produselor locale româneşti În România există un potenţial încă nevalorificat, de recunoaştere şi promovare a produselor locale şi de includere a acestora în schemele de calitate naţionale şi UE, din cauza aspectelor cauzate de promovarea deficitară a produselor agroalimentare româneşti, slaba asociere între producători, taxele aplicate producătorilor care fac dificil accesul produselor autohtone pe rafturile hipermarketurilor şi a supermarketurilor. Produsele obţinute din materie primă locală, ca şi cele provenite de la animale crescute în condiţii superioare de bunăstare contribuie la crearea de locuri de muncă, creşterea valorii adăugate şi a valorii de piaţă a acestora, fiind necesară conştientizarea consumatorului referitor la calitatea produselor cu tradiţie care fac parte din cultura naţională, valorificarea patrimoniului imaterial local, dar şi la importanţa asigurării siguranţei şi securităţii alimentare. Numărul produselor româneşti care participă la o schemă de calitate europeană este redus (7), rezultând o nevoie acută de a sprijini obţinerea şi promovarea unor astfel de produse. Participarea redusă a fermierilor la schemele de calitate este legată şi de asocierea şi cooperarea redusă în sectorul agroalimentar, fiind nevoie de sprijinirea asocierii şi cooperării inclusiv în cazul consumatorului. Pentru stimularea fermierilor şi grupurilor de fermieri din România este nevoie de măsuri de sprijin care să susţină financiar obţinerea de produse de calitate şi costurile suplimentare pe care aceştia le suportă, precum şi pentru promovarea produselor locale. Măsuri: crearea unei reţele naţionale de colectare, depozitare, procesare şi distribuţie a produselor româneşti; finanţarea de asocieri agricole, acoperind cheltuieli de înfiinţare şi funcţionare şi lansarea de linii dedicate lor pentru dezvoltarea de depozite (food hubs); elaborarea şi implementarea unei strategii de informare a consumatorilor cu privire la produsele agroalimentare româneşti înregistrate în scheme de calitate naţionale şi europene; îmbunătăţirea legislaţiei privind certificarea şi promovarea produselor alimentare, prin dialog strâns cu reprezentanţii asociaţiilor de profil şi bugetarea corespunzătoare a acestor programe; crearea unor standarde de calitate specifice unei certificări speciale pentru produse care să fie fabricate aproape exclusiv cu materii prime româneşti şi procesate în uzine din România (salam cu carne de porc născut, crescut, sacrificat şi procesat în România). Scopul acestei certificări este să creeze o cerere de materii prime româneşti, care să dezvolte zootehnia şi să creeze o piaţă, la preţ mai bun, pentru cerealele româneşti; acţiuni de promovare a produselor locale, tradiţionale, româneşti, inclusiv produse certificate conform schemelor de calitate, care vor veni în sprijinul micilor producători, contribuind totodată la dezvoltarea agroturistică a mediului rural; susţinere financiară pentru aderarea la schemele de calitate; promovarea unui act normativ referitor la „ferma pedagogică" care să stimuleze acţiuni de educare şi mediatizare în şcoli, privind consumul de produse româneşti; finanţarea unei reţele naţionale de ferme pedagogice (cca. 1.000 de ferme/gospodării) din bugetul prevăzut în HG nr. 640/2017 referitor la măsuri de educaţie alimentară în şcoli, ferme şi gospodării pedagogice. Buget alocat - 12 milioane de euro (FEADR).Asigurarea schimbului de generaţii în agricultură Sectorul agricol se confruntă cu un grad ridicat de îmbătrânire în rândul proprietarilor şi managerilor de ferme, demonstrat prin tendinţa de scădere a populaţiei tinere de până în 40 de ani concomitent cu creşterea populaţiei active cu vârstă mai mare de 40 de ani. Tinerii din mediul rural sunt slab reprezentaţi numeric, conform datelor statistice de la nivelul anului 2019, reprezentând puţin peste 29% din totalul populaţiei rurale, aspect ce implică nevoia întineririi generaţiilor din spaţiul rural românesc. Totodată, raportul dintre numărul managerilor de ferme sub 40 ani ce revin la un manager mai mare de 55 ani reflectă gradul de îmbătrânire al forţei de muncă din sectorul agricol (11,2 manageri sub 40 ani la 100 manageri peste 55 de ani). România are nevoie de un număr mare de tineri fermieri care să preia managementul fermelor, inclusiv al celor deja existente, să îmbunătăţească productivitatea şi să crească accesul pe piaţă al acestora. Accesul la terenurile agricole reprezintă o oportunitate şi totodată o provocare pentru a fi sprijinită în continuare instalarea de noi manageri de exploataţii agricole. Fenomenul de fărâmiţare a terenurilor, precum şi gestionarea afacerii agricole dintr-o localitate aflată la distanţă mare faţă de exploataţie afectează capacitatea fermierului de a o gestiona adecvat. Măsuri: concesionarea prin atribuire directă tinerilor fermieri a suprafeţelor de teren agricol (până la 50 ha/fermier) aflate în administrarea Agenţiei Domeniului Statului; instalarea tinerilor fermieri, cu sprijin financiar prin FEADR, cu alocarea sumei de aproximativ 520 milioane de euro; stimularea angajării de tineri în agricultură prin sprijin pentru angajatorii şi angajaţii din sectoarele agricultură şi industria alimentară constând în plata pe o perioadă de maximum 18 luni a 75% din salariu pentru angajatorii care încadrează în muncă cu normă întreagă persoane cu vârsta cuprinsă între 16-29 de ani înregistraţi ca şomeri în evidenţa ANOFM (Tineri NEETS); schemă de subvenţie europeană care să încurajeze retragerea agricultorilor în vârstă care deţin suprafeţe mici de teren (să poată încasa subvenţia chiar dacă vând sau arendează terenul, pe perioada exerciţiului financiar european în curs). Această schemă va fi inclusă în PNS.Finanţarea necesară de aproximativ 200 de milioane de euro se acoperă din Fondul Social European (FSE). De asemenea, vor fi dezvoltate programe de formare continuă a fermierilor. Restructurarea învăţământul profesional şi tehnic La începutul anului 2019, numărul instituţiilor de învăţământ secundar superior care şcolarizau pe filiera tehnologică, profilul resurse naturale şi protecţia mediului, a fost de 323, din care 99 în mediul rural (27,8%), iar un număr de 24, din care 20 în mediul rural, reprezentau şcolile profesionale care şcolarizează în profilul agricol (83,3%). Scăderea numărului de licee cu profil agricol s-a produs concomitent cu reducerea numărului de absolvenţi. Deşi în ultimii ani situaţia parteneriatelor încheiate între liceele care oferă calificări profesionale şi agenţi economici are o tendinţă de creştere, studenţii nu vin din aceste licee cu o experienţă practică consolidată, ci o dobândesc direct în ferme cu sprijinul antreprenorilor locali implicaţi în agro-afaceri. Astfel, nevoia creării acestor parteneriate trebuie susţinută. Măsuri: investiţii privind finanţarea infrastructurii aferente liceelor agricole; cooperarea între instituţii de învăţământ cu profil agricol şi agenţii economici din domeniul agroalimentar pentru asigurarea premiselor de punere în practică a învăţământului dual în agricultură; finanţarea dezvoltării fermelor model de pe lângă liceele agricole; vouchere pentru învăţământul profesional agricol. Din cauza migraţiei forţei de muncă spre ţări din Vest, România a ajuns să nu mai aibă oameni calificaţi în agricultură. Propunem acordarea de vouchere pentru persoanele în şomaj cronic din mediu rural cu care să poată achiziţiona cursuri de specializare pentru meseriile agricole şi meserii conexe (mecanici agricoli sau servicii specifice agriculturii). Astfel, forţa de muncă din mediul rural care nu este integrată pe piaţa muncii va avea o şansă să devină activă pe un salariu mai bun. Bugetul alocat este de 50 milioane de euro (PNS). Cercetare, inovare şi agricultură inteligentă Cunoştinţele şi inovarea sunt esenţiale pentru un sector agricol inteligent, rezilient şi sustenabil. În România, sectorul de cercetare-inovare nu este suficient adaptat nevoilor specifice ale fermierilor. Problemele structurale ale agriculturii din România, provocările referitoare la protecţia mediului, efectele schimbărilor climatice sunt aspecte care menţin un decalaj între cerinţele societăţii pentru servicii de mediu, în contextul schimbărilor climatice şi al impactului agriculturii asupra mediului, şi posibilităţile reale de producţie în sectorul agricol. Este necesar ca fermierii, consultanţii şi unităţile de cercetare să conlucreze. Implementarea de tehnologii şi procese inovatoare şi adaptate la nevoile fermierilor, dezvoltate şi sprijinite prin activităţi de cercetare-inovare, va genera efecte socioeconomice şi de mediu pozitive, care să crească performanţele fermelor cu un impact redus asupra mediului. Prin urmare, prin măsurile de cooperare în vederea inovării se va facilita implementarea de tehnologii inovative, prin cooperarea directă între fermieri, cercetători, entităţi publice în baza parteneriatelor din cadrul grupurilor operaţionale în scopul rezolvării problemelor punctuale identificate de fermieri. Măsuri: asigurarea sprijinului pentru crearea de parteneriate de cooperare în vederea inovării, dezvoltării de noi practici, care să răspundă la nevoile specifice ale fermierilor; susţinerea investiţiilor la nivel de fermă în tehnologii inovatoare aferente agriculturii de precizie. Bugetul alocat este de 25 milioane de euro (FEADR). Dezvoltarea agriculturii ecologice Suprafaţa cultivată în sistem ecologic este încă redusă. În anul 2019, în România, doar 2,43% (395,5 mii ha) din suprafaţa agricolă utilizată a fost cultivată în sistem ecologic, comparativ cu aprox. 7% în UE 28. Din suprafaţa totală cultivată, ponderea cea mai mare o deţin cerealele - 32,07% urmate de culturile permanente, păşuni şi fâneţe - 24,33% şi culturi industriale. Numărul redus al unităţilor de procesare în sistem ecologic (191 în anul 2019), în condiţiile unei cereri în creştere a consumatorilor pentru produse care să corespundă orientării lor către o dietă cu un aport adecvat de elemente nutritive, necesită stimularea investiţiilor în vederea obţinerii de produse calitative care să permită un stil de viaţă sănătos. Susţinerea agriculturii ecologice va contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, studiile demonstrând o reducere a amprentei de carbon/tonă de alimente produsă din agricultura ecologică faţă de agricultura convenţională datorită renunţării la îngrăşăminte chimice şi pesticide. În timp ce agricultura ecologică contribuie la protejarea mediului, aceasta produce concomitent şi alimente cu o valoare mai mare din perspectiva asigurării sănătăţii consumatorilor. În contextul Pactului Ecologic European, agricultura ecologică reprezintă o importantă componentă a implementării prevederilor Strategiei „De la fermă la consumator". Măsuri: acordarea de sprijin financiar pentru suprafeţele cultivate în sistem ecologic care vizează o ţintă de 20% din suprafaţa agricolă a României în anul 2027, prin conversia pajiştilor preponderent din zonele montane şi colinare la sistemul ecologic, a suprafeţelor din zonele de agromediu şi din zonele cu constrângeri specifice şi naturale; susţinerea investiţiilor în fermele ecologice care integrează funcţia de procesare, funcţia agropedagogică, funcţia agroturistică, precum şi alte scheme de calitate; dezvoltarea unei ecoscheme pentru a preveni pierderile financiare în cazul împădurii naturale a pajiştilor care nu sunt necesare comunităţii.Bugetul alocat este de 550 milioane de euro (FEADR). Susţinerea zonelor cu constrângeri naturale Din suprafaţa agricolă utilizată totală a ţării, o pondere însemnată (50,02%) prezintă caracteristici nefavorabile de mediu, ca urmare a unor factori bio-fizici (climatici, edafici, relief) ce limitează activitatea agricolă uzuală prin obţinerea de producţii reduse, scurtarea perioadei de vegetaţie, creşterea costurilor de producţie etc. Conform desemnării zonelor cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, acestea sunt împărţite în: zone montane (15,09%); zone cu constrângeri naturale semnificative (33,56%); zone cu constrângeri naturale specifice (1,38%). Având în vedere faptul că venitul factorilor agricoli pe lucrător este în medie mai mare în zonele care nu sunt afectate de constrângeri naturale (ANC), în zonele ANC se va urmări evitarea abandonului activităţilor agricole. Menţinerea activităţilor agricole contribuie, de asemenea, la conservarea factorilor de mediu (biodiversitate, sol, apă, aer), inclusiv la menţinerea peisajelor tradiţionale. Măsuri: susţinerea financiară a zonelor cu constrângeri naturale prin plăţi compensatorii, în vederea menţinerii activităţii agricole a fermierilor, în special în zonele montane; aplicarea mecanismului de ajustare (fine-tuning) a zonelor cu constrângeri, pentru o mai bună direcţionare a sprijinului către toate zonele defavorizate; introducerea unei scheme de certificare (PRODUS din zone HNV - Înaltă valoare naturală); condiţionarea accesului fermelor la măsura de sprijin în zonele cu constrângeri naturale de certificare a suprafeţelor în agricultura ecologică.Bugetul alocat se ridică la aproximativ 1,4 miliarde de euro (FEADR). Consolidarea proprietăţii Din cele 23,8 milioane de hectare, cât însumează teritoriul României, suprafaţa agricolă utilizată în exploataţiile agricole a fost la nivelul anului 2014 de 14,6 milioane de hectare (61,3%), din care 9,3 milioane de hectare reprezintă teren arabil. Din totalul suprafeţei agricole, aproximativ 93,6% se află în proprietate privată, iar din totalul suprafeţei arabile, circa 95% se află în proprietate privată. Agricultura din România este caracterizată prin decalaje şi dezechilibre structurale reliefate de polaritatea între ferme de dimensiuni foarte mari şi cele de dimensiuni foarte reduse ce influenţează direct competitivitatea. Măsuri: Elaborarea şi implementarea Codului rural Elaborarea unui set de principii şi măsuri aplicabile în spaţiul rural, care să asigure dezvoltarea în ansamblu şi eficientizarea activităţilor din domeniul agricol, inclusiv prin măsuri de stimulare a procesului de comasare a terenurilor agricole. acţiuni menite să impulsioneze procesul de comasare a terenurilor: aplicarea cadrului juridic specific, în cazul înstrăinării terenurilor agricole situate în extravilan, respectiv prin Legea nr. 17/2014, prin: reglementarea unor măsuri care urmăresc un obiectiv de interes general în acest domeniu; stabilirea condiţiilor necesare pentru stimularea tinerilor fermieri prin exercitarea dreptului de preempţiune la achiziţionarea terenurilor agricole, în condiţii reale de preţ; menţinerea unei distribuiri a drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole care să permită dezvoltarea de exploataţii agricole viabile pe baza unor consideraţii sociale şi de amenajare a teritoriului; creşterea suprafeţei agricole utilizate strict în scopul practicării agriculturii prin limitarea folosirii suprafeţelor agricole în alte scopuri, evitarea speculei şi accelerarea procesului de comasare prin cumpărare a terenurilor; finalizarea cadastrării terenurilor agricole, acţiune care este de importanţă majoră pentru agricultura din România. intabularea cu prioritate a terenurilor agricole din sectoarele cadastrale extravilane are rolul de a asigura implementarea noilor scheme de plăţi, dezvoltarea pieţei funciare, creşterea interesului producătorilor agricoli în constituirea de noi exploataţii.Creşterea competitivităţii în zootehnie Corectarea balanţei comerciale în zootehnie, plecând de la gradul de asigurare al produselor de origine animală din producţia naţională. România trebuie să promoveze o zootehnie cu rol multifuncţional şi cu influenţă în spaţiul rural. Pentru aceasta, trebuie avută în vedere practicarea zootehniei, ţinând cont de: păstrarea tradiţiilor; menţinerea specificului rural; menţinerea activităţilor comunităţilor rurale prin asigurarea de resurse financiare; menţinerea populaţiei în zonele rurale, în special a populaţiei tinere.În vederea restructurării economice şi creşterii competitivităţii sectorului zootehnic se vizează măsuri de sprijin pentru înfiinţarea de noi exploataţii cu accent pe durabilitate din perspectiva protecţiei mediului, precum şi retehnologizarea celor existente prin soluţii inovatoare. Totodată este necesar ca sectorul să beneficieze de acţiuni privind: ameliorarea efectivelor de animale prin implementarea de către societăţile de ameliorare a programelor de ameliorare a raselor de animale; asigurarea necesarului de consum al populaţiei cu produse de origine animală din producţia internă şi crearea unor disponibilităţi pentru export; reducerea poluării mediului prin gestionarea dejecţiilor din exploataţiile zootehnice, conform normelor europene privind protecţia mediului.Măsuri: prioritizarea investiţiilor din sectorul zootehnic pentru asigurarea materialului biologic din resurse proprii în vederea corectării deficitului balanţei comerciale; continuarea măsurilor de plăţi în favoarea bunăstării porcinelor şi păsărilor; program de sprijinire a crescătorilor de bovine pentru producţia de carne, prin stimularea creşterii calităţii carcaselor conform sistemului de clasificare EUROP; program de sprijinire a crescătorilor de ovine pentru producţia de carne, prin stimularea creşterii calităţii carcaselor clasificate conform sistemului de clasificare EUROP; stimularea participării fermierilor la scheme de calitate; asigurarea accesului la finanţare prin continuarea mecanismelor de creditare prin subvenţionarea dobânzilor şi garantare; continuarea programelor de investiţii în zootehnie, inclusiv pentru realizarea instalaţiilor de gestionare a dejecţiilor pentru reducerea poluării mediului; programele de investiţii au în vedere asigurarea securităţii alimentare din producţia internă, prin creşterea producţiei de carne din sectoarele deficitare porc şi pasăre; sprijin financiar pentru finanţarea programelor de ameliorare derulate de societăţile de ameliorare, conform principiilor din Uniunea Europeană; sprijin financiar pentru protejarea raselor pe cale de dispariţie. simplificarea legislaţiei în domeniul ecarisajului - responsabilizarea autorităţilor locale şi judeţene în procesul de colectare, transport şi depozitarea şi/sau neutralizare a deşeurilor de origine animală.SECTORUL SUIN - echilibrarea balanţei comerciale pe segmentul carne de porc Balanţa comercială pe segmentul carne de porc în România - consum intern de carne de porc (anul 2019); 739.750 tone, din care: producţie internă: 412.674 tone; import carne porc: 327.076 tone.Pentru a asigura necesarul de consum intern de carne de porc este necesară creşterea numărului de scroafe din România cu cca 190.000 capete. Acţiuni în vederea echilibrării balanţei comerciale aferente sectorului suin: A. Creşterea numărului de scroafe cu cel puţin 100.000 capete în vederea acoperirii necesarului de purcei pentru îngrăşare. Buget alocat - 400 milioane de euro (buget naţional şi FEADR) Măsuri specifice: înfiinţarea de ferme noi de reproducţie, inclusiv relocarea (estimat a se realiza 65.000 locuri de cazare în intervalul 2021-2022) - capacitatea fermelor nou-înfiinţate minimum 1.000 locuri de cazare - maximum 3.000 de locuri de cazare - buget estimat 240 milioane de euro; extinderea capacităţii de reproducţie din fermele existente (estimare: 30.000 de locuri) - extinderea capacităţii fermelor de minimum 300 de locuri de scroafă până la maximum 3.000 locuri de scroafă; refacerea capacităţilor de reproducţie dezafectate sau aflate în conservare sau reconversia fermelor de îngrăşare în ferme de reproducţie (20.000 de locuri); refacerea sau reconversia fermelor până la o capacitate de minimum 750 de locuri de scroafe şi maximum 2.000 locuri de scroafe.B. Întărirea măsurilor de biosecuritate la nivelul exploataţiilor de suine. Buget alocat - 20 de milioane de euro (FEADR) C. Investiţii în exploataţii de creştere şi îngrăşare a suinelor. Buget alocat - 80 de milioane de euro (buget naţional şi FEADR) Măsuri specifice: Înfiinţarea de exploataţii noi - de minimum 1.500 locuri de cazare porc gras; Extinderea exploataţiilor - la o capacitate de minimum 1.500 locuri de cazare porc gras; Refacerea şi modernizarea capacitaţilor de producţie existente în vederea creşterii eficienţei energetice, a biosecurităţii şi a îmbunătăţirii condiţiilor de bunăstare a animalelor - pentru ferme de minimum 1.500 locuri de cazare porc gras şi care au mai mult de 10 ani de la intrarea în producţie.D. Continuarea măsurii de bunăstare în sectorul suine 2021-2023. Buget alocat - 140 de milioane de euro (FEADR) SECTOR AVICOL - echilibrarea balanţei comerciale pe segmentul carne de pasăre şi ouă de consum. În prezent, producţia internă de carne de pasăre realizată nu acoperă necesarul de consum al populaţiei, valoarea importurilor fiind mult superioară exporturilor, astfel, în anul 2019 importându-se cca 143 mii tone carne de pasăre şi exportându-se cca 93 mii tone. Producţia de ouă de consum este deficitară în fermele comerciale, numărul de găini ouătoare crescut în fermele comerciale fiind de aproximativ 9 milioane capete, iar, raportat la numărul de locuitori din ţara noastră, reprezintă 0,45 găini/cap locuitor, faţă de 0,78 găini/cap locuitor, media UE. Pentru producţia realizată în fermele comerciale şi pentru gospodăriile populaţiei, din cauza lipsei de capacităţi de reproducţie, în anul 2019, s-a importat un număr de 129 milioane capete pui carne de o zi şi cca 60 milioane ouă de incubaţie. Pentru a acoperi acest deficit este necesar să se crească efectivele de găini de reproducţie cu cca 850.000 capete. Astfel, lipsa capacităţilor de reproducţie face ca necesarul de material biologic destinat fermelor de creştere să fie asigurat din producţia naţională în proporţie de cca 60-70% din necesar. Acţiuni în vederea echilibrării balanţei comerciale aferente sectorului avicol: A. Creşterea numărului de găini de reproducţie cu cca 800.000 capete în vederea acoperirii necesarului de ouă de incubat. Buget alocat - 45 de milioane de euro (buget naţional şi FEADR) Măsuri specifice: înfiinţarea de ferme noi de reproducţie; extinderea capacităţii de reproducţie din fermele existente; înfiinţarea de staţii de incubaţie noi.B. Reconversia sistemelor de creştere din fermele de broiller şi găini ouă consum către sisteme de creştere cu libertate de mişcare a animalelor. Buget alocat - 10 milioane de euro (buget naţional şi FEADR) C. Investiţii în exploataţii de creştere a găinilor şi a puilor broiller Măsuri specifice: Înfiinţarea de exploataţii noi; Extinderea exploataţiilor; Refacerea şi modernizarea capacitaţilor de producţie existente în vederea creşterii eficienţei energetice, a biosecurităţii şi a îmbunătăţirii condiţiilor de bunăstare a animalelor.Buget alocat - 80 de milioane de euro (buget naţional şi FEADR) D. Continuarea măsurii de bunăstare în sectorul avicol 2021-2023. Buget alocat - 140 de milioane de euro (FEADR) SECTOR BOVIN - echilibrarea balanţei comerciale în sectorul bovin pentru sectorul creşterii vacilor de lapte, diminuarea deficitului prin măsuri de creştere a producţiei interne; pentru sectorul creşterii taurinelor de carne, îmbunătăţirea calităţii genetice şi încurajarea consumului intern de carne de vită prin elaborarea unor măsuri de susţinere a crescătorilor de taurine de carne.Producţia, importul, exportul pentru anul 2019

Produsul Producţia internă - tone - Import tone Export tone Consum intern - tone - % Producţia/consum
Bovine 110.700 17.980 39.827 88.853 24,58
Lapte şi produse din lapte (mii hl) 39.548,8 13.096,2 2.822,7 49.822,3 – 20,62

Măsuri: program de sprijinire a crescătorilor de bovine pentru producţia de carne prin stimularea creşterii calităţii carcaselor conform sistemului de clasificare EUROP; încurajarea asocierii pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi microunităţilor de procesare a laptelui; sprijin financiar pentru înfiinţarea şi organizarea microunităţilor de colectare şi procesare a laptelui; finanţarea investiţiilor pentru înfiinţarea fermelor noi de peste 50 de capete; investiţii în extinderea şi modernizarea fermelor cu un număr de peste 50 capete, prin programe de ajutor; finanţarea programelor de ameliorare pentru îmbunătăţirea performanţelor de producţie şi asigurarea materialului biologic de înaltă valoare genetică.Buget alocat - 150 de milioane de euro (buget naţional şi FEADR); SECTOR OVINE/CAPRINE România produce cca. 8 milioane de miei pe an, din care disponibile pentru îngrăşare şi export sunt cca. 3 milioane capete, care s-au exportat în viu. Pentru evitarea problemelor privind transportul animalelor vii şi intrarea pe piaţa UE este necesară îmbunătăţirea calităţii carcaselor. Pentru sectorul creşterii ovinelor/caprinelor se va urmări: îmbunătăţirea calităţii genetice în sensul obţinerii unor carcase de calitate superioară, competitive pe piaţa UE; elaborarea de programe de ameliorare în sensul creşterii rezistenţei la scrapie.Măsuri înfiinţarea de ferme noi de îngrăşare pentru tineretul ovin/caprin (estimat a se realiza 1 milion locuri de cazare); creşterea capacităţii fermelor nou-înfiinţate: minimum 2.000 locuri de cazare - maximum 5.000 de locuri de cazare; programe cu costuri eligibile - construcţii, echipamente, mijloace de transport: program de sprijinire a crescătorilor de ovine pentru producţia de carne prin stimularea creşterii calităţii carcaselor conform sistemului de clasificare EUROP; încurajarea asocierii pentru colectarea lânii şi înfiinţarea de microunităţi de procesare a laptelui de oaie şi capră; măsuri de sprijin pentru achiziţia de animale de rasă specializate lapte/carne şi material seminal provenit de la animale de rasă specializate lapte/carne.Buget alocat - 80 de milioane de euro (buget naţional şi FEADR); SECTORUL PESCĂRESC Sectorul pescăresc al României este unul dintre domeniile cele mai afectate de schimbările climatice, dar şi de orientările de piaţă ale consumatorilor, în sensul în care preferinţele acestora din ultimii ani arată o orientare clară către consumul speciilor marine şi al fructelor de mare. În aceste condiţii, principalele obiective pentru următorii patru ani sunt următoarele: creşterea producţiei de peşte din acvacultură de la 10.000 tone în 2020 la 15.000 tone în 2024, cu precădere a speciilor de apă dulce valoroase şi cu valoare economică ridicată, precum păstrăvul; încurajarea procesării primare în fermă, dar şi a sectorului de procesare generală a peştelui care poate aduce plusvaloare sectorului pescăresc şi servicii consumatorilor; organizarea pescuitului la Marea Neagră şi crearea de condiţii şi facilităţi investitorilor prin construirea portului pescăresc de la Midia, prin utilizarea Fondului European de Pescuit alocat României pentru perioada 2021-2027; finalizarea cadastrării terenurilor proprietate ANPA în suprafaţă de 33.000 ha şi concesionarea acestora; întărirea capacităţii instituţionale a ANPA prin modificarea legislaţiei în domeniu, astfel încât de administrarea şi reglementările referitoare la resursa acvatică vie din România să răspundă o singură instituţie; susţinerea, încurajarea şi sprijinirea pescuitului tradiţional, durabil şi sustenabil bazat pe cote de pescuit din Delta Dunării şi Dunăre, prin sprijinirea organizaţiilor de producători, cu utilizarea fondurilor europene destinate acestor activităţi; punerea în funcţiune a Bursei de peşte din Tulcea în interesul producătorilor locali, dar şi al consumatorilor de peşte prin utilizarea transparentă a acestei investiţii.Buget alocat - 165 de milioane de euro (FEPAM); Elaborarea unei scheme de susţinere a activităţilor de creştere a cabalinelor. - 30 mil. FEADRReforma instituţională Reformarea celor două agenţii de plăţi în agricultură: Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA) şi Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), cu accent pe debirocratizarea procedurilor, în scopul accelerării şi creşterii gradului de absorbţie a fondurilor europene Măsuri: Debirocratizarea - crearea unei baze de date unice care să cuprindă informaţiile aferente tuturor structurilor din subordinea MADR corelate cu instituţiile partenere; Operaţionalizarea Camerelor Agricole prin implementarea prevederilor legii de reglementare; Digitalizarea - măsuri pentru implementarea reglementărilor în domeniul digitalizării pentru asigurarea interoperabilităţii şi gestionarea depunerii online a documentelor. Stimularea iniţiativelor de jos în sus, care să facă legătura între instituţii şi fermieri, oferind consultanţă, stimulente pentru asociere şi extinderea rolului GAL-urilor. Susţinerea descentralizării în agricultură şi extinderea competenţelor consiliilor locale şi judeţene şi în domeniul agriculturii. Susţinerea asocierii dintre institutele şi staţiunile de cercetare şi producătorii agricoli în vederea multiplicării de seminţe certificate pentru a reduce dependenţa producătorilor autohtoni de seminţele certificate din afara României.1. Creşterea forţei comerciale a producătorilor este corelată cu creşterea ofertei de produse locale şi cu valoare adăugată Crearea condiţiilor de vânzare directă către consumator prin pieţe locale (la nivelul fiecărei comune sau în bazinele horticole), pieţe volante şi a comerţului online. Revizuirea legislaţiei şi adaptarea acesteia pentru a înlesni colaborarea cu autorităţile locale pentru crearea condiţiilor de vânzare directă în pieţe, pieţe volante (legislaţie fiscală, siguranţă alimentară, sprijin din partea consiliilor locale), inclusiv pentru reducerea evaziunii fiscale în agricultură. Promovarea politicilor de calitate şi a produselor locale cu o înaltă valoare de piaţă (scheme de calitate la nivel naţional, scheme europene de calitate), precum şi stimularea, unde există potenţial, a agriculturii ecologice şi creşterea notorietăţii produselor locale. Oferirea unor beneficii fiscale pentru aderarea la scheme de certificare voluntare menite să crească competitivitatea producătorilor agricoli (ex: deducerea din impozit a costurilor cu certificarea GAP sau aderarea la o altă schemă de certificare cum sunt cele pentru produsele cu indicaţie geografică protejată)2. Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi alimentar la nivel european Revizuirea reglementărilor naţionale cu privire la accesul pe piaţa europeană a produselor de origine animală din producţia micilor fermieri. Stimularea inovaţiei digitale şi a agriculturii de precizie. Regenerarea şi valorificarea resurselor genetice locale. Stimularea produselor cu valoare adăugată mare prin dezvoltarea integrată a producţiei locale şi de procesare prin revizuirea politicilor actuale de sprijin (sprijin cuplat, ajutoare de minimis, ajutoare de stat). Creşterea notorietăţii produselor alimentare locale şi protejarea mărcilor. Reforma Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură şi a Direcţiilor agricole judeţene. Reaşezarea lor pe principii de transparenţă şi eficienţă atât în implementarea proiectelor de care sunt responsabile, cât şi în relaţia cu producătorii pe care îi deservesc.3. Diminuarea decalajelor de dezvoltare dintre urban şi rural şi sprijinirea zonelor cu constrângeri naturale şi economice Diversificarea activităţilor economice prin programe de investiţii în sectorul nonagricol şi în servicii. Programe integrate pentru diminuarea sărăciei din spaţiul rural. Identificarea de posibilităţi de finanţare sub forma compensării pierderilor de venit pentru activităţile desfăşurate în zona montană, Delta Dunării, foste zone miniere, zone vulnerabile, situri arheologice. Facilităţi pentru colectare produselor agroalimentare din zonele greu accesibile. Aplicarea directivei europene privind staţiile de compostare judeţene care să poată furniza îngrăşământ de bună calitate la preţuri accesibile. Organizarea de grădini urbane pe terenurile abandonate sau neglijate din oraşe. Atragerea la sate a tinerilor care pot munci de acasă (telemuncă).FOND FUNCIAR ŞI CONSERVAREA PATRIMONIULUI NATURAL 1. Valorificarea strategică a terenurilor agricole Recunoaşterea valorii terenului agricol ca parte a patrimoniului natural, social şi cultural şi ca sursă de dezvoltare pentru comunităţile locale. Concretizarea acestui demers prin introducerea unei legislaţii europene care să ofere mai multă subsidiaritate statelor membre în ceea ce priveşte reglementarea la nivel naţional a tranzacţiilor cu terenuri agricole. Reglementări naţionale privind accesul nediscriminatoriu la terenurile agricole, inclusiv printr-o lege a arendei, precum şi finalizarea retrocedărilor. Corelarea politicii funciare cu politica de orientare a structurii exploataţiilor agricole. Oferirea unor facilităţi de achiziţie/folosinţă pentru membrii comunităţilor locale. Crearea unei strategii pentru îmbunătăţirea accesului la teren agricol pentru tineri şi a tranziţiei fermelor către fermieri tineri cu scopul întineririi populaţiei din mediul rural şi din agricultură.ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE ŞI COMBATEREA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 1. Reformarea instituţiilor din domeniul îmbunătăţirilor funciare Revizuirea, modificarea şi completarea legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de îmbunătăţiri Funciare şi a Societăţii Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare. Revizuirea legislaţiei şi a statutului Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătăţiri Funciare. Revizuirea politicii de sprijin a sectorului de îmbunătăţiri funciare şi combaterea efectelor schimbărilor climatice.2. Managementul resurselor de apă Utilizarea raţională pentru agricultură a resurselor de apă supraterane şi conservarea resursei de apă subterană. Modernizarea sistemelor de irigaţii existente şi dezvoltarea de noi sisteme de irigaţii, prin sisteme gravitaţionale şi prin sisteme moderne care să utilizeze energii alternative, stocarea resurselor de apă sub formă de bazine de apă pe pământ sau lacuri artificiale. Continuarea modernizării sistemului de irigaţii prin fonduri europene. Prioritizarea şi raţionalizarea investiţiilor publice pentru prezervarea resurselor de apă şi maximizarea beneficiului social pe termen lung. Reducerea consumurilor de energie electrică pentru irigaţii prin utilizare de tehnologii inovative.3. Adaptarea şi reducerea impactului schimbărilor climatice, contribuţie la reducerea emisiilor GES Îmbunătăţirea sechestrării carbonului prin sporirea cantităţii de carbon organic din sol. Măsuri de împădurire a terenurilor (creşterea suprafeţei sprijinite pentru împădurire) printr-un Program naţional. Acestea ajută la menţinerea biodiversităţii, umidităţii solului şi la împiedicarea apariţiei alunecărilor de teren în zonele de deal sau muntoase. Simplificarea angajamentelor privind mediul şi clima şi a regulilor şi sistemelor de control ale acestora (eco-condiţionalitate, codul de bune practici, înverzire), în acord cu evoluţia PAC post 2020. Reguli şi sisteme de control pentru înverzire şi eco-condiţionalitate simplificate şi adaptate la specificul naţional, care să încurajeze în mod real fermierii să adopte practici agricole durabile. Dezvoltarea de tehnologii moderne pentru valorificarea producţiei secundare, provenite din activitatea agroalimentară, în vederea producerii de materie primă pentru alte activităţi economice (energie termică, construcţii, industria producerii de îmbrăcăminte şi marochinărie).PREGĂTIREA PROFESIONALĂ ŞI ADAPTAREA LA CERINŢELE PIEŢEI MUNCII 1. Întinerirea satului Consacrarea legislativă a statutului agricultorului, integrat în comunitatea rurală locală şi în mediul în care trăieşte. Creşterea procentului de tineri implicaţi în agricultură prin menţinerea şi creşterea actualului sprijin financiar prin PAC (până la 100.000 euro). Mobilitatea urban-rural: crearea unei infrastructuri (fiscale, rutiere, tehnice) pentru tinerii care vor să locuiască şi să lucreze în sate câteva luni pe an, inclusiv a unui birou/reţele de sprijin/call center de sprijin pentru cei care doresc să se mute în mediul rural. Programe dedicate de sprijinire şi atragere a tinerilor în vederea instalării în agricultură prin facilitarea accesului la terenuri agricole, pregătire profesională şi resurse materiale (programe de finanţare nerambursabile sub formă de granturi pentru solare, utilaje etc.).SECURITATE ALIMENTARĂ ŞI SIGURANŢA ALIMENTULUI 1. Fermele de familie - sursa de hrană de calitate şi mediu natural curat Valorificarea potenţialului neexploatat a peste un milion de ferme şi gospodării mici şi mijlocii care pot oferi hrană sănătoasă şi de calitate prin cooperare cu furnizori de servicii, precum: turism, agro- şi ecoturism, cicloturism, cantine, programul în şcoli, tabere pentru copii, precum alte posibilităţi cum ar fi cazare temporară pentru cei care doresc să se retragă şi lucreze o perioadă la sat. Susţinerea fermei mici şi a fermei de familie prin fonduri europene şi naţionale. Reaşezarea şi redistribuirea sprijinului prin plăţi directe pentru a stimula creşterea fermelor medii, în vederea diminuării polarizării structurale a fermelor, utilizând eficient instrumentarul noii PAC. Reglementarea lanţului scurt de aprovizionare şi stimularea proiectelor care încurajează formarea lanţurilor scurte de aprovizionare. Facilitarea şi eficientizarea procesului de autorizare şi înregistrare a microunităţilor de procesare a producţiei primare (crearea de puncte de colectare în sate, mici unităţi locale de procesare), puncte gastronomice locale, abatoare mobile, precum şi pentru producătorii primari care doresc să îşi diversifice activitatea. Stimularea activităţilor de procesare prin facilităţi fiscale pentru procesarea materiilor prime de provenienţă locală.ANTREPENORIAT ŞI INFRASTRUCTURĂ 1. Sprijinirea antreprenoriatului agricol Programul „RABLA" pentru utilaje agricole Reîntinerirea parcului de utilaje va duce la randamente mai bune în agricultură. De asemenea, creşterea cererii pentru astfel de utilaje înseamnă şi investiţii în fabrici şi unităţi de service pentru acestea în România. Încurajarea dezvoltării grupurilor de acţiune locală, pe tot teritoriul ţării, ca instrument predilect de implementare pentru programele de dezvoltare locală, prin consolidarea capacităţii lor de decizie şi administrare şi prin creşterea alocărilor din fonduri europene şi de la bugetul de stat destinate proiectelor de dimensiuni mici şi medii adaptate la nevoile locale.REFORMA ADMINISTRAŢIEI Reducerea birocraţiei pentru accesarea sprijinului prin PAC. Pe lângă cerinţele birocratice europene, statul român adaugă şi el altele. Lucrul acesta face sarcina celor care aplică pentru fonduri europene mult mai grea şi îi pune să parcurgă o birocraţie suplimentară inutilă. Fermierii oneşti îşi pierd încrederea în posibilitatea reală de a accesa fonduri europene. Vom susţine reducerea birocraţiei şi atât la nivel european, cât şi naţional, fiind implicaţi activ în noile propuneri de reformare a PAC. Continuarea şi accelerarea procesului de digitalizare a interacţiunii fermierilor cu toate instituţiile statului. Pentru toate instituţiile statului care nu au o platformă IT dedicată interacţiunii cu antreprenorii, se va putea folosi implicit comunicarea prin poştă electronică, nefiind necesară prezenţa fizică.MINISTERUL CERCETĂRII, INOVĂRII ŞI DIGITALIZĂRII La momentul declanşării pandemiei de Covid-19, România se situa pe locul 26 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul Indicelui Economiei şi Societăţii Digitale (DEŞI) pentru 2020 (datele sunt la nivelul anului 2019). Pe baza datelor anterioare pandemiei, performanţa României a fost identică (2019/2018) în patru din cele cinci dimensiuni DEŞI măsurate. Această situaţie a fost cauzată de lipsa de interes a fostelor guverne şi lipsa unei planificări precise a procesului de digitalizare, de instabilitatea de la nivelul instituţiilor responsabile, dar şi de lipsa de asumare guvernamentală a acestei priorităţi. Începând cu luna noiembrie 2019, procesul de digitalizare a devenit una dintre principalele priorităţi, reflectată prin înfiinţarea unei autorităţi centrale, Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), cu obiectivul principal de coordonare a procesului de transformare digitală a economiei şi societăţii româneşti. Acest obiectiv reprezintă un element fundamental în vederea implementării noului model de dezvoltare a României şi realizării convergenţei cu statele europene mai avansate. Chiar dacă România înregistra la nivelul anului 2019 cele mai bune rezultate în dimensiunea Conectivitate, datorită utilizării ridicate a benzii largi de foarte mare viteză şi disponibilităţii ample a reţelelor de foarte mare capacitate fixe, în special în zonele urbane, digitalizarea economiei a rămas în urmă, în condiţiile în care analiza europeană de la nivelul anului 2019 arăta că aproape o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul şi mai puţin de o treime au competenţe digitale cel puţin elementare. Cauzele care stau la baza dezvoltării precare a serviciilor publice electronice în România sunt: lipsa unei arhitecturi IT eficiente şi eficace, lipsa sistemelor informatice necesare instituţiilor publice centrale pentru operaţionalizarea serviciilor publice electronic; insuficienţa specialiştilor în e-guvernare şi a resurselor umane în departamentele IT ale instituţiilor şi autorităţilor publice şi, corelat, a competenţelor necesare pentru dezvoltarea şi mentenanţa serviciilor publice electronice şi lipsa unui cadru legislativ şi procedural unitar şi eficace pentru susţinerea serviciilor publice electronice. Platforme IT cheie din România care deservesc direct cetăţenii şi companiile, alături de altele cu specific mai degrabă sectorial, sunt: Sistemul Naţional de Achiziţii Publice; Sistemul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru emiterea extraselor de carte funciară; Portalul instanţelor de judecată; Registrul Comerţului online (portal ONRC); Sistemul informatic al Ministerului Finanţelor Publice şi al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.Există totodată platforme IT relevante cu rol orizontal, naţional cu rol de consolidare a e-guvernării, care însă nu au fost suficient dezvoltate, populate, exploatate şi promovate înainte de pandemie, dar care au fost exponenţial eficientizate prin suportul ADR în cursul anului 2020: Sistemul electronic naţional; Sistemul naţional electronic de plată online a taxelor şi impozitelor (Ghişeul.ro); Punctul de contact unic electronic.Până la sfârşitul anului 2019 nu a existat un inventar la nivelul Guvernului privind toate serviciile publice puse la dispoziţia cetăţenilor şi persoanelor juridice private cu ajutorul căruia să se poată realiza o evaluare exhaustivă a măsurii în care acestea dispun de platforme electronice deschise interacţiunii cu beneficiarii şi mai mult pentru a crea un roadmap al digitalizării serviciilor publice. Guvernul a reuşit să transforme criza pandemiei de Covid-19 într-o şansă de a impulsiona procesul de digitalizare al administraţiei publice. S-au luat măsuri de ordin legislativ, tehnic şi administrativ, fiind adoptate multiple acte normative cu rol de reglementare şi suport al procesului de digitalizare. S-au eficientizat şi extins platformele IT relevante cu rol orizontal, la nivel naţional, de consolidare a e-guvernării (Ghişeul.ro, PCUe), s-au creat platforme web şi aplicaţii pentru a oferi sprijin şi informare corectă pentru cetăţeni şi companii privind gestionarea pandemiei Covid-19, s-a accelerat procesul de implementare a marilor proiecte de digitalizare ale instituţiilor care furnizează servicii publice şi s-au eficientizat procese administrative, în raport cu cetăţenii, mediul de afaceri şi interinstituţional. Viziunea pe termen mediu privind transformarea digitală a României Principalul obiectiv al digitalizării este de a contribui la transformarea profundă a economiei, a administraţiei publice şi societăţii, creşterea performanţelor şi eficienţei în sectorul public, prin crearea unor noi tipuri de valoare bazată pe digitalizare, inovaţii şi tehnologii digitale Pe termen lung, impactul strategic vă conduce la o sinergie între elementele-cheie care definesc ecosistemul digital al României, iar obiectivul strategic este de a crea un context propice inovaţiei, progresului economic şi social, dezvoltarea competenţelor cheie şi a valorii adăugate prin instrumente şi tehnologii digitale. Un alt obiectiv strategic este acela de a face din mecanismul specific producţie - adopţie de inovaţii şi tehnologii o practică relevantă şi curentă în România. Astfel, ne propunem ca în demersul strategic să acordăm o atenţie sporită valorificării potenţialului de digitalizare al companiilor şi instituţiilor din România şi creşterea adopţiei instrumentelor digitale. Se va crea cadrul necesar pentru tranziţia la economia şi societatea digitală prin inovaţii şi tehnologii relevante, competitive şi scalabile, contribuind la obiectivul Guvernului de a implementa o nouă paradigmă fundamentată pe o dezvoltare sustenabilă a societăţii şi economiei româneşti şi la îndeplinirea obiectivului de convergenţă reală cu partenerii din Uniunea Europeană. Prin mecanisme şi activităţi specifice va fi asigurată creşterea capacităţii României de a dezvolta şi integra inovaţii şi tehnologii digitale în vederea digitalizării unor domenii şi sectoare diverse pentru atingerea unor indicatori DEŞI mai performanţi în ierarhia europeană, pentru creşterea vizibilităţii la nivel global, dar şi pentru valorificarea potenţialului strategic pe care România îl are în domeniul IT&C, contribuind astfel la ridicarea calităţii vieţii cetăţenilor şi la reducerea costurilor pentru companii, prin simplificarea interacţiunii cu instituţiile statului. Creşterea extrem de rapidă a economiei digitale se poate face acţionând simultan şi coordonat pe patru axe strategice, care ne asigură un ecosistem digital capabil să funcţioneze, să inoveze şi să transfere servicii şi produse digitale inovative în beneficiul societăţii şi economiei. Cele patru axe strategice sunt: Administraţie publică digitală - tranziţia rapidă, printr-un proces de transformare digitală a administraţiei publice din România, de la statutul neconsolidat încă de e-Government la cel de smart government. Această tranziţie se realizează parcurgând în mod obligatoriu etapa fundamentală de guvernare bazată pe date (data-centric government) Economie digitală - Transformarea digitală a economiei româneşti, cu un accent pe IMM-uri, care reprezintă 99% din companiile româneşti Educaţie digitală - digitalizarea procesului educaţional prin includerea la nivel transversal a tehnologiei în toate procesele educaţionale, dar mai ales prin implementarea unor politici de dobândire/creştere/îmbunătăţire a competenţelor digitale la nivelul întregii societăţi româneşti Societate digitalăAceste axe strategice pot fi puse în valoare prin: Infrastructură digitală (nivelul 1); Instrumente digitale hardware şi software (nivelul 2); Competenţe şi abilităţi digitale (nivelul 3); Ecosisteme digitale (nivelul 4 - companii, instituţii, cetăţeni etc.); Noi domenii strategice de dezvoltare ca efect al digitalizării economiei, administraţiei, societăţii şi educaţiei.1. Administraţie publică digitală Digitalizarea administraţiei publice, mult întârziată în România, este unul dintre obiectivele centrale ale Guvernului. În acest domeniu provocarea majoră pe care şi-o asumă Guvernul este depăşirea în următorii 4 ani a mai multor etape ale transformării digitale a guvernării şi administraţiei publice, astfel încât să acţioneze pe baza principiilor de guvernare inteligentă (Smart Government), caracterizată de administraţie bazată pe date (data-centric) şi care să poată utiliza instrumente de analiză şi predicţie precum inteligenţa artificială. A. Eficientizarea instituţiilor Vom eficientiza structurile statului responsabile de digitalizare (MCSI, CIO, ADR, CTE/CTS, CERT), clarificând rolurile executive şi de reglementare ale acestora şi asigurând o dezvoltare digitală sustenabilă şi aliniată unei viziuni strategice, cu accent pe eficienţa în folosirea banului public, simplificare administrativă şi acces cât mai larg la participarea în achiziţii publice. Inventarierea activelor digitale ale statului şi reorientarea sistemelor informatice neutilizate sau depreciate, eliminând risipă şi dezvoltând guvernarea electronică într-un mod sistematic şi structurat care evită suprapuneri de funcţionalităţi (principiul „distribuire şi refolosire"-„share and reuse") şi competiţia între instituţii în oferta de servicii către cetăţean. Vom promova interoperabilitatea dintre sistemele informatice existente prin crearea unor „autostrăzi informaţionale" între instituţii. Ne dorim să nu alterăm individualitatea funcţională a sistemelor informatice sectoriale, dar, în acelaşi timp, să asigurăm accesul la date imediat de la o instituţie la alta, în vederea asigurării principiului „o singură dată" (once-only principle). Pentru a rezolva aceste probleme este necesară conectarea diverselor aplicaţii publice prin intermediul unor punţi tehnologice. Vom identifica posibilităţi privind extinderea rolului operatorului de Cloud Guvernamental prin diversificarea serviciilor oferite către administraţie într-o abordare hibridă IaaS-PaaS (Infrastructură ca Serviciu-Platformă ca Serviciu). Implementarea de proiecte pentru digitalizarea sistemului de sănătate şi pentru consolidarea capacităţii de gestionare a crizei sanitare COVID-19, care să permită, printre altele, procesarea automată a volumelor mari de date medicale, prelucrarea informaţiilor din chestionare şi fişe de pacienţi, triajul pacienţilor, monitorizarea stării de sănătate a pacienţilor şi a foştilor pacienţi infectaţi şi trataţi de COVID-19.B. Servicii de guvernare electronică Vom dezvolta noi servicii de guvernare electronică pornind de la nevoile reale ale cetăţenilor români de pretutindeni, construite în jurul şi pentru utilizatorul obişnuit, adaptate contextului, accesibile tuturor şi inclusive, care asigură protecţia datelor personale şi a vieţii private. Reducerea la minimum a numărului de documente necesare oricărui mecanism tranzacţional, favorizarea şi încurajarea folosirii versiunii digitale a documentelor de orice tip. Transformarea Punctului de Contact Unic Electronic (PCUE) în interfaţa reală de comunicare dintre cetăţean şi statul român. Orice document depus în PCUE va avea valoare legală şi va intra pe circuitul documentelor legale pentru toate instituţiile Simplificarea şi regândirea interfeţelor pentru utilizatori (UX, „digital by design") astfel încât să fie intuitive şi uşor de înţeles de către cetăţeni.Tehnologiile digitale vor permite inovarea şi vor menţine administraţiile publice adaptabile şi adecvate misiunilor lor, contribuind la îmbunătăţiri majore ale eficienţei şi eficacităţii administrării şi ale furnizării de servicii publice. Obiectivul Guvernului va fi de a încuraja şi sprijini administraţia publică atât la nivel central, cât şi local pentru a-şi optimiza continuu serviciile furnizate către cetăţeni şi întreprinderi prin utilizarea de soluţii inovatoare. Digital first" este principiul după care administraţiile publice de la toate nivelurile vor fi obligate să-şi proiecteze politicile şi strategiile. O abordare unitară la nivel naţional privind reutilizarea datelor publice va guverna modul de lucru şi interacţiunea în interiorul administraţiei publice, dar şi al sistemului public cu cel privat. Administraţiile publice trebuie să se conecteze la spaţiile de date pentru a reutiliza datele existente în vederea fundamentării deciziilor în domeniile strategice şi, totodată, să producă datele şi infrastructura necesare, astfel încât să faciliteze reutilizarea acestora de către organizaţiile din sectorul public şi privat în vederea creşterii competitivităţii economice. Administraţia publică va avea rolul de motor al cererii de tehnologii digitale, promovând încrederea în utilizarea noilor tehnologii (de exemplu, AI şi Big Data) şi demonstrând că schimbul şi prelucrarea avansată de date, prin asigurarea unui cadru legal şi etic, pot fi făcute într-un mod sigur şi cu impact pozitiv major asupra economiei şi societăţii. În vederea susţinerii acţiunilor menţionate mai sus, vor fi exploatate sinergiile rezultate din utilizarea şi implementarea următoarelor instrumente şi măsuri: elaborare strategiei şi cadrului normativ privind digitalizarea administraţiei publice; realizarea unui inventar sau registru al tuturor serviciilor publice (furnizate de administraţia publică centrală şi locală) şi analiza gradului de sofisticare digitală curentă al acestora, necesare pentru cuantificarea corectă a decalajului de digitalizare a administraţiei publice româneşti faţă de modelele de succes în domeniu la nivel internaţional şi monitorizarea progresului în timp care este în curs de realizare. Digitalizarea administraţiei publice se va baza pe asigurarea celor patru piloni esenţiali, cu rol strategic, ai arhitecturi digitale funcţionale a administraţiei publice, care creează cadrul pentru dezvoltarea de servicii electronice în mod descentralizat la nivelul oricărei instituţii. Aceste patru măsuri, pe care alte ţări leau implementat cu ani în urmă, identificarea electronică, interoperabilitatea, platforma unică de acces la serviciile publice online respectiv infrastructura de tip cloud. În termeni de măsuri concrete, acţiunea guvernamentală se va organiza pe două direcţii: 1. Din perspectiva arhitecturii IT guvernamentale: Implementarea principiului once only şi a arhitecturii de interoperabilitate bazată pe un management de API-uri puse la dispoziţie de toate instituţiile publice care deţin registre de date naţionale. Acest demers va urmări identificarea tuturor registrelor de bază şi crearea unui mecanism pentru amendarea acestei liste, asigurarea infrastructurii tehnice pentru că accesul la regiştrii de bază să se realizeze rapid, sigur şi flexibil, asigurând integritatea, disponibilitatea şi confidenţialitatea datelor. În paralel, se va generaliza şi se va utiliza în masă semnătura electronică a funcţionarilor din administraţia publică, astfel încât aceştia să poată comunica digital cu firmele, scăzând timpul de reacţie şi corectarea timpurie a unor posibile greşeli. Introducerea unui sistem de identitate electronică care va permite interacţiunea completă la distanţă cu administraţia publică, cu efectul clar al scăderii costurilor, folosind o identitate unică şi un mecanism de autentificare de tip SSO (single Sign On), inclusiv înrolarea pe această platformă de identificare online putându-se realiza la distanţă. Va rezulta un sistem care permite interacţiune zero la ghişeu pentru cetăţean încă de la înrolare, obţinându-se o reducere a costurilor de implementare de noi platforme şi un nivel ridicat de securitate pentru toate serviciile publice oferite online. Această schemă de e-identitate va fi notificată la nivelul UE şi integrată cu nodul de comunicare transfrontalieră europeană eIDAS. Sistemul naţional de identitate electronică va fi deschis, pregătit să integreze noi tipuri de identităţi şi inclusiv să asigure tranziţia spre sisteme care presupun utilizarea unor mecanisme de tip SSI (Self-sovereign identity). Operaţionalizarea efectivă a unui punct de contact unic electronic pentru cetăţeni şi companii prin refacerea PCUe şi integrarea acestuia cu sistemul naţional de plăţi, ghişeul.ro, într-o platformă unică pentru cetăţeni. Prin includerea tuturor serviciilor electronice disponibile şi accesibilizarea lui prin schema de eidentitate naţională, conform cadrului normativ european, serviciile publice electronice vor fi disponibile şi accesibile şi transfrontalier pe baza nodului eIDAS. În plus, acest demers va creşte vizibilitatea serviciilor publice, având ca principal efect scăderea timpului pentru căutarea informaţiei de către firme şi se va obţine unificarea practicii administrative în relaţia cu firmele şi cetăţenii. Pe termen mediu şi lung, se va demara migrarea serviciilor publice într-un cloud guvernamental, ceea ce va creşte disponibilitatea, dar şi ergonomia de utilizare a serviciilor publice digitale, efectul fiind de scădere a costurilor firmelor în interacţiunea cu statul şi pe termen lung chiar a nevoilor de finanţare a unor servicii eterogene scăzând presiunea pe bugetul public şi indirect pe firme. Decizia privind modul în care va fi făcut cloudul se va lua de către guvern în primul an de guvernare. 2. Din perspectiva sistemelor informatice care operează efectiv livrarea de servicii publice: Se va înveşti puternic în creşterea capacităţii de a gestiona riscurile cibernetice, un aspect important pentru o economie care se digitalizează accelerat. Guvernul îşi va asuma responsabilitatea pentru susţinerea, operaţionalizarea şi valorificarea centrului EUCyber. Realizarea obiectivelor de mai sus va depinde totodată de: asigurarea resursei umane necesare procesului de transformare digitală: cuantificarea nevoii de specialişti IT în administraţia publică şi elaborarea unui plan naţional pentru formarea şi fidelizarea acestora; crearea unui corp de specialişti la nivel central (ADR) pentru pilotarea transformării digitale (rolurile vizate sunt de tipul: project manager, arhitect, business analyst, UI/UX designer, implementarea efectivă urmând a se face împreună cu partenerii din industrie); derularea unui program amplu pentru crearea abilităţilor digitale necesare la nivelul angajaţilor din sectorul public care vor opera noile instrumente digitale puse la dispoziţie (a se vedea obiectivul pentru Competenţe Digitale) adoptarea cadrului legal şi a normelor necesare pentru transformarea digitală a României prin: politici de tip digital first, politici de tip cloud first, API first, legea interoperabilităţii, standardizarea datelor din toate domeniile administraţiei publice (sănătate, educaţie, muncă, finanţe etc.), crearea de standarde pentru achiziţia de platforme software la nivelul administraţiei publice centrale şi locale, crearea unui cadrul legislativ ce permite o bună transparenţă asupra sistemelor informatice achiziţionate; susţinerea proiectelor AI, blockchain, RPA, Open Data vom crea cadrul legal pentru gestiunea activelor digitale în procesul de digitalizare se asigură obligatoriu punerea la dispoziţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale a formularelor şi textelor de uz curent în format bilingv, respectiv în limba română şi limbile minorităţilor naţionale. Sistemul naţional de plăţi, ghişeul.ro, serviciile publice electronice obligatoriu vor fi disponibile şi accesibilitate şi în limbile minorităţilor naţionale.2. ECONOMIE DIGITALĂ Pentru România, potenţialele beneficii economice ale digitalizării ar aduce o contribuţie de 42 de miliarde de euro la PIB, până în anul 2025. Economia românească este dominată în proporţie de 99% de întreprinderi mici şi mijlocii, viteza cu care acestea se pot digitaliza şi nivelul de digitalizare pe care îl pot atinge, fiind două elemente cu efecte de anvergură asupra competitivităţii României pe piaţa europeană şi globală. Datorită ritmului de creştere fulminant al industriei tehnologice la nivelul UE (de cinci ori mai rapid decât restul economiei europene în termeni de valoarea adăugată brută), tehnologiile digitale impactează într-un mod disruptiv dinamica pieţei, cu o viteză din ce în ce mai mare, creând oportunităţi fără precedent pentru IMM-urile europene şi implicit româneşti, permiţând companiilor să inoveze, să crească şi să concureze utilizând modele şi soluţii noi în generaţiile anterioare de tehnologii. În plus, industria poate beneficia de un efect indirect al digitalizării, dar cu impact major asupra capacităţii companiilor de a converge spre principiile economiei digitale prin noi modele de afaceri, modele operaţionale şi o nouă viziune managerială într-o nouă paradigmă bazată pe inovaţii şi tehnologii digitale. Această situaţie este cauzată şi de faptul că procesul de transformare digitală a IMM-urilor a fost deseori greşit înţeles şi redus la numeroase programe de finanţare, asimilate doar unor simple achiziţii de sisteme şi echipamente IT. Procesul de transformare digitală implică schimbări fundamentale pe diferite paliere ale unei afaceri: la nivel de procese (utilizarea unui procent crescut de automatizare în producţie şi de integrare a datelor în procese şi lanţuri de aprovizionare, conducând la creşterea productivităţii şi eficientizării resurselor); la nivel de produse (încorporarea TIC în cât mai multe categorii de produse) şi nu în ultimul rând la nivel de modele de business (produsele inteligente şi conectate conduc şi se adaptează la schimbările de comportament ale clienţilor).Într-un cuvânt, întreaga economie românească trebuie să facă o tranziţie cât mai rapidă către noua economie (Economia digitală) valorificând toate avantajele noii revoluţii industriale 4.0. Economia digitală are potenţialul de a genera schimbări majore şi oportunităţi în domenii foarte variate, precum administrativ, social, educaţional, medical, dar şi în domenii emergente. Creşterea potenţialului României de a crea şi inova tehnologii digitale şi, pe de altă parte, de a le adopta şi utiliza va genera valoare strategică pe mai multe nivele. Cele mai multe IMM-uri din România (1/3 din IMM-urile europene) investesc în principal în produse digitale care permit optimizarea afacerilor, a operaţiunilor, cum ar fi Customer Relationship Management (CRM) sau Enterprise Resource Planning (ERP), concentrând-se pe optimizarea modelelor şi proceselor existente, fără o analiză de business fundamentată, o simplificare a proceselor, colectarea de date sau folosirea unor tehnologii emergente ca Inteligenţa Artificială, Cloud Computing, IoT, Blockchain etc. Domeniile cu cel mai mare potenţial de automatizare în România şi unde putem obţine cel mai mare impact sunt: agricultura, domeniul manufacturii, comerţul şi transporturile. Prin urmare, este nevoie de o viziune strategică guvernamentală concertată top-down care să creeze ecosistemul de instrumente şi măsuri de sprijinire a procesului de transformare digitală a IMM-urilor, ale cărui elemente trebuie să se centreze pe: hub-urile europene de inovare digitală - E-DIH (European Digital Innovation Hubs)Un studiu recent al BEI arată că aproximativ 70% dintre IMMurile europene care au implementat un proiect de digitalizare s-au folosit de infrastructura hub-ului de inovare regională din regiunea în care îşi desfăşoară activitatea, indiferent dacă IMM-ul avea sau nu un profil digital. Astfel, Huburile europene de inovare digitală sunt principalul instrument şi vector trans-european pe care Comisia Europeană împreună cu statele membre îl au în vedere pentru a impulsiona atât inovarea şi digitalizarea economiei, cât şi digitalizarea administraţiei publice europene. Concepute ca agenţii de dezvoltare a digitalizării în parteneriat public-privat, aceste huburi vor fi finanţate în principal prin Programul Europa Digitală şi prin alocări ale Fondului European pentru Dezvoltare Regională la nivelul fiecărei regiuni europene şi vor lucra în reţea pentru atingerea obiectivelor menţionate mai sus. Huburile Digitale de Inovare vor pune în valoare potenţialul tehnologic şi de inovare regional pentru a dezvolta tehnologii şi instrumente digitale pentru domenii cu grad ridicat de adopţie: industrie, administraţie publică, agricultură, healthcare etc. Rolul strategic al Hub-urilor Digitale de Inovare este şi acela de a defini din punct de vedere geostrategic rolul României pe o hartă europeană, dar şi globală a digitalizării şi inovaţiei tehnologice. Hub-urile digitale de inovare vor deveni vectori strategici, conectaţi în reţeaua europeană a hub-urilor digitale de inovare capabili să genereze şi să transfere know-how şi să genereze valoare în economie şi societate. România, care va avea un număr de hub-uri în principalele regiuni de dezvoltare, va utiliza la maximum oportunităţile oferite de aceste instrumente. Prin pilotarea acestor DIH-uri, Guvernul va face ca funcţiile acestora prevăzute în Regulamentul Europa Digitală - sprijin pentru identificarea investirilor, instruire şi sprijin în dobândirea competentelor digitale, testare înainte de investiţie, crearea unui ecosistem pentru inovare şi reţea - să contribuie direct şi măsurabil la transformarea digitală a IMMurilor, în corelare cu strategiile de specializare inteligentă ale fiecărei regiuni de dezvoltare. Măsuri concrete: Dezvoltarea soluţiilor de finanţare prin programele operaţionale regionale a unor proiecte de smart city în oraşele din fiecare regiune în parteneriat cu hub-urile regionale Derularea de training-uri pentru funcţionarii publici, pentru dobândirea de competenţe digitale, la nivel local prin DIH-uri, obiectivul final fiind acela de a avea un nivel minim de competente digitale pentru orice angajat în sistemul public din România Crearea şi utilizarea colaborativă a unor infrastructuri regionale comune Crearea unui fond de investiţii dedicat startup-urilor inovative, în parteneriat cu investitori privaţi Ponderea IMM-urilor capabile să atragă finanţarea externă pentru proiecte inovative, dar şi cu un grad mare de risc, este semnificativ mai mică decât cea a IMM-urilor care aglutinează resurse financiare externe în scopul implementării de proiecte în domenii tradiţionale de business. Chiar dacă băncile pot reprezenta sursa principală de finanţare a produselor high-tech inovative, de foarte multe ori, acestea dovedesc fie o lipsă de expertiză pentru a evalua corect proiectele digitale, fie nu au produse financiare potrivite pentru acest tip de business. Date fiind unele dintre caracteristicile unice ale proiectelor digitale (nu au garanţii tangibile; IP-urile şi imobilizările necorporale nu sunt recunoscute pe scară largă ca garanţii), astfel de proiecte fiind pe bună dreptate catalogate ca propuneri cu un grad ridicat de risc. Prin urmare, există o nevoie stringentă de instrumente inovatoare care să susţină finanţarea acestor produse digitale care pot avea un extraordinar efect de leverage în economie. Pe de altă parte, statul nu are instrumentele de evaluare corectă a gradului de inovare tehnologică sau de business pe care o companie îl propune şi de cele mai multe ori criteriile de finanţare sunt bazate pe grile care elimină riscurile şi finanţează soluţii mai puţin inovative, acest lucru fiind contrar ideii de start-up high-tech. Soluţia este realizarea unui parteneriat în care sunt atraşi alături de statul român parteneri din mediul privat capabili să îşi asume în egală măsură riscul cofinanţării şi calitatea de evaluator în acelaşi timp. Solutii.gov.ro - O platformă de soluţii alimentată de datele Guvernului şi ale sectorului privat - O platformă digitală colaborativă în care sectorul privat poate avea o abordare practică asupra soluţionării problemelor ridicate de administraţia publică oferind soluţii existente sau dezvoltând altele noi pentru a face faţă acestor probleme. Această platformă a soluţiilor va beneficia, de asemenea, de datele deschise de sectorul public şi privat pentru a construi soluţii şi decizii cu privire la informaţii transparente. Accesul transparent şi uşor al companiilor private la proiecte publice, precum şi posibilitatea - acolo unde regulile de protecţie a datelor permit - dezvoltării de aplicaţii utile pe platforme publice cu acces software pe baza de API-uri. Acest sistem permite, pe de o parte, creşterea şi transparentizarea pieţei publice de IT&C, pe de altă parte, deschide potenţialul enorm al aplicaţiilor private construite în ecosistem public - ceea ce poate aduce acces exponenţial la servicii digitale extrem de valoroase cetăţenilor României. 