HOTARARE Nr.
189 din 20 februarie 2008
privind recunoasterea
Statutului Cultului Crestin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolica din
Romania
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 214 din 20 martie 2008
In temeiul art. 108 din Constituţia României,
republicată, precum şi al art. 49 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 489/2006
privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor,
Guvernul României adoptă
prezenta hotărâre.
Articol unic. - Se recunoaşte Statutul Cultului Creştin
Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România,
prevăzut în anexa care face parte integrantă din
prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul culturii şi cultelor,
Adrian Iorgulescu
ANEXA
STATUTUL
Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu
Apostolică din România
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
SECŢIUNEA 1
Principiile fundamentale
Art. 1. - In desfăşurarea activităţii sale, Cultul
Creştin Penticostal are la bază următoarele principii:
a) principiul garantării
dreptului la libertatea de gândire, de conştiinţă şi religie al oricărei
persoane de pe teritoriul României, potrivit Constituţiei şi tratatelor
religioase la care România este parte, reprezintă un principiu fundamental în
activitatea Cultului Creştin Penticostal;
b) principiul nondiscriminării.
Nicio persoană nu poate fi pusă în situaţie de inferioritate pentru credinţa
sau apartenenţa sa la o grupare, asociaţie religioasă sau cult ori pentru
exercitarea libertăţii religioase. Dobândirea şi exercitarea drepturilor
religioase se realizează fără constrângere, în baza legii şi a prezentului
statut;
c) principiul autonomiei. In
raporturile sale cu statul român, Cultul Creştin Penticostal este autonom.
Exercitarea credinţei penticostale se face în baza normelor stabilite de
statutul de organizare şi funcţionare;
d) principiul egalităţii.
Cultele legal recunoscute sunt egale în faţa legii şi a autorităţilor statale
de orice rang. Raporturile Cultului Creştin Penticostal cu alte culte sau
organizaţii se realizează pe baza respectului reciproc;
e) principiul conformităţii cu normele moral-creştine.
Art. 2. - Libertatea
religioasă reprezintă dreptul oricărei persoane de
a-şi manifesta credinţa religioasă în mod individual sau în public în cadrul
Cultului, fără constrângeri sau restricţii. Norma de bază în exercitarea
credinţei penticostale este reprezentată de Sfânta Scriptură şi de Statutul
Cultului Creştin Penticostal, însoţit de Mărturisirea de credinţă.
Art. 3. - Părinţii, tutorii sau alţi reprezentanţi
legali au dreptul exclusiv de a opta pentru educaţia religioasă a copiilor
minori, conform propriilor convingeri.
SECŢIUNEA a 2-a
Consideraţii generale privind Cultul Creştin
Penticostal
Art. 4. - Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui
Dumnezeu Apostolică din România se fundamentează pe învăţăturile Sfintelor
Scripturi. In toate actele şi publicaţiile oficiale denumirea este: Cultul
Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România (C.C.P -
B.D.A.R.).
Art. 5. - Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui
Dumnezeu Apostolică din România este format din toate bisericile locale din
ţară şi din străinătate, care în mod liber au adoptat Mărturisirea de credinţă
penticostală, se organizează şi funcţionează după prezentul statut.
Art. 6. - Sediul Cultului Creştin Penticostal -
Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România este în municipiul Bucureşti, str.
Dr. Carol Davila nr. 81, sectorul 5, cu posibilitatea de a se schimba atunci
când situaţia o cere.
Art. 7. - Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui
Dumnezeu Apostolică din România este autonom faţă de stat. Principiile de
credinţă ale Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică
din România sunt cele cuprinse în Mărturisirea de credinţă.
Art. 8. - Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui
Dumnezeu Apostolică din România respectă Constituţia şi legile ţării, potrivit
principiului conformităţii legilor faţă de normele şi valorile moral-spirituale
promovate de Sfânta Scriptură.
CAPITOLUL II
Organizarea Cultului Creştin Penticostal
Art. 9. - (1) Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui
Dumnezeu Apostolică din România are următoarele părţi componente:
a) biserica locală, constituită
dintr-un număr de cel puţin 20 de membri. De biserica locală aparţin bisericile
filiale, care se pot constitui şi cu mai puţin de 20 de membri;
b) comunitatea regională din
România, constituită în baza unei hotărâri a Consiliului bisericesc, formată
dintr-un număr de biserici locale aparţinând unei anumite zone geografice din
ţară;
c) comunitatea etnică din România, constituită în baza
unei hotărâri a Consiliului bisericesc, formată dintr-un număr de biserici
locale aparţinând unei anumite etnii;
d) comunitatea teritorială din
diaspora, constituită în baza unei hotărâri a Consiliului bisericesc, formată
dintr-un număr de biserici locale din una sau mai multe ţări;
e) Institutul Teologic Penticostal şi alte unităţi de
învăţământ de alt rang, organizate potrivit dispoziţiilor Legii învăţământului
nr. 84/1995, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi altor norme
în domeniu;
f) Casa de Pensii şi Ajutoare a
Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România,
organizată potrivit normelor legale în vigoare referitoare la sistemul de
pensii şi asigurări sociale ale cultelor, denumită în continuare Casa de Pensii şi Ajutoare.
(2) Părţile componente ale Cultului Creştin Penticostal
sunt persoane juridice. Ele dobândesc personalitate juridică în condiţiile
îndeplinirii cerinţelor prezentului statut.
Art. 10. - Structura de conducere a Cultului Creştin
Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România este formată din:
a) Adunarea generală;
b) Consiliul bisericesc;
c) Comitetul executiv.
Art. 11. - Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui
Dumnezeu Apostolică din România, bisericile penticostale locale, comunităţile
regionale, comunităţile etnice, comunităţile teritoriale, Institutul Teologic
Penticostal şi Casa de Pensii şi Ajutoare sunt persoane juridice şi se
organizează şi funcţionează potrivit prezentului statut.
CAPITOLUL III
Biserica locală
SECŢIUNEA 1
Scopurile bisericii locale
Art. 12. - Biserica
penticostală locală este gruparea de credincioşi
care, prin îndemnul şi călăuzirea Duhului Sfânt, într-un mod liber consimţit,
acceptă şi respectă Mărturisirea de credinţă şi Statutul Cultului Creştin
Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România.
Art. 13. - Biserica penticostală locală are autonomie
funcţională în condiţiile prezentului statut şi are ca normă de credinţă şi
practică creştină Sfânta Scriptură, oglindită în Mărturisirea de credinţă.
Art. 14. - Scopurile esenţiale ale bisericii
penticostale locale sunt:
a) glorificarea lui Dumnezeu;
b) păstrarea nealterată şi propovăduirea învăţăturii
Sfintelor Scripturi;
c) ucenicia, creşterea spirituală şi educarea
credincioşilor;
d) răspândirea Evangheliei pentru mântuirea celor
pierduţi;
e) practicarea actelor de cult şi a părtăşiei frăţeşti;
f) ajutorarea celor în nevoi,
ca manifestare a dragostei creştine.
SECŢIUNEA a 2-a
Constituire şi organizare
Art. 15. - (1) Biserica penticostală locală se
constituie prin hotărârea Adunării generale de constituire a Bisericii şi
funcţionează în cadrul Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu
Apostolică din România, pe baza autorizaţiei eliberate de Comitetul executiv,
la cererea comunităţii regionale, teritoriale sau etnice, şi se înscrie în
Registrul unic al persoanelor juridice de la sediul cultului.
(2) In prealabil, comunitatea
regională, teritorială sau etnică se va convinge că credincioşii care solicită
autorizarea cunosc, acceptă şi respectă prezentul statut şi că dispun de
spaţiul necesar funcţionării ca biserică.
(3) In aceleaşi condiţii va fi autorizată şi biserica
filială, care însă, din punct de vedere spiritual şi administrativ, depinde de
biserica locală.
Art. 16. -In situaţia în care biserica locală constată
că sunt îndeplinite condiţiile necesare, iar situaţia o cere, poate solicita
comunităţii regionale, teritoriale sau etnice schimbarea autorizării bisericii
filiale în biserică locală.
Art. 17. - Nicio biserică locală nu poate aparţine
Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România
dacă nu aparţine unei comunităţi regionale, teritoriale sau etnice.
Art. 18. - Desprinderea dintr-o biserică penticostală a
unui grup de credincioşi, în vederea înfiinţării, în aceeaşi localitate, a unei
noi biserici, se face cu aprobarea comunităţii regionale, teritoriale sau
etnice şi numai atunci când această acţiune contribuie la progresul lucrării
lui Dumnezeu.
