HOTARARE Nr.
177 din 20 februarie 2007
privind modificarea unor
anexe la Hotararea Guvernului nr. 759/2006 pentru aprobarea fiselor tehnice ale
masurilor 1.1 „Imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole
si piscicole", 1.2 „Imbunatatirea structurilor in vederea realizarii
controlului de calitate, veterinar si fitosanitar, pentru calitatea produselor
alimentare si pentru protectia consumatorilor", 2.1 „Dezvoltarea si
imbunatatirea infrastructurii rurale", 3.1 „Investitii in exploatatiile
agricole", 3.2 „Constituirea grupurilor de producatori", 3.3 „Metode
agricole de productie destinate sa protejeze mediul si sa mentina peisajul
rural", 3.4 „Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice care
genereaza activitati multiple si venituri alternative", 3.5
„Silvicultura", 4.1 „Imbunatatirea pregatirii profesionale" si 4.2
„Asistenta tehnica" din Programul national pentru agricultura si
dezvoltare rurala finantat din fonduri SAPARD
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 171 din 12 martie 2007
In temeiul art. 108 din Constituţia
României, republicată,
Guvernul României adoptă
prezenta hotărâre.
Articol unic. - Anexele
nr. 1, 3, 4, 7, 11, 12, 13 şi 14 la Hotărârea Guvernului nr. 759/2006 pentru
aprobarea fişelor tehnice ale măsurilor 1.1 „Imbunătăţirea prelucrării şi
marketingului produselor agricole şi piscicole", 1.2 „Imbunătăţirea
structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar,
pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia
consumatorilor", 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii
rurale", 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole", 3.2
„Constituirea grupurilor de producători", 3.3 „Metode agricole de producţie
destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural", 3.4
„Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi
venituri alternative", 3.5 „Silvicultură", 4.1 „Imbunătăţirea
pregătirii profesionale" şi 4.2 „Asistenţă tehnică" din Programul
naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală finanţat din fonduri SAPARD,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 şi 531 bis din 20 iunie 2006, se modifică, în conformitate
cu deciziile Comisiei Europene C(2006) din 5 iulie 2006 şi C(2006) din 27
decembrie 2006 de modificare a Deciziei Comisiei Europene C(2000) 3742 Final
din 12 decembrie 2000 privind aprobarea Programului SAPARD, şi se înlocuiesc cu
anexele nr. 1 -8 la prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării
rurale,
Dan Ştefan Motreanu
p. Ministrul finanţelor publice,
Alice Cezarina Bîtu,
secretar de stat
Ministrul integrării europene,
Anca Daniela Boagiu
ANEXA Nr. 1 (Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr.
759/2006)
FIŞA TEHNICĂ
pentru măsura 1.1 „Imbunătăţirea prelucrării şi
marketingului produselor agricole şi piscicole"
1. MOTIVAŢIE
Măsurile Programului SAPARD urmăresc în primul rând
facilitarea implementării acquis-ului comunitar, vizând diminuarea unor
neajunsuri care caracterizează agricultura din România, înainte de aderarea ei
la Uniunea Europeană.
In mod particular, sprijinul pentru această măsură este
destinat să îmbunătăţească performanţele producţiei agroalimentare din punct de
vedere al standardelor de calitate şi al diversificării gamei sortimentale a produselor prelucrate, în scopul de a
înlătura unele disfuncţionalităţi ce se manifestă pe pieţele specifice ale
acestora, şi anume:
• pieţele agricole actuale nu funcţionează coerent;
• existenţa pe piaţă a unei importante producţii
agricole, comercializată fără o prelucrare prealabilă şi/sau
insuficientă/ineficientă, care nu permite sub această formă creşterea valorii
adăugate a ramurii şi nu contribuie la îmbunătăţirea veniturilor
agricultorilor;
• condiţii improprii de preluare, sortare, depozitare,
prelucrare, condiţionare şi marketing al produselor agricole, inclusiv ouăle,
ce determină, de cele mai multe ori, procente mari de pierderi de producţie
(mărfuri perisabile, fără posibilitate de depozitare a produselor şi absenţa
pieţelor de desfacere), excepţie făcând vânzarea directă a produselor din
exploataţia agricolă;
• amplasarea a numai 15% din ramurile industriei agroalimentare
în zonele rurale nu favorizează prelucrarea locală a produselor agricole,
aceasta generând costuri ridicate de transport şi pierderi importante de
produse;
• degradarea continuă a aparatului productiv şi un
mare grad de uzură a unităţilor existente care nu deţin echipamente performante
de prelucrare şi nici capacităţi performante, la nivelul standardelor europene,
capabile să asigure calitatea producţiei şi controlul ei;
• lipsa unor echipamente în dotarea unităţilor de
industrie alimentară, privind evacuarea apelor uzate şi a produşilor reziduali
ce nu permit protecţia suficientă a mediului înconjurător, dotarea insuficientă
cu laboratoare uzinale şi aparatură de măsură şi control pentru determinarea
calităţii produselor;
• slaba diversificare a produselor agroalimentare sub
aspectul standardelor de calitate impuse de Uniunea Europeană, cu toate că
cerinţele consumatorilor reclamă o îmbunătăţire a gamei sortimentale a
produselor prelucrate;
• slaba valorificare a plantelor textile cum sunt inul
şi cânepa.
Priorităţile sunt îmbunătăţirea procesării şi
marketingul în următoarele sectoare: lapte şi produse lactate, carne, legume,
fructe şi cartofi, vinificaţie, peşte, produse piscicole şi plante textile. In
contextul României, având în vedere suprafeţele şi producţiile de cereale,
seminţe oleaginoase, sfeclă de zahăr şi plante textile şi deficienţele
existente în domeniul procesării primare, considerăm ca fiind importante în
primul rând investiţiile privind modernizarea capacităţilor de procesare şi
depozitare existente în aceste sectoare.
In anul 2005, în România au avut loc cele mai severe
inundaţii din ultimii 20 de ani care au afectat toate judeţele. Perioadele în
care s-au produs acestea au fost 10-30 aprilie, 1-31 mai, 1-7 iunie şi 11-17 iunie,
14-25 august, 19-25 septembrie 2005, subliniind faptul că au existat numeroase
cazuri de localităţi afectate de inundaţii de mai multe
ori.
Estimarea pagubelor datorate inundaţiilor produse în
perioada aprilie -septembrie 2005 se situează la 5.975 milioane lei (1,6
miliarde euro), reprezentând aproximativ 3,4% din PIB (nivel 2003).
Pentru a sprijini activitatea economică din zonele
rurale inundate şi pentru a asigura cadrul legal necesar aplicării prevederilor
art. 16 secţiunea A din Acordul multianual de finanţare, autorităţile române au
decis că lista localităţilor (satelor) afectate de inundaţii în perioada
aprilie - septembrie 2005 şi gradul lor de afectare să fie aprobate printr-un
act normativ, respectiv prin Hotărârea Guvernului nr. 1.512/2005 pentru
declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din
perioada aprilie - septembrie 2005.
Pentru determinarea gradului
fizic de afectare au fost întocmite o fişă de evaluare pentru fiecare
localitate (sat) şi modalitatea de calcul, luându-se în considerare următoarele
elemente: locuinţe (15 puncte), anexe gospodăreşti (10 puncte), infrastructură
rurală (35 puncte), suprafaţă agricolă şi forestieră (20 puncte), obiective
socioeconomice (10
puncte), infrastructură forestieră şi de protecţie împotriva inundaţiilor
(10 puncte).
Din datele existente au rezultat că au fost afectate
3.755 sate din 1.277 comune acoperind toate judeţele ţării, cu gradul de
afectare după cum urmează:
Gradul de afectare
|
%
|
5%-10%
|
27,1
|
10%-30%
|
29,6
|
mai mare de 30%
|
3,1
|
Pentru a explica datele prezentate în tabelul de mai
sus şi ca rezultat al analizei fişelor de evaluare pentru fiecare localitate se
constată că în cazul unui grad de afectare de peste 30% au fost înregistrate
pagube semnificative la toate elementele stabilite în calcularea gradului de
afectare, cu influenţe substanţiale negative asupra desfăşurării activităţii
economice şi nivelului de trai al locuitorilor din zona respectivă.
In situaţia unui grad de afectare cuprins între 10 şi
30% au fost înregistrate pagube semnificative doar la o parte din elementele
stabilite în calcularea gradului de afectare, dar care influenţează negativ
desfăşurarea activităţii economice şi nivelul de trai al locuitorilor din zona
respectivă.
In situaţia unui grad de afectare cuprins între 5 şi
10% au fost înregistrate pagube doar la o parte din elementele stabilite în
calcularea gradului de afectare, în special infrastructura rurală.
Prevederile art. 16 paragraful 1 şi art. 16 paragraful
1 subparagraful a) din secţiunea A „Managementul financiar" din anexa la
Acordul multianual de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia
Comunităţilor Europene (Programul special de aderare pentru agricultură şi
dezvoltare rurală în România), semnat la Bruxelles la 2 februarie 2001,
ratificat prin Legea nr. 316/2001, cu modificările şi completările ulterioare,
denumit în continuare MAFA, se vor aplica pentru toţi potenţialii
beneficiari ai măsurii care îşi desfăşoară activitatea în satele cu grad de
afectare mai mare de 30% şi vor realiza proiectul într-un sat inclus în cap.
VIII din PNADR, anexa nr. 77.
Prevederile art. 16 paragraful 1 şi art. 16 paragraful
1 subparagraful a) din secţiunea A „Managementul financiar" din MAFA se
vor aplica potenţialilor beneficiari ai măsurii care îşi desfăşoară activitatea
în satele cu grad de afectare cuprins între 10 şi 30% şi care prezintă un
document prin care atestă că au suferit pagube, document emis de comitetul
local pentru situaţii de urgenţă*) la nivel de comună. Comitetul local pentru
situaţii de urgenţă atestă că potenţialul beneficiar a suferit pagube ca urmare
a inundaţiilor produse în perioada aprilie-septembrie 2005 şi va realiza
proiectul într-un sat inclus în cap. VIII din Programul naţional pentru
agricultură şi dezvoltare rurală, denumit în continuare PNADR, anexa nr. 76.
*) Comitetul local pentru situaţii de urgenţă este
constituit în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.491/2004
pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică,
atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru
situaţii de urgenţă.
2. OBIECTIVE
Obiective generale
Obiectivul general al măsurii
este îmbunătăţirea eficienţei procesării şi marketingului produselor agricole
şi piscicole, rezultând produse de înaltă calitate care să contribuie la
implementarea acquis-ului comunitar, la creşterea competitivităţii şi valorii
adăugate a produselor şi, în acelaşi timp, să contribuie la crearea de noi
locuri de muncă.
Privatizarea continuă şi descreşterea capacităţilor
excedentare din sectorul public vor însoţi această măsură. Măsura va contribui
la:
• menţinerea locurilor de muncă existente;
• crearea de noi locuri de muncă;
• creşterea veniturilor în sector.
Implementarea măsurilor prevăzute se va face cu
respectarea prevederilor art. 3 din Regulamentul nr. 2.759/1999/CE adoptat de
Comisia Europeană.
Obiective specifice
• Imbunătăţirea
competitivităţii produselor agricole procesate
• Orientarea producţiei în acord cu tendinţele
previzibile de piaţă şi încurajarea dezvoltării de noi pieţe pentru produsele
agricole
• Imbunătăţirea sau raţionalizarea reţelelor de
colectare şi comercializare angro, precum şi a proceselor de prelucrare a
produselor agricole şi piscicole
• Imbunătăţirea prezentării şi condiţionării
produselor agricole şi piscicole pe piaţă (din punct de vedere calitativ şi
comercial)
• Incurajarea unei mai bune
utilizări a subproduselor şi/sau eliminarea produselor secundare sau a
deşeurilor
• Creşterea eficienţei prin utilizarea de tehnologii
moderne
• Favorizarea de investiţii inovatoare
• Imbunătăţirea calităţii produselor prelucrate şi a
controlului calităţii produselor alimentare, cu respectarea cerinţelor minime
ale securităţii alimentare cerute de Uniunea Europeană
• Imbunătăţirea şi controlul condiţiilor sanitare
• Promovarea unor metode de producţie prietenoase
mediului
• Apariţia şi consolidarea unor agenţi economici
privaţi competitivi
• Creşterea oportunităţilor de noi locuri de muncă în
mediul rural şi menţinerea celor existente
• Crearea de „pieţe verzi" care au ca scop
apariţia unor noi segmente de consumatori, orientaţi pe produse agricole ecologice.
Obiective operaţionale
• Sprijin pentru investiţii vizând îmbunătăţirea
procesării şi marketingului produselor agricole şi piscicole, pe sectoare şi pe
obiective specifice
• Investiţii stimulatoare vizând protecţia şi
păstrarea mediului înconjurător, precum şi igiena şi bunăstarea animalelor
(„investiţii verzi")
• Unităţile în care se realizează investiţiile, la
finalizarea acestora, vor fi în acord cu acquis-ul comunitar.
3. CORELAREA CU ALTE MĂSURI
Ajutoarele acordate în cadrul acestei măsuri sunt complementare acţiunilor prevăzute în cadrul
măsurilor „Investiţii în exploataţiile agricole", „Imbunătăţirea
structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi
fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia
consumatorilor", „Metode agricole de producţie menite să protejeze mediul
şi să menţină peisajul rural", „Infiinţarea grupurilor de
producători", „Managementul resurselor de apă pentru agricultură" şi
„Asistenţa tehnică" şi vor avea un efect pozitiv atât asupra producţiei,
cât şi asupra canalelor de comercializare şi asupra mediului înconjurător.
4. CÂMPUL DE ACŢIUNE AL MĂSURII
Măsura vizează proiecte de investiţii pentru:
- îmbunătăţirea şi optimizarea fluxurilor de
producţie, prelucrarea şi marketingul produselor agricole şi piscicole;
- crearea sau modernizarea reţelelor locale de
colectare, a capacităţilor de recepţionare, depozitare, condiţionare, sortare
şi ambalare a produselor agricole şi piscicole.
Aceste investiţii contribuie la adoptarea standardelor
europene în sectoarele: lapte şi produse lactate; carne (taurine, suine, ovine,
păsări) şi ouă; legume, fructe şi cartofi; prelucrarea strugurilor - soiuri
nobile pentru vin; peşte şi acvacultura şi produse de oystercultură (stridii şi
midii); cereale; seminţe oleaginoase; zahăr, plante textile (in şi cânepă).
Pentru toate sectoarele vizate mai sus, tipurile de
investiţii care pot fi finanţate se referă la:
Lapte şi produse lactate
- Investiţii noi
pentru clădiri, instalaţii, maşini şi echipamente şi modernizarea şi
retehnologizarea unităţilor existente, pentru înfiinţarea de centre de
colectare, recepţionare, răcire şi stocare a laptelui ca materie primă, precum
şi achiziţionarea de mijloace de transport noi, specializate, autoizoterme, autofrigorifice, vehicule pentru produse lichide sau praf,
identificate în baza studiului de fezabilitate
- Investiţii în prelucrarea, depozitarea şi
marketingul laptelui şi produselor lactate, precum şi modernizarea şi
retehnologizarea capacităţilor existente
- Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea
produşilor reziduali şi deşeurilor nocive
- Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a
subproduselor rezultate în procesul de prelucrare a laptelui (zer, zară) în
cadrul unităţilor de procesare şi marketing
- Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de
monitorizare şi control al lanţului de recepţie, colectare, prelucrare şi
marketing al produselor sub aspect cantitativ şi calitativ
- Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern
al calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor
obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi
modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea
echipamentului de laborator).
Carne, produse din carne şi ouă
- Investiţii noi pentru
construcţii şi modernizarea şi retehnologizarea unităţilor existente pentru
abatorizarea şi procesarea cărnii de taurine, suine, ovine, caprine şi păsări,
inclusiv clădiri, maşini, instalaţii şi echipamente, referitoare la
abatorizare, procesare, ambalare, depozitare şi marketing al cărnii şi
produselor din carne şi ouălor, precum şi achiziţionarea de:
- mijloace noi de transport intern şi de mijloace noi
de transport specializate (autoizoterme, autofrigorifice şi transport al
animalelor), necesare în baza identificării lor în studiul de fezabilitate
- Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi
eliminarea produşilor reziduali şi deşeurilor nocive
- Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a
subproduselor rezultate în procesul de abatorizare şi procesare a cărnii
(organe, slănină, sânge, ţesuturi conjuctive etc), în cadrul unităţilor de
procesare şi marketing
- Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de
monitorizare şi control al lanţului de recepţie, abatorizare, prelucrare,
depozitare şi marketing al produselor sub aspect cantitativ şi calitativ
- Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern
al calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor
obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi
modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea
echipamentului de laborator).
Legume, fructe şi cartofi
- Investiţii noi
pentru clădiri, maşini şi echipamente şi/sau modernizarea unităţilor existente
pentru depozitare, sortare, condiţionare, refrigerare, congelare, procesare,
ambalare şi marketing
- Investiţii pentru îmbunătăţirea calităţii şi
igienei produselor
- Investiţii pentru protecţia mediului (staţii pentru
epurarea apelor reziduale)
- Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a
subproduselor rezultate în urma procesării fructelor, legumelor şi cartofilor
din cadrul unităţilor de procesare şi marketing
- Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de
monitorizare şi control al lanţului de recepţie, depozitare, prelucrare şi
marketing al produselor sub aspect cantitativ şi calitativ
- Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern
al calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor
obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi
modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea
echipamentului de laborator).
Vin
- Investiţii noi
şi/sau modernizarea şi retehnologizarea clădirilor, maşinilor şi echipamentelor
de vinificaţie, inclusiv recepţia, depozitarea, procesarea, îmbutelierea şi
marketingul vinului
- Investiţii pentru îmbunătăţirea calităţii şi
igienei produselor
- Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi
eliminarea produşilor reziduali şi a deşeurilor nocive
- Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de
monitorizare şi control al lanţului de recepţie, depozitare, prelucrare şi
marketing al produselor sub aspect cantitativ şi calitativ
- Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern
al calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor
obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi
modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea
echipamentului de laborator)
- Investiţii pentru implementarea sistemului de
management al calităţii, conform cu cerinţele ISO 9000.
Peşte şi produse piscicole
- Investiţii noi
şi/sau modernizarea şi retehnologizarea capacităţilor existente referitoare la
clădiri, maşini şi echipamente pentru depozitarea (inclusiv depozite
frigorifice angro), procesarea, ambalarea şi marketingul peştelui şi produselor
piscicole (inclusiv echipamente pentru refrigerarea, congelarea şi producerea
de gheaţă)
- Investiţii pentru îmbunătăţirea igienei şi
calităţii, conform standardelor Uniunii Europene
- Achiziţionarea de mijloace noi, specializate, de
transport, necesare ca rezultat al identificării lor în studiul de fezabilitate
(autofrigorifice)
- Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi
eliminarea produşilor reziduali şi deşeurilor nocive
- Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a
subproduselor rezultate în procesul de prelucrare a peştelui şi produselor piscicole (oase, capete,
solzi), în cadrul unităţilor de procesare şi marketing
- Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de
monitorizare şi control al lanţului de recepţie, prelucrare şi marketing al
produselor sub aspect cantitativ şi calitativ
- Imbunătăţirea controlului intern al calităţii
materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul
unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor
pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentelor de laborator).