3. EDUCAŢIE DIGITALĂ Un aspect important pentru acţiunea guvernamentală este cel al dezvoltării abilitaţilor digitale la nivelul tuturor segmentelor de populaţie şi ale forţei de muncă. Conform Indicelui Societăţii şi Economie Digitale publicat de Comisia Europeană (DESI), România se plasează în acest domeniu la coada clasamentului european, cu mai puţin de 30% din populaţie având competenţe digitale de bază. Guvernul va acţiona realist, dar structurat în acest domeniu, pentru a reuşi să aibă un impact pozitiv concret măsurabil şi coordonat cu implementarea soluţiilor de digitalizare ale administraţiei publice. În acest fel, pentru prima oară după mulţi ani, se vizează apariţia primelor modificări generate în acest domeniu, de măsuri guvernamentale. Pentru a fi eficiente, atât obiectivele, cât şi măsurile aferente acestui domeniu vor fi organizate pe segmente şi nevoi asociate lor. Astfel, segmentele vizate de măsuri guvernamentale în domeniul competenţelor digitale vor fi următoarele: Populaţia generală pentru nevoile uzuale ale vieţii cotidiene şi ale utilizării noilor servicii publice digitalizate Funcţionarii şi angajaţii autorităţilor publice - atât centrale, cât mai ales locale – pentru nevoile de a furniza servicii folosind noile instrumente digitale de e-guvernare. Obiectivul este acela de a avea la nivelul tuturor angajaţilor din sistemul public, până în 2024, un nivel minim de competenţe. Vom implementa: programe naţionale de formare a funcţionarilor publici, cu un calendar adaptat evoluţiei sistemelor informatice din administraţia public, dar şi corelarea acestora cu evoluţia tehnologică propriu-zisă Populaţia şcolară, pentru nevoile de dobândire a competenţelor digitale aferente fiecărui nivel educaţional, cu accent pe zona preuniversitară: evaluarea şi modificarea curriculei şcolare pentru a include atât ore de digitalizare specifice vârstei şi nivelului şcolar, cât şi un demers de digitalizare transversală a modului de predare pentru toate disciplinele Investiţii în competenţele digitale de bază ale personalului didactic în programe regulate de training şi în transferul de resurse umane IT către zonele deficitare: program anual de skilling pentru profesori în care vor fi implicate cadrele didactice din şcoli, pe principiul mecanismului, train-the-trainer Dezvoltarea competenţelor digitale avansate ale specialiştilor din zona IT pentru tehnologii emergente - Quantum Computing, AI, Blockchain, IoT etc. - cu efectul creşterii valorii adăugate a serviciilor şi produselor dezvoltate de către companiile din domeniul IT&C româneşti şi pentru a rămâne o economie competitivă la nivel mondial: derularea de programe de training pentru upskilling prin intermediul Digital Innovation Hubs.4. Societate digitală Măsuri Legea arhivelor electronice Legea cărţii de identitate. Trebuie să reglementeze identificarea suficient de sigură (nivel de asigurare ridicat conform Regulamentului nr. 910/2014) pentru autentificarea în sistemele statului Legea domiciliului electronic. Lege care permite ca toate comunicările legale să se poată purta electronic, iar cetăţeanul să aibă un „domiciliu electronic" creat de stat, pe care să-l poată gestiona/actualiza Posibilitatea cetăţeanului de a opta pentru a primi comunicări ale statului român electronic, nu fizic Posibilitatea statului/terţilor de a trimite notificări către cetăţean care să aibă valoare juridică (de exemplu, notificarea electronică de plată a unei amenzi să nu poată fi refuzată de către cetăţean pe motiv că nu a citit-o, odată ce acel cetăţean şi-a declarat opţiunea de notificare electronică) Posibilitatea de a arhiva electronic comunicările între cetăţean şi instituţiile publice, acelea care au fost făcute în baza cetăţeniei digitale Posibilitatea cetăţeanului de a transmite (cu valoare juridică) documente semnate electronic către orice instituţie a statului, ca şi cum le-ar trimite în format fizic Crearea unui cadru legal naţional pentru a asigura aplicarea tuturor tipurilor de semnături electronice, în conformitate cu Regulamentul e-IDAS. Legislaţia naţională ar trebui să fie flexibilă şi să permită utilizarea celor 3 versiuni ale semnăturii electronice (simplă, avansată şi calificată) pentru a creşte procesul de digitalizare în România.Guvernul îşi propune să ofere acces la internet de viteză rapidă a unei mari părţi a populaţiei, iar în aceasta direcţie are în vedere luarea următoarelor măsuri: a)actul normativ de modificat: Legea nr. 51/2006, în urma unei ample dezbateri publice şi cu operatorii; b)elemente esenţiale care nu trebuie să lipsească din acest act: Acoperirea peste 96% cu internet NGN a populaţiei din România. Generalizarea şi facilitarea accesului la servicii de telemedicină în mediul rural, acordând prioritate comunităţilor vulnerabile şi celor aflate la distanţe mari faţă de spitalele judeţene. Generalizarea şi facilitarea accesului la învăţământul online în mediul rural şi la resurse educaţionale deschise. Facilitarea dezvoltării competenţelor digitale în rândul populaţiei din zone vulnerabile; c)acţiuni instituţii: ANCOM: proiecte dedicate de extindere a reţelei, prin operatori privaţ. Sprijin naţional pentru fiecare localitate astfel încât în măcar un loc public, dotat şi cu prize, să fie acces gratuit la Wifi, astfel încât cei care nu îşi permit accesul acasă să se poată conecta acolo. Dotarea bibliotecilor publice, inclusiv cele şcolare, cu infrastructură TIC modernă şi acces la internet şi organizarea unor cursuri şi sistem de asistenţă pentru alfabetizare digitală şi a adulţilor (program de interes naţional prin Ministerul Educaţiei şi Cercetării); d)alocare bugetară: Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă (Next Generation EU): Proiect integrat pe Pilonii Transformare Digitală, Coeziune Socială, Garanţia pentru Copii; Viitorul Program operaţional regional, axa prioritară 7 - „Digitalizare în educaţie"; Viitorul Program operaţional Sănătate, axa prioritară 6 - „Digitalizarea sistemului medical"; InvestEU: Axa 4 - Dezvoltarea infrastructurii de conectivitate digitală pentru creşterea accesului şi a calităţii, în special în zonele rurale şi periferice.Cercetare, dezvoltare, inovare (CDI) Probleme structurale ale cercetării şi inovării din România Cercetarea şi inovarea necesită un cuplaj mult mai coerent la nevoile actuale ale societăţii şi economiei pentru ca rezultatele cercetării şi inovării să poată fi valorificate mult mai repede. Pactul verde, componenta digitală, trasează o direcţie prioritară în care trebuie să meargă cercetarea. Mediul de cercetare din universităţi, institutele de cercetare şi mediul economic trebuie să contribuie la elaborarea strategiilor multianuale de cercetare. În egală măsură, cercetarea românească trebuie să facă parte din sistemul de cercetare mondial pentru a facilita sincronizarea cercetării româneşti din punctul de vedere al nivelului profesional, cât şi din punct de vedere tehnologic. România are o resursă cenuşie importantă, disipată în sistemul internaţional de cercetare, căreia trebuie să-i creem condiţii pentru a putea genera valoare în România. Aceste două direcţii strategice, internă şi externă, vor fi baza de prioritizarea a politicilor care vor fi implementate în perioada 2021-2024. La nivel naţional, în perioada 2014-2019 investiţiile insuficiente în domeniul CDI din fonduri guvernamentale, nu întotdeauna corelate cu fondurile structurale, au produs puţine transformări importante în sistemul românesc de CDI şi au determinat o dinamică negativă a producţiei ştiinţifice, o slabă vizibilitate internaţională a cercetătorilor şi a rezultatelor cercetării româneşti, reducerea numărului de tineri doctori şi doctoranzi, singurul efect pozitiv fiind, într-o oarecare măsură, îmbunătăţirea infrastructurii CDI, pentru care s-au utilizat resurse financiare puse la dispoziţie din fondurile structurale. Datele existente indică şi o capacitate foarte limitată de comercializare şi transfer către utilizatori (în principal mediul economic) a rezultatelor cercetării şi inovării româneşti. Antreprenoriatul, în mod special cel bazat pe inovare, este la un nivel redus, mult sub potenţialul existent în România. Alocarea bugetului naţional pentru CDI este semnificativ sub ţintele asumate prin documentele strategice naţionale, precum şi în raport cu media UE. Alocările financiare guvernamentale pentru activităţi CDI, după ce au crescut la 0,26% din PIB în 2016, au scăzut la 0,15% în 2018 şi 0,14 în 2019. România încheie ciclul de politici publice 2014-2020 în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării (CDI), fără să fi fost realizată o evaluare intermediară sau un studiu de impact. În absenţa unui nivel suficient de finanţare publică a cercetării şi inovării pentru perioada 2014-2020, obiectivele legate de competitivitate pentru cercetare şi inovare şi ale strategiei de specializare inteligentă nu au putut fi atinse. Având în vedere aceste aspecte, Guvernul îşi va asuma derularea evaluării externe, cu experţi selectaţi de Comisia Europeană, a politicilor naţionale în cercetare, dezvoltare şi inovare, a guvernanţei şi arhitecturii instituţionale şi implementarea recomandărilor primite de la Comisia Europeană, prin instrumentul Facilitate în Sprijinul Politicilor, cu finanţare integrală din programul Orizont 2020. Ulterior încheierii evaluării politicilor naţionale în cercetare se va trece la evaluarea de fond a sistemului naţional de cercetare. Această măsură va avea ca impact creionarea cât mai aproape de realitate a cauzelor dezechilibrelor actuale din sistemul CDI şi identificarea unor măsuri care să reducă decalajele pe termen mediu şi lung a indicatorilor specifici faţă de media UE, şi va asigura un trend ascendent domeniului CDI, inclusiv creşterea şanselor de succes la viitorul Program european de cercetare „Orizont Europa" (2021-2027) şi intensificarea transferului în economie al rezultatelor cercetării. Această reformă va conduce la stabilirea unor poli de excelenţă esenţiali pentru formarea de parteneriate pe termen lung şi pentru colaborarea în jurul unor infrastructuri şi programe de cercetare de anvergură internaţională, în domenii de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei, în vederea unei mai bune integrări în Spaţiul European al Cercetării. Obiective specifice şi măsuri de implementare 1. Schimbări structurale în sistemul naţional de cercetare şi inovare, ca motor al dezvoltării economice şi de creştere a competitivităţii României: a)creşterea valorii şi eficienţei finanţării pentru cercetare şi inovare şi atingerea ţintei de 2% din PIB până în 2024 (1% finanţare publică + 1% finanţare privată) cu asigurarea unei distribuţii bugetare echilibrate, destinate susţinerii atât a cercetării aplicative şi inovării, cât şi a cercetării fundamentale şi de frontieră, cu accent pe domeniile de specializare inteligentă/cu potenţial de creştere; b)armonizarea, actualizarea şi simplificarea legislaţiei privind organizaţiile publice de cercetare conform principiilor „bunelor reglementări" („better regulation") şi evitarea birocratizării excesive. Acest obiectiv specific se va realiza prin măsuri care să asigure finanţarea activităţilor de cercetare pe baza planificării bugetare multianuale, pentru a asigura convergenţa cu celelalte ţări ale UE şi cu planificarea cadrului financiar multianual (MFF) adaptate noilor provocări, cu un sistem de finanţare de iniţiere tip „top-down" şi de parcurs tip „bottom-up". Acest lucru va permite atât stabilitatea şi predicţia bugetară cu rol în atragerea de capital privat şi stabilizarea de resurse umane, cât şi dezvoltarea de proiecte fanion de anvergură; c)stimularea proceselor decizionale în administraţia managementului cercetării, pe baze ştiinţifice; d)UEFISCDI va fi reorganizat şi va funcţiona în subordinea Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării.2. Îmbunătăţirea condiţiilor-cadru pentru cercetarea publică: Stimularea organizaţiilor de cercetare (institute de cercetare) pentru a realiza cercetare de excelenţă; Atragerea de resurse umane înalt calificate şi de investiţii în infrastructura de cercetare din Institutele Naţionale de Cercetare Dezvoltare (INCD-uri), în vederea creşterii performanţei instituţionale şi a capacităţii de absorbţie a fondurilor europene şi, în mod special, de la programul cadru de cercetare şi inovare al UE: Orizont Europa şi din parteneriatele europene CDI. În acest fel, se urmăreşte recuperarea decalajelor pe care România le înregistrează faţă de media UE şi faţă de ţările din regiune; Evaluarea politicilor de resurse umane, a cerinţelor de formare pentru personalul din instituţiile de cercetare, precum şi reevaluarea modalităţilor de recrutare a personalului din organizaţiile publice de cercetare; Sistematizarea, simplificarea şi unificarea legislaţiei privind funcţionarea instituţiilor de cercetare (resurse umane, finanţare de bază, finanţarea în regim competitiv, agenda strategică de cercetare, infrastructura, relaţia cu agenţii economici); Elaborarea unei strategii privind internaţionalizarea instituţiilor de cercetare; Reforma organizatorică a INCD-urilor - cu accent pe modernizarea funcţionării acestora şi întărirea rolului lor în politica ştiinţei; Atragerea de cercetători de excelenţă din afara ţării în regim competitiv (români sau străini), în organizaţii publice de cercetare, care vor deveni centre de excelenţă; Reforma politicilor investiţionale în activităţi de cercetare şi inovare din instituţiile publice de cercetare.Aceste măsuri vor conduce la: atragerea şi stabilizarea anual a 100-150 de cercetători români din diaspora şi/sau cercetători din străinătate, prin proiecte CDI cu durata de 5 ani; creşterea investiţiilor în infrastructuri de cercetare în vederea valorificării oportunităţilor de integrare în infrastructurile paneuropene de cercetare (ESFRI) pentru asigurarea unei funcţionări sustenabile; reforma profundă a INCD-urilor în vederea racordării la priorităţile strategice ale Spaţiului European al Cercetării. Toate aceste măsuri vor fi finanţate prin intermediul Planului Naţional de Relansare şi Rezilienţă; dezvoltarea resurselor umane înalt calificate în cercetare care să deschidă direcţii de cercetare noi sau să aducă un plus de performanţă celor existente, să formeze grupuri de cercetare solide, să atragă la rândul lor alţi cercetători din diaspora şi, nu în ultimul rând, să atragă noi fonduri de cercetare. Se urmăreşte ca proiectele de resurse umane finanţate să atragă fonduri în cuantum echivalent sau mai mare decât bugetul alocat, din programul Orizont Europa şi din parteneriatele europene CDI.Dublarea fondurilor atrase din Orizont Europa în raport cu fondurile atrase din Orizont 2020, până în 2024 prin asigurarea unui cadru stimulativ pentru o participare de succes la programul cadru al UE Orizont Europa şi a valorificării excelenţei în domeniul infrastructurilor paneuropene de cercetare găzduite de România pentru a deveni partener activ în cooperarea transnaţională în Spaţiul European de Cercetare. Participarea României la Programul Orizont 2020 (2014-2020) este modestă fiind comparabilă, din punct de vedere al sumelor atrase, cu cea a Estoniei, cu 214,8 milioane euro atrase din bugetul Orizont 2020 şi 787 contracte semnate în care sunt 1190 parteneri români. Această situaţie a fost generată, în principal, de subfinanţarea cercetării din fonduri publice, dar şi de dificultăţile în atragerea fondurilor private în cercetare şi inovare, şi de lipsa unor politici naţionale susţinute care să stimuleze activitatea CDI. Toţi aceşti factori au produs efecte negative în sistemul românesc de CDI şi au determinat un regres în ceea ce priveşte majoritatea indicatorilor din Datele Statistice privind Inovarea Europeană (European Innovation Scoreboard 2019). Astfel, România este pe ultimul loc din Uniunea Europeană din cauza reducerii numărului de cercetători cu 4,6% în raport cu 2017, a investiţiei firmelor private în activităţi CDI cu 51% în raport cu 2011, şi a numărului de IMMuri implicate în procesul de inovare cu 42,5% în raport cu 2011. România este, în acest moment, clasificată ca inovator modest (cu mai mult de 50% decalaj faţă de media UE). Măsurile propuse sunt: 1) Dezvoltarea unui sistem sustenabil de acordare de asistenţă promotorilor de proiecte la Orizont Europa prin crearea unui mecanism de corelare naţional-regional, prin stimularea centrelor suport performante care găzduiesc Reţeaua Naţională de Puncte de Contact Orizont Europa şi crearea unui sistem de promovare de informaţii prin asocierea reţelei NCP Orizont Europa cu centrele de transfer tehnologic şi cu partenerii din reţeaua European Entreprise Network; în acest fel, fiecare regiune va beneficia de cel puţin un astfel de centru finanţat din Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă, care să asigure asistenţa propunătorilor de proiecte pentru accesarea fondurilor nerambursabile şi naţionale în domeniul CDI, în timp real, de o manieră integrată şi integral digitalizată; 2) Evaluarea Institutelor şi Infrastructurilor de Cercetare din România O problemă sistemică, ce cauzează irosirea unei părţi greu de cuantificat din bugetul naţional, este lipsa unei evaluări riguroase a institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare (INCD), institutelor Academiei Române (I-AR), a universităţilor (pe partea de cercetare, inclusiv şcolile doctorale), a instalaţiilor şi obiectivelor de interes naţional (IOIN) şi a infrastructurilor de cercetare (IC). Este imperios ca INCD-urile din subordinea MCI, cât şi IARurile să fie evaluate de un corp de experţi internaţionali, iar finanţarea acestora să aibă loc conform principiului „finanţarea urmează performanţa". În privinţa IOIN-urilor şi IC-urilor acestea trebuie riguros inventariate, evaluate şi ulterior finanţate în baza unei metodologii transparente şi având la bază exclusiv meritul ştiinţific. Toate evaluările instituţionale şi ale infrastructurilor de cercetare trebuie să aibă loc cu evitarea strictă a conflictelor de interese, folosind experţi independenţi în domeniu şi într-un mod cu totul transparent. Evaluarea institutelor şi a infrastructurilor de cercetare trebuie să fie periodică. În funcţie de rezultatele evaluărilor, se vor propune reorganizări, în special a acelor structuri slab performante. 3) Mecanisme pentru asigurarea stabilităţii şi predictibilităţii în finanţarea cercetării Finanţarea proiectelor de cercetare va fi făcută în cadrul unui mecanism multianual, fundamentat legal. Pentru a evita problemele actuale privind evaluarea proiectelor de cercetare din cadrul competiţiilor naţionale, se vor aloca fondurile exclusiv în sistem competiţional, limba de depunere a proiectelor va fi engleza, iar evaluatorii vor fi aleşi pe criterii de performanţă preponderent din ţările membre OECD. 3. Stimularea cooperării public-privat ca motor al inovării, prin creşterea eficienţei instrumentelor de finanţare şi valorificarea rezultatelor cercetării în direcţia comercializării acestora prin: a)Intensificarea finanţării inovării, inclusiv a inovării sociale, în special prin implementarea platformelor de parteneriat pentru inovare între autorităţi locale, mediu de afaceri, universităţi şi institute de cercetare, finanţată prin Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă; b)Măsuri de stimulare a organizaţiilor publice de cercetare care atrag fonduri private prin alocarea de fonduri pentru activităţi CDI, până la concurenţa sumei atrase din mediul economic. Măsura are ca impact: stimularea cooperării public-privat şi dezvoltarea instituţională a organizaţiilor publice de cercetare; c)Dezvoltarea unui cadru naţional de transfer tehnologic prin: (1) clarificarea cadrului legislativ, (2) dezvoltarea unui cadru strategic naţional pentru transfer tehnologic, (3) pilotarea şi stabilirea cadrului instituţional la nivel naţional şi regional şi (4) stabilirea unei scheme de investiţii în resursele umane pe termen scurt, mediu şi lung - pe baza unei analize a stării actuale, a nevoilor şi a bunelor practici de la nivel european.MINISTERUL MUNCII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE Viziunea pe termen mediu Acţiunile Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale se vor concerta, în continuare, pe două paliere cu importanţă majoră. Unul este legat de introducerea digitalizării în toate domeniile de activitate şi la toate palierele de interacţiune cu cetăţeanul, ceea ce presupune dezvoltarea sistemului informatic existent, precum şi transferul în format electronic al tuturor serviciilor oferite de instituţiile din subordinea/aflate în coordonarea ministerului („zero timp de aşteptare, zero hârtii"). Al doilea palier este legat de abordarea personalizată şi integrată în funcţie de profilul beneficiarului: acesta este preluat de specialiştii sistemului de protecţie socială care îi vor oferi toată paleta de servicii şi beneficii sociale, dar şi consiliere şi mediere pentru piaţa muncii (în prezent, aproximativ 286.000 de şomeri) sau pentru pensionare (în prezent, 4,9 milioane de pensionari). Este imperativ ca fondurile europene pe care România le are la dispoziţie să fie valorificate în sensul dezvoltării serviciilor MMPS şi asigurării accesului tuturor cetăţenilor la acestea. Totodată, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale se va asigura de respectarea principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, acces pentru vârstnici şi tineri, pentru persoane cu dizabilităţi şi persoane cu vulnerabilităţi multiple prin politicile şi programele naţionale care vor fi elaborate, în scopul realizării de noi progrese şi accelerării ritmului acestora la nivelul societăţii. Copiii sunt printre cei mai afectaţi de această situaţie. Un sfert dintre copiii României nu au minimul necesar pentru a creşte în condiţii corespunzătoare, iar unul din zece copii din mediul rural se culcă flămând. Un sfert dintre copiii de la sate abandonează şcoala, iar circa 40% din absolvenţii de gimnaziu sunt analfabeţi funcţional. Mai puţin de 7% dintre copiii aflaţi în sistemul de protecţie sunt adoptabili. Alţi 100.000 de copii sunt lipsiţi de unul sau ambii părinţi, pentru că părintele/părinţii nu se mai află în ţară. România încă nu reuşeşte să ajute cu adevărat persoanele vulnerabile din comunităţi rurale, marginalizate, sărace. Sistemul naţional de asistenţă socială aruncă greutatea serviciilor sociale asupra primăriilor, dar multe primării din mediul rural nu au asistenţi sociali calificaţi şi nu oferă servicii (consiliere, cantine, centre de zi etc.), iar angajaţii din domeniul asistenţei sociale, educaţie şi sănătate sunt puţini (dacă există din toate cele trei domenii) şi lucrează separat, fără un management de caz adecvat. Problemele oamenilor vulnerabili rămân astfel nerezolvate, iar ei continuă să trăiască cu acces minimal la educaţie, servicii sociomedicale şi locuire decentă. I. Obiective orizontale Interconectarea bazelor de date între instituţiile din coordonarea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi între acestea şi cele ale altor instituţii de ale căror informaţii depinde furnizarea promptă a serviciilor ministerului. Calitatea serviciilor oferite de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, respectiv de instituţiile din coordonare depinde astăzi, în mod direct, de digitalizarea sistemului. Reforma marilor sisteme publice şi modernizarea statului Piaţa muncii, pensii şi asigurări sociale publice Din păcate fiecare instituţie din sistemul public şi-a dezvoltat, în timp, aplicaţii pe bază de diferite sisteme de operare prin colaborarea cu operatori economici care au păstrat codul-sursă, făcând autorităţile captive în respectiva colaborare inclusiv din perspectiva unor necesare dezvoltări ale acestor aplicaţii. Paşi importanţi au fost făcuţi, în pofida rezistenţei instituţiilor publice, la nivelul Ministerului Muncii, în anul 2020, ca angajaţii ANOFM, ai ANPIS şi ai Caselor de Pensii să aibă acces în programul Revisal pentru a verifica sau prelua informaţii despre angajaţii din România, astfel încât, în livrarea serviciilor, să nu mai fie responsabilitatea cetăţenilor să se deplaseze de la o instituţie la alta, ci acestea din urmă să comunice între ele. Demersul va fi continuat prin introducerea accesului la baza de date ANAF, în vederea verificării în timp real şi fără să mai fie o povară pentru contribuabili (beneficii sociale, pensii etc.), a datelor necesare. Obiectivul propus, şi anume digitalizarea serviciilor publice va pune accent pe interfaţa de comunicare cu cetăţenii. Toate instituţiile din coordonarea ministerului vor utiliza comunicarea prin mijloace electronice în mod prioritar. Va fi disponibilă şi comunicarea la ghişeu, dar România trebuie să facă paşi spre digitalizare. O prioritate importantă în acest context va consta în pregătirea profesională a angajaţilor. Stabilirea şi implementarea de indicatori de performanţă cuantificabili pentru angajaţii fiecărei instituţii din coordonare, îndeosebi la nivelul funcţiilor de conducere. Va fi implementat un nou sistem de evaluare a angajaţilor din sistemul public, pe baza unor proceduri de evaluare concepute în coordonare cu Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici. Indicatorii de performanţă vor ţine de cont de input-ul beneficiarilor, al cetăţenilor, or în acest moment, funcţionarii se evaluează între ei, parcurgând etape profund impactate de formalism şi chiar subiectivism, în funcţie de relaţiile de colaborare între şefi şi subalterni. Va fi efectuat un audit real în sistemul public, în general, şi unul cu prioritate pentru Ministerul Muncii şi instituţiile din subordine/aflate în coordonare, moment de la care trebuie stabilit un mecanism cu adevărat obiectiv de evaluare a salariaţilor din sistem. Digitalizarea trebuie să producă şi ea schimbări prin prioritizarea pregătirii personalului, de unde şi accentul în evaluare pe aceste competenţe care trebuie dobândite de urgenţă. Întărirea capacităţii de absorbţie a fondurilor structurale, mai ales, pentru domeniul măsurilor active/de sprijin destinate beneficiarilor instituţiilor din coordonarea Ministerului Muncii şi Protecţii Sociale. Toate instituţiile din coordonarea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale vor beneficia de resursele puse la dispoziţie de Uniunea Europeană pentru modernizarea aparatului de lucru, respectiv pentru eficientizarea livrării serviciilor pentru cetăţeni. S-a format capacitate de management în proiecte doar la nivel central - în minister - nu şi în instituţiile din coordonare. Aceste deficienţe sunt vizibile mai ales în plan local, unde nu s-au format echipe de management proiect şi se ratează oportunităţi de a face investiţii din fonduri europene. De aceea, o prioritate a următorului mandat al ministrului muncii va fi accesarea de fonduri externe nerambursabile, mai ales în plan local. II. Obiective asociate instituţiilor din subordine/ coordonare Politici active de ocupare şi de stimulare a muncii În România sunt peste 6 milioane de angajaţi. În ultimul an, Guvernul a reuşit să sprijine pe o bună parte dintre aceştia pentru a nu îşi pierde locurile de muncă, lucrând în parteneriat activ cu angajatorii. Cu experienţa din perioada pandemiei, dar şi pe baza evaluării eficienţei de până acum a ANOFM, devine evident faptul că Agenţia trebuie să se adapteze noilor tendinţe din piaţa muncii, punând accent pe dobândirea de abilităţi în folosirea tehnologiei de către angajaţi. O serie de modificări sunt vizibile pe piaţa muncii, între care şi ponderea în creştere a activităţilor desfăşurate în telemuncă. Dintre toate categoriile de persoane, rămân vulnerabile categoriile cuprinse în grupa de vârstă 16-29 ani, cele din grupa de vârstă 50+, cele din comunităţi defavorizate şi persoanele cu dizabilităţi iar o abordare dedicată e necesară inclusiv pentru românii întorşi din diaspora, pentru care măsurile de atragere de fonduri europene trebuie să fie intensificate în continuare. Pe de altă parte, având în vedere vulnerabilităţile la care sunt expuse persoanele fără educaţie, exigenţele pentru accesul la cursuri de formare pentru persoanele cu 4 clase absolvite trebuie relaxate, obiectivul final fiind acela de a sprijini cetăţenii să aibă competenţele necesare şi să poată munci. Nevoile de formare se văd cel mai bine de către angajatori, şi nu dinspre instituţiile publice, cum ar fi ANOFM. De aceea, în locul programelor de formare stabilite anual de către ANOFM, nu întotdeauna printr-o amplă consultare a pieţei, accesul la fonduri pentru formare trebuie facilitat şi pentru angajatori, astfel încât aceştia să gestioneze ei înşişi granturi pentru formarea candidaţilor la diferite poziţii din companii. Angajatorii ştiu cel mai bine ce fel de resursă umană calificată le este necesară şi vor putea administra fonduri externe nerambursabile în acest sens. Obiectiv: Eficientizarea politicii de ocupare şi de stimulare a muncii, astfel încât să se ofere servicii competitive şi adaptate realităţilor din piaţa muncii atât pentru angajatori, cât şi pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă. Piaţa muncii, pensii şi asigurări sociale Vom pune accent pe măsurile active care să sprijine fomarea continuă, măsuri adaptate actualelor nevoi emergente, întrucât crede în importanţa investiţiei în creşterea competenţelor angajaţilor. Programele trebuie să fie adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilităţi şi trebuie să ofere perspective care să răspundă inclusiv solicitărilor românilor din diaspora. Vom colabora cu miniştrii muncii de la nivelul Uniunii Europene pentru corecta informare a românilor care merg să lucreze în străinătate cu privire la condiţiile de muncă, respectiv pentru elaborarea unui pachet minimal de protecţie socială, indiferent de ţara în care lucrează. Principalele măsuri: Creşterea capacităţii Agenţiei de identificare a oportunităţilor de angajare şi sprijinirea, prin resurse proprii sau externalizate, a şomerilor, în găsirea unui loc de muncă; Facilitarea accesului angajatorilor la resurse europene/naţionale pentru pregătirea angajaţilor astfel încât să crească eficienţa programelor de formare; Creşterea capacităţii Agenţiei de a realiza prognoze/ evaluări ex-ante privind evoluţia pieţei muncii, astfel încât să se anticipeze priorităţile în domeniu respectiv să se fundamenteze corespunzător luarea deciziilor; Evaluarea măsurilor de sprijin pentru acordarea de beneficii persoanelor vulnerabile din punct de vedere economic; Vom aplica legea privitoare la Venitul Minim de Incluziune în formula următoare: demararea imediată a sistemului informatic necesar de către Ministerul Muncii; dacă va fi posibilă finanţarea acestei reforme din PNRR, aceasta va fi implementată începând cu al doilea semestru al anului 2021. dacă nu, se va începe implementarea în ianuarie 2022 dacă condiţiile macroeconomice vor permite. Actualizarea în conformitate cu nevoile pieţei muncii a legii privind asigurările pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă; Continuarea măsurilor de sprijin a angajaţilor şi angajatorilor în perioada postpandemie Covid-19, inclusiv prin susţinerea acestora din fonduri europene sau alte mecanisme (SURE); Îmbunătăţirea conţinutului programelor de formare pentru ca cererea de locuri de muncă să se intersecteze cu oferta angajatorilor, inclusiv pentru categoriile de persoane care şi-au pierdut locul de muncă în perioada pandemiei, prin prioritizarea dobândirii de cunoştinţe în folosirea tehnologiei IT; Sprijinirea Ministerului Educaţiei şi Cercetării în dezvoltarea unui program naţional de educaţie profesionala si vocaţională, precum şi în modificarea legii educaţiei naţionale pentru a elimina barierele administrative care împiedică dezvoltarea învăţământului profesional si vocaţional în sistem clasic sau în sistem dual; Introducerea unui sistem de plată sub forma unor vouchere ca sistem de plată pentru muncă, nonbirocratic, pentru zilieri şi lucrători casnici, precum şi pentru îngrijirea la domiciliu şi bone; În zonele cu o pondere semnificativă a unei minorităţi naţionale se vor organiza cursurile de calificare şi recalificare pentru persoanele aparţinând acestor minorităţi şi în limba lor maternă, facilitând în acest fel însuşirea mai uşoară de competenţe specifice necesare pentru integrarea pe piaţa forţei de muncă.Pensii Politici corecte şi eficiente vizând pensiile Legislaţia din România s-a schimbat în acest domeniu în ultimii ani, separat de cadrul general, o serie de excepţii şi de privilegii fiind obţinute prin legi speciale în Parlament. Acest lucru a creat, la nivelul celor 4,9 milioane de pensionari, diferite tipuri de pensii stabilite nu numai pe criteriul contributivităţii. Susţinem aplicarea generală a principiului contributivităţii în stabilirea dreptului la pensie şi va continua să majoreze anual valoarea punctului de pensie pentru a acoperi 100% rata inflaţiei şi minimum 58,5% din rata de creştere a salariului mediu brut pe economie. Vor fi consolidate în continuare abilităţile de management la nivelul conducerii caselor de pensii, prin fixarea, de la începutul anului 2021 a unor indicatori de performanţă clari pentru toate casele. Un criteriu de evaluare esenţial se va referi la recuperarea în totalitate a întârzierilor (unele extrem de mari) în emiterea deciziilor de pensionare, a deciziilor de recalculare, respectiv a deciziilor pentru pensiile comunitare. În noua abordare de management, consultând şi modele europene în domeniu, parte din activităţile necesare în vederea stabilirea dreptului la pensie ar putea fi externalizate pentru a degreva sistemul public de anumite sarcini care aglomerează personalul. Toate informaţiile vor fi publice, casele de pensii având un deficit de comunicare cu pensionarii ceea ce, pe fondul permanenţelor schimbări la nivelul cadrului legal, induce o neîncredere a pensionarilor în sistem. Anul 2020, afectat direct de efectele pandemiei, nu a putut genera, în condiţii de obiectivitate, o dezbatere publică necesară privind contribuţiile la Pilonul II de pensii. Obiectivul rămâne prioritar pentru Guvern. Obiectiv: Va creşte nivelul de informare a pensionarilor cu privire la întreg cadrul legal şi implicit la modificările din ultimii ani şi capacitatea sistemului, de identificare şi implementare a soluţiilor de creştere a eficienţei în furnizarea serviciilor pentru pensionari, indiferent de locul de reşedinţă. Dezvoltarea de programe de implicarea a pensionarilor în comunitate prin activităţi de voluntariat sau petrecere a timpului liber Principalele măsuri: Creşterea capacităţii caselor de pensii în folosirea tehnologiei pentru rezolvarea solicitărilor pensionarilor; Întărirea capacităţii de comunicare/răspuns la solicitările de informaţii ale beneficiarilor; Eficientizarea activităţii caselor de pensii, inclusiv prin evaluarea oportunităţii externalizării unor componente în furnizarea serviciilor; Stabilirea unui mecanism privind predictibilitatea creşterii anuale a punctului de pensie; Evaluarea impactului legii pensiilor din sistemul public în urma activităţii unui grup de lucru cu Ministerul Finanţelor Publice, cu Casa Naţională de Pensii Publice şi cu Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, precum si organizaţii reprezentative ale vârstinicilor, în urma căreia să se identifice măsuri pentru reducerea inechităţilor din sistemul public de pensii (cu apreciere pentru activitatea celor care au muncit cu un nivel redus de contribuţii la stat); Crearea unei comisii speciale parlamentare pentru identificarea şi rezolvarea inechităţilor din tot sistemul de pensii. Totodată vom proroga cu un an a pensiile speciale pentru primari. Creşterea contribuţiilor către Pilonul II de pensii cu un punct procentual de la 3,75%, cât este în prezent, după transferul contribuţiilor sociale în sarcina angajaţilor, până la 4,75% în 2024; Promovarea unor soluţii legislative pentru dezvoltarea sistemului de pensii private: Contribuţii la completarea cadrului legislativ care vizează regimul fiscal aplicabil fondurilor de pensii ocupaţionale, administratorilor acestora, participanţilor la fonduri şi angajatorilor; Susţinerea adoptării cadrului legal necesar introducerii produselor paneuropene de pensii ca nou vehicul de economisire pentru investiţii europene şi finanţare durabilă; Promovarea cadrului legal care vizează organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiilor private (proiect de Lege privind plata pensiilor private); Flexibilizarea şi dezvoltarea legislaţiei de pensii facultative, prin adaptarea profilului de risc la parametrii persoanei în cauză (vârstă, obiectiv), a criteriilor de deductibilitate a cheltuielilor angajatorilor care contribuie la pensiile facultative şi crearea de noi produse de acest tip; Politici publice eficiente pentru salariaţii din România, inclusiv prin descurajarea încălcării legislaţiei privind relaţiile de muncă printr-o activitate eficientă a Inspecţiei Muncii şi eliminarea interferenţei politice în activitatea din teren a acesteia.