Art. 19. -Autorizarea în cadrul Cultului Creştin
Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică Penticostală din România a unei
biserici dintr-o altă confesiune religioasă, care acceptă şi practică
învăţătura penticostală, se va face cu aprobarea Consiliului bisericesc, la
solicitarea şi cu avizul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice şi în
urma unei monitorizări de minimum un an. Din momentul autorizării, biserica
devine unitate de cult creştin penticostal.
Art. 20. - Biserica penticostală locală este legal
angajată faţă de terţi, prin semnătura pastorului şi cea a secretarului sau a
unui delegat al acestora.
Art. 21. - (1) Ştampila bisericii este rotundă, cu
diametrul de 35 mm. Circumferinţa ei este delimitată de două cercuri
concentrice la distanţă de 1 mm unul faţă de celălalt, cercul exterior fiind
trasat cu o linie mai groasă. Pe circumferinţa interioară a cercului mai mic se
scrie în formă rotundă „Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu
Apostolică din România", iar pe un al doilea rând, interior, sub formă de
cerc, se scrie biserica, după care urmează judeţul.
(2) In centrul ştampilei se află imaginea unui porumbel
în zbor, care coboară, de la care pornesc raze în toate direcţiile, până la
circumferinţa unui cerc imaginar cu diametrul de 15 mm.
(3) Ştampila poate cuprinde de
asemenea denumirea specifică a bisericii, de exemplu: Betel, Betania,
Filadelfia şi altele asemenea.
(4) Modelul ştampilei este unic
şi se află la sediul central al Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui
Dumnezeu Apostolică din România.
Art. 22. - Biserica locală încetează să mai existe
atunci când scopurile pentru care s-a constituit nu mai pot fi îndeplinite sau
când comunitatea regională constată că biserica nu mai respectă prezentul
statut şi după ce s-au epuizat toate demersurile în soluţionarea crizei.
SECŢIUNEA a 3-a
Calitatea de membru al bisericii locale
A. Dobândirea
calităţii de membru
Art. 23. - Calitatea de membru al bisericii locale se
dobândeşte de către persoana care:
a) s-a întors la Dumnezeu cu
pocăinţă şi credinţă, făcând dovada naşterii din nou;
b) l-a mărturisit pe Iisus
Hristos în apa botezului ca Domn şi Mântuitor, conform Sfintelor Scripturi;
c) acceptă prezentul Statut al Cultului Creştin
Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România;
d) se înscrie ca membru în evidenţele bisericii.
Art. 24. - Acceptul pentru botezul în apă al
persoanelor nou-convertite se face, la cererea acestora, de către pastorul
bisericii, împreună cu comitetul acesteia. Aceste persoane vor urma în
prealabil un curs de pregătire biblică în vederea însuşirii adevărurilor de
bază ale vieţii de credinţă. Vor fi acceptate la botez numai acele persoane
care fac dovada unei întoarceri autentice la Dumnezeu.
Art. 25. - Calitatea de membru este personală şi
netransmisibilă. Un credincios poate fi membru în acelaşi timp numai într-o
singură biserică.
Art. 26. - (1) Credincioşii penticostali se pot
transfera, la cerere scrisă, într-o altă biserică.
(2) Se acceptă transferul de membri în bisericile
penticostale şi al credincioşilor din alte biserici evanghelice, care acceptă
Mărturisirea de credinţă şi practica Cultului Creştin Penticostal - Biserica
lui Dumnezeu Apostolică din România.
(3) Analiza şi decizia cu privire la cerea de transfer
se fac de către pastorul bisericii împreună cu comitetul bisericii.
(4) Membrii care pleacă din
localitate sau din ţară pentru o perioadă mai mare de 3 luni, indiferent de
motivul plecării, trebuie să ceară transferul de la biserica locală, iar la
întoarcere vor aduce transferul de la biserica pe care au frecventat-o în
perioada absenţei din biserica locală.
Art. 27. - Calitatea de membru al bisericii încetează
prin retragere, transfer, excludere sau deces. Retragerea ca membru trebuie să
fie comunicată conducerii bisericii în scris. Persoanele care pierd calitatea
de membru nu au niciun drept asupra bunurilor şi valorilor aduse sub orice
titlu în patrimoniul bisericii şi nici urmaşii lor.
B. Drepturile membrilor
Art. 28. - Drepturile membrilor bisericii locale sunt:
a) să participe la slujbele bisericii;
b) să participe la adunările generale ale bisericii, cu drept de vot;
c) să fie aleşi în diferite slujbe spirituale sau
administrative, potrivit chemării lui Dumnezeu şi în funcţie de calităţile
spirituale şi capacităţile intelectuale;
d) să li se oficieze actele de cult de care au nevoie;
e) să beneficieze de asistenţă
spirituală din partea bisericii;
f) să se poată transfera într-o altă biserică, la
cerere.
C. Obligaţiile
membrilor
Art. 29. -Indatoririle membrilor bisericii locale sunt:
a) să trăiască în spiritul învăţăturilor Sfintelor
Scripturi şi să respecte prezentul statut;
b) să frecventeze cu
regularitate serviciile divine şi să îşi aducă contribuţia la împlinirea
menirii bisericii;
c) să îi respecte pe ceilalţi membri, pe slujitorii
bisericii, să respecte rânduiala bisericii locale şi să se supună hotărârilor
conducerii acesteia;
d) să contribuie cu
regularitate la susţinerea financiară a bisericii prin zeciuieli şi donaţii,
potrivit învăţăturii Sfintelor Scripturi şi nevoilor lucrării lui Dumnezeu.
D. Disciplina
membrilor. Reguli şi proceduri
Art. 30. - (1) Fiecare membru al bisericii este supus
disciplinei acesteia.
(2) Disciplina bisericească se
exercită de conducerea bisericii, sub îndrumarea pastorului, cu următoarele
scopuri:
a) pentru a păstra sănătatea morală şi spirituală a bisericii;
b) pentru a păstra unitatea şi armonia în cadrul
bisericii;
c) pentru a îndemna la pocăinţă şi a-l recupera pe cel
căzut;
d) pentru a păstra neştirbită mărturia bisericii în
faţa lumii.
(3) Formele de disciplinare care se aplică în biserică
sunt:
a) mustrare personală de către
pastor sau conducătorul bisericii;
b) mustrare în faţa comitetului bisericii;
c) retragerea unor drepturi,
dreptul de a sluji în biserică, dreptul de a participa la Cina Domnului, pe o
perioadă determinată;
d) retragerea tuturor
drepturilor de membru pe o perioadă nedeterminată;
e) excluderea; excluderea, după
caz, poate fi însoţită de interdicţia accesului persoanei excluse în locaşul de
cult al bisericii care a decis excluderea.
(4) In desfăşurarea activităţii sale, biserica poate
decide, în cazuri riguros determinate, interzicerea accesului unor persoane
care tulbură serviciile divine.
(5) Sancţiunile prevăzute la alin. (3) lit. c)-e) din
prezentul articol se trec într-un proces-verbal semnat de conducerea bisericii,
se aduc la cunoştinţă celui în cauză şi se comunică Adunării generale.
(6) Persoana faţă de care s-a aplicat o formă de
disciplinare are dreptul de a se adresa în scris, prin contestaţie, comunităţii
regionale, teritoriale sau etnice, ca organ ierarhic superior, în termen de 30
de zile de la comunicarea sancţiunii.
(7) Aplicarea formei extreme de disciplinare,
excluderea, se face cu confirmarea comunităţii regionale, teritoriale sau
etnice, pentru următoarele abateri:
a) căderea în păcate grave şi trăirea în păcat;
b) trăirea nedemnă din punct de
vedere moral, trăire care aduce prejudicii grave bisericii şi lucrării lui
Dumnezeu;
c) răspândirea de învăţături şi
practici contrare adevărului biblic;
d) subminarea cu premeditare a unităţii şi autorităţii
bisericii prin producerea de dezbinări sau prin răspândirea de zvonuri care pot
duce la aceasta;
e) absenţa îndelungată şi voită de la serviciile divine
şi de la activităţile desfăşurate în cadrul bisericii.
(8) Repunerea în drepturi, respectiv reprimirea celui
pus sub disciplină, conform alin. (3) lit. c)-e) din
prezentul articol, se face de către pastor împreună cu comitetul bisericii,
atunci când acesta:
a) se căieşte din toată inima de abaterile sale;
b) face dovada că viaţa lui s-a îndreptat şi că a fost
iertat de Domnul pentru faptele sale;
c) se supune rânduielilor bisericii;
d) cere în scris să fie reprimit.
(9) In cazul reprimirii celui
exclus, aceasta se comunică comunităţii regionale, teritoriale sau etnice.
