HOTARARE   Nr. 28 din 24 octombrie 2005

privind Regulamentul Senatului

ACT EMIS DE: SENAT

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 948 din 25 octombrie 2005

    Senatul adopta prezenta hotarare.

    Art. 1
    Se aproba Regulamentul Senatului, prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.
    Art. 2
    Regulamentul prevazut la art. 1 intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    Art. 3
    La data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, Regulamentul Senatului, republicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 58 din 2 februarie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare, isi inceteaza aplicabilitatea.

    Aceasta hotarare a fost adoptata de Senat in sedinta din 24 octombrie 2005, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

                           PRESEDINTELE SENATUI
                              NICOLAE VACAROIU

    ANEXA 1

                           REGULAMENTUL SENATUI

    CAP. 1
    Organizarea Senatului

    SECTIUNEA 1
    Constituirea Senatului

    Art. 1
    (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii.
    (2) Parlamentul este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat.
    Art. 2
    (1) Senatul este ales pentru un mandat de 4 ani care se prelungeste, de drept, numai in conditiile exceptionale prevazute de Constitutie.
    (2) Senatul se organizeaza si functioneaza potrivit dispozitiilor Constitutiei, legii privind statutul deputatilor si senatorilor si prezentului regulament.
    Art. 3
    Senatul nou-ales se intruneste in locul, ziua si la ora stabilite prin decretul de convocare emis de Presedintele Romaniei, in cel mult 20 de zile de la alegeri, potrivit art. 63 alin. (3) din Constitutia Romaniei, republicata.
    Art. 4
    (1) Senatul legal constituit alege Biroul permanent.
    (2) Pana la alegerea Biroului permanent, lucrarile plenului Senatului sunt conduse de cel mai in varsta senator, in calitate de presedinte decan de varsta, asistat de cei mai tineri 4 senatori, in calitate de secretari asistenti. In situatia in care 2 sau mai multi senatori au aceeasi data de nastere, desemnarea se face in ordinea alfabetica a numelui.
    (3) Imposibilitatea exercitarii atributiilor de catre presedintele decan de varsta ori de catre unul sau mai multi secretari asistenti, indiferent de motiv, se constata prin votul majoritatii senatorilor si atrage, de drept, inlocuirea acestora cu urmatorii senatori, potrivit criteriilor prevazute la alin. (2).
    (4) Refuzul exercitarii atributiilor de catre presedintele decan de varsta ori de catre unul sau mai multi secretari asistenti, indiferent de motiv, se comunica personal in plenul Senatului si atrage, de drept, inlocuirea sa potrivit dispozitiilor prevazute la alin. (2).
    (5) Pana la alegerea Biroului permanent pot avea loc numai dezbateri cu privire la validarea mandatelor de senator, a procedurilor necesare depunerii juramantului sau legate de constituirea noului Senat.
    Art. 5
    (1) Pentru validarea mandatelor, Senatul alege in prima sa sedinta o comisie compusa din 15 senatori.
    (2) Numarul senatorilor care sunt propusi in Comisia de validare de fiecare partid, organizatie a cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, alianta politica sau alianta electorala este in functie de numarul membrilor sai raportat la numarul total al senatorilor si se stabileste prin negocieri realizate de reprezentantii acestora.
    (3) Partidele, organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, aliantele politice sau aliantele electorale fac propuneri nominale in limita numarului stabilit potrivit alin. (2).
    (4) Propunerile nominale se transmit secretarilor asistenti. Presedintele decan de varsta prezinta aceste propuneri plenului Senatului in ordinea numarului de senatori ai fiecarui partid, fiecarei organizatii a cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, fiecarei aliante politice sau aliante electorale. Senatul hotaraste asupra propunerilor cu votul majoritatii senatorilor prezenti.
    (5) Nu pot sa faca parte din comisia de validare senatorii impotriva carora au fost inregistrate, la Senat, sesizari motivate de invalidare a mandatului, anterior constituirii comisiei.
    Art. 6
    (1) Comisia de validare isi incepe de indata activitatea, alegandu-si un presedinte si 2 vicepresedinti, care alcatuiesc biroul comisiei si se organizeaza in 4 grupe de lucru cuprinzand fiecare cate 3 membri. Alegerea acestora se face prin votul deschis al membrilor comisiei.
    (2) Desemnarea presedintelui si a vicepresedintilor se face prin negociere, potrivit configuratiei politice rezultate din alegeri.
    Art. 7
    (1) Secretarul general al Senatului preia dosarele privind alegerea senatorilor de la Biroul Electoral Central si le preda presedintelui Comisiei de validare, dupa constituirea acesteia.
    (2) Presedintele Comisiei de validare impreuna cu vicepresedintii repartizeaza grupelor de lucru dosarele privind alegerea senatorilor primite de la Biroul Electoral Central, in ordinea circumscriptiilor electorale, cu exceptia celor referitoare la membrii comisiei.
    (3) Verificarea legalitatii alegerii senatorilor se face de catre grupele de lucru. Verificarea legalitatii alegerii senatorilor care compun grupele de lucru se face de catre biroul Comisiei de validare, iar a membrilor biroului, de catre cei 12 membri ai grupelor de lucru.
    (4) Grupele de lucru, respectiv biroul Comisiei de validare, sunt obligate sa prezinte, in scris, in plenul comisiei propunerile de validare sau invalidare privind dosarele repartizate in termen de cel mult 3 zile de la constituirea comisiei. Propunerile grupelor de lucru si a biroului Comisiei de validare se adopta cu votul majoritatii membrilor acestora.
    (5) Dupa expirarea termenului de 3 zile, discutarea dosarelor nesolutionate, precum si a dosarelor membrilor biroului Comisiei de validare se face in plenul comisiei.
    (6) Comisia de validare se pronunta prin votul majoritatii membrilor sai asupra propunerilor referitoare la validarea sau invalidarea alegerii senatorilor, precum si asupra contestatiilor primite in termen de 4 zile de la constituirea sa.
    (7) Contestatiile pot fi formulate de cetateni romani cu drept de vot.
    Art. 8
    (1) Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui senator in cazul in care constata ca alegerea acestuia s-a facut prin incalcarea dispozitiilor legii electorale privind candidatura sau obtinerea mandatului ori in situatii de frauda dovedita sau recunoscuta.
    (2) Audierea senatorilor pentru care s-a propus invalidarea alegerii este obligatorie atat in cadrul Comisiei de validare, cat si in plenul Senatului. In fata Comisiei de validare cel in cauza isi poate alege un aparator dintre membrii Senatului sau poate fi asistat de un avocat cu drept de a pune concluzii la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
    Art. 9
    In cel mult 5 zile de la constituire Comisia de validare intocmeste un raport in care nominalizeaza senatorii pentru care propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea propunerilor de invalidare.
    Art. 10
    Raportul este aprobat de Comisia de validare cu votul majoritatii membrilor acesteia. Opiniile diferite se consemneaza si fac parte din raport.
    Art. 11
    Senatul se intruneste, de drept, in a 5-a zi de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului prezentat de presedintele acesteia.
    Art. 12
    (1) Senatul hotaraste prin vot asupra listei cuprinzand numele si prenumele senatorilor propusi pentru validarea alegerii, ordonati pe circumscriptii electorale.
    (2) Senatul dezbate si hotaraste prin vot cu privire la fiecare senator propus pentru invalidare.
    (3) Hotararea privind validarea sau invalidarea alegerii senatorilor se adopta cu votul majoritatii senatorilor.
    Art. 13
    (1) Senatorii a caror alegere a fost validata depun juramantul de credinta fata de tara si popor, in conditiile prevazute de lege.
    (2) Refuzul de a depune juramantul atrage pierderea mandatului.
    Art. 14
    (1) Senatul este legal constituit dupa validarea mandatelor a trei patrimi din numarul total de senatori.
    (2) Validarea mandatului de senator presupune validarea alegerii senatorului, precum si depunerea juramantului de catre acesta.
    Art. 15
    Atributiile Comisiei de validare revin Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari, odata cu constituirea acesteia, iar Comisia de validare isi inceteaza activitatea.

    SECTIUNEA a 2-a
    Grupurile parlamentare

    Art. 16
    (1) Dupa validare si depunerea juramantului, senatorii se constituie in grupuri parlamentare, care sunt structuri interne ale Senatului. Un senator poate face parte dintr-un singur grup parlamentar.
    (2) Un grup parlamentar poate fi constituit si poate functiona numai daca cuprinde cel putin 7 senatori, care au fost alesi pe listele aceluiasi partid, ale aceleiasi organizatii a cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, aliante politice sau aliante electorale.
    (3) Senatorii membri ai unui partid politic sau ai unei organizatii a cetatenilor apartinand minoritatilor nationale nu pot constitui decat un singur grup parlamentar.
    (4) Senatorii care au fost alesi pe listele unei aliante electorale sau ale unei aliante politice pot constitui fie grupuri parlamentare ale partidelor sau organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale componente, fie un singur grup parlamentar al aliantei. Partidele sau organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale pot constitui si grupuri comune.
    (5) Senatorii apartinand partidelor sau organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care nu intrunesc numarul necesar pentru a forma un grup parlamentar se pot afilia altor grupuri parlamentare sau pot constitui grupul parlamentar mixt.
    (6) Dispozitiile alin. (5) se aplica in mod corespunzator si senatorilor alesi sau deveniti independenti.
    (7) Constituirea unui grup parlamentar care sa reprezinte sau sa poarte denumirea unui partid, a unei organizatii a cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, a unei aliante electorale sau aliante politice care nu a obtinut mandate de senator in alegeri este interzisa.
    Art. 17
    Grupurile parlamentare isi aleg un lider, unul sau 2 vicelideri si un secretar. La inceputul fiecarei sesiuni ordinare conducerea grupurilor parlamentare este anuntata in plenul Senatului.
    Art. 18
    (1) Liderul grupului parlamentar are urmatoarele atributii:
    a) prezinta Senatului denumirea grupului, precum si componenta sa numerica si nominala;
    b) prezinta Senatului reprezentantii grupului pentru negocierile privind compunerea Biroului permanent, precum si pentru compunerea comisiilor Senatului si a birourilor comisiilor Senatului;
    c) prezinta Senatului candidatii grupului pentru functiile din Biroul permanent;
    d) participa, fara drept de vot, la sedintele Biroului permanent;
    e) poate cere continuarea, intreruperea sau incheierea dezbaterilor, cu respectarea prevederilor prezentului regulament;
    f) poate solicita lista nominala a voturilor exprimate cu prilejul dezbaterilor in plenul Senatului;
    g) poate contesta rezultatul votului exprimat in plenul Senatului;
    h) poate cere pauza pentru consultari in grupul parlamentar al carui lider este sau, dupa caz, cu ceilalti lideri ai grupurilor parlamentare;
    i) poate propune modalitatea de vot;
    j) poate propune, in numele grupului parlamentar, retrimiterea proiectului de lege la comisia sesizata in fond;
    k) poate propune completarea sau modificarea ordinii de zi;
    l) anunta modificarile privind participarea membrilor grupului la comisiile Senatului;
    m) cere, in numele grupului parlamentar, revocarea membrilor Biroului permanent sau a membrilor birourilor comisiilor propusi de grupul pe care il reprezinta;
    n) informeaza membrii grupului asupra activitatilor Senatului si ale comisiilor Senatului;
    o) reprezinta grupul ori de cate ori este nevoie in activitatea Senatului;
    p) indeplineste orice alte atributii stabilite prin regulamentul grupului sau decise prin votul grupului.
    (2) Unul dintre viceliderii grupului il inlocuieste pe lider in lipsa acestuia sau ori de cate ori este nevoie, in baza mandatului dat de acesta.
    (3) Secretarul grupului asigura intocmirea documentelor necesare grupului.
    Art. 19
    (1) Orice modificare intervenita in conducerea sau in componenta unui grup parlamentar se aduce la cunostinta, in scris, presedintelui Senatului, sub semnatura liderului de grup.
    (2) Presedintele de sedinta informeaza senatorii, in prima sedinta publica, asupra modificarilor intervenite in componenta sau in conducerea grupurilor parlamentare.
    Art. 20
    Repartizarea locurilor ce urmeaza a fi ocupate de grupurile parlamentare, precum si de senatorii independenti, in sala de sedinta, se stabileste, prin negociere, de liderii grupurilor parlamentare, avandu-se in vedere ordinea descrescatoare a marimii grupurilor.
    Art. 21
    (1) Grupurile parlamentare isi constituie un secretariat tehnic ale carui marime si structura se stabilesc de Biroul permanent, in functie de marimea grupurilor.
    (2) Persoanele care compun secretariatele tehnice ale grupurilor parlamentare sunt angajate potrivit legii.
    (3) Numirea si eliberarea din functie a personalului secretariatelor tehnice ale grupurilor parlamentare se fac prin ordin al secretarului general al Senatului, la propunerea grupului parlamentar respectiv, prin liderul acestuia.
    Art. 22
    (1) Grupurile parlamentare au dreptul la mijloacele de transport si la logistica necesara in vederea desfasurarii activitatii, stabilite de Biroul permanent, in functie de marimea grupurilor.
    (2) In functie de posibilitati, Biroul permanent asigura logistica si senatorilor care nu au aderat la nici un grup parlamentar.

