HOTARARE Nr. 25 din 12 septembrie 1994
asupra rezolutiilor Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la
etica ziaristica
ACT EMIS DE: ADUNAREA(CAMERA) DEPUTATILOR
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 265 din 20 septembrie 1994
Camera Deputatilor adopta prezenta hotarare.
Art. 1
Camera Deputatilor ia act de Rezolutia nr. 1003 (1993), adoptata de
Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei la data de 1 iulie 1993, cuprinsa
in anexa nr. 1, prin care se afirma principiile etice ale ziaristilor, pe care
Adunarea Parlamentara le considera necesar a fi aplicate de profesionistii
acestui domeniu in intreaga Europa, precum si de Rezolutia nr. 1215 (1993),
adoptata la aceeasi data, cuprinsa in anexa nr. 2, prin care Adunarea
Parlamentara recomanda Comitetului Ministrilor al Organizatiei sa adopte o
declaratie privind etica ziaristicii, conform liniilor directoare ale
Rezolutiei nr. 1003 (1993), si sa promoveze aplicarea acestor principii de baza
in statele membre ale Consiliului Europei.
Art. 2
Camera Deputatilor recomanda tuturor ziaristilor si mijloacelor de
comunicare in masa sa tina seama si sa aplice principiile deontologice cuprinse
in rezolutiile nr. 1003 (1993) si nr. 1215 (1993) ale Adunarii Parlamentare a
Consiliului Europei, avand in vedere deosebita responsabilitate sociala ce le
revine in evolutia societatii si dezvoltarea vietii democratice, in afirmarea
valorilor morale si a drepturilor omului.
Aceasta hotarare a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 12
septembrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia
Romaniei.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
ADRIAN NASTASE
ANEXA 1
ADUNAREA PARLAMENTARA A
CONSILIULUI EUROPEI
A 44-a Sesiune ordinara
REZOLUTIA Nr. 1003 (1993)*)
cu privire la etica ziaristica
-----------------
*) Text adoptat de Adunare la data de 1 iulie 1993 (cea de-a 42-a sedinta).
Adunarea afirma urmatoarele principii ale ziaristicii, cu convingerea ca
acestea ar trebui puse in aplicare de cei care practica aceasta meserie in
intreaga Europa.
Informatii si opinii
1. In afara drepturilor si obligatiilor legale, stipulate in legislatia de
specialitate, mijloacele de informare in masa au o raspundere morala fata de
cetateni si de societate, raspundere care trebuie scoasa in evidenta mai ales
in momentul actual, cand informatia si comunicarea joaca un rol de mare
importanta in ceea ce priveste atat formarea atitudinii individuale a
cetateanului, cat si evolutia societatii si a vietii democratice.
2. Profesia de ziarist implica drepturi si obligatii, libertati si
responsabilitati.
3. Principiul de baza al oricarei evaluari etice a ziaristicii este ca
trebuie facuta o distinctie clara intre stiri si pareri, evitindu-se orice
confuzie intre acestea. Stirile sunt informatii, adica fapte si date, in timp
ce opiniile exprima ginduri, idei, convingeri sau judecati de valoare ale
mijloacelor de informare in masa, editorilor sau ziaristilor.
4. Stirile trebuie difuzate cu respectarea adevarului, dupa ce au fost
efectuate verificarile de rigoare, prezentarea, descrierea sau naratiunea fiind
facute intr-un mod impartial. Zvonurile nu trebuie confundate cu stirile.
Titlurile si rezumatele stirilor trebuie sa reflecte cat mai fidel continutul
faptelor si al datelor prezentate.
5. Exprimarea opiniilor poate consta in reflectii sau comentarii asupra
unor idei generale sau in observatii privind informatii avand legatura cu
evenimente concrete. Desi opiniile sunt inevitabil subiective si, prin urmare,
nu pot si nu trebuie supuse criteriului adevarului, ele trebuie totusi
exprimate intr-o maniera onesta si etica.