Excluderea, precum şi reprimirea vor fi consemnate într-un proces-verbal şi
operate în evidenţele de membri ale bisericii.
E. Alte categorii de persoane
Art. 31. - (1) Sunt consideraţi
aparţinători ai bisericii următorii:
a) minorii nebotezaţi din
familiile credincioşilor penticostali, care frecventează serviciile divine ale bisericii;
b) persoanele care frecventează
în mod constant serviciile religioase şi încă nu au fost botezate, dar care
şi-au exprimat opţiunea scrisă în acest sens.
(2) Aparţinătorii beneficiază de următoarele drepturi:
a) să participe la slujbele
bisericii;
b) să beneficieze de îndrumare spirituală din partea
bisericii.
(3) Aparţinătorii au obligaţia de a se încadra în
disciplina şi în rânduiala bisericii locale.
SECŢIUNEA a 4-a
Slujitorii bisericii
A. Categoriile de slujitori
Art. 32. - Potrivit
principiului Noului Testament cu privire la preoţia tuturor credincioşilor,
fiecare credincios este chemat să slujească în biserică, potrivit darului
încredinţat lui de Dumnezeu şi recunoscut de biserică.
Art. 33. - Biserica penticostală recunoaşte slujbele
spirituale din biserică, potrivit Epistolei către Efeseni 4: 11-13; apostoli,
proroci, evanghelişti, păstori şi învăţători, precum şi potrivit Epistolei
1Tim. 3: 1-13: prezbiteri şi diaconi.
Art. 34. - Credincioşii care dovedesc maturitate
spirituală şi calităţi de slujire menite să contribuie la desăvârşirea
spirituală a celorlalţi membri ai bisericii pot sluji ca:
a) pastori - slujitorii
ordinaţi care răspund de toate problemele spirituale şi administrative ale
bisericii şi oficiază toate actele de cult. Ei pot fi pastori coordonatori,
pastori asistenţi, pastori de sector sau pastori coordonatori de zonă;
b) prezbiteri -
slujitorii ordinaţi care oficiază toate actele de cult ce le sunt repartizate
de pastor;
c) diaconi - slujitorii
ordinaţi care oficiază numai Cina Domnului, binecuvântările de copii şi
înmormântările, sub îndrumarea pastorului, şi care se ocupă de problema
ajutorărilor în biserică;
d) apostoli, misionari -
slujitorii trimişi de biserică în ţară sau în străinătate pentru a înfiinţa
biserici noi într-o altă cultură, prin răspândirea Evangheliei, pentru a întări
bisericile mai mici sau/şi pentru a desfăşura activităţi cu caracter
social-umanitar;
e) evanghelişti - slujitorii recunoscuţi şi trimişi de biserică să răspândească
Evanghelia pentru mântuirea celor pierduţi, prin evanghelizări publice sau de
la om la om;
f) învăţători - slujitorii recunoscuţi de biserică, ce se ocupă de educaţia
biblică a membrilor bisericii, a nou-convertiţilor, a tinerilor şi copiilor. Ei
trebuie să fie capabili să predea corect şi eficient învăţăturile Sfintelor
Scripturi;
g) proroci- slujitorii
recunoscuţi de biserică, ce comunică mesaje din partea lui Dumnezeu prin
manifestarea slujbei profetice.
B. Ordinarea slujitorilor.
Condiţii şi proceduri
Art. 35. - Pastorii împreună cu
comitetele de conducere ale bisericilor au sarcina de a o recunoaşte şi de a
identifica chemarea specifică a fiecărui slujitor din partea lui Dumnezeu,
procedând la învestirea în lucrarea divină, după caz, prin recunoaştere sau
prin actul ordinarii, cu rugăciune şi punerea mâinilor. Actul ordinarii nu se
aplică femeilor.
Art. 36. -Aprobarea slujitorilor în vederea ordinarii
se face de către Adunarea generală a bisericii, la propunerea conducerii bisericii,
prin votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor prezenţi.
Art. 37. - (1) Slujitorii propuşi pentru a fi ordinaţi
trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să fie botezaţi cu Duhul Sfânt şi plini de Duhul
Sfânt;
b) să fie căsătoriţi şi să aibă o bună mărturie în familie;
c) să nu fi fost sancţionaţi
disciplinar pe linie bisericească, conform art. 30 alin. (3) lit. c)-e);
d) să nu aibă antecedente
incompatibile cu calitatea de slujitor ordinat;
e) să îndeplinească criteriile
prevăzute de Scriptură în epistolele 1 Tim. 3: 1-13 şi 1 Tit: 6-9:
- în viaţa lui personală trebuie să fie: cumpătat,
înţelept, blând, să nu fie beţiv, să nu fie bătăuş, să nu fie gâlcevitor, să nu
fie încăpăţânat, liber de dragostea de bani, drept, iubitor de bine, înfrânat;
- în viaţa familiei sale trebuie să fie: bărbatul unei
singure neveste, un bun conducător al propriei sale case;
- în viaţa lui spirituală trebuie să fie sfânt, să se
ţină de Cuvântul adevărat, să nu fie nou-convertit;
- în relaţiile sale interpersonale
trebuie să aibă o bună reputaţie în afara bisericii, să fie vrednic de cinste;
- în slujirea lui trebuie să fie ospitalier, capabil să
înveţe pe alţii.
(2) In vederea ordinarii sau recunoaşterii, slujitorii
propuşi vor fi examinaţi din punct de vedere doctrinar, după cum urmează:
a) pastorii - de către Comitetul executiv;
b) prezbiterii şi diaconii - de
către conducerea comunităţii regionale, teritoriale sau etnice;
c) apostolii, misionarii şi evangheliştii - de către
conducerea comunităţii regionale, teritoriale sau etnice.
(3) Comisia de ordinare a
slujitorilor va fi formată din cel puţin 3 pastori, în cazul ordinarii
pastorilor şi prezbiterilor, şi de cel puţin 2 pastori în cazul ordinarii
diaconilor.
Art. 38. - Fiecare slujitor ordinat va semna un
angajament solemn de fidelitate faţă de Cultul Creştin
Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România şi va primi o
legitimaţie care îi atestă dreptul de a-şi exercita slujba pentru care a fost
învestit.
C. Pierderea calităţii
de slujitor. Condiţii şi proceduri
Art. 39. - (1) Calitatea de
slujitor poate fi suspendată din următoarele motive:
a) încălcarea condiţiilor biblice care au stat la baza
ordinarii;
b) încălcarea angajamentului solemn de slujitor al
bisericii;
c) abateri de la prevederilor prezentului statut;
d) abateri grave sau repetate
de la conduita spirituală personală;
e) nerespectarea sistematică a atribuţiilor de slujire.
(2) In situaţia în care se impune suspendarea prevăzută
alin. (1), comitetul bisericii anunţă comunitatea regionala, etnică sau
teritorială asupra necesităţii de declanşare a procedurii de suspendare.
Finalizarea cercetării se va face în baza unei rezoluţii. Dacă rezoluţia este
aceea de suspendare, ea va fi înaintată Comitetului executiv, care va delibera
asupra situaţiei, verificând condiţiile de legalitate şi legitimitate ale
cauzei. Consiliul bisericesc decide, prin hotărâre definitivă, modalitatea de
soluţionare a rezoluţiei. Pe toată durata procesului de suspendare părţile
implicate în cauză au dreptul la contestaţie, potrivit procedurii de contencios.
Art. 40. - (1) Calitatea de slujitor poate fi revocată
în situaţiile prevăzute în art. 39, dacă gravitatea situaţiei o impune.
Revocarea operează de asemenea dacă în intervalul suspendării persoana în cauză
nu îşi revizuieşte comportamentul sau atitudinea care a dus la aplicarea
suspendării.
(2) Procedura revocării se realizează potrivit art. 39
alin. (2).
(3) Atât pe perioada suspendării, cât şi în cazul
revocării se retrage legitimaţia de slujitor.
Art. 41. - Slujitorii bisericii sunt datori să păstreze secretul mărturisirii personale. In relaţia cu
autorităţile de stat, slujitorul poate invoca secretul mărturisirii, după caz,
potrivit libertăţii de conştiinţă.
D. Angajarea slujitorilor
Art. 42. - (1) Biserica hotărăşte angajarea
slujitorilor prevăzuţi la art. 37, în funcţie de nevoi şi de posibilităţi. In
afară de aceştia, biserica mai poate angaja personal administrativ şi de
specialitate.
(2) Angajarea personalului se face de către comunitatea
regională, teritorială sau etnică, la cererea comitetului bisericii, conform
statului de funcţii, aprobat de Adunarea generală a bisericii, atunci când
biserica locală nu are posibilitatea să facă acest lucru.