    SECTIUNEA a 3-a
    Biroul permanent al Senatului

    Art. 23
    (1) Dupa constituirea legala a Senatului se aleg presedintele Senatului si ceilalti membri ai Biroului permanent al acestuia.
    (2) Biroul permanent al Senatului se compune din: presedintele Senatului, 4 vicepresedinti, 4 secretari si 4 chestori. Presedintele Senatului este si presedintele Biroului permanent.
    (3) Apartenenta politica a membrilor Biroului permanent, in care se include si presedintele Senatului, trebuie sa reflecte configuratia politica rezultata din alegeri, cu observarea principiului consacrat de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constitutia Romaniei, republicata.
    (4) Senatorul care a fost ales independent se poate autopropune.
    Art. 24
    (1) Presedintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt inscrise, in ordinea descrescatoare a marimii grupului parlamentar, numele si prenumele tuturor candidatilor propusi de liderii grupurilor parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singura propunere.
    (2) Este declarat ales presedinte al Senatului candidatul care a intrunit, la primul tur de scrutin, votul majoritatii senatorilor.
    (3) Daca nici un candidat nu a intrunit numarul de voturi necesar, se organizeaza un al doilea tur de scrutin, la care participa primii 2 candidati care au obtinut cel mai mare numar de voturi sau, dupa caz, toti candidatii care s-au clasat pe primul loc la egalitate de voturi ori primul clasat si toti candidatii care s-au clasat pe locul al doilea, cu un numar egal de voturi; va fi declarat ales presedinte al Senatului candidatul care a obtinut votul majoritatii senatorilor.
    (4) Dupa cel de-al doilea tur de scrutin, in cazul in care candidatul aflat pe primul loc nu a obtinut votul majoritatii senatorilor, se organizeaza noi tururi de scrutin, la care participa candidati dupa sistemul prevazut la alin. (3), in urma carora va fi declarat ales presedinte al Senatului candidatul care a intrunit majoritatea voturilor senatorilor prezenti.
    (5) Constatarea rezultatelor votului si intocmirea procesului-verbal se fac de catre o comisie constituita din cate un reprezentant al fiecarui grup parlamentar.
    Art. 25
    (1) Presedintele este ales pe durata mandatului Senatului.
    (2) Odata cu alegerea presedintelui Senatului, activitatea presedintelui de varsta inceteaza.
    Art. 26
    (1) Propunerea de repartizare a celorlalte functii din Biroul permanent se stabileste, dupa alegerea presedintelui, pentru toate sesiunile legislaturii, respectand configuratia politica a Senatului rezultata din alegeri, prin negocieri intre reprezentantii grupurilor parlamentare.
    (2) Numarul de reprezentanti in Biroul permanent ai fiecarui grup parlamentar, in care se include si presedintele Senatului, trebuie sa respecte ponderea numarului de senatori ai fiecarui grup fata de numarul total de senatori, atat in fiecare sesiune, cat si pe intreaga legislatura, potrivit art. 64 alin. (5) din Constitutia Romaniei, republicata.
    (3) In cazul in care nu se ajunge la un acord in cel mult 3 zile, problemele ramase in divergenta se supun plenului Senatului, care decide prin votul majoritatii membrilor sai.
    (4) Constatarea rezultatelor votului si intocmirea procesului-verbal se fac de catre comisia prevazuta la art. 24 alin. (5).
    Art. 27
    (1) Alegerea vicepresedintilor, secretarilor si chestorilor se face la inceputul fiecarei sesiuni ordinare, conform art. 26 alin. (1) si (2).
    (2) In vederea depunerii propunerilor nominale, Senatul valideaza prin votul majoritatii senatorilor repartizarea functiilor din Biroul permanent ce revin fiecarui grup parlamentar in acea sesiune.
    (3) Propunerile nominale pentru functiile de vicepresedinte, secretar si chestor repartizate se anunta in plenul Senatului de catre liderii grupurilor parlamentare respective. Lista candidatilor propusi pentru functiile din Biroul permanent se supune in intregime votului Senatului si se aproba cu majoritatea voturilor senatorilor. Daca nu se realizeaza aceasta majoritate se organizeaza un nou tur de scrutin, in care lista este aprobata cu majoritatea voturilor senatorilor prezenti.
    Art. 28
    (1) Odata cu alegerea celorlalti membri ai Biroului permanent, activitatea secretarilor asistenti desemnati in conditiile art. 4 inceteaza.
    (2) In locul secretarilor asistenti a caror activitate a incetat, presedintele Senatului va nominaliza 2 dintre secretarii alesi in calitate de secretari de sedinta, cu respectarea urmatoarelor reguli: un secretar de la majoritate, unul de la opozitie si cu observarea art. 16 alin. (3) teza a doua din Constitutia Romaniei, republicata.
    Art. 29
    Calitatea de presedinte al Senatului, de vicepresedinte, secretar sau chestor inceteaza, inainte de expirarea mandatului, ca urmare a pierderii calitatii de senator, potrivit art. 70 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata, a demisiei din functie sau a revocarii in conditiile prezentului regulament.
    Art. 30
    (1) Revocarea din functie a presedintelui Senatului poate fi propusa la cererea a minimum o treime din numarul total al senatorilor, in cel putin una dintre urmatoarele imprejurari:
    a) incalca prevederile Constitutiei;
    b) incalca grav sau in mod repetat prevederile Regulamentului Senatului ori ale Regulamentului sedintelor comune.
    (2) Revocarea din functia de presedinte al Senatului poate fi propusa si de jumatate plus unu din numarul total al senatorilor.
    (3) Propunerea de revocare prevazuta la alin. (1) sau (2) se face in scris, sub semnatura initiatorilor, o singura data intr-o sesiune.
    (4) Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent, care analizeaza, in prima sa sedinta, indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1) sau (2) si decide, prin vot, introducerea acesteia in proiectul de ordine de zi a urmatoarei sedinte de plen.
    Art. 31
    (1) Presedintele Senatului caruia i s-a cerut revocarea nu poate conduce sedinta Biroului permanent sau pe cea de plen in care se discuta revocarea sa.
    (2) La conducerea sedintelor prevazute la alin. (1), presedintele Senatului va fi inlocuit de unul dintre vicepresedinti, desemnat de Biroul permanent.
    Art. 32
    (1) Propunerea de revocare se prezinta in plenul Senatului. Daca propunerea de revocare este aprobata prin votul secret al majoritatii senatorilor, functia de presedinte devine vacanta si, imediat, se organizeaza alegeri in conformitate cu prevederile art. 24.
    (2) Pe perioada vacantei functiei de presedinte al Senatului, atributiile acestuia vor fi indeplinite de unul dintre vicepresedinti, desemnat de Biroul permanent.
    (3) Dupa alegerea unui nou presedinte al Senatului se renegociaza, daca este cazul, de indata, repartizarea celorlalte functii din Biroul permanent, procedandu-se potrivit dispozitiilor prezentului regulament, astfel incat noul Birou permanent sa reflecte configuratia politica rezultata din alegeri.
    Art. 33
    (1) Revocarea oricaruia dintre ceilalti membri ai Biroului permanent poate fi solicitata de grupul parlamentar care l-a propus.
    (2) Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent, care decide introducerea ei in proiectul de ordine de zi a urmatoarei sedinte de plen.
    Art. 34
    Vicepresedintele sau secretarul caruia i s-a propus revocarea nu poate participa, dupa caz, la conducerea sedintei Biroului permanent sau la conducerea celei de plen, in care se discuta aceasta cerere, dar isi poate exercita dreptul de vot.
    Art. 35
    Propunerea de revocare se prezinta in plenul Senatului. Daca propunerea de revocare este aprobata cu votul secret al majoritatii senatorilor, functia respectiva din Biroul permanent devine vacanta si, in aceeasi sedinta, liderul grupului parlamentar anunta nominalizarea altui candidat care este supus votului plenului Senatului.
    Art. 36
    (1) Biroul permanent al Senatului are urmatoarele atributii:
    a) propune datele de incepere si de terminare ale fiecarei sesiuni a Senatului, cu respectarea art. 66 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata;
    b) cere presedintelui Senatului convocarea in sesiune extraordinara, conform art. 66 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata;
    c) propune inscrierea pe ordinea de zi a aprobarii Regulamentului Senatului sau a modificarilor acestuia;
    d) pregateste si asigura desfasurarea in bune conditii a lucrarilor Senatului;
    e) primeste proiectele de lege sau propunerile legislative si decide:
    - retinerea proiectului la Senat si sesizarea comisiilor permanente competente in vederea intocmirii rapoartelor si avizelor, in cazul in care Senatul este competent sa dezbata si sa adopte ca prima Camera sesizata, precum si in cazul in care Senatul este sesizat de catre Camera Deputatilor;
    - transmiterea proiectelor de lege sau a propunerilor legislative Camerei Deputatilor, in cazul in care aceasta este competenta sa le dezbata si sa le adopte ca prima Camera sesizata, ca urmare a hotararii plenului Senatului si cu avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari;
    f) dispune difuzarea proiectelor de lege, a propunerilor legislative sau a rapoartelor comisiilor tuturor senatorilor, dupa indeplinirea cerintei prevazute la lit. e) si publicarea acestora pe site-ul Senatului;
    g) stabileste, cu consultarea presedintilor comisiilor, repartizarea proiectelor de lege si a initiativelor legislative catre comisii pentru amendamente, avize si intocmirea rapoartelor, precum si termenul pentru fiecare dintre acestea;
    h) intocmeste proiectul ordinii de zi a sedintelor Senatului si programul de activitate, cu consultarea liderilor grupurilor parlamentare, a presedintilor comisiilor permanente si a reprezentantului Guvernului pentru relatia cu Parlamentul, si dispune publicarea acestora pe site-ul Senatului;
    i) stabileste, cu consultarea liderilor grupurilor parlamentare, timpul total de dezbatere si alocarea acestuia pentru luari de cuvant la dezbaterile politice, precum si timpul total necesar si alocarea acestuia pentru luari de cuvant la declaratiile politice;
    j) organizeaza relatiile Senatului cu parlamentele altor state sau cu organizatiile parlamentare internationale;
    k) supune spre aprobare Senatului componenta numerica si nominala a delegatiilor la organizatiile parlamentare internationale, pe baza deciziilor negociate de reprezentantii grupurilor parlamentare;
    l) supune aprobarii Senatului proiectul de buget al acestuia si contul de incheiere a exercitiului bugetar;
    m) aproba regulamentele comisiilor permanente;
    n) exercita controlul financiar-contabil intern, prin intermediul chestorilor, si ia hotararile ce se impun in acest domeniu;
    o) supune aprobarii Senatului structura serviciilor acestuia;
    p) propune Senatului numirea sau revocarea secretarului general si a secretarului general adjunct;
    q) aproba statul de functii si regulamentele de organizare si functionare a serviciilor Senatului, la propunerea secretarului general;
    r) controleaza activitatea serviciilor Senatului;
    s) aproba Regulamentul privind paza si accesul in sediul Senatului;
    s) adopta hotarari care sunt obligatorii pentru senatori si aparatul tehnic;
    t) indeplineste orice alte atributii prevazute de lege, de prezentul regulament sau hotarate de Senat.
    (2) Dezbaterile Biroului permanent al Senatului se consemneaza in stenograme si procese-verbale si se inregistreaza audio. La decizia Biroului permanent, se pot realiza si inregistrari video ale sedintelor.
    (3) Senatorii pot obtine, de indata, copii de pe stenogramele Biroului permanent, cu exceptia partilor declarate confidentiale prin votul Biroului permanent, care pot fi numai consultate.
    Art. 37
    (1) Biroul permanent se convoaca din oficiu de catre presedintele Senatului sau la solicitarea a cel putin 5 dintre ceilalti membri ai sai, a unui grup parlamentar sau a cel putin 7 senatori independenti.
    (2) Convocarea trebuie insotita de o propunere de ordine de zi si, eventual, de o propunere privind invitarea altor persoane la anumite puncte de pe ordinea de zi.
    (3) Biroul permanent invita la lucrarile sale liderii grupurilor parlamentare, presedintii comisiilor parlamentare sau alte persoane, ori de cate ori considera necesar.
    Art. 38
    (1) Biroul permanent lucreaza in prezenta majoritatii membrilor sai si adopta hotararile cu votul deschis al majoritatii membrilor prezenti. Hotararile importante se publica pe site-ul Senatului.
    (2) Oricare membru al Biroului permanent poate cere consemnarea in stenograma sau in procesul-verbal a rezultatului nominal al votului.
    Art. 39
    (1) Presedintele Senatului are urmatoarele atributii:
    a) convoaca Senatul in sesiuni ordinare si extraordinare;
    b) conduce lucrarile Senatului si asigura respectarea programului orar si a ordinii de zi;
    c) acorda cuvantul, modereaza discutiile, sintetizeaza problemele supuse dezbaterii, stabileste ordinea votarii explica semnificatia votului si anunta rezultatul votului;
    d) asigura mentinerea ordinii in timpul dezbaterilor si respectarea Constitutiei si a Regulamentului Senatului;
    e) convoaca si conduce lucrarile Biroului permanent;
    f) reprezinta Senatul in relatiile cu Presedintele Romaniei, Camera Deputatilor, Guvernul, Curtea Constitutionala, precum si cu alte autoritati si institutii interne ori internationale;
    g) poate sesiza Curtea Constitutionala, in conditiile prevazute la art. 146 lit. a), b), c) si e) din Constitutia Romaniei, republicata;
    h) dispune de fondul presedintelui, conform legii si in limitele prevederilor bugetare;
    i) aproba decontarea cheltuielilor pentru deplasarile in strainatate;
    j) aproba indemnizatiile persoanelor utilizate in cadrul Senatului in calitate de colaboratori, precum si decontarea cheltuielilor suportate de persoanele invitate la Senat, potrivit legii;
    k) prezinta Biroului permanent rapoarte anuale privind utilizarea fondului presedintelui;
    l) indeplineste orice alte atributii prevazute de lege, de prezentul regulament sau hotarate de Senat.
    (2) Presedintele Senatului asigura interimatul functiei de Presedinte al Romaniei, conform art. 98 din Constitutia Romaniei, republicata.
    Art. 40
    (1) Vicepresedintii indeplinesc atributiile stabilite de Biroul permanent sau incredintate de presedintele Senatului.
    (2) Vicepresedintii conduc activitatea Biroului permanent si a Senatului, la solicitarea presedintelui sau, in absenta acestuia, prin decizie.
    (3) In perioada in care presedintele Senatului asigura interimatul functiei de Presedinte al Romaniei, atributiile presedintelui Senatului se exercita de unul dintre vicepresedinti, desemnat de presedintele Senatului.
    (4) Fiecare vicepresedinte coordoneaza si activitatea unor comisii permanente stabilite de Biroul permanent.
    (5) In indeplinirea atributiilor prevazute la alin. (4), vicepresedintele coordonator poate participa la lucrarile comisiilor, fara drept de vot, prezentand informari Biroului permanent.
    Art. 41
    (1) Secretarii Senatului au urmatoarele atributii curente in activitatea de legiferare:
    a) participa la conducerea sedintelor de plen, asistandu-l pe presedintele Senatului in ordinea hotarata de Biroul permanent, apartinand, de regula, unul majoritatii si celalalt opozitiei;
    b) semnaleaza presedintelui inscrierile la cuvant, in ordinea in care acestea au fost facute;
    c) prezinta presedintelui propunerile, amendamentele si orice alte comunicari adresate Senatului;
    d) urmaresc prezenta senatorilor la lucrari;
    e) verifica cvorumul de sedinta si efectueaza apelul nominal, din dispozitia presedintelui;
    f) consemneaza rezultatul votului atunci cand acest lucru se impune;
    g) raspund de evidenta hotararilor adoptate;
    h) urmaresc intocmirea stenogramelor si verifica transmiterea lor spre publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a;
    i) urmaresc evidenta situatiei proiectelor de lege si a propunerilor legislative inregistrate la Senat si tin legatura cu autoritatile publice implicate in procedura de legiferare, potrivit repartizarii Biroului permanent;
    j) urmaresc avizele preliminare, necesare pentru propunerile legislative;
    k) urmaresc evidenta proiectelor de lege si a propunerilor legislative transmise de la Camera Deputatilor pentru care Senatul decide in mod definitiv;
    l) indeplinesc orice alte atributii prevazute de lege, de prezentul regulament, hotarate de Biroul permanent sau de Senat.
    (2) Atributiile prevazute la alin. (1) lit. g) - k) se indeplinesc prin serviciile Senatului.
    Art. 42
    (1) Chestorii Senatului au urmatoarele atributii:
    a) prezinta Senatului proiectul de buget si contul de incheiere a exercitiului bugetar anual;
    b) verifica modul de gestionare a patrimoniului si exercita controlul financiar intern asupra cheltuielilor efectuate;
    c) verifica functionarea si calitatea serviciilor Senatului, potrivit repartizarii Biroului permanent;
    d) asigura mentinerea ordinii in timpul sedintelor de plen si in intregul sediu al Senatului;
    e) indeplinesc orice alte atributii prevazute de lege, de prezentul regulament, hotarate de Biroul permanent sau de Senat.
    (2) Chestorii prezinta informari Biroului permanent, iar la sfarsitul fiecarei sesiuni ordinare prezinta Senatului un raport cu privire la rezultatele controalelor efectuate.