În evaluarea ministrului muncii, pe baza analizei făcute în anul 2020, Inspecţia Muncii este ineficientă, iar schimbările trebuie să fie de profunzime, dublate de o reorganizare a activităţii salariaţilor. Rolul inspectorilor va creşte, statutul lor trebuie întărit, iar acest lucru se poate face doar în condiţiile recâştigării încrederii în instituţie. Mediul de afaceri are nevoie şi de sprijin în înţelegerea legislaţiei respectiv a obligaţiilor, iar IM nu joacă acum acest rol necesar pentru a nu bloca, ci a permite funcţionarea corespunzătoare a mediului privat. Investiţiile, cu costuri reduse, vor constitui prioritatea următorului mandat pentru că, în lipsa acestora, datele înregistrate de către angajatori în platformă nu pot fi, din păcate, valorificate corespunzător pentru fundamentarea politicilor publice. Guvernul va urmări permanent îmbunătăţirea dialogului cu partenerii sociali, în procesul de elaborare a politicilor publice în domeniul ocupării forţei de muncă, a asistenţei sociale şi a asigurărilor sociale. Obiective: Va fi implementat un mecanism obiectiv de stabilire a salariului minim brut pe ţară garantat în plată. Va fi profesionalizată şi depolitizată activitatea Inspecţiei Muncii. Principalele măsuri: Elaborarea unui proiect de lege privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Muncii, corelat cu standardele de lucru ale instituţiilor similare din UE; Elaborarea unei organigrame axate pe eficienţă; proiect de lege privind Inspecţia Muncii, organigramă bazată pe eficienţăMăsuri pentru salariaţii din România: Reforma marilor sisteme publice şi modernizarea statului; Piaţa muncii, pensii şi asigurări sociale; Elaborarea de proceduri de lucru care să pună accent pe sesizările cetăţenilor; Sprijinirea Ministerului Finanţelor Publice (prin analizarea facilităţilor fiscale oportune) şi a autorităţilor locale din marile aglomerări urbane pentru amenajarea de creşe în incinta clădirilor de birouri, ca o măsură activă de stimulare a reîntoarcerii la serviciu înainte de expirarea perioadei de 2 ani, şi implicit, de creştere a natalităţii; Sprijinirea Ministerului Finanţelor Publice în aplicarea unor măsuri de deductibilitate pentru familiile cu mai mulţi copii, ca măsură activă de încurajare a creşterii natalităţii, cu punctaje diferenţiate în funcţie de numărul de copii şi în accesul la programe de creditare de locuire pentru achiziţionarea unor noi locuinţe sau renovarea şi extinderea celor existente; această măsură trebuie corelată cu o activă implicare a autorităţilor locale în dezvoltarea infrastructurii necesare pentru îngrijirea copiilor, astfel încât părinţii să fie încurajaţi să revină la muncă; Flexibilizarea acordării celor 730 de zile de concediu de creştere a copilului pentru ambii părinţi pe o perioadă mai lungă de timp, păstrând sistemul prezent ca un drept la latitudinea angajatului şi introducând şi mecanisme flexibile în acord cu angajatorul, urmărind modelul suedez, fără creşterea impactului bugetar; Colaborarea cu Ministerul Finanţelor Publice pentru a analiza oportunitatea şi forma revizuirii actualului nivel de impozitare a muncii în România. O asemenea măsură va contribui la reducerea fenomenului muncii la negru; Introducerea şi încurajarea formelor flexibile de muncă pentru a preveni evaziunea fiscală; Digitalizarea relaţiilor de muncă, în sensul utilizării semnăturii electronic în toate documentele necesare desfăşurării acestora şi simplificarea mecanismelor de desfăşurarea a telemuncii (inclusiv în ce priveşte sănătatea şi securitatea în muncă); Elaborarea unui proiect de lege cu privire la principiile de stabilire a salariului minim brut pe ţară garantat în plată, luând în calcul: productivitatea muncii, indicele inflaţiei şi un coeficient de corecţie în funcţie de dinamica creşterii economice, negociat cu partenerii sociali; Creşterea capacităţii partenerilor sociali pentru angajarea activă şi eficientă în desfăşurarea negocierilor colective; Înregistrarea tuturor salariaţilor din România (indiferent de forma contractuală) într-un sistem unic de evidenţă.Asigurarea cadrului legal şi procedural prin care activitatea intreprinderilor sociale de insertie este considerată măsură activă de ocupare şi încadrată în programele de incluziune în muncă. Demararea unei ample evaluări obiective asupra criteriilor care stau la baza salarizării în sistemul public, ca o condiţie esenţială a îmbunătăţirii cadrului legislativ (Legea nr. 153/2017). În acest sens, criterii precum complexitatea muncii trebuie evaluate, în mod obiectiv, pentru necesare corelări între muncă şi nivelul de salarizare din sistemul public. De asemenea, este nevoie de o evaluare a justeţei cu care coordonarea de proiecte cu fonduri externe nerambursabile în administraţia publică se reflectă în salarizarea întregului personal implicat direct indirect în desfăşurarea activităţilor, respectiv în îndeplinirea sarcinilor uzuale de serviciu pentru care funcţionarii sunt remuneraţi din fonduri naţionale. Asistenţă socială îndreptată către nevoile reale ale beneficiarilor Asigurarea egalităţii de şanse Peste 830.000 de persoane cu dizabilităţi şi aproximativ 70.000 de copii cu nevoi speciale vor beneficia de servicii adaptate nevoilor lor şi familiilor în comunităţile în care trăiesc. Serviciile de tip respiro au fost identificate ca fiind o nevoie fundamentală, având un impact pozitiv asupra calităţii vieţii familiilor persoanelor cu dizabilităţi şi un rol semnificativ în prevenirea instituţionalizării. Aproape 18.000 de persoane cu dizabilităţi instituţionalizate în centre de dimensiuni mari sau medii vor beneficia de o regândire a mecanismului de dezinstituţionalizare, orientat pe alternative de viaţă independentă sau semi-independentă în comunităţile urbane şi suburbane, pentru a evita perpetuarea izolării şi lipsa de servicii la care au fost condamnaţi în ultimele decenii. Dezinstituţionalizarea persoanelor cu dizabilităţi va urmări incluziunea socială a acestora şi dezvoltarea abilităţilor de viaţă independentă în comunitate, acolo unde există servicii şi resurse, deopotrivă publice şi private. Sisteme de sprijin şi suport pentru viaţă independentă vor fi acordate şi persoanelor cu dizabilităţi care nu sunt instituţionalizate. În colaborare cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, vom reevalua atât cuantumul decontabil cât şi lista tehnologiilor asistive disponibile ca sprijin pentru o viaţă activă şi incluziune în muncă, urmărind principiul în care o investiţie în tehnologia asistivă potrivită şi modernă este o investiţie care se recuperează în timp prin participarea persoanei respective în viaţa comunităţii şi diminuarea costurilor directe şi indirecte ale lipsei de independenţă. Va fi reevaluată legislaţia în domeniul pensiilor de invaliditate pentru a permite corelarea cu activităţi ocazionale intelectuale şi artistice fără a pune în pericol pierderea acesteia. Copiii 49.765 de copii din sistemul de protecţie au dreptul la un cămin şi la o familie, capabilă să le ofere securitate şi îngrijire. Pentru aceştia va fi asigurat un viitor optim, bazat pe alternative de îngrijire şi un proces de adopţie ce urmăreşte interesul superior al fiecărui copil. Timpul petrecut în sistemul de protecţie va fi redus substanţial. De asemenea, tinerii care părăsesc sistemul de protecţie vor fi însoţiţi de măsuri de sprijin şi de încurajare a abilităţilor de viaţă independentă. Nevoile persoanelor vulnerabile vor fi abordate coordonat şi intersectorial cu măsuri ţintite, fie că vorbim de accesibilizarea mediului fizic şi informaţional pentru persoanele cu dizabilităţi, de întărirea capacităţii de intervenţie integrată în cazurile de violenţă domestică sau de nevoile specifice ale clientului vulnerabil din sistemul energetic, atât prin redefinirea consumatorului vulnerabil cât şi prin asigurarea conectării şi accesului la electricitate în gospodăriile vulnerabile, cu prioritate pentru cele cu copii, sprijinind astfel şi accesul la educaţie online. Vor fi asigurate servicii competitive care abordează integrat nevoile familiilor în dificultate şi ale categoriilor sociale vulnerabile, beneficiari care se dezvoltă în cadrul serviciilor furnizate. Sistemul de asistenţă socială va trece printr-o transformare radicală în care accentul să fie pus pe măsuri de prevenţie, precum şi pe furnizarea de servicii sociale. Vom introduce garanţia pentru copii, un pachet de monitorizare, alertă timpurie şi sprijin pentru prevenirea separării copilului de familie. Introducerea registrului local şi naţional al copiilor în situaţii de risc, situaţia fiecărui copil în situaţie de risc şi nevoile lui sociale, educaţionale, de sănătate şi siguranţă. Alertele de risc şi intervenţie vor veni de la fiecare profesionist în contact cu copilul: asistent social, medic de familie, educator. Dezvoltarea reţelei de cantine şcolare şi, după caz, a sălilor de masă cu furnizori de hrană autorizaţi şi asigurarea nutriţiei adecvate prin programul „masa caldă la şcoală" . Reforma marilor sisteme publice şi modernizarea statului Piaţa muncii, pensii şi asigurări sociale - actual axat pe beneficii sociale şi intervenţie ex post Principalele măsuri: Dezinstituţionalizarea persoanelor cu dizabilităţi - închiderea centrelor de capacitate mare şi asigurarea incluziunii acestora în comunitate; Stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru clientul vulnerabil din sistemul energetic; Implementarea etapelor de creştere a alocaţiilor pentru copii, aşa cum au fost stabilite la nivel legislativ în anul 2020 (20% la 1 ianuarie 2021, 20% la 1 iulie 2021, 20% la 1 ianuarie 2022, 20% la 1 iulie 2022); Stabilirea unui mecanism obiectiv de creştere anuală a alocaţiilor pentru copii; Stabilirea unui mecanism obiectiv de creştere anuală a indicelui social de referinţă; Monitorizarea procesului de adopţie şi a managementului de caz, în urma modificărilor de procedură de adopţie internă iniţiate de ANDPDCA; Colaborarea cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi cu Ministerul Sănătăţii, în vederea furnizării de servicii şi beneficii integrate; Dezvoltarea unui sistem integrat de management al informaţiilor din domeniul asistenţei şi beneficiilor sociale; Îmbunătăţirea procedurilor de realizare a inspecţiei sociale; Întărirea capacităţii de intervenţie integrată în cazurile de violenţă domestică, prin formarea tuturor categoriilor persoanelor responsabile; Dezvoltarea de noi servicii pentru victimele violenţei domestice, prin finantarea infiinţări mai multor centre de primiri în regim de urgenţă şi extinderea reţelei de locuinţe protejate pentru victimele violenţei domestice; Crearea unui cadru pentru a face posibile transferurile de cazuri sociale între judeţe şi de finanţare a acestora; Asigurarea accesului acestora prin punctaj dedicat în alocarea de locuinţe sociale şi dezvoltarea centrelor pentru agresori pentru a permite mai uşor separarea victimei de agresor, dar şi pentru a diminua comportamentul repetitiv, pentru cazurile de violenţă domestică la nivelul fiecărui judeţ şi posibilitatea primirii de beneficiari indiferent de judeţul de apartenenţă; Formarea celor implicaţi în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei domestice, a egalităţii de gen şi de sanse, mai ales cu scopul prevenirii victimizării secundare; Realizarea unor programe de consiliere şi suport psihologic pentru agresori, pentru a preveni recidiva. Vom promova şi judecarea cu celeritate a cazurilor de violenţă domestică ce implică copii şi tineri; Intensificarea colaborării cu autorităţile locale pentru cunoaşterea serviciilor la nivelul comunităţilor şi pentru încurajarea accesării acestora; Colaborarea cu Ministerul Afacerilor Interne, iniţiator al măsurilor legislative specifice, pentru implementarea soluţiilor de urmărire a agresorilor şi prevenire a violenţelor împotriva victimelor, operaţionalizarea brăţărilor electronice; Sprijinirea Ministerului Afacerilor Interne pentru eficientizarea activităţii în domeniul dispariţiei minorilor; Dezvoltarea serviciilor de tip respiro/centre de zi pentru adulţi şi copii cu dizabilităţi; Verificarea aplicării măsurilor de promovare a accesibilizării mediului fizic şi informaţional pentru persoanele cu dizabilităţi.Protecţie pentru victimele traficului de persoane România este printre principalele ţări sursă ale victimelor traficului de persoane din Uniunea Europeană. Aproape jumătate din victimele identificate sunt minore. Momentan, statul este deficitar pe partea de servicii de asistenţă şi protecţie pentru acest grup vulnerabil. Vom asigura: bună coordonare cu structurile de combatere pentru a livra servicii de protecţie centrate pe nevoile victimelor şi informate de experienţa supravieţuitorilor; asigurarea unor adăposturi specializate pentru victimele traficului de persoane, atât pentru adulţi, cât şi minori; prevenirea cazurilor de trafic de minori din centrele de tip rezidenţial prin sesiuni informative şi un mecanism de raportare imediată a suspiciunilor; formarea specialiştilor pe impactul traumei asupra beneficiarilor, prin formări pe tema traumei complexe; colectarea în timp real de statistici din sistemul de protecţie legate de cazurile de exploatare; integrarea victimelor în societate prin programe adaptate nevoilor şi provocărilor date de trecutul de exploatare şi abuz; coordonarea eforturilor de prevenire a fenomenului traficului de persoane, în special în rândul grupurilor vulnerabile, cu ceilalţi actori implicaţi în lupta împotriva traficului de persoane.Egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi Propuneri: Integrarea perspectivei drepturilor femeilor în procesele de elaborare a politicilor publice; Asigurarea reprezentării femeilor la toate nivelurile procesului decizional politic; Prevenirea tuturor formelor de violenţă împotriva femeilor şi punerea în aplicare a legii şi a strategiilor de prevenire suplimentare, cât şi punerea la dispoziţie la scară largă de servicii specializate de sprijin şi de protecţie, pentru ca victimele să aibă acces la ele; Sprijinirea măsurilor şi acţiunilor menite să îmbunătăţească accesul femeilor la serviciile de sănătate sexuală şi reproductivă şi să le informeze despre drepturile lor şi serviciile disponibile.Priorităţi guvernamentale: 1. Promovarea participării femeilor la piaţa muncii, inclusiv accesul la servicii de îngrijire a copiilor şi a persoanelor dependente. Sunt necesare intervenţii legate de activarea şi promovarea angajării, pentru facilitarea ocupării femeilor, prin îmbunătăţirea angajabilităţii şi autonomiei acestora. Aceste măsuri vizează şi sprijinul pentru familiile monoparentale, pentru îmbunătăţirea angajabilităţii şi autonomiei părintelui singur. Se vor lua măsuri sociale şi economice sensibile la dimensiunea de gen pentru a sprijini femeile şi fetele în situaţii vulnerabile, inclusiv cele cu risc de a-şi pierde locul de muncă, cu risc de a trăi în sărăcie sau care se confruntă cu sărăcia la locul de muncă. 2. Combaterea violenţei domestice Trebuie recunoscute toate riscurile la care sunt expuse persoanele în cazurile de violenţă domestică, iar serviciile de protecţie trebuie să fie complet finanţate şi să funcţioneze pentru a ajuta victimele. Adăposturile, serviciile de sănătate şi financiare pentru femeile fără adăpost, femeile care solicită azil, victimele violenţei domestice, trebuie să rămână deschise şi pe timpul pandemiei cu măsurile adecvate luate pentru a proteja femeile şi angajaţii împotriva răspândirii virusului. Acolo unde este nevoie, serviciile trebuie să primească finanţare pentru a sprijini dezvoltarea de linii de asistenţă descentralizate, pentru a se asigura că serviciile să fie accesibile tuturor persoanelor şi nu sunt întrerupte din cauza măsurilor de izolare. Orice măsură suplimentară trebuie să fie amplă şi să nu se bazeze doar pe soluţii digitale, întrucât accesul nu este garantat, în special în cazurile de violenţă a partenerilor intimi în care instrumentele digitale sau accesul restricţionat la tehnologiile digitale reprezintă un aspect al violenţei psihologice. Campaniile de sensibilizare ar trebui dezvoltate diferenţiat în raport cu diferite forme ale violenţei, aşa cum se întâmplă deja în mai multe state membre, cuprinzând informaţii despre serviciile la care pot avea acces pentru protecţie şi asistenţă de urgenţă. 3. Măsuri guvernamentale 1. Finanţarea investiţiilor pentru centre de zi pentru copii, pentru persoane cu dizabilităţi şi adulte, inclusiv pentru centre rezidenţiale pentru persoane vârstnice. 2. Finanţarea (acoperirea cheltuielilor) cursurilor de reconversie profesională pentru femei de peste 40 de ani. 3. Apelul la linia telefonică pentru ajutor specializat oferit victimelor violenţei domestice să fie accesibil şi în limba minorităţilor naţionale, cheltuielile cu acest serviciu fiind acoperite din fonduri bugetare. 4. Creşterea numărului de locuinţe protejate, astfel încât fiecare oraş să beneficieze de cel puţin un centru pentru victimele violenţei domestice, şi, totodată, crearea de centre de recuperare pentru agresori în fiecare reşedinţă de judeţ. MINISTERUL SĂNĂTĂŢII Viziunea pe termen mediu Sistemul nostru de sănătate din România trebuie să asigure servicii de sănătate la standarde europene pentru fiecare român. Astfel, Guvernul va demara şi implementa atât de necesară reformă a sistemului de sănătate care să conducă la îmbunătăţirea speranţei de viaţă a românilor, la creşterea calităţii vieţii şi la îmbunătăţirea accesului pacienţilor la un sistem public de sănătate, modern şi eficient. Sistemul de sănătate românesc se află acum în faţa unei duble provocări, pentru că, pe lângă nevoia de reforme structurale, trebuie să răspundă crizei fără precedent cauzată de pandemia de COVID-19, a cărei durată nu poate fi estimată la momentul actual. Investiţiile în infrastructură, aparatură, atragerea de fonduri europene, crearea capabilităţilor în zonele de risc, pregătirea capitalului uman şi atragerea personalului sanitar în sistem, crearea facilităţilor optime pentru tratament şi asigurarea medicaţiei la standarde europene, precum şi programe naţionale ţintite pentru creşterea calităţii vieţii pacienţilor sunt pilonii pe care se bazează programul de guvernare în domeniul sănătăţii. O parte importantă a programului de guvernare va fi centrată pe creşterea ponderii şi importanţei prevenţiei, ca parte integrantă din strategia naţională. Sustenabilitate România cheltuie mai puţin pentru sănătate decât orice altă ţară din UE. Investiţiile în sănătate, dacă fondurile sunt utilizate în mod eficient şi transparent, pot îmbunătăţi accesul la asistenţă medicală eficientă şi furnizată la timp, ceea ce ar putea reduce mortalitatea prin cauze tratabile. Contribuţiile de asigurări sociale de sănătate constituie principala sursă de finanţare, dar, având în vedere gama largă de scutiri, practic doar un sfert din populaţia totală eligibilă contribuie efectiv la finanţare. Alte tendinţe pun în pericol sustenabilitatea pe termen lung a sistemului, inclusiv îmbătrânirea populaţiei (ceea ce determină o mai mare cerere de servicii de asistenţă medicală şi o restrângere a bazei de resurse) şi emigraţia persoanelor de vârstă activă (care are ca efect reducerea contribuţiilor şi restrângerea şi mai acută a bazei de resurse). Sistemul de sănătate Obiectivele noastre vizează situarea pacientului în centrul sistemului de sănătate şi asigurarea accesului acestuia la servicii de sănătate la standarde europene. Astfel, Guvernul se angajează cu toată răspunderea să demareze şi să finalizeze atât de necesară reformă a sistemului de sănătate, care să conducă la îmbunătăţirea speranţei de viaţă a românilor, la creşterea calităţii vieţii şi la îmbunătăţirea accesului pacienţilor la un sistem public de sănătate, modern şi eficient. Pentru îndeplinirea acestor deziderate, obiectivele strategice din sănătate privesc următoarele aspecte: I. Reformarea administrativă a sistemului de sănătate trebuie să aibă la bază un cadru legislativ nou, modern şi eficient, care să permită atingerea obiectivelor europene. Astfel, una din priorităţile noastre este de elaborare a unei noi legi a sănătăţii. Modernizarea sistemului de sănătate implică şi reorganizarea instituţiilor publice din domeniu. În acest sens, a fost făcut un prim pas prin reorganizarea Ministerului Sănătăţii. Acest proces va continua cu reorganizarea şi eficientizarea direcţiilor de sănătate publică şi, ulterior, a tuturor instituţiilor din domeniul sanitar şi continuarea procesului de descentralizare în domeniul sănătăţii, asigurându-ne totodată de capacitatea necesară de coordonare la nivel local, regional sau naţional. Crearea legislaţiei necesare pentru formarea de consorţii medicale la nivel judeţean şi regional, prin care se poate asigura management coerent şi eficient. II. Investiţii masive în sănătate prin: a)Creşterea finanţării sistemului de sănătate. Speranţa de viaţă a populaţiei - cu o stare bună a sănătăţii este un factor-cheie pentru creşterea economică. România a alocat în anul 2017, 5% din PIB pentru sănătate, în timp ce media europeană s-a situat la 9,8% din PIB (cea mai mică alocare bugetară pentru sănătate din UE atât pe cap de locuitor, cât şi ca proporţie din PIB). Astfel, direcţiile prioritare în vederea reducerii decalajului de finanţare comparativ cu celelalte state UE sunt:Creşterea finanţării publice pentru sănătate până la 6% din PIB; Asigurarea unui grad de absorbţie ridicat a fondurilor europene dedicate domeniului sănătăţii în perioada 2021-2027 şi valorificarea acestei oportunităţi ca o sursă suplimentară de finanţare a sistemului de sănătate din România; Introducerea de criterii de performanţă şi sisteme de monitorizare (inclusiv digitalizare) în vederea eficientizării managementului bugetului alocat sănătăţii; Implementarea bugetării multianuale, în direcţia creşterii graduale a procentului din PIB alocat sănătăţii, cu scopul atingerii mediei europene privind ponderea cheltuielilor pentru sănătate în bugetul naţional. b)Dezvoltarea asigurărilor complementare de sănătate, cu creşterea ponderii fondurilor private, care să cofinanţeze servicii medicale, crearea unui cadru legislativ şi creşterea deductibilităţii fiscale pentru asigurările complementare de sănătate şi iniţierea unei dezbateri publice legate de oportunitatea introducerii concurentei în administrarea asigurării obligatorii de bază; c)Implementarea unui mecanism de tranziţie de la plata per DRG la plata per serviciu prin pilotarea mai multor unităţi sanitare concomitent cu actualizarea TCP; evaluarea şi pilotarea finanţării în funcţie de rezultat; d)Dreptul de a alege în Sănătate - deschiderea către mai multe tipuri de asigurări de sănătate şi asiguratori pe modelul Pilonul 2 şi 3 de pensii; în acest context statul îşi va menţine rolul de reglementator, finanţator şi chiar ofertant de servicii de asigurare prin CNAS; e)Crearea unui fond de inovaţie în sănătate; f)Investiţii de cel puţin 1,8 miliarde euro din fonduri europene prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă pentru îmbunătăţirea accesului la servicii medicale al pacienţilor critici cu scopul de a asigura acces la tratament în regim de urgenţă şi de a reduce mortalitatea pacienţilor aflaţi în stare critică pe perioade/crize pandemice, prin investiţii în infrastructura institutelor de boli cardiovasculare, îmbunătăţirea accesului la servicii medicale al pacienţilor oncologici, creşterea accesului la servicii publice de sănătate de înaltă calitate şi îmbunătăţirea accesului la servicii multidisciplinare prin investiţii în infrastructura spitalelor judeţene de urgenţă, a spitalelor de urgenţă, a spitalelor clinice, a spitalelor de pediatrie, a institutelor de pneumoftiziologie/gerontologie şi geriatrie, îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale furnizate pacienţilor diagnosticaţi cu tuberculoză, prin investiţii în infrastructura unităţilor spitaliceşti de pneumoftiziologie şi asigurarea accesului la servicii de sănătate prin implementarea soluţiilor de digitalizare în sistemul de sănătate.Pentru domeniul sănătate, în Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare sunt avute în vedere investiţii în unităţi sanitare noi, inclusiv extinderi ale spitalelor existente; investiţii în infrastructura medicală oncologică: Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara şi secţiile de oncologie din municipiile reşedinţă de judeţ; investiţii în institutele de boli cardiovasculare şi secţiile cardiovasculare din municipiile reşedinţă de judeţ; g)Investiţii în sănătate de cel puţin 2,8 miliarde euro din fonduri europene prin Programul operaţional Sănătate prin investiţii pentru construirea spitalelor regionale şi infrastructurii spitaliceşti noi cu impact teritorial major, creşterea calităţii serviciilor de asistenţă medicală primară, comunitară şi a serviciilor oferite în regim ambulatoriu, serviciilor de reabilitare, paliaţie şi îngrijiri pe termen lung, adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a populaţiei şi profilului epidemiologic al morbidităţii, digitalizarea sistemului medical şi măsuri care susţin cercetarea, informatizarea în sănătate şi utilizarea de metode moderne de investigare, intervenţie, tratament; h)Accesarea de fonduri europene pentru sănătate din programele centralizate gestionate de Comisia Europeană EU4Health, Digital Europe şi Horizon Europe; i)Realizarea unei infrastructuri medicale moderne prin:finanţarea dezvoltării şi modernizarea infrastructurii sanitare, precum şi dotarea unităţilor sanitare cu aparatură medicală, echipamente şi mijloace de transport sanitar specifice, construirea unor spitale regionale (Iaşi, Cluj-Napoca şi Craiova) şi finalizarea obiectivelor de investiţii începute în anii precedenţi, cu respectarea termenelor pentru finanţarea acestora; constituirea unui board consultativ cu reprezentanţi/specialişti ai partidelor + asociaţii profesionale + universitari + specialişti independenţi - inclusiv internaţionali; protocol de suport cu instituţiile financiare internaţionale (BEI, BERD etc.); implementarea măsurilor strategice din cadrul politicii investiţiilor publice, care se subscriu domeniului sănătăţii, prin aplicarea Programului de investiţii al Ministerului Sănătăţii, vizând prioritar, având ca obiectiv strategic o nouă abordare în felul în care se alocă banii şi se monitorizează progresul investiţiilor în infrastructura sanitară; înfiinţarea unei Agenţii pentru Investiţii în Infrastructura de Sănătate care să asigure Ministerului Sănătăţii şi principalilor actori din sistemul de sănătate suport tehnic pentru pregătirea şi implementarea proiectelor de investiţii; investiţii prin programele de finanţare de dezvoltare locală; 1.450 de centre medicale în mediul rural, din 2.000 necesare la nivel naţional, cu o valoare de 9,5 miliarde de Lei; 25 de spitale judeţene, cu o valoare de 2 miliarde lei - reabilitare; 110 spitale municipale şi orăşeneşti, cu o valoare de 4 miliarde lei - reabilitare; 10 spitale, inclusiv maternităţi, cu o valoare de 4 miliarde de lei - construire. continuarea derulării programului de consolidări şi a altor lucrări de intervenţii pentru clădirile unităţilor sanitare, estimările pentru perioada 2021-2024 fiind de 140.000.000 lei; dotarea unităţilor sanitare cu aparatură medicală, echipamente şi mijloace de transport sanitar specifice. Estimările aferente acestui domeniu sunt de 1.250.933.000 lei pentru perioada 2021-2024; extinderea pe o perioadă de 4 ani şi obţinerea unei finanţări adiţionale de 150 milioane euro pentru Proiectul privind reforma sectorului sanitar - Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemului sanitar, finanţat de către Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), astfel încât să permită finalizarea în 2024 a celor 3 centre de mari arşi (Timişoara, Târgu Mureş, „Grigore Alexandrescu"), precum şi a celorlalte obiective (13 centre de radioterapie, 8 laboratoare de patologie pentru screening-ul cancerului de col uterin etc.); derularea proiectului „Consolidarea capacităţii de gestionare a crizei sanitare COVID-19" din cadrul Programului operaţional Infrastructură mare, în care au fost depuse 297 de cereri de finanţare de către spitalele publice pentru echipamente medicale, materiale sanitare şi substanţe biocide. Astfel, acest program a devenit cel mai amplu program de dotare al spitalelor publice din România, cele 297 de proiecte depuse însumând o valoare estimată de 1,3 miliarde de euro; j)Stimularea investiţiilor în cercetare şi inovaţie în medicină prin:deschiderea de apeluri pentru proiecte naţionale de ţară în domeniul cercetării; crearea de programe dedicate cercetătorilor din România, în parteneriat internaţional; stimularea cercetării clinice, ca sursă alternativă de finanţare; înfiinţarea de centre de cercetări clinice pe lângă spitalele judeţene; optimizarea proiectelor de cercetare medicală la nivelul Agenţiei Naţionale a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale din România; simplificarea obţinerii materialelor şi echipamentelor necesare activităţii de cercetare. prin modificarea corespunzătoare a cadrului legislativ; încurajarea întoarcerii în ţară a cercetătorilor români ce activează în instituţii din străinătate prin granturi de excelenţă; k) Explorarea şi sprijinirea oportunităţilor de dezvoltare a turismului medical şi de wellness din România (ape termale şi minerale/curative, balneologie, centre de recuperare etc.).III. Reconfigurarea sustenabilităţii şi asigurarea unor standarde de calitate şi siguranţă în sistemul de sănătate Reorganizarea serviciilor medicale în asistenţa medicală primară, ambulatorie şi spitalicească astfel încât să se poată asigura servicii medicale simultan atât pentru patologiile acute şi cronice, cât şi să se poată răspunde optim în condiţii epidemice/pandemice (să fie asigurate servicii medicale concomitent pacienţilor COVID19, precum şi celor non-COVID-19) Finanţarea corespunzătoare a medicinei de familie, cu un obiectiv de minimum 8% din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate şi creşterea progresivă a rolului său, astfel încât numărul internărilor evitabile să scadă prin monitorizarea şi dispensarizarea adecvată a bolilor cronice şi măsuri preventive eficiente Extinderea serviciilor medicale de asistenţă medicală primară şi ambulatorie, urmărindu-se creşterea graduală a ponderii medicinei primare în cadrul bugetului FNUASS, pentru a reduce presiunea