Plante textile
- Investiţii noi
pentru construcţii, modernizarea şi retehnologizarea unităţilor existente
pentru procesarea plantelor textile (in şi cânepă), inclusiv clădiri, maşini,
instalaţii şi echipamente pentru procesare, ambalare, depozitare şi marketingul
fibrelor textile
- Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi
eliminarea produşilor reziduali şi deşeurilor nocive
- Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a
subproduselor rezultate din procesarea plantelor textile
- Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de
monitorizare şi control al fluxului de recepţie, prelucrare, depozitare şi
marketing al plantelor textile sub aspect cantitativ şi calitativ
- Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern
al calităţii materiei prime, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul
unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor
pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentului de laborator).
Cereale
- Construcţia (în
cadrul unităţilor de procesare şi marketing) şi/sau modernizarea clădirilor,
maşinilor şi echipamentelor şi retehnologizarea celor existente pentru
depozitarea (fără creşterea capacităţii naţionale) şi procesarea primară a
cerealelor (uscare, calibrare, curăţare, condiţionare, măcinare)
- Investiţii pentru echipamente de protecţie a
mediului (emisii de praf organic şi mineral, impurităţi minerale şi organice)
- Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de
monitorizare şi control al lanţului de recepţie, depozitare, prelucrare şi
marketing al produselor sub aspect cantitativ şi calitativ
- Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern
al calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor
obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi
modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentelor
de laborator).
Seminţe oleaginoase
- Construcţia (în
cadrul unităţilor de procesare şi marketing existente) şi/sau modernizarea
clădirilor şi echipamentului capacităţilor existente cu noi tehnologii pentru
depozitarea şi procesarea seminţelor oleaginoase fără creşterea capacităţilor
existente (uscare, calibrare, curăţare, condiţionare, conservare prin frig,
extracţie, rafinare), inclusiv seminţe de floarea-soarelui
- Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi
eliminarea produşilor reziduali şi deşeurilor nocive
- Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a
subproduselor rezultate în procesul de depozitare şi prelucrare (şroturi
oleoproteaginoase) în cadrul unităţilor de prelucrare şi marketing
- Investiţii pentru
îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control al lanţului de recepţie,
depozitare, prelucrare şi
marketing al produselor sub aspect cantitativ şi calitativ
- Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern
al calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor
obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi achiziţionarea echipamentului de
laborator.
Zahăr
- Construcţia (în
cadrul unităţilor de procesare şi marketing existente) şi/sau modernizarea
clădirilor, achiziţionarea şi retehnologizarea echipamentelor şi instalaţiilor
pentru depozitarea şi procesarea sfeclei de zahăr
- Investiţii pentru îmbunătăţirea tehnologiilor de
depozitare, marcare şi ambalare a zahărului
- Investiţii pentru îmbunătăţirea igienei şi
calităţii conform standardelor Uniunii Europene
- Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a
subproduselor rezultate în procesul de prelucrare a sfeclei de zahăr (melasă,
borhot) în cadrul unităţilor de procesare şi marketing
- Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea
produşilor reziduali şi deşeurilor nocive
- Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de
monitorizare şi control al lanţului de recepţie, prelucrare şi marketing al
produselor sub aspect cantitativ şi calitativ
- Investiţii pentru
îmbunătăţirea controlului intern al calităţii materiei prime, semifabricatelor,
produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi
marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize
şi achiziţionarea echipamentelor de laborator).
5. CRITERII DE ELIGIBILITATE
Generale
• Proiectul va fi amplasat în spaţiul rural şi numai
pentru modernizarea capacităţilor existente poate fi amplasat în mediul urban.
• Investiţiile trebuie să contribuie la îmbunătăţirea
situaţiei sectorului de bază al producţiei agricole la care se face referinţă.
• Sunt eligibile în cadrul acestei măsuri prelucrarea
şi marketingul produselor agricole şi piscicole, dacă sunt incluse în anexa 1
la Tratatul Uniunii Europene. Produsele agricole, excluzând produsele
piscicole, trebuie să provină din Comunitate sau ţările candidate prezentate la
pct. 8 secţiunea F din anexa la MAFA, cu modificările ulterioare.
• Trebuie să se demonstreze viabilitatea
economico-financiară a proiectului printr-un studiu de fezabilitate şi plan de
afaceri. Planul de afaceri este cerut în cazul proiectelor cu o valoare
eligibilă totală mai mare de 50.000 euro. Viabilitatea economică este definită
ca fiind utilizarea din plin a unităţii de procesare sau a unei părţi din
aceasta prin raportarea de performanţe financiare efective şi abilitatea de a
opera fără a recurge la sprijin public în activitatea sa operaţională.
Beneficiarul trebuie să demonstreze că îşi poate plăti obligaţiile şi datoriile
în mod regulat, fără să supună la niciun risc desfăşurarea normală a
activităţii sale economice, şi că generează un venit semnificativ. In mod
special este necesară existenţa pieţelor de desfacere pentru produsele
respective (atestată prin studii de piaţă incluse în planul de afaceri). După implementarea
proiectului întreprinderea beneficiară trebuie să corespundă cu normele Uniunii
Europene de mediu, igienă şi bunăstarea animalelor.
• Proiectele privind construcţia de noi clădiri sau
modernizarea celor existente sau a unor părţi din acestea, precum şi echipamentele necesare trebuie
să corespundă normelor Uniunii Europene.
• Cofinanţarea privată trebuie să acopere cel puţin
50% din cheltuielile eligibile, cu excepţia investiţiilor pentru sectorul zahăr
(70%). Pentru sectorul de seminţe oleaginoase cofinanţarea privată este de 50%
din cheltuielile eligibile pentru investiţiile în protecţia mediului şi de 70%
pentru alte investiţii.
• Beneficiarul şi/sau responsabilul tehnic al
proiectului trebuie să dovedească o pregătire profesională în raport cu
proiectul pe care doresc să îl iniţieze, printr-un document eliberat de
autorităţile competente, din care să rezulte o experienţă profesională în
domeniu de minimum 3 ani: diploma sau copie după cartea de muncă sau declaraţie
pe propria răspundere că responsabilul tehnic de proiect va urma un curs de
pregătire profesională, până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăţi
a ajutorului.
• Proiectul trebuie să aibă acces la infrastructura
de bază (drumuri principale, alimentare cu apă, electricitate, comunicaţii).
• Beneficiarul trebuie să asigure controlul calităţii
produselor prin serviciile proprii sau terţe de control al calităţii.
• Nu va fi eligibil solicitantul care are pierderi
financiare sau obligaţii fiscale restante faţă de bugetul
de stat sau faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat şi bănci (altele decât
pentru care este respectat graficul de rambursare), conform ultimelor
declaraţii fiscale sau altor declaraţii emise de către autorităţile fiscale.
• Unităţile de depozitare/procesare în funcţiune
înaintea începerii investiţiei trebuie să respecte legislaţia naţională, iar
după finalizarea întregii investiţii trebuie să fie în conformitate cu
legislaţia comunitară. Inaintea începerii investiţiei, unităţile de procesare lapte
şi produse lactate şi carne şi produse din carne vor prezenta un program de
restructurare aprobat de autoritatea naţională sanitară veterinară.
• In satele cu grad de afectare mai mare de 30% (cap.
VIII din PNADR - anexa nr. 77) vor fi aplicate dispoziţiile
art. 16 paragraful 1 şi art. 16 paragraful 1 subparagraful a) secţiunea A din
MAFA, fiind eligibile următoarele tipuri de investiţii:
- investiţii de modernizare pentru toţi beneficiarii
acestei măsuri;
- investiţii noi doar pentru beneficiarii acestei
măsuri care îndeplinesc criteriile de întreprindere mică şi mijlocie în
conformitate cu legislaţia naţională în vigoare.
• In satele cu grad de afectare între 10% şi 30% (cap.
VIII din PNADR - anexa nr. 76) vor fi aplicate prevederile art. 16 paragraful 1
şi 16 paragraful 1 subparagraful a) secţiunea A din MAFA, fiind eligibile
următoarele tipuri de investiţii:
- investiţii de modernizare pentru toţi beneficiarii
acestei măsuri care depun un document ce demonstrează că au fost afectaţi de
inundaţii. Documentul va fi emis de comitetul local pentru situaţii de urgenţă
la nivel de comună. Comitetul local pentru situaţii de urgenţă demonstrează că
potenţialul beneficiar a suferit pagube în urma inundaţiilor din perioada aprilie-septembrie 2005.
Specifice
Pentru toate sectoarele menţionate mai sus,
capacităţile sunt exprimate luând în considerare materia primă.
Lapte şi produse lactate
• Proiectul trebuie să
prezinte următoarele dimensiuni:
- pentru centre noi sau modernizate
de colectare, recepţionare, răcire şi stocare a laptelui: minimum 2.000 hl/an;
- pentru capacităţi noi de procesare: minimum 12.500
hl/an;
- pentru modernizarea capacităţilor de procesare
existente: minimum 50.000 hl/an.
• Materiile prime procesate
trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate prevăzute în standardele
naţionale.
• Proiectele care vizează modernizarea instalaţiilor
de procesare a untului şi laptelui praf smântânit sunt eligibile fără creşterea
capacităţilor de procesare existente la nivel naţional.
Carne, produse din carne şi ouă
• Proiectul trebuie să
aibă următoarea reprezentativitate dimensională:
- abatoare mixte noi (bovine, porcine, ovine), cu o
producţie de minimum 1.500 t/an;
- abatoare noi de păsări, cu o producţie de minimum 1.250 t/an;
- abatoare mixte (bovine, porcine, ovine)
modernizate, cu o producţie de minimum 5.000 t/an;
- abatoare de păsări, modernizate, cu o producţie de
minimum 3.000 t/an;
- capacităţi noi de procesare a cărnii, cu o
producţie de minimum 250 t/an;
- modernizări ale capacităţilor existente de procesare
a cărnii: minimum 1.250 t/an;
- sortare şi depozitare de ouă: minimum 300.000 bucăţi
(6 milioane bucăţi/an).
Legume, fructe şi cartofi
• Pentru legume şi
fructe proiectul trebuie să aibă următoarea reprezentativitate dimensională:
- depozite noi de materii prime: minimum 200 t;
- depozite modernizate: minimum 400 t;
- capacităţi noi de procesare: minimum 100 t/an;
- capacităţi de procesare modernizate: minimum 500
t/an;
- capacităţi noi pentru
legume, fructe deshidratate: minimum 250 t/an;
- capacităţi modernizate pentru legume, fructe
deshidratate: minimum 500 t/an;
- capacităţi modernizate pentru sucuri şi nectaruri
naturale din legume şi fructe: minimum 12.500 t/an.
• Pentru cartofi proiectul
trebuie să aibă următoarea reprezentativitate dimensională:
- capacităţi noi de depozitare: minimum 1.000 t;
- capacităţi de depozitare modernizate: minimum 2.000
t;
- capacităţi de prelucrare modernizate: minimum 500
t/an;
- capacităţi noi de procesare: minimum 500 t/an.
• Materiile prime procesate trebuie să îndeplinească
condiţiile de calitate prevăzute în standardele naţionale.
Vin
• Proiectul trebuie să
aibă următoarea reprezentativitate dimensională:
- depozite noi de vin: minimum 5.000 hl;
- depozite modernizate: 10.000 hl;
- capacităţi noi de procesare: minimum 500 t struguri/
campanie de recoltare;
- capacităţi de procesare modernizate: minimum 1.500 t
struguri/campanie de recoltare.
Peşte şi produse piscicole
• Proiectul trebuie să
aibă următoarea reprezentativitate dimensională:
- capacităţi noi de colectare, sortare, condiţionare,
depozitare şi procesare: minimum 200 t/an;
- capacităţi modernizate de colectare, sortare,
condiţionare, depozitare şi procesare: minimum 100
t/an.
Plante textile
• Proiectul trebuie să
aibă următoarea reprezentativitate dimensională:
- capacităţi noi de recepţionare, depozitare şi
procesare: minimum 200 t/an;
- capacităţi modernizate de recepţionare, depozitare
şi procesare: minimum 1.200 t/an.
Cereale
• Proiectul trebuie să
prezinte următoarea reprezentativitate dimensională:
- capacităţi de depozitare modernizate: minimum 2.000
t;
- capacităţi de procesare primară modernizate:
- măcinare: minimum 5.000 t/an;
- decojire: minimum 5.000 t/an.
Seminţe oleaginoase
• Proiectul trebuie să
prezinte următoarea reprezentativitate dimensională:
- capacităţi de procesare modernizate
(floarea-soarelui, in, soia, rapiţă, ricin): minimum 15.000 t/an pentru
extracţie şi minimum 12.500 t/an pentru rafinare;
- capacităţi noi de procesare fără creşterea
capacităţii totale: minimum 25.000 t/an pentru extracţie şi rafinare.
Zahăr
• Proiectul trebuie să
prezinte următoarea reprezentativitate dimensională:
- capacităţi modernizate de procesare sfeclă de zahăr:
minimum 2.000 t/zi sau 150.000 t/campanie de recoltare.
Investiţiile eligibile sunt: toate investiţiile specificate la pct. 4 „Câmpul de acţiune al
măsurii". Cheltuielile eligibile sunt după cum urmează:
a) construirea de noi clădiri
şi instalaţii şi modernizarea celor existente;
b) utilaje şi echipamente noi, softuri pentru
computer, inclusiv costurile de instalare şi montaj bazate pe contracte cu
terţe părţi;
c) acea parte a costurilor reprezentând plata
arhitecţilor, inginerilor şi consultanţilor, taxe legale, studiilor de
fezabilitate, achiziţionarea de patent şi licenţe, pentru pregătirea şi/sau
implementarea proiectului, direct legate de măsură, care nu depăşesc 12% din
costul total eligibil al proiectului;
d) achiziţii de mijloace de transport noi,
specializate, necesare ca rezultat al identificării lor în studiul de
fezabilitate.
Cheltuielile eligibile sunt specificate mai sus şi în
ordinul de implementare a măsurii şi reflectate în manualul de procedură, în
formularul de cerere, lista de verificare a criteriilor de selecţie, lista de
verificare a controlului şi contracte.
Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru
ajutor, dacă îndeplinesc cerinţele art. 4 secţiunea B din MAFA, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 5
iulie 2001.
Numai cheltuielile plătite de către Agenţia SAPARD de
la data acreditării acesteia sau data/datele specificată/specificate în această
privinţă vor fi eligibile pentru sprijinul comunitar.
Pentru ca proiectul să fie eligibil pentru sprijinul
comunitar, toate serviciile, maşinile şi achiziţiile trebuie să fie originare
din Comunitatea Europeană sau din ţările menţionate în art. 14 pct. 2.70
secţiunea A din MAFA; dacă se cere astfel, beneficiarul final trebuie să fie
capabil să dovedească inputurile în cadrul acţiunilor sau al contractelor de
servicii, utilizând orice mijloace de evidenţă admisibile.
Nu sunt eligibile:
• investiţii în comerţul cu amănuntul;
• investiţii care privesc obiectivul măsurii 3.4;
• investiţiile amplasate în
porturi pentru depozitarea şi procesarea cerealelor.
6. CRITERII DE SELECŢIE
Proiectele vor fi selecţionate în funcţie de
următoarele criterii:
|
Criteriul
|
Punctaj
|
1.
|
Investiţii în unităţi de prelucrare a laptelui şi produselor
lactate şi a cărnii şi produselor din carne, cu program de restructurare până
în 2007
|
15
|
2.
|
Aprovizionare proprie sau relaţii contractuale cu producătorii
pentru acoperirea a cel puţin 50% din aprovizionarea cu materie primă pentru
cel puţin 1 an după finalizarea proiectului
|
15
|
3.
|
Imbunătăţirea controlului calităţii produselor (laboratoare
proprii), obiective noi sau modernizate
|
20
|
4.
|
Valorificarea superioară a subproduselor
|
10
|
5.
|
Realizarea de produse tradiţionale
|
10
|
6.
|
Amplasarea în zone cu potenţial productiv
conform anexei nr. 3:
|
Max. 15
|
|
• rural
- potenţial ridicat
|
15
|
|
- potenţial mediu
|
10
|
|
- potenţial scăzut
|
5
|
|
• urban
|
5
|
7.
|
Obiectivul proiectului:
|
Max. 15
|
|
- modernizări de capacitate
|
15
|
|
- investiţii noi
|
10
|
TOTAL:
|
100
|
NOTA:
Criteriile de selecţie nu se
aplică în cazul potenţialilor beneficiari care îndeplinesc condiţiile de
accesare a art. 16 paragraful 1 şi art. 16 paragraful 1 subparagraful a) din
secţiunea A din MAFA.
7. BENEFICIARI
Beneficiarii finali vor fi:
• asociaţii şi grupuri de producători (cu
personalitate juridică);
• societăţi comerciale cu capital privat cel puţin
egal sau mai mare de 75%;
• în sectorul vinificatie sunt sprijiniţi:
asociaţiile, grupurile de producători şi societăţile comerciale private care
procesează numai soiuri nobile de struguri;
• cooperative de consum.
8. LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ ÎN VIGOARE
Legislaţia în curs de armonizare şi legislaţia
naţională în vigoare sunt prezentate în capitolul „Anexe legislaţie" din
PNADR.
9. DISPOZIŢII FINANCIARE
• Proiectele din cadrul
acestei măsuri sunt considerate a fi investiţii generatoare de profit.
• Ajutorul public acordat în cadrul acestei măsuri nu
va depăşi 50% din totalul cheltuielilor eligibile.
• In cadrul acestei măsuri vor putea fi finanţate
proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 30.000-4.000.000
euro, de cel mult două ori în limita sumei eligibile.
• Planul financiar şi sursele de finanţare totale sunt
prezentate în cap. V „Alocările
financiare pentru măsurile SAPARD" din PNADR.
BUGETUL INDICATIV PE SUBMĂSURI
SUBMĂSURA
|
% din măsură
|
Carne
|
23
|
Lapte şi produse lactate
|
23
|
Cereale
|
10*)
|
Seminţe oleaginoase
|
3
|
Vin
|
9
|
Fructe şi legume
|
16
|
Peşte şi produse piscicole
|
6
|
Zahăr
|
4
|
Plante textile
|
6
|
TOTAL:
|
100
|
NOTĂ:
*) Contribuţia publică nu va depăşi 25,6 mil. euro
pentru proiectele din cadrul unităţilor de procesare şi marketing.
Gradul de intervenţie pentru proiecte de interes
privat:
• Pentru sectoarele lapte şi produse lactate, carne,
legume, fructe şi cartofi, vinificatie, peşte, plante textile, seminţe
oleaginoase (numai pentru investiţii de protecţie a mediului), precum şi pentru
sectorul cereale (fără depăşirea capacităţii existente la nivel naţional şi
excluzând investiţiile realizate în porturi):
- 50% contribuţie privată;
- 50% contribuţie publică din cheltuielile eligibile,
din care:
- 75% contribuţie Uniunea Europeană;
- 25% buget naţional.