    SECTIUNEA a 4-a
    Comisiile Senatului

    1. Dispozitii comune
    Art. 43
    Comisiile sunt structuri interne de lucru ale Senatului, constituite pentru pregatirea activitatii de legiferare, precum si pentru realizarea functiei de control parlamentar.
    Art. 44
    (1) Senatul isi constituie comisii permanente si poate institui comisii de ancheta, comisii speciale, inclusiv comisii paritare de mediere, sau comisii comune cu Camera Deputatilor.
    (2) Numarul comisiilor de ancheta, speciale sau comune, denumirea si competenta fiecarei astfel de comisii, precum si numarul membrilor acestora se hotarasc de catre Senat, la propunerea Biroului permanent.
    Art. 45
    (1) Numarul locurilor in comisii, ce revine fiecarui grup parlamentar, se stabileste, in termenul hotarat de Biroul permanent, prin negocieri intre reprezentantii grupurilor parlamentare, astfel incat sa se respecte configuratia politica a Senatului rezultata din alegeri. In cazul in care unul dintre membrii comisiei demisioneaza din grupul parlamentar care l-a propus, liderul grupului respectiv poate propune un alt reprezentant.
    (2) Problemele ramase in divergenta dupa termenul stabilit la alin. (1) se supun direct votului Senatului.
    Art. 46
    (1) Propunerile nominale se anunta de catre liderii grupurilor parlamentare in termenul stabilit de Biroul permanent, cu observarea principiului consacrat de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constitutia Romaniei, republicata.
    (2) Toti senatorii, cu exceptia presedintelui Senatului, sunt obligati sa faca parte din cel putin o comisie permanenta.
    (3) Un senator nu poate face parte din mai mult de doua comisii permanente, cu exceptia Comisiei pentru regulament.
    (4) Senatul aproba componenta nominala a fiecarei comisii cu votul deschis al majoritatii senatorilor prezenti.
    Art. 47
    Liderii grupurilor parlamentare pot anunta oricand decizia grupului de a opera schimbari intre membrii grupului privind apartenenta la comisii, cu respectarea numarului total al membrilor comisiei, a numarului de reprezentanti ai grupului respectiv si a prevederilor art. 46 alin. (3). Schimbarile se supun votului Senatului.
    Art. 48
    (1) Comisiile sunt conduse de un birou compus din: un presedinte, un vicepresedinte si un secretar.
    (2) Un senator poate face parte din biroul de conducere al unei singure comisii permanente.
    Art. 49
    Componenta membrilor birourilor comisiilor pe grupuri parlamentare se stabileste prin negocieri intre reprezentantii acestora, astfel incat sa se respecte configuratia politica a Senatului rezultata din alegeri, precum si principiul consacrat de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constitutia Romaniei, republicata. Componenta astfel stabilita se supune votului plenului Senatului.
    Art. 50
    (1) Propunerile nominale pentru functiile din birourile comisiilor se fac prin lider de grupurile parlamentare carora le-au fost atribuite, cu observarea principiului prevazut de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constitutia Romaniei, republicata.
    (2) In prima sedinta a comisiilor, convocata de presedintele Senatului, se aduce la cunostinta membrilor acestora componenta birourilor, negociata potrivit alin. (1).
    Art. 51
    (1) Revocarea unui membru al biroului comisiei se face de catre grupul care l-a desemnat.
    (2) Functia respectiva devine vacanta, iar grupul parlamentar, prin liderul sau, face o noua desemnare.
    (3) Pierderea calitatii de membru al unui grup parlamentar atrage incetarea de drept a functiei de conducere in cadrul unei comisii parlamentare.
    Art. 52
    Locurile vacante din birourile comisiilor sunt ocupate numai de catre senatori apartinand grupului parlamentar caruia i-a fost atribuita functia respectiva, nominalizati de liderul grupului, potrivit art. 49.
    Art. 53
    Comisiile adopta propriul regulament de organizare si functionare, care se supune aprobarii Biroului permanent si se revizuieste ori de cate ori este necesar.
    Art. 54
    Biroul fiecarei comisii intocmeste propuneri pe care le supune votului comisiei privind:
    a) ordinea de zi a fiecarei sedinte;
    b) atributiile ce revin fiecarui senator in cadrul comisiei;
    c) constituirea de subcomisii, precum si sarcinile si competenta acestora;
    d) organizarea de sedinte, de consultari sau audieri pe diverse teme din domeniul de activitate a comisiei;
    e) alte masuri ce intereseaza bunul mers al activitatilor comisiei.
    Art. 55
    Presedintele comisiei are urmatoarele atributii:
    a) asigura reprezentarea comisiei in raporturile cu Biroul permanent si cu celelalte comisii;
    b) conduce sedintele comisiei, conform normelor stabilite in Regulamentul Senatului si in regulamentul comisiei;
    c) invita, din proprie initiativa sau la solicitarea membrilor comisiei, sa participe la lucrarile comisiei persoane din afara acesteia;
    d) are acces sau poate desemna un alt reprezentant al comisiei la sedintele altor comisii care examineaza lucrari ce prezinta importanta pentru comisia pe care o conduce;
    e) semneaza rapoartele si celelalte acte elaborate de comisie;
    f) indeplineste alte atributii prevazute de regulamentul comisiei sau stabilite prin votul majoritatii membrilor acesteia.
    Art. 56
    Vicepresedintele indeplineste, in lipsa sau la cererea presedintelui, atributiile acestuia, precum si alte atributii prevazute de regulamentul comisiei sau stabilite prin votul comisiei.
    Art. 57
    Secretarul comisiei are urmatoarele atributii:
    a) tine evidenta prezentei senatorilor la sedintele comisiei;
    b) urmareste primirea avizelor de la celelalte comisii permanente si a punctului de vedere al Guvernului;
    c) asigura redactarea tuturor actelor comisiei;
    d) numara voturile exprimate in sedintele comisiei;
    e) urmareste intocmirea proceselor-verbale ale sedintelor comisiei;
    f) contrasemneaza toate actele comisiei;
    g) indeplineste orice alte atributii prevazute de regulamentul comisiei sau stabilite prin votul acesteia.
    Art. 58
    (1) Convocarea sedintelor comisiei se face, potrivit programului de lucru al Senatului, de presedintele acesteia sau, in lipsa sa, de vicepresedintele care il inlocuieste, pe baza hotararii biroului comisiei.
    (2) Sedintele comisiilor pot avea loc in acelasi timp cu cele ale plenului, numai cu aprobarea Senatului.
    (3) In afara programului de lucru, comisiile pot fi convocate si pot tine sedinte cu aprobarea sau din dispozitia Biroului permanent. Aceste sedinte trebuie anuntate tuturor membrilor comisiei cu cel putin 24 de ore inainte.
    Art. 59
    (1) Comisiile pot adopta avize si rapoarte numai in prezenta majoritatii membrilor.
    (2) Avizele si rapoartele comisiilor se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti.
    (3) Votul in comisie este deschis. La propunerea oricarui membru, comisia poate decide prin vot ca anumite avize si rapoarte sa fie supuse votului secret.
    (4) La propunerea oricarui membru, votul se va consemna nominal in procesul-verbal sau in stenograma.
    Art. 60
    (1) Senatorul care absenteaza nemotivat la 3 sedinte ale unei comisii speciale, de ancheta sau de mediere va fi inlocuit de drept de grupul parlamentar respectiv.
    (2) La sedintele comisiilor pot participa si senatori din alte comisii sau deputati care au legatura cu materialele aflate in dezbatere, fara a avea drept de vot.
    (3) Biroul comisiei hotaraste conditiile si limitele participarii la sedintele comisiei a unor persoane interesate, care au inaintat acesteia o cerere scrisa si motivata, sau a personalului de specialitate al Senatului.
    Art. 61
    (1) Membrii Guvernului sau reprezentantii mandatati ai acestora au acces la lucrarile comisiilor.
    (2) In cazul in care comisiile solicita participarea la lucrarile lor a unor membri ai Guvernului sau a conducatorilor unor institutii publice, prezenta acestora este obligatorie.
    (3) Data la care are loc sedinta comisiei si subiectul in legatura cu care sunt convocati vor fi aduse la cunostinta acestora cu minimum 48 de ore inainte.
    (4) In cazul propunerilor legislative, la dezbateri in comisii sunt invitati, in scris si cu cel putin 3 zile inainte, initiatorii.
    Art. 62
    (1) La sedintele comisiilor pot asista reprezentantii presei.
    (2) Comisia, cu majoritate de voturi, decide, in functie de ordinea de zi, asupra caracterului dezbaterilor.
    Art. 63
    (1) In cadrul dezbaterilor din comisii nimeni nu poate lua cuvantul decat daca ii este acordat de presedinte.
    (2) Vorbitorii sunt obligati sa se refere strict la subiectul aflat in discutie. In caz contrar, presedintele le retrage cuvantul.
    (3) La propunerea oricarui membru, comisia poate hotari limitarea duratei unor dezbateri sau a luarilor de cuvant, cu votul a doua treimi din numarul membrilor comisiei.
    Art. 64
    (1) In prima sedinta dupa primirea proiectului de lege sau a propunerii legislative, comisia poate desemna, dintre membrii care isi exprima dorinta sau la propunerea presedintelui, unul sau mai multi raportori.
    (2) Rapoartele si avizele vor cuprinde opinia majoritatii membrilor comisiei, opinii separate, motivate ale altor senatori din comisie, la cererea acestora, precum si rezultatul voturilor si mentionarea amendamentelor admise sau respinse, in anexe distincte.
    Art. 65
    (1) Lucrarile comisiilor se consemneaza in procese-verbale si, prin decizia comisiei, vor fi stenografiate sau inregistrate audiovideo, la cererea membrilor comisiei.
    (2) Senatorii care nu sunt membri ai comisiei pot consulta, la sediul comisiei, actele si documentele acesteia, fara ca lucrarile comisiei sa fie stanjenite.
    (3) Actele si documentele comisiilor pot fi consultate si de alte persoane interesate, numai cu aprobarea biroului comisiei.
    (4) Toate actele si documentele emise de comisie vor fi semnate de presedintele si de secretarul de sedinta.
    (5) Secretarul comisiei supravegheaza personalul de specialitate al acesteia, insarcinat cu evidenta si pastrarea tuturor actelor si documentelor comisiei.

    2. Comisiile permanente
    Art. 66
    (1) Comisiile permanente functioneaza pe toata durata mandatului Senatului.
    (2) Comisiile permanente sunt urmatoarele:
    I. Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari;
    II. Comisia pentru buget, finante, activitate bancara si piata de capital;
    III. Comisia economica, industrii si servicii;
    IV. Comisia pentru agricultura, silvicultura si dezvoltare rurala;
    V. Comisia pentru politica externa;
    VI. Comisia pentru administratie publica, organizarea teritoriului si protectia mediului;
    VII. Comisia pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala;
    VIII. Comisia pentru munca, familie si protectie sociala;
    IX. Comisia pentru invatamant, stiinta, tineret si sport;
    X. Comisia pentru sanatate publica;
    XI. Comisia pentru cultura, arta si mijloace de informare in masa;
    XII. Comisia pentru drepturile omului, culte si minoritati;
    XIII. Comisia pentru egalitatea de sanse;
    XIV. Comisia pentru privatizare si administrarea activelor statului;
    XV. Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea coruptiei si petitii;
    XVI. Comisia pentru regulament.
    (3) Regulamentul comisiilor permanente va cuprinde, in detaliu, domeniul lor specific de activitate.
    (4) Comisia pentru regulament este o comisie permanenta speciala formata din cate un reprezentant al fiecarui grup parlamentar. Membrii Comisiei pentru regulament nu pot face parte din Biroul permanent.
    Art. 67
    In domeniul lor de activitate, comisiile permanente au urmatoarele atributii:
    a) examineaza proiecte si propuneri legislative, in vederea elaborarii rapoartelor sau avizelor;
    b) solicita rapoarte, informatii sau documente de la autoritatile publice;
    c) efectueaza anchete parlamentare si prezinta rapoarte Biroului permanent;
    d) controleaza modul in care ministerele si celelalte organe ale administratiei publice indeplinesc Programul de guvernare aprobat de Parlament, in domeniile lor specifice de activitate;
    e) dezbat si hotarasc asupra altor probleme transmise de Biroul permanent;
    f) indeplinesc alte atributii prevazute in regulamentul propriu sau hotarate de Senat.
    Art. 68
    Biroul permanent trimite proiectele de lege, propunerile legislative sau amendamentele comisiilor in competenta carora intra materia reglementata prin acestea, spre dezbatere si elaborarea rapoartelor sau avizelor.
    Art. 69
    (1) Orice comisie permanenta care se considera competenta cu privire la un proiect de lege sau o propunere legislativa, trimisa de Biroul permanent altei comisii, poate solicita acestuia, cu cel putin 5 zile inainte de termenul stabilit pentru depunerea raportului, sa ii fie transmise spre avizare sau pentru intocmirea unui raport comun.
    (2) In caz de refuz din partea Biroului permanent, Senatul hotaraste asupra solicitarii comisiei, prin votul majoritatii senatorilor prezenti.
    Art. 70
    (1) Daca o comisie permanenta considera ca un proiect de lege sau o propunere legislativa este de competenta in fond a altei comisii, poate cere Biroului permanent transmiterea proiectului de lege sau a propunerii legislative catre acea comisie, in termen de cel mult 5 zile de la inregistrarea la comisie.
    (2) In caz de refuz din partea Biroului permanent sau in cazul unui conflict de competenta intre comisii, se procedeaza potrivit art. 69 alin. (2).
    Art. 71
    (1) Comisia permanenta sesizata in fond primeste si analizeaza avizele celorlalte comisii care examineaza proiectul de lege sau propunerea legislativa, in termenul stabilit de Biroul permanent.
    (2) In cazul nerespectarii acestui termen, comisia sesizata in fond poate redacta raportul fara a mai astepta avizul sau avizele respective.
    Art. 72
    (1) In raportul comisiilor sesizate in fond se fac referiri motivate la avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul, la avizul Consiliului Legislativ si al altor institutii sau organisme care, potrivit legii, sunt competente sa avizeze un proiect de lege sau o propunere legislativa, precum si la toate amendamentele, inclusiv cele prevazute in punctul de vedere al Guvernului. In cazul amendamentelor respinse se mentioneaza motivele avute in vedere.
    (2) Raportul care se inainteaza Biroului permanent va cuprinde propuneri motivate privind admiterea fara modificari a actului examinat, respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificari.
    (3) In toate cazurile raportul va cuprinde, in anexe distincte, amendamentele admise si cele respinse de comisie, cu motivarea corespunzatoare, precizand Camera decizionala pentru fiecare amendament admis sau respins.
    (4) In cazul in care o comisie examineaza in fond mai multe proiecte de lege si propuneri legislative care au acelasi obiect de reglementare, aceasta va intocmi un singur raport de admitere, cu respectarea prevederilor alin. (1) - (3).
    (5) Pentru fiecare dintre celelalte proiecte de lege sau propuneri legislative se intocmeste raport de respingere.
    (6) Prevederile alineatelor precedente se aplica si ordonantelor Guvernului, cu obligatia de a fi prevazute in raport si masurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonantelor respective.
    Art. 73
    Raportul comisiei sesizate in fond se depune la Biroul permanent in termenul stabilit de acesta. Termenul poate fi modificat, la cererea motivata a comisiei, fara a depasi 15 zile de la data sesizarii de catre Biroul permanent, in cazul ordonantelor de urgenta si in cazul in care Senatul este prima Camera sesizata.
    Art. 74
    (1) Avizarea amendamentelor scrise, depuse de senatori, se face de catre comisia sesizata in fond si, numai daca aceasta considera necesar, avizarea se va face si de catre o alta comisie.
    (2) Pentru observatiile formulate in plen cu privire la probleme de redactare, avizarea se face oral de catre raportorul comisiei sesizate in fond.
    (3) Data amendamentului este data inregistrarii sale la comisie, care va tine o evidenta speciala a tuturor amendamentelor depuse.
    Art. 75
    Comisiile permanente pot tine sedinte comune prin decizia Biroului permanent. In asemenea situatii, comisiile dezbat si adopta un raport sau aviz comun.
    Art. 76
    (1) Orice comisie permanenta poate initia o ancheta parlamentara, in limitele competentelor sale materiale, privitoare la activitatea desfasurata de un minister sau de alta autoritate publica centrala ori a unei institutii de sub autoritatea acestora.
    (2) Pentru a obtine incuviintarea, comisia permanenta va prezenta o cerere scrisa, temeinic motivata, adoptata cu votul majoritatii membrilor sai, in care vor fi enuntate obiectivele si scopul anchetei, mijloacele necesare de realizare si termenul de depunere a raportului.
    (3) Biroul permanent al Senatului va decide asupra cererii, precum si daca raportul se supune dezbaterii sau aprobarii Senatului.
    (4) In vederea desfasurarii anchetei, comisia permanenta poate invita, pentru a da relatii, orice demnitar, functionar sau angajat al Guvernului si al celorlalte organe ale administratiei publice.
    (5) Persoanele invitate pentru audiere vor fi instiintate despre subiectul, data si conditiile audierii cu cel putin 5 zile inainte. Cheltuielile de deplasare si, eventual, de cazare vor fi suportate din bugetul Senatului, la solicitarea persoanelor invitate, in conditiile aprobate de Biroul permanent.
    (6) Prezenta la audieri este obligatorie. Persoanele care, cu rea-credinta, nu raspund solicitarilor comisiilor Senatului vor fi sanctionate, potrivit legii.
    (7) Procedura audierii este cea prevazuta in regulamentele comisiilor permanente.