6. Opiniile exprimate sub forma de comentarii ale unor evenimente sau
actiuni cu referinta la persoane sau institutii nu trebuie sa nege sau sa
ascunda in mod intentionat fapte sau date reale.
Dreptul la informatie ca drept fundamental al omului - editori, patroni si
ziaristi
7. Activitatea mijloacelor de informare in masa este una de
"mediere"; ele presteaza servicii de informare si drepturile de care
se bucura in ceea ce priveste libertatea informatiei sunt in functie de
destinatari, adica de cetateni.
8. Informatia este un drept fundamental, evidentiat de jurisprudenta
Comisiei Europene si a Curtii Europene pentru Drepturile Omului in legatura cu
art. 10 al Conventiei europene a drepturilor omului si recunoscut ca atare in
art. 9 al Conventiei europene privind canalele de televiziune transnationale,
precum si in toate constitutiile democratice. Este un drept al cetateanului,
care are, prin urmare, si dreptul de a cere ca informatia furnizata de ziaristi
sa fie transmisa cu respectarea adevarului, in cazul stirilor, si in mod onest,
in cazul opiniilor, fara nici o interventie exterioara, fie din partea
autoritatilor publice, fie din partea sectorului privat.
9. Autoritatile publice nu trebuie sa se considere proprietari ai
informatiei. Reprezentativitatea acestor organe este baza legala a eforturilor
vizand garantarea si dezvoltarea pluralismului in cadrul mijloacelor de
informare in masa si crearea conditiilor necesare pentru exercitarea libertatii
de expresie si a dreptului la informare, cenzura fiind exclusa. Sunt aspecte de
care Comitetul Ministrilor este constient, astfel cum dovedeste si Declaratia
sa privind libertatea expresiei si informatiei, adoptata la 29 aprilie 1982.
10. Trebuie avut in vedere faptul ca ziaristica se sprijina pe mijloacele
de informare in masa, care, la randul lor, au la baza o structura de
intreprindere in cadrul careia trebuie facuta distinctie intre editori, patroni
si ziaristi. In acest sens, pe langa libertatea mijloacelor de informare in
masa, trebuie asigurata si protejata de presiuni interne libertatea in cadrul
mijloacelor de informare in masa.
11. Companiile care isi desfasoara activitatea in domeniul informatiei
trebuie sa fie agenti socio-economici cu caracter special, ale caror obiective
patronale trebuie sa tina seama de necesitatea de a asigura exercitarea unui
drept fundamental.
12. Organizatiile respective trebuie sa asigure o totala transparenta in
materie de proprietate si gestiune a mijloacelor de informare, astfel incat
cetatenii sa cunoasca exact cine sunt proprietarii si ce interese economice au
in legatura cu mijloacele de informare in masa.
13. In cadrul acestor organizatii, editorii si ziaristii trebuie sa
coabiteze, tinand seama de faptul ca respectul legitim fata de orientarea
ideologica a editorilor sau patronilor este limitat de imperativul absolut al
corectitudinii, in cazul stirilor, si al onestitatii, in cazul opiniilor. Este
un element esential al respectarii dreptului fundamental al cetatenilor la
informatie.
14. Consecinta acestor imperative este necesitatea de a intari garantiile
libertatii de expresie a ziaristilor, pentru ca ei sunt aceia care, in ultima
instanta, transmit informatia. In acest sens, trebuie precizat si dezvoltat
cadrul legal al clauzei de constiinta si al secretului profesional fata de
sursele confidentiale si, in acelasi timp, puse de acord prevederile
legislatiei nationale in acest domeniu, pentru ca acestea sa poata fi aplicate
in cadrul mai larg al spatiului democratic european.
15. Nici editorii, nici patronii, nici ziaristii nu trebuie sa considere
ca informatia este un bun personal. Organizatiile care se ocupa de difuzarea
informatiei nu trebuie sa o trateze ca pe o marfa, ci ca pe un drept
fundamental al cetateanului. In consecinta, nici calitatea informatiilor sau
opiniilor, nici substanta acestora nu trebuie exploatate in scopul de a spori
numarul de cititori sau de a largi audienta si, prin urmare, veniturile
publicitare.