SECŢIUNEA a 5-a
Conducerea bisericii locale
A. Pastorul bisericii
Art. 43. - (1) Biserica penticostală
locală este condusă de pastorul ales de Adunarea generală a bisericii şi
confirmat de comunitatea regională, teritorială sau etnică şi de Comitetul
executiv al Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din
România.
(2) Pastorul este ajutat în
activitatea sa de comitetul bisericii, ales de asemenea de Adunarea generală.
Art. 44. - Pastorul bisericii are următoarele
atribuţii:
a) predicarea şi învăţarea Sfintelor Scripturi;
b) pregătirea şi îndrumarea celorlalţi slujitori ai bisericii;
c) organizarea şi îndrumarea
activităţilor spirituale şi administrative ale bisericii;
d) păstorirea membrilor bisericii;
e) coordonarea serviciilor divine la care este prezent;
f) prezidarea şedinţelor
comitetului bisericii şi, în lipsa sa, delegarea acestei responsabilităţi unui
alt slujitor din comitetul bisericii;
g) coordonarea activităţii
membrilor comitetului bisericii, precum şi a tuturor compartimentelor bisericii;
h) oficierea actelor de cult, ocazii în care poate
solicita ajutorul celorlalţi slujitori ordinaţi.
Art. 45. - Bisericile cu peste 300 de membri pot avea
pe lângă pastorul coordonator şi unul sau mai mulţi pastori asistenţi, în
raport cu numărul de membri ai bisericii. Aceştia ajută nemijlocit la
îndeplinirea atribuţiilor pastorale şi preiau responsabilităţile ce le sunt
delegate de către pastorul coordonator.
Art. 46. - Nimeni nu poate fi promovat direct pastor,
fără a fi îndeplinit o stagiatură în slujba de diacon, apoi ca prezbiter.
Art. 47. - (1) In vederea bunei desfăşurării a
activităţii, în cadrul comunităţii regionale, etnice sau teritoriale pot
funcţiona pastori de sector sau pastori coordonatori de zonă.
(2) Pastorii de sector au atribuţiile pastorilor care
deservesc bisericile locale, dar le exercită în mai multe biserici care
alcătuiesc un sector de slujire.
(3) Pastorii coordonatori de zonă au următoarele
atribuţii:
a) supraveghează şi îndrumă
activitatea spirituală şi administrativă a bisericilor de pe teritoriul cel
puţin al unui judeţ;
b) primesc sesizările
pastorilor de sector sau ale bisericilor din teritoriu cu privire la diferite
nevoi spirituale sau abateri de la rânduiala duhovnicească şi se implică în
rezolvarea lor, ţinând cont de responsabilităţile celorlalţi slujitori şi
conlucrând armonios cu aceştia;
c) sesizează preşedintele
comunităţii regionale cu privire la abaterile slujitorilor de la morala sau
doctrina sănătoasă ori de la rânduiala duhovnicească a Bisericii Penticostale şi
propune analizarea acestora de comitetul comunităţii regionale sau de Comisia
de disciplină.
B. Comitetul bisericii
Art. 48. - (1) Comitetul bisericii locale se compune
din pastor, conducător, acolo unde nu este un pastor localnic, secretar,
casier, 2 cenzori şi mai mulţi membri, după cum decide Adunarea generală.
(2) Pastorul coordonează
activitatea comitetului bisericii, iar conducătorul conduce serviciile divine
în lipsa pastorului, potrivit competenţelor ce îi sunt delegate de către
acesta.
(3) Secretarul ţine evidenţa
membrilor bisericii, efectuează corespondenţa, întocmeşte procesele-verbale ale
şedinţelor de comitet şi ale Adunării generale şi ţine la zi evidenţa
patrimoniului acesteia.
(4) Casierul răspunde de gestiunea casieriei, păstrează
banii şi alte valori, ţine registrele de casa şi de bancă la zi şi efectuează
plăţi în baza hotărârilor comitetului bisericii, respectiv a dispoziţiilor de
plată semnate de cei în drept.
(5) Cu avizul comunităţii
regionale, teritoriale sau etnice, în caz de excepţie, casierul poate fi şi din
afara comitetului bisericii.
(6) Cenzorii controlează din
proprie iniţiativă operaţiunile financiar-contabile ale bisericii, semestrial,
şi consemnează constatările făcute într-un proces-verbal.
(7) Ceilalţi membri ai comitetului bisericii vor avea
atribuţiile stabilite în cadrul comitetului bisericii.
Art. 49. -Atribuţiile comitetului bisericii sunt:
a) conduce operativ activitatea
bisericii sub coordonarea pastorului, pe tot timpul mandatului încredinţat;
b) stabileşte direcţiile şi obiectivele de dezvoltare
ale bisericii;
c) urmăreşte respectarea bunei rânduieli în biserică;
d) împreună cu pastorul
hotărăsc şi aplică măsurile de disciplinare a membrilor, în caz de abateri;
e) îngrijeşte de săraci, văduve şi orfani;
f) întocmeşte bugetul bisericii
şi îl supune spre aprobare Adunării generale;
g) rezolvă orice alte sarcini
încredinţate de Adunarea generală .
Art. 50. - (1) Alegerile de comitet se fac o dată la 4
ani. Adunarea generală a bisericii poate acorda cel mult un nou mandat
comitetului în exerciţiu.
(2) Propunerile candidaţilor pentru a fi aleşi în noul
comitet al bisericii vor fi făcute de pastorul bisericii sau de pastor în
colaborare cu o comisie de propuneri, formată din oameni cu o experienţă
deosebită în lucrare.
(3) Candidaţii propuşi pentru a
fi aleşi în comitetul bisericii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să aibă un caracter ales şi
o înaltă ţinută morală şi spirituală;
b) să aibă o mărturie demnă în ceea ce priveşte familia
lor;
c) să aibă capacitatea şi
disponibilitatea de a îndeplini sarcinile încredinţate;
d) să aibă o vechime de cel
puţin 5 ani în cadrul Cultului Penticostal şi 2 ani în biserica respectivă; fac
excepţie bisericile nou-înfiinţate;
e) să nu fi fost sancţionat
disciplinar pe linie bisericească pentru abateri grave, conform art. 30 alin.
(7) lit. c)-e).
C. Adunarea generală
a bisericii
Art. 51. - (1) Adunarea
generală a bisericii este alcătuită din toţi membrii care se bucură de drepturi
depline şi care se află în ţară.
(2) Adunarea generală a bisericii se întruneşte o dată
pe an în şedinţă ordinară, şi ori de câte ori este nevoie, în şedinţe
extraordinare.
(3) Adunarea generală a bisericii are următoarele
atribuţii:
a) alege pastorul bisericii şi
îl pune în slujbă cu acordul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice şi
în prezenţa delegatului acesteia;
b) alege comitetul bisericii la
expirarea mandatului sau când situaţia o impune;
c) solicită comunităţii
regionale, teritoriale sau etnice recunoaşterea prezbiterilor, a diaconilor şi
a celorlalţi slujitori aleşi;
d) aprobă execuţia bugetară şi
descărcarea de gestiune a comitetului bisericii, precum şi bugetul bisericii;
e) aprobă cumpărările şi
vânzările de bunuri mobile şi imobile, precum şi alte investiţii necesare bunei
desfăşurări a activităţii;
f) desemnează prin vot
delegaţii bisericii pentru Adunarea generală a comunităţii regionale,
teritoriale sau etnice, Conferinţa naţională şi Congresul Cultului Creştin
Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România.
(4) Adunarea generală a
bisericii se convoacă şi este prezidată de pastor, iar în lipsa acestuia, de
către un alt membru cu funcţie de răspundere: pastor asistent, prezbiter,
diacon sau conducător de biserică, delegat de pastor ori de Comunitatea
regională, teritorială sau etnică.
(5) Adunarea generală a
bisericii se convoacă cu două săptămâni înainte de data fixată pentru
întrunirea ei şi se consideră statutară dacă întruneşte cel puţin jumătate plus
unu din numărul membrilor. In cazul neîntrunirii numărului statutar, Adunarea
generală se va ţine peste o săptămână, cu numărul membrilor prezenţi la această
dată.
(6) In situaţii deosebite, ca urmare a sesizării
scrise, motivate şi semnate de majoritatea membrilor comitetului bisericii sau
cel puţin de o treime din numărul membrilor bisericii, comunitatea regională,
teritorială sau etnică convoacă Adunarea generală a bisericii, cu anunţarea în
scris, cu cel puţin o săptămână înainte.