• Pentru investiţii în sectoarele zahăr şi seminţe
oleaginoase (altele decât investiţiile pentru protecţia mediului):
- 70% contribuţie privată;
- 30% contribuţie publică din cheltuielile eligibile,
din care:
- 75% contribuţie Uniunea Europeană;
- 25% buget naţional.
Activităţile eligibile ale proiectului se vor realiza
după semnarea contractului, cu excepţia studiului de fezabilitate şi tehnic, în
limita procentajului aprobat în cadrul măsurii.
Plata sprijinului financiar se va face pe bază de
documente justificative care să probeze realizarea activităţilor şi
eligibilitatea acestora. Luând în considerare opţiunile beneficiarilor, plata
poate fi făcută într-o singură tranşă la sfârşitul proiectului sau în maximum
cinci tranşe.
Pentru proiectele de investiţii situate în satele
identificate în cap. VIII din PNADR, anexele nr. 76 şi 77, rata de intervenţie
este:
- 25% contribuţie privată;
- 75% contribuţie publică.
Pentru contribuţia publică, rata de intervenţie este:
- 85% contribuţie UE;
- 15% contribuţie buget naţional.
Aceste dispoziţii se vor aplica proiectelor aprobate
până la data de 31 decembrie 2006.
Dispoziţiile art. 16 paragraful 1 şi art. 16 paragraful
1 subparagraful a) secţiunea A din MAFA nu se vor aplica pentru submăsurile
seminţe oleaginoase şi zahăr.
10. ACOPERIRE GEOGRAFICĂ
• In spaţiul rural al României definit conform
legislaţiei naţionale în vigoare.
• In spaţiul urban pentru
modernizarea capacităţilor existente.
• Măsura va fi implementată cu prioritate în zonele
geografice care au potenţial productiv ridicat, conform anexei nr. 3.
Proiectele pentru care se aplică prevederile art. 16
paragraful 1 şi art. 16 paragraful 1 subparagraful a) secţiunea A din MAFA vor
fi amplasate în satele afectate de inundaţii în conformitate cu cap. VIII din
PNADR, anexele nr. 76 şi 77.
Proiectele finanţate în cadrul acestei măsuri nu
trebuie să se suprapună cu proiectele finanţate din fondurile naţionale sau
străine ale Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerului
Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi Ministerului Administraţiei şi
Internelor.
11. INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT Şl DE IMPACT
Indicatori de realizare
Indicatori generali:
• Numărul total de
proiecte estimate pe sectoare de activitate si tipuri de investiţii: 1.900, din
care:
Sectoare
|
Total
nr.
proiecte
|
Din care
|
Proiecte
de procesare
|
Proiecte
de depozitare
|
Lapte şi produse lactate
|
450
|
300
|
150
|
Carne şi produse din carne
|
490
|
300
|
190
|
Legume, fructe şi cartofi
|
340
|
200
|
140
|
Vinificaţie
|
190
|
100
|
90
|
Peşte şi produse piscicole
|
130
|
60
|
70
|
Cereale
|
160
|
100
|
60
|
Seminţe oleaginoase
|
30
|
20
|
10
|
Zahăr
|
50
|
30
|
20
|
Plante textile
|
60
|
60
|
-
|
Producţiile realizate şi procesate, capacităţile de
prelucrare şi depozitare existente, precum şi investiţiile în sectorul
agroalimentar îmbunătăţite prin măsura 1.1 din programul SAPARD sunt prezentate
în anexa nr. 5 la fişa tehnică.
Indicatori de rezultat
Creşterea competitivităţii:
• Gradul de utilizare a
capacităţii liniilor de prelucrare şi marketing beneficiare >80%;
• Reducerea costurilor de prelucrare şi marketing/
unitatea de produs de bază cu 20% (numai pentru capacităţile existente);
• Procentul produselor
comercializate provenite din cele obţinute pe liniile beneficiare de prelucrare
şi marketing care au eticheta de calitate (număr de produse si %), >20%;
Situaţia în sectorul de producţie agricol primar:
• Ponderea ofertei de
materii prime pentru beneficiarii pentru liniile de prelucrare sau
comercializare care depinde de contracte muitianuale, >30%.
Îmbunătăţirea sănătăţii şi bunăstării:
• Ponderea
investiţiilor beneficiare, referitoare la sănătate şi bunăstare, >20%, din
care:
- menite să îmbunătăţească
calitatea produselor pentru consumul uman, din punct de vedere al igienei şi
sub aspect nutritiv, >30%;
- menite să îmbunătăţească securitatea la locul de
muncă, >20%.
• Tendinţa privind frecvenţa accidentelor la locul de
muncă raportate să descrească;
Protecţia mediului:
• Ponderea tuturor
investiţiilor beneficiare, cu scop de protecţie a mediului (emisii, utilizarea
resurselor etc), din cadrul liniilor de prelucrare şi marketing beneficiare, să
depăşească 20%.
Indicatori de impact
Creşterea valorii adăugate:
• Valoarea adăugată a produselor obţinute pe liniile
de prelucrare şi marketing beneficiare să crească cu 10%.
Crearea de locuri de muncă şi impact social
• Număr de locuri de
muncă echivalente normă întreagă (ENI), menţinute în condiţii mai bune, 13.300
- 70% şi create, 5.700 - 30%' (minimum 10 ENI/proiectj, preconizate: 19.000.
• Număr de unităţi de procesare carne roşie, lapte,
carne porc, pasăre şi peşte incluse în listele de clasificare B, C, D - 1.100,
din care în lista B - 345, în lista C - 53 şi în lista D - 712.
Indicatorii de rezultat şi impact vor face obiectul
unor îmbunătăţiri ulterioare ca urmare a unor studii corespunzătoare.
12. PROMOVAREA
PROGRAMULUI
Beneficiarii candidaţi vor fi informaţi despre existenţa/
condiţiile eligibilităţii prezentei măsuri prin:
• anunţ public prin mass-media;
• distribuirea de broşuri de informare;
• seminarii;
• întâlniri cu potenţialii beneficiari.
13. DOCUMENTE
JUSTIFICATIVE
Potenţialul beneficiar va trebui să anexeze la cererea
de finanţare următoarele documente:
• studiu de fezabilitate întocmit conform Ordinului
ministrului finanţelor publice şi al ministrului lucrărilor publice,
transportului şi locuinţei nr. 1.013/873/2001 privind aprobarea structurii,
conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea
şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de servicii, cu completările
ulterioare;
• copie după actul de proprietate al terenului,
contractul de arendare, contractul de concesiune sau alt document care să
certifice dreptul de utilizare a terenului şi, după caz, actul de proprietate
asupra celorlalte bunuri imobiliare conform legislaţiei în vigoare;
• certificatul de urbanism;
• fişa tehnică (anexă la certificatul de urbanism) privind
condiţiile de protecţie a mediului necesare pentru obţinerea acordului unic, pe
care s-a aplicat, după caz, ştampila tip A sau tip B, care poate conţine în
anexă, după caz, acordul de mediu emis de autorităţile competente pentru
activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislaţia
naţională elaborată în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene;
• certificatul de înmatriculare de la oficiul
registrului comerţului şi codul fiscal (copie);
• planul de afaceri (planul de afaceri este necesar în cazul proiectelor cu valoare totală eligibilă mai
mare de 50.000 euro);
• ultimele trei bilanţuri anuale şi ultima raportare
contabilă semestrială. In cazul în care beneficiarul nu a avut activitate
anterioară depunerii proiectului, va depune un act doveditor în acest sens,
eliberat de administraţia financiară;
• avizul autorităţilor fiscale, care să ateste că
beneficiarul proiectului nu are obligaţii către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi bănci,
altele decât cele pentru care este respectat graficul
de rambursare;
• declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte
că aplicantul nu beneficiază de finanţare prin alte programe pentru proiectul
care face obiectul sprijinului SAPARD;
• cazier judiciar al responsabilului de proiect;
• existenţa contribuţiei financiare proprii a
beneficiarului trebuie dovedită printr-un document emis de bancă şi/sau de alte
instituţii financiare autorizate care să ateste existenţa cofinanţării şi modul
de asigurare a acesteia;
• pregătire profesională în domeniu, dovedită prin
copie a diplomei de studii sau un document din care să rezulte o experienţă
profesională în domeniu de minimum 3 ani (copie după cartea de muncă) sau
declaraţie pe propria răspundere că beneficiarul şi/sau responsabilul de
proiect va/vor urma un curs de pregătire profesională, până la finalizarea
proiectului, înaintea ultimei plăţi a ajutorului;
• unităţile de depozitare/procesare în funcţiune,
înaintea începerii investiţiei, trebuie să aibă autorizaţie de funcţionare în
acord cu legislaţia naţională şi la finalizarea investiţiei unitatea respectivă
trebuie să aibă autorizaţie de funcţionare în acord cu legislaţia comunitară
înaintea ultimei plăţi;
• avizul sanitar veterinar şi/sau sanitar eliberat de
instituţiile abilitate, care să ateste că unitatea este în conformitate cu
legislaţia naţională şi că prin realizarea investiţiei va fi în concordanţă cu
legislaţia Uniunii Europene;
• pentru unităţile de procesare lapte şi produse
lactate şi carne şi produse din carne se va prezenta programul de restructurare
până în 2007 sau până în 2009, aprobat de autoritatea naţională sanitară
veterinară;
• contract pentru efectuarea analizelor de laborator
în situaţia în care nu există laborator propriu;
• scrisoare de intenţie sau precontracte pentru
desfacerea unei părţi de 70% din volumul producţiei şi precontracte pentru
achiziţionarea unei cantităţi de cel puţin 50% de materii prime de la
producătorii primari sau din propria aprovizionare;
• potenţialii beneficiari cu proiecte amplasate în
satele cu un grad de afectare între 10% şi 30% vor depune un document emis de
comitetul local pentru situaţii de urgenţă*) la nivel de comună, care atestă că
potenţialul beneficiar a
suferit pagube ca urmare a inundaţiilor produse în perioada aprilie-septembrie
2005 şi va realiza proiectul într-un sat inclus în cap. VIII din PNADR, anexa
nr. 76.
Viabilitatea economică a proiectului este definită ca
fiind utilizarea din plin a unităţii de procesare sau a unei părţi din aceasta prin
raportarea de performanţe financiare eficiente şi abilitatea de a opera fără a
recurge la sprijin public în activitatea sa operaţională. Beneficiarul trebuie
să demonstreze că îşi poate plăti obligaţiile şi datoriile în mod regulat, fără
să supună la niciun risc desfăşurarea normală a activităţii sale economice, şi
că generează un venit net semnificativ (cel puţin 5% profit).
14. CONDIŢII DE FINANŢARE
- Beneficiarii trebuie să întocmească balanţe lunare
detaliate pe conturile de investiţii în curs, bilanţul contabil la jumătatea
anului şi bilanţul contabil la sfârşitul anului.
- Un beneficiar poate primi, în nume propriu, de două
ori un ajutor în perioada 2000-2006, în limita sumei maxime eligibile în cadrul
măsurii.
- Beneficiarii pot solicita sprijin pentru un nou proiect după completa finalizare a proiectului anterior.
- Beneficiarul va colabora şi va prezenta orice
informaţie solicitată de oficialii Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi
Dezvoltării Rurale, Agenţiei SAPARD, Comisiei Uniunii Europene sau de alte
structuri autorizate să controleze şi să auditeze implementarea proiectului.
- Sprijinul acordat va fi recuperat dacă obiectivele
sprijinite nu sunt folosite conform scopului destinat sau în cazul în care
acestea au fost vândute ori închiriate într-o perioadă de 5 ani după
finalizarea proiectului (data ultimei tranşe).
- In cazul în care costul unui serviciu sau unui bun
depăşeşte valoarea unitară totală de 10.000 euro, beneficiarul trebuie să
prezinte oferte de la cel puţin 3 furnizori.
15. AUTORITATEA DE
IMPLEMENTARE
Agenţia SAPARD reprezintă autoritatea de implementare
în România.
Serviciile tehnice delegate sunt serviciile centrale şi
descentralizate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.
*) Comitetul local pentru
situaţii de urgenţă este constituit în conformitate cu prevederile Hotărârii
Guvernului nr. 1.491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind
structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor
şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă.
ANEXA Nr. 1 la fişa tehnică pentru măsura 1.1
Situaţia (2004) capacităţilor de producţie în
domeniul produselor alimentare
Nr. crt.
|
Specificaţie
|
U.M. (mii)
|
Capacităţi
|
|
|
|
Existente
|
Estimate
pentru închidere
până în 2007 (%)
|
1.
|
Procesare lapte şi produse lactate
|
Mii hl/an
|
18.667,7
|
60
|
2.
|
Procesare carne şi produse din carne
|
Mii t/an
|
777,3
|
30
|
3.
|
Abatorizarea animalelor
|
Mii t/an
|
728,5
|
30
|
4.
|
Prelucrarea şi conservarea peştelui şi produselor din peşte
|
Mii t/an
|
33,7
|
25
|
5.
|
Fabricare pâine şi produse de morărit şi
panificaţie
|
Mii t/an
|
54,34
|
15
|
6.
|
Prelucrare legume şi fructe
|
Mii t/an
|
777,4
|
10
|
7.
|
Fabricare uleiuri şi grăsimi vegetale alimentare
|
Mii t/an
|
428,3
|
30
|
8.
|
Fabricarea zahărului şi produselor zaharoase:
- fabricarea zahărului;
|
Mii t/an
|
3.973,1
|
40
|
|
- zahăr şi produse zaharoase
|
Mii t/an
|
738,3
|
20
|
9.
|
Fabricarea vinurilor
|
Mii hl/an
|
19.195
|
25
|
10.
|
Depozitare cereale şi seminţe oleaginoase
|
Mii t/an
|
10.166,0
|
45
|
Situaţia cuprinde date operative ale Ministerului
Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.
ANEXA Nr. 2 la fişa tehnică pentru măsura 1.1
Situaţia unităţilor de industrie alimentară (2004)
Nr. crt.
|
Obiectiv
|
Nr. total
|
Unităţi conform
standardelor
europene
|
Unităţi cu program de restructurare
|
Unităţi
propuse
pentru închidere
|
Până în 2007
|
Până în 2009
|
1.
|
Abatoare pentru carne roşie
|
561
|
4
|
14
|
20
|
523
|
2.
|
Unităţi produse carne
|
581
|
5
|
52
|
17
|
507
|
3.
|
Unităţi procesare vânat
|
3
|
3
|
-
|
-
|
-
|
4.
|
Abatoare pentru carne de pasăre
|
40
|
6
|
7
|
2
|
25
|
5.
|
Unităţi carne preparată
|
5
|
5
|
-
|
-
|
-
|
6.
|
Unităţi lapte şi produse
|
574
|
18
|
35
|
28
|
493
|
7.
|
Unităţi peşte şi produse
|
40
|
7
|
6
|
-
|
27
|
8.
|
Unităţi melci
|
4
|
4
|
-
|
-
|
-
|
9.
|
Unităţi produse din ouă
|
1
|
1
|
-
|
-
|
-
|
10.
|
Unităţi intestine
|
5
|
5
|
-
|
-
|
-
|
|
TOTAL
|
1.773
|
58
|
114
|
67
|
1.575
|
Situaţia cuprinde date operative ale Ministerului
Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.
ANEXA Nr. 3 la fişa tehnică pentru măsura 1.1
Zonele prioritare pentru investiţiile propuse prin
măsura „Imbunătăţirea prelucrării şi comercializării produselor agricole"
Cereale:
a) cu potenţial ridicat:
Timiş, Călăraşi, Constanţa, Ialomiţa, Teleorman, Olt,
Arad, Brăila, Dolj, Buzău, laşi, Mureş;
b) cu potenţial mediu:
Galaţi, Botoşani, Satu Mare, Bihor, Tulcea, Neamţ,
Bacău, Giurgiu, Vrancea, Vaslui, Cluj, Argeş, Prahova, Alba, Vâlcea;
c) cu potenţial scăzut:
Mehedinţi, Caraş-Severin, Suceava, Dâmboviţa,
Hunedoara, Bistriţa, Sălaj, Gorj, Sibiu, Braşov, Ilfov, Maramureş, Covasna, Harghita,
municipiul Bucureşti.
Seminţe oleaginoase:
Floarea-soarelui
a) cu potenţial
ridicat:
Constanţa, Ialomiţa, Brăila, Călăraşi, Buzău, Tulcea,
Teleorman, Timiş, Galaţi;
b) cu potenţial mediu:
Satu Mare, Vaslui, Olt, Dolj, Botoşani, laşi, Giurgiu,
Bihor, Vrancea, Arad, Prahova, Ilfov;
c) cu potenţial scăzut:
Argeş, Neamţ, Mehedinţi, Sălaj, Cluj, Bacău, Dâmboviţa,
Caraş-Severin, Suceava, Maramureş, Mureş, Alba, Bistriţa-Năsăud.
Soia:
a) cu potenţial ridicat:
Brăila, Călăraşi, Galaţi, Timiş, Arad, Tulcea, laşi,
Ialomiţa;
b) cu potenţial mediu:
Dolj, Botoşani, Teleorman, Constanţa, Neamţ;
c) cu potenţial scăzut:
Giurgiu, Vaslui, Bihor, Olt, Buzău, Satu Mare.
Lapte şi produse lactate
Bovine:
a) cu potenţial
ridicat:
Suceava, Cluj, laşi, Maramureş, Argeş, Botoşani, Bihor,
Neamţ, Bacău;
b) cu potenţial mediu:
Dâmboviţa, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Harghita, Teleorman,
Alba, Buzău, Dolj, Hunedoara, Satu Mare, Prahova, Giurgiu, Braşov, Olt;
c) cu potenţial scăzut:
Timiş, Gorj, Vrancea, Caraş-Severin, Sălaj, Arad,
Vâlcea, Brăila, Ialomiţa, Galaţi, Vaslui, Sibiu, Constanţa, Covasna, Mehedinţi,
Călăraşi, Ilfov.
Ovine:
a) cu potenţial ridicat:
Mureş, Botoşani, laşi, Teleorman, Tulcea,
Bistriţa-Năsăud, Caraş-Severin, Dolj, Cluj, Timiş;
b) cu potenţial mediu:
Constanţa, Suceava, Sibiu, Braşov, Bacău, Buzău, Alba,
Mehedinţi, Olt, Harghita, Maramureş, Neamţ, Vaslui, Galaţi, Arad, Vrancea,
Argeş;
c) cu potenţial scăzut:
Brăila, Covasna, Călăraşi, Gorj, Prahova, Hunedoara,
Giurgiu, Sălaj, Bihor, Ialomiţa, Vâlcea, Satu Mare.
Carne
Bovine:
a) cu potenţial ridicat:
Suceava, laşi, Argeş, Bacău, Maramureş, Bihor,
Botoşani, Neamţ, Cluj, Buzău, Alba, Dâmboviţa, Gorj, Bistriţa-Năsăud, Vâlcea,
Mureş;
b) cu potenţial mediu:
Hunedoara, Braşov, Satu Mare, Prahova, Harghita, Arad,
Timiş, Dolj, Vaslui, Teleorman, Caras-Severin, Vrancea, Brăila, Sălaj, Olt,
Galaţi;
c) cu potenţial scăzut:
Giurgiu, Iaiomiţa, Sibiu, Covasna, Mehedinţi,
Constanţa, Tulcea, Călăraşi.