asupra nivelului superior al piramidei serviciilor de sănătate (spitale) Asigurarea accesului la medicină primară şi de urgenţă în zonele greu accesibile şi izolate prin realizarea unui program de acoperire a unor servicii de sănătate pentru populaţia defavorizată, indiferent de zona în care se află (medicamente, servicii stomatologice, servicii medicale auxiliare) O nouă lege a malpraxisului în dezbatere publică. Rolul unităţii sanitare ca şi coresponsabil, posibilitatea şi rolul medierii Asigurarea de standarde de siguranţă pentru toate spitalele din ţară şi actualizarea şi finalizarea masterplanurilor regionale de sănătate prin evaluarea întregii infrastructuri sanitare, planuri de conformare/renovare/înlocuire a infrastructurii curente, alocare a fondurilor publice strict în funcţie de planurile de conformare/renovare/înlocuire Asigurarea standardelor minime în toate spitalele României prin inventarierea urgentă a unităţilor medicale care funcţionează în condiţii insalubre sau care pun în pericol siguranţa cetăţenilor şi demararea procedurilor de achiziţii pentru renovarea lor Actualizarea tarifului pe caz ponderat - TCP pentru spitalizarea continuă acuţi, a costului pentru ziua hotelieră pentru spitalizare continuă cronici, a decontării spitalizărilor de zi şi a serviciilor în ambulatorul de specialitateIV. Resurse umane în sănătate Aprobarea unei Strategii naţionale pentru resursa umană din sănătate Adoptarea politicilor naţionale pentru formarea resurselor umane specializate (de exemplu, asistenţi medicali, pentru îngrijirea populaţiei îmbătrânite şi cu nevoi speciale medico-sociale, îngrijiri acordate mamei şi copilului, asistenţă comunitară etc). Continuarea şi dezvoltarea politicii de stimulare a medicilor (medici de familie, medici specialişti, stomatologi) şi asistenţilor pe baza evaluărilor profesionale şi a criteriilor de eficienţă a serviciilor acordate Identificarea soluţiilor privind atragerea de personal de specialitate (medici şi farmacişti) în zonele defavorizate şi mai puţin accesibile, precum şi retenţia acestora, prin: creşterea numărului locurilor alocate diferitelor specialităţi la rezidenţiat, astfel încât să fie asigurat necesarul de specialişti în domenii prioritare; creşterea capacităţii de intervenţie în acţiuni de sănătate publică, prin creşterea numărului de posturi alocate la rezidenţiat la specializările epidemiologie, sănătate publică şi identificarea de măsuri de atragere şi menţinere a specialiştilor în sistem (stimulente salariale, precum şi prin adoptarea altor măsuri în acest sens); bonusul de rural izolat pentru medicii de familie ce decid să îşi deschidă CMI în zone „deşertificate medical"; creşterea capacităţii de formare a medicilor prin lărgirea sferei de atestate de studii complementare în concordanţă cu cerinţele actuale ale medicinei moderne; echivalarea primariatului cu vechimea pentru medicii din diasporă, acolo unde nu există primariat ca certificare medicală; stabilirea de stimulente pentru atragerea absolvenţilor de medicină şi farmacie în zonele rurale; Asigurarea de spaţii corespunzătoare pentru cabinete medicale şi farmacii, precum şi spaţii de locuit pentru personalul medical Modificarea legislaţiei pentru compensarea inechităţilor produse de legea salarizării unitare, precum şi a regulamentului de sporuri, între toate categoriile de personal medical şi mai ales a biologilor şi chimiştilor, a personalului auxiliar, cadrelor universitare cu încadrare clinică, a personalului medical ce activează în domenii cu grad înalt de risc Ameliorarea relaţionării corpului medical cu pacientul. Propunem modificarea metodologiei de concurs pentru accesul în sistemul public de sănătate prin introducerea evaluării capacităţii de a comunica empatic şi deontologic cu pacientul şi aparţinătorii acestuia Măsuri reparatorii în sistem- recunoaşterea gărzilor că vechime în muncă Reformarea sistemului de educaţie medicală pentru a respecta cerinţele curriculare moderne; formarea medicilor, asistenţilor medicali şi farmaciştilor pentru a obţine şi utiliza competenţe practice, inclusiv în anii terminali. Sistem de rezidenţiat bazat pe mentorship şi calitate, cu asigurarea corespondenţei între locurile de rezidenţiat şi necesităţile sistemului, stil numerus clausus şi examen de specialitate cu subiecte scrise naţionale tip grilă şi examenul practic filmat. Debirocratizarea procesului de acreditare a medicilor ce profesează în afara României cu echivalarea examenelor de acreditare europeană şi desfiinţarea primariatului Stabilirea unui roadmap pentru depolitizarea şi (re)profesionalizarea managementului de spital şi a instituţiilor din sănătate (ANMDMR, CNAS, Departamentul pentru Politica Medicamentului din Ministerul Sănătăţii, Inspecţia Sanitară etc.) Întărirea instituţiei avertizorului de integritate - suport juridic şi protecţie extinsă pentru cei care semnalează nelegalitatea, corupţia sau încălcarea regulilor epidemiologice sau de igienă în spitale Feedbackul pacienţilor - obligativitatea pentru fiecare manager de spital de a facilita folosirea mecanismului electronic de feedback al pacienţilor şi integrarea acestuia în evaluările profesionale periodice Acces liber la cunoaştere. Fiecare doctor din România trebuie să aibă într-un termen rezonabil acces gratuit la revistele de specialitate din domeniul său pentru a fi la curent cu cele mai noi rezultate ale cercetării din zona lui de activitate; Ghiduri de bună practică pentru a uniformiza practica medicală şi pentru a o face mai puţin vulnerabilă la malpraxis. Vor fi elaborate, de către Colegiul medicilor, Societăţile Naţionale şi specialiştii Ministerului Sănătăţii, ghiduri de bună practică pentru a permite achiziţionarea predictibilă de către spitale a medicamentelor şi pentru a facilita achiziţiile centralizate. Pentru o practică unitară în spitale este necesară editarea unui Monitor Oficial Medical unde vor fi publicate toate ghidurile şi protocoalele medicale, ordinele de ministru şi reglementările care privesc sistemul medical pentru că standardele de bună practică să fie aplicate adecvat şi predictibil în toate spitalele din România; Propunere legislativă privind prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul infecţiilor asociate asistenţei medicale din unităţile medicale şi din centrele rezidenţiale din România; Ministerul Sănătăţii va continua reforma rezidenţiatului prin includerea de noi centre de pregătire (publice şi private) şi prin actualizarea bibliografiei, corelarea locurilor şi posturilor scoase la concurs cu proiecţia pe minimum 5 ani a specialităţilor deficitare şi cu distribuţia geografică a acestora, prin actualizarea tematicii şi bibliografiei de examen, prin restabilirea curriculei pentru fiecare specialitate în parte, astfel că, încă din timpul rezidenţiatului, tinerii medici să poată căpăta competenţele necesare practicării medicinei la standardele tehnologice şi de calitate actuale. Concursurile pentru posturi în sistemul public de sănătate se vor desfăşura cu impunerea meritocraţiei şi a experienţei efective în practica medicală. Ministerul Sănătăţii şi autorităţile locale vor susţine finanţarea programelor de educaţie medicală continuă, dobândirea competenţelor şi abilităţilor pentru personalul medical din spitalele publice, dar şi din medicina primară şi de ambulatoriu. Potenţarea resursei umane din diaspora prin facilitarea echivalării studiilor. Simplificarea echivalării studiilor pentru medicii din Republica Moldova, vorbitori de limba română.V. Prevenţia şi educaţia în sănătate - transformarea paradigmei actuale într-o paradigmă preventivă: Obiectivele, calendarul şi structura instituţională de implementare pentru o Strategie naţională de prevenţie care va include printre altele cadrul strategic naţional pentru boli cronice, obezitate şi diverse dependenţe Se va susţine adoptarea cât mai rapidă în Parlament a legii vaccinării. În acelaşi timp, Ministerul Sănătăţii va susţine desfăşurarea de campanii de informare cu privire la vaccinare, aprovizionarea cu vaccinuri, precum şi asigurarea din fonduri europene şi bugetul naţional a dotărilor la nivelul autorităţilor locale şi a medicilor de familie pentru integralitatea lanţului de frig. Se va urgenta începerea derulării programelor naţionale de screening şi extinderea acestora cu finanţare de la UE în domeniul bolilor cronice cu cea mai mare incidenţă în populaţia României: boli cardiovasculare, diabet zaharat, cancer pulmonar, colorectal, cancer de sân, de col uterin, de prostată. Guvernul României va integra, îmbunătăţi şi extinde capacitatea de prevenţie şi reacţie la crize şi evenimente de sănătate publică prin măsuri specifice. În cadrul actualei situaţii generate de prezenţa noului tip de coronavirus (COVID-19) pe teritoriul României, Guvernul va lua toate măsurile pentru a actualiza cadrul legal specific şi organizatoric şi va finaliza procedurile de achiziţie şi dotări cu echipamente necesare. În acelaşi timp, Guvernul va asigura completarea şi menţinerea stocurilor necesare pentru actuala situaţie, precum şi pentru alte posibile situaţii sau evenimente de sănătate publică. Dezvoltarea Planului naţional pentru supravegherea şi combaterea rezistenţei antimicrobiene şi alocarea de finanţare în vederea implementării Elaborarea Strategiei naţionale de prevenire a infecţiei HIV/SIDA şi promovarea măsurilor necesare prevenirii transmiterii bolii, dar şi a celor necesare reducerii stigmatizării şi percepţiei despre boală în populaţia generală Finanţarea/Implementarea unor programe/campanii de comunicare dedicate de sănătate publică pentru creşterea educaţiei în domeniul sănătăţii - educaţie pentru sănătate şi încurajarea adoptării unui stil de viaţă sănătos Crearea şi promovarea unei culturi a prevenţiei în rândul populaţiei încă de la nivelul şcolii - introducerea educaţiei sanitare în şcoli/ore de educaţie sanitară cu privire la însuşirea măsurilor de prim ajutor, precum şi atragerea copiilor în activităţi de voluntariat în domeniul sănătăţii, prin activităţi de promovare a unui comportament şi stil de viaţă sănătos, sprijinite prin politici şi măsuri legislative adecvate Semaforizarea alimentară: implementarea sistemului de etichetare cromatică Nutri-Score (de la roşu la verde în funcţie de conţinutul de grăsimi săturate, sare, zaharuri libere, proteine şi fibre alimentare). Astfel românii se vor putea informa facil despre impactul asupra sănătăţii al produselor pe care le cumpără. Măsuri fundamentale pentru reducerea consumului de tutun; reducerea expunerii la orice mesaj direct sau indirect legat de tutun în rândul tinerilor în vederea reducerii comportamentului de consum; interzicerea fumatului de orice fel în locurile publice închise şi astfel scăderea validării sociale a fumatului; folosirea taxelor aplicate tutunului pentru programele de sănătate şi pentru campanii educaţionale extensive pentru prevenirea adicţiei la nicotină în rândul copiilor.VI. Ameliorarea continuă a calităţii serviciilor medicale şi îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei Ombudsman în sănătate - crearea unui organism independent care să investigheze diferitele tipuri de administrare defectuoasă, de abuzuri sau de discriminare din sistemul de sănătate Crearea unei reţele de navigatori medicali care să susţină cu informaţii şi suport practic pacienţii şi familiile acestora în colaborare cu autorităţi locale, ONG-uri şi alte organizaţii Alocarea obiectivă de fonduri destinate sănătăţii prin dezvoltarea unui model de finanţare care să aibă la bază indicatori de performanţă şi calitate a serviciilor oferite pacienţilor Creşterea gradului de satisfacţie a pacientului referitor la calitatea îngrijirilor acordate în spital, prin identificarea carenţelor existente, obiectivate de observaţiile curente ale pacienţilor privind actul medical (stabilirea corectă a diagnosticului, acordarea celui mai eficient tratament, ameliorarea calităţii îngrijirilor primite în unităţile sanitare, inclusiv ameliorarea serviciilor hoteliere: paturi, nutriţie, servicii de infirmerie) Cooperarea cu ONG-urile, organizaţiile pacienţilor şi bisericile pentru crearea unor reţele sociale, care să poată răspunde rapid şi eficient nevoilor de sănătate şi sociale şi de protecţie a copilului, bolnavilor cronici Aplicarea drepturilor de folosire a limbii materne în domeniul serviciilor medicale, în spiritul legilor adoptate de Parlamentul României şi a Cartei Europene pentru limbile regionale sau minoritare, ratificată de România Evaluarea şi îmbunătăţirea programelor de sănătate existente, prin asigurarea finanţării corespunzătoare rezultate din evaluarea indicatorilor cost-eficienţă şi integrarea măsurilor de îmbunătăţire în Strategia naţională de sănătate 2021-2024; includerea tuturor costurilor de tratament, urmărire şi control al evoluţiei pacientului pentru programele naţionale de sănătate, incluzând aici costurile accesului la tratament al pacientului (de exemplu, transport); dezvoltarea de programe naţionale de prevenţie şi decontarea cheltuielilor pentru programe curative integral din fondurile CNAS Acordarea de servicii de îngrijire medicală echitabile, fără discriminare sau privilegiere nefondată Extinderea reţelei de cabinete medicale şcolare, inclusiv stomatologice, şi asigurarea de investiţii care să asigure amenajarea şi dotarea acestora, precum şi unele stimulente pentru atragerea personalului de specialitate Extinderea pachetului minimal de servicii medicale în medicina primară pentru pacienţii neasiguraţi şi finanţarea acestor servicii de la bugetul de stat în conformitate cu obiectivele asumate în cadrul proiectului realizat în parteneriat cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) - Program for Results Asigurarea infrastructurii şi a unui număr acoperitor de cadre medicale pentru comunităţile defavorizate din România, care să asigure: servicii medicale în ambulatoriu, triajul pacienţilor, educaţia membrilor comunităţii cu privire la menţinerea stării de sănătate şi reducerea riscului de îmbolnăvire, principalul punct de contact pentru medicul din spitalele din proximitate Caravana cu Medici 2.0: dezvoltarea cadrului legislativ actual prin care serviciile în regim de caravană prestate de medicii specialişti şi rezidenţi să poată fi remunerate (decontate) de CNAS, prevederea unei linii de buget pentru aparatura medicală şi consumabilele necesare efectuării de caravane alături de încadrarea orelor prestate în deplasare în norma obişnuită de muncă a medicilor. Serviciile în regim tip caravană includ la ora actuală un set de analize şi un examen clinic general pe care toţi pacienţii ar trebui să îl facă anual, dar şi programe de screening specializate pe diferite afecţiuni. Dezvoltarea/Implementarea şi finanţarea Planului Naţional de Control al Cancerului (PNCC) - Abordarea integrată a luptei împotriva cancerului - de la prevenţie, screening, diagnostic precoce, acces rapid la tratament, terapii şi îngrijire, viaţa după învingerea cancerului, în concordanţă cu Planul European de Cancer lansat în februarie 2020 Dezvoltarea şi implementarea unui program de sănătate care să adreseze în mod integrat sănătatea vârstnicului Dezvoltarea unui plan naţional privind bolile cardio-reno-metabolice, ca parte a Strategiei naţionale de sănătate, fundamentat pe abordarea integrată a pacientului cu afecţiuni cardio-reno-metabolice prin programe de prevenţie, screening, acces la tratament, monitorizare adecvată, şi calibrarea unor acţiuni prioritare pentru afecţiunile cu ratele de complicaţii şi mortalitate cele mai ridicate (de exemplu, diabet, HTA, insuficienţă cardiacă, boală renală cronică) Revizuirea şi actualizarea Legii sănătăţii mintale, în special introducerea de noi prevederi inspirate din activităţile de succes dezvoltate de furnizorii de servicii de sănătate mintală; dezvoltarea serviciilor de prevenţie, de intervenţie timpurie şi de suport Vouchere pentru femeile însărcinate, care să le asigure accesul la vitamine, hrana necesară fătului, gratuitate la transport în comun pe durata sarcinii în baza unei adeverinţe medicale, monitorizarea efectuării setului de analize gratuite, vizite de consiliere la domiciliu de la asistenţi medicali comunitari/medic pediatru, în primele luni de viaţă ale copilului Măsuri de îmbunătăţire a activităţilor privind domeniul Mama şi copilul, în vederea reducerii ratei mortalităţii materne în România, precum: finanţarea unui program naţional de servicii medicale pentru sănătatea mamei (investigaţii, analize de laborator, vizite medicale destinate gravidei) informarea femeilor din toate comunităţile, asigurarea gratuităţii contraceptivelor în special pentru femeile din zonele defavorizate Dezvoltarea capacităţilor de asistenţă medicală la domiciliu Extinderea Programului naţional de îngrijiri paliative. În jur de 10% dintre pacienţii care au nevoie au acces la îngrijire paliativă. Propunem un program care să asigure fiecăruia alinarea suferinţei în faza terminală a bolii. Prin acest program vom asigura finanţare pentru centre de paliaţie în spitale, centre specializate şi pentru îngrijire paliativă la domiciliu. Resuscitarea sistemului transfuzional din România. Asigurarea unui stoc continuu şi adecvat de componente sanguine pentru fiecare pacient. Reformarea cadrului legal, asigurarea unei infrastructuri moderne, informatizarea de la venă la venă, reorganizarea şi includerea testării NAT în centrele regionale de tip platformă, introducerea specializării de medicină transfuzională, extinderea la nivel naţional a proiectului Donorium Dezvoltarea sistemului de sănătate publică la nivel naţional, regional şi local în vederea eficientizării supravegherii şi controlului bolilor transmisibile, netransmisibile şi impactului factorilor de mediu asupra sănătăţii populaţiei, inclusiv prin dezvoltarea continuă a capacităţii instituţionale a autorităţilor publice centrale şi locale din domeniul sănătăţii, astfel încât acestea să îşi îndeplinească în mod eficient şi eficace funcţiile specifice.VII. Digitalizare şi E-Sănătate Înfiinţarea agenţiei e-Health care să coordoneze toate activităţile sistemului informatic din sistemul de sănătate; Elaborarea şi implementarea unei Strategii naţionale de e-Sănătate clare, cu termene de implementare clare şi cu finanţare susţinută, cu rolul de a integra şi asigura interoperabilitatea şi de a reglementa soluţiile digitale necesare furnizării de servicii medicale în condiţii optime, inclusiv modernizarea şi operaţionalizarea sistemelor digitale existente (Platforma informatică din asigurările de sănătate - care cuprinde sistemul informatic unic integrat, sistemul dosarului electronic de sănătate al pacientului, sistemul informatic al prescripţiei electronice, sistemul informatic al cardului electronic al asigurărilor de sănătate) şi includerea Nomenclatorului medicamente, Canamed Asigurarea implementării unui sistem informatic integrat vizând principalii furnizori de servicii medicale din sănătatea publică, prioritizată de contextul actual al crizei sanitare mondiale provocate de pandemia cu SARS-CoV-2, care impune imperativ fluidizarea accesului pacienţilor la serviciile medicale în regim de urgenţă Realizarea Registrelor naţionale suverane de boli. Registrele de boală reprezintă o formă standardizată de colectare de date epidemiologice, despre tipul, stadiul, tratamentul cazurilor, precum şi despre profilul pacientului. Registrele sunt esenţiale pentru ghidarea măsurilor de prevenţie, screening şi control al bolilor. Optimizarea Dosarului electronic de sănătate, cu calendar şi responsabilităţi clare pentru operaţionalizarea şi utilizarea DES, instrument medical modern pentru a cărui funcţionalitate se are în vedere perfecţionarea cadrului legislativ de reglementare Extinderea reglementărilor în domeniul telemedicinei şi a serviciilor asociate, prin asigurarea unor norme de reglementare specifice, dar şi a resurselor financiare necesare implementării acestui important palier din domeniul sanitar Implementarea registrelor electronice de boli cu obligativitatea utilizării lor care să vină în sprijinul deciziilor în domeniul politicilor de sănătate aliniate principiilor de decizii luate în baza dovezilor şi a medicinei bazate pe rezultat Transparentizarea datelor din sănătate (date deschise) şi utilizarea soluţiilor digitale în debirocratizarea instituţiilor sistemului de sănătate (CNAS, ANMDMR, ANMCS).VIII. Asigurarea accesului pacienţilor la medicamente şi dezvoltarea sistemului de evaluare a tehnologiilor medicale în vederea utilizării medicamentelor inovative eficiente şi a altor tehnologii inovative, concomitent cu asigurarea accesului la medicamente generice Elaborarea unei politici publice în domeniul medicamentului, în cadrul Strategiei naţionale de sănătate 2021-2024, care să asigure accesul continuu al pacienţilor la medicamente la standarde europene Reintroducerea Listei medicamentelor esenţiale a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în legislaţie (introdusă prin Hotărârea Guvernului nr. 800/2016 de guvernul tehnocrat, eliminată în Parlamentul României de PSD-ALDE în 2017) Revigorarea mecanismului de raportare a lipsei medicamentelor (www.medicamentelipsa.ms.ro) implementat în 2016; crearea unui hotline dedicat pentru farmacii care să ajute în căutarea medicamentelor cu probleme de discontinuitate şi revigorarea mecanismului de raportare a stocurilor implementat în 2016 Redefinirea mecanismului de evaluare a tehnologiilor medicale în scopul asigurării accesului pacienţilor la noi terapii inovative decontate din fonduri publice Continuarea şi îmbunătăţirea procesului introducerii în regim de compensare a medicamentelor inovative Creşterea ponderii consumului de medicamente generice şi biosimilare şi încurajarea industriei locale producătoare de medicamente să asigure medicamentele deficitare Reforma ANMDMR vizând creşterea capacităţii administrative şi a rolului acesteia de autoritate naţională de referinţă în domeniul medicamentului de uz uman, al evaluării tehnologiilor medicale şi al dispozitivelor medicale, creşterea eficienţei procesului de asigurare a populaţiei cu medicamente eficiente şi sigure în acelaşi timp cu dezvoltarea de mecanisme care să stimuleze cercetarea clinică, dar şi minimizarea riscului şi a impactului apariţiei discontinuităţilor determinate de probleme de fabricaţie şi defecte de calitate prin implementarea de planuri de acţiune eficiente şi dezvoltarea de bune practici de comunicare privind discontinuităţile la medicamente Implementarea eficientă a prevederilor legislative actuale în domeniul studiilor clinice şi creşterea capacităţii administrative a Departamentului de Studii Clinice din cadrul ANMDMR. Astfel, se asigură accesul pacienţilor români la tratamente noi, prin reducerea decalajului dintre România şi alte ţări membre UE în ceea ce priveşte accesul la noi tratamente inovatoare Revizuirea cadrului de reglementare existent şi elaborarea de noi norme legislative în domeniul suplimentelor alimentare, în acord cu rolul acestora asupra sănătăţii.IX. Dezvoltarea şi menţinerea unui sistem performant de asistenţă medicală de urgenţă Integrarea optimă a serviciilor medicale de urgenţă în cadrul sistemului de sănătate va include proceduri rapide de diagnosticare şi tratament pentru pacienţii care reprezintă o urgenţă medicală. În actualul context sanitar dominat de criza provocată de pandemia cu coronavirus, Guvernul a adoptat deja măsuri referitoare la îmbunătăţirea serviciilor medicale de urgenţă, prin crearea de unităţi sanitare mobile de triaj şi tratament al pacienţilor critici, dotate cu paturi de cea mai înaltă performanţă tehnică, respectiv echipamente performante adaptate la nevoile pacientului critic (monitoare, ventilatoare, instalaţii de oxigen, injectomate). Aceste măsuri se referă la îmbunătăţirea/scurtarea continuă a timpului de răspuns între solicitare şi tratamentul efectiv şi constituie priorităţi pe agenda reformei în sănătate Asigurarea unor structuri de urgenţă corespunzătoare, precum şi a unor mijloace de transport specifice, care să satisfacă, atât din punct de vedere calitativ, cât şi cantitativ, nevoia de tratament şi transport medicalizat al pacienţilor Organizarea într-o manieră funcţională şi efectivă a serviciilor medicale de urgenţă este o prioritate a serviciilor medicale de sănătate publică asupra cărora presiunea este în continuă creştere.MINISTERUL EDUCAŢIEI Viziunea pe termen mediu Educaţia reprezintă şansa pe care fiecare stat şi-o acordă pentru viitor. Fără educaţie o ţară nu poate garanta nici sănătatea, nici securitatea şi nici prosperitatea. România Educată este indispensabilă unei Românii puternice şi prospere. România trebuie să fie ţara în care fiecare cetăţean îşi găseşte şansa de a-şi îndeplini potenţialul, plecând de la accesul echitabil la o educaţie de calitate. Însă, pentru că educaţia să reprezinte fundaţia solidă pentru o societate democratică şi modernă, trebuie să existe o viziune coerentă, care să reunească soluţiile la provocările actuale, precum şi strategia pentru adaptarea la viitor. Baza de plecare pentru construcţia în educaţie pentru perioada 2021-2024 este operaţionalizarea şi implementarea proiectului România Educată, acest deziderat fiind inclus şi în Strategia Naţională de Apărare a Ţării, adoptată de Parlamentul României. 1. Probleme structurale ale educaţiei din România Educaţia din România se confruntă cu o serie de probleme structurale, care afectează negativ societatea şi economia României. Cele mai importante probleme structurale includ accesul redus şi calitatea scăzută a actului educaţional. Principalii indicatori care ne arată problema accesului redus la educaţie sunt: 1. România are una dintre cele mai mici rate de acces la educaţia timpurie pentru copiii de 0-3 ani din Uniunea Europeană (media UE - 35,2%). 2. Rata de participare a adulţilor la programe de formare este cea mai mică din Uniunea Europeană, situată la doar 1,3% în 2019. 3. Rata de părăsire timpurie a şcolii este a treia ca nivel din Uniunea Europeană, peste obiectivul naţional asumat în Strategia Europa 2020. 4. Ponderea tinerilor de 30-34 de ani cu o diplomă universitară este cea mai mică din UE. Practic, România pierde zeci de mii de copii şi tineri „pe drum", oferindu-le calificări insuficiente pentru o carieră de succes. 5. Lipsa de calitate şi prestigiu a educaţiei profesionale şi tehnice, precum şi insuficienta integrare a acesteia cu piaţa muncii 6. Nevoia unor măsuri integrate în procesul educaţional, prin colaborarea dintre Ministerul Educaţiei, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ministerul Dezvoltării Europene, Ministerul Finanţelor, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Ministerul Dezvoltării şi Autorităţi Locale Însă, problema accesului este dublată de calitatea slabă a actului educaţional din multe şcoli sau licee. Conform testelor PISA, nivelul de competenţă la citire, matematică şi ştiinţe plasează elevii de 15 ani din România pe ultimele locuri din Uniunea Europeană. Dintre aceştia, 44% sunt analfabeţi funcţional, afectând negativ participarea viitoare a acestora la viaţa civică şi economică. O problemă specială o reprezintă învăţământul în limbile minorităţilor naţionale care sunt dezavantajate din cauza lipsei resurselor educaţionale, inclusiv a celor digitale şi a constrângerilor normative a efectivelor de elevi de la clasă. De asemenea, discrepanţa mare a rezultatelor obţinute de elevi la examenele naţionale indică o problemă de inechitate structurală. O altă problemă importantă este şi faptul că la proporţia de studenţi la mia de locuitori România ocupă ultimul loc din Uniunea Europeană. În acelaşi timp, cercetarea din România a suferit de pe urma subfinanţării cronice. Cu cea mai mică pondere a PIB alocată cercetării din UE nu este deloc surprinzător că România a ajuns să fie calificată de către Comisia Europeană drept inovator modest. Toate aceste probleme sunt agravate de o calitate precară sau chiar lipsă a infrastructurii. De la lipsa creşelor şi grădiniţelor la o pondere ridicată a clădirilor şcolare fără apă curentă sau autorizare ISU, copiii şi profesorii din România nu beneficiază de condiţii adecvate de învăţare. Existenţa acestor probleme structurale limitează capacitatea României, în ansamblu, de a construi o societate dezvoltată în contextul unei economii globale competitive şi bazate pe tehnologie. Totodată, riscul ridicat de perpetuare a sărăciei şi de limitare a mobilităţii sociale este agravat de campanii de dezinformare şi de ştiri false. 2. Provocările şi oportunităţile crizei sanitare Pandemia generată de virusul SARS-CoV-2 a forţat trecerea educaţiei în mediul online şi a adus în prim-plan nevoia de a accelera o serie de reforme structurale - digitalizarea, personalizarea educaţiei, debirocratizarea, structurarea şi adecvarea curriculumului, concentrarea pe competenţe-cheie şi adaptarea la cerinţele actuale ale unei societăţi aflate în transformare accelerată. De asemenea, pandemia a făcut şi mai vizibile clivajele între diversele medii sociale. Este necesară pregătirea imediată a revenirii la şcoală post-pandemie. Astfel, va fi necesară atât nevoia de recuperare, cât şi cea de păstrare a evoluţiilor pozitive din această perioadă, cu o atenţie deosebită asupra măsurilor remediale. În acest context, Guvernul îşi propune următoarele deziderate, aşa cum sunt ele exprimate în strategia România Educată. I. Dezideratele de îmbunătăţire şi dezvoltare a sistemului educaţional 1. Sistemul de educaţie formează cetăţeni activi Sistemul de educaţie formează cetăţeni activi, cu valori europene, adaptaţi condiţiilor economice şi sociale, cu o cultură civică şi democratică solidă. Cel care învaţă depăşeşte un nivel minim de alfabetizare funcţională şi digitală. Este autonom în învăţare şi îşi poate identifica şi gestiona singur emoţiile, fiind capabil să comunice astfel încât să aibă relaţii armonioase, în familie şi societate, să fie tolerant şi să accepte diversitatea culturală şi etnică. Totodată îi este încurajată creativitatea încă din timpul educaţiei timpurii şi, ulterior, îi este susţinută maturizarea înspre demersuri inovative şi antreprenoriale. Beneficiarul educaţiei dobândeşte un set de competenţe diverse, pe care încearcă să le dezvolte permanent, începând cu educaţia timpurie şi continuând pe tot parcursul vieţii sale. 2. Educaţia este individualizată, centrată pe nevoile şi aspiraţiile celui care învaţă şi pe specificul fiecărei comunităţi de învăţare Fiecare om este diferit, fiind mai predispus la performanţă într-un domeniu sau altul. Sistemul de educaţie asigură în permanenţă condiţiile ca elevii şi studenţii să-şi dezvolte propriul potenţial, ajutându-i să exceleze în domeniile spre care au înclinaţie, dar şi în domenii aflate în aria lor de interes. De aceea, consilierea şcolară, serviciile educaţionale de sprijin de tipul „masă caldă la şcoală", „şcoala după şcoală", portofoliul educaţional şi materiile opţionale capătă o importanţă mult mai mare în formarea, evaluarea şi definirea parcursului şcolar/universitar. Infrastructura educaţională este adecvată, oferind fiecărui elev/student şansa maximizării propriului potenţial - de exemplu prin învăţare experienţială, lucru în echipă etc. Pentru atingerea acestui deziderat, clasele/grupele sunt dimensionate şi dotate astfel încât profesorii să poată acorda atenţia necesară fiecărui elev/student, oferindu-i contexte semnificative şi motivante de învăţare. Întreg procesul de educaţie încurajează reflecţia şi învăţarea ca valori practicate de-a lungul întregii vieţi, atât de către elevi/studenţi, cât şi de către profesori. 