SECŢIUNEA a 6-a
Activităţile bisericii locale
Art. 52. - Biserica, prin slujitorii, membrii şi
aparţinătorii ei, îşi desfăşoară activitatea spirituală, culturală, de
învăţământ, social-caritabilă şi administrativ-gospodărească.
Art. 53. - Biserica are datoria să depună mărturie
creştină prin cuvânt şi faptă, pentru a răspândi Evanghelia şi dragostea lui
Dumnezeu în societate.
Art. 54. - Biserica acordă asistenţă spirituală
membrilor şi aparţinătorilor ei, persoanelor din afara ei care i-o solicită,
precum şi tuturor categoriilor sociale care au nevoie de asistenţă în
orfelinate, aziluri, unităţi de învăţământ, spitale, unităţi militare,
penitenciare, alte unităţi şi altele asemenea.
Art. 55. - (1) Biserica îşi desfăşoară slujbele
religioase obişnuite în lăcaşul propriu, închiriat sau în orice alt spaţiu
destinat acestui scop.
(2) Zilele şi orele în care au loc serviciile divine se
stabilesc de către fiecare biserică în parte.
(3) Slujbele speciale sau
ocazionale ale bisericii pot fi organizate în aer liber, în săli publice, în
alte spaţii amenajate special sau pe stadioane.
(4) La serviciile divine participă credincioşii
penticostali. Pot participa şi alte persoane, cu condiţia respectării
rânduielii stabilite de către biserică.
Art. 56. - Biserica poate organiza studii biblice şi
grupe de părtăşie în casele membrilor sau aparţinătorilor ei. Grupele de studiu
biblic şi cele de părtăşie frăţească nu constituie organizaţii bisericeşti de
sine stătătoare.
Art. 57. - Biserica poate înfiinţa, organiza şi
întreţine, singură sau în asociere cu alte biserici, unităţi de învăţământ
religios de orice grad, societăţi misionare, tabere şcolare şi de tineret,
orfelinate, aziluri, case de odihnă, edituri, tipografii, mijloace de informare
în masă, unităţi productive, cimitire confesionale şi alte activităţi pe linia
scopului propus, în spiritul prezentului statut.
Art. 58. - Biserica poate trimite misionari în ţară şi
în străinătate pentru răspândirea Evangheliei şi pentru activităţi cu caracter
social-umanitar.
SECŢIUNEA a 7-a
Patrimoniul bisericii
Art. 59. - Biserica locală,
prin Adunarea generală, dispune de patrimoniul şi de fondurile ei, fără niciun
amestec din afară. Gestionarea acestora se face de către comitetul bisericii.
Art. 60. - Biserica poate avea în proprietate lăcaşul
de cult cu anexele şi terenurile aferente, case pastorale şi pentru personalul
de serviciu, clădiri şi terenuri pentru unităţile de învăţământ, unităţi
sanitare, de caritate şi de odihnă, mijloace materiale şi tehnice necesare
desfăşurării activităţii proprii, cimitir confesional şi alte bunuri.
Art. 61. -In vederea dobândirii sau înstrăinării
bunurilor mobile şi imobile, biserica nu are nevoie de avizul sau aprobarea
unui organ ierarhic superior, cu excepţia bunurilor imobile care au destinaţia
de lăcaş de cult.
Art. 62. - Biserica se întreţine
din contribuţiile şi zeciuielile membrilor ei, din donaţii din partea
persoanelor fizice sau juridice din ţară şi din străinătate, cu respectarea
principiului biblic privind moralitatea provenienţei acestora, şi din alte
activităţi proprii.
Art. 63. - Donaţiile de orice natură făcute bisericii
în mod legal intră în proprietatea acesteia şi nu pot fi restituite sub nicio
formă donatorilor.
Art. 64. - Conform învăţăturii Sfintelor Scripturi şi
potrivit nevoilor concrete ale lucrării lui Dumnezeu, fiecare biserică are
datoria să participe la susţinerea financiară a comunităţii regionale,
teritoriale sau etnice a Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu
Apostolică din România.
CAPITOLUL IV
Comunitatea regională, teritorială sau etnică
SECŢIUNEA 1
Constituirea comunităţii
Art. 65. - Bisericile penticostale locale de pe raza
unuia sau a mai multor judeţe se pot uni pentru a constitui o comunitate
penticostală regională, cu scopul de a se sprijini reciproc în lucrarea de
evanghelizare şi de zidire duhovnicească, precum şi pentru a avea un mijloc de
reprezentare colectivă în faţa autorităţilor locale şi în relaţiile lor cu
conducerea Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din
România.
Art. 66. - (1) Bisericile locale
dintr-una sau mai multe ţări învecinate se pot uni pentru a forma o comunitate
penticostală teritorială din diaspora, cu scopul de a se sprijini reciproc în
lucrarea de evanghelizare şi de zidire duhovnicească, precum şi pentru a avea
un mijloc de reprezentare colectivă în faţa autorităţilor locale şi în
relaţiile lor cu conducerea Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui
Dumnezeu Apostolică din România.
(2) Dobândirea personalităţii juridice se face cu
respectarea dispoziţiilor legale specifice statului pe al cărui teritoriu îşi
desfăşoară activitatea.
Art. 67. - Bisericile penticostale locale aparţinând
unei anumite etnii se pot uni pentru a constitui o comunitate penticostală
etnică, având acelaşi scop prevăzut la art. 53.
Art. 68. -Infiinţarea unei comunităţi regionale,
teritoriale sau etnice se face prin hotărârea Adunării de constituire, a
delegaţilor tuturor bisericilor implicate, cu votul a cel puţin trei pătrimi
din numărul acestora şi cu aprobarea Consiliului bisericesc. Din rândul
delegaţilor trebuie să facă parte pastorii şi conducătorii bisericilor.
SECŢIUNEA a 2-a
Atribuţiile comunităţii regionale, teritoriale
sau etnice
Art. 69. - Atribuţiile comunităţii regionale,
teritoriale sau etnice sunt:
a) asistă bisericile locale în lucrarea de zidire
spirituală, de vestire a Evangheliei şi de educaţie creştină;
b) încurajează şi ajută la înfiinţarea de noi biserici;
c) pregăteşte slujitori duhovniceşti pentru bisericile
din cadrul comunităţii;
d) asistă bisericile, la solicitarea acestora, şi intervine,
când situaţia o impune, în probleme de disciplină bisericească;
e) hotărăşte asupra propunerilor făcute de biserici cu
privire la ordinarea de noi slujitori;
f) efectuează, la cerere,
angajarea şi plata personalului deservent al bisericilor locale, din fondurile
provenite de la acestea, precum şi angajarea şi plata personalului propriu;
g) îndrumă şi exercită controlul de legalitate în
problemele financiare ale bisericilor;
h) îndeplineşte alte activităţi specifice pentru
realizarea obiectivului pentru care a fost constituită.
SECŢIUNEA a 3-a
Conducerea comunităţii regionale
Art. 70. - Organele de conducere ale comunităţii
regionale, teritoriale sau etnice sunt:
a) Adunarea generală;
b) Comitetul comunităţii;
c) Biroul permanent.
A. Adunarea generală
a comunităţii regionale
Art. 71. - (1) Adunarea
generală a comunităţii regionale se compune din toţi păstorii legitimaţi în
cadrul comunităţii şi câte un delegat la 200 de membri.
(2) Adunarea generală a comunităţii teritoriale se
compune din toţi păstorii legitimaţi în cadrul comunităţii şi câte un delegat
la 50 de membri.
(3) Adunarea generală a comunităţii etnice se compune
din toţi păstorii legitimaţi în cadrul comunităţii şi câte un delegat pentru
fiecare biserică.
(4) Adunarea generală a comunităţii regionale,
teritoriale sau etnice se convoacă de Biroul permanent al comunităţii o dată la
4 ani, în şedinţă ordinară electivă, şi ori de câte ori este nevoie în şedinţă
extraordinară.
(5) Şedinţele ordinare elective
ale Adunării generale a comunităţii regionale, teritoriale sau etnice vor fi
prezidate de către un membru al Comitetului executiv.
(6) Atribuţiile Adunării
generale a comunităţii regionale, teritoriale sau etnice sunt:
a) primeşte raportul
Comitetului comunităţii regionale, teritoriale sau etnice şi aprobă descărcarea
de gestiune pe baza raportului Comisiei de cenzori;
b) alege Comitetul comunităţii
regionale, teritoriale sau etnice, Biroul permanent şi Comisia de cenzori
formată din 3 membri;
c) revocă Comitetul comunităţii
regionale, teritoriale sau etnice şi Biroul Permanent atunci când constată că
membrii acestora nu mai corespund condiţiilor statutare care au stat la baza
alegerii lor;
d) alege pentru următorii 4 ani
reprezentanţii comunităţii în Consiliul bisericesc;
e) la hotărâri privind
cumpărarea şi vânzarea de bunuri mobile şi imobile şi alte materiale necesare
activităţii proprii;
f) la orice hotărâri care
privesc bunul mers al comunităţii regionale, teritoriale sau etnice.