Porcine:
a) cu potenţial
ridicat:
Timiş, Cluj, Arad, Bihor, Mureş, Bacău, Satu Mare,
Teleorman, Brăila, Călăraşi, Vâlcea, Ilfov, Dolj, Gorj;
b) cu potenţial mediu:
Argeş, Neamţ, Olt, laşi,
Suceava, Iaiomiţa, Constanţa, Buzău, Maramureş, Braşov, Giurgiu;
c) cu potenţial scăzut:
Alba, Tulcea, Dâmboviţa, Prahova, Botoşani, Covasna,
Sibiu, Sălaj, Vaslui, Bistriţa-Năsăud, Galaţi, Mehedinţi, Hunedoara, Harghita,
Vrancea, Caraş-Severin.
Ovine:
a) cu potenţial ridicat:
Tulcea, laşi, Timiş, Botoşani, Sibiu, Mureş, Cluj,
Dolj, Constanţa, Caraş-Severin, Bistriţa-Năsăud, Buzău;
b) cu potenţial mediu:
Alba, Arad, Braşov, Brăila, Suceava, Vaslui, Neamţ,
Galaţi, Bacău, Teleorman, Olt, Maramureş, Călăraşi, Vrancea, Mehedinţi, Argeş;
c) cu potenţial scăzut:
Hunedoara, Harghita, Iaiomiţa, Covasna, Prahova, Gorj,
Bihor, Vâlcea, Sălaj, Giurgiu, Satu Mare, Dâmboviţa, Ilfov.
Păsări (inclusiv ouă):
a) cu potenţial
ridicat:
Bacău, Teleorman, Dolj, Dâmboviţa, Gorj, Olt, Buzău,
Galaţi, Constanţa, Călăraşi, Botoşani, Alba, laşi, Bihor;
b) cu potenţial mediu:
Prahova, Giurgiu, Timiş, Braşov, Vâlcea, Iaiomiţa,
Arad, Sibiu, Suceava, Argeş, Hunedoara, Vrancea, Brăila, Ilfov, Mureş;
c) cu potenţial scăzut:
Cluj, Tulcea, Caraş-Severin, Vaslui, Neamţ, Maramureş,
Mehedinţi, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Harghita, municipiul Bucureşti, Covasna.
Legume:
a) cu potenţial ridicat:
Galaţi, Timiş, Olt, laşi, Arad, Mureş, Cluj, Dolj,
Suceava, Bacău, Dâmboviţa;
b) cu potenţial mediu:
Ilfov, Botoşani, Vrancea, Vâlcea, Teleorman, Giurgiu,
Satu Mare, Neamţ, Gorj, Bihor, Constanţa, Buzău, Alba, Iaiomiţa, Argeş;
c) cu potenţial scăzut:
Prahova, Hunedoara, Sălaj, Caraş-Severin, Sibiu,
Bistriţa-Năsăud, Brăila, Mehedinţi, Vaslui, Tulcea, Călăraşi, Maramureş,
Covasna, Harghita, Braşov, municipiul Bucureşti.
Cartofi:
a) cu potenţial ridicat:
Suceava, Covasna, Maramureş, Braşov, Harghita,
Bistriţa-Năsăud, Neamţ, Cluj, Mureş, laşi, Hunedoara;
b) cu potenţial mediu:
Botoşani, Bihor, Timiş, Dâmboviţa, Bacău, Alba,
Caraş-Severin, Sălaj, Sibiu, Satu Mare;
c) cu potenţial scăzut:
Arad, Argeş, Vâlcea, Prahova, Constanţa, Gorj, Dolj,
Teleorman, Galaţi, Vrancea, Olt, Buzău, Tulcea, Vaslui, Mehedinţi, Ilfov,
Giurgiu, Călăraşi, Brăila, Iaiomiţa.
Fructe:
a) cu potenţial ridicat:
Argeş, Dâmboviţa, Vâlcea, Cluj, Maramureş, laşi,
Caraş-Severin, Sălaj;
b) cu potenţial mediu:
Bistriţa-Năsăud, Bacău, Mureş, Bihor, Hunedoara, Satu
Mare, Neamţ, Prahova, Vrancea, Gorj, Suceava, Arad, Buzău, Olt, Timiş;
c) cu potenţial scăzut:
Vaslui, Galaţi, Botoşani, Alba, Mehedinţi, Sibiu, Dolj,
Constanţa, Giurgiu, Teleorman, Harghita, Ilfov, Iaiomiţa, Braşov, Călăraşi,
Covasna, municipiul Bucureşti.
Vin:
a) cu potenţial ridicat:
Vrancea, Galaţi, Constanţa, Buzău, Vaslui, Prahova,
laşi, Tulcea, Dolj, Alba, Mehedinţi;
b) cu potenţial mediu:
Vâlcea, Bacău, Olt, Arad, Timiş, Bihor, Mureş, Argeş,
Brăila, Sălaj;
c) cu potenţial scăzut:
Caraş-Severin, Satu Mare, Neamţ, Cluj, Teleorman,
Iaiomiţa, Giurgiu, Botoşani, Bistriţa-Năsăud, Călăraşi, Gorj, Hunedoara.
Peşte şi produse piscicole:
a) cu potenţial ridicat:
Tulcea, laşi, Botoşani, Bihor, Constanţa, Dâmboviţa,
Călăraşi, Iaiomiţa;
b) cu potenţial mediu:
Ilfov, Dolj, Giurgiu, Galaţi, Suceava, Mehedinţi, Arad,
Prahova, Brăila, Mureş, Bacău, Neamţ, Vaslui, Alba, Timiş, Caraş-Severin, Cluj,
Buzău, Bistriţa-Năsăud, Vâlcea, Teleorman, Braşov;
c) cu potenţial scăzut:
Argeş, Sibiu, Satu Mare, Hunedoara, Gorj, Maramureş,
Sălaj, Vrancea.
Zahăr:
a) cu potenţial ridicat:
Suceava, Botoşani, Satu Mare, Neamţ, laşi, Mureş, Cluj,
Galaţi, Covasna;
b) cu potenţial mediu;
Bihor, Braşov, Vaslui, Arad, Bacău, Alba;
c) cu potenţial scăzut:
Vrancea, Timiş, Harghita, Brăila, Sibiu, Sălaj, Buzău,
Hunedoara, Prahova.
In şi cânepă
In pentru fibră:
a) cu potenţial
ridicat:
Arad, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Brăila,
Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Covasna, Galaţi, Harghita, Iaiomiţa,
Maramureş, Mureş, Neamţ, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Timiş;
b) cu potenţial mediu:
Alba, Argeş, Buzău, Dâmboviţa,
Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Mehedinţi, Olt, Prahova, Sibiu, Teleorman,
Tulcea, Vâlcea;
c) cu potenţial scăzut:
Bacău, Botoşani, laşi, Vaslui, Vrancea.
Cânepă pentru fibră:
a) cu potenţial
ridicat:
Arad, Bihor, Botoşani, Caraş-Severin, laşi, Mureş,
Neamţ, Satu Mare, Sălaj, Suceava, Timiş, Vaslui, Vrancea;
b) cu potenţial mediu:
Argeş, Bacău, Brăila, Buzău, Dolj, Dâmboviţa, Galaţi,
Giurgiu, Ilfov, Mehedinţi, Olt, Prahova, Teleorman;
c) cu potenţial scăzut:
Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Gorj,
Harghita, Maramureş, Sibiu, Vâlcea.
ANEXA Nr. 4 la fişa tehnică pentru măsura 1.1
Producţii realizate şi procesate în anul 1998
Produse agricole
|
U.M.
|
Producţii
realizate
1998
|
Materii prime
procesate
1998
|
Materii prime procesate
(%)
|
Lapte
|
Mii hl
|
54.360
|
9.000
|
16,5
|
Carne (viu)
|
Mii t
|
1.594
|
526
|
33,0
|
Legume-fructe
|
Mii t
|
3.926
|
54
|
1,3
|
Cartofi
|
Mii t
|
3.319
|
-
|
-
|
Peşte şi produse piscicole
|
Mii t
|
39
|
23
|
59,0
|
Struguri (soiuri nobile)
|
Mii t
|
425
|
425
|
100
|
Cereale (grâu+porumb)
|
Mii t
|
15.010
|
3.668
|
24,4
|
Seminţe oleaginoase
|
Mii t
|
1.180
|
726
|
61,5
|
Sfeclă de zahăr
|
Mii t
|
1.831
|
1.831
|
100
|
Plante textile
|
Mii t
|
11,8
|
11,8
|
100
|
Surse folosite: date operative ale Ministerului
Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor
ANEXA Nr. 5 la fişa tehnică pentru măsura 1.1
Investiţii prin Programul SAPARD în sectorul
agroalimentar îmbunătăţite prin măsura 1.1.
Specificaţie
|
U.M.
|
Capacităţi existente PT
|
Capacităţi îmbunătăţite prin
Programul SAPARD PT
|
Procesare
|
Depozitare
|
Modernizare
|
Capacităţi noi
|
Procesare
|
Depozitare
|
Procesare
|
Depozitare
|
Cantitate
|
%
|
Cantitate
|
%
|
Cantitate
|
%
|
Cantitate
|
%
|
Lapte şi produse din lapte
(exclusiv unt şi lapte praf smântânit)
|
Mii hl
|
22.000
|
|
6.600
|
30
|
|
|
4.400
|
20
|
|
|
Carne:
- abatoare (bovine, porcine, ovine, păsări)
|
Mii t
|
2.634
|
|
658
|
25
|
|
|
395
|
15
|
|
|
- depozite frig
|
|
-
|
274
|
-
|
-
|
55
|
20
|
-
|
-
|
27
|
10
|
- preparate din carne
|
|
675
|
-
|
170
|
25
|
-
|
-
|
67
|
10
|
-
|
-
|
Legume+fructe
|
Mii t
|
306
|
345
|
60
|
20
|
85
|
25
|
45
|
15
|
35
|
10
|
Cartofi
|
Mii t
|
200
|
215
|
20
|
10
|
54
|
25
|
50
|
25
|
22
|
10
|
Peste
|
Mii t
|
38
|
18
|
19
|
50
|
6
|
33
|
11
|
30
|
2
|
10
|
Vin (soiuri nobile)
|
Mii hl
|
3.470
|
-
|
870
|
25
|
-
|
-
|
350
|
10
|
-
|
-
|
Cereale
|
Mii t
|
9.377
|
12.950
|
938
|
10
|
1300
|
10
|
-
|
-
|
-
|
-
|
Seminţe oleaginoase
|
Mii t
|
1.500
|
-
|
425
|
25
|
-
|
-
|
75
|
5
|
-
|
-
|
Zahăr (rădăcini sfeclă/zi)
|
Mii t
|
69
|
-
|
10
|
15
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
Plante textile*)
|
Mii t
|
45,4
|
-
|
8
|
17,6
|
-
|
-
|
30
|
66,1
|
-
|
-
|
NOTĂ:
Prin modernizarea şi retehnologizarea capacităţilor
existente se produce şi o reducere de capacităţi datorată adaptării acestora la
sursele de materii prime şi la condiţiile de piaţă. Apreciem o reducere a
capacităţilor existente în proporţie de 20-25%. Capacităţile noi propuse vor
acoperi parţial această reducere.
Sursă: Strategia de dezvoltare a industriei alimentare
pe termen scurt şi mediu (1999-2000 şi 2001-2005)
*) „Proiecte strategice pentru revigorarea industriei
inului şi cânepii în România" (septembrie 2000)
ANEXA Nr. 2 (Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr.
759/2006)
FIŞA TEHNICĂ pentru măsura 2.1 „Dezvoltarea şi
îmbunătăţirea infrastructurii rurale"
1. MOTIVAŢIE
Infrastructura rurală este foarte redusă şi prezintă
disparităţi foarte mari. In majoritatea spaţiului rural se remarcă următoarele:
• drumuri locale nemodernizate
sau lipsa drumurilor locale, stare de lucruri ce are un impact negativ asupra
accesului direct la reţeaua rutieră sau la cea de cale ferată, precum şi la
drumurile care îmbunătăţesc circulaţia în zonele rurale şi/sau deservesc
accesul la exploataţiile agricole;
• reţeaua de alimentare cu apă în sistem canalizat
este insuficientă;
• reţelele de canalizare şi staţiile de tratare a
apelor reziduale sunt încă inexistente;
• în majoritatea comunelor lipseşte canalizarea, iar
staţii de epurare nu există, apele uzate fiind de regulă deversate în apele
curgătoare care traversează satele sau sunt împrăştiate pe câmp;
• inundaţiile au afectat deseori România şi în prezent
există tendinţa de amplificare a acestui fenomen şi de creştere a frecvenţei în
ultimii 10 ani. Intre 1992 şi 2001 au existat inundaţii aproape în fiecare an,
în anumite zone ale ţării cu pierderi semnificative materiale şi umane. Riscul
major al dezastrelor este datorat, pe de o parte, prezenţei unor maluri
neprotejate şi, pe de altă parte, existenţei unor utilităţi şi servicii
deteriorate de protecţie împotriva inundaţiilor.
In anul 2005 în România au avut loc cele mai severe
inundaţii din ultimii 20 de ani, care au afectat toate judeţele. Perioadele în
care s-au produs acestea au fost 10-30 aprilie, 1-31 mai, 1-7 iunie şi 11-17
iunie, 14-25 august, 19-25 septembrie 2005 şi trebuie subliniat faptul că au
existat numeroase cazuri de localităţi afectate de inundaţii de mai multe ori.
Datorită precipitaţiilor deosebit de abundente ce au
căzut în perioada aprilie-septembrie 2005, debitele multor râuri au înregistrat
creşteri, depăşind cotele de inundaţie, afectând toate judeţele ţării. In 30 de
judeţe a fost inundată o suprafaţă agricolă de peste 646.793 ha.
In tabelul de mai jos este prezentat un rezumat al
pagubelor produse:
|
TOTAL aprilie- septembrie 2005
|
Apărare inundaţii
|
|
Diguri (km)
|
312,578
|
Apărări de maluri (km)
|
1.234,938
|
Baraje (bucăţi)
|
140
|
Drumuri
|
|
Drumuri naţionale (km)
|
560,460
|
Drumuri judeţene (km)
|
3.700,580
|
Drumuri comunale (km)
|
6.160,121
|
Străzi (km)
|
2.465,772
|
Poduri, podeţe şi traversări pietonale
|
|
Poduri (bucăţi)
|
2.106
|
Podeţe (bucăţi)
|
6.172
|
|
TOTAL aprilie- septembrie 2005
|
Traversări pietonale (bucăţi)
|
835
|
Căi ferate (km)
|
23,810
|
Reţele, utilităţi publice
|
|
Reţele alimentare cu apă (km)
|
198,782
|
Reţele canalizare (km)
|
141,350
|
Reţele electrice (km)
|
631,020
|
Reţele transport gaze naturale (km)
|
14,782
|
Reţele comunicaţii
(km cabluri fibră optică)
|
89,6
|
Surse de apă (fântâni)(bucăţi)
|
90.394
|
Uzine apă (bucăţi)
|
53
|
Staţii de epurare (bucăţi)
|
42
|
Staţii de reglare gaz (bucăţi)
|
4
|
Estimarea pagubelor datorate inundaţiilor produse în
perioada aprilie -septembrie 2005 se situează la 5.975 milioane lei (1,6
miliarde euro), reprezentând aproximativ 3,4% din PIB (nivel 2003).
Având în vedere condiţiile
meteo din anul 2005, care au afectat infrastructura de drumuri şi căi ferate,
reţeaua de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare, precum şi
infrastructura de îmbunătăţiri funciare, pentru a sprijini activitatea
economică din zonele rurale inundate şi pentru a asigura cadrul legal necesar
aplicării prevederilor art. 16 secţiunea A din MAFA, autorităţile române au
decis ca lista localităţilor (satele) afectate de inundaţii în perioada
aprilie-septembrie 2005 şi gradul lor de afectare să fie aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 1.512/2005.
Pentru determinarea gradului fizic de afectare au fost
întocmite o fişă de evaluare pentru fiecare localitate (sat) şi modalitatea de
calcul, luându-se în considerare următoarele elemente: locuinţe (15 puncte),
anexe gospodăreşti (10 puncte), infrastructură rurală (35 de puncte), suprafaţă
agricolă şi forestieră (20 de puncte), obiective socioeconomice (10 puncte),
infrastructură forestieră şi de protecţie împotriva inundaţiilor (10 puncte).
Din datele existente au
rezultat că au fost afectate 3.755 de sate din 1.277 de comune, acoperind toate
judeţele ţării, cu gradul de afectare după cum urmează:
Gradul de afectare
|
%
|
5%-10%
|
27,1
|
10%-30%
|
29,6
|
mai mare de 30%
|
3,1
|
Pentru a explica datele prezentate
în tabelul de mai sus şi ca rezultat al analizei fişelor de evaluare pentru
fiecare localitate se constată că în cazul unui grad de afectare de peste 30%
au fost înregistrate pagube semnificative la toate elementele stabilite în
calcularea gradului de afectare, cu influenţe substanţiale negative asupra desfăşurării
activităţii economice şi nivelului de trai al locuitorilor din zona respectivă.
In situaţia unui grad de afectare cuprins între 10 şi
30%, au fost înregistrate pagube semnificative doar la o parte din elementele
stabilite în calcularea gradului de afectare, dar care influenţează negativ
desfăşurarea activităţii economice şi nivelul de trai al locuitorilor din zona
respectivă.
In situaţia unui grad de afectare cuprins între 5 şi
10%, au fost înregistrate pagube doar la o parte din elementele stabilite în
calcularea gradului de afectare, în special infrastructura rurală.
Pentru refacerea infrastructurii tehnico-edilitare
afectate de inundaţii în anul 2005, se vor depune proiecte numai pentru satele cu un grad de afectare mai mare de 5% (cap. VIII din PNADR,
anexa nr. 75).
Cea mai mare parte a inundaţiilor produse în acest an
sunt în zonele de risc la inundaţii şi în zonele cu risc la alunecări de teren.
Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naţional - Secţiunea a V-a - zone de risc natural cuprinde în anexele nr. 5 şi
7 unităţile administrativ-teritoriale care prezintă risc la inundaţii şi,
respectiv, la alunecări de teren.
Lucrările de protecţie împotriva inundaţiilor cuprind
1.181 km de diguri la Dunăre, la care se adaugă 1.089 km de diguri pe râurile
interioare şi 114 baraje şi apără o suprafaţă totală de 1.011.810 ha, pe care
s-a dezvoltat o agricultură stabilă, centre de producţie, construcţii agricole,
căi de comunicaţii şi reţele de transport al energiei electrice.
România a încheiat acorduri de management al apelor cu
toţi vecinii săi. In cadrul acestor acorduri bilaterale una dintre cele mai
importante prevederi se referă la cooperarea privind controlul inundaţiilor. In
conformitate cu prevederile acestor acorduri toate lucrările realizate în
cadrul unei ţări care pot afecta şi apele unei alte ţări trebuie să fie agreate
de cele două părţi.
Mai mult decât atât, cooperarea în regiunea noastră
referitoare la controlul inundaţiilor a fost dezvoltată şi anterior în cadrul
iniţiativei Tisa.
Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului
Dunărea (CIPFD) este implicată în activitatea Forumului Tisa, pe care îl va
asista în dezvoltarea strategiei de protecţie împotriva inundaţiilor, care
urmează să fie elaborată în conformitate cu bunele practici ale UE, utilizând
Planul de acţiuni pentru protecţia împotriva inundaţiilor în bazinul Dunării,
elaborat în 2004, şi prin încorporarea evaluării impactului inundaţiilor.
România va continua să coopereze în cadrul CIPFD pentru
implementarea Planului de acţiuni pentru protecţia împotriva inundaţiilor în
bazinul Dunării. In elaborarea viitoarei noastre strategii pe termen mediu şi
lung privind protecţia împotriva inundaţiilor se va ţine cont de liniile
directoare prevăzute de Directiva cu privire la inundaţii a CE.
Strategia pe termen mediu şi lung privind protecţia
împotriva inundaţiilor va fi elaborată cu sprijinul Comisiei Europene în cadrul
unui Proiect PHARE.
In acest sens se propune în
cadrul acestei măsuri o nouă submăsură, care se referă tot la lucrări de natura
celor de infrastructură, dar destinate prevenirii şi protecţiei împotriva
inundaţiilor. Proiectele care se propun spre finanţare în cadrul acestei
submăsuri sunt cele amplasate în zonele inundate în acest an şi în anii
anteriori şi, de asemenea, în zonele aprobate prin Legea nr. 575/2001 ca zone
de risc natural la inundaţii şi, respectiv, alunecări de teren.
Priorităţile noii submăsuri sunt:
1. restaurarea în regim de
urgenţă a lucrărilor de protecţie împotriva inundaţiilor (diguri, maluri);
2. construirea şi/sau reabilitarea infrastructurii de
protecţie împotriva inundaţiilor din zonele cu risc natural, conform Legii nr.
575/2001 - anexele 5 şi 7.
Priorităţile menţionate mai sus se regăsesc şi în
Strategia naţională de management al riscului pentru inundaţii - partea privind
atribuţiile şi responsabilităţile Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi
Dezvoltării Rurale:
- identificarea zonelor de risc natural;
- menţinerea în stare de funcţionare a infrastructurii
de protecţie împotriva inundaţiilor;
- amenajări pentru prevenirea inundaţiilor şi a
alunecărilor de teren.
Strategia naţională de management al riscului la
inundaţii pe termen scurt a fost elaborată de un grup de lucru interministerial,
care a fost condus de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor. In această
strategie au fost prevăzute măsuri şi acţiuni imediate care trebuie să fie
întreprinse, cele mai importante fiind cele de reparare a digurilor şi cele
referitoare la lucrările de apărare împotriva inundaţiilor.
In decursul anilor şi în special în ultima perioadă
(1995 - 2005) s-au produs o serie de modificări ale malurilor Dunării şi au
apărut zone afectate periculos de eroziune, care pot cauza deteriorarea
digurilor şi inundarea zonelor protejate.
Zonele cu risc ridicat la inundaţii sunt situate în
Lunca Dunării, Câmpia de Vest - Banat (judeţul Timiş), insulele îndiguite ale
Dunării - Insula Mare a Brăilei (judeţul Brăila), Insula Ialomitei (judeţele
Ialomiţa şi Călăraşi), pe râurile interioare, precum şi la nivelul suprafeţelor
apărate cu baraje de atenuare a viiturilor. Toate acestea au fost deosebit de
afectate de precipitaţiile excepţionale din anul 2005.
Sunt identificate 14 zone de risc cu eroziuni de mal active la Dunăre ce periclitează siguranţa în
exploatare a digurilor de apărare împotriva inundaţiilor şi 21 de baraje de
atenuare a viiturilor, afectate de fenomenele meteorologice periculoase din
lunile aprilie-septembrie 2005.
Zonele de risc cu eroziuni
active de mal la Dunăre au fost clasificate în funcţie de intensitatea
fenomenului de eroziune (lăţimea zonei dig-mal erodată într-o anumită perioadă
de timp). Aceste zone au un grad sporit de vulnerabilitate la debitele în exces
ale Dunării.
Intensitatea fenomenelor de eroziune de mal este
determinată de acţiunea repetată a valurilor ca urmare a traficului naval
intens din zonă şi a acţiunii eoliene în zonele fără plantaţii silvice de
protecţie.
Volumele excepţionale de apă tranzitate pe văi
torenţiale, în anumite perioade ale anului, vor fi stocate în spatele
barajelor.
Situaţia zonelor cu risc ridicat la eroziunile active
de mal la Dunăre şi pe râurile interioare ce periclitează siguranţa în
exploatare a digurilor de apărare se prezintă astfel:
a) două zone de risc ridicat sunt în execuţie sau în
curs de finalizare cu surse de finanţare asigurate de Guvern prin bugetul de
stat:
- zona Cerbu (Dunăre/braţ Borcea) km 46+900 - km
45+800;
- zona Baital km 305+800 - km 307+800 (Dunăre/ braţ
Borcea);
b) 3 zone de risc ridicat sunt incluse în Proiectul
„Reducerea riscului în caz de inundaţii şi alunecări de teren",
subcomponentele C2 şi C5 - finanţat printr-un credit de la Banca Internaţională
pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD):
- zona Bentu (Dunăre/braţ
Borcea) km 35+000 - km 32+000;
- zona Făcăieni km 19+915 (Dunăre/braţ Borcea);
- zona Borduşani km 28+050 - km 27+950 (Dunăre/ braţ
Borcea);
c) 5 zone de risc ridicat sunt propuse în programul de
finanţare SAPARD:
- zona Luciu Giurgeni km
232+450 - km 233+450 (Dunăre/braţ Borcea);
- zona Ciobanu km 84+000 - km 83+300 (Dunăre/ braţ
Borcea);
- zona Olteniţa Surlari Dorobanţu km 426+000 - km
422+000 (Dunăre aval de municipiul Olteniţa);
- zona Salcia Grădina km 70+000 - km 68+000
(Dunăre/braţ Macin);
- zona digurilor pe râurile interioare Breţcu,
Ojdula, Căpâlna şi Mărtănuş.
d) restul de 5 zone de risc ridicat au studiile de
fezabilitate elaborate din surse naţionale. Nu sunt disponibile surse pentru
începerea execuţiei.
Din barajele de atenuare a viiturilor, afectate de
viiturile din anul 2005, două sunt afectate substanţial şi sunt propuse a fi
reabilitate prin programul SAPARD - măsura 2.1:
- complex hidrotehnic Acumularea Şomuz I;
- complex hidrotehnic Acumularea Grăniceşti. Pentru celelalte baraje Administraţia Naţională
a Imbunătăţirilor Funciare a
intervenit cu lucrări de întreţinere şi reparaţii.
Programul SAPARD, prin măsura de infrastructură rurală,
este complementar Programului pentru normalizarea vieţii la sate, care este
implementat de Guvernul României prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997 privind
pietruirea, reabilitarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate
şi alimentarea cu apă a satelor, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, şi prin Hotărârea Guvernului nr. 687/1997 privind contractarea şi
garantarea de către Guvern a unor credite pentru realizarea unor programe
guvernamentale privind pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apă a
satelor, asigurarea cu locuinţe sociale, refacerea şi dezvoltarea
infrastructurii în intravilanul localităţilor rurale, cu modificările
ulterioare.
Prin programul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
577/1997, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, au fost finanţate
proiectele de îmbunătăţire a infrastructurii rurale în perioada 1997-2000, în
majoritate cu fonduri de la bugetul de stat ce reprezintă sprijinul acordat de
către statul român pentru dotarea satelor şi comunelor cu lucrări de
infrastructură rutieră şi edilitară. Programul a cuprins proiecte de interes
major pentru activităţile locale în limita a 30% din lucrările inventariate ca
fiind necesare.
Programul finanţat prin Hotărârea Guvernului nr.
687/1997, cu modificările ulterioare, a fost creat în scopul sprijinirii şi
urgentării realizării programului aplicat prin Hotărârea Guvernului nr.
577/1997, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Acesta
prevede garantarea de către Guvernul României a unui credit extern de 340
milioane USD, din care 280 milioane USD sunt destinate realizării
subprogramului de alimentare cu apă a satelor.
De asemenea, Programul SAPARD este în strânsă
complementaritate la nivel naţional cu programele PHARE şi Programul ISPA, care
vizează proiecte de alimentare cu apă, canalizare, epurare şi gropi ecologice,
exclusiv pentru mediul urban (oraşe cu o populaţie mai mare de 300.000 de
locuitori). Programul se desfăşoară pe o perioadă de 7 ani, între 2000 şi 2006.
Un alt program ce va veni în sprijinul dezvoltării
infrastructurii rurale este cel al Băncii Mondiale începând cu anul 2001. Acest
program prevede sprijin financiar pentru proiectele de alimentare cu apă a
localităţilor din mediul rural.
Prin Programul SAPARD se vor finanţa atât modernizări,
cât şi construcţii de drumuri de interes local, conform Ordonanţei Guvernului
nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 82/1998, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, care cuprinde:
- drumurile rurale care asigură
legătura dintre:
• reşedinţa de comună şi satele componente;
• oraşe şi satele care le aparţin (de la sat la oraş);
• drumuri de legătură care asigură accesul satelor la
drumurile judeţene/naţionale şi reţeaua de căi ferate;
• sate (de la sat la sat);
- drumurile dintre proprietăţi sunt drumuri cu
caracter public prevăzute în Planul general de urbanism şi sunt drumuri
definitive. Drumurile pentru exploataţia agricolă sunt drumuri pe perioada
campaniei agricole şi nu pot fi finanţate prin Programul
SAPARD;
- străzi - drumuri publice în interiorul
localităţilor, indiferent de denumire (stradă, bulevard, cale, chei, splai,
şosea, fundătură, uliţă etc).
Toate aceste programe vor fi în strânsă
complementaritate, urmărindu-se ca prin derularea lor să se realizeze la nivel
naţional o dezvoltare integrată.
2. OBIECTIVE
Obiective generale
• Imbunătăţirea situaţiei existente a infrastructurii
din cadrul spaţiului rural, îmbunătăţirea atât a condiţiilor de viaţă, cât şi a
standardelor de muncă şi menţinerea populaţiei în spaţiul rural
• Asigurarea refacerii şi conservării infrastructurii
de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor.
Obiective specifice
• Ameliorarea accesului la reţeaua de drumuri
comunale, judeţene, naţionale, căi ferate, precum şi la exploataţiile agricole,
obiective turistice de importanţă naţională sau alte obiective economice
• Sprijinirea activităţilor economice, comerciale şi
turistice prin dezvoltarea unei infrastructuri minimale
• Ameliorarea în conformitate cu standardele în vigoare a condiţiilor igienico-sanitare ale
locuitorilor şi a activităţilor productive desfăşurate
• Ameliorarea calităţii mediului şi diminuarea
surselor de poluare
• Asigurarea prevenirii şi protecţiei împotriva
inundaţiilor
Obiective operaţionale
• Construirea şi modernizarea drumurilor de interes
local şi a podurilor
• Construirea şi modernizarea sistemelor de
aprovizionare cu apă potabilă
• Construirea sistemelor de canalizare a apei şi
investiţii referitoare la staţiile de epurare a apei
• Reabilitarea digurilor existente de apărare
împotriva inundaţiilor
• Reabilitarea şi consolidarea lucrărilor de
stabilizare a terenurilor şi prevenirea inundaţiilor
3. CORELAREA CU ALTE MĂSURI
Această măsură permite dezvoltarea unor măsuri şi
acţiuni integrate şi durabile, care creează premise reale pentru realizarea
celorlalte direcţii ale Programului SAPARD (diversificarea activităţilor
economice, prelucrarea şi comercializarea produselor agricole, investiţii în
exploataţiile agricole), deoarece de cele mai multe ori existenţa unei
infrastructuri minimale este o precondiţie a reuşitei proiectelor prevăzute în
cadrul celorlalte măsuri.
4. CÂMPUL DE ACŢIUNE AL MĂSURII
Pentru a atinge obiectivele propuse vor fi susţinute
următoarele submăsuri ce vor putea dezvolta în cadrul
lor anumite tipuri de proiecte:
1. Infrastructură tehnico-edilitară
Drumuri în zonele rurale
In cadrul acestei submăsuri se vor dezvolta următoarele
tipuri de proiecte:
• construirea de drumuri de interes local noi şi modernizarea drumurilor de interes local existente, cu
prioritate pentru cele care facilitează accesul la drumurile judeţene şi
naţionale şi la reţeaua de căi ferate, inclusiv alte lucrări necesare care fac
parte integrantă din drum, în conformitate cu stipulările Ordonanţei Guvernului
nr. 43/1997, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
La aceste tipuri de proiecte se adaugă construirea de
reţele exterioare pentru conectarea la utilităţi a investiţiei (energie
electrică, telecomunicaţii).
Alimentarea cu apă în sistem centralizat în zonele
rurale
In cadrul acestei submăsuri se vor dezvolta următoarele
tipuri de proiecte:
• construirea unor lucrări noi de alimentare cu apă şi
extinderea şi/sau modernizarea lucrărilor existente, cum ar fi: captare,
aducţiune, staţie de tratare, rezervor de înmagazinare, staţii de pompare,
reţea de distribuţie.
La aceste tipuri de proiecte se adaugă construirea de
reţele exterioare pentru conectarea la utilităţi a investiţiei (energie
electrică, drum de acces, telecomunicaţii, apă, canal).
Canalizări în sistem centralizat în zonele rurale
In cadrul acestei submăsuri se vor dezvolta următoarele
tipuri de proiecte:
• construirea unor lucrări noi de canalizare,
extinderea şi/sau modernizarea lucrărilor existente, cum ar fi: reţea de canale
colectoare ale apelor uzate menajere, staţie de epurare, staţie de pompare şi
canale de evacuare a apelor epurate (tratate în staţii de epurare).
La aceste tipuri de proiecte se adaugă construirea de
reţele exterioare pentru conectarea la utilităţi a investiţiei (energie
electrică, drum de acces, telecomunicaţii, apă, canal).
2. Infrastructură de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor
In cadrul acestei măsuri proiectele vor cuprinde
următoarele categorii de lucrări:
• reabilitarea şi consolidarea malurilor şi digurilor
din zonele afectate de inundaţii şi din cele cu risc la inundaţii; lucrările au
în vedere consolidarea digurilor de apărare a incintelor îndiguite atât la
Dunăre, cât şi pe râurile interioare şi, de asemenea, combaterea eroziunilor de
mal în zona conductelor de aspiraţie şi/sau refulare ale staţiilor de pompare
amplasate la Dunăre;
• menţinerea capacităţii de evacuare a apelor în exces
din incintele îndiguite, prin reţeaua de canale;
• reabilitarea unor
construcţii hidrotehnice din zonele afectate de inundaţii şi din cele cu risc
la inundaţii; lucrările au în vedere reabilitarea unor baraje cu rol de
atenuare a viiturilor şi de protecţie a localităţilor şi terenurilor agricole
din zona respectivă. De asemenea, se au în vedere consolidarea şi reabilitarea
supratraversării (estacadă) unei conducte de alimentare cu apă de irigaţii,
afectată de eroziunile din albie ca urmare a viiturilor produse în perioada
2002-2005;
• plantaţii forestiere, constituite în zone de
protecţie şi consolidare, cu speciile prezentate în anexa nr. 2;
• regularizarea scurgerilor pe versanţi;
• stabilizarea terenurilor cu alunecări;
• eliminarea excesului de umiditate prin realizarea
unor canale de coastă de colectare a precipitaţiilor şi conducerea acestora în
emisarii naturali;
• amenajarea văilor şi ravenelor prin realizarea unor
construcţii hidrotehnice adecvate.
5. CRITERII DE ELIGIBILITATE
Generale
• Trebuie să se demonstreze utilitatea tehnică şi
funcţională a proiectelor prin memoriu justificativ şi studiu de fezabilitate.
• La realizarea lucrărilor se vor utiliza numai
materiale agrementate conform reglementărilor naţionale în vigoare, precum şi
legislaţiei şi standardelor naţionale conforme cu legislaţia Uniunii Europene;
aceste materiale trebuie să fie în concordanţă cu prevederile Hotărârii
Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în
construcţii, cu modificările ulterioare, şi, respectiv, ale Legii nr. 10/1995
privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare.
• Proiectul trebuie să se încadreze în priorităţile
propuse prin PUG - Planul de urbanism general şi planurile de amenajare a
teritoriului.
• Regimul juridic al terenului pe care se execută
lucrarea trebuie să fie inclus în proprietate publică.
Specifice
1. Infrastructură tehnico-edilitară
• Beneficiarul proiectului se angajează să elaboreze
studiul tehnic în cel mult 6 luni de la aprobarea proiectului.
• Hotărârea consiliului comunei beneficiare privind necesitatea
investiţiei
• Hotărârea consiliului local de a suporta
cheltuielile de întreţinere
Pentru submăsura Drumuri în zonele rurale
• Proiectele realizate în cadrul acestei submăsuri să
nu permită construirea drumurilor de pământ.
• Proiectele trebuie să-şi
demonstreze compatibilitatea cu reglementările naţionale privind mediul, precum
şi cu legislaţia europeană în domeniul mediului, prin prezentarea acordului de
mediu, precum şi a studiului de impact pentru investiţia propusă, folosind
standarde şi proceduri conforme cu cele din legislaţia Uniunii Europene cu
privire la Evaluarea de impact asupra mediului (EIM), Directiva 85/337/CE,
amendată şi completată de Directiva 97/11/CE.
• Proiectele propuse trebuie să respecte prevederile
Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, precum şi ale normelor tehnice privind proiectarea, construirea,
reabilitarea, modernizarea, întreţinerea, repararea, administrarea şi
exploatarea drumurilor publice în vigoare.
• Proiectele trebuie să includă amenajarea, prin
îmbrăcăminţi adecvate, a intrărilor drumurilor de exploatare din pământ.
• Proiectele trebuie să propună drumuri publice cu un
profil transversal şi o structură a sistemului rutier, corespunzător categoriei
funcţionale şi clasei tehnice respective.
• Proiectele care propun drumuri pietruite trebuie să
prevadă ca după aplicarea stratului de piatră operaţiunile de impermeabilizare
să fie realizate în conformitate cu legislaţia naţională.
• Proiectele trebuie să
prevadă că realizarea colectării apelor provenite din precipitaţii se va face
prin rigole, şanţuri şi podeţe de descărcare.
Pentru submăsura Alimentare cu apă în sistem
centralizat în zonele rurale:
• Prezentarea studiilor hidrologice sau hidrogeologice care să confirme existenţa sursei de apă în cantitate
suficientă pentru investiţii noi şi extindere, iar pentru modernizări existenţa
sursei de apă se justifică numai prin memoriu justificativ.
• Proiectele trebuie să-şi demonstreze compatibilitatea
cu reglementările naţionale privind mediul, precum şi cu legislaţia europeană
în domeniul mediului, prin prezentarea acordului de mediu, precum şi a
studiului de impact pentru investiţia propusă, folosind standarde şi proceduri
conforme cu legislaţia Uniunii Europene cu privire la Evaluarea de impact
asupra mediului (EIM), Directiva 85/337/CE, amendată şi completată de Directiva
97/11/CE.
• Inmagazinarea apei potabile se va face numai în
rezervoare închise.