3. Educaţia începe cât mai devreme în viaţa unui copil şi continuă pe tot parcursul vieţii sale În contextul declinului demografic, concomitent cu îmbătrânirea populaţiei, trebuie să motivăm şi să ajutăm fiecare copil în demersul de a-şi maximiza potenţialul. Investiţia în educaţia timpurie este esenţială pentru dezvoltarea armonioasă a personalităţii fiecărui om, pentru succesul său educaţional, împlinirea şi integrarea să socială. Ea devine cu atât mai importantă pentru copiii care provin din medii dezavantajate sau comunităţi sărace, cărora le lipsesc alternativele de dezvoltare personală. De aceea, oportunităţile de înscriere a copiilor într-o formă de educaţie timpurie, atât pentru nivelul antepreşcolar, cât şi cel preşcolar, sunt esenţiale în dezvoltarea sustenabilă pe termen lung a comunităţilor. În acelaşi timp, copiii şi tinerii trebuie sprijiniţi pentru a putea finaliza învăţământul secundar superior, fie pentru a urma un traseu de învăţământ terţiar, fie pentru a obţine o calificare pentru integrarea lor ulterioară pe piaţa muncii şi în societate. O abordare incluzivă, de calitate, a întregului parcurs educaţional este esenţială şi poate fi facilitată de eliminarea barierelor de acces şi participare pentru copiii din categorii dezavantajate. Pentru a reduce părăsirea timpurie a şcolii este nevoie de măsuri care să permită identificarea, din timp, a situaţiilor de risc, dar şi de instrumente flexibile pentru corectarea acestora. În scopul atingerii acestor deziderate se asigură o infrastructură adecvată şi suficientă, care să respecte cel puţin un set minimal de standarde (care includ nu doar caracteristicile spaţiului interior, ci şi ale spaţiului exterior, dotările, personalul etc.). Se adoptă un curriculum gândit în succesiune logică de la nivelul antepreşcolar până la cel universitar, coerent şi adecvat profilului divers al copiilor şi specificului etapelor de dezvoltare a acestora, pentru întreg sistemul de educaţie. Este esenţială formarea personalului didactic astfel încât să poată aplică acest curriculum în diferite comunităţi şi situaţii, pentru a răspunde adecvat unei mari diversităţi de elevi/studenţi, cu profiluri, nevoi şi aspiraţii proprii. Totodată se va asigura cadrul de finanţare necesar acoperirii acestor deziderate enumerate, atât din bugetul naţional, cât şi din fondurile europene, respectiv PNRR. 4. Profesorii sunt mentori şi facilitatori, veritabili profesionişti în educaţie Societatea recunoaşte rolul şi importanţa profesorilor pentru formarea viitorilor cetăţeni. Formarea iniţială a tuturor cadrelor didactice include etape de mentorat, o perioadă de practică de minim şase luni şi un proces riguros de selecţie. În predarea la clasă, cadrele didactice beneficiază de contribuţia şi ajutorul unor specialişti (consilieri, psihologi, profesori de sprijin, logopezi etc.) şi au acces la programe de formare continuă de calitate, adecvate nevoilor comunităţii educaţionale. Acestea le permit să fie la curent cu ultimele schimbări din practica pedagogică şi să îndeplinească multiplele roluri care le revin, în şcoală şi comunitate. Sub presiunea generată de pandemia COVID-19, cât şi sub presiunea continuă şi din ce în ce mai rapidă a tehnologiei, pregătirea cadrelor didactice devine din ce în ce mai complexă. În zilele noastre, competenţele „umane" transversale au devenit de cele mai multe ori mai căutate de către angajatori decât competenţele profesionale deoarece schimbarea tehnologică se produce într-un ritm accelerat. Aceasta este prima axă în transformarea carierei didactice. Competenţele digitale ale cadrelor didactice devin o necesitate. Acestea trebuie construite şi permanent actualizate astfel încât să servească scopului învăţării personalizate a elevilor. Aceasta este cea de a doua axă în transformarea carierei didactice. Cea de a treia axă în reconstrucţia carierei didactice o constituie formarea cadrelor didactice în cel puţin două domenii de specializare. Pe termen mediu, este necesar un sistem integrat de management al carierei didactice. Într-un astfel de sistem, cadrele didactice cu performanţe deosebite sunt stimulate, iar cele cu carenţe în activitate sunt ajutate şi trec printr-o etapă intermediară de sprijin didactic, pentru ca, ulterior, să fie identificate, dacă este cazul, soluţii individuale, onorabile, de reorientare profesională sau ieşire din sistem. 5. Pentru educaţie se alocă resurse suficiente, în mod transparent şi eficient Finanţarea educaţiei se face în raport cu viziunea şi strategia asumate, precum şi cu performanţele înregistrate şi nevoile existente, ţinând cont de descentralizarea sistemului educaţional şi capacitatea autorităţilor publice locale de a susţine educaţia fără a afecta calitatea acesteia. Se asigură finanţare pentru resurse de învăţare şi pentru infrastructură educaţională, conform standardelor naţionale, inclusiv pentru extinderea cu prioritate a infrastructurii către acele zone în care cea existentă este insuficientă sau neadecvată. Finanţarea asigură resursele de învăţare şi infrastructură adecvate pentru elevii/studenţii cu diverse forme de dizabilitate sau cu cerinţe educaţionale speciale. Datorită specificului învăţământului în limbile minorităţilor naţionale, precum şi a dispersiei geografice mari, dar şi a accesabilităţii reduse, se va asigura o finanţare mărită a costului standard per elev. Finanţarea este corelată cu obiectivele formulate la nivel naţional şi cu cele asumate de fiecare instituţie de învăţământ. Sistemul de finanţare cuprinde mecanisme de compensare care, indiferent de algoritmul de finanţare folosit, garantează alocarea de resurse suficiente pentru a acoperi nevoile locale. 6. Sistemul de educaţie este unul echitabil şi de calitate pentru fiecare elev Se asigură echitatea în sistem, la nivel de acces, participare şi finalizare. Se doreşte reducerea pierderilor din sistem (abandon şcolar, părăsire timpurie a şcolii, absenteism). Fiecare elev/student contează (indiferent de vârstă, mediu socioeconomic, nevoi speciale sau de religie, etnie, opţiune politică, orientare sexuală), iar formarea fiecăruia este esenţială pentru viitorul României. Pentru aceasta trebuie să existe un grad suficient de autonomie instituţională în gestiunea resurselor, în funcţie de nevoile beneficiarilor şi de tipul comunităţii deservite, dar bazat pe standarde minime de calitate şi garantarea unor trasee educaţionale personalizate şi flexibile. Suplimentar, există programe naţionale de sprijin pentru elevii şi studenţii din medii dezavantajate, iar şcolile care deservesc preponderent comunităţi sărace au acces la resurse suplimentare, inclusiv pentru angajarea de personal-suport şi activităţi de implicare a comunităţii în viaţa şcolii. Învăţământul în limbile minorităţilor naţionale trebuie să beneficieze fără discriminare de resursele educaţionale (manuale şcolare, inclusiv digitale), umane (personal didactic, didactic auxiliar şi nedidactic), instituţionale (unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, instituţii de perfecţionare pedagogică, instituţii auxiliare şi conexe sistemului de învăţământ) şi financiare necesare pentru menţinerea, dezvoltarea unui sistem de învăţământ propriu. 7. Tinerii pot opta pentru trasee flexibile în educaţie Tinerii beneficiază de posibilitatea de a alege o parte a materiilor, activităţile extracurriculare şi alte forme de educaţie complementare utile. În urma consilierii, aceştia au posibilitatea de a opta pentru trasee vocaţionale, profesionale sau teoretice, în funcţie de domeniul spre care au înclinaţie, fără a suferi de pe urma unor bariere neacademice în accesul către un ciclu superior de educaţie sau către un alt traseu. Le va fi clar explicat ce parcurs educaţional pot urma în funcţie de alegerea lor şi care sunt beneficiile şi costurile fiecărei opţiuni. Astfel, rutele educaţionale sunt flexibile şi asigură maximizarea potenţialului individual, iar consilierea asigură cadrul necesar luării deciziilor informate privind viitorul lor. Sunt stabilite mecanisme active şi funcţionale pentru înţelegerea anticipativă a nevoii de forţă de muncă ca structură, competenţe şi abilităţi cerute de dinamică tehnologică şi socială şi, implicit, a nevoii de formare iniţială şi formare continuă. Pentru maximizarea flexibilităţii sistemului, elevii şi studenţii beneficiază de posibilitatea evaluării cunoştinţelor dobândite în afara sistemului educaţional formal. Evaluarea învăţării efective este centrată pe o logică a dezvoltării de facto a abilităţilor şi competenţelor, şi nu pe una a duratei participării formale. 8. Sistemul de educaţie românesc este atrăgător pentru comunităţile academice din România şi din întreaga lume, facilitând o intensitate crescută a mobilităţilor internaţionale Programele de mobilitate sunt o componentă esenţială la toate nivelurile de învăţământ, atât pentru elevi şi studenţi, cât şi pentru profesori, cercetători şi personalul administrativ. Elevii din educaţia secundară superioară şi studenţii din învăţământul terţiar au acces la semestre de studiu/cercetare în alte ţări. Profesorii şi cercetătorii din România beneficiază de diferite programe de formare şi/sau predare, respectiv cercetare, în şcoli, universităţi şi laboratoare de cercetare europene/ internaţionale. Parteneriatele interinstituţionale internaţionale permit organizarea de programe în cotutelă, cu precădere în cadrul reţelelor universităţilor europene. Un număr ridicat de studenţi şi profesori străini sunt activi în universităţile româneşti şi un număr proporţional cu cel al altor state europene de studenţi şi profesori români beneficiază de mobilităţi în universităţi, centre de cercetare şi companii internaţionale din afara României. În învăţământul terţiar este o regulă ca programele de masterat să fie predate şi într-o limbă de circulaţie internaţională. Dezvoltarea curriculară ia în calcul evoluţiile ştiinţifice şi tendinţele din mediul internaţional. România participă la programele europene de mobilitate cu o pondere din totalul beneficiarilor proporţională cu greutatea sa demografică în cadrul Uniunii Europene. În acest sens sunt atinse ţintele minime de mobilitate presetate: de 20% la nivel de licenţă şi masterat şi de 80% pentru studiile doctorale. Simultan, cel puţin 5% din programele de studiu sunt derulate în comun cu alte universităţi europene sau internaţionale. De asemenea, entităţile de educaţie şi cercetare româneşti accesează minimum 4% din totalul alocării de fonduri europene, pentru întărirea cooperării universitare şi pe domeniul cercetării. 9. Alfabetizarea funcţională a tuturor elevilor Elevii au capacitatea de a înţelege un text complex, inclusiv cu caracter juridic sau economic, în momentul finalizării educaţiei secundare. Absolvenţii acestui nivel de studiu au capacitatea de a căuta şi de a selecta informaţiile de care au nevoie, în mod autonom, cu ajutorul tehnologiei informaţiei şi comunicării (TIC). Au capacitatea de a le utiliza în siguranţă, precum şi de a se orienta în privinţa dezvoltării şi educaţiei lor ulterioare, optând pentru programe de formare necesare în cariera dorită. În mod concret, tinerii îşi dezvoltă competenţe- cheie necesare pe parcursul întregii vieţi. Sistemul educaţional deţine infrastructura şi dotările necesare, precum şi parteneriate cu mediul privat sau programe extracurriculare care facilitează atingerea acestor obiective. 10. Etica şi integritatea sunt valori care se transmit şi se respectă pe tot parcursul educaţional Întreg parcursul educaţional are la bază dezvoltarea gândirii critice şi creativităţii fiecărui copil. Etica şi integritatea sunt valori care se cultivă şi respectă pe tot parcursul educaţional, existând regulamente clare care prevăd consecinţele nerespectării acestor valori pentru toţi cei implicaţi. Cultura integrităţii se transmite atât prin comportamente şi norme instituţionale, cât şi prin repere curriculare. 11. Managementul educaţional este unul profesionist şi bazat pe inovaţie Funcţionarea performantă a unui sistem modern de învăţământ beneficiază de un management profesionalizat, capabil să implementeze, monitorizeze şi să ofere feedback politicilor publice din educaţie, în toate unităţile de învăţământ. Implicarea părinţilor, a asociaţiilor de elevi, a sindicatelor şi a sectorului privat în deciziile şcolilor este o caracteristică naturală a sistemului, iar în învăţământul terţiar normalitatea este reprezentată de implicarea studenţilor ca parteneri egali în toate procesele decizionale, alături de angajatori şi reprezentanţi ai societăţii în ansamblu. Profesionalizarea managementului educaţional şi promovarea unei guvernanţe orientate spre integritate, calitate şi echitate implică crearea de programe de formare iniţială şi continuă pentru managerii din educaţie, selectarea acestora prin concurs şi separarea managementului economic-administrativ al şcolilor de cel educaţional. Profesionalizarea managementului şcolar este aşadar o prioritate a sistemului care determină într-o bună măsură calitatea actului educaţional, mai ales din perspectiva descentralizării reale a învăţământului. Managerul sau directorul şcolii trebuie să devină acea persoană echipată cu un set complex de competenţe în management organizaţional, recrutarea, selecţia şi managementul resurselor umane, managementul timpului, managementul resurselor financiare şi logistice, comunicare organizaţională şi relaţională, managementul conflictelor şi nu numai. Se va face o distincţie clară între funcţia de management al şcolii şi cea didactică, iar directorii/profesorii aflaţi în aceste poziţii de management la care au ajuns prin concurs vor avea posibilitatea de a alege doar una dintre funcţii. Tranziţia se va face gradual, iar profesorii care ocupa funcţii de management vor putea avea postul didactic rezervat pe durata exercitării mandatului. Punem un accent deosebit pe recrutarea, selecţia şi managementul resurselor umane, din perspectiva faptului că fiecare manager şcolar va avea responsabilitatea organizării concursurilor de selecţie a cadrelor didactice, la nivelul instituţiei de învăţământ, totodată vom permite asocierea şcolilor pentru angajarea unor cadre didactice ce nu îşi pot face o normă dintr-o şcoală. Prin aceasta dorim regândirea managementului resurselor umane, prin creşterea implicării managementului şcolar şi prin corelarea cu procesul de creştere a autonomiei în dezvoltarea curriculară. Managerul şcolar va putea asigura şi managementul unor sisteme de şcoli. Aceasta este situaţia şcolilor mici din mediul rural care îşi pot eficientiza costurile prin „împărţirea" aceluiaşi manager şcolar sau orice altă asociere de şcoli care optează să beneficieze de managementul performant al unui manager şcolar (ex. mai multe unităţi şcolare mici comasate într-o clădire modernizată, accesibilă, sau mai multe unităţi şcolare cu management comun în clădiri distincte). Autonomia şi depolitizarea şcolii sunt două elemente centrale care vor guverna şi procesul de recrutare şi selecţie a managerului şcolar, ce va fi realizat în parteneriat cu consiliul de administraţie al unităţii. 12. Cadrul legislativ care guvernează educaţia este unul stabil şi se bazează pe o viziune asumată Capacitatea managerilor de a asigura o administrare eficientă a instituţiilor de învăţământ este determinată de profesionalismul managerilor educaţionali, de alocarea de resurse, dar şi de cadrul legislativ existent. Acesta din urmă este stabil, permite planificarea pe termen lung, minimizează birocraţia şi încurajează iniţiativa şi autonomia fără a periclita calitatea actului educaţional. El evită existenţa de „zone gri" în care responsabilităţile administrative nu sunt clar definite, existând viduri legislative sau suprapuneri de responsabilitate. În acest sens, un obiectiv central al guvernanţei politice a întregului sistem este limitarea, până la eliminare, a intervenţiilor şi schimbărilor care nu sunt fundamentate pe date şi studii de impact. II. Obiective-cheie naţionale Programul de guvernare îşi propune să demareze implementarea viziunii dezvoltate în cadrul Programului Naţional „România Educată" propus de Preşedintele României. Pentru operaţionalizarea acestei viziuni, Guvernul va susţine creşteri graduale, până în anul 2024, pentru finanţarea educaţiei, de până la 18% din bugetul naţional (6% din PIB) şi de până la 3% din bugetul naţional (1% din PIB) pentru finanţarea publică a cercetării. Sunt prioritare următoarele obiective cu rol de reglementare a sistemului: 1. Revizuirea cadrului normativ naţional pentru a oferi coerenţă, predictibilitate şi stabilitate sistemului care să garanteze preluarea drepturilor câştigate şi prezente în legislaţia în vigoare pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, cât şi debirocratizarea în vederea uşurării procesului de înfiinţare de unităţi şcolare preuniversitare şi universitare. Reforma carierei didactice. Regândirea şi flexibilizarea formării iniţiale pe baze solide, mai ales prin activităţi practice la clasă, sub îndrumarea unor mentori cu experienţă, dar şi modele de bună practică din ţară şi din străinătate; formarea continuă se va corela cu nevoile de la nivel naţional şi comunitar. Implementarea unor politici meritocratice de salarizare. Schimbarea modului de evoluţie în carieră şi diversificarea profilurilor profesionale, în ideea stimulării abordărilor trans- şi inter-disciplinare; 2. Regândirea şi profesionalizarea guvernanţei sistemului de educaţie în concordanţă cu reforma administraţiei publice; 3. Crearea unui sistem coerent de evaluare a sistemului de educaţie, atât la nivel central, cât şi local, şi corelarea cu sistemul de finanţare; Corelarea sistemului de evaluare la programele de evaluare standardizate internaţional care au scopul de a măsura cât de bine sunt pregătiţi elevii să facă faţă provocărilor vieţii active sau vieţii educaţionale; 4. Digitalizarea procesului educaţional şi interconectarea bazelor de date, atât la nivel de sistem educaţional, cât şi în raport cu alte domenii, pentru a permite abordări integrate: WiFiCampus pentru toate şcolile şi universităţile de stat din România + Biblioteca Virtuală + îmbunătăţirea competenţelor digitale atât pentru elevi, cât şi pentru profesori; 5. Programe de incluziune socială şi oferirea de şanse egale la educaţie pentru reducerea părăsirii timpurii a şcolii şi a analfabetismului funcţional; 6. Crearea unor rute complete pentru profilurile teoretic, profesional şi vocaţional, care să includă toate nivelurile de calificare. Învăţământul profesional redevine un nod esenţial al legăturii educaţiei cu piaţa muncii, nemaifiind considerat o opţiune negativă a candidaţilor; 7. Profesionalizarea managementului unităţilor şi instituţiilor de învăţământ, astfel încât să se asigure stabilitatea, coerenţa şi competenţa în procesul de conducere a acestora; 8. Regândirea infrastructurii educaţionale şi de cercetare, pe baza tendinţelor demografice, migratorii şi socioeconomice, pentru a reduce decalajele şi a creşte performanţa sistemului de educaţie şi cercetare. Introducerea considerentelor legate de sustenabilitate şi protecţia mediului în abordarea investiţiilor în infrastructura şcolară; 9. Promovarea integrităţii şi eticii în sistemul educaţional. Realizarea unui Registru Unic Naţional Integrat al Diplomelor şi Actelor de Studiu (RUNIDAS) prin interconectarea şi completarea bazelor de date din sistemul de învăţământ preuniversitar - Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIIR), REI şi, respectiv, din sistemul de învăţământ superior - Registrul matricol unic al universităţilor din România (RMUR) şi ANS, în vederea urmăririi parcursului educaţional al absolvenţilor, precum şi pentru prevenirea fraudelor în domeniul diplomelor/actelor de studii. RUNIDAS va cuprinde toate tezele de licenţă, disertaţiile şi lucrările de doctorat, dar şi diplomele de bacalaureat, licenţă, master şi doctor, eliberate de către unităţile şi instituţiile de învăţământ din România, şi va putea fi interogat în condiţiile respectării prevederilor GDPR şi a legislaţiei privind drepturile de autor. Pentru o susţinere eficientă a e-guvernanţei, RUNIDAS va putea fi conectat cu Registrul de Evidenţă al Salariaţilor din România (REVISAL), precum şi cu Baza de Date a Evidenţei Populaţiei. III. Învăţământ preuniversitar: echitate şi calitate 1. Obiective specifice Educaţia timpurie: Acces pentru toţi copiii în creşe şi grădiniţe 1. Educaţia timpurie: Acces pentru toţi copiii în creşe şi grădiniţe 2. Extinderea reţelei de creşe în sistemul public, astfel încât să crească rata de cuprindere a copiilor cu vârste între 0-3 ani; 3. Asigurarea finanţării per elev pentru învăţământul antepreşcolar, conform prevederilor legale, începând cu anul şcolar 2021/2022; 4. Generalizarea treptată a cuprinderii copiilor de 5, 4 şi 3 ani în învăţământul preşcolar, până în anul 2025; 5. Realizarea standardelor specifice de asigurare a calităţii educaţiei timpurii, inclusiv cele privind spaţiul educaţional, dotările, activitatea psihopedagogică şi activităţile suport (ex. standarde privind îngrijirea, hrana copiilor, consilierea şi serviciile medicale); 6. Dezvoltarea şi actualizarea standardelor de pregătire şi a standardelor ocupaţionale pentru personalul din educaţia timpurie; 7. Actualizarea cadrului normativ privind construcţiile cu scop educaţional, precum şi proiectarea unor modele arhitecturale standard pentru construcţia de creşe şi grădiniţe, în colaborare cu Ordinul Naţional al Arhitecţilor. Învăţământ primar şi secundar: Servicii educaţionale de calitate pentru toţi elevii 1. Creşterea accesului şi participării la educaţie de calitate pentru toţi copiii, indiferent de mediul de rezidenţă; 2. Scăderea ratei de părăsire timpurie a şcolii până la nivelul mediu înregistrat în Uniunea Europeană; 3. Scăderea semnificativă a ratei de analfabetism funcţional la copiii de 15 ani, similară mediei europene, conform cifrelor furnizate de testele PISA; 4. Generalizarea programelor „afterschool" în unităţile de învăţământ de stat şi creşterea calităţii serviciilor oferite; 5. Oferirea serviciilor de consiliere şi orientare (inclusiv logopedie) pentru toţi elevii; 6. Revizuirea arhitecturii curriculare prin centrarea conţinuturilor pe profilul celui care învaţă, pe competenţele-cheie şi pe maximizarea potenţialului fiecărui copil; 7. Formarea cadrelor didactice în acord cu arhitectura curriculară şi pentru integrarea tehnologiei în procesul educaţional; 8. Valorificarea evaluărilor naţionale şi a evaluărilor curente, în vederea realizării intervenţiilor remediale pentru asigurarea progresului şcolar; 9. Realizarea şi implementarea standardelor de evaluare la fiecare disciplină şi an de studiu; 10. Introducerea portofoliului educaţional digital pentru actualizarea şi monitorizarea permanentă a parcursului educaţional al fiecărui copil şi identificarea imediată a măsurilor remediale necesare, inclusiv din perspectiva activităţii extraşcolare; 11. Introducerea/pilotarea unor modele noi de formare şi evaluare în ciclul superior al liceului (ex. bacalaureatul internaţional); 12. Dezvoltarea unui sistem de identificare a ariilor de performanţă ale elevilor (ex. identificarea talentelor în sport, artă, şah, abilităţi practice etc.) şi de sprijinire a celor cu abilităţi şi talente deosebite pentru a atinge excelenţa; 13. Creşterea alocării de fonduri pentru proiectele şcolare şi comunitare menite să promoveze interculturalitatea şi diversitatea etnică, ca resurse şi valori ale societăţii româneşti, inclusiv prin includerea istoriei minorităţilor etnice în manualele şi programele de istorie; 14. Regândirea arhitecturii învăţământului preuniversitar pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare individuală a fiecărui tânăr, dar şi evoluţiilor în vederea eliminării rupturii dintre învăţământul obligatoriu şi piaţa muncii. Certificarea calificărilor din sistemul de învăţământ secundar superior în vederea valorificării lor pe piaţa muncii sau în tranziţia către alte forme de educaţie, inclusiv la filiera teoretică (ex. certificări informatică, limbi străine); 15. Reconfigurarea ciclurilor de învăţământ astfel încât toate traseele educaţionale să permită accesul spre o formă superioară de formare, indiferent de profilul urmat; 16. Realizarea reţelei şcolilor-pilot, în vederea implementării unor formule de administrare/management descentralizate şi a dezvoltării unor programe educaţionale inovative; 17. Creşterea puterii de decizie a consiliului de administraţie prin implicarea acestuia în procesul de selecţie al managementului instituţiei de învăţământ; 18. Veniturile realizate din gestionarea patrimoniului vor rămâne în proporţie de 100% la unităţile de învăţământ preuniversitar; 19. Creşterea calităţii învăţământului în mediul rural prin realizarea consorţiilor şcolare rurale prin acordarea unui cost standard per elev mărit celor ce fuzionează. Învăţământ profesional şi vocaţional: Rute profesionale şi vocaţionale pentru o societate emergentă 1. Dezvoltarea rutelor de educaţie profesională în regim dual la nivel secundar şi terţiar; 2. Scăderea numărului de elevi dintr-o grupă şi creşterea numărului de grupe din clase în învăţământul profesional şi vocaţional; 3. Extinderea programelor de tip dual până la 30% din totalul programelor de educaţie profesională; 4. Revizuirea ofertei educaţionale, a curriculumului şi a programelor pentru ruta tehnologică şi profesională, pentru meserii emergente de pe piaţa muncii naţională şi internaţională; 5. Realizarea unui pachet de sprijin social pentru elevii din medii defavorizate care accesează învăţământul profesional şi dual, din surse europene/guvernamentale; 6. Dezvoltarea campusurilor şcolare, mai ales în localităţile care oferă educaţie profesională în regim dual, pe baza indicatorilor din cadrul strategiei privind infrastructura şcolară, elaborată cu sprijinul Băncii Mondiale; 7. Dezvoltarea centrelor de învăţământ dual, corelate cu cerinţele operatorilor economici din zona respectivă; 8. Crearea unui sistem naţional de monitorizare a inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii sau a continuării studiilor într-o formă superioară de educaţie, prin interoperabilitatea sistemelor informatice din sectoare diferite de activitate (educaţie, muncă, finanţe etc.) Cariera didactică: Profesionişti în educaţie 1. Regândirea sistemului de formare iniţială, valorificarea liceelor pedagogice în cariera didactică şi extinderea masteratului didactic, respectiv extinderea ofertei de cursuri postuniversitare de conversie profesională; 2. Creşterea gradului de pregătire practică a profesionistului în educaţie şi diversificarea contextelor de formare (DPPD, masterat didactic etc.); 3. Formarea cadrelor didactice pentru identificarea situaţiilor de risc de abandon şcolar şi crearea instrumentelor necesare pentru gestionarea acestora; 4. Formarea specifică a cadrelor didactice pentru integrarea în învăţământul de masă a elevilor cu CES; 5. Realizarea profilului de competenţe al cadrului didactic pentru fiecare nivel de învăţământ; 6. Dezvoltarea unor mecanisme de monitorizare a impactului programelor de formare asupra calităţii procesului educaţional; 7. Salarizarea atractivă diferenţiată pe criterii de performanţă şi specificul comunităţii educaţionale; 8. Regândirea organizării examenului de titularizare la nivelul unităţii de învăţământ şi redefinirea noţiunii de titularizare. Managementul unităţilor de învăţământ: Management profesionist în fiecare unitate de învăţământ 1. Profesionalizarea managementului prin asigurarea accesului la programe de formare la nivel de master şi la resurse de calitate pentru directorii unităţilor de învăţământ şi pentru aspiranţii la cariera managerială; 2. Creşterea autonomiei unităţilor de învăţământ atât în privinţa resursei umane, curriculumului la decizia elevului/scolii/comunităţii, cât şi a managementului financiar, pe baza unor contracte de management cu indicatori măsurabili; 3. Digitalizarea proceselor de management şi administrative la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar; 4. Construirea unui sistem de Big Data şi Inteligenţă artificială capabil să interpreteze datele, să identifice punctele slabe din sistemul de educaţie şi să realizeze previziuni; 5. Susţinerea financiară a autorităţilor locale pentru rezolvarea integrală a situaţiilor unităţilor de învăţământ cu toalete în curte, fără acces la apă şi canalizare sau fără internet; 6. Clarificarea atribuţiilor şi responsabilităţilor inspectoratelor şcolare, în vederea reducerii birocraţiei, a limitării suprapunerilor de responsabilităţi cu alte instituţii şi a eficientizării activităţii acestora; 7. Identificarea şi reabilitarea şcolilor cu risc seismic sau cu vulnerabilităţi care afectează semnificativ procesul educaţional (grad de risc ridicat la incendiu, în domeniul sanitar etc.). 8. Regândirea modului de organizare a concursului pentru managementul şcolar, în acord cu descentralizarea şi cu reforma administrativă, pentru a fi organizat la nivelul unităţii de învăţământ; 9. Dezvoltarea unor instrumente de guvernanţă care să stimuleze participarea activă a partenerilor educaţionali (precum reprezentanţii elevilor, părinţilor, sindicatelor şi ai mediului privat) Infrastructura şcolară 1. Construirea de creşe şi grădiniţe, în acord cu obiectivele privind rata de cuprindere a copiilor cu vârsta 0-6 ani; 2. Construirea de terenuri şi săli de sport pentru unităţile de învăţământ din zona educaţiei timpurii; 3. Realizarea unor proiecte cu versiuni moderne de arhitectură a instituţiilor educaţionale care să faciliteze personalizarea educaţiei pentru nevoile elevilor/studenţilor - inclusiv prin utilizarea opţiunilor de digitalizare a resurselor învăţării; 4. Elaborarea unui proiect naţional de reabilitare şi extindere a reţelei de şcoli gimnaziale, şcoli profesionale şi licee, în conformitate cu Strategia privind infrastructura şcolară; 5. Dezvoltarea laboratoarelor didactice atât în sfera preuniversitară, cât şi în sfera universitară; 6. Construcţia şi dezvoltarea de campusuri şcolare de toate tipurile; 7. Construirea de internate/cămine studenţeşti; 8. Dezvoltarea unor centre regionale responsabile cu dezvoltarea şi asigurarea de resurse pentru infrastructura IT din învăţământul preuniversitar. III. Măsuri operaţionale Pe termen scurt şi mediu am identificat mai multe măsuri specifice - parte din planul operaţional de transformare a sistemului de educaţie prin implementarea strategiei România Educată, după cum urmează: a)Pentru extinderea accesului la educaţie de calitate pentru toţi elevii:Alocarea a 6% din PNRR pentru educaţie; Deschiderea unor linii de finanţare din fonduri europene pentru construcţia şi/sau modernizarea creşelor şi grădiniţelor sau a altor tipuri de unităţi care furnizează servicii de timpuriu în baza unui plan naţional multianual de asigurare a necesarului de unităţi de învăţământ antepreşcolar şi preşcolar, cu prioritate în zonele cu deficit de ofertă educaţională pentru segmentul de vârstă 0-6 ani; Organizarea stagiilor de formare a resursei umane din creşe şi grădiniţe; Deducerea parţială a investiţiei din impozitele plătite de către companiile cu peste 100 de angajaţi pentru a le încuraja să construiască grădiniţe şi creşe; Acordarea creditului fiscal pentru înscrierea copiilor la creşe şi grădiniţe. Angajatorii vor avea posibilitatea de a acoperi parţial costurile de creşă şi grădiniţă ale angajaţilor în schimbul unor deduceri de impozit; Continuarea programelor de sprijin financiar pentru familiile cu posibilităţi reduse, pentru asigurarea pachetului educaţional: acordarea de tichete valorice, vouchere, ghiozdane şi rechizite, din fonduri europene; Generalizarea programului „masă caldă la şcoală" şi „şcoală după şcoală" Aplicarea unui sistem unitar la nivel naţional de acordare a burselor pentru elevi fără discriminare, în funcţie de resursele bugetare ale comunităţilor locale; Realizarea unui program transparent de finanţare a internatelor şcolare, care să acopere în mod real cheltuielile de funcţionare a acestora, inclusiv cele de personal; Organizarea examenului de evaluare a elevilor de clasa a VIII-a şi ulterior a bacalaureatului la limba şi literatura română conform programei şcolare speciale în vigoare pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale; Guvernul României va adopta şi implementa o strategie naţională pentru creşterea gradului de cunoaştere a limbii române de către cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale. Se au în vedere următoarele direcţii de acţiune: aplicarea prevederilor Legii educaţiei naţionale în privinţa predării limbii române pentru elevii care studiază în limbile minorităţilor naţionale; finanţarea unui program de schimburi de elevi, cu scopul de a avea posibilitatea utilizării (mai extinse) a limbii române; finanţarea unor tabere de limbă română pentru elevii care studiază în limbile minorităţilor naţionale; finanţarea unui program de suport educaţional, prin practica pedagogică a studenţilor de la facultăţile de limbă română în şcolile şi comunităţile minorităţilor naţionale; finanţarea fondului de carte în limba română pentru elevii care studiază în limbile minorităţilor naţionale (inclusiv carte digitală). Armonizarea abilităţilor cognitive şi vocaţionale ale elevilor şi facilitarea dezvoltării competenţelor în cele cinci tipuri de literaţii: literaţia citirii/comunicării, literaţia digitală, literaţia matematică, literaţia ştiinţifică şi literaţia culturală; Introducerea bacalaureatului diferenţiat în învăţământul românesc; Oferirea posibilităţii de a organiza unităţi de învăţământ în limbile minorităţilor naţionale, cu personalitate juridică proprie, care să deţină structuri în mai multe unităţi administrativ- teritoriale. Pentru aceste unităţi şcolare se va oferi un coeficient mărit al costului standard per elev, având în vedere aria de acoperire geografică mărită; Realizarea evaluării complexe a copiilor la intrarea în sistemul de educaţie; Dezvoltarea unui mecanism de monitorizare permanentă a evoluţiei educaţionale a unui copil (situaţia şcolară, evaluare psihosocială şi comportamentală, activităţi extracurriculare) şi semnalizarea din timp a situaţiilor cu risc de părăsire timpurie a şcolii. b)Pentru îmbunătăţirea formării cadrelor didactice:Focalizarea formării cadrelor didactice către dezvoltarea competenţelor digitale şi de realizare şi utilizare a resurselor educaţionale deschise; Includerea în formarea iniţială a cadrelor didactice a unui modul special pentru însuşirea competenţelor de predare în regim simultan, cu precădere pentru cadrele didactice din educaţia timpurie şi învăţământul primar; Finanţarea de la bugetul de stat a locurilor de studiu alocate programelor de masterat didactic; Revizuirea tuturor programelor de formare continuă disponibile cadrelor didactice şi dezvoltarea sistemelor de recunoaştere şi validare a învăţării dobândite în contexte informale şi nonformale; Introducerea sistemului dublei specializări în formarea iniţială a cadrelor didactice; Configurarea unor trasee flexibile în carieră pentru cadrele didactice: mentorat, coaching, asigurarea calităţii, cercetare, programe extracurriculare etc.; Finanţarea din fonduri europene a proiectelor pentru formarea personalului de sprijin (consilieri, psihologi, logopezi, profesori de sprijin şi mentori şcolari) şi pentru încadrarea lor în şcoli astfel încât raportul dintre consilieri şi elevi să se reducă la 1:400; posibilitatea şcolilor de a contracta servicii specializate în cazul în care nu pot angaja/nu au nevoie permanent de personal de sprijin. c)Pentru infrastructura educaţională, siguranţa spaţiilor de învăţământ:Pentru accesul în mod egal la educaţie al copiilor şi al tinerilor şi asigurarea condiţiilor de desfăşurare a procesului educaţional într-un singur schimb, vor fi realizate investiţii prin programele