B. Comitetul
comunităţii regionale, teritoriale sau etnice
Art. 72. - (1) Comitetul
comunităţii regionale, teritoriale sau etnice este ales de Adunarea generală şi
se compune din 5 până la 11
pastori.
(2) Pentru a fi aleşi în
Comitetul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice, pastorii trebuie
îndeplinească următoarele condiţii:
a) să aibă o vechime de cel
puţin 5 ani în pastoraţie, cu excepţia comunităţilor nou-înfiinţate;
b) să fie recunoscuţi pentru ataşamentul lor ferm la
doctrina, rânduiala şi valorile morale şi spirituale ale Cultului Penticostal;
c) să fie recunoscuţi pentru
principialitatea şi probitatea caracterului lor;
d) să fi dovedit eficienţă şi
competenţă în lucrarea lor pastorală;
e) să nu fi fost sancţionaţi disciplinar pentru
abateri.
(3) Comitetul comunităţii
regionale, teritoriale sau etnice se compune din preşedinte, unul sau 2
vicepreşedinţi, secretar şi mai mulţi membri, până la completarea numărului
statutar. Dintre aceştia se aleg pastorii coordonatori de zonă.
(4) Preşedintele comunităţii
regionale, teritoriale sau etnice are următoarele atribuţii:
a) conduce activitatea curentă
a comunităţii regionale, teritoriale sau etnice şi stabileşte sarcini concrete
pentru membrii Comitetului comunităţii regionale, teritoriale sau etnice;
b) răspunde nemijlocit de
activitatea spirituală din cadrul comunităţii regionale, teritoriale sau
etnice, emite decizii de angajare a personalului şi de modificare a drepturilor
salariale ale personalului angajat;
c) prezidează şedinţele
Comitetului comunităţii regionale, teritoriale sau etnice şi şedinţele
extraordinare ale Adunării generale.
(5) Vicepreşedinţii asigură conducerea comunităţii
regionale, teritoriale sau etnice în lipsa preşedintelui şi preiau orice
responsabilitate stabilită în fişa de post, pe principiul delegării de
autoritate. Delegarea de autoritate se va face în scris atunci când intervin
deplasări de lungă durată, incapacitate fizică sau de altă natură.
(6) Secretarul efectuează
corespondenţa, întocmeşte procesele-verbale ale Adunării generale şi ale
Comitetului comunităţii regionale, teritoriale sau etnice, ţine evidenţa
cărţilor de muncă ale personalului angajat şi orice alte evidenţe necesare
activităţii comunităţii regionale, teritoriale sau etnice.
(7) Ceilalţi membri ai
Comitetului comunităţii regionale, teritoriale sau etnice vor avea sarcinile
stabilite în şedinţele comitetului.
(8) Comitetul comunităţii regionale, teritoriale sau
etnice are următoarele atribuţii:
a) conduce activitatea
Comunităţii regionale, teritoriale sau etnice pe durata mandatului încredinţat;
b) duce la îndeplinire
hotărârile Adunării generale ale comunităţii regionale, teritoriale sau etnice;
c) pregăteşte lucrările
Adunării generale ale comunităţii regionale, teritoriale sau etnice;
d) ia orice hotărâri necesare pentru bunul mers al
comunităţii;
e) cercetează abaterile de la
morala creştină sau de la doctrina penticostală a pastorilor şi face propuneri
Comitetului executiv în vederea sancţionării celor vinovaţi;
f) cercetează abaterile de la
morala creştină sau de la doctrina penticostală a celorlalţi slujitori şi ia
măsurile ce se impun.
C. Biroul permanent
al comunităţii regionale, teritoriale sau etnice
Art. 73. - Biroul permanent al comunităţii regionale,
teritoriale sau etnice este format din preşedinte, vicepreşedinţi şi secretar
şi rezolvă problemele curente din cadrul comunităţii regionale, teritoriale sau
etnice.
Art. 74. - Ceilalţi angajaţi ai comunităţii regionale,
teritoriale sau etnice răspund de activitatea lor conform fişei postului şi
contractului de muncă în baza căruia au fost angajaţi.
Art. 75. - In cadrul
comunităţii regionale, teritoriale sau etnice pot funcţiona diferite comisii pe
domenii de activitate, care îşi vor desfăşura activitatea specifică în baza
regulamentelor proprii, avizate de conducerea comunităţii regionale,
teritoriale sau etnice.
SECŢIUNEA a 4-a
Patrimoniul comunităţii regionale, teritoriale
sau etnice
Art. 76. - Comunitatea regională, teritorială sau
etnică poate avea imobile proprii, aziluri pentru bătrâni, case de odihnă,
edituri, tipografii, unităţi de învăţământ de toate gradele, societăţi
misionare, studio radio sau TV şi alte unităţi pentru realizarea scopului
propus.
Art. 77. - (1) Comunitatea regională, teritorială sau
etnică se susţine financiar din contribuţia tuturor bisericilor din cadrul ei.
Ea poate primi donaţii de la orice persoană fizică sau juridică din ţară ori
din străinătate, cu respectarea principiului biblic privind moralitatea
provenienţei acestora.
(2) Donaţiile de orice natură făcute în mod legal
comunităţii regionale, teritoriale sau etnice intră în proprietatea acesteia şi
nu pot fi restituite.
Art. 78. - La nivelul comunităţii regionale,
teritoriale sau etnice funcţionează unul sau mai multe seminarii biblice
penticostale, pentru pregătirea de noi lucrători în cadrul bisericilor din zonă
şi pentru instruirea celor deja implicaţi în lucrare.
Art. 79. - (1) Ştampila comunităţii regionale,
teritoriale sau etnice este rotundă, cu diametrul de 35 mm. Circumferinţa ei
este delimitată de două cercuri concentrice la distanţă de 1 mm unul faţă de
celălalt, cercul exterior fiind trasat cu o linie mai groasă. Pe circumferinţa
interioară a cercului mai mic se scrie, în formă rotundă, „Cultul Creştin
Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România", iar pe un al
doilea rând interior, sub formă de cerc, se scrie comunitatea regională,
teritorială sau etnică, după care urmează denumirea comunităţii.
(2) In centrul ştampilei se află imaginea unui porumbel
în zbor care coboară, de la care pornesc raze în toate direcţiile, până la
circumferinţa unui cerc imaginar cu diametrul de 15 mm.
Art. 80. - Comunitatea regională, teritorială sau
etnică se dizolvă atunci când nu mai sunt îndeplinite condiţiile care au stat
la baza înfiinţării ei. In caz de dizolvare, patrimoniul comunităţii regionale,
teritoriale sau etnice trece la Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui
Dumnezeu Apostolică din România.
CAPITOLUL V
Conducerea Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din
România
Art. 81. - (1) Cultul Creştin Penticostal - Biserica
lui Dumnezeu Apostolică din România este format din toate bisericile
penticostale locale, organizate în comunităţi regionale, teritoriale sau
etnice, Institutul Teologic Penticostal şi Casa de Pensii şi Ajutoare a C.C.P.
- B.D.A.R.
(2) Cultul Creştin Penticostal
- Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România este organizaţia centrală de
reprezentare a intereselor generale ale părţilor ei componente.
(3) Organele de conducere ale Cultului Creştin
Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România sunt:
a) Adunarea generală;
b) Consiliul bisericesc;
c) Comitetul executiv.
SECŢIUNEA 1
Adunarea generală
A. Organizare şi
funcţionare
Art. 82. - (1) Adunarea
generală a Cultului Creştin Penticostal se compune din toţi pastorii în
exerciţiu şi din câte un delegat la 1.500 de membri. Bisericile locale care au
un număr mai mic de membri se vor asocia prin bună înţelegere şi vor alege
delegatul lor la Adunarea generală a Cultului Creştin Penticostal, cu
prioritate dintre prezbiteri sau diaconi.
(2) Adunarea generală a Cultului
Creştin Penticostal se convoacă de Comitetul executiv în şedinţe ordinare cu
caracter electiv o dată la 4 ani, când se constituie în Congresul Cultului
Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică.