    3. Comisii speciale
    Art. 77
    (1) La propunerea Biroului permanent, Senatul poate hotari constituirea unor comisii speciale pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri, indicate in hotararea de infiintare a comisiei.
    (2) Prin hotararea de infiintare se vor preciza, la propunerea Biroului permanent, senatorii ce compun comisia si biroul acesteia, precum si termenul la care va fi depus raportul comisiei.
    (3) Propunerile legislative elaborate de comisia speciala se distribuie senatorilor pentru formularea de amendamente, in termenul stabilit de Biroul permanent. Pe baza amendamentelor, comisia va intocmi raportul dupa regulile de functionare a comisiei permanente.
    (4) Raportul comisiei este depus la Biroul permanent, care va asigura includerea lui in proiectul ordinii de zi, in termen de cel mult 10 zile de la data depunerii.
    (5) La cererea motivata a comisiei, Senatul poate aproba prelungirea termenului stabilit pentru depunerea raportului. In acest caz comisia poate prezenta la termen un raport preliminar.
    (6) Membrii comisiilor speciale isi pastreaza si calitatea de membri ai comisiilor permanente.
    (7) Celelalte probleme legate de organizarea si functionarea comisiilor speciale vor fi reglementate de birourile acestora, in masura in care prevederile art. 43 - 65 nu sunt indestulatoare.

    4. Comisii de ancheta
    Art. 78
    (1) La cererea unei treimi din numarul membrilor sai, Senatul poate hotari infiintarea unei comisii de ancheta, fiind aplicabile prevederile art. 43 - 65, art. 76 si ale art. 77 alin. (2) - (7). Raportul comisiei se depune la Biroul permanent, care il include pe ordinea de zi a plenului Senatului in cel mult 15 zile.
    (2) Dupa dezbaterea raportului Senatul adopta o hotarare cu privire la acesta.
    Art. 79
    (1) Comisia de ancheta poate invita orice persoana care poate avea cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in cauza care formeaza obiectul activitatii comisiei.
    (2) La cererea comisiei de ancheta, orice persoana care cunoaste fapte sau imprejurari in legatura cu obiectul cercetarii ori care detine un mijloc de proba este obligata sa le aduca la cunostinta sau sa le infatiseze. Institutiile si organizatiile sunt obligate, in conditiile legii, sa raspunda la solicitarile comisiei de ancheta in termenul stabilit de aceasta.
    (3) Cand, pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari in vederea aflarii adevarului, sunt necesare cunostintele unor experti, comisia de ancheta poate dispune efectuarea de expertize.

    CAP. 2
    Desfasurarea lucrarilor Senatului

    SECTIUNEA 1
    Sesiunile si actele Senatului

    Art. 80
    Senatul isi desfasoara activitatea in doua sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune incepe in luna februarie si nu poate depasi sfarsitul lunii iunie. A doua sesiune incepe in luna septembrie si nu poate depasi sfarsitul lunii decembrie.
    Art. 81
    (1) Senatul se intruneste si in sesiuni extraordinare, la cererea Presedintelui Romaniei, a Biroului permanent ori a cel putin o treime din numarul total al senatorilor.
    (2) Cererea de convocare a unei sesiuni extraordinare se face in scris si va cuprinde motivul, ordinea de zi propusa si durata de desfasurare a sesiunii extraordinare.
    (3) Convocarea se face de presedintele Senatului. Presedintele poate sa nu ia in considerare cererile de convocare a unei sesiuni extraordinare, care nu indeplinesc conditiile prevazute la alin. (1) si (2).
    (4) Respingerea de catre Senat a ordinii de zi propuse impiedica tinerea sesiunii extraordinare.
    Art. 82
    (1) In timpul sesiunilor, senatorii lucreaza in sedinte in plen, in comisii, in grupuri parlamentare, in circumscriptiile electorale ori indeplinesc alte activitati dispuse de Biroul permanent.
    (2) In afara sesiunilor, senatorii isi pot desfasura activitatea din dispozitia sau cu aprobarea Biroului permanent, in comisii permanente, speciale sau de ancheta, in grupuri parlamentare, in circumscriptiile electorale sau indeplinesc alte sarcini hotarate de acesta.
    Art. 83
    (1) Senatul adopta legi, hotarari si motiuni simple.
    (2) De asemenea, Senatul poate adopta mesaje, declaratii, rezolutii si ale acte cu caracter politic.

    SECTIUNEA a 2-a
    Ordinea de zi si programul de activitate

    Art. 84
    (1) Proiectul programului de activitate pentru saptamana urmatoare este supus spre aprobare Senatului si se adopta, cu votul majoritatii senatorilor prezenti, in ultima zi de activitate in plen a saptamanii; acesta se distribuie senatorilor, se afiseaza la sediu si se publica pe site-ul Senatului.
    (2) Materialele supuse dezbaterii Senatului sunt cuprinse in proiectul ordinii de zi si in programul de activitate a Senatului, intocmite de Biroul permanent.
    (3) Propunerile legislative se comunica Guvernului in termen de 3 zile de la prezentarea in Biroul permanent, pentru a se pronunta si in ceea ce priveste aplicarea art. 111 din Constitutia Romaniei, republicata.
    Art. 85
    (1) Proiectul ordinii de zi cuprinde proiecte de lege, propuneri legislative, rapoarte, informari si alte acte prevazute de lege pentru a fi dezbatute de Senat, precum si, dupa caz, intrebari, interpelari, declaratii sau alte probleme propuse de Biroul permanent, de senatori ori de Guvern.
    (2) La intocmirea si aprobarea ordinii de zi se va asigura prioritate dezbaterii ordonantelor de urgenta ale Guvernului, proiectelor de lege sau propunerilor legislative in procedura de urgenta, proiectelor de lege ori propunerilor legislative care sunt in competenta Senatului, ca prima Camera sesizata, si rapoartelor intocmite de comisiile de mediere.
    (3) Alte propuneri sau documente decat cele din domeniul legislativ se transmit Biroului permanent pentru a fi incluse in proiectul ordinii de zi, cu cel putin doua zile inainte de sedinta Biroului permanent, daca prin lege, prin prezentul regulament sau prin hotararea Senatului nu se prevede alt termen.
    (4) Biroul permanent poate include in proiectul ordinii de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depasit, cu incadrarea pentru dezbatere si aprobare in termenul prevazut de Constitutie.
    Art. 86
    Proiectele de lege pentru ratificarea tratatelor internationale, precum si rapoartele sau declaratiile primului-ministru cu privire la politica Guvernului se inscriu in proiectul ordinii de zi si se dezbat cu prioritate.
    Art. 87
    (1) Ordinea de zi poate fi modificata numai la propunerea Biroului permanent, a unui grup parlamentar sau a unei comisii a Senatului pentru motive bine intemeiate si urgente.
    (2) Modificarea ordinii de zi pentru saptamana urmatoare este supusa spre aprobare Senatului si se adopta cu votul majoritatii senatorilor prezenti, in ultima zi de activitate in plen a saptamanii in curs.
    (3) Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi se face printr-o singura luare de cuvant, limitata in timp. In cazul in care exista opozitie, se va da cuvantul unui singur vorbitor pentru fiecare grup parlamentar, dupa care se va trece la vot.

    SECTIUNEA a 3-a
    Procedura legislativa

    Art. 88
    (1) Initiativa legislativa apartine, dupa caz, Guvernului, deputatilor, senatorilor sau unui numar de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot, in conformitate cu art. 74 din Constitutia Romaniei, republicata.
    (2) Proiectele de lege initiate de Guvern si propunerile legislative initiate de senatori, de deputati sau de cetatenii care exercita dreptul la initiativa legislativa trebuie sa fie insotite de expunere de motive, sa fie redactate in forma proprie unui act normativ, pe articole si, dupa caz, pe capitole si sectiuni.
    (3) Guvernul isi exercita initiativa legislativa prin transmiterea catre Senat a proiectului de lege ce intra in competenta acestuia de adoptare, ca prima Camera sesizata.
    (4) Senatorii, deputatii si cetatenii isi exercita dreptul la initiativa legislativa prin transmiterea catre Camera competenta a propunerii legislative, in scopul de a o dezbate si de a o adopta ca prima Camera sesizata.
    (5) Legile constitutionale pot fi initiate in conditiile art. 150 si 151 din Constitutia Romaniei, republicata.
    (6) Propunerile legislative formulate de senatori si deputati, care implica modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurarilor sociale de stat, trebuie sa fie insotite de dovada solicitarii informarii Guvernului, inaintata prin presedintele Senatului, in conformitate cu dispozitiile art. 111 din Constitutia Romaniei, republicata.
    (7) Senatul, ca prima Camera sesizata, are in competenta spre dezbatere si adoptare proiectele de lege si propunerile legislative in domeniile stabilite de art. 75 din Constitutia Romaniei, republicata, dupa cum urmeaza:
    1. proiectele de lege si propunerile legislative de nivelul legilor ordinare;
    2. proiectele legilor organice prevazute la:
    - art. 3 alin. (2) - Teritoriul;
    - art. 5 alin. (1) - Cetatenia;
    - art. 12 alin. (4) - Simboluri nationale;
    - art. 16 alin. (4) - Egalitatea in drepturi;
    - art. 44 alin. (2) - Dreptul de proprietate privata;
    - art. 70 alin. (1) - Juramantul deputatilor si senatorilor;
    - art. 73 alin. (3) - Categorii de legi:
        - lit. a) - sistemul electoral, organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente;
        - lit. b) - organizarea, functionarea si finantarea partidelor politice;
        - lit. d) - organizarea si desfasurarea referendumului;
        - lit. f) - regimul starii de mobilizare partiala sau totala a fortelor armate si al starii de razboi;
        - lit. g) - regimul starii de asediu si al starii de urgenta;
        - lit. h) - infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora;
        - lit. i) - acordarea amnistiei sau a gratierii colective;
        - lit. j) - statutul functionarilor publici;
        - lit. m) - regimul juridic general al proprietatii si al mostenirii;
        - lit. p) - regimul general privind raporturile de munca, sindicatele, patronatele si protectia sociala;
        - lit. r) - statutul minoritatilor nationale din Romania;
        - lit. s) - regimul general al cultelor;
    - art. 83 alin. (3) - Presedintele Romaniei - prelungirea mandatului;
    - art. 136 alin. (3), (4) si (5) - Proprietatea;
    - art. 141 - Consiliul Economic si Social.
    (8) Senatul ia in dezbatere si adoptare, in calitate de Camera decizionala, proiectele de lege si propunerile legislative adoptate de Camera Deputatilor, la sesizarea acesteia, in domeniile stabilite la art. 75 din Constitutia Romaniei, republicata, dupa cum urmeaza:
    1. proiectele de lege si propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internationale si a masurilor legislative ce rezulta din aplicarea acestor tratate ori acorduri;
    2. proiectele legilor organice prevazute la:
    - art. 31 alin. (5) - Organizarea si functionarea serviciilor publice de radio si televiziune si controlul parlamentar al acestora;
    - art. 40 alin. (3) - Dreptul de asociere;
    - art. 52 alin. (2) - Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica, respectiv art. 73 alin. (3) lit. k) - Contenciosul administrativ;
    - art. 55 alin. (2) si (3) - Apararea tarii;
    - art. 58 alin. (3) - Organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului;
    - art. 73 alin. (3) - Categorii de legi:
        - lit. e) - organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;
        - lit. l) - organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi;
        - lit. n) - organizarea generala a invatamantului;
        - lit. o) - organizarea administratiei publice locale, a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia locala;
    - art. 79 alin. (2) - Consiliul Legislativ;
    - art. 102 alin. (3) - Guvernul - rolul si structura;
    - art. 105 alin. (2) - Guvernul - incompatibilitati;
    - art. 117 alin. (3) - Infiintarea de autoritati administrative autonome;
    - art. 118 alin. (2) si (3) - Sistemul de aparare;
    - art. 120 alin. (2) - Administratia publica locala - principii de baza;
    - art. 123 alin. (3) - Prefectul;
    - art. 125 alin. (2) - Statutul judecatorilor;
    - art. 126 alin. (4) si (5) - Instantele judecatoresti;
    - art. 128 alin. (2) - Folosirea limbii materne si a interpretului in justitie;
    - art. 134 alin. (2) si (4) - Consiliul Superior al Magistraturii - atributii;
    - art. 140 alin. (1) - Curtea de Conturi;
    - art. 142 alin. (5) - Curtea Constitutionala - structura.
    Art. 89
    (1) Proiectele de lege si propunerile legislative se supun spre dezbatere si adoptare Senatului, ca prima Camera sesizata, in conditiile prevazute la art. 75 din Constitutia Romaniei, republicata. In cazul propunerilor legislative care sunt depuse la Senat, ca prima Camera sesizata, acestea se inregistreaza si se tin in evidenta. Ele vor intra in procesul legislativ numai dupa primirea avizelor legale de la Consiliul Legislativ, Guvern, Consiliul Economic si Social.
    (2) Pentru celelalte proiecte de lege si propuneri legislative care se dezbat si se adopta, potrivit art. 75 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata, mai intai de Camera Deputatilor, ca prima Camera sesizata, competenta decizionala apartine Senatului.
    (3) Senatul, ca prima Camera sesizata, se pronunta asupra proiectelor de lege si propunerilor legislative cu care este sesizat, in termen de 45 de zile de la data prezentarii acestora in Biroul permanent. Pentru coduri si alte legi de complexitate deosebita, termenul este de 60 de zile de la data prezentarii in Biroul permanent.
    (4) Caracterul complex al legii se stabileste prin hotararea plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent, avandu-se in vedere elemente precum: intinderea reglementarii, importanta domeniului de reglementare, implicatiile deosebite intr-un anumit domeniu si necesitatea aplicarii unor norme comunitare.
    (5) In situatia ordonantelor de urgenta ale Guvernului, termenul este de 30 de zile, potrivit art. 115 alin. (5) din Constitutia Romaniei, republicata.
    (6) Dupa adoptarea ori respingerea de catre Senat, ca prima Camera sesizata, a proiectului de lege sau a propunerii legislative, acestea se trimit Camerei Deputatilor, care va decide definitiv.
    (7) In cazul depasirii termenelor prevazute la alin. (3), proiectul de lege sau propunerea legislativa se considera ca a fost adoptata si se inainteaza Camerei Deputatilor, care va decide definitiv.
    (8) Termenele prevazute la alin. (3) si (5) se calculeaza potrivit art. 114.
    Art. 90
    (1) In vederea incadrarii in termenele prevazute la art. 89 alin. (3) si la art. 108, 109 si 110 din prezentul regulament, precum si la art. 115 alin. (5) din Constitutia Romaniei, republicata, proiectele de lege si propunerile legislative se inainteaza Biroului permanent al Senatului, care dispune:
    a) sesizarea comisiilor permanente competente pentru intocmirea avizelor sau a raportului, stabilind si termenele de depunere a acestora;
    b) transmiterea proiectului de lege sau a propunerii legislative Camerei Deputatilor, in cazul in care o comisie permanenta apreciaza ca Senatul nu este competent sa dezbata si sa adopte proiectul, ca prima Camera sesizata. In aceste cazuri, avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari este obligatoriu;
    c) solicitarea avizului Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic si Social si al altor institutii sau organisme care, potrivit legii, au competenta de avizare, daca acesta nu a fost dat;
    d) distribuirea catre senatori a proiectelor sau propunerilor legislative, a avizului Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic si Social si al altor institutii ori organisme care, potrivit legii, au competenta de avizare, a hotararii Curtii Constitutionale, in cazurile prevazute de Constitutie, si a punctului de vedere al Guvernului, in cazurile cerute de lege, pentru propunerile legislative, stabilind si termenul de depunere a amendamentelor de catre senatori, sub sanctiunea decaderii.
    (2) Masurile hotarate de Biroul permanent se duc la indeplinire de secretarul general, prin serviciile Senatului. Termenele prevazute pentru toate operatiunile reglementate in acest articol se stabilesc de Biroul permanent, in functie de procedura ordinara sau procedura de urgenta.
    (3) Propunerile legislative facute de cetateni se distribuie senatorilor si sunt transmise comisiilor permanente competente, impreuna cu hotararea Curtii Constitutionale privind indeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni.
    (4) Termenele prevazute la alin. (1) si (2), precum si cele prevazute la art. 89, pentru avize, rapoarte si amendamente, nu pot fi mai scurte de 5 zile calendaristice, pentru procedura ordinara, si de 3 zile calendaristice, pentru procedura de urgenta.
    Art. 91
    Toate proiectele si propunerile legislative se inregistreaza la Senat in ordinea primirii lor, se distribuie senatorilor si se publica pe site-ul Senatului.
    Art. 92
    (1) Proiectele si propunerile legislative se trimit, sub semnatura presedintelui Senatului, spre dezbatere si avizare comisiilor permanente competente.
    (2) Examinarea proiectelor si propunerilor legislative se poate face si la cererea altei comisii care se considera competenta, in conditiile art. 69.
    Art. 93
    (1) Initiatorul proiectului de lege sau al propunerii legislative poate sa isi retraga proiectul sau propunerea pana la inceperea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului.
    (2) In cazul in care proiectul sau propunerea legislativa a fost adoptata de Camera Deputatilor, retragerea nu mai poate fi facuta din momentul sesizarii Senatului.
    Art. 94
    (1) Dupa examinarea proiectului de lege sau a propunerii legislative, comisia permanenta sesizata in fond intocmeste un raport, care va cuprinde propuneri motivate cu privire la adoptarea sau, dupa caz, modificarea ori respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative examinate.
    (2) Raportul se transmite Biroului permanent, care dispune si asigura, prin secretarul general al Senatului, difuzarea acestuia senatorilor, Guvernului si initiatorului, cu cel putin 3 zile lucratoare inainte de data dezbaterii in plen.
    Art. 95
    Proiectele de lege sau propunerile legislative, avizate potrivit art. 92 si 94, se supun dezbaterii Senatului in succesiunea prevazuta pe ordinea de zi aprobata de acesta. Inscrierea pe ordinea de zi a proiectelor de lege si a propunerilor legislative se face in cel mult 5 zile de la depunerea raportului comisiei permanente sesizate in fond, in cazul in care Senatul este prima Camera sesizata, si in cel mult 10 zile, in celelalte situatii prevazute la art. 75 din Constitutia Romaniei, republicata.
    Art. 96
    (1) Amendamentele care implica modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurarilor sociale de stat se trimit de presedintele comisiei sesizate in fond la Guvern, solicitandu-se punctul de vedere al acestuia. In cazul in care Guvernul nu transmite un punct de vedere pana la data stabilita de comisie, se considera ca amendamentul a fost acceptat.
    (2) Concluziile examinarii amendamentelor se includ in raportul comisiei, iar amendamentele se anexeaza la acesta.
    Art. 97
    (1) Dezbaterea generala a proiectului de lege sau a propunerii legislative incepe cu prezentarea, de catre initiator sau, dupa caz, de catre reprezentantul acestuia, a motivelor care au condus la promovarea proiectului sau a propunerii. Guvernul este reprezentat in mod obligatoriu de un membru al sau sau de un secretar de stat.
    (2) Dezbaterea continua cu prezentarea raportului comisiei permanente sesizate in fond, de presedintele, vicepresedintele sau secretarul acesteia sau de un raportor desemnat de comisie.
    Art. 98
    (1) Inainte de prezentarea punctului de vedere al grupului parlamentar, senatorii pot adresa intrebari initiatorului proiectului de lege sau al propunerii legislative.
    (2) Pentru dezbaterea generala a proiectului de lege sau a propunerii legislative, fiecare grup parlamentar isi desemneaza un singur reprezentant.
    (3) In cazuri justificate, la cererea oricarui senator, Senatul poate aproba, cu votul deschis al majoritatii senatorilor prezenti, sa se dea cuvantul la dezbaterile generale si altor senatori.
    (4) Presedintele Senatului da cuvantul reprezentantilor grupurilor parlamentare si apoi, dupa caz, celorlalti senatori, in ordinea inscrierii lor la cuvant. Presedintele poate propune Senatului limitarea timpului destinat dezbaterilor generale, iar aceasta se hotaraste cu votul deschis al majoritatii senatorilor prezenti.
    Art. 99
    Initiatorul proiectului de lege sau al propunerii legislative si raportorul comisiei sesizate in fond au dreptul sa ia cuvantul inainte de incheierea dezbaterii generale.
    Art. 100
    (1) In faza dezbaterii generale in plen a proiectului sau a propunerii legislative nu pot fi propuse amendamente.
    (2) In cazuri deosebite, prin votul majoritatii senatorilor se poate aproba depunerea de amendamente si in timpul dezbaterii in plen a proiectului de lege sau a propunerii legislative.
    Art. 101
    (1) Daca prin raportul comisiei sesizate in fond se propune respingerea proiectului sau a propunerii legislative, dupa incheierea dezbaterii generale presedintele cere Senatului sa se pronunte prin vot.
    (2) Daca prin raportul comisiei se propun dezbaterea si adoptarea proiectului de lege, iar in dezbaterile generale se cere respingerea proiectului de lege, dupa incheierea acestora se supune votului Senatului mai intai cererea de respingere.
    Art. 102
    (1) Dupa dezbaterile generale, daca proiectul de lege nu a fost respins si se constata ca prin raportul comisiei sesizate in fond nu s-au operat modificari ori completari la textele proiectului de lege sau propunerii legislative, raportul si proiectul de lege sau propunerea legislativa se supun in intregime votului final.
    (2) In cazurile in care comisia sesizata in fond a operat modificari sau completari la textele proiectului de lege sau propunerii legislative, cuprinse in raportul acesteia, presedintele consulta Senatul daca sunt observatii la acestea si dezbaterile se fac numai asupra textelor la care se refera aceste observatii si se rezolva prin vot.
    (3) In cazurile in care sunt si amendamente respinse de comisie, se dezbat numai cele pentru care senatorul care le-a propus cere sustinerea in plen si se rezolva prin votul majoritatii senatorilor prezenti.
    (4) Dupa terminarea dezbaterilor asupra modificarilor si completarilor operate de comisie, raportul in intregime se supune votului si, dupa aceasta, proiectul de lege in intregime se supune votului final.
    (5) Raportul comisiei sesizate in fond se aproba sau se respinge de Senat cu acelasi cvorum cu care se aproba sau se respinge legea pentru care este intocmit.
    Art. 103
    (1) La dezbaterile care au loc in conditiile art. 102 senatorii pot lua cuvantul pentru a exprima punctul de vedere al grupului parlamentar din care fac parte sau punctul lor de vedere.
    (2) De asemenea, pot lua cuvantul reprezentantul Guvernului sau initiatorul, precum si reprezentantii comisiei sesizate in fond.
    (3) Presedintele poate supune spre aprobare Senatului sistarea discutiilor la textele aflate in dezbatere.
    Art. 104
    In cursul dezbaterilor senatorii, grupurile parlamentare sau Guvernul pot pune in discutie numai amendamentele depuse in termen la comisie, in conditiile procedurii prevazute la art. 100 si 102.
    Art. 105
    Daca din dezbaterile desfasurate in conditiile art. 102 rezulta necesitatea reexaminarii de catre comisia sesizata in fond a unor texte, oricare senator poate propune, iar plenul decide, prin votul deschis al majoritatii senatorilor prezenti, suspendarea dezbaterilor si trimiterea spre reexaminare a textelor in discutie, comisia pronuntandu-se de urgenta, prin raport suplimentar.
    Art. 106
    (1) Discutarea textelor in conditiile art. 102 incepe cu cele prin care se propune eliminarea si continua cu cele privind modificarea sau completarea acestora. In cazul in care exista mai multe amendamente de acelasi fel, ele se supun la vot in ordinea in care au fost prezentate.
    (2) Senatul se va pronunta prin vot distinct asupra fiecarui amendament, in afara de cazul in care prin adoptarea unuia se exclude acceptarea celorlalte.