de dezvoltare locală în: 2.500 de creşe, grădiniţe şi şcoli (construcţii noi şi reabilitări), cu o valoare 12,5 miliarde de lei; 2.000 şcoli (construcţii noi şi reabilitări), cu o valoare 10 miliarde de lei; 40 campusuri şcolare (şcoală, liceu, internat, teren sport, ateliere, laboratoare, cantină), cu o valoare de 2 miliarde de lei; 30 cămine studenţeşti (10.000 locuri de cazare cu o valoare de 1,4 miliarde de lei); 8 centre universitare - reabilitare, cu o valoare de 1,5 miliarde de lei; 40 tabere şcolare, cu o valoare de 1 miliard de lei. Dotarea corespunzătoare a spaţiilor educaţionale/unităţilor de învăţământ cu mobilier modular ergonomic, materiale didactice şi tehnologice adecvate erei digitale; Extinderea infrastructurii pentru înfiinţarea de noi clase, cu efective mai mici, acolo unde şcolile au cereri foarte mari, prin eliminarea excepţiilor cu privire la depăşirea numărului maxim de elevi din clasă, pe baza revizuirii legislaţiei actuale; Achiziţia de autobuze/microbuze şcolare ajustate nevoilor unităţilor şcolare; Accesibilizarea tuturor spaţiilor educaţionale pentru copii cu CES sau diverse forme de handicap; Clarificarea şi simplificarea procedurilor cu privire la obţinerea autorizaţiilor sanitare şi a avizelor ISU; Organizarea de programe educaţionale în parteneriat cu reprezentanţii societăţii civile pentru reducerea fenomenului de bullying din şcoli; Mărirea fondurilor pentru proiecte şcolare şi comunitare menite să promoveze interculturalitatea şi diversitatea etnică, ca resurse şi valori ale societăţii româneşti. d)Pentru digitalizarea unităţilor de învăţământ:Dezvoltarea Platformei E-portofoliu care va gestiona portofoliile educaţionale digitale ale elevilor, profesorilor şi şcolii. Portofoliul va fi generat automat, după completarea catalogului electronic, şi va cuprinde note, evaluarea sumativă a elevilor pe întreg parcursul şcolar, observaţiile consilierilor şcolari, finalizându-se cu realizarea unui profil şi a unor recomandări de recuperare, dacă este cazul; Realizarea şi aplicarea bateriilor de teste standardizate digitale în vederea orientării profesionale şi vocaţionale a tuturor elevilor; Operaţionalizarea Bibliotecii Virtuale şi asigurarea de resurse educaţionale deschise pentru care să acopere integral conţinuturile aferente pregătirii elevilor pentru examenele naţionale până în anul 2021; Accesibilizarea tuturor resurselor educaţional digitale (inclusiv a Bibliotecii Virtuale) şi pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale şi asigurarea tuturor fondurilor necesare pentru acest scop; Implementarea generalizată a Catalogului Virtual începând cu anul şcolar 2022-2023; Conectarea la internet a tuturor unităţilor de învăţământ în regim de urgenţă; Transparentizarea managementului şcolar prin publicarea pe pagina web a fiecărei unităţi de învăţământ a tuturor documentelor de interes public (regulament intern, decizii CA, execuţie bugetară, rapoarte, evaluări externe etc.); Asigurarea competenţelor digitale şi de integrare a tehnologiei în formarea iniţială şi continuă, prin module de tehnologie în programele academice universitare; Alinierea unităţilor de învăţământ la conceptul de „Smart School", în concordanţă cu Strategia de Digitalizare a Educaţiei din România, 2021-2027. e)Pentru finanţarea unităţilor de învăţământ din zone vulnerabile:Creşterea capacităţii instituţionale a şcolilor din zone defavorizate prin dezvoltarea programelor de tip colaborativ între unităţile de învăţământ din medii de rezidenţă diferite; Finanţarea resurselor suplimentare pentru şcolile care deservesc preponderent comunităţi minoritare sau sărace, inclusiv pentru angajarea de personal suport şi activităţi de implicare a comunităţii în viaţa şcolii, prin programe europene şi bugetul naţional; Finanţarea unor pachete de sprijin pentru şcolile din mediul rural şi/sau din comunităţi dezavantajate, pentru a atrage cadre didactice motivate şi pregătite care să asigure educaţie de calitate copiilor din aceste zone; Oferirea pachetelor de servicii integrate pentru elevii cu risc crescut de abandon şcolar şi celor cu cerinţe educaţionale speciale: servicii de consiliere, cazare, servicii de masă, servicii medicale, servicii educaţionale de sprijin, servicii sociale, acces la echipamente şi resurse educaţionale specifice pentru cei cu nevoi educaţionale speciale sau cu diverse forme de dizabilitate etc.; Acordarea de granturi, din fonduri europene, pentru dezvoltarea unor programe educaţionale inovative de către unităţile de învăţământ.IV. Învăţământ superior - integritate şi performanţă 1. Reforma universităţilor pentru a spori performanţa, autonomia şi adecvarea lor socială: Actualizarea modului de finanţare a universităţilor în concordanţă cu obiectivele de dezvoltare naţională, cu misiunea asumată şi cu performanţa asociată obiectivelor strategice. Principiul de bază este că finanţarea trebuie să urmeze performanţa şi interesele strategice ale României; Clasificarea universităţilor în funcţie de performanţă, de misiunea asumată şi de rolul pe care îl joacă la nivel internaţional, naţional sau regional; acest lucru se va face prin finalizarea dezbaterii şi asumarea unei metodologii transparente de clasificare a universităţilor şi ierarhizare a programelor de studii; Consolidarea autonomiei universitare, prin completarea cadrului legal, în sensul flexibilizării utilizării finanţării de bază şi veniturilor proprii, pentru susţinerea activităţilor didactice şi de cercetare, inclusiv pentru cheltuieli de capital, în paralel cu creşterea răspunderii publice a universităţilor faţă de transparenţa decizională şi financiară a acestora; Utilizarea eficientă a resurselor şi creşterea competitivităţii în plan internaţional, prin încurajarea creării de consorţii universitare performante de tipul universităţilor metropolitane (modelul francez), care să asigure şi o cooperare intensificată între universităţi şi institute de cercetare; Promovarea unor politici publice care să încurajeze înfiinţarea de către universităţi a programelor de studii interdisciplinare, ca de exemplu artificial intelligence, behavioral economics, cognitive sciences, corelate cu cererile de pe piaţa forţei de muncă; Aplicarea unitară la universităţile de stat multiculturale a legislaţiei specifice în vigoare; Continuarea implementării masteratului didactic, pentru a avea o resursă umană bine pregătită şi adaptată în scopul formării actualelor generaţii de elevi prin aplicarea unor tehnici pedagogice apte pentru ca aceştia să dobândească competenţe şi abilităţi suficiente pentru dezvoltarea personală şi profesională. Astfel, vom avea un corp profesionalizat de cadre didactice bine pregătite, la curent cu cele mai noi tehnici pedagogice. Abordarea formării iniţiale pentru cariera didactică într-o nouă paradigmă pentru a asigura posibilitatea unor trasee multiple de acces în carieră; Pregătirea profesorilor pentru învăţământul preuniversitar necesită reintroducerea dublelor specializări la nivel de licenţă şi consolidarea actualelor masterate didactice astfel încât să existe ca şi rezultat o diplomă de profesor cu dublă specializare. Totodată, pentru a asigura eficient şi la nivel calitativ superior formarea cadrelor didactice pentru sfera preuniversitară, trebuie alocată a finanţare mărită pregătirii pedagogice a cadrelor didactice, fiind necesară creşterea substanţială a cotei de finanţare alocată studenţilor care se înscriu la modulul I şi II. Se impune şi regândirea funcţionării Departamentelor pentru Pregătirea Personalului Didactic; Consolidarea studiilor terţiare nonuniversitare, ca nivel superior de pregătire al rutei profesionale, cu precădere în domenii deficitare pe piaţa muncii, ţinându-se cont de tendinţele actuale ale pieţei muncii şi de migraţia forţei de muncă; Asigurarea cadrului legal pentru dezvoltarea în universităţi de rute diferenţiate de carieră pentru cercetători şi cadre didactice: posturi exclusiv didactice, posturi exclusiv de cercetare şi posturi mixte; Asigurarea cadrului legal pentru plata finanţării per elev pentru universităţile acreditate, cu predare în limba minorităţilor naţionale, pentru specializările care nu se află în oferta niciunei instituţii de învăţământ din sistemul public din România, cu predare în limba minorităţii respective; Asigurarea sprijinului financiar pentru studenţi prin stabilirea unui cuantum minim al burselor studenţeşti; Participarea reală a studenţilor în luarea deciziilor - prin garantarea a minimum 25% reprezentare în toate structurile decizionale sau consultative universitare, inclusiv 25% la procesul de alegere a rectorului; Finanţarea de bază trebuie făcută pe baza unui cost standard, nu pe bază de coeficienţi stabiliţi acum 25 de ani, cu menţinerea finanţării suplimentare pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale; Renunţarea la blocarea fondurilor universităţilor la final de an în cazul în care acestea nu se cheltuiesc, astfel încât soldul să se poată cheltui fără acordul Ministerului Educaţiei şi al Ministerului de Finanţe; Eliminarea adaosului comercial de la cantinele din interiorul universităţilor, acestea nefiind centre de profit; Introducerea registrului furnizorilor de formare continuă cu condiţia ca acestea să fie evaluate de ARACIS sau o instituţie asemănătoare; Reorganizarea şi eficientizarea activităţii tuturor organismelor subordonate sau consultative ale MEN, precum şi din cadrul ecosistemului naţional de educaţie: CNATDCU, CNFIS, CNSPIS, ANC, ARACIS etc.; Temele de cercetare doctorală finanţate de la buget care reprezintă cereri venite din mediul economico-social pot primi finanţare suplimentară de la bugetul de stat.2. Internaţionalizarea învăţământului superior, pentru creşterea competitivităţii şi compatibilizarea cu universităţile europene: Susţinerea universităţilor româneşti membre ale unor Reţele de Universităţi Europene prin alinierea practicilor administrative la cele recomandate la nivel european, pentru a facilita realizarea obiectivelor; Simplificarea procedurilor de admitere şi înmatriculare a studenţilor străini, prin generalizarea pre-admiterii condiţionate şi susţinerea optimizării timpului de obţinere a vizei de studiu; Dezvoltarea dimensiunii internaţionale a învăţământului terţiar şi atingerea unui nivel de participare în programe de mobilităţi pentru minimum 20% dintre studenţii înmatriculaţi în programe de licenţă şi master şi 80% dintre doctoranzi; Reglementarea cadrului legal cu privire la joint degree; în absenţa reglementării legale a acestui concept, cele 10 universităţi româneşti deja integrate în Reţele Universităţilor Europene nu vor putea elibera diplome joint degree, neputându-şi valorifica internaţional expertiza şi potenţialul academic, şi nici obiective deja asumate în proiectele câştigate prin competiţie europeană; Actualizarea cadrului legal aplicabil calificărilor şi standardelor ocupaţionale, precum şi evaluării calităţii în învăţământul superior. Pentru a avea un învăţământ superior flexibil şi adaptat la nevoile societăţii, în plan intern şi internaţional se vor susţine prioritar învăţământul dual, dubla specializare, procesul de lifelong learning, focalizarea pe learning outcomes şi reglementarea joint degree.3. Consolidarea performanţei şi integrităţii cercetării universitare: Dezvoltarea cercetării în universităţi prin finanţarea universităţilor publice în acord cu Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă, în regim competitiv, cu scopul de a dezvolta resursele umane specializate în cercetare, infrastructurile de cercetare, precum şi mecanisme de monitorizare şi evaluare a calităţii şi relevanţei activităţilor de Cercetare-Dezvoltare-Inovare (CDI); Suplimentarea finanţării de bază printr-un capitol bugetar dedicat finanţării cercetării ştiinţifice din universităţi (în prezent universităţile nu primesc nicio formă de finanţare instituţională pentru cercetare ştiinţifică, în pofida rolului lor esenţial în producţia ştiinţifică). în acest fel se va susţine dezvoltarea activităţilor CDI în universităţile publice, crescând performanţa şi vizibilitatea cercetării româneşti în plan internaţional; Evaluarea şi reforma şcolilor doctorale, inclusiv prin evaluarea calităţii procesului educaţional din cadrul acestui parcurs academic, pentru creşterea performanţei şcolilor doctorale, în condiţii de transparenţă, etică şi integritate academică;MINISTERUL TINERETULUI ŞI SPORTULUI Tineret Tinerii reprezintă întotdeauna o prioritate pentru decidenţii politici la nivel declarativ, menţionând de fiecare dată că este important să se investească în tineri, să se investească în viitor. Din păcate, acest discurs nu este însoţit prea des şi de acţiuni concrete pentru a îmbunătăţii viaţa acestora. Programele iniţiate în acest sens nu corespund nevoilor reale ale tinerilor, din acest motiv rezultatele acestora nu sunt eficiente. Tinerii sunt cea mai importantă resursă pentru viitorul oricărei ţări, deoarece într-un viitor apropiat ei vor fi cei care vor susţine economia. Printre problemele legate de tineri care necesită găsirea urgentă a soluţiilor se enumeră migraţia lor în alte ţări. Această problemă poate avea impact determinant asupra economiei României. Pentru ca tinerii să poată susţine economia României trebuie să investim în ei, în programele iniţiate de către ei, avem nevoie de o legislaţie coerentă, dar şi de politici de tineret bine puse la punct. Doar aşa îi putem îndemna să-şi construiască un viitor în România. Aceste demersuri pot fi realizate doar ÎMPREUNĂ cu tinerii. Crearea şi implementarea unui cadru strategic generalizat de tineret la nivel naţional, în armonie cu Strategia Europeană de Tineret, Obiectivele Europene de Tineret şi Obiectivele de Dezvoltare Sustenabilă 2030 la care se poate conecta sectorul de tineret susţinut de către cadre strategice similare la nivel regional local care oferă posibilitatea acţiunii operative anuale, monitorizării integrate a progresului şi rezultatului şi înţelegerii evoluţiei ecosistemelor locale regionale şi naţionale, pot fi soluţii viabile în vederea permanentizării abordărilor strategice pe termen lung. Astfel susţinem o Românie cu şi pentru tineri ACUM, în care aceştia sunt implicaţi şi susţinuţi să îşi împlinească aspiraţiile aici, pentru a fi arhitecţii propriilor lor vieţi şi a contribui la dezvoltarea comunităţii lor. În acest sens, ne propunem realizarea unui ecosistem de tineret care are în centrul preocupărilor sale nevoile şi interesele generaţiilor actuale şi viitoare de tineri, prin care aceştia să fie atât beneficiari ai oportunităţilor oferite, cât şi agenţi de transformare şi co-creatori ai viitorului societăţii. Prin ecosistem de tineret ne referim la toţi tinerii ghidaţi de aspiraţiile lor, la ansamblul persoanelor implicate în lucrul cu tinerii şi organizaţiilor care interacţionează cu ei (organizaţii neguvernamentale, companii private sau din economia socială, structuri publice etc.), interacţiunile dintre aceştia, infrastructura necesară şi serviciile care le sunt puse la dispoziţie (politici şi activităţi de tineret, programe de învăţare nonformală, voluntariat sau participare etc.), precum şi rezultatele care apar în consecinţă (de exemplu, competenţe sociale, angajabilitate crescută, stil de viaţă sănătos, servicii pentru comunitate etc.). Pentru un ecosistem funcţional, este necesar să se asigure o bună participare a tinerilor, care să fie: diversificată, oferind mai multe modele de intervenţie şi forme de implicare astfel încât aceştia să o poată alege pe cea mai relevantă şi interesantă pentru ei; susţinută de resurse: umane, de timp, financiare, experienţă (know-how); adecvată la nevoile şi interesele noilor generaţii, precum şi diferitelor categorii de tineri; agreabilă, prin faptul că aduce satisfacţia şi plăcerea de a fi implicat; bazată pe un parteneriat real cu ceilalţi actori ai comunităţii, prin comunicarea aşteptărilor şi temerilor, negocierea rolurilor, împărţirea responsabilităţilor şi a puterii în funcţie de capacitate şi nevoi; ancorată în principii de politică publică, nu doar ca tehnică sau formă de implicare, ci fiind prezentă transversal în diferitele politici şi strategii organizaţionale, comunitare şi naţionale.Pentru transformarea acestor deziderate în realitate vor fi urmărite următoarele principii, care stau la baza implicării tinerilor: Accesibilitate,prin participarea la activităţi de tineret fără discriminare, indiferent de categoria din care tinerii fac parte; Relevanţă pentru nevoile tinerilor, stimulându-i pe aceştia să se implice în aspectele care îi vizează în mod direct, să caute soluţii la probleme printr-o schimbare pozitivă, să capete noi competenţe sau să îşi urmărească interesele şi pasiunile, în felul acesta asumându-şi responsabilitatea pentru ei înşişi şi pentru comunităţile lor; Recunoaştere, astfel încât fiecare tânăr să simtă că îşi poate aduce contribuţia (indiferent dacă aceasta este extinsă sau mai limitată, important este ca ea să existe); Eficienţă, intervenţia fiind benefică pentru toţi actorii implicaţi, fie că sunt tineri, adulţi, organizaţii sau comunităţi, pe de o parte, dar urmărind şi randamentul social al investiţiilor, pe de altă parte; Transparenţă, toţi cei implicaţi fiind conştienţi de scopul şi de limitele procesului şi având înţelegerea tipului de influenţă pe care cei implicaţi o au, ce pot schimba şi ce nu; Complementaritate, astfel încât politicile de tineret să completeze politicile sectoriale cu impact asupra tinerilor; Implicare voluntară, respectând dreptul tinerilor de a decide dacă, cum şi cât vor să se implice; Sinergie, atât între strategiile care abordează tineretul, dar şi programele de finanţare locale, naţionale şi europene, precum şi între serviciile publice şi cele oferite de societatea civilă, astfel încât măsurile destinate tinerilor să fie accesibile într-un cadru operaţional coordonat, coerent, compatibil, cu management simplificat şi flexibil.Priorităţi 2020-2024 pentru zona de tineret: 1. Legislativ: cadrul legislativ pus la punct, modern şi consistent 2. Descentralizarea instituţiilor din subordinea MTS 3. Strategie de tineret 2021-2027 4. Digitalizare 5. Infrastructură în domeniul tineretului 6. Finanţare: creşterea finanţărilor în domeniul tineretului 7. Incluziune: includerea tinerilor cu nevoi personale 8. Conştientizare 9. Formare şi dezvoltare a tinerilor 10. Transparenţă decizională cu includerea tinerilor pe plan local şi judeţean 1. Legislativ: cadrul legislativ ordonat, organizat, simplificat, modern şi consistent şi adecvat nevoilor actuale ale tinerilor. Definitivarea procesului de modificare a Legii tinerilor (350/2006) şi Legii privind înfiinţarea centrelor de informare şi consiliere pentru tineret (333/2006) în baza consultărilor publice din anii anteriori; Modificarea HG 259/2006 privind aprobarea normelor de cheltuieli pentru realizarea programelor Ministerului Tineretului şi Sportului în domeniul activităţii de tineret, pentru a actualiza cuantumul sumelor cu rata de inflaţie; Operaţionalizarea Consiliului Interministerial pentru Tineret; Modificarea HG 801/2004 privind organizarea şi funcţionarea caselor de cultură ale studenţilor astfel încât activităţile de formare organizate de aceste instituţii să deservească cât mai bine nevoile beneficiarilor; Elaborarea unei Legi a taberelor, care să reglementeze organizarea, monitorizarea şi controlul acestei activităţi; Reglementarea cadrului juridic al Fundaţiilor Judeţene pentru Tineret şi a Fundaţiei Naţionale pentru Tineret; Clarificarea situaţiei juridice şi cadastrale a patrimoniului din domeniul tineretului şi sportului la nivel naţional şi local;2. Descentralizare Continuarea procesului de descentralizare, prin transferul competenţelor exercitate, a patrimoniului şi personalului de la Ministerul Tineretului şi Sportului către autorităţile administraţiei publice locale. Acest aspect va fi urmărit cu respectarea următoarelor condiţii:1) prezentarea unui plan strategic din partea autorităţii locale cu privire la modul în care resursele vor fi folosite pentru sprijinirea tinerilor; 2) asigurarea unui mecanism de suport pentru dezvoltarea capacităţii instituţionale în vederea folosirii utilizării efective a resurselor descentralizate în folosul tinerilor şi monitorizare ulterioară a procesului; şi 3) acordul autorităţilor locale. Continuarea dezvoltării infrastructurii în domeniul tineret în fiecare judeţ prin folosirea fondurilor europene şi din bugetul de stat: centre de tineret, centre de agrement sau alte spaţii dedicate tinerilor; Sprijin pentru dezvoltarea strategiilor locale de tineret şi monitorizarea ulterioară a indicatorilor asumaţi (inclusiv angajamente de finanţare şi susţinere a activităţilor de tineret).3. Strategie de tineret 2021-2027 Iniţierea Strategiei Naţionale în domeniul Tineretului şi adoptarea ei prin HG întrucât cea existenţă va expira la finele acestui an. Noua strategie trebuie să fie mai pragmatică şi însoţită de un plan de lucru multianual cu măsuri şi priorităţi care pot diferi de la un an la altul şi cu un buget adecvat care să susţină ecosistemul de tineret. Atât strategia, cât şi planul de lucru vor fi ajustate după o evaluare intermediară în funcţie de nevoile emergente şi va sta la baza alocării financiare pentru sectorul de tineret. Aceasta va fi dezvoltată pe perioada 2021-2027 pentru a fi corelată cu Strategia Europeană de Tineret. Totodată va asigura integrarea în politicile naţionale de tineret şi complementaritatea cu principalele politici internaţionale precum Obiectivele de Tineret din cadrul Strategiei Europene, Dialogul Tinerilor cu UE, Obiectivele pentru Dezvoltare Durabilă ale Naţiunilor Unite, Pilonul European pentru Drepturi Sociale al Uniunii Europene sau Recomandarea ENTER! a Consiliului Europei pentru a enumera câteva dintre cele mai importante; Susţinerea autorităţilor locale pentru adoptarea la nivel judeţean şi local a strategiilor de tineret în concordanţă cu strategia naţională de tineret, bazată pe nevoile locale; Cuantificarea valorii adăugate pe care o aduce activitatea de tineret („randamentul social al investiţiilor") precum şi fundamentarea unui sistem de recunoaştere a competenţelor transversale obţinute în activităţi de tineret prin învăţare nonformală; Aplicarea politicilor prin consultarea şi implicarea tinerilor şi a organizaţiilor de tineret în procesul decizional, precum şi în implementarea politicilor, strategiilor, programelor, proiectelor şi iniţiativelor care îi vizează la nivel naţional sau local; cerceTIN sau cercetarea ca fundaţie a politicilor şi activităţilor de tineret (program de cercetare pentru a identifica nevoile şi aspiraţiile actuale ale tinerilor români); Înfiinţarea unei structuri de cercetare în domeniul tineretului în cadrul Direcţiei de Politici pentru Tineret care va dezvolta un program de cercetare pentru a identifica nevoile şi aspiraţiile actuale ale tinerilor şi care să stea la baza fundamentării, monitorizării şi evaluării politicilor publice de tineret precum şi pentru determinarea diverselor tipuri de corelaţii (cauză-efect, costuri-beneficii, public-privat, local-naţional-european, politici pentru tineret - politici pentru tineri ş.a.).4. Digitalizare Crearea unei platforme online menită facilitării depunerii de către organizaţiile de/pentru tineret a proiectelor cât şi a evaluării acestora online precum şi în vederea monitorizării şi raportării acestor proiecte (inclusiv ca suport pentru bugetare participativă); Digitalizarea activităţii din domeniul tineret, sport şi tabere, inclusiv a procesului de finanţare a organizaţiilor neguvernamentale.5. Infrastructură în domeniul tineretului Crearea posibilităţilor parteneriatelor public-private în vederea atragerii fondurilor necesare pentru administrarea, întreţinerea/dezvoltarea unor baze sportive aflate în administrarea MTS; Dezvoltarea programului naţional de tabere sociale, tabere tematice şi naţionale prin dezvoltarea de programe tematice în cadrul acestor tipuri de tabere şi unde să se pună accent pe dezvoltarea personală şi profesională a tinerilor; Dezvoltarea capacităţii centrelor de tineret, caselor de cultură a studenţilor (reorganizate pentru a avea şi componentă de centru de tineret pentru studenţi) şi identificarea şi dezvoltarea altor spaţii care au potenţial de a deveni prietenoase în desfăşurarea activităţii de lucru cu tinerii (atât în interior, dar şi în aer liber); Dezvoltarea de standarde de calitate cât şi ghiduri pentru activitatea centrelor de tineret, inclusiv componentele de informare, consiliere şi formare. Standardele se vor aplica şi centrelor de tineret din subordinea MTS şi centrelor de tineret din subordinea APL şi centrelor de tineret înfiinţate de ONG; Dezvoltarea unei politici de finanţare sustenabilă şi dezvoltarea de standarde de calitate şi cost pentru centrele de agrement aflate în administrarea MTS şi a autorităţilor publice locale, în vederea finanţării lor până la atingerea standardelor; Dezvoltarea unei reţele naţionale de Centre de Tineret prin înfiinţarea şi operaţionalizarea (completarea) Registrului Centrelor de Tineret şi monitorizarea lor pe baza metodologiei de acreditare şi a standardelor de calitate pentru Centre de Tineret. Registrul va fi un instrument electronic disponibil online pentru toţi cei interesaţi. Fiecare comunitate ar trebui să beneficieze de centru de tineret sau de un spaţiu comunitar care să aibă funcţie de centru de tineret. În acest sens este vizată identificarea şi alocarea de resurse pentru susţinerea activităţilor curente ale spaţiilor de tineret (inclusiv costuri de personal), dar şi pentru dezvoltarea de noi spaţii (inclusiv prin renovarea acestora cu ajutorul comunităţii şi al tinerilor voluntari). Reţeaua naţională va cuprinde: a)un Centru de Tineret Naţional cu funcţie de coordonare şi monitorizare; b)Centre regionale care să care să ofere servicii pentru formarea lucrătorilor de tineret şi susţinerea centrelor locale, inclusiv pentru activităţi cu participare regională, naţională şi internaţională; c)Înfiinţarea şi dezvoltarea, printr-un program naţional, de centre de tineret (spaţii fizice cu destinaţie specială adresate tinerilor) la nivelul fiecărei UAT, dimensionate în funcţie de comunitatea pe care o deservesc, precum şi în funcţie de nevoile tinerilor dar şi tipul de comunitate; d)Înfiinţarea, printr-un program naţional, de centre de tineret mobile destinate mediului rural greu accesibil şi/sau cu populaţie tânără redusă.Evaluarea şi clasificarea centrelor de agrement pe baza standardelor de calitate (şi în raport cu standardele MTS); Reorganizarea centrelor de agrement şi a infrastructurii Biroului de Turism pentru Tineret, pentru a oferi inclusiv oportunităţi de recreere şi petrecere a timpului şi alinierea României la piaţa mondială şi europeană a turismului de tineret; Revitalizarea infrastructurii culturale studenţeşti administrate de autoritatea publică centrală cu atribuţii în domeniul tineretului; Spaţiile destinate tinerilor vor fi deservite de profesionişti. În acest sens este nevoie de dezvoltarea, instruirea şi asigurarea costurilor de personal pentru unui crearea unui corp de lucrători de tineret competent şi persoane care să lucreze cu tineri (de exemplu, manageri, animatori, facilitatori, formatori, consilieri, psihologi, asistenţi sociali, mentori sau coach etc.), în funcţie de nevoile comunităţii şi de tipologia de tineri cu care lucrează (de exemplu, consiliere în carieră, mentorat pentru antreprenoriat, coaching pentru abilităţi de viaţă independentă, asistenţă pentru copiii instituţionalizaţi sau tinerii cu dizabilităţi etc.) şi ancorat cu strategia europeană de formare pentru tineret; Programe de formare sau sprijin sub formă de mentorat sau coaching pentru autorităţile publice care dezvoltă strategii şi planuri locale de acţiune pentru tineret, precum şi pentru managerii care gestionează spaţii sau organizaţii care desfăşoară activităţi de tineret; Crearea şi dezvoltarea de programe de formare internaţionale care să atragă lucrători de tineret şi tineri din toată Europa şi să trimită pentru schimb de experienţă pe cei din România (programe Erasmus); Programe pentru dezvoltarea capacităţii operaţionale a organizaţiilor care lucrează cu tineri;6. Finanţare: creşterea finanţărilor şi a accesului la finanţare în domeniul tineretului Creşterea alocărilor bugetare pentru Concursurile naţionale şi locale de proiecte pentru tineret şi studenţeşti finanţate din programele de tineret ale MTS; Acordarea eligibilităţii pentru instituţiile publice de nivel judeţean şi local şi organizaţii neguvernamentale pentru a accesa fonduri europene pentru proiecte integrate (infrastructură + programe); Acordarea de credite cu dobândă subvenţionată de 50.000 de euro pentru achiziţia sau construirea unei locuinţe pentru familiile tinere cu minim 3 copii; Asistenţă suplimentară, inclusiv de ordin medical, tinerelor mame, în special a celor minore, pentru a oferi şansa dezvoltării optime a nou-născuţilor; Salarizarea personalului din domeniul tineret şi sport la nivelul domeniului educaţiei; Continuarea programelor de finanţare a unor start-up-uri penru tineri, inclusiv tinerii NEETs; Subvenţionarea dobânzilor de către stat pentru creditele acordate tinerilor care îşi dezvoltă propria afacere; Facilităţi fiscale tinerilor pentru demararea propriei afaceri, cu accent pe mediul rural; Sprijinirea activităţilor care presupun antreprenoriat social şi economie circulară; Diversificarea tipurilor de finanţare disponibile pentru organizaţiile de/pentru tineret şi pentru grupurile informale de tineri; Crearea de parteneriate între autorităţi publice locale/naţionale şi sectorul de tineret pentru încurajarea candidaturilor la titluri precum: Capitala Tineretului din România, Capitala Europeană a Tineretului, Satul European de Tineret, care determină revigorarea sectorului de tineret din comunitatea respectivă; Creşterea gradului de implicare a organizaţiilor de/pentru tineret în programul Capitală Europeană a Culturii atât în perioada de pregătire, implementare, dar şi sustenabilitate a programului; Crearea cadrului legal astfel încât organizaţiile de/pentru tineret să fie eligibile în calitate de solicitant în cadrul axelor prioritare care vizează tinerii; Creşterea finanţării alocate pentru susţinerea activităţilor de tineret, în Legea bugetului de stat pentru anul 2021, la echivalentul a un 1 euro/tânăr/an (de la 0,35 euro/tânăr/an, în prezent); Implementarea unui program pilot pentru granturi operaţionale, pentru finanţarea activităţilor de bază ale organizaţiilor neguvernamentale de şi pentru tineret. Asigurarea unui acces facil la finanţare pentru iniţiativele, proiectele şi programele de tineret întrucât nu este suficientă alocarea financiară de fonduri pentru susţinere dacă aceasta nu vine însoţită de un mecanism simplificat şi uşor de înţeles şi gestionat de către organizaţii formate din membri care se află la începutul unei experienţe de management de proiect. Acest lucru se va realiza prin: a)modificarea Legii nr. 350/2005 privind regimul finanţării nerambursabile, în vederea acordării unui avans substanţial la finanţarea publică pentru a permite accesul la finanţare şi a evita blocajele cauzate de presiunea fluxului financiar care este pusă pe beneficiar; b)dezvoltarea unor sisteme legale de finanţare simplificate pentru tineret, inspirate din mecanismul european de finanţare folosit în programe europene dedicate tinerilor (costuri unitare şi sume forfetare) inclusiv pentru programe de finanţare european prin mecanismul de fonduri structurale astfel încât aceasta să fie utilizată efectiv;promovarea şi folosirea pe scară largă a principiilor bugetului participativ pentru tineret (în care proiectele sunt propuse de grupuri informale de tineri sau organizaţii de tineret, dar şi selecţia este făcută prin vot de către comunitate) sau ale finanţării participative de tip crowd-funding comunitar; complementaritatea şi crearea de sinergii între activităţile de tineret susţinute din bugetul local, naţional şi european (inclusiv din Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii pentru perioada 2021-2027, precum şi din Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă) şi folosirea mecanismelor de finanţare simplificate; suport pentru implementarea Corpului Român de Solidaritate şi Cooperare (CRESC) 7. Incluziune: includerea tinerilor cu posibilităţi reduse Dezvoltarea programelor de integrare socială a tinerilor prin măsuri de asigurare a unei locuinţe pe termen lung; Lansarea unui program de construire a locuinţelor pentru tineri căsătoriţi; Crearea oportunităţilor de sprijin pentru tinerii cu venit redus; Crearea oportunităţilor de sprijin pentru tinerii părinţi; Sprijinirea incluziunii sociale a tinerilor aflaţi în situaţii vulnerabile; Creşterea gradului de incluziune în societate a tuturor minorităţilor - etnice, sexuale, confesionale etc. Abordarea strategică a nevoilor, problemelor, provocărilor şi oportunităţilor de dezvoltare a tinerilor din mediul rural în politici de tineret sustenabile şi relevante în raport cu nevoile de dezvoltare ale comunităţilor locale; Încurajarea dialogului responsabil între tinerii din mediul rural şi reprezentanţii autorităţilor publice, incluziunea tinerilor în viaţa comunităţii şi creşterea rolului pe care aceştia îl au în procesul de luare a deciziilor; Consolidarea sectorului de tineret în mediul rural şi susţinerea educatorilor, lucrătorilor de tineret, structurilor informale şi formale de reprezentare a tinerilor din mediul rural sau care oferă servicii acestora; Facilitarea accesului tinerilor din mediul rural la o educaţie de calitate şi oportunităţi de dezvoltare personală, profesională şi socială în limba maternă; Dezvoltarea