(3) Adunarea generală a
Cultului Creştin Penticostal se convoacă anual de Comitetul executiv, în
şedinţe ordinare cu caracter
spiritual şi organizatoric, constituindu-se în Conferinţa naţională a Cultului
Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică, la care vor participa
toţi pastorii în exerciţiu.
(4) Adunarea generală a cultului se convoacă de
Comitetul executiv în şedinţe extraordinare pentru modificarea actelor
normative, când se constituie în Congresul de lucru al Cultului Creştin
Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică.
B. Atribuţiile
Adunării generale
Art. 83. - (1) Atribuţiile
Adunării generale a Cultului Creştin Penticostal sunt:
a) primeşte raportul de activitate al Consiliului
bisericesc şi al Comisiei de cenzori;
b) descarcă de gestiune Consiliul bisericesc;
c) alege din cadrul Consiliului
bisericesc membrii Comitetului executiv, care trebuie să aibă o vechime în
pastoraţie de cel puţin 8 ani;
d) alege Comisia de cenzori alcătuită din 3 membri;
e) face modificări în Statutul Cultului Creştin
Penticostal, la propunerea Consiliului bisericesc;
f) aduce îmbunătăţiri la
Mărturisirea de credinţă, la propunerea Consiliului bisericesc;
g) votează moţiuni şi rezoluţii referitoare la morala
creştină, libertatea religioasă, drepturile omului, mediul încojurător şi alte
probleme de interes major;
h) hotărăşte în privinţa colaborării Cultului Creştin
Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică cu alte organizaţii religioase
din ţară şi din străinătate, în condiţiile păstrării identităţii sale
spirituale şi administrative.
Art. 84. - (1) Lucrările
Congresului Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică vor
fi prezidate de un birou de zi, format din 5 membri, condus de un preşedinte
ales, la propunerea Adunării generale.
(2) Conferinţa naţională a Cultului Creştin Penticostal
- Biserica lui Dumnezeu Apostolică va fi condusă de Comitetul executiv.
SECŢIUNEA a 2-a
Consiliul bisericesc
A. Organizare şi
funcţionare
Art. 85. - (1) Consiliul bisericesc este forul superior
de conducere al Cultului Creştin Penticostal -
Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România între adunările generale elective.
(2) Consiliul bisericesc este
format din 31 de membri, aleşi dintre pastorii care au cel puţin 8 ani în
pastoraţie.
(3) Fac parte de drept din
Consiliul bisericesc preşedinţii comunităţilor penticostale regionale şi un
reprezentant al comunităţilor etnice.
(4) Consiliul bisericesc se întruneşte de cel puţin
două ori pe an şi este convocat de Comitetul executiv sau de cel puţin jumătate
din numărul consilierilor. Hotărârile consiliului se iau cu majoritate simplă,
în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor.
(5) Consiliul bisericesc este prezidat de preşedintele
Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România,
asistat de secretarul general.
B. Atribuţiile
Consiliului bisericesc
Art. 86. - Consiliul bisericesc are următoarele
atribuţii:
a) îndrumă şi controlează activitatea Comitetului
executiv;
b) înfiinţează şi organizează departamente de lucru şi
aprobă regulamentele acestora;
c) duce la îndeplinire
hotărârile Congresului şi ale Conferinţei naţionale ale Cultului Creştin
Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România, delegând sarcini
specifice Comitetului executiv şi comisiilor de specialitate;
d) analizează situaţia generală
din cadrul Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din
România şi face recomandări bisericilor şi celorlalte organizaţii membre pentru
buna desfăşurare a activităţii acestora;
e) hotărăşte, când situaţia o
impune, excluderea din Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu
Apostolică din România a unei biserici sau a altei organizaţii membre, care s-a
abătut de la doctrina penticostală sau de la morala creştină;
f) propune Conferinţei naţionale colaborarea Cultului
Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România cu
organizaţii penticostale, evanghelice, ecumenice sau filantropice atât din
interiorul, cât şi din exteriorul ţării, în condiţiile păstrării identităţii
spirituale şi administrative;
g) descarcă de gestiunea anuală Comitetul executiv,
după prezentarea raportului Comisiei de cenzori;
h) votează bugetul Cultului Creştin Penticostal -
Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România;
i) îi revocă pe acei membri ai Comitetului executiv
care nu corespund sau demisionează, iar în caz de deces completează locurile
rămase libere, cu informarea Adunării generale;
j) aprobă cumpărări şi vânzări de bunuri imobile
necesare activităţii centrale;
k) îi validează sau îi invalidează, atunci când
situaţia o impune, pe rectorul Institutului Teologic Penticostal, pe
redactorul-şef al publicaţiei centrale de presă şi pe preşedintele şi pe
directorul Casei de Pensii şi Ajutoare a Cultului Creştin Penticostal -
Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România;
l) judecă abaterile de la
conduita creştină sau de la Mărturisirea de credinţă ale slujitorilor şi ia
hotărâri în acest sens, ca instanţă de apel;
m) stabileşte perioadele pentru alegeri în bisericile
locale, la comunităţile regionale, teritoriale sau etnice şi la nivel central.
SECŢIUNEA a 3-a
Comitetul executiv
A. Organizare şi
funcţionare
Art. 87. - (1) Comitetul
executiv este însărcinat cu conducerea curentă a Cultului Creştin Penticostal -
Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România prin Biroul permanent şi se
compune din: preşedinte, 2 vicepreşedinţi, secretar general, trezorier şi 2
membri.
(2) Preşedintele reprezintă
Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România în
relaţiile oficiale, coordonează activitatea Consiliului bisericesc şi a
Comitetului executiv, emite decizii cu privire la personalul angajat, ordonează
plăţile şi semnează actele şi documentele împreună cu secretarul general, ia
orice alte hotărâri în limita competenţei sale.
(3) Secretarul general
coordonează personalul angajat al Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui
Dumnezeu Apostolică din România. El are răspunderea activităţii operative
privind personalul administrativ şi de specialitate. In situaţii speciale
reprezintă Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din
România în relaţiile oficiale. Impreună cu preşedintele ordonează plăţile şi
semnează actele şi documentele Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui
Dumnezeu Apostolică din România.
(4) El are în subordine
secretarul, care efectuează corespondenţa şi ţine la zi evidenţa necesară
activităţii centrale.
(5) Vicepreşedinţii asigură conducerea Comitetului
executiv în lipsa preşedintelui şi se implică activ în rezolvarea sarcinilor ce
le sunt încredinţate în cadrul şedinţelor acestuia.
(6) Trezorierul răspunde de
gestiunea financiar-contabilă a Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui
Dumnezeu Apostolică din România şi îl are în subordine pe contabilul-şef.
(7) Ceilalţi membri ai
Comitetului executiv participă la întrunirile acestuia cu drept de vot şi se
implică activ în rezolvarea sarcinilor ce le revin.
B. Atribuţiile
Comitetului executiv
Art. 88. -(1) Atribuţiile
Comitetului executiv sunt:
a) conduce activitatea curentă a Cultului Creştin
Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România;
b) duce la îndeplinire hotărârile Consiliului
bisericesc;
c) rezolvă, la solicitarea comunităţii regionale,
teritoriale sau etnice, problemele deosebite care apar în cadrul bisericilor;
d) susţine şi apără interesele
bisericilor şi ale celorlalte organizaţii penticostale, la cererea acestora;
e) aprobă angajarea
personalului necesar desfăşurării activităţii centrale;
f) întocmeşte proiectul de
buget al Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din
România şi urmăreşte execuţia bugetară;
g) aprobă achiziţionarea bunurilor mobile necesare
activităţii centrale.
(2) Hotărârile Comitetului executiv au valabilitate
numai dacă au fost votate de majoritatea simplă a membrilor săi.
(3) Comitetul executiv se
convoacă de către preşedintele Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui
Dumnezeu Apostolică din România şi se întruneşte trimestrial sau ori de câte
ori este nevoie.
(4) Nu se admite cumulul de funcţii pentru funcţiile
executive (preşedinte, vicepreşedinte, secretar) la nivelul Comitetului
executiv şi la nivelul comunităţilor regionale, teritoriale sau etnice.
Art. 89. - (1) In desfăşurarea activităţii sale,
Comitetul executiv este ajutat de către Biroul permanent, care este format din:
preşedintele cultului, vicepreşedinţi şi secretar
general.
(2) Biroul permanent este un instrument de lucru,
ajutător în susţinerea activităţii Comitetului executiv.
(3) Biroul permanent
soluţionează probleme cu caracter urgent, de natură administrativă, prezintă
referate, rapoarte, informări din partea departamentelor de specialitate sau
orice alt tip de documente în vederea informării corecte şi exacte a
Comitetului executiv.