    SECTIUNEA a 4-a
    Procedura de urgenta

    Art. 107
    (1) La cererea Guvernului sau din proprie initiativa, Senatul poate adopta proiecte de lege sau propuneri legislative cu procedura de urgenta.
    (2) Cererea pentru procedura de urgenta se analizeaza de catre Biroul permanent si se supune aprobarii Senatului in prima sedinta de plen.
    Art. 108
    Proiectele de lege si propunerile legislative se dezbat si se adopta cu procedura de urgenta, de drept, in urmatoarele situatii:
    a) ordonante de urgenta;
    b) Senatul a adoptat, ca prima Camera sesizata, o prevedere care intra in competenta sa decizionala, prevedere neinsusita de Camera Deputatilor, care a retrimis proiectul pentru o noua dezbatere;
    c) Camera Deputatilor a adoptat, in calitate de Camera decizionala, un proiect de lege ce contine anumite prevederi care sunt de competenta decizionala a Senatului;
    d) proiectele de lege referitoare la armonizarea legislatiei nationale cu cea a Uniunii Europene sau a Consiliului Europei;
    e) proiectele de lege necesare indeplinirii obligatiei Romaniei in calitate de membra NATO.
    Art. 109
    (1) Senatorii, grupurile parlamentare, comisiile permanente sau Guvernul pot prezenta amendamente in scris, motivate, care se trimit comisiei sesizate in fond, in termenele stabilite de Biroul permanent. In acelasi interval de timp, avizul Consiliului Legislativ sau al altor autoritati ori organisme care, potrivit legii, au competente de avizare se va trimite comisiei sesizate in fond.
    (2) Comisia sesizata in fond este obligata sa depuna raportul in termenul stabilit de Biroul permanent.
    (3) Biroul permanent, dupa primirea raportului comisiei sesizate in fond, inscrie cu prioritate in proiectul ordinii de zi proiectul de lege sau propunerea legislativa.
    (4) Senatul va limita durata dezbaterilor generale, dupa care va trece la dezbaterea proiectului, in conditiile art. 102.
    Art. 110
    Senatul se pronunta in termen de 30 de zile asupra proiectelor de lege sau propunerilor legislative prevazute la art. 108.
    Art. 111
    In cazul proiectului de lege privind aprobarea ordonantei de urgenta, daca Senatul nu se pronunta in termen de cel mult 30 de zile de la depunere, aceasta este considerata adoptata si se trimite Camerei Deputatilor.
    Art. 112
    In cazul proiectelor de lege si al propunerilor legislative primite de la Camera Deputatilor, daca au fost operate modificari substantiale fata de proiectul initial, presedintele comisiei permanente sesizate in fond poate cere Biroului permanent solicitarea unui nou aviz al Consiliului Legislativ.

    SECTIUNEA a 5-a
    Termene procedurale

    Art. 113
    In perioadele de vacanta parlamentara a Senatului proiectele de lege si propunerile legislative se inregistreaza la data depunerii lor, iar termenele procedurale de legiferare incep sa curga de la data reluarii activitatii Senatului in sesiune.
    Art. 114
    Pentru propunerile legislative termenele de legiferare curg de la data inregistrarii acestora la Biroul permanent, insotite de avizele necesare.
    Art. 115
    Pentru termenele procedurale ale procesului legislativ se iau in calcul numai zilele in care Senatul lucreaza in plen sau in comisii permanente.

    SECTIUNEA a 6-a
    Desfasurarea sedintelor Senatului

    Art. 116
    Sedintele Senatului sunt publice, in afara cazurilor in care, la cererea presedintelui, a unui grup parlamentar sau a cel putin 20 de senatori, se hotaraste, cu votul majoritatii senatorilor prezenti, ca acestea sa fie secrete.
    Art. 117
    (1) La lucrarile Senatului au acces deputatii, in calitate de initiatori ai propunerilor legislative aflate pe ordinea de zi, precum si membrii Guvernului sau reprezentantii acestora insotiti de specialisti ori de consilieri. Daca li se solicita participarea, prezenta initiatorilor si a membrilor Guvernului este obligatorie.
    (2) La sedintele publice ale Senatului pot asista diplomati, reprezentanti ai presei, radioului si televiziunii, precum si alti invitati, pe baza acreditarii sau a invitatiei semnate de secretarul general al Senatului, in conditiile stabilite de Biroul permanent. Cetatenii pot asista la lucrarile Senatului pe baza unor permise de acces distribuite la cerere, in ordinea solicitarii de catre cei interesati, in limita locurilor disponibile in spatiul destinat publicului.
    (3) Persoanele care asista la sedinta trebuie sa pastreze linistea si sa se abtina de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, in caz contrar putand fi evacuate din sala.
    Art. 118
    (1) Senatorii sunt obligati sa fie prezenti la lucrarile Senatului. Prezenta este urmarita de un secretar al Biroului permanent al Senatului si, dupa caz, de secretarul comisiei permanente.
    (2) Senatorul care nu poate lua parte la sedinta din motive independente de vointa sa va anunta Biroul permanent, mentionand cauzele care il impiedica sa participe.
    Art. 119
    Senatul isi desfasoara activitatea, in plen, pe comisii si pe grupuri parlamentare, conform programului de activitate propus de Biroul permanent si aprobat de Senat.
    Art. 120
    (1) Sedinta Senatului este deschisa de presedinte sau de vicepresedintele care il inlocuieste.
    (2) Presedintele este asistat de 2 secretari apartinand, de regula, unul majoritatii si celalalt opozitiei.
    (3) Inainte de inceperea dezbaterilor, presedintele de sedinta anunta daca este intrunit cvorumul si se supune spre aprobare plenului Senatului proiectul ordinii de zi si programul de activitate.
    Art. 121
    (1) Senatul adopta legi, hotarari, motiuni si alte acte cu caracter politic, in prezenta majoritatii senatorilor.
    (2) Inainte de votare, liderii grupurilor parlamentare pot cere presedintelui Senatului verificarea intrunirii cvorumului de sedinta.
    (3) In cazul in care cvorumul legal nu este intrunit, presedintele Senatului suspenda sedinta si anunta ziua si ora de reluare a lucrarilor.
    Art. 122
    Presedintele Senatului conduce dezbaterile, vegheaza la respectarea regulamentului si la mentinerea ordinii in sala de sedinte.
    Art. 123
    (1) Inainte de inceperea dezbaterilor generale, secretarii intocmesc lista cu senatorii care s-au inscris la cuvant.
    (2) Senatorii iau cuvantul in ordinea inscrierii pe lista, numai atunci cand le este dat de presedintele Senatului.
    (3) Reprezentantilor Guvernului li se da cuvantul in orice faza a dezbaterii si ori de cate ori solicita acest lucru. Acelasi drept il au si reprezentantii comisiilor sesizate pentru raport de fond.
    Art. 124
    Persoanele care iau cuvantul in Senat vorbesc numai de la tribuna acestuia sau de la microfoanele special instalate; nici o persoana nu poate lua cuvantul decat daca ii este dat de presedinte.
    Art. 125
    (1) Presedintele de sedinta sau liderul unui grup parlamentar are dreptul sa propuna Senatului limitarea duratei luarilor de cuvant sau sistarea discutiilor, in functie de desfasurarea dezbaterilor.
    (2) Propunerile prevazute la alin. (1) se adopta cu votul deschis al senatorilor prezenti.
    Art. 126
    (1) Presedintele Senatului va da cuvantul oricand unui senator pentru a raspunde intr-o chestiune de ordin personal, limitand timpul acordat in acest scop.
    (2) Prevederile alin. (1) se aplica si in cazul in care se cere cuvantul pentru aspecte de procedura.
    Art. 127
    (1) Senatorii si celelalte persoane care iau cuvantul sunt obligati sa se refere exclusiv la chestiunea in dezbatere pentru care s-au inscris la cuvant si sa respecte regulile deontologiei parlamentare. In caz contrar, presedintele le atrage atentia si, daca nu se conformeaza, le retrage cuvantul.
    (2) Nu se admite dialogul dintre persoana inscrisa la cuvant si ceilalti senatori.
    Art. 128
    Presedintele ii cheama la ordine pe senatorii care tulbura dezbaterile. El poate intrerupe sedinta cand tulburarea persista si poate dispune evacuarea din sala, prin intermediul chestorilor, a persoanelor care impiedica in orice mod desfasurarea normala a lucrarilor Senatului.
    Art. 129
    (1) Dezbaterile din sedintele Senatului se inregistreaza pe banda magnetica si se stenografiaza.
    (2) Stenogramele se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a, cu exceptia celor privitoare la sedintele secrete, care urmeaza regimul legii speciale.
    (3) Senatorii au dreptul sa verifice exactitatea stenogramei prin confruntarea ei cu banda magnetica, in cel mult 3 zile de la data sedintei, inainte de publicarea stenogramei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a.