oportunităţilor culturale pentru tinerii din mediul rural şi promovarea consumului cultural, diversităţii culturale a identităţii locale, regionale şi europene în rândul acestora; Dezvoltarea oportunităţilor profesionale pentru tinerii din mediul rural; Acordarea de facilităţi pentru agenţii economici care angajează tineri din medii defavorizate; Îmbunătăţirea modului prin care se realizează cursurile de formare profesională a adulţilor cu vârsta de până în 35 de ani; Diversificarea schemelor de stimulente financiare pentru angajare, acordate întreprinderilor care angajează tineri după absolvire; Sprijinirea UAT-urilor în vederea integrării tinerilor instituţionalizaţi în comunitate.8. Starea de bine a tinerilor Stabilirea clară a aspectelor ce definesc starea de bine a tinerilor în societate prin cercetare şi identificare motivaţiilor acestora plecând de la profilul noilor generaţii de tineri (aşa numitele generaţii Y - Millenials şi Z), precum şi a nevoilor emergente ale acestora; Susţinerea dezvoltării capacităţii sectorului de tineret în vederea creării condiţiilor pentru facilitarea interacţiunii directe şi susţinerii reciproce a tinerilor în viaţa lor şi în procesul lor de dezvoltare individuală; Dezvoltarea conştientizării rolului lucrătorului de tineret în societate şi în rândul factorilor de decizie şi încurajarea generalizată a asumării acestui rol de către cât mai mulţi membri ai societăţii şi dezvoltarea instrumentelor de sprijin a activităţii acestora în linie cu concluziile celei de a treia Convenţii Europene a Lucrătorilor de Tineret (decembrie 2020) şi cu Procesul de la Bonn lansat la finele acestui moment cheie; Crearea unor mecanisme de cooperare şi comanagement interministeriale ce vizează în mod special starea de bine a tinerilor atât în prezent, cât şi pe un orizont de timp de 20 de ani. Politicile de tineret vor fi corelate cu politici sectoriale precum: a)educaţie (de exemplu, complementaritatea între educaţia formală cu învăţarea nonformală şi informală, sistem de recunoştere a competenţelor obţinute în context nonformal în completarea celui formal, educaţie civică etc.); b)muncă (creşterea accesului la piaţa muncii pentru tineri, programe de tip primul loc de muncă sau primul internship, formare la locul de muncă etc.); c)social (politici active pentru justiţie socială, scăderea numărului de tineri care trăiesc în sărăcie şi excluziune socială, pentru creşterea natalităţii şi susţinerii familiilor tinerilor, asigurarea unui spaţiu de locuit decent etc.); d)cultură (sprijin pentru tineri artişti şi forme de artă socială sau stradală alături de promovarea acestora, dezvoltarea de centre multifuncţionale de tineret cu componentă culturală etc.), e)economie (impactul celei de a 4-a revoluţii industriale, implicarea tinerilor în industrii creative etc.) şi antreprenoriat (creşterea numărului de antreprenori atât din urban cât şi rural, programe pentru dezvoltarea competenţelor antreprenoriali sau antreprenoriat social etc.); f)sport şi sănătate (programe pentru promovarea unei vieţi sănătoase sau de tip sportul pentru toţi, educaţie sanitară etc.), g)mediu (educaţie ecologică, programe de conştiinţă civică cu privire la mediu, campanii de ecologizare sau plantare de copaci etc.); h)turism (crearea de standarde atât de cazare, dar şi de transformare în turism experienţial pentru hostelling, centre de agrement - fostele tabere şcolare - sau centre de tineret cu spaţii de cazare).9. Formare şi dezvoltare a tinerilor Profesionalizarea muncii cu tinerii la nivelul instituţiilor din cadrul MTS şi al organizaţiilor de tineret, prin două căi: actualizarea standardului ocupaţional a „Lucrătorului de Tineret", precum şi dezvoltarea standardului ocupaţional a „Consilierului pentru Tineret"; Introducerea unor abordări curriculare specifice cu privire la o societate sustenabilă din punct de vedere economic, social, de mediu şi de bună guvernanţă pentru a pregăti societatea responsabilă a viitorului; Consolidarea şi extinderea unor programe şi măsuri ce abordează conectarea nevoilor pieţei muncii din sectorul public, privat şi neguvernamental la formarea ofertei educaţionale pentru tineri prin implicarea şi a actorilor relevanţi din sectorul de şi pentru tineret; Dezvoltarea unui program post-universitar/masterat pentru profesionalizarea activităţii de tineret; Crearea unui cadru accesibil şi gratuit care să asigure fluxul de informaţii despre domeniile de interes pentru sectorul de tineret ce poate fi folosit atât de tineri, cât şi organizaţii de şi pentru tineret, autorităţi naţionale/locale; Dezvoltarea ofertei educaţionale despre Uniunea Europeană atât în contexte formale, cât şi informale încă din timpul ciclului gimnazial; Dezvoltarea unui sistem performant de susţinere a programelor de cercetare şi a programelor de formare a viitorilor profesionişti în domeniul lucrului cu tinerii; Organizarea de programe de internship pentru elevi şi studenţi în instituţiile publice din judeţe; Programe de formare sau sprijin sub formă de mentorat sau coaching pentru autorităţile publice care dezvoltă strategii şi planuri locale de acţiune pentru tineret; Crearea şi dezvoltarea de programe de formare internaţionale care să atragă lucrători de tineret şi tineri din toată Europa; Dezvoltarea unui curriculum de activităţi de tineret tip animaţie socio-educativă sau alte forme de învăţare nonformală; Dezvoltarea de mecanisme de finanţare pentru participarea acestora în proiecte, programe şi activităţi de tineret cu scopul de a îi echipa pe aceştia cu un set de abilităţi de viaţă, precum şi competenţe sociale şi profesionale (inclusive pe tinerii cu oportunităţi reduce), pe de o parte, dar şi de a le da ocazia să se implice ca resurse active şi creative în dezvoltarea comunităţii lor prin susţinerea de activităţi de tineret care pun tinerii în centrul său pe mai multe arii: a)suport pentru integrarea socială şi profesională, incluisv de la programe pentru tineri cu oportunităţi reduse (asistenţă, ghidaj, recuperarea decalaje, mentorat, integrare socială etc.) b)tinerii ca vectori de interculturalitate, inclusiv pentru tineri din diaspora sau care provin din comunităţi entice (schimburi culturale, de experienţă şi bune practici, antreprenoriat, reconectarea la familiile din ţară etc.); c)tinerii ca actori implicaţi în comunitate vizând teme precum învăţare nonformală, artă şi cultură, mediu, cetăţenie activă şi educaţie civică, democraţie participativă, protecţie împotriva ştirilor false, educaţie, sănătate (inclusiv sănătate mentală), stil de viaţă sănătos şi sportul pentru toţi, agrement şi timp liber, voluntariat naţional şi internaţional, schimburi internaţionale de tineri; d)tinerii ca resursă inovatoare care contribuie pentru a găsi soluţii vizând teme precum democraţie digitală şi contracararea ştirilor false, participare online, industrii creative, soluţii digitale pentru comunitate, robotică, inventică, promovare şi dezvoltare competenţe antreprenoriat, cea de a patra revoluţie industrială.10. Transparenţă decizională cu includerea tinerilor pe plan local şi judeţean Creşterea gradului de accesibilitate oferit tinerilor şi organizaţiilor de/pentru tineret la procesele de luare a deciziilor la nivel naţional şi european; Sprijinirea înfiinţării de consilii consultative pe probleme de tineret (mediul urban), precum şi forumuri locale de tineret (rural) prin realizarea şi distribuirea unui standard de organizare şi funcţionare a consiliilor consultative pentru tineret, precum şi a forumurilor locale, având la bază principiile bunei guvernări; Susţinerea altor forme de consultare şi implicare relevante pentru tineri (de exemplu, consilii ale elevilor sau consilii studenţeşti); Susţinerea programelor de tineret tematice pentru tineri la nivel local, regional şi naţional (cum ar fi programul Capitala Tineretului din România, Satul European de Tineret) ce încurajează colaborarea cross-sectorială şi dezvoltarea capacităţii de acţiune a sectorului de şi pentru tineret cu impact pe termen mediu şi lung; Identificarea de proiecte şi bune practici implementate de organizaţiile de tineret din ţară pentru a le putea scala şi transmite către comunităţile şi tinerii care are au cea mai mare nevoie de ele; Introducerea unor mecanisme de participare a tinerilor la scală (cum ar fi bugetarea participativă de tineret) prin susţinerea eforturilor locale în acest sens şi prin testarea şi validarea unor mecanisme similare la nivel regional şi naţional; Încurajarea şi consolidarea mecanismelor existente şi noi ce vizează participarea tinerilor la toate nivelurile de decizie ce îi privesc, dar şi cu privire la co-managementul măsurilor şi acţiunilor rezultate din aceste decizii; Încurajarea tinerilor să participe în procese electorale şi să se implice în viaţa politică; Sprijinirea şi încurajarea voluntariatului; Creşterea calităţii activităţilor pentru tineret realizate la nivel local; Definirea şi sprijinirea grupurilor informale de tineri; Sprijinirea constantă şi substanţială a ONG-urilor de/ pentru tineret de către autorităţile centrale şi locale.II. Sport: O ţară activă din punct de vedere sportiv are cetăţeni cu o stare mentală şi fizică mai bună, face economii la bugetul de sănătate, deţine un motor de creştere economică în plus şi are o societate mai coezivă. Pe scurt, sportul şi mişcarea aduc calitate vieţii de zi cu zi. În România, din păcate, interesul pentru sport şi mişcare este mult sub media UE, fapt dovedit de rata mare de sedentarism şi de audienţele scăzute la evenimente sportive. De asemenea, românii se implică puţin în sport, fie că este vorba despre voluntariat „la firul ierbii" sau susţinerea materială a cluburilor sportive. Totodată, dimensiunea economică a sportului este neglijabilă în România, unde sportul contribuie la formarea a doar 1.04% din PIB, faţă de 2.12%, cât este media UE. Câteva din cauzele care ar putea explica apetitul scăzut pentru sport al românilor se referă la situaţia precară a infrastructurii sportive (cu precădere în zonele rurale şi mic-urbane), costurile practicării unui sport (mai ales în mediul urban mare), susţinerea financiară dezechilibrată a statului şi slaba sa capacitate de reglementare. Afectat implicit, sportul de înaltă performanţă şi-a pierdut şi el puterea mobilizatoare din trecut, clasările României în competiţii internaţionale, din 1989 până în prezent, încadrându-se într-o tendinţă descendentă. Toate acestea indică un potenţial neatins al sportului de a contribui la o viaţă mai bună în România. Ne dorim prin urmare ca sportul şi mişcarea să genereze o creştere a calităţii vieţii românilor. Fie că vorbim despre sănătate fizică şi mentală, creştere economică, locuri de muncă, capital social sau educaţie, sportul generează aceste beneficii numai dacă este practicat în număr mare. Astfel, propunerile de mai jos vizează creşterea participării românilor în sport. Dezvoltarea sportului pleacă de la implicarea activă şi organizată a autorităţilor publice. Asigurarea infrastructurii sportive, elaborarea de reglementări care să faciliteze voluntariatul cetăţenilor, respectiv finanţarea echilibrată şi transparentă a activităţii sportive, concomitent cu crearea de legături cu mediul antreprenorial, toate vor duce la o dezvoltare accelerată şi sustenabilă atât a sportului amator, cât şi a celui profesionist. De asemenea considerăm necesară o schimbare a modelului de implicare a autorităţilor publice în sport şi astfel transformarea lor din furnizor direct de servicii sportive (prin cluburile de drept public), în special la nivel local, în susţinător al asociaţiilor sportive care reprezintă comunitatea. În tranziţia către un sport preponderent asociativ, cluburile de stat (din subordinea ministerelor) vor putea prelua secţii de ramuri sportive cu istoric solid de performanţă sportivă la nivel internaţional, care riscă să se piardă în acest proces. Această reorganizare a sportului românesc va permite finanţarea sa transparentă şi predictibilă de la bugete publice, concurenţa loială între cluburi, înmulţirea iniţiativelor sportive veritabil comunitare şi scoaterea mişcării sportive româneşti din sfera de influenţă a partidelor politice. Totodată, în abordarea actuală, atenţia pentru România rurală şi mic-urbană, persoanele cu oportunităţi reduse, competitivitatea loturilor naţionale şi diversificarea surselor de finanţare ale mişcării sportive sunt elemente orizontale. Mişcarea sportivă va fi totodată susţinută să ia măsuri care să vizeze combaterea corupţiei în sport (ex.: dopaj, manipularea competiţiilor), promovarea transparenţei decizionale şi adoptarea unei conduite morale solide. Aplicarea principiului bunei guvernanţe de către mişcarea sportivă va reprezenta o condiţie esenţială pentru acordarea sprijinului autorităţilor publice. Obiective pe termen mediu, în domeniul sportului: Reformarea sistemului sportiv românesc prin redefinirea cadrului legislativ care să asigure participarea, practicarea, performanţa şi excelenţa sportivă; Dezvoltarea sportului de masă; Sprijinirea sportului de performanţă; Dezvoltarea infrastructurii sportive printr-un plan de investiţii integrat, prin colaborarea autorităţilor publice centrale, a autorităţilor publice locale şi a sectorului privat; Îmbunătăţirea finanţării sportului; Sisteme informatice integrate pentru sport; Cercetarea ştiinţifică şi inovarea în sport; Dezvoltarea resursei umane.Obiective specifice şi măsuri: Redefinirea cadrului legislativ în domeniul sportului. Obiectiv: Promovarea unui cadru legislativ modern şi a politicilor publice pentru sportul de masă şi sportul de performanţă.Obiective specifice: Îmbunătăţirea cadrului legislativ în ceea ce priveşte îndrumarea şi controlul în sport prin instituţiile din subordine, în acord cu modelele europene; Elaborarea Strategiei generale de organizare şi dezvoltare a activităţii de educaţie fizică şi sport din România şi a Planului de acţiune aferent pentru perioada 2021-2027; Adoptarea de măsuri legislative privind îmbunătăţirea felului în care este administrat patrimoniul sportiv; Prioritizarea sporturilor în funcţie de categorii, olimpice şi neolimpice, de valoare, de şansa de a obţine cât mai multe medalii olimpice; Crearea unui sistem de performanţă a a antrenorilor prin care vor fi obligaţi să se perfecţioneze permanent. Acest lucru ar influenţa creşterea numărului sportivilor şi a performaţei lor. Ratificarea Convenţiei Consiliului Europei privind manipularea competiţiilor sportive (Convenţia Macolin); Dezvoltarea Platformei naţionale pentru combaterea manipulării competiţiilor sportive, dezvoltarea şi implementarea unui plan de acţiune pentru combaterea tuturor formelor de manipulare; Continuarea activităţii Grupului de lucru interministerial în domeniul anti-doping. Promovarea unei propuneri legislative prin care traficul de substanţe dopante cu grad mare de risc să fie introdus în categoria infracţionalităţii. Pentru realizarea acestor obiective este estimată o alocare bugetară de aproximativ 1 milion de euro. Dezvoltarea sportului de masă - Creşterea numărului de practicanţi ai sportului de masă.Obiective specifice: Dezvoltarea sportului de masă, practicat individual sau în mod organizat: Creşterea gradului de participare activă a populaţiei de toate vârstele, dar mai ales a copiilor şi tinerilor, la activităţi sportive cu caracter permanent; Creşterea numărului de competiţii sportive adresate copiilor şi tinerilor, organizate în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi diferitele federaţii sportive naţionale; Promovarea alfabetizării în domeniul sportiv a copiilor; Realizarea Programului „Integrare prin sport", adresat copiilor care provin din medii defavorizate. O nouă serie de programe de finanţare: Programul Naţional „Educaţie prin sport" pentru creşterea numărului de practicanţi şi pentru promovarea rolului educativ şi social al sportului în rândul populaţiei, la un nivel de 80.000 de practicanţi pe an; Programul Naţional „Şanse egale". Organizarea de concursuri de proiecte deschise cluburilor sportive private, pentru finanţarea proiectelor adresate îmbunătăţirii accesului la sport al populaţiei; Elaborarea şi realizarea unei campanii naţionale de promovare a sportului de masă în cadrul instituţiilor de învăţământ primar, gimnazial, liceal şi universitar; Informarea şi educarea autorităţilor locale asupra avantajelor pe care le pot obţine pentru comunităţile pe care le coordonează din dezvoltarea sportului de masă; Pentru realizarea acestor obiective este estimată o alocare bugetară de aproximativ 10 milioane de euro. Promovarea sportului şi a obiectivelor fizice specifice pentru sănătate: Elaborarea şi implementarea politicilor publice de îmbunătăţire a stării de sănătate a cetăţenilor prin sport şi activitate fizică; Realizarea Strategiei privind activitatea fizică şi sportul pentru îmbunătăţirea sănătăţii şi a Planului de acţiune (Strategia HEPA); Promovarea Programului Naţional Sănătate prin sport - HEPA; Stabilirea şi promovarea unor instrumente financiare care să sprijine practicarea sportului pentru sănătate şi stilul de viaţă sănătos; Dezvoltarea la nivel local a programelor durabile pentru sănătate şi sport;Pentru realizarea acestor obiective este estimată o alocare bugetară de aproximativ 10 milioane euro. Accesul la sport al persoanelor cu dizabilităţi: Formarea iniţială şi continuă a profesorilor de educaţie fizică, a antrenorilor, a altor specialişti şi a voluntarilor, pentru a lucra cu persoanele cu dizabilităţi; Asigurarea accesibilităţii infrastructurii sportive pentru persoanele cu dizabilităţi; Sprijinirea persoanelor cu dizabilităţi în accesarea echipamentelor şi a tehnologiilor asistive pentru practicarea activităţii fizice şi sportului; Preluarea sportivilor cu dizabilităţi a federaţiilor de sport pe ramuri paraolimpice (înot, atletism, judo etc.) Stabilirea unei indemnizaţii speciale structurilor sportive departamentale care se vor ocupa de sportiv cu dizabilităţi;Pentru realizarea acestui obiectiv este estimată o alocare bugetară de aproximativ 10 milioane euro. Sprijinirea sportului de performanţă Obiectiv: Creşterea numărului de sportivi care practică sportul la cel mai înalt nivel şi a calităţii reprezentării României la cele mai înalte competiţii sportive de performanţă.Obiective specifice: Asigurarea tuturor condiţiilor de pregătire şi concurs pentru loturile care s-au calificat sau se află în curs de calificare la Jocurile Olimpice de la Tokyo; Coordonarea eforturilor administraţiei publice centrale şi locale pentru desfăşurarea în bune condiţii a meciurilor din cadrul Turneului Final al Campionatului European de Fotbal Euro 2020, care ar putea fi găzduite de Bucureşti în iunie 2021, în funcţie de contextul pandemic; Colaborarea între MTS, COSR şi federaţiile sportive naţionale pentru asigurarea finanţării sportului de performanţă; Colaborarea între MTS şi Comitetul Naţional Paralimpic şi federaţiile sportive naţionale pentru pregătirea participării la Jocurile Paralimpice - Tokyo, 2021; Dezvoltarea şi aplicarea unei metodologii transparente, cu obiective clare şi măsurabile pentru finanţarea de la bugetul de stat a federaţiilor sportive naţionale şi a cluburilor, pe baza principiilor de bună guvernanţă; Promovarea Programului Naţional „Dublă carieră în sport - învăţare continuă în sport"; Crearea unui nou program de finanţare, Programul de Excelenţă, adresat federaţiilor sportive naţionale care îşi depun candidatura pentru organizarea unor competiţii internaţionale pe teritoriul României; Promovarea unor programe la nivel naţional pentru creşterea bazei de selecţie pentru sportul de performanţă şi a numărului sportivilor legitimaţi: Continuarea programului de vouchere pentru echipament sportiv şi extinderea lui de la 30.000 de beneficiari la 100.000; Realizarea Programului National „Generaţia 28", pentru atragerea şi pregătirea pentru sportul de performanţă a 60.000 de copii şi tineri pe an; Pentru realizarea acestor obiective este estimată o alocare bugetară de aproximativ 50 milioane euro; Dezvoltarea infrastructurii sportive printr-un plan de investiţii integrat, prin colaborarea autorităţilor publice centrale, a celor locale şi a sectorului privat. Obiectiv: Alături de rolul pe care îl are Ministerul Tineretului şi Sportului, un rol esenţial în realizarea acestui obiectiv îl au autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, care trebuie să colaboreze şi să contribuie la corelarea sectorului public cu cel privat, pentru a crea condiţii optime de practicare a activităţilor fizice la scara întregii populaţii. În condiţiile alinierii României la cerinţele europene de promovare a sportului de masă, precum şi din perspectiva stimulării sportului românesc de mare performanţă vor fi identificate strategii şi resurse financiare pentru îmbunătăţirea facilităţilor sportive existente şi crearea unora noi.Obiective specifice: Revitalizarea infrastructurii sportive locale şi naţionale prin implicarea directă şi cointeresarea autorităţilor administraţiei publice locale în crearea, modernizarea şi dezvoltarea bazei sportive; Modernizarea complexurilor sportive naţionale; Crearea sau adaptarea unor spaţii destinate desfăşurării de activităţi fizice pentru categorii speciale de populaţie plecând de la nevoile specifice ale acestora; Elaborarea unor planuri de menţinere şi modernizare a bazelor şi instalaţiilor sportive la nivel naţional în vederea dezvoltării sportului de masă şi a celui de performanţă; Iniţierea unor măsuri care să dea posibilitatea cetăţenilor de a beneficia de diverse instalaţii sportive existente la nivel local (abonamente low-cost la cluburile locale, ziua porţilor deschise la cluburi etc.); Armonizarea bazei materiale sportive cu potenţialul uman, geografic şi material al fiecărei regiuni a ţării; Modernizarea şi crearea de noi cabinete de medicină sportivă în bazele sportive de antrenament şi competiţii; Investiţii susţinute în infrastructura sportivă pe tot teritoriul ţării, în conformitate cu Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică: construirea a 3 centre de pregătire şi competiţie noi în diverse zone ale ţării atent selecţionate prin strategiile de dezvoltare locală şi prin strategiile integrate de dezvoltare regională; noua Sală Polivalentă şi un nou patinoar în Bucureşti, care să corespundă normelor internaţionale în domeniu şi să permită organizarea competiţiilor de anvergură; construirea a 12 complexuri sportive cu o capacitate cuprinsă între 3.000-30.000 de locuri, a 8 bazine olimpice, a 5 săli polivalente, cu o capacitate cuprinsă între 5.000-16.000 de locuri, a 5 patinoare artificiale pentru competiţii, a 250 de săli de sport şcolare, a 45 de bazine didactice, a 400 de baze sportive, a 10 centre sportive de performanţă pentru sporturi olimpice, care să cuprindă săli de antrenament, şcoală, internat, cantină, şcoală de antrenori, centru medical, a 3 velodroame cu o capacitate de 1000-3000 de locuri (acestea se pot include şi în multifuncţională), a 3 centre de bike park, bmx, pumptrack, freestyle (acestea pot fi anexate velodroamelor), a 3 bike parcuri pentru downhill (acestea trebuie construite pe pârtiile de schi existente), pentru realizarea acestui obiectiv este estimată o alocare bugetară de aproximativ 3 miliarde de euro. Îmbunătăţirea finanţării sportului Obiectiv: Finanţarea activităţii sportive trebuie să se realizeze în acord cu următoarele principii: Transparenţă în alocarea fondurilor; Alocarea prioritară a resurselor în funcţie de rezultatele sportive propuse şi realizate; Îmbunătăţirea cadrului legislativ, pentru a permite direcţionarea cu mai mare uşurinţă a fondurilor private către sport prin sponsorizări şi investiţii; Atragerea de fonduri europene pentru finanţarea obiectivelor de infrastructură sportivă dedicate sportului de masă; Administraţia locală să poată finanţa mult mai uşor cluburile sportive; Pentru o bună gestionare de către Guvern a mijloacelor financiare dedicate sportului şi atragerea de noi surse de finanţare se vor avea în vedere următoarele măsuri: Dezvoltarea şi integrarea unui sistem bine definit de alocare a resurselor; Atragerea de noi resurse financiare din mediul privat: parteneriate private, ONG; Accesarea fondurilor europene în domeniu; Un program de granturi, prin care cluburile sportive pot aplica pentru a primi finanţare de până la 200.000 de euro fiecare, pentru investiţii în infrastructura sportivă, tehnologie modernă, medicină sportivă etc.Sisteme informatice integrate, care să fie de folos atât sectorului guvernamental, managerilor sportivi, dar şi publicului larg Obiectiv: Implementarea unui sistem informatic integrat pentru managementul activităţii sportive, creşterea nivelului de digitalizare a serviciilor publice pentru sport. Obiective specifice: Asigurarea unui mediu de comunicare şi de lucru între partea guvernamentală şi terţi (asociaţii sportive, federaţii şi cluburi sportive, alte instituţii publice şi private, parteneri internaţionali) în vederea preluării şi transmiterii de date şi informaţii în timp real, pentru facilitarea elaborării politicilor publice şi evaluării rezultatelor implementării acestora; Crearea unei platforme digitale care să includă: Managementul Activităţii Sportive; Registrul sportiv; Anuarul Sportului; Registrul bazelor sportive; Calendarul sportiv intern şi internaţional; Indicatori activitate sportivă; Gestiunea fluxului de informaţii; Comunicare; Integrarea cu sistemul de mesagerie electronică. Îmbunătăţirea cadrului legislativ pentru a permite un parcurs educaţional special în ciclul preuniversitar şi universitar pentru cei care doresc să dezvolte o carieră sportivă profesională. Pentru realizarea acestor obiective este estimată o alocare bugetară de aproximativ 1 milion de euro. MINISTERUL CULTURII (PATRIMONIU ŞI MINORITĂŢI NAŢIONALE) În primul rând, cultura trebuie privită ca un domeniu de sine stătător (ea însemnând arte vizuale, artele spectacolului, alte arte, patrimoniu, entertainment, industrii culturale şi creative). În al doilea rând, cultura, ca domeniu în sine, trebuie privită ca un generator de valoare reală pentru cetăţeni şi pentru societate. În al treilea rând, pentru a fi sprijinită să genereze valoarea economică şi socială, cultura trebuie sprijinită să funcţioneze în relaţie cu celelalte sectoare. Acest lucru înseamnă că este necesară crearea unor cadre de lucru interministeriale (cu Ministerul Economiei, Ministerul Muncii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Turismului, Ministerul Sănătăţii), intrasectoriale (sectorul cultural public, cel privat şi cel independent din cultură) şi intersectoriale (cu implicarea sectorului de afaceri şi a sectoarelor independente şi private din alte domenii economice şi sociale). Cultura este un domeniu în sine, dar valoarea sa pentru societate se exprimă în celelalte domenii. În al patrulea rând, 3,7% din angajaţii din UE lucrează în sectorul cultural – situaţia este, probabil, asemănătoare şi în România, numai că abia din 2020 putem vorbi despre datele necesare. În 2018, sectorul cultural a generat 3,6% din PIB-ul României, mai mult decât industria extractivă, turismul şi serviciile financiare. Asta înseamnă că în privinţa culturii avem nevoie nu numai de o schimbare majoră de discurs, dar şi de o reorganizare din temelii a sectorului pentru a asigura condiţii elementare legale, financiare, fiscale şi de protecţie socială pentru oamenii şi organizaţiile din sector. E momentul ca domeniul culturii, reînţeles ca mai sus, să fie ridicat de la stadiul de important în discurs la cel de important în realitate şi să fie privit întocmai ca celelalte sectoare cheie ale societăţii, adică din dubla perspectivă nevoi-beneficii (care sunt investiţiile necesare pentru dezvoltarea sectorului şi care sunt tipurile de impact social şi economic pe care le vizăm prin dezvoltarea sectorului). Viziunea pe termen mediu Adaptarea domeniului cultural la dinamica schimbărilor din societate şi dezideratul conservării valorilor identitare româneşti şi ale minorităţilor naţionale vor reprezenta cele două obiective ce vor sta la baza reformei pe care Guvernul o va demara şi care va urmări valorificarea rolului tuturor instituţiilor din această sferă prin definirea de obiective măsurabile prin intermediul unor indicatori de performanţă reali. Vor fi demarate parteneriate reale cu instituţiile cu obiective similare, astfel încât să fie asigurată utilizarea eficientă a resurselor acestora. Un obiectiv transversal va consta în corelarea demersurilor culturale cu alte instituţii din administraţia centrală şi locală, precum şi cu societatea civilă, în vederea dezvoltării turismului cultural. Totodată, prin cooperarea cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi cu ONG-uri specializate va fi implementat un plan naţional pentru educaţie culturală şi artistică în şcolile din România, care va prevedea inclusiv introducerea în programa şcolară a unor elemente ce ţin de importanţa protejării patrimoniului cultural naţional. Va fi intensificat dialogul între instituţiile publice culturale şi sectorul independent, în vederea generării unor efecte de sinergie în privinţa livrării de produse culturale racordate la aşteptările societăţii. Va fi consolidată activitatea Institutului Cultural Român, în subordinea Ministerului Culturii, printr-o mai strânsă colaborare cu MAE şi Ministerul Culturii şi prin desemnarea în consiliul director a unor personalităţi culturale şi reprezentanţi MAE şi MC. Astfel, Guvernul îşi propune să extindă reţeaua institutelor culturale româneşti din străinătate prin înfiinţarea de noi filiale în cel puţin alte 25 de ţări din vecinătate şi în regiunile de relevanţă strategică pentru România (Asia, Africa şi America de Sud). De asemenea, va fi avută în vedere finanţarea multianuală a institutelor culturale româneşti din străinătate, astfel încât acestea să funcţioneze pe o logică mai apropiată de societatea civilă, în care raportul dintre banii investiţi în programe şi cei pentru cheltuieli administrative să fie de cel puţin 70%-30%. În egală măsură, ne vom asigura că institutele culturale româneşti din străinătate funcţionează în locaţii potrivite pentru activitatea de reprezentare, promovare şi protejare a culturii şi civilizaţiei naţionale în străinătate. Personalul ICR va fi alcătuit din specialişti în management cultural şi în diplomaţie culturală şi va avea un parcurs de carieră distinct de cel din MAE sau de la Ministerul Culturii. Proiectele promovate de către minorităţile naţionale vor fi susţinute şi prin bugetul Ministerului Culturii, care va elabora o strategie comună în acest sens în cooperare cu Departamentul pentru Relaţii Interetnice. O altă prioritate pentru guvernare va fi consolidarea relaţiei cu Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, care vor deveni principalii promotori ai sectoarelor cultural-creative prin programe atractive de dezvoltare a audienţei, realizate în parteneriat cu Ministerul Culturii. Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune: asigurarea accesului la conţinutul serviciulul pubic de radio în limba maghiară în zonele încă neacoperite de către programele în limba maghiară de la studiourile teritoriale Cluj şi Târgu Mureş; reducerea birocraţiei; clarificarea şi simplificarea prevederilor legale privind drepturile de autor a celor care lucrează în mass-media; investiţii în aparatură şi mijloace de comunicare moderne, pentru adaptarea la cerinţele pieţei.Obiective culturale pentru perioada 2021-2024 Finanţarea culturii, a activităţilor creative în România este sub nivelul oricărui stat din UE. Din acest motiv, bugetul Ministerului Culturii va creşte anual, astfel încât să atingă pragul de 1% din PIB până în anul 2024. Elaborarea şi implementarea unei scheme de ajutor de stat pentru sectoarele cultural-creative pentru susţinerea activităţilor cultural-artistice în perioada 2021-2022. Sectoarele cultural-creative au fost puternic afectate de pandemie, în primul rând, din punctul de vedere al interacţiunii cu publicul. Va continua activitatea grupului de lucru pentru stabilirea unui mecanism de consultare transparent şi eficient alături de reprezentanţii sectoarelor cultural-creative. Linia de finanţare va fi destinată inclusiv sectorului independent, beneficiari fiind şi ONG-urile din domeniul cultural. Pentru realizarea acestui obiectiv este estimată o alocare bugetară de aproximativ 100 de milioane de euro, pentru cca 1.000 de beneficiari, persoane juridice. Realizarea Registrului Sectoarelor Cultural-Creative (RSCC) Realizarea hărţii sectoarelor cultural-creative (SCC), care să stea la baza elaborării de politici publice specifice prin identificarea tuturor formelor de activitate economică, a categoriilor de liber-profesionişti din cadrul SCC şi a indicatorilor socioeconomici ai domeniului cultural reprezintă unul dintre obiectivele prioritare. În anul 2020, Ministerul Culturii prin Institutul Naţional de Cercetare şi Formare Culturală (INCFC) a demarat proiectul Registrul Sectorului Cultural-Creativ (RSCC), care are drept scop inventarierea entităţilor/persoanelor care activează în domeniul cultural şi care fac parte din următoarele categorii: organizaţii neguvernamentale şi lucrători (persoane fizice) din domeniul cultural. RSCC va îngloba toate informaţiile cu privire la toţi participanţii din domeniul cultural şi va contribui la actualizarea înţelegerii rolului, formelor de manifestare şi impactului culturii în societate, atât la nivelul decidenţilor, cât şi la nivelul opiniei publice. În vederea sprijinirii sectorului industriilor culturale şi creative, care acoperă practic tot ce este necesar pentru creativitatea umană, abilităţile de inovare: industria publicitară, arhitectura, ar