16. Orice informatie conforma imperativelor etice necesita o tratare a
beneficiarilor ei ca persoane si nu ca masa.
Functia ziaristului si activitatea sa etica
17. Informarea si comunicarea, sarcini de care se achita ziaristul prin
intermediul mijloacelor de informare in masa, beneficiind de sprijinul deosebit
al noilor tehnologii, joaca un rol determinant in evolutia individului si a
societatii. Sunt elemente indispensabile ale vietii democratice, deoarece
garantarea participarii cetatenilor la viata publica este o conditie a
dezvoltarii plenare a democratiei. Aceasta participare nu ar fi posibila daca
cetatenii nu ar primi informatiile necesare despre viata publica pe care
mijloacele de informare in masa au datoria sa le furnizeze.
18. Importanta informatiei, in special a stirilor transmise de radio si
televiziune, in domeniul culturii si educatiei a fost subliniata in
Recomandarea nr. 1067 a Adunarii. Impactul informatiei asupra opiniei publice
tine de domeniul evidentei.
19. Ar fi gresit sa se traga de aici concluzia ca mijloacele de informare
in masa reprezinta opinia publica sau ca trebuie sa inlocuiasca functiile
specifice ale autoritatilor publice sau ale institutiilor cu caracter educativ
sau de cultura, cum ar fi scolile.
20. Aceasta ar echivala cu o transformare a mijloacelor de informare in
masa si a ziaristicii in puteri sau contraputeri ("mediocratia"),
fara insa ca acestea sa reprezinte cetateni sau sa fie supuse controlului
democratic, asa cum sunt autoritatile publice, si fara ca sa dispuna de
cunostintele de specialitate ale institutiilor culturale sau educationale de
resort.
21. Prin urmare, ziaristica nu trebuie sa denatureze informatia adevarata,
impartiala, si opiniile oneste, nici sa le exploateze in scopuri proprii,
intr-o incercare de a crea sau modela opinia publica, deoarece ligitimitatea sa
se bazeaza pe respectul efectiv al dreptului fundamental al cetatenilor la
informatie, ca parte a respectului pentru valorile democratice. In acest sens,
legitimitatea ziaristicii investigative depinde de adevarul si corectitudinea
informatiei si a opiniilor exprimate si este incompatibila cu campaniile
ziaristice organizate pornind de la pozitii prestabilite si interese
particulare.
22. In redactarea informatiilor si a opiniilor, ziaristii trebuie sa
respecte principiul prezumtiei de nevinovatie, in mod special in cazurile care
sunt in curs de judecata, si sa se abtina de la formularea de verdicte.
23. Trebuie respectat dreptul cetatenilor la viata privata. Persoanele care
detin functii publice au dreptul ca viata lor particulara sa fie aparata, cu exceptia
acelor cazuri in care viata lor particulara are un efect asupra vietii publice.
Faptul ca o persoana detine o functie publica nu inseamna ca poate fi privata
de dreptul la viata particulara.
24. Incercarea de a realiza un echilibru intre dreptul la respectarea
vietii private, consacrat in art. 8 al Conventiei europene a drepturilor
omului, si libertatea de expresie, stipulata in art. 10, este amplu ilustrata
de jurisprudenta recenta a Comisiei Europene si a Curtii Europene pentru
Drepturile Omului.
25. In ziaristica scopul nu scuza mijloacele; informatia trebuie obtinuta
prin mijloace legale si etice.
26. La cererea persoanelor interesate, mijloacele de informare in masa
trebuie sa rectifice, prin mijloace informative adecvate, automat si urgent,
furnizand toate informatiile si opiniile care s-au dovedit false sau eronate.
Legislatia nationala trebuie sa prevada sanctiuni adecvate si, acolo unde este
cazul, despagubiri.