    SECTIUNEA a 7-a
    Procedura de vot

    Art. 130
    Legile, hotararile, motiunile simple, precum si celelalte acte se adopta de catre Senat prin vot.
    Art. 131
    (1) Votul deschis se exprima public prin ridicarea mainii, ridicare in picioare, apel nominal sau electronic. In cazul legilor constitutionale, votul deschis se poate exprima si prin corespondenta, in conditiile stabilite de Regulamentul Comisiei de revizuire a Constitutiei.
    (2) Votul prin ridicarea mainii sau prin ridicare in picioare poate avea una dintre urmatoarele semnificatii: pentru, contra sau abtinere. Constatarea rezultatelor se face de secretari si se comunica de presedinte. Presedintele Senatului sau liderul oricarui grup parlamentar poate cere renumararea voturilor.
    (3) Votul prin apel nominal se desfasoara astfel: presedintele explica obiectul votarii si sensul cuvintelor pentru, contra si abtinere, dupa care unul dintre secretari da citire numelui si prenumelui fiecarui senator, care raspunde pentru, contra sau abtinere. Dupa terminarea apelului se repeta numele si prenumele senatorilor care nu au raspuns la primul apel.
    (4) Votul electronic se desfasoara prin conectarea unuia dintre contactele care reprezinta vot pentru, vot contra sau abtinere. Rezultatul votului electronic se afiseaza la comanda presedintelui Senatului. In cazul unei defectiuni tehnice, votul se repeta. Daca defectiunea persista, se recurge, dupa caz, la celelalte modalitati de vot. Cartela de vot este netransmisibila.
    (5) Daca votul electronic este deschis, la solicitarea oricarui grup parlamentar se elibereaza cate o lista cuprinzand rezultatele votului. In acest caz lista se publica pe site-ul Senatului.
    Art. 132
    (1) Votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot, pentru alegerea sau numirea in unele functii, ori prin bile sau electronic, in cazul votarii legilor, hotararilor sau motiunilor.
    (2) Procedura votului secret pe buletine de vot se face in cabine de vot, amenajate prin grija secretarului general al Senatului.
    (3) In cazul votului, pe buletinul de vot se trec numarul de ordine, numele si prenumele candidatului, functia pentru care acesta candideaza si, dupa caz, grupul parlamentar din care face parte.
    (4) Senatorul voteaza pentru, lasand neatinse pe buletinul de vot numele si prenumele persoanei dorite, sau voteaza contra, stergand numele si prenumele persoanei respective. Buletinele de vot se introduc in urne.
    (5) Sunt nule buletinele de vot care nu corespund modelului prezentat, cele care nu poarta stampila de control si cele pe care au fost lasate neatinse numele si prenumele unor candidati care, in acest mod, depasesc numarul functiilor pentru care se face alegerea sau numirea.
    Art. 133
    In cazul in care prin prezentul regulament nu se stabileste o anumita procedura de vot obligatorie, procedura de vot se va hotari de Senat, la propunerea presedintelui sau a oricarui senator.
    Art. 134
    (1) Daca la alegerea sau numirea in anumite functii nu se obtine numarul necesar de voturi, votul se reia conform reglementarilor specifice. In caz de paritate de voturi, procedura de votare se repeta.
    (2) In situatiile in care votul este deschis, presedintele voteaza numai dupa ce restul senatorilor si-a exprimat votul.
    (3) In cursul votarii nu se acorda dreptul de a lua cuvantul.
    (4) Dupa anuntarea rezultatului votarii, grupurile parlamentare pot sa explice felul in care au votat, printr-o singura interventie de maximum 3 minute.
    Art. 135
    (1) In cazul votului secret exprimat prin buletine de vot sau bile, se constituie o comisie de numarare si validare a votului, formata din cate un reprezentant al fiecarui grup parlamentar.
    (2) Constatarea rezultatului in cazul votului cu bile sau cu buletine de vot se face prin proces-verbal, incheiat de catre comisia de numarare si validare.
    Art. 136
    (1) Legile constitutionale se adopta cu votul unei majoritati de cel putin doua treimi din numarul senatorilor.
    (2) Legile organice si hotararile privind Regulamentul Senatului se adopta cu votul majoritatii senatorilor.
    (3) Legile ordinare si hotararile luate in procesul legiferarii se adopta cu votul majoritatii senatorilor prezenti.
    (4) In cazul legilor constitutionale si al legilor organice, cand presedintele constata, inainte de vot, ca prezenta senatorilor nu este asiguratorie pentru cvorumul de vot, amana votul, stabilind ziua si ora desfasurarii acestuia. O noua amanare a votului nu poate depasi termenul prevazut de Constitutie pentru adoptarea legii.
    (5) Daca prezentul regulament nu dispune altfel, celelalte acte ale Senatului sau masurile luate de acesta, inclusiv raportul comisiei sesizate in fond, se adopta cu votul majoritatii senatorilor prezenti.
    (6) Inainte de votare, presedintele de sedinta poate cere din proprie initiativa sau la cererea unui grup parlamentar verificarea cvorumului prin apel nominal sau prin numarare de catre secretari. Senatorii care nu isi exercita dreptul de vot, dar care au fost prezenti in sala de sedinta intra in numarul regulamentar de stabilire a cvorumului.
    (7) Daca in sala de sedinta nu se afla majoritatea senatorilor, presedintele amana votarea pana la intrunirea cvorumului legal.
    Art. 137
    (1) Votul final priveste ansamblul reglementarii.
    (2) Votul final poate avea loc intr-o sedinta consacrata acestui scop, in ordinea definitivarii proiectului de lege sau a propunerii legislative.
    Art. 138
    (1) Votul poate fi contestat numai de liderul unui grup parlamentar, imediat dupa anuntarea rezultatului votului de catre presedintele Senatului. Asupra contestatiei Senatul se pronunta prin votul majoritatii senatorilor prezenti. Contestatia poate fi sustinuta de un singur vorbitor, intr-un interval de timp rezonabil, si, in caz de opozitie, poate lua cuvantul intr-un interval de timp egal, de asemenea, un singur vorbitor din partea fiecarui grup parlamentar.
    (2) Admiterea contestatiei are drept consecinta repetarea votului.
    Art. 139
    (1) Numirile, confirmarile sau avizele pentru numiri in functii, care, potrivit Constitutiei si legii, se fac de catre Senat, se supun dezbaterii Senatului pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari.
    (2) In vederea intocmirii raportului, comisia va examina propunerile de numiri, confirmari sau avize, avand dreptul de a chema pentru audiere candidatii.
    (3) Candidatii vor fi invitati si la dezbaterea in plen a raportului, iar Senatul poate hotari audierea lor si in plen.

    SECTIUNEA a 8-a
    Procedura pentru respingerea, reexaminarea si promulgarea legii

    Art. 140
    Proiectele de lege si propunerile legislative adoptate sau respinse de Senat, ca prima Camera sesizata, se semneaza de presedintele Senatului si se inainteaza Camerei Deputatilor, in calitate de Camera decizionala. Guvernul va fi instiintat despre aceasta.
    Art. 141
    (1) Senatul se pronunta asupra proiectelor de lege si propunerilor legislative ce intra in competenta sa, ca prima Camera sesizata, in termen de 45 de zile. Pentru coduri sau alte legi de complexitate deosebita termenul este de 60 de zile. Asupra ordonantelor de urgenta Senatul se pronunta in termen de 30 de zile de la depunere.
    (2) In cazul depasirii termenelor prevazute la alin. (1), se considera ca proiectul de lege sau propunerea legislativa a fost adoptata in forma inaintata de initiator. In acest caz, adoptarea se anunta in plenul Senatului, iar proiectul de lege sau propunerea legislativa se transmite, sub semnatura presedintelui Senatului, catre Camera Deputatilor, care va decide definitiv.
    (3) In cazurile prevazute la alin. (2), daca s-a adoptat raport si s-au dat avize ori amendamente, acestea se inainteaza anexat proiectului de lege sau propunerii legislative, ca material documentar.
    Art. 142
    (1) In cazul in care Senatul, in calitate de Camera decizionala, a adoptat fara modificari un proiect de lege sau o propunere legislativa primita de la Camera Deputatilor, aceasta va fi semnata de presedintele Senatului, va fi depusa la secretarul general al Senatului in vederea exercitarii dreptului de sesizare a Curtii Constitutionale si va fi transmisa Camerei Deputatilor pentru indeplinirea formalitatilor de promulgare.
    (2) Depunerea legii la secretarul general al Senatului se face numai in zilele in care Senatul lucreaza in plen si se aduce la cunostinta senatorilor in aceeasi zi, prin prezentare in sedinta de plen si prin afisare datata si certificata la avizierul general de la sala de sedinta. Senatorii isi pot exercita dreptul de sesizare a Curtii Constitutionale, potrivit legii.
    Art. 143
    (1) In cazul in care Senatul, ca prima Camera sesizata, adopta o prevedere care, potrivit dispozitiilor Constitutiei, intra in competenta sa decizionala, prevederea este definitiv adoptata daca si Camera Deputatilor este de acord. In caz contrar, numai pentru prevederea respectiva legea se intoarce la Senat, care va decide definitiv, in procedura de urgenta.
    (2) Dispozitiile alin. (1) referitoare la intoarcerea legii se aplica in mod corespunzator si in cazul in care Senatul, in calitate de Camera decizionala, adopta o prevedere pentru care competenta decizionala apartine Camerei Deputatilor, ca prima Camera sesizata.
    Art. 144
    In cazul in care Senatul respinge un proiect de lege sau o propunere legislativa, respinsa anterior de Camera Deputatilor, respingerea este definitiva, iar proiectul de lege sau propunerea legislativa nu mai poate fi readusa in discutia acestuia in cursul aceleiasi sesiuni parlamentare.
    Art. 145
    (1) In cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art. 146 lit. a) din Constitutia Romaniei, republicata, Senatul reexamineaza prevederile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale. Senatul dezbate pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari.
    (2) Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari va cuprinde propuneri pentru punerea de acord a prevederilor declarate neconstitutionale cu decizia Curtii Constitutionale. Raportul comisiei se dezbate conform prevederilor art. 101 - 106. Cu aprobarea Senatului, in urma dezbaterii raportului, in cuprinsul legii se opereaza si corelarile tehnico-legislative necesare.
    (3) In cazul unei obiectii de neconstitutionalitate asupra tratatelor sau altor acorduri internationale, invocate potrivit art. 146 lit. b) din Constitutia Romaniei, republicata, procedura parlamentara se suspenda si se reia dupa publicarea deciziei Curtii Constitutionale.
    (4) In cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art. 146 lit. b) din Constitutia Romaniei, republicata, Senatul nu poate ratifica tratatul sau acordul international declarat ca fiind neconstitutional.
    (5) In cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art. 147 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata, dispozitiile declarate neconstitutionale isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale, daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pune de acord prevederile declarate neconstitutionale cu prevederile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.
    (6) Dispozitiile alin. (5) se aplica in mod corespunzator si in cazul in care a fost declarata neconstitutionalitatea prevederilor din Regulamentul Senatului.
    (7) Reexaminarea textelor declarate neconstitutionale se face intai de prima Camera sesizata.
    Art. 146
    (1) In cazul in care Presedintele Romaniei cere, inainte de promulgare, reexaminarea unei legi adoptate prima data de catre Senat, cererea va fi inscrisa in termen de cel mult 30 de zile in proiectul ordinii de zi a Senatului.
    (2) Reexaminarea legii pe baza cererii Presedintelui Romaniei se face cu respectarea procedurii legislative.
    Art. 147
    Pentru legile adoptate, potrivit Constitutiei, in sedinta comuna a celor doua Camere, noua deliberare se face tot in sedinta comuna, conform Regulamentului sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului.
    Art. 148
    Camera Deputatilor face numerotarea legilor adoptate de Parlament, in ordinea promulgarii lor, trimitandu-le spre publicare la Monitorul Oficial al Romaniei.

    SECTIUNEA a 9-a
    Procedura privind punerea sub urmarire penala a membrilor Guvernului

    Art. 149
    Senatul are dreptul sa ceara punerea sub urmarire penala a membrilor Guvernului, potrivit dispozitiilor Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
    Art. 150
    (1) Dezbaterea are loc pe baza raportului intocmit fie de o comisie permanenta, ca urmare a unei anchete desfasurate in conditiile art. 76, fie de o comisie de ancheta. Daca ministrul are si calitatea de senator, cererea se trimite spre examinare Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari, care va elabora in cel mai scurt timp un raport pe care il inainteaza Senatului.
    (2) Raportul comisiei se inscrie cu prioritate in proiectul ordinii de zi.
    (3) Hotararea se adopta cu votul majoritatii senatorilor.
    Art. 151
    Daca Senatul hotaraste sa ceara punerea sub urmarire penala a unui membru al Guvernului, presedintele Senatului va adresa ministrului justitiei o cerere pentru inceperea urmaririi penale, potrivit legii. De asemenea, va instiinta Presedintele Romaniei pentru eventuala suspendare din functie a acestuia.
    Art. 152
    In cazul prevazut la art. 151, dispozitiile art. 116 - 135 se aplica corespunzator.

    CAP. 3
    Motiuni, intrebari, interpelari, informari, petitii

    SECTIUNEA 1
    Motiuni simple

    Art. 153
    (1) Motiunea simpla exprima pozitia Senatului intr-o anumita problema de politica interna sau externa ori, dupa caz, cu privire la o problema ce a facut obiectul unei interpelari.
    (2) Motiunea simpla poate fi initiata de cel putin o patrime din numarul senatorilor.
    (3) Motiunea simpla trebuie sa fie intocmita corespunzator actelor juridice ale Senatului si sa cuprinda motivarea si dispozitivul. Motiunea se depune la presedintele de sedinta, in plenul Senatului.
    Art. 154
    (1) Pana la incheierea dezbaterii unei motiuni simple, semnatarii nu mai pot promova o alta motiune in aceeasi problema.
    (2) Dupa primirea motiunilor simple care au indeplinit conditiile prevazute de art. 153, presedintele Senatului le comunica de indata Guvernului si le aduce la cunostinta plenului, dupa care dispune afisarea lor la sediul Senatului si distribuirea lor senatorilor.
    Art. 155
    (1) Presedintele Senatului stabileste data dezbaterii motiunii simple, care nu poate depasi 6 zile de la depunerea acesteia, instiintand Guvernul asupra datei stabilite.
    (2) Presedintele Senatului nu va supune dezbaterii motiunile simple care nu indeplinesc cerintele prevazute la art. 153 si nici pe cele care vizeaza finalitati specifice motiunii de cenzura, prezentand Senatului motivele deciziei sale.
    (3) Motiunile simple privind probleme de politica externa se supun dezbaterii numai insotite de avizul Comisiei pentru politica externa si cu consultarea Ministerului Afacerilor Externe. Aceasta conditie trebuie indeplinita in termen de 3 zile de la depunerea motiunii simple.
    Art. 156
    (1) Dupa inceperea dezbaterii motiunii simple, senatorii semnatari nu-si pot retrage adeziunea la motiune.
    (2) La motiunile simple prezentate nu pot fi propuse amendamente.
    (3) Dezbaterea se incheie prin supunerea la vot a motiunii simple in plenul Senatului.
    (4) Nici o motiune simpla nu poate fi supusa votului inainte de dezbaterea ei.
    Art. 157
    (1) Dezbaterea motiunii simple se face cu respectarea dispozitiilor cuprinse in art. 116 - 129 si se adopta cu votul secret al majoritatii senatorilor.
    (2) Motiunile simple adoptate de Senat se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si sunt obligatorii pentru Guvern si membrii sai, precum si pentru celelalte persoane vizate.

    SECTIUNEA a 2-a
    Intrebari

    Art. 158
    (1) Senatorii pot adresa intrebari Guvernului, ministrilor sau altor conducatori ai organelor administratiei publice.
    (2) Intrebarea consta intr-o simpla cerere de a raspunde daca un fapt este adevarat, daca o informatie este exacta, daca Guvernul sau celelalte organe ale administratiei publice inteleg sa comunice Senatului informatiile sau documentele solicitate ori daca Guvernul are intentia de a lua o hotarare intr-o problema determinata.
    Art. 159
    In plenul Senatului nu pot fi formulate intrebari care privesc probleme de interes personal sau particular, intrebari care se refera la procese aflate pe rolul instantelor judecatoresti ori care pot afecta solutionarea unor cauze aflate in curs de judecata, care urmaresc in exclusivitate obtinerea unei consultatii juridice sau tehnice ori care privesc activitatea unor persoane care nu indeplinesc functii publice.
    Art. 160
    (1) Senatorii pot adresa intrebari orale sau scrise si au dreptul sa ceara ca raspunsul sa le fie dat oral in plenul Senatului sau in scris.
    (2) Intrebarile scrise sau orale se depun in scris, prin grupul parlamentar, la secretarul desemnat al Senatului, cel mai tarziu pana la ora 10,00 a zilei de joi.
    (3) Intrebarile se inregistreaza la secretarul desemnat al Senatului, in ordinea in care au fost depuse.
    (4) Intrebarile trebuie sa aiba un singur autor, iar un senator nu poate adresa intr-o saptamana mai mult de doua intrebari.
    (5) In cursul zilei de joi intrebarile sunt transmise ministrului delegat pentru relatia cu Parlamentul, mentionandu-se tipul intrebarii si ce fel de raspuns a solicitat senatorul.
    (6) In situatia aparitiei unor urgente, senatorul poate pune o intrebare si in cadrul sedintei destinate acestei activitati, urmand ca raspunsul sa fie dat in sedinta speciala de saptamana urmatoare.
    Art. 161
    (1) Intrebarile orale se prezinta in plenul Senatului de catre autor, intr-un interval de timp de cel mult un minut. Raspunsurile orale se dau imediat dupa ce a fost adresata intrebarea si nu pot depasi 3 minute. Autorul intrebarii poate interveni cu precizari sau comentarii, fara a depasi doua minute, iar raspunsul la replica va fi dat in acelasi interval de timp. Nici o alta interventie pe marginea intrebarii respective nu mai poate avea loc. Raspunsul la intrebarea orala poate fi amanat pentru saptamana urmatoare numai in cazuri temeinic justificate.
    (2) In situatia in care cel caruia ii este adresata intrebarea orala nu este prezent, raspunsul va fi dat in sedinta din saptamana urmatoare. Presedintele Senatului informeaza primul-ministru cu privire la raspunsurile amanate.
    (3) Raspunsurile orale la intrebarile scrise se dau dupa ce s-au epuizat intrebarile. La intrebarile la care s-a cerut raspuns oral nu se raspunde daca senatorul care a adresat intrebarea nu se afla in sala.
    (4) Raspunsurile scrise se transmit senatorului in cel mult 15 zile.
    (5) Intrebarile si raspunsurile se consemneaza in stenograma sedintei si se publica odata cu aceasta in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a. Intrebarile la care nu s-a raspuns sunt comunicate si primului-ministru si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a, la sfarsitul fiecarei sesiuni ordinare.

    SECTIUNEA a 3-a
    Interpelari

    Art. 162
    (1) Interpelarea consta intr-o cerere adresata Guvernului sau unui membru al acestuia de catre unul ori mai multi senatori sau de un grup parlamentar, prin care se solicita explicatii asupra politicii Guvernului in probleme importante ale activitatii sale interne sau externe.
    (2) Interpelarile se fac in scris, aratandu-se obiectul si motivarea acestora, fara nici o dezvoltare, si se depun la secretarul desemnat al Senatului.
    Art. 163
    (1) Interpelarile se inscriu, in ordinea prezentarii, intr-un registru special si se afiseaza la sediul Senatului.
    (2) Interpelarile se prezinta in sedinta publica de catre autor, dupa care presedintele Senatului le transmite primului-ministru.
    (3) Biroul permanent stabileste o zi din saptamana consacrata prezentarii si dezbaterii interpelarilor si intrebarilor.
    (4) Guvernul si fiecare dintre membrii sai sunt obligati sa raspunda la interpelari in cel mult doua saptamani. Pentru motive temeinice, Senatul poate acorda un termen de cel mult 3 saptamani.
    Art. 164
    (1) In sedinta consacrata dezbaterii interpelarii se da cuvantul autorului pentru 3 minute si apoi celui interpelat pentru 5 minute. Daca raspunsul la interpelare da nastere unei replici, se da cuvantul in aceeasi ordine si pentru aceleasi durate de timp. Presedintele Senatului poate limita luarile de cuvant.
    (2) Raspunsurile la interpelarile adresate Guvernului se prezinta de primul-ministru sau de reprezentantul acestuia. Raspunsul la interpelarile adresate membrilor Guvernului se prezinta de ministru sau, dupa caz, de un secretar de stat.
    (3) Timpul total afectat interpelarilor se imparte pe grupuri parlamentare, in conformitate cu ponderea acestora.
    Art. 165
    Senatul poate adopta o motiune prin care sa-si exprime pozitia cu privire la problema ce a facut obiectul interpelarii, cu respectarea prevederilor art. 153 - 157.

    SECTIUNEA a 4-a
    Informarea Senatului si a senatorilor

    Art. 166
    (1) Presedintele Senatului poate solicita Guvernului si celorlalte organe ale administratiei publice, in cadrul controlului parlamentar asupra activitatii acestora, informatiile si documentele necesare.
    (2) Presedintii comisiilor permanente pot solicita de la organele prevazute la alin. (1) informatiile si documentele necesare referitoare la domeniul lor de activitate.
    (3) Fiecare senator are dreptul de a cere informatiile si documentele mentionate, prin intermediul presedintelui Senatului sau al presedintilor comisiilor.
    (4) Solicitarea informarii este obligatorie in cazul in care o initiativa legislativa implica modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurarilor sociale de stat.
    (5) Autoritatile prevazute la alin. (1) sunt obligate sa raspunda in termen de cel mult 10 zile. In situatii exceptionale in care raspunsul necesita date suplimentare, acestea au obligatia de a declara in scris ca interesul public nu le permite sa raspunda la timp si de a cere un termen suplimentar care nu poate depasi 30 de zile. In cazul in care autoritatile nu raspund in termenele prevazute la solicitarea senatorului interesat, presedintele Senatului sau presedintele comisiei, dupa caz, poate cere invitarea lor in plenul Senatului.
    (6) Refuzul nejustificat de a raspunde la solicitarile prevazute in alineatele precedente atrage, dupa caz, raspunderea juridica potrivit legii. Presedintele Senatului poate sesiza autoritatile competente, la solicitarea senatorului interesat.
    Art. 167
    (1) In cazul in care informatiile sau documentele solicitate privesc, potrivit legii, secrete de stat, Guvernul informeaza Senatul despre aceasta, iar Senatul decide in sedinta secreta.
    (2) Documentele primite se restituie organului respectiv, dupa consultare.

    SECTIUNEA a 5-a
    Petitii

    Art. 168
    (1) Oricine are dreptul de a se adresa cu petitii Senatului. Petitiile vor fi prezentate in scris si semnate, precizandu-se domiciliul petitionarului sau al unuia dintre petitionari.
    (2) Petitiile se inscriu in registrul general al Senatului, in ordinea primirii, consemnandu-se numarul de inregistrare, numele, prenumele, domiciliul petitionarului si obiectul cererii.
    Art. 169
    (1) Petitiile inregistrate se repartizeaza, spre solutionare, de catre unul dintre vicepresedintii Senatului, desemnat de presedinte, comisiei permanente competente, potrivit obiectului petitiei, ori senatorilor carora le-au fost personal adresate.
    (2) Orice membru al Senatului poate lua cunostinta de continutul unei petitii, adresandu-se in acest scop presedintelui comisiei careia i-a fost repartizata.
    (3) Senatorul caruia ii sunt adresate petitii le va transmite spre solutionare autoritatilor publice competente.
    Art. 170
    (1) Comisia va decide care sunt petitiile a caror rezolvare nu sufera amanare, sesizand de indata autoritatile publice competente, si va informa, in toate cazurile, petentul despre solutia promovata. Pentru celelalte petitii, comisia va decide, in cel mult 10 zile de la inregistrarea lor, daca le va trimite unei autoritati publice competente ori le va clasa. In cazuri deosebite, problema ce face obiectul petitiei se prezinta Senatului.
    (2) Autoritatile publice sesizate au obligatia sa informeze Senatul, in scris, in termen de cel mult 30 de zile, despre solutia adoptata.
    (3) Petitionarului i se aduce la cunostinta solutia adoptata.
    (4) Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea coruptiei si petitii va prezenta trimestrial Biroului permanent un raport asupra petitiilor primite si asupra modului de solutionare a acestora; acelasi raport va fi prezentat plenului Senatului la inceputul fiecarei sesiuni.
    (5) In raport se vor face mentiuni cu privire la solutiile date de autoritatile publice la petitiile care le-au fost trimise spre solutionare.

    SECTIUNEA a 6-a
    Declaratii politice

    Art. 171
    (1) In fiecare saptamana, Biroul permanent aloca o anumita perioada de timp dintr-o zi de sedinta pentru declaratii politice sau alte interventii ale senatorilor.
    (2) Declaratiile politice sau alte interventii ale senatorilor se fac in nume propriu sau in numele grupului parlamentar.
    (3) In raport cu continutul lor, declaratiile politice sau alte interventii ale senatorilor pot da dreptul la replica senatorilor, grupurilor parlamentare si autoritatilor vizate.
    (4) In cazul in care tematica si continutul declaratiilor politice sau ale altor interventii ale senatorilor vizeaza activitatea si politica Guvernului, extrasul respectiv din stenograma va fi transmis ministrului delegat pentru relatia cu Parlamentul.

    CAP. 4
    Statutul senatorului

    SECTIUNEA 1
    Imunitatea parlamentara

    Art. 172
    (1) Senatorii se bucura de imunitate parlamentara pe toata durata exercitarii mandatului.
    (2) Imunitatea parlamentara are ca scop garantarea libertatii de exprimare a senatorului si protejarea acestuia impotriva urmaririlor judiciare respective, abuzive sau sicanatoare.
    (3) Senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului.
    (4) In temeiul art. 72 din Constitutia Romaniei, republicata, senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara incuviintarea Senatului, dupa ascultarea lor. Urmarirea si trimiterea in judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
    (5) In caz de infractiune flagranta, senatorii pot fi retinuti si supusi perchezitiei. Ministrul justitiei il va informa neintarziat pe presedintele Senatului asupra retinerii si perchezitiei. In cazul in care Senatul constata ca nu exista temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri.
    (6) Cererea de autorizare a trimiterii in judecata, penala ori contraventionala, precum si cererea de retinere, de arestare sau de perchezitie se adreseaza presedintelui Senatului de ministrul justitiei.
    (7) Presedintele Senatului aduce cererea la cunostinta senatorilor in sedinta publica, dupa care o trimite de indata Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari, spre examinare, care va stabili daca a fost sau nu a fost facuta in scopul de a-l abate pe senator de la exercitiul functiei sale. Hotararea comisiei se adopta prin votul secret al majoritatii membrilor acesteia.
    (8) Biroul permanent al Senatului supune spre dezbatere si aprobare plenului raportul comisiei, temeinic motivat, in termen de 15 zile de la data depunerii lui.
    (9) Cererile de retinere, de arestare, de perchezitie se inscriu cu prioritate pe ordinea de zi.
    Art. 173
    Senatul hotaraste asupra cererii cu votul secret al majoritatii membrilor sai.

    SECTIUNEA a 2-a
    Conflictul de interese, constatarea incompatibilitatilor si alte interdictii

    Art. 174
    (1) Senatorii depun o declaratie de interese, pe propria raspundere, cu privire la functiile si activitatile pe care le desfasoara, cu exceptia celor legate de mandatul sau functia publica pe care o exercita.
    (2) Prin conflict de interese se intelege situatia in care senatorul are un interes personal de natura patrimoniala, care ar influenta indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor care ii revin potrivit Constitutiei si altor acte normative.
    (3) Functiile si activitatile care se includ in declaratia de interese sunt:
    a) functiile in cadrul unor asociatii, fundatii sau alte organizatii neguvernamentale ori partide politice;
    b) activitati profesionale remunerate;
    c) calitatea de actionar sau asociat la societatile comerciale, inclusiv banci sau alte institutii de credit, societati de asigurare si financiare.
    (4) Senatorii care nu indeplinesc alte functii sau nu desfasoara alte activitati decat cele legate de mandatul ori functia pe care o exercita depun o declaratie in acest sens.
    Art. 175
    (1) Declaratia de interese se depune in termen de 15 zile de la data validarii mandatului ori, dupa caz, de la data numirii in functie.
    (2) Declaratia de interese se actualizeaza ori de cate ori intervin schimbari care, potrivit art. 174 alin. (3), trebuie inscrise in aceste declaratii. Actualizarea se face in termen de 30 de zile de la data inceperii, modificarii sau incetarii functiilor sau activitatilor.
    Art. 176
    (1) Declaratiile de interese sunt publice si se depun la secretarul general al Senatului.
    (2) Numele senatorilor care, in mod nejustificat, nu depun declaratia de interese se publica pe pagina de Internet a Senatului.
    (3) Evidenta declaratiilor de interese se consemneaza intr-un registru special, numit Registrul declaratiilor de interese, care se pastreaza la secretarul general al Senatului.
    Art. 177
    (1) Calitatea de senator este incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de membru al Guvernului.
    (2) Prin functiile publice de autoritate incompatibile cu calitatea de senator se intelege functii din administratia publica asimilate celor de ministru, functiile de secretar de stat, subsecretar de stat si secretar de stat din cadrul organelor de specialitate din subordinea Guvernului sau a ministerelor, functiile din Administratia Prezidentiala, din aparatul de lucru al Parlamentului si al Guvernului, functii de conducere specifice ministerelor, celorlalte autoritati si institutii publice, functii de consilieri locali si consilieri judeteni, de prefecti si subprefecti si celelalte functii de conducere din aparatul propriu al prefecturilor, functiile de primar, viceprimar si secretar ai unitatilor administrativ-teritoriale, functiile de conducere si executie din serviciile publice descentralizate ale ministerelor si celorlalte organe din unitatile administrativ-teritoriale si din aparatul propriu si serviciile publice ale consiliilor judetene si consiliilor locale, precum si functiile care, potrivit legii, nu permit persoanelor care le detin sa candideze in alegeri.
    (3) Calitatea de senator este, de asemenea, incompatibila cu:
    a) functia de presedinte, vicepresedinte, director, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor la societati comerciale, inclusiv banci sau alte institutii de credit, societati de asigurare si financiare, precum si la institutii publice;
    b) functia de presedinte sau de secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la societatile comerciale prevazute la lit. a);
    c) functia de reprezentant al statului in adunarile generale ale societatilor comerciale prevazute la lit. a);
    d) functia de manager sau membru al consiliilor de administratie ale regiilor autonome, companiilor si societatilor nationale;
    e) calitatea de comerciant, persoana fizica;
    f) calitatea de membru al unui grup de interes economic;
    g) functia publica incredintata de un stat strain, cu exceptia acelor functii prevazute in acordurile si conventiile la care Romania este parte.
    (4) Alte incompatibilitati decat cele prevazute la alin. (1) - (3) sunt stabilite prin lege organica.
    Art. 178
    Senatorii pot exercita functii sau activitati in domeniul didactic, al cercetarii stiintifice si al creatiei literar-artistice, precum si in alte domenii prevazute de lege.
    Art. 179
    (1) Senatorul care se afla in una dintre incompatibilitatile prevazute la art. 177 va demisiona din functiile care sunt incompatibile cu mandatul de senator, in termen de 10 zile de la data aparitiei cazului de incompatibilitate.
    (2) Dupa expirarea termenului prevazut la alin. (1), senatorul care continua sa se afle intr-un caz de incompatibilitate este considerat demisionat din functia de senator. Demisia se aduce la cunostinta plenului Senatului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    Art. 180
    Locul vacant va fi ocupat de catre supleantul imediat urmator de pe lista partidului, formatiunii politice ori aliantei acestora, daca pana la data validarii mandatului partidul sau formatiunea politica pentru care a candidat confirma in scris ca apartine acesteia. Asupra legalitatii alegerii supleantului Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari va prezenta Senatului un raport.
    Art. 181
    In cursul termenului prevazut la art. 179 alin. (1), senatorul trebuie sa declare in scris la Biroul permanent orice activitate care se incadreaza in incompatibilitatile prevazute de lege.
    Art. 182
    Schimbarile intervenite in activitatea senatorului pe durata exercitarii mandatului se aduc la cunostinta Biroului permanent, in scris, in cel mult 10 zile de la data aparitiei acestora.
    Art. 183
    (1) Cazurile de incompatibilitate vor fi trimise spre examinare Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului, care va intocmi un raport. Propunerile comisiei se aproba de Senat cu votul majoritatii membrilor sai.
    (2) Daca senatorul a facut sa inceteze cauza de incompatibilitate dupa sesizarea comisiei, se va lua act despre aceasta in procesul-verbal al sedintei, iar asemenea cazuri nu se trec in raportul comisiei.
    Art. 184
    Evidenta situatiilor prevazute la art. 177 - 183 se tine la secretarul general al Senatului.
    Art. 185
    (1) Se interzice folosirea de catre senatori in interes privat a simbolurilor care au legatura cu exercitiul demnitatii sau functiei acestora.
    (2) Se interzice folosirea sau permisiunea de a folosi numele insotit de calitatea de senator, in orice forma de publicitate a unui agent economic roman sau strain, precum si a vreunui produs comercial, national sau strain.
    (3) Se interzice folosirea sau permisiunea de a folosi imaginea publica, numele, semnatura senatorului pentru orice forma de publicitate privitoare la o activitate care aduce profit, cu exceptia publicitatii gratuite pentru scopuri caritabile.
    (4) Se interzice senatorilor folosirea sau exploatarea directa ori indirecta a informatiilor care nu sunt publice, obtinute in legatura cu exercitarea atributiilor, in scopul obtinerii de avantaje pentru ei sau pentru altii.
    (5) Senatorii au obligatia sa-si declare averea, in termen de 15 zile, potrivit legii.

    SECTIUNEA a 3-a
    Exercitarea mandatului de senator

    Art. 186
    (1) Senatorii intra in exercitiul mandatului la data intrunirii legale a Senatului, sub conditia validarii si a depunerii juramantului.
    (2) Dupa constituirea legala a Senatului, fiecare senator va depune, in fata plenului Senatului, intrunit in sedinta solemna, juramantul de credinta fata de tara si popor:
    "Jur credinta patriei mele, Romania.
    Jur sa respect Constitutia si legile tarii.
    Jur sa apar democratia, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, suveranitatea, independenta, unitatea si integritatea teritoriala a Romaniei.
    Jur sa-mi indeplinesc cu onoare si fidelitate mandatul incredintat de popor.
    Asa sa ma ajute Dumnezeu!"
    Juramantul de credinta se poate depune si fara formula religioasa, aceasta putand fi inlocuita cu formula: "Jur pe onoare si constiinta", care prefateaza juramantul.
    Art. 187
    (1) Dupa validare, pe durata exercitarii mandatului, senatorilor li se elibereaza legitimatia de membru al Senatului, semnata de presedintele acestuia.
    (2) De asemenea, senatorii vor avea un insemn distinctiv al calitatii lor de reprezentanti ai poporului, cu dreptul de a-l purta pe toata durata exercitarii mandatului. Modelul insemnului se stabileste de catre Biroul permanent, iar cheltuielile pentru confectionarea acestuia se suporta din bugetul Senatului.
    (3) Legitimatia si insemnul se pot pastra de senator dupa incetarea mandatului, cu titlu evocativ.
    (4) Pe durata exercitarii mandatului, senatorii si membrii lor de familie beneficiaza de pasaport diplomatic.
    Art. 188
    (1) Calitatea de senator inceteaza la data intrunirii legale a Senatului nou-ales, precum si in caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.
    (2) In cazul in care un senator demisioneaza, el poate reveni asupra demisiei pana la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a hotararii Senatului de vacantare a mandatului, daca urmatorul propus pe lista formatiunii din partea careia a candidat nu a fost validat in plen.
    Art. 189
    (1) Pentru exercitarea mandatului de senator, in circumscriptiile electorale se organizeaza, pentru fiecare senator, cate un birou senatorial, avand ca personal incadrat un sef de birou senatorial, un secretar si un sofer, personal care face parte din aparatul Senatului.
    (2) Incadrarea personalului birourilor senatoriale se face cu contract de munca pe durata determinata, de secretarul general al Senatului, la propunerea senatorilor in cauza.
    (3) Pe timpul cat indeplineste aceasta activitate, personalul angajat se considera detasat sau, dupa caz, transferat in interesul serviciului, in conditiile legislatiei muncii.
    (4) Contractul de munca al personalului birourilor senatoriale inceteaza la cererea senatorului sau, in cazul in care titularului mandatului ii inceteaza calitatea de senator, la data la care noul titular solicita aceasta.
    Art. 190
    (1) Senatorii primesc drepturile banesti, potrivit legii.
    (2) Senatorii primesc indemnizatia lunara si celelalte drepturi, incepand cu data intrarii in exercitiul mandatului si pana la incetarea acestuia.
    Art. 191
    Pe durata exercitarii mandatului de senator, contractul de munca al acestuia se suspenda, cu exceptia cazurilor in care Biroul permanent decide altfel, la cererea Senatului si cu avizul unitatii si al Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului.

    SECTIUNEA a 4-a
    Concedii, absente, demisii

    Art. 192
    Nici un senator nu poate lipsi nemotivat de la sedintele Senatului sau ale comisiei din care face parte ori de la celelalte activitati specifice indeplinirii mandatului de senator.
    Art. 193
    (1) Concediile se acorda pentru motive de boala sau interese personale.
    (2) Concediile de boala se acorda pe baza certificatului medical.
    (3) Pentru interese personale se pot acorda, in timpul unei sesiuni, cel mult 8 zile de concediu cu plata indemnizatiei, iar peste aceasta durata, concedii fara plata, care se pot efectua integral sau in mai multe transe. Concediile pana la 4 zile se aproba de presedintele Senatului, iar cele cu o durata mai mare de 4 zile, de catre Biroul permanent.
    (4) Fiecare cerere de concediu pentru interese personale va avea mentionat, de catre unul dintre secretarii Senatului, numarul zilelor de concediu efectuate de senatorul respectiv.
    Art. 194
    (1) Senatorii pot demisiona prin cerere scrisa, adresata presedintelui.
    (2) Presedintele Senatului, in sedinta publica, intreaba senatorul daca staruie in cererea de demisie si, daca raspunsul este afirmativ ori daca senatorul nu se prezinta pentru a raspunde, cu toate ca a fost instiintat, declara locul vacant.

    SECTIUNEA a 5-a
    Deontologia parlamentara; abateri si sanctiuni

    Art. 195
    Constituie abateri disciplinare savarsite de senatori urmatoarele fapte, daca, potrivit legii, nu constituie infractiuni:
    a) incalcarea dispozitiilor privind indatoririle senatorului prevazute de Constitutie si de legea statutului deputatilor si al senatorilor;
    b) incalcarea juramantului de credinta;
    c) nerespectarea prevederilor Regulamentului Senatului;
    d) exercitarea abuziva a mandatului de senator;
    e) comportamentul injurios sau calomniator la adresa unui parlamentar ori a altui demnitar in sedintele de plen, de comisii sau de birou ori in afara acestora, dar cu privire la exercitarea mandatului de senator;
    f) absentarea, nemotivata si in mod repetat, de la lucrarile Senatului.
    Art. 196
    Abaterile de la deontologia parlamentara se sanctioneaza cu:
    a) atentionare;
    b) chemarea la ordine;
    c) retragerea cuvantului;
    d) indepartarea din sala pe durata sedintei;
    e) avertisment public - scris.
    Art. 197
    (1) Abaterile si sanctiunile prevazute la art. 195, respectiv la art. 196 lit. a) - d), se constata si se aplica de catre presedintele de sedinta sau, dupa caz, de presedintele comisiei senatoriale.
    (2) Sanctiunile prevazute la art. 196 nu pot impiedica exercitarea dreptului la vot.
    Art. 198
    (1) Presedintele Senatului poate, inainte de a chema la ordine un senator, sa il invite sa-si retraga sau sa explice cuvantul care a generat incidente si care ar atrage aplicarea masurii.
    (2) Daca expresia intrebuintata a fost retrasa sau regretata ori daca explicatiile date sunt apreciate de presedinte sau de senatorul vizat ca satisfacatoare, masura nu se mai aplica.
    (3) In cazul in care, dupa chemarea la ordine, senatorul continua sa se abata de la prezentul regulament, presedintele Senatului ii va putea retrage cuvantul, iar daca persista, il va indeparta din sala.
    Art. 199
    (1) Pentru mentinerea ordinii in sedintele comisiilor, presedintii acestora au aceleasi drepturi ca si presedintele Senatului si pot aplica masurile prevazute la art. 196 lit. a) - d).
    (2) In cazul in care un senator savarseste abateri deosebit de grave, presedintele comisiei va suspenda sedinta si va aduce cazul la cunostinta presedintelui Senatului, care il va supune Biroului permanent.
    Art. 200
    (1) Abaterile care implica aplicarea sanctiunii prevazute la art. 196 lit. e) se constata de Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului, la sesizarea unui grup parlamentar din Senat sau a unui senator. Sesizarea se adreseaza presedintelui Senatului.
    (2) Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari solutioneaza sesizarea inaintata de presedintele Senatului, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii acesteia la comisie. Solutia comisiei se ia cu votul majoritatii membrilor prezenti, in sedinta secreta.
    (3) Raportul comisiei se inainteaza de indata, impreuna cu dosarul cauzei, Biroului permanent al Senatului.
    (4) Biroul permanent solutioneaza cauza in termen de 7 zile de la data primirii raportului, impreuna cu dosarul cauzei. Hotararea Biroului permanent se prezinta in sedinta publica a plenului Senatului.
    (5) Impotriva hotararii Biroului permanent al Senatului petitionarul sau senatorul sanctionat poate face contestatie in termen de 15 zile de la data comunicarii acesteia.
    (6) Contestatia se solutioneaza de catre plenul Senatului, in termen de 30 de zile de la inregistrarea acesteia, cu votul majoritatii senatorilor prezenti, in sedinta secreta.
    (7) Hotararea plenului Senatului, data asupra contestatiei, este definitiva si executorie si se aduce la cunostinta publica in sedinta de plen.
    Art. 201
    Senatorul sanctionat disciplinar pe baza prevederilor art. 196 lit. e) nu poate reprezenta Senatul in relatiile interne si externe ale acestuia, pe o perioada de 3 luni de la data ramanerii definitive a sanctiunii.
    Art. 202
    Sanctiunile prevazute de art. 196 se aplica pentru fiecare abatere in parte si se cumuleaza aritmetic.

    CAP. 5
    Serviciile Senatului

    Art. 203
    (1) Serviciile Senatului sunt conduse de secretarul general al Senatului, ajutat de un secretar general adjunct.
    (2) Secretarul general si secretarul general adjunct sunt numiti de Senat, pe durata legislaturii, la propunerea Biroului permanent.
    (3) Secretarul general si secretarul general adjunct pot fi revocati la propunerea Biroului permanent sau a cel putin 30 de senatori. Propunerea de revocare poate fi formulata o singura data in cursul unei sesiuni ordinare.
    (4) Secretarul general este ordonator principal de credite si, in indeplinirea atributiilor sale, emite ordine.
    Art. 204
    (1) Senatul aproba bugetul propriu inaintea dezbaterii bugetului de stat si il inainteaza Guvernului in vederea includerii in bugetul de stat. Executia bugetului propriu este aprobata de plenul Senatului dupa verificarea de catre chestorii Senatului.
    (2) Dotarea Senatului cu mijloace de transport auto si modul de utilizare a acestora, precum si cheltuielile de protocol se stabilesc prin norme aprobate de Biroul permanent, in limita sumelor prevazute in bugetul anual.
    Art. 205
    (1) Folosirea colaboratorilor pentru lucrarile Senatului, ale comisiilor si pentru unele activitati ale serviciilor Senatului se aproba de Biroul permanent.
    (2) Indemnizatia colaboratorilor, in limitele stabilite de lege, se propune de beneficiarul colaborarii si se ordonanteaza de secretarul general al Senatului.

    CAP. 6
    Dispozitii tranzitorii si finale

    Art. 206
    (1) Daca Senatul adopta, in conditiile art. 155 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata, un proiect de lege sau o propunere legislativa intr-o redactare diferita de cea adoptata de Camera Deputatilor, presedintele Senatului, de acord cu presedintele Camerei Deputatilor, initiaza procedura de mediere. In acelasi mod se procedeaza si in cazul in care Camera Deputatilor adopta un proiect de lege sau o propunere legislativa intr-o redactare diferita de cea adoptata de Senat.
    (2) In acest scop, Biroul permanent va propune Senatului un numar de 7 senatori, urmarindu-se respectarea principiilor prevazute la art. 45.
    (3) Senatorii stabiliti de Senat prin votul deschis al majoritatii senatorilor prezenti, impreuna cu deputatii desemnati de Camera Deputatilor, potrivit regulamentului propriu, formeaza comisia de mediere.
    (4) Cvorumul regulamentar al sedintelor de mediere este asigurat numai in prezenta a cel putin 4 senatori dintre membrii comisiei de mediere a Senatului.
    Art. 207
    (1) Comisia de mediere se reuneste la convocarea presedintelui comisiei sesizate in fond de la Camera care a adoptat ultima proiectul, la sediul acesteia, si stabileste regulile dupa care isi va desfasura activitatea, inclusiv termenul in care urmeaza sa prezinte raportul.
    (2) Reprezentantii Senatului in comisia de mediere au competenta de a examina si de a hotari, impreuna cu cei ai Camerei Deputatilor, numai asupra redactarilor diferite adoptate de Camera Deputatilor la textele adoptate de Senat si se vor pronunta, in aceste limite, asupra redactarilor diferite, putand adopta fie una, fie cealalta dintre redactari sau un text comun.
    (3) Conducerea lucrarilor comisiei de mediere se realizeaza prin rotatie de catre un senator si un deputat, stabiliti de aceasta.
    (4) Hotararile comisiei de mediere se iau cu acordul majoritatii membrilor acesteia.
    Art. 208
    (1) Activitatea comisiei de mediere inceteaza odata cu depunerea raportului.
    (2) Raportul comisiei de mediere se inscrie pe ordinea de zi a Senatului, urmandu-se procedura prevazuta la art. 84 - 112, sau, dupa caz, pe ordinea de zi a sedintelor comune ale Camerelor Parlamentului, potrivit procedurii prevazute in regulamentul sedintelor comune.
    (3) Se supun la vot numai solutiile propuse de comisia de mediere, diferite de cele adoptate initial de catre Senat. In toate cazurile, raportul comisiei de mediere se aproba potrivit procedurii si cu majoritatea de voturi necesara adoptarii legii in forma finala.
    (4) In cazul in care comisia de mediere nu ajunge, in termenul stabilit, la un acord cu privire la textele aflate in divergenta sau daca una dintre Camere nu aproba raportul comisiei de mediere, textele aflate in divergenta se supun dezbaterii in sedinta comuna a celor doua Camere, potrivit regulamentului acestor sedinte.
    Art. 209
    Daca ambele Camere ale Parlamentului isi insusesc textul legii in forma propusa de comisia de mediere, se va proceda conform art. 140.
    Art. 210
    Constitutionalitatea prezentului regulament poate fi verificata de catre Curtea Constitutionala, la cererea presedintelui Senatului, a unui grup parlamentar sau a cel putin 25 de senatori.
    Art. 211
    Prevederile art. 30   32 se pun in aplicare numai dupa 25 de zile calendaristice de la data publicarii acestuia in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.