• Pomparea în reţeaua publică a apei din fântânile
existente în vatra satului să nu fie permisă fără a fi trecută prin staţia de
tratare.
• Să se folosească numai aducţiuni închise.
• Pentru toate tipurile de captare (subterană,
izvoare, de suprafaţă) să fie instituite în mod obligatoriu zonele de protecţie
sanitară, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea
Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară
şi hidrogeologică.
• Populaţia deservită să fie de minimum 500 de
locuitori.
Pentru submăsura
Canalizare în sistem centralizat în zonele rurale:
• Sunt permise numai proiectele care rezolvă evacuarea
substanţelor reţinute în reţeaua de canalizare şi/sau evacuarea nămolului
rezultat din staţiile de tratare a apei.
• Proiectele trebuie să-şi demonstreze
compatibilitatea cu reglementările naţionale privind mediul, precum şi cu
legislaţia europeană în domeniul mediului, prin prezentarea acordului de mediu,
precum şi a studiului de impact pentru investiţia propusă, folosind standarde
şi proceduri conforme cu legislaţia Uniunii Europene cu privire la Evaluarea de
impact asupra mediului (EIM), Directiva 85/337/CE, amendată şi completată de
Directiva 97/11/CE.
• Populaţia deservită: minimum 500 de locuitori.
2. Infrastructură de prevenire şi de protecţie
împotriva inundaţiilor
• Să fie respectate prevederile şi standardele legale
privind studiul de impact asupra mediului.
• Să existe proiectul tehnic.
Investiţiile eligibile sunt:
• toate investiţiile prevăzute la pct. 4 „Câmpul de
acţiune al măsurii";
• achiziţii de mijloace informatice şi software pentru
monitorizarea proceselor de exploatare şi controlul calităţii acestora;
• acea parte din costuri, cum ar fi plata
arhitecţilor, inginerilor şi a consultanţilor, taxe legale, studii de fezabilitate,
achiziţii de patente şi licenţe, costuri ce privesc pregătirea şi implementarea
unui proiect, direct legate de măsură, care să nu depăşească 12% din costul total eligibil al
proiectului.
Instalaţiile şi echipamentele trebuie să fie noi şi
trebuie să fie originare din Comunitatea Europeană sau din ţările candidate
[conform pct. 8, art. 14 paragraful 2.6 din secţiunea F din MAFA] şi în
conformitate cu normele Uniunii Europene, inclusiv normele referitoare la
tratarea, reciclarea şi eliminarea produşilor reziduali şi a deşeurilor toxice.
Investiţiile eligibile sunt specificate mai sus, precum
şi în ordinul pentru implementarea măsurii.
Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru
sprijin dacă ele întrunesc cerinţele stipulate în art. 4 secţiunea B din MAFA.
Numai cheltuielile plătite de Agenţie de la data
deciziei Comisiei de a conferi dreptul de management financiar Agenţiei pentru
această măsură sau de la data (datele) specificată(e) vor fi eligibile pentru
sprijinul comunitar.
Pentru ca proiectul să fie
eligibil pentru sprijinul comunitar, toate serviciile, maşinile şi achiziţiile
trebuie să fie originare din Uniunea Europeană sau din ţările menţionate la
art. 14 pct. 2.7 secţiunea A din MAFA; în aceste condiţii, beneficiarul final
trebuie să fie capabil să confirme provenienţa inputurilor prin contracte de
lucrări sau servicii, utilizând orice mijloace de evidenţă admisibile.
Nu sunt eligibile:
• ansamblul cheltuielilor prevăzute la art. 4
„Eligibilitatea cheltuielilor" paragraful 2 din secţiunea B „Managementul,
monitorizarea şi evaluarea Programului" din anexa la MAFA, la care se
adaugă:
• achiziţionarea de mijloace de transport.
6. CRITERII DE SELECŢIE
Proiectele vor fi selecţionate în funcţie de
următoarele criterii:
1. Infrastructură tehnico-edilitară Generale
CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI
|
Punctaj
|
• Proiecte amplasate în zone defavorizate (anexa nr. 3)
|
10
|
• Proiecte având o valoare totală mai mare de 250.000 de euro
|
10
|
• Proiectele sunt amplasate
|
Max. 15
|
- în zonele prioritare în care se aplică
una din măsurile 1.1, 3.1, 3.4 şi 3.5
|
10
|
- în zonele prioritare în care se aplică una din măsurile 1.1,
3.1, 3.4 şi 3.5 şi care deservesc în zona rurală obiective culturale şi
turistice conform Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate amplasate de-a
lungul traseului
|
15
|
• Existenţa unei donaţii financiare private pentru acoperirea
parţială a cheltuielilor neeligibile:
|
Max. 10
|
- 5%-10% din valoarea eligibilă a proiectului
|
5
|
- mai mult de 10% din valoarea eligibilă a proiectului
|
10
|
• Numărul de localităţi care beneficiază de proiect:
|
Max. 15
|
2 localităţi
|
5
|
3 localităţi
|
10
|
4 sau mai multe
|
15
|
• Proiecte care au proiectul tehnic întocmit şi pot începe
imediat după semnarea contractului
|
10
|
TOTAL (maxim)
|
70
|
Specifice
Pentru submăsura Drumuri în zonele rurale
CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI
|
Punctaj
|
• Proiecte care asigură legătura cu drumurile judeţene, cu cele
naţionale şi cu reţeaua de căi ferate sau cu cele executate în cadrul altor
proiecte cu ISPA, Banca Mondială şi altele asemenea
|
10
|
• Proiectele pentru drumurile existente care sunt în proporţie de
minimum 80% din pământ şi proiectele pentru drumuri pe noi amplasamente
|
15
|
• Drumurile care facilitează accesul sau deservesc obiective
turistice naţionale - Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate
amplasate de-a lungul traseului
|
5
|
TOTAL SUBMĂSURA
|
30
|
Pentru submăsura Alimentare cu apă în sistem
centralizat în zonele rurale
CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI
|
Punctaj
|
• Proiecte în zone în care sursele de apă tradiţionale (fântâni,
puţuri) sunt:
|
Max. 15
|
- insuficiente sau suficiente şi poluate
|
10
|
- poluate şi insuficiente
|
15
|
• Proiecte care deservesc o populaţie mai mare de 2.500 de
locuitori
|
15
|
TOTAL SUBMĂSURA
|
30
|
Pentru submăsura Canalizare în zonele rurale
CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI
|
Punctaj
|
• Proiecte care cuprind reţea de canalizare:
|
Max. 15
|
- mixtă (pluvială şi menajeră)
|
10
|
- reţele separate (pluviale şi manajere)
|
15
|
• Proiecte care deservesc o populaţie mai mare de 2.500 locuitori
|
15
|
TOTAL SUBMĂSURA
|
30
|
NOTĂ:
Criteriile de selecţie nu se aplică în cazul
potenţialilor beneficiari care îndeplinesc condiţiile de accesare a art. 16
secţiunea A din MAFA.
7. BENEFICIARI
1. Infrastructură
tehnico-edilitară
Consiliile locale comunale
Asociaţii cu statut juridic între consiliile locale
comunale
Beneficiarii publici se vor angaja să realizeze
lucrările în conformitate cu MAFA.
2. Infrastructură de prevenire şi de protecţie
împotriva inundaţiilor
Administraţia Naţională a Imbunătăţirilor Funciare
8. LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ ÎN VIGOARE
Lista actelor normative în vigoare referitoare la
măsura şi submăsurile în cauză este prezentată în capitolul „Anexe
legislaţie" din Planul naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală
(PNADR).
9. DISPOZIŢII FINANCIARE
Proiectele publice sunt proiecte de infrastructură care
nu generează venituri substanţiale, în consecinţă, aportul dat fiind de 100%
din costul eligibil total. Proiectele de infrastructură care nu sunt de natură să genereze venituri
substanţiale sunt acele proiecte la care valoarea netă curentă a fluxului
veniturilor viitoare, mai puţin costurile de exploatare, are ca rezultat o
valoare mai mică de 25% din costul total al investiţiei respective. Costurile
de exploatare sunt costuri survenite pentru funcţionarea investiţiei, inclusiv
costurile de întreţinere, dar excluzând amortizarea sau costurile de capital.
Pentru aceste proiecte contribuţia publică este de 100% din costul total
eligibil.
In cadrul acestei măsuri vor putea fi finanţate
proiecte pentru infrastructură tehnico-edilitară a căror valoare totală
eligibilă este cuprinsă între 100.000 de euro şi
1.000.000 de euro.
Un beneficiar poate primi ajutor pe perioada derulării
programului SAPARD de maximum două ori, în limita sumei maxime eligibile a
măsurii, fără a lua în considerare proiectele afectate de inundaţii în perioada
aprilie - septembrie 2005.
Prioritizarea proiectelor de infrastructură
tehnico-edilitară:
1. se vor selecta şi contracta proiectele aflate în
lista de aşteptare a Agenţiei SAPARD, eligibile şi selectate, fără finanţare,
amplasate în satele prevăzute în cap. VIII din PNADR, anexa nr. 75;
2. în limita fondurilor disponibile, se vor selecta
şi contracta proiecte noi care sunt amplasate în satele prevăzute în cap. VIII
din PNADR, anexa nr. 75.
In cazul în care există mai mult de un sat implicat
într-un proiect, toate satele trebuie să fie localizate în zona afectată pentru
a se putea plăti o contribuţie comunitară mai mare.
Planul financiar şi sursele de finanţare totale alocate
acestei măsuri sunt prezentate în cap. VI „Alocările financiare pentru măsurile SAPARD" (pagina 357):
In completarea cifrelor incluse
în tabelul financiar de la pagina 357, întreaga sumă a dobânzii provenită din
conturile euro SAPARD pentru toată perioada de programare va fi cheltuită
pentru proiectele din cadrul acestei măsuri, în concordanţă cu prevederile art.
10 paragraful 3 din secţiunea A din MAFA.
Comitetul de monitorizare şi Comisia vor fi informate
regulat despre folosirea acestor sume prin tabele specifice de monitorizare.
Proiectele finanţate din dobândă vor fi distinct evidenţiate şi vor primi
cofinanţare comunitară numai din această dobândă.
Bugetul indicativ pe submăsuri
SUBMĂSURA
|
% din măsură
|
Drumuri în zonele rurale
|
50
|
Alimentare cu apă
|
35
|
Canalizare în zonele rurale
|
9,6
|
Infrastructura de prevenire şi de protecţie împotriva
inundaţiilor
|
5,4
|
TOTAL
|
100
|
Acest ajutor este compus în general din sume publice,
după cum urmează:
- minimum 25% contribuţie naţională (bugetul naţional
sau local);
- până la 75% contribuţie comunitară.
Rata de 100% poate fi aplicată pentru proiectele
publice care nu generează venituri nete substanţiale.
Activităţile eligibile ale proiectului se vor desfăşura
după semnarea contractului, cu excepţia studiilor de fezabilitate şi tehnice,
în limita procentului aprobat în măsură.
Plata sprijinului financiar va fi făcută pe bază de
documente justificative care să probeze că plăţile pentru cheltuielile
eligibile au fost efectuate de către beneficiar.
Luându-se în considerare opţiunile beneficiarilor,
plata poate fi făcută într-o singură tranşă la sfârşitul proiectului sau în
maximum 5 tranşe.
Prevederile art. 16(1) şi 16(1)(a) secţiunea A din MAFA
se vor aplica numai pentru proiectele de infrastructură tehnico-edilitară şi
numai pentru cele amplasate în satele incluse în cap. VIII din PNADR, anexa nr.
75.
Prevederile art. 16(1) şi
16(1)(a) secţiunea A din MAFA nu se aplică pentru proiectele din cadrul
submăsurii Infrastructura de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor.
Pentru proiectele de investiţii la care se aplică art.
16(1) şi 16(1)(a) secţiunea A din MAFA, rata de intervenţie este:
- 85% contribuţia UE;
- 15% contribuţie buget naţional.
Aceste dispoziţii se vor aplica pentru proiectele
aprobate până la data de 31 decembrie 2006.
10. ACOPERIRE GEOGRAFICĂ
Proiectul de infrastructură tehnico-edilitară va fi
amplasat în spaţiul rural definit conform legii. In cazul proiectelor realizate
de comunele care au devenit oraşe, se acceptă proiectele cu condiţia ca această
schimbare să fi survenit după semnarea contractului de finanţare.
Proiectele de infrastructură tehnico-edilitară la care
se aplică art. 16(1) şi 16(1)(a) secţiunea A din MAFA sunt amplasate în satele
prezentate în cap. VIII din anexa nr. 75 din PNADR.
Proiectele finanţate în cadrul acestei măsuri nu
trebuie să se suprapună cu proiectele finanţate din fondurile naţionale sau
străine ale Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerului
Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi ale Ministerului
Administraţiei şi Internelor.
11. PROMOVAREA PROGRAMULUI
Potenţialii beneficiari vor fi informaţi despre
condiţiile eligibilităţii prezentei măsuri prin:
• anunţ public, prin mijloacele mass-media;
• distribuirea de broşuri de informare;
• seminarii;
• întâlniri cu potenţialii beneficiari.
12. INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT ŞI DE IMPACT
Indicatori de realizare
Indicatori generali:
Număr de proiecte: 724
Număr de locuitori: 342.000
Număr de comune: 880
Drumuri în spaţiul rural:
Număr de proiecte: 300
Număr de locuitori: 147.000
Număr de km: 1.500
Număr de comune: 380
Apă potabilă
Număr de proiecte: 300
Număr de locuitori: 145.000
Număr de comune: 370
Număr de km de conducte: 3.100
Număr de staţii de pompare: 500
Număr de rezervoare apă potabilă: 500
Apă reziduală în spaţiul rural:
Număr de proiecte: 100
Număr de locuitori: 50.000
Număr de comune: 130
Număr de km de conducte: 1.300
Număr de staţii de pompare: 300
Număr de staţii de epurare: 100
Infrastructură de prevenire şi de protecţie
împotriva inundaţiilor
Număr de proiecte: 24
Număr km reconstrucţie dig: 0,5
Număr km protecţie mal: 2,3
Număr km restabilire mal: 1,7
Număr km reprofilare dig: 14,5
Suprafaţa (ha) cu lucrări de prevenire a inundaţiilor:
2.685
Suprafaţa (ha) cu lucrări de prevenire a inundaţiilor
pe terenuri în pantă: 800
Număr de km de reabilitare şi consolidare ravene şi
văi: 101
Indicatori de rezultat
• Procentul de exploataţii/gospodării/afaceri care au
acces la infrastructură, beneficiind de asistenţă (%): creşte cu 50%
• Creşterea frecvenţei turistice în zonele rurale
(număr de turişti şi durata sejururilor)
Protecţia mediului
• Produsele
reziduale/canalizare de apă reziduală/tratarea apelor uzate în staţii de
tratare ca rezultat al acţiunilor asistate (creşterea procentului volumului
apei tratate şi creşterea numărului de exploataţii/gospodării deservite)
Indicatori de impact
Menţinerea populaţiei în zonele rurale
• Evoluţia numărului de
locuitori
Locurile de muncă şi impactul social
• Numărul de locuri de
muncă create:
- în perioada execuţiei proiectului: 14.400;
- locuri de muncă permanente:
1.400.
Indicatorii de impact şi rezultat vor fi îmbunătăţiţi
substanţial în colaborare cu serviciile Comisiei Uniunii Europene.
13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE
Potenţialul beneficiar va trebui să anexeze la cererea
de finanţare următoarele documente:
• studiul de fezabilitate
întocmit conform Ordinului ministrului finanţelor publice şi al ministrului
lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1.013/873/2001 privind
aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a documentaţiei
standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de
servicii, cu completările ulterioare;
• pentru proiectele de infrastructură
tehnico-edilitară, hotărârea consiliului local al comunei beneficiare
referitoare la necesitatea investiţiei;
• pentru proiectele de infrastructură
tehnico-edilitară, decizia consiliului local care să ateste că lucrările sunt
prevăzute în bugetul local pentru perioada realizării investiţiei. Respectiva
decizie a consiliului local va trebui să menţioneze, de asemenea, care sunt
costurile neeligibile care vor fi suportate de către primărie;
• certificatul de urbanism conţinând lista avizelor
necesare pentru demararea investiţiei;
• fişa tehnică (anexă la certificatul de urbanism)
privind condiţiile de protecţie a mediului necesare pentru obţinerea acordului
unic, pe care s-a aplicat, după caz, ştampila tip A sau tip B, care conţine în
anexă, după caz, acordul de mediu emis de autorităţile competente pentru
activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislaţia
naţională conformă cu legislaţia Uniunii Europene;
• declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte
că aplicantul nu beneficiază pentru acelaşi proiect şi de o altă finanţare
naţională sau comunitară;
• avizul sanitar eliberat de
instituţiile abilitate, care să ateste că proiectul este în conformitate cu
legislaţia naţională - numai pentru proiectele de apă şi canalizare;
• pentru proiectele de infrastructură
tehnico-edilitară, hotărârea consiliului local pentru suportarea cheltuielilor
de întreţinere;
• pentru proiectele de infrastructură
tehnico-edilitară, hotărârea consiliului local pentru elaborarea studiului
tehnic sau de însuşire a unui proiect tehnic deja întocmit;
• pentru proiectele de infrastructură de prevenire şi
de protecţie împotriva inundaţiilor trebuie proiectul tehnic aprobat.
14. CONDIŢII DE FINANŢARE
• beneficiarii trebuie să menţioneze clar în
documentele contabile toate operaţiunile privitoare la respectiva investiţie;
• la momentul depunerii cererii de finanţare, localitatea să fie cuprinsă în codul SIRUTA;
• un beneficiar poate primi un ajutor de două ori în
perioada 2000-2006, în limita sumei maxime eligibile în cadrul submăsurii, fără
a lua în considerare proiectele afectate de inundaţii în perioada aprilie-septembrie 2005;
• beneficiarii pot solicita sprijin pentru un nou
proiect după finalizarea completă a proiectului anterior;
• beneficiarul va colabora şi va prezenta orice
informaţie solicitată de oficialii Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi
Dezvoltării Rurale, ai Agenţiei SAPARD, ai Comisiei Uniunii Europene sau de
alte structuri autorizate să controleze şi să auditeze implementarea
proiectului;
• sprijinul acordat va fi recuperat dacă obiectivele
sprijinite nu sunt folosite conform scopului destinat sau în cazul în care
acestea au fost vândute sau închiriate în perioadă de 5 ani după finalizarea
proiectului (data ultimei tranşe).
15. AUTORITATEA DE
IMPLEMENTARE
• Agenţia SAPARD reprezintă în România autoritatea de
implementare.
• Serviciile tehnice de
verificare pe teren plăţi sunt unităţile specializate din cadrul Agenţiei
SAPARD.
ANEXA Nr. 1 la fişa tehnică pentru măsura 2.1
Situaţia zonelor defavorizate
Nr.
|
Zona
|
Judeţul
|
Act normativ
|
1.
|
Zona minieră Brad
|
Hunedoara
|
H.G. nr. 991/1998
|
2.
|
Zona minieră Valea Jiului
|
Hunedoara
|
H.G. nr. 992/1998
|
3.
|
Zona minieră Bălan
|
Harghita
|
H.G. nr. 993/1998
|
4.
|
Zona minieră Albeni
|
Gorj
|
H.G. nr. 191/1999
|
5.
|
Zona minieră Schela
|
Gorj
|
H.G. nr. 192/1999
|
6.
|
Zona minieră Motru -Rovinari
|
Gorj
|
H.G. nr. 193/1999
|
7.
|
Zona minieră Stei -Nucet
|
Bihor
|
H.G. nr. 194/1999
|
8.
|
Zona minieră Suncuius-Dobresti-Vadu Crisului
|
Bihor
|
H.G. nr. 195/1999
|
9.
|
Zona minieră Popeşti - Derna-Aleşd
|
Bihor
|
H.G. nr. 196/1999
|
10.
|
Zona minieră Rusca Montană
|
Caras-Severin
|
H.G. nr. 197/1999
|
11.
|
Zona minieră Bocşa
|
Caras-Severin
|
H.G. nr. 198/1999
|
12.
|
Zona minieră Moldova Nouă-Anina
|
Caras-Severin
|
H.G. nr. 199/1999
|
13.
|
Zona minieră Ip
|
Sălaj
|
H.G. nr. 200/1999
|
14.
|
Zona mineră Hida-Surduc-Jibou
|
Sălaj
|
H.G. nr. 201/1999
|
15.
|
Zona minieră Sărmăşag-Chiejd-Bobota
|
Sălaj
|
H.G. nr. 202/1999
|
16.
|
Zona minieră Baia Mare
|
Maramureş
|
H.G. nr. 203/1999
|
17.
|
Zona minieră Borsa-Viseu
|
Maramureş
|
H.G. nr. 204/1999
|
18.
|
Zona minieră Filipeşti
|
Prahova
|
H.G. nr. 205/1999
|
19.
|
Zona minieră Ceptura
|
Prahova
|
H.G. nr. 206/1999
|
20.
|
Zona minieră Comănesti
|
Bacău
|
H.G. nr. 207/1999
|
21.
|
Zona minieră Bucovina
|
Suceava
|
H.G. nr. 208/1999
|
22.
|
Zona minieră Baraolt
|
Covasna
|
H.G. nr. 209/1999
|
23.
|
Zona minieră Altân Tepe
|
Tulcea
|
H.G. nr. 210/1999
|
24.
|
Zona minieră Rodna
|
Bistriţa-Năsăud
|
H.G. nr. 640/1999
|
25.
|
Zona minieră Apuseni
|
Alba
|
H.G. nr. 813/1999
|
ANEXA Nr. 2 la fişa tehnică pentru măsura 2.1
Lista arborilor şi arbuştilor utilizaţi pentru
consolidarea malurilor şi a digurilor
1. Acer tataricum
2. Taxodium distichum
3. Hippophae rhamnoides
4. Tamarix ramosissima
5. Morus alba (nigra)
6. Fraxinus excelsior
7. Fraxinus americana
8. Fraxinus pennsylvanica
9. Fraxinus angustifolia
10. Fraxinus pallissae
11. Gleditsia triacanthos
12. Acer campestre
13. Populus alba
14. Populus euramericana
15. Populus canescens
16. Pirus pyraster
17. Salixalba
18. Robinia pseudacacia
19. Elae agnus angustifolia
20. Quercus robur
21. Quercus pedunculiflora
22. Ulmus minor
23. Ulmus pumila
24. Ulmus laevis
ANEXA Nr. 3 la fişa
tehnică pentru măsura 2.1
Lista proiectelor propuse să fie finanţate în cadrul
submăsurii „Infrastructură de prevenire şi protecţie împotriva inundaţiilor"
Nr. crt.
|
Denumirea proiectului
|
1.
|
Reabilitarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor la
Dunăre, în incinta Olteniţa-Surlai-Dorobanţu, km 422-426, judeţul Călăraşi
|
2.
|
Consolidarea braţului Măcin/Dunăre şi combaterea eroziunii de
mal, km 83+650, judeţul Constanţa
|
3.
|
Consolidare de mal Borcea/Dunăre în zona Luciu-Giurgeni, judeţul
Ialomiţa
|
4.
|
Reabilitarea lucrărilor de apărare în zona Breţcu-Ojdula, judeţul
Covasna
|
5.
|
Consolidare şi reabilitare supratraversare (estacadă) râu Buzău,
judeţul Buzău
|
6.
|
Reabilitarea complexului hidrotehnic acumularea Şomuz I, judeţul Suceava
|
7.
|
Lucrări de prevenire şi combatere a alunecărilor de teren în zona
Păuşeşti -Măglaş, primul nivel, judeţul Vâlcea
|
8.
|
Lucrări de consolidare a zonelor cu alunecări şi reabilitarea
amenajărilor existente pentru regularizarea scurgerilor de apă pe versanţi în
Bistriţa, subzona Români, zona Orbie-Buhuşi, judeţul Bacău
|
9.
|
Protecţia digului incintei Insula Mare a Brăilei împotriva
eroziunilor de mal în zona Salcia Grădina, pe braţul Macin, judeţul Brăila
|
10.
|
Reabilitarea complexului hidrotehnic Acumularea Grăniceşti,
judeţul Suceava
|
11.
|
Amenajare terenuri pentru prevenire inundaţii şi regularizarea
scurgerilor de apă pe versanţi în bazinul hidrografic Ampoi, zona Pătrunjeni,
oraşul Zlatna, judeţul Alba
|
12.
|
Lucrări de prevenire şi combatere a alunecărilor de teren în
bazinul hidrografic Someşul Mic, subbazin Bonţida, judeţul Cluj
|
13.
|
Amenajarea terenurilor alunecate în zona localităţii Brateş-Bala,
judeţul Mehedinţi
|
14.
|
Prevenirea şi combaterea alunecărilor de teren şi a excesului de
umiditate în bazinul hidrografic Topolniţa, zona Gornoviţa Costeşti, judeţul
Mehedinţi
|
15.
|
Amenajare terenuri pentru prevenire inundaţii în subbazinul Valea
Târsei, mal stâng, zona Breaza, judeţul Prahova
|
16.
|
Completarea şi extinderea lucrărilor de amenajare a terenurilor
în pantă afectate de alunecări, din zona de nord a municipiului Mediaş, judeţul
Sibiu
|
17.
|
Lucrări de consolidare şi amenajare a torentului Vutcani, judeţul
Vaslui
|
18.
|
Amenajare terenuri pentru prevenire inundaţii în bazinul
hidrografic Sitna, subbazinul Burla, perimetrul V-Suliţa, judeţul Botoşani
|
19.
|
Amenajarea terenurilor afectate de alunecări în zona Sudiţi --
oraşul Fieni, judeţul Dâmboviţa
|
20.
|
Lucrări de prevenire şi combatere a alunecărilor de teren în zona
Rediu-Aldei, judeţul Vaslui
|
21.
|
Amenajarea terenurilor alunecate şi
eliminarea excesului de umiditate în zona localităţilor Poiana Măgura-Câmpia,
judeţul Sălaj
|
22.
|
Reabilitarea lucrărilor de prevenire a inundaţiilor şi
regularizarea scurgerilor pe versanţi în bazinul Curciu -Dârlos, judeţul
Sibiu
|
23.
|
Reabilitarea şi completarea lucrării de
prevenire a inundaţiilor pe torentul Dodeşti, sistemul hidroameliorativ Elan,
judeţul Vaslui
|
24.
|
Lucrări de prevenire şi combatere a alunecărilor de teren din
zona bazinului hidrografic Prut, subbazinul Valea lui Ivan, judeţul Vaslui
|
ANEXA Nr. 3 (Anexa nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr.
759/2006)
FIŞA TEHNICĂ
pentru măsura 3.1 „Investiţii în exploataţiile
agricole"
1. MOTIVAŢIE
Prin aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, s-au pus bazele
proprietăţii private şi ale generalizării proprietăţii private în agricultură.
Astfel, dacă prin Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, suprafaţa maximă restituită era de 10 ha, prin Legea
nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului
funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările
ulterioare, suprafaţa care se restituie este de maximum 50 ha. De asemenea,
prin Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor, persoanele
fizice şi juridice puteau dobândi/achiziţiona până la maximum 200 ha teren
agricol, în echivalent arabil, de familie. In prezent,
sunt aplicabile prevederile titlului X „Circulaţia
juridică a terenurilor" din Legea nr. 247/2005 privind reforma în
domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu
modificările şi completările ulterioare.
Exploataţiile agricole, în special cele din sectorul
vegetal, se confruntă cu o dotare insuficientă, formată în principal din
tractoare, combine, maşini şi echipamente agricole cu un grad ridicat de uzură
fizică şi morală.
Patrimoniul pomiviticol actual, deşi este apropiat ca
suprafaţă celui existent în 1990, prezintă fenomenul de îmbătrânire a unor
plantaţii, precum şi pe cel de distrugere, datorate atât calamităţilor naturale
din ultimii ani, cât şi modului defectuos de cultivare a plantaţiilor de vii şi
pomi. In 1996, din totalul patrimoniului viticol de 283,8 mii ha, 166,1 mii ha
erau cultivate cu viţă-de-vie nobilă, iar diferenţa de 117,7 ha era cultivată
cu diferiţi hibrizi productivi.
La unele plante tehnice şi culturi tradiţionale (sfeclă
de zahăr, rapiţă, ricin, in, cânepă, tutun, plante furajere, plante medicinale
şi aromatice etc.) se constată o reducere a suprafeţelor de cultură şi a
producţiilor obţinute, precum şi reducerea suprafeţei totale de sere încălzite
de la 1.656 ha în 1990 la 957 ha în 1999, din care 282 ha aparţin sectorului
privat.
Transferarea animalelor slab performante de la fostele
cooperative agricole de producţie în sectorul privat conduce la necesitatea
achiziţionării unor efective matcă performante, precum şi a asigurării
condiţiilor pentru aplicarea unor tehnologii performante de creştere şi de
întreţinere a animalelor. Aceste tehnologii trebuie să respecte condiţiile de
protecţie a mediului ambiant şi a cadrului natural.
Pentru efectivul de 3.100 mii capete de bovine existent
în 1999, din care 1.400 mii vaci de lapte, pentru
îmbunătăţirea şeptelului sunt necesare aproximativ 60-70 mii juninci cu înalt
potenţial genetic (numai 25% din aceste animale se vor asigura prin Programul
SAPARD).
NOTĂ:
In România sunt 6 centre aparţinând Societăţii Comerciale
„SEMTEST" pentru testarea taurilor, în funcţie de performanţe şi pedigri,
în ceea ce priveşte reproducţia şi materialul seminal.
Insămânţarea artificială se face prin Asociaţia
Crescătorilor de Taurine din România. Agenţia Naţională pentru Ameliorare,
Reproducţie şi Selecţie asigură prin unităţile sale teritoriale reproducţia
naturală şi respectarea Planului de îmbunătăţire la nivel naţional.
Circa 20% din totalul fermierilor au vârsta mai mare de
65 de ani. In acelaşi timp, foarte puţini tineri au condiţii reale să se
stabilească în mediul rural şi să devină managerii unor exploataţii agricole.
Lipsa surselor de capitalizare a producătorilor
agricoli a condus la imposibilitatea realizării unor investiţii importante în
sectorul agricol, fapt ce a determinat deteriorarea potenţialului producţiei
vegetale şi animale şi în special a parametrilor calitativi ai acesteia.
In strategia de dezvoltare a agriculturii se propune
stabilizarea cantitativă şi calitativă a producţiilor vegetale şi animale, în
vederea ameliorării exploataţiilor agricole şi refacerii potenţialului
producţiei vegetale şi animale (îmbunătăţirea calităţii, igienei, creşterea
condiţiilor de bunăstare a animalelor, îmbunătăţirea potenţialului genetic şi a
condiţiilor de mediu), diversificarea producţiilor atât în sectorul vegetal,
cât şi în cel al creşterii animalelor, în vederea utilizării mai bune a
potenţialului existent şi a creşterii veniturilor producătorilor agricoli.
Investiţiile în exploataţiile agricole vor fi
orientate, în principal, către completarea şi reînnoirea parcului de tractoare
şi utilaje agricole, înlocuirea animalelor neproductive cu altele care au un
potenţial genetic ridicat, modernizarea şi reabilitarea fermelor vegetale,
inclusiv a serelor şi fermelor de creştere a animalelor existente.
In anul 2005, în România au avut loc cele mai severe
inundaţii din ultimii 20 de ani, care au afectat toate judeţele. Perioadele în
care s-au produs acestea au fost 10- 30 aprilie, 1-31 mai, 1-7 iunie şi 11-17
iunie, 14-25 august, 19-25 septembrie 2005 şi trebuie subliniat faptul că au
existat numeroase cazuri de localităţi afectate de inundaţii de mai multe ori.
Estimarea pagubelor datorate inundaţiilor produse în
perioada aprilie -septembrie 2005 se situează la 5.975 milioane lei (1,6 miliarde euro), reprezentând aproximativ 3,4% din PIB
(nivel 2003).
Pentru a sprijini activitatea economică din zonele
rurale inundate şi pentru a asigura cadrul legal necesar aplicării prevederilor
art. 16 secţiunea A din MAFA, autorităţile române au decis ca lista
localităţilor (satelor) afectate de inundaţii în perioada aprilie-septembrie
2005 şi gradul lor de afectare să fie aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
1.512/2005, cu modificările ulterioare.
Pentru determinarea gradului fizic de afectare au fost întocmite o fişă de evaluare pentru fiecare
localitate (sat) şi modalitatea de calcul, luându-se în considerare următoarele
elemente: locuinţe (15 puncte), anexe gospodăreşti (10 puncte), infrastructură
rurală (35 de puncte), suprafaţă agricolă şi forestieră (20 de puncte),
obiective socioeconomice (10 puncte), infrastructură forestieră şi de
protecţie împotriva inundaţiilor (10 puncte).
Din datele existente a rezultat că au fost afectate
3.755 de sate din 1.277 comune acoperind toate judeţele ţării, cu gradele de
afectare următoare:
Gradul de afectare
|
%
|
5%-10%
|
27,1
|
10%-30%
|
29,6
|
mai mare de 30%
|
3,1
|
Pentru a explica datele prezentate în tabelul de mai
sus şi ca rezultat al analizei fişelor de evaluare pentru fiecare localitate,
se constată că în cazul unui grad de afectare de peste 30% au fost înregistrate
pagube semnificative la toate elementele stabilite în calcularea gradului de
afectare, cu influenţe substanţial negative asupra desfăşurării activităţii
economice şi nivelului de trai al locuitorilor din zona respectivă.
In situaţia unui grad de afectare cuprins între 10 şi
30% au fost înregistrate pagube semnificative doar la o parte dintre elementele
stabilite în calcularea gradului de afectare, dar care influenţează negativ
desfăşurarea activităţii economice şi nivelul de trai al locuitorilor din zona
respectivă.
In situaţia unui grad de afectare cuprins între 5 şi
10% au fost înregistrate pagube doar la o parte dintre elementele stabilite în
calcularea gradului de afectare, în special infrastructura rurală.
Prevederile art. 16 paragraful 1 şi 16 paragraful 1
suparagraful a) secţiunea A din MAFA se vor aplica pentru toţi potenţialii
beneficiari ai măsurii, care îşi desfăşoară activitatea în satele cu grad de
afectare mai mare de 30% şi vor realiza proiectul într-un sat inclus în cap.
VIII din PNADR, anexa nr. 77.
Prevederile art. 16 paragraful 1 şi 16 paragraful 1
suparagraful a) secţiunea A din MAFA se vor aplica pentru toţi potenţialii
beneficiari care îşi desfăşoară activitatea în satele cu grad de afectare
cuprins între 10 şi 30% şi care prezintă un document prin care atestă că au
suferit pagube, document emis de comitetul*) local pentru situaţii de urgenţă,
la nivel de comună. Comitetul local pentru situaţii de urgenţă atestă că
potenţialul beneficiar a suferit pagube ca urmare a inundaţiilor produse în
perioada aprilie-septembrie 2005 şi va realiza proiectul într-un sat inclus în
cap. VIII din PNADR, anexa nr. 76.
2. OBIECTIVE
Obiective generale
In baza măsurii va putea fi asigurat sprijinul
financiar pentru investiţii în exploataţii agricole private, vegetale şi de
creştere a animalelor, asigurând raţionalizarea şi reorientarea producţiei
pentru creşterea calităţii produselor obţinute prin aplicarea unor tehnologii
competitive şi care ar putea limita poluarea mediului înconjurător.
Această măsură va contribui la îmbunătăţirea
veniturilor producătorilor agricoli, la atragerea tinerilor în activităţile
agricole prin îmbunătăţirea condiţiilor lor de viaţă şi muncă, precum şi la
asigurarea condiţiilor de igienă şi bunăstare a animalelor.
Implementarea măsurii se va face respectând prevederile
art. 2 din Regulamentul nr. 2.759/1999/CE adoptat de Comisia Europeană şi va
asigura condiţiile pentru implementarea acquis-ului comunitar în exploataţiile
agricole.
Obiective specifice:
• să modernizeze tehnologiile de cultură şi să reducă
costurile de producţie;
• să diversifice producţia şi să îmbunătăţească
calitatea produselor agricole româneşti;
• să asigure îmbunătăţirea raselor, respectarea
condiţiilor de igienă şi de întreţinere a animalelor;
• să reducă pierderile de producţie şi să crească
eficienţa exploataţiilor agricole;
• să promoveze diversificarea activităţilor agricole
pentru a asigura o mai bună utilizare a forţei de muncă în agricultură;
• să asigure o mai bună valorificare a potenţialului
agricol al fiecărei zone;
• să faciliteze transferul exploataţiilor agricole
către tineri;
• să protejeze, să conserve şi să îmbunătăţească
mediul înconjurător natural, să asigure refacerea şi conservarea calităţii
solului;
• să stimuleze concurenţa.
Obiective operaţionale:
• promovarea investiţiilor în sectorul animalier şi
vegetal la nivelul fermei, pentru îmbunătăţirea construcţiilor fermei (pentru
sectorul vegetal şi animalier), investiţii în maşini noi şi/sau în animale cu
valoare genetică ridicată, refacerea şi ameliorarea plantaţiilor de pomi şi
viţă-de-vie.
3. CORELAREA CU ALTE MĂSURI
Această măsură trebuie să se coreleze cu următoarele
măsuri:
• îmbunătăţirea structurilor pentru calitate, control
sanitar-veterinar, fitosanitar şi al calităţii produselor alimentare şi pentru
protecţia consumatorilor;
• îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului
produselor agricole şi piscicole;
• metode agricole de producţie proiectate să protejeze
mediul şi să menţină peisajul rural;
• constituirea grupurilor de producători;
• managementul resurselor de apă pentru agricultură;
• dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale;
• îmbunătăţirea pregătirii profesionale;
• asistenţă tehnică.
*) Comitetul local pentru situaţii de urgenţă este
constituit în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.491/2004
pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică,
atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru
situaţii de urgenţă.
4. CÂMPUL DE ACŢIUNE AL MĂSURII
Proiectele eligibile trebuie să se refere la:
Ferme de producţie vegetală
Asigurarea dezvoltării unor ferme viabile prin:
• achiziţia de echipament necesar pentru modernizarea
exploataţiilor de sectorul vegetal prin dotarea acestora cu: tractoare,
combine, utilaje, maşini, instalaţii şi echipamente agricole, inclusiv pentru
calibrarea, sortarea, condiţionarea şi depozitarea produselor agricole obţinute
şi prelucrate în cadrul fermei, instalaţii de irigat, echipamente pentru
procesarea resturilor vegetale;
• reabilitarea plantaţiilor pomicole (cu schimbarea
structurii pomilor fructiferi) prin achiziţionarea de material săditor, precum
şi lucrări executate de terţi pentru desţelenire, pregătirea solului, plantare
şi replantare, cu excepţia îngrăşării solului;
• reabilitarea plantaţiilor viticole (reconversie,
înlocuirea viţei-de-vie îmbătrânite şi/sau slab productive, precum şi a
hibrizilor de viţă-de-vie numai cu soiuri nobile) pe suprafeţele existente,
fără creşterea suprafeţei totale cultivate cu viţă-de-vie, prin achiziţionarea
de material săditor, înfiinţarea de şcoli de viţă-de-vie (complex de depozitare
la frig şi de forţare la cald, hală de altoire, maşini şi utilaje agricole,
magazie şi depozit de materiale), precum şi lucrări executate de terţi pentru
desţelenire, pregătirea solului, plantare şi replantare, cu excepţia îngrăşării
solului;
• investiţii în ferme vegetale prin modernizarea şi
extinderea clădirilor şi utilităţilor (alimentare cu apă, energie electrică,
energie termică, evacuarea deşeurilor, canalizare şi altele asemenea) şi
completarea cu o serie de construcţii necesare pentru producţia agricolă (spaţii
de sortare şi depozitare, depozite de combustibil, remize pentru utilaje,
împrejmuiri şi altele asemenea);
• modernizarea şi construirea de sere noi, realizate
din structuri metalice uşoare, cu centrale termice proprii şi instalaţii de
irigat, inclusiv asigurarea utilităţilor: alimentare cu apă, energie electrică,
drenarea apelor, canalizare, epurarea apelor uzate şi altele asemenea, pentru a
respecta condiţiile de protecţie a mediului înconjurător.
Ferme pentru creşterea animalelor şi păsărilor
Asigurarea dezvoltării unor ferme viabile
pentru creşterea animalelor şi a păsărilor, prin:
• achiziţionarea de animale (prima populare - femele)
cu înalt potenţial genetic, cu menţionarea originii (pedigri), a provenienţei
şi înregistrarea la unităţile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru
Ameliorare, Reproducţie şi Selecţie1 (cu excepţia păsărilor), precum şi achiziţionarea de material
seminal de calitate;
• dotarea cu tractoare, utilaje, maşini, instalaţii şi
echipamente pentru efectuarea activităţilor din fermele de creştere a
animalelor;
• înfiinţarea fermelor de creştere a animalelor şi
păsărilor, modernizarea celor existente, precum şi completarea cu alte
construcţii şi utilităţi: padocuri, fanare, fose septice, bazine de purin,
platforme de dejecţii, staţii de epurare, instalaţii pentru producerea şi
dozarea furajelor complexe, săli de muls şi de colectare a laptelui, centrale
termice, depozite de combustibil, instalaţii de alimentare cu apă, reţele de
canalizare, instalaţii electrice, împrejmuiri etc.
5. CRITERII DE
ELIGIBILITATE
Generale
• Proiectul va fi amplasat în spaţiul rural, cu
excepţia modernizărilor de sere, care se pot amplasa şi în mediul urban, dacă
au asigurate sursele de încălzire.
• Trebuie să se demonstreze viabilitatea
economico-financiară a fermei*).
• Inaintea începerii
investiţiei, fermele trebuie să fie în acord cu standardele naţionale, iar la
finalizarea investiţiei, pentru proiectele a căror valoare este:
• = <500.000 de euro,
investiţia trebuie să fie în acord cu legislaţia sanitar-veterinară,
fitosanitară, de igienă şi bunăstare a animalelor şi de mediu a Uniunii
Europene;
• > 500.000 de euro, ferma trebuie să fie în acord
cu legislaţia sanitar-veterinară, fitosanitară, de igienă şi bunăstare a
animalelor şi de mediu a Uniunii Europene.
• Sprijinul financiar cu o
valoare > 500.000 de euro se acordă numai proiectelor al căror obiectiv este
implementarea acquis-ului comunitar în fermele de creştere a animalelor şi
păsărilor.
• Beneficiarii sunt proprietarii terenurilor sau au
contracte de concesionare ori arendare pentru teren pe
o perioadă de minimum 10 ani sau de minimum 5 ani în cazul altor tipuri de
investiţii care nu prevăd construcţii.
• Proiectul trebuie să prevadă distinct cantităţile
destinate comercializării şi să conţină date privind piaţa şi potenţialii
clienţi.
• Existenţa cofinanţării trebuie certificată.
• Beneficiarii (persoane fizice şi/sau responsabilii
tehnici) trebuie să dovedească o pregătire profesională, în raport cu proiectul
pe care doresc să îl iniţieze, printr-un document eliberat de autorităţile
competente, care să certifice faptul că beneficiarul are cunoştinţe
profesionale în domeniu: diplomă sau certificat de formare sau declaraţie pe
propria răspundere că responsabilul tehnic al proiectului va urma un curs de
pregătire profesională, până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăţi
a ajutorului.
• Nu va fi eligibil solicitantul care are pierderi
financiare şi obligaţii restante faţă de bugetul de stat, faţă de bugetul
asigurărilor sociale de stat şi bănci (altele decât cele pentru care este
respectat graficul de rambursare), conform ultimelor declaraţii fiscale sau
altor declaraţii eliberate de autorităţile fiscale.
• In satele cu grad de afectare mai mare de 30% (cap.
VIII din PNADR, anexa nr. 77) vor fi aplicate
dispoziţiile art. 16 paragraful 1 şi 16 paragraful 1 subparagraful a) secţiunea
A din MAFA, fiind eligibile următoarele tipuri de investiţii:
- investiţii de modernizare şi investiţii noi
pentru toţi beneficiarii acestei măsuri.
• In satele cu grad de
afectare între 10% şi 30% (cap. VIII din PNADR, anexa nr. 76) vor aplicate
prevederile art. 16 paragraful 1 şi 16 paragraful 1 subparagraful a) secţiunea
A din MAFA, fiind eligibile următoarele tipuri de investiţii:
- investiţii de modernizare şi investiţii noi
pentru toţi beneficiarii acestei măsuri, care depun un document ce demonstrează
că au fost afectaţi de inundaţii. Documentul va fi emis de comitetul local
pentru situaţii de urgenţă, la nivel de comună. Comitetul local pentru situaţii
de urgenţă demonstrează că potenţialul beneficiar a suferit pagube în urma
inundaţiilor din perioada aprilie-septembrie 2005.
Specifice
• Plantaţiile viticole se realizează pe suprafeţe
existente, fără creşterea acestora, înlocuind viţa-de-vie îmbătrânită sau slab
productivă şi hibrizii de viţă-de-vie numai cu soiuri nobile.
• Şcolile de viţă-de-vie vor avea o suprafaţă minimă
de 1 ha cu 160.000 butaşi altoiţi şi 48.000 viţe altoite.
• Vor fi eligibile soiurile de pomi fructiferi şi de
viţă-de-vie care sunt:
- înregistrate în Catalogul
oficial al soiurilor de plante de cultură din România, aprobat anual prin ordin
al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale;
- înregistrate în cataloagele Comunităţii Europene;
1) Agenţia Naţională
pentru Ameliorare, Reproducţie şi Selecţie asigură prin unităţile teritoriale
reproducţia naturală şi respectarea Planului de ameliorare la nivel naţional.
*) Prin viabilitate
economică se înţelege obţinerea de performanţe
financiare eficiente şi abilitatea de a opera fără a recurge la sprijin public
în activitatea sa operaţională. Beneficiarul trebuie să demonstreze că îşi
poate plăti obligaţiile şi datoriile în mod regulat, fără să supună la niciun
risc desfăşurarea normală a activităţii agentului economic, şi că generează un
venit net semnificativ (nu mai puţin de 5%).
- prevăzute în listele furnizorilor din ţările
comunitare, în care soiurile au o denumire clară şi o descriere suficient de
amănunţită, şi provin dintr-un stat membru al Comunităţii Europene;
- materialul să corespundă
condiţiei de „calitate CE" sau normelor române în vigoare.
• Pentru achiziţiile de animale care reprezintă nuclee
de reproducţie cu valoare genetică ridicată, beneficiarul trebuie să prezinte
certificate de origine şi productivitate.
• Achiziţia iniţială de vaci/bivoliţe cu o înaltă
valoare potenţială va fi făcută din animale de reproducţie de rasă pură şi cele
care provin din acestea, din ţările menţionate în secţiunea F pct. 8 din MAFA,
cu modificările şi completările ulterioare, care sunt însoţite de un certificat
de origine şi productivitate, eliberat în conformitate cu legislaţia în vigoare
a ţării de origine, şi va fi limitată la:
- pentru producători agricoli individuali: 6 capete;
- pentru asociaţiile familiale: 20 capete;
- pentru companiile agricole/comerciale: 35 capete.
• Achiziţia iniţială de scroafe cu o înaltă valoare
genetică va fi făcută din animale de reproducţie de rasă pură şi cele care
provin din acestea, din ţările menţionate în secţiunea F pct. 8 din MAFA, cu
modificările şi completările ulterioare, care sunt însoţite de un certificat de
origine şi productivitate, eliberat în conformitate cu legislaţia în vigoare a
ţării de origine, şi va fi limitată la:
- pentru producători agricoli individuali: 20 capete;
- pentru asociaţiile familiale: 50 capete;
- pentru companiile agricole/comerciale: 170 capete.
• Achiziţia iniţială de oi/capre cu o înaltă valoare
potenţială vă fi făcută din animale de reproducţie de rasă pură şi cele care
provin din acestea, din ţările menţionate în secţiunea F pct. 8 din MAFA, cu
modificările şi completările ulterioare, care sunt însoţite de un certificat de
origine şi productivitate, eliberat în conformitate cu legislaţia în vigoare a
ţării de origine, şi va fi limitată la:
- pentru producători agricoli
individuali: 200 capete;
- pentru asociaţiile familiale: 300 capete;
- pentru companiile agricole/comerciale: 1.400 capete.
• Achiziţia de animale cu valoare genetică ridicată nu
va depăşi numărul total pe perioada implementării programului:
- vaci/bivoliţe: 15.000 capete;
- oi/capre: 50.000 capete;
- scroafe: 23.000 capete.
• Pentru creşterea animalelor, beneficiarul trebuie
să demonstreze că are în exploatare suprafaţa de bază furajeră minimă (în
funcţie de zona de cultură), necesară întreţinerii efectivelor de animale, la
un nivel ridicat de performanţă):
- vaci de lapte 0,6
ha/cap;
- taurine la îngrăşat 0,3
ha/cap;
- oi sau capre 0,06
ha/cap;
- berbecuţi la îngrăşat 0,04 ha/cap.
• Pentru achiziţiile de animale, prin proiect, trebuie
să se dovedească faptul că există sau sunt propuse să se construiască
adăposturi corespunzătoare în raport cu efectivele de animale avute în vedere
şi care vor respecta condiţiile veterinare, de bunăstare a animalelor si de
mediu ale UE, dovedite prin aviz veterinar şi acord de mediu care să respecte
prevederile NTPA 001 cu privire la conţinutul de poluanţi al apelor uzate
deversate în sursele de apă.
Investiţiile eligibile sunt:
• toate investiţiile prevăzute la pct. 4 „Câmpul de
acţiune al măsurii".'
Pot fi cheltuieli eligibile:
a) construirea de noi clădiri şi instalaţii şi
modernizarea celor existente;
b) utilaje şi echipamente noi, softuri pentru
computer, inclusiv costurile de instalare şi montaj bazate pe contracte cu
terţe părţi;
c) acea parte a costurilor reprezentând plata
arhitecţilor, inginerilor şi consultanţilor, taxelor legale, a studiilor de
fezabilitate, achiziţionarea de licenţe şi patente, pentru pregătirea şi/sau
implementarea proiectului, direct legate de măsură, care nu depăşesc 12% din
costul total eligibil al proiectului, exceptând cazurile când nu sunt prevăzute
construcţii, când acestea nu vor depăşi 3%;
d) achiziţii de mijloace de
transport noi, specializate, ca rezultat al identificării lor în studiul de
fezabilitate/memoriul justificativ.
Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru
ajutor, dacă îndeplinesc cerinţele art. 4 secţiunea B din MAFA, cu modificările
şi completările ulterioare.
Numai cheltuielile plătite de către Agenţia SAPARD de
la data acreditării pentru această măsură sau de la data (datele) specificată
(specificate) în această privinţă vor fi eligibile pentru sprijinul comunitar.
Pentru ca proiectul să fie
eligibil pentru sprijinul comunitar, toate serviciile, maşinile şi achiziţiile
trebuie să fie originare din Comunitatea Europeană sau din ţările menţionate la
art. 4 secţiunea B din MAFA, cu modificările şi completările ulterioare.
Nu sunt eligibile:
• investiţiile eligibile şi neeligibile sunt conforme
cu prevederile art. 4 secţiunea B din MAFA, cu modificările şi completările
ulterioare, şi sunt detaliate în Ghidul solicitantului;
• investiţii care privesc obiectivul măsurii 3.4.
6. CRITERII DE SELECŢIE
Proiectul va fi selectat şi evaluat în
funcţie de următoarele criterii:
Generale
Nr. crt.
|
CRITERII DE SELECŢIE
|
Scor
(dacă da)
|
1.
|
Proiecte a căror valoare totală eligibilă este între 10.000 si
300.000 euro
|
20
|
2.
|
Proiecte care sunt susţinute de tineri
fermieri (maximum 40 de ani)
|
10
|
3.
|
Proiecte prezentate de grupuri de producători sau membrii
acestora
|
15
|
4.
|
Proiectul aplică tehnologii „prietenoase cu mediul"*)
|
15
|
5.
|
Proiectul asigură diversificarea producţiei; mai mult de 30%
din venituri să se obţină din diversificare
|
10
|
6.
|
Proiecte*) care se încadrează în dimensiunile recomandate în
anexele nr. 1 si 2
|
10
|
7.
|
Proiecte*) ale căror amplasamente sunt situate în zonele cu
potenţial productiv conform anexei nr. 3 B:
|
maximum 15
|
a) potenţial ridicat
|
15
|
b) potenţial mediu
|
10
|
c) potenţial scăzut
|
5
|
8.
|
Proiecte*) care au construcţii existente şi/sau animale cu înalt
potenţial genetic şi/sau utilaje achiziţionate cu cel mult 5 ani înainte şi
care pot fi utilizate în fluxul tehnologic
|
5
|
TOTAL
|
100
|
*) Se vor promova atât pentru sectorul vegetal, cât şi
pentru cel animalier investiţii şi tehnologii „prietenoase cu mediul" care
au un impact redus asupra mediului (zero sau pozitiv).
NOTĂ:
Criteriile de selecţie nu se aplică în cazul
potenţialilor beneficiari care îndeplinesc condiţiile de accesare prevăzute la
art. 16 paragraful 1 şi 16 paragraful 1 subparagraful a) secţiunea A din MAFA.
Aceste tehnologii se definesc prin trei direcţii:
1. Intrări în
fermă:
a) apă - sisteme de irigaţii cu consum redus de apă
(de exemplu: prin irigaţii prin picurare);
- sisteme de adăpare a animalelor cu raţionalizarea
consumului de apă şi minimalizarea pierderilor de apă (de exemplu: adăpători cu
nivel constant);
b) sol - tehnologii de
creştere şi menţinere a nivelului de fertilitate a solului (amenajări
antierozionale, înierbări etc);
c) energie - investiţii în echipamente pentru
utilizarea energiilor regenerabile (biogaz, solară, eoliană, geotermală etc);
d) investiţii în conservarea resurselor genetice
locale (vegetale şi animale);
e) investiţii în echipamente care să asigure igiena
şi bunăstarea animalelor în fermă;
f) investiţii în proiectarea ergonomico-ecologică a
fermelor.
2. Procese în
fermă:
a) investiţii în echipamente specifice agroecologice
(echipament pentru asigurarea managementului integrat de combatere a bolilor şi
dăunătorilor);
b) investiţii în echipamente de conservare a
produselor din fermă.
3. Ieşiri din
fermă:
a) investiţii în echipamente care asigură
managementul deşeurilor organice din fermă (bazine de stocare a purinului,
platforme de compostare a gunoiului de grajd);
b) echipamente pentru încărcat, transport şi
împrăştiat gunoiul de grajd pe câmp;
c) instalaţii de epurare a apelor uzate şi de reciclare a apei epurate;
d) instalaţii pentru producerea biogazului.
7. BENEFICIARI
Beneficiarii vor fi:
• producătorii agricoli individuali;
• asociaţiile agricole familiale;
• societăţile agricole private/asociaţiile agricole cu
personalitate juridică, prevăzute de Legea nr. 36/1991 privind societăţile
agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările ulterioare;
• societăţile comerciale agricole cu capital privat de
cel puţin egal sau mai mare de 75%, constituite în baza Legii nr. 31/1990
privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, şi a Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice
de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, cu modificările şi
completările ulterioare; • grupuri de producători.
8. LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ ÎN VIGOARE
Legislaţia în curs de armonizare şi legislaţia
naţională în vigoare sunt prezentate în capitolul „Anexe legislaţie" din
PNADR.
9. DISPOZIŢII FINANCIARE
Proiectele din cadrul acestei
măsuri sunt considerate a fi investiţii generatoare de venituri.
In cadrul acestui program vor putea fi finanţate proiecte
a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 5.000- 500.000 euro.
Valoarea totală eligibilă poate să ajungă la 2.000.000
euro numai pentru proiectele al căror obiectiv este implementarea acquis-ului
comunitar în fermele de creştere a animalelor şi păsărilor, după realizarea
investiţiei.
Valoarea totală eligibilă poate, de asemenea, să ajungă
la 1.000.000 euro doar pentru proiectele de reabilitare a plantaţiilor viticole
(reconversie, înlocuirea viţei-de-vie îmbătrânite şi/sau slab productive, precum
şi a hibrizilor de viţă-de-vie numai cu soiuri nobile) la care valoarea
utilajelor achiziţionate nu va depăşi 10% din valoarea totală eligibilă.
Gradul de intervenţie este:
- pentru proiectele din celelalte zone decât zona
montană:
50% contribuţie privată;
50% contribuţie publică;
- pentru proiectele aparţinând tinerilor sub 40 de
ani din celelalte zone decât zona montană:
45% contribuţie privată;
55% contribuţie publică;
- pentru proiectele din zona montană:
40% contribuţie privată;
60% contribuţie publică;
- pentru proiectele aparţinând tinerilor sub 40 de
ani din zona montană:
35% contribuţie privată;
65% contribuţie publică.
Contribuţia publică se suportă astfel:
- 75% contribuţie SAPARD;
- 25% buget naţional.
In cadrul acestei măsuri beneficiarul poate să
primească până la de două ori un sprijin, în perioada de 7 ani, până la suma
maximă stabilită în dispoziţiile financiare ale măsurii.