27. Pentru a armoniza aplicarea si exercitarea acestui drept in statele
membre ale Consiliului Europei, trebuie puse in aplicare Rezolutia nr. (74) 26
privind dreptul la replica - Pozitia individului in raport cu presa - adoptata
de Comitetul Ministrilor la 2 iulie 1974, precum si prevederile pertinente ale
Conventiei europene privind canalele de televiziune transnationale.
28. Pentru asigurarea calitatii muncii si independentei ziaristilor,
acestia trebuie sa aiba un salariu corespunzator si sa beneficieze de conditii
si instrumente de lucru adecvate.
29. In relatiile pe care ziaristii, in exercitarea profesiei, le intretin
cu autoritatile publice sau cu diverse sectoare economice, acestia trebuie sa
evite orice coniventa de natura sa afecteze independenta sau impartialitatea
exercitarii profesiei lor.
30. Ziaristii nu trebuie sa confunde subiectele controversate sau
senzationale cu subiectele importante din punct de vedere informativ. In
exercitarea profesiei lor, acestia nu trebuie sa aiba ca scop principal
dobandirea prestigiului si a influentei personale.
31. Avand in vedere complexitatea procesului de difuzare a informatiei,
care se bazeaza din ce in ce mai mult pe folosirea noilor tehnologii, pe
rapiditate si capacitate de sintetizare, ziaristii trebuie sa aiba o pregatire
profesionala adecvata.
Statutul redactiei ziaristice
32. In cadrul organizatiilor care se ocupa de difuzarea informatiilor,
editorii, patronii si ziaristii trebuie sa coabiteze. In acest scop, trebuie
elaborat statutul personalului ziaristic, care sa reglementeze relatiile profesionale
intre ziaristi, editori si patroni in cadrul mijloacelor de informare,
independent de normele obisnuite privind relatiile de serviciu. Acest statut
poate prevedea crearea de comitete de redactie.
Situatii de conflict si cazuri de protectie speciala
33. In cadrul societatii apar uneori situatii tensionate si conflictuale ca
efect al terorismului, discriminarii fata de minoritati, xenofobiei sau
razboiului. In astfel de situatii, mijloacele de informare in masa au obligatia
morala de a apara valorile democratice: respectul pentru demnitatea umana,
rezolvarea problemelor prin mijloace pasnice, in spiritul tolerantei; prin
urmare, au obligatia sa se opuna violentei si incitarii la ura si confruntare,
respingind orice discriminare bazata pe criterii de cultura, sex sau religie.
34. Nimeni nu trebuie sa ramana neutru fata de apararea valorilor
democratice. In acest scop, mijloacele de informare in masa trebuie sa joace un
rol major in prevenirea tensiunilor si sa incurajeze intelegerea, toleranta si
increderea reciproca intre diferitele comunitati in regiunile aflate in
conflict, astfel cum a procedat secretarul general al Consiliului Europei,
incurajand adoptarea de masuri de incredere in fosta Iugoslavie.
35. Luand in considerare influenta deosebita a mijloacelor de informare in
masa si, in special, a televiziunii, asupra sensibilitatii copiilor si
tinerilor, trebuie sa se evite difuzarea de emisiuni, mesaje sau imagini care
exalta violenta, exploatarea sexului sau depravarea, precum si folosirea
deliberata a unui limbaj nepotrivit.
Etica si autocontrolul in ziaristica
36. Avand in vedere conditiile si principiile de baza enumerate mai sus,
mijloacele de informare in masa trebuie sa se angajeze sa respecte in mod
riguros principiile etice care garanteaza libertatea expresiei si dreptul
fundamental al cetatenilor de a primi informatii adevarate si opinii oneste.