(4) Biroul permanent analizează şi investighează
problemele ivite şi prezintă concluziile Comitetului executiv, care decide
asupra modului de soluţionare a acestora.
CAPITOLUL VI
Invăţământul
confesional
SECŢIUNEA 1
Organizare şi funcţionare
Art. 90. - Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui
Dumnezeu Apostolică din România înfiinţează şi organizează unităţi de
învăţământ pentru pregătirea personalului de cult, a profesorilor de religie,
precum şi a altor specialişti necesari desfăşurării activităţii religioase.
Art. 91. - Forma, gradul, numărul şi planul de
şcolarizare pentru instituţiile de învăţământ propriu se decid de Cultul
Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România în condiţii de autonomie a
unităţilor administrativ-teritoriale ale cultului şi potrivit legii.
Art. 92. - Principalele forme de învăţământ din cadrul
Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România
sunt:
a) şcoala duminicală, în cadrul bisericii locale;
b) grădiniţele pentru
preşcolari; ele se organizează de biserica locală potrivit metodologiei şi
normelor legale specifice;
c) şcolile primare;
d) şcolile gimnaziale;
e) seminariile biblice, în
cadrul comunităţilor regionale, teritoriale, etnice;
f) liceele cu profil teologic;
g) unităţile de învăţământ superior.
SECŢIUNEA a 2-a
Organizarea învăţământului în biserica locală. Şcoala
duminicală
Art. 93. - Şcoala duminicală reprezintă o formă
specifică învăţământului confesional şi se organizează în baza principiului
potrivit căruia părinţii sau, după caz, reprezentantul legal sau tutorele
copilului aleg confesiunea copilului şi, respectiv, forma de învăţământ
specifică confesiunii.
Art. 94. - Şcoala duminicală se organizează şi îşi
desfăşoară activitatea potrivit programei Cultului Creştin Penticostal -
Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România. In cadrul şcolii duminicale îşi desfăşoară
activitatea învăţători care sunt aleşi de biserica locală. Elevii primesc
calificative sau note care, la cerere, pot fi transmise şcolilor, pe care
aceştia le frecventează, pentru disciplina Religie.
SECŢIUNEA a 3-a
Organizarea învăţământului superior în Cultul
Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu
Apostolică din România
Art. 95. - (1) Invăţământul teologic superior cuprinde
Institutul Teologic Penticostal, facultăţi de teologie, asistenţă socială,
precum şi orice alte forme necesare desfăşurării în condiţii optime a
procesului de instruire şi formare a slujitorilor şi personalului de
specialitate.
(2) Invăţământul teologic
superior se organizează în condiţiile legii. Senatul este principalul for de
conducere. Senatul este condus de către un preşedinte, care este rectorul
unităţii de învăţământ.
(3) Rectorul Institutului
Teologic Penticostal este ales sau revocat de senatul instituţiei de învăţământ
şi confirmat de Consiliul bisericesc în ceea ce priveşte alegerea sau revocarea
sa. El reprezintă instituţia din punct de vedere administrativ şi juridic.
(4) Fiecare facultate este condusă de un consiliu
profesoral care stabileşte modul operativ de desfăşurare a activităţilor de
învăţământ planificate.
CAPITOLUL VII
Casa de Pensii şi Ajutoare a Cultului Creştin
Penticostal
Art. 96. - (1) Casa de Pensii
şi Ajutoare se organizează potrivit regulamentului propriu de organizare şi
funcţionare şi conform normelor legale în vigoare referitoare la sistemul de
pensii şi asigurări sociale.
(2) Casa de Pensii şi Ajutoare are personalitate
juridică şi patrimoniu propriu.
Art. 97. - Casa de Pensii şi Ajutoare este condusă de
Consiliul de administraţie, din care fac parte consilieri aprobaţi de Consiliul
bisericesc. Consiliul de administraţie este condus de către un preşedinte, care
devine preşedintele Casei de Pensii şi Ajutoare.
Art. 98. - Preşedintele Casei de Pensii şi Ajutoare
reprezintă această instituţie în raporturile sale cu Consiliul bisericesc,
precum şi în alte domenii de interes major.
Art. 99. - Conducerea operativă a Casei de Pensii şi
Ajutoare se realizeză de către directorul Casei de Pensii şi Ajutoare. Acestuia
îi revine sarcina gestionării în bune condiţii a activităţii curente a Casei de
Pensii şi Ajutoare.
Art. 100. - Directorul Casei de Pensii şi Ajutoare
coordonează Biroul permanent al Casei de Pensii şi Ajutoare, care îndeplineşte
sarcinile stabilite potrivit regulamentului.
Art. 101. - Principalele atribuţii ale Casei de Pensii
şi Ajutoare sunt:
a) asigură pensii pentru persoanele care au fost
contribuabili potrivit normelor în materie;
b) asigură diferite indemnizaţii, sporuri şi plăţi
caracteristice sistemului de asigurări sociale şi pensii;
c) acordă ajutoare şi
efectuează plăţi cu caracter umanitar în condiţiile stabilite de prevederile
regulamentului.
CAPITOLUL VIII
Asistenţa socială în Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică
din România
Art. 102. -In desfăşurarea activităţii sale, Cultul
Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România poate
înfiinţa unităţi de asistenţă socială de orice tip, precum: centre de
plasament, centre de zi, case de tip familial, centre de urgenţă, cantine,
centre de prevenire sau informare, centre maternale, aziluri şi altele
asemenea.
Art. 103. - (1) Unităţile de asistenţă socială pot
funcţiona atât în cadrul unor organizaţii de tip fundaţii sau asociaţii, cât şi
în cadrul bisericii locale, în condiţii dispuse de normele specifice în
vigoare.
(2) Asistenţa religioasă din unităţile care
funcţionează în cadrul bisericii locale se va face potrivit confesiunii penticostale.
CAPITOLUL IX
Publicaţii şi mass-media în atenţia Cultului Creştin Penticostal -
Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România
Art. 104. - Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui
Dumnezeu Apostolică din România are ca principală publicaţie revista „Cuvântul
Adevărului". In desfăşurarea activităţii sale, Cultul Creştin Penticostal
- Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România poate edita şi tipări diverse
publicaţii, potrivit principiului dreptului la liberă exprimare.
Art. 105. - Cultul Creştin
Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România poate înfiinţa
studiouri de înregistrare audio sau video, posturi de radio şi de televiziune
şi poate imprima casete audio, compact-discuri, DVD-uri audio ori video, pe
linia scopului propus.
Art. 106. - Materialele muzicale, poeziile ori mesajele
din cadrul serviciilor divine de închinare pot fi folosite fără a atrage
responsabilităţi financiare sau de orice altă natură în sarcina bisericii
locale.
CAPITOLUL X
Dispoziţii finale
Art. 107. - Cultul Creştin
Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România se susţine din
contribuţia tuturor comunităţilor regionale, teritoriale şi etnice. El poate
primi donaţii din partea persoanelor fizice şi juridice, din ţară şi din
străinătate, cu respectarea principiului biblic privind moralitatea
provenienţei acestora, şi din alte activităţi proprii.
Art. 108. - Donaţiile de orice natură făcute în mod
legal Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din
România intră în proprietatea acestuia şi nu pot fi restituite sub nicio formă
donatorilor.
Art. 109. - Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui
Dumnezeu Apostolică din România poate avea imobile proprii, aziluri pentru
bătrâni, case de odihnă, edituri, tipografii, unităţi de învăţământ de orice
grad, societăţi misionare, studiouri radio sau TV, unităţi sanitare şi orice
alte unităţi şi instituţii, pe linia îndeplinirii activităţii propuse.
Art. 110. -In cadrul Cultului Creştin Penticostal -
Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România pot funcţiona comisii sau departamente de lucru, precum şi birouri
de specialitate, în baza unor regulamente proprii aprobate de Consiliul
bisericesc, care sunt subordonate acestuia.
Art. 111. - (1) Ştampila Cultului Creştin Penticostal -
Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România este rotundă, cu diametrul de 35
mm. Circumferinţa ştampilei este delimitată de două cercuri concentrice la
distanţă de 1 mm unul faţă de celălalt, cercul exterior fiind trasat cu o linie
mai groasă. Pe circumferinţa interioară a cercului mai mic se scrie în formă
rotundă „Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din
România".
(2) In centrul ştampilei se află imaginea unui porumbel
în zbor, care coboară, de la care pornesc raze în toate direcţiile, până la
circumferinţa unui cerc imaginar cu diametrul de 15 mm.
Art. 112. - Prezentul statut a fost dezbătut şi aprobat
în cadrul Congresului de lucru al Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui
Dumnezeu Apostolică din România în data de 23 noiembrie
2005, la Baia Mare.