37. Supravegherea aplicarii acestor principii necesita crearea de organisme
sau mecanisme de autocontrol formate din editori, ziaristi, asociatii ale
utilizatorilor mijloacelor de informare in masa, specialisti din mediile
universitare si judecatoresti; acestia vor avea sarcina de a elabora rezolutii
privind respectarea preceptelor etice de catre ziaristi, rezolutii pe care
mijloacele de informare in masa se vor angaja sa le publice. Aceste masuri vor
ajuta cetateanul, care are dreptul la informare, sa emita judecati critice
asupra activitatii ziaristului si a credibilitatii sale.
38. Organismele sau mecanismele de autocontrol, asociatiile de utilizatori
ai mijloacelor de informare in masa si departamentele universitare de resort
vor putea publica anual rezultatele cercetarilor efectuate a posteriori in
ceea ce priveste corectitudinea informatiilor difuzate de mijloacele de
informare in masa, in raport cu faptele reale. Va exista, in acest fel, un
barometru al credibilitatii care va da cetatenilor masura valorii etice a
fiecarui mijloc de informare in masa sau a fiecarei sectiuni a unui mijloc de
informare, chiar si a fiecarui ziartist. Masurile corective luate in consecinta
vor contribui, in acelasi timp, la ridicarea nivelului la care este practicata
profesia de ziarist.
ANEXA 2
ADUNAREA PARLAMENTARA A
CONSILIULUI EUROPEI
A 44-a Sesiune ordinara
REZOLUTIA Nr. 1215 (1993)*)
cu privire la etica ziaristica
--------------------
*) Text adoptat de Adunare la data de 1 iulie 1993 (cea de-a 42-a sedinta).
1. Adunarea reaminteste activitatile sale in domeniul mass-media si in special
Rezolutia sa nr. 428 (1970) privind mijloacele de comunicare in masa si
drepturile omului, ca si Recomandarea sa nr. 963 (1983) privind mijloacele
culturale si de educare in vederea reducerii violentei.
2. Ca urmare a criticilor suferite de mass-media in timpul razboiului din
Golf, Comisia pentru cultura si educatie a organizat o audiere parlamentara
privind etica ziaristicii, pe data de 26 iunie 1991, la Helsinki, in cursul
careia au fost exprimate o serie de ingrijorari.
3. Incepand din anul 1970, Adunarea Parlamentara, dar si alte instante ca
Parlamentul European (Rezolutia din 16 septembrie 1992 privind concentrarea
mijloacelor de comunicare in masa si pluralismul opiniilor), au cerut
elaborarea unor coduri deontologice ale ziaristicii. Totusi, prevederile deja
existente in acest domeniu nu au un ecou international indeajuns de extins,
eficacitatea lor practica ramanand deci foarte limitata.
4. Reprezentantii diferitelor state membre ale Consiliului Europei
beneficiaza din ce in ce mai mult de aceleasi surse de informare in cadrul unui
spatiu informativ european comun.
5. In consecinta, Adunarea recomanda Comitetului Ministrilor:
- sa invite guvernele statelor membre sa vegheze ca legile sa garanteze
organizarea mijloacelor publice de informare, astfel incat sa asigure
neutralitatea informatiilor, pluralismul opiniilor si egalitatea sexelor, ca si
dreptul de raspuns al fiecarui cetatean care a facut obiectul unei alegatii;
- sa studieze, in colaborare cu organizatiile nonguvernamentale, ca de
exemplu Federatia Internationala a Ziaristilor (F.I.J.), posibilitatea
stabilirii, in cadrul Consiliului Europei, a unui mecanism european de
informare care sa beneficieze de reprezentativitatea internationala pe care
acestea o implica, care sa rezulte, daca este posibil, din organele si
mecanismele de autocontrol nationale corespunzatoare, avand un mod de
functionare si un rol similare;
- sa promoveze crearea de asociatii ale beneficiarilor mijloacelor de
informare si sa incurajeze scolile sa creeze un sistem de invatare a utilizarii
mijloacelor de informare;
sa adopte o declaratie privind etica ziaristicii, conform liniilor
directoare ale Rezolutiei nr. 1003 (1993), si sa promoveze aplicarea acestor
principii de baza in statele membre ale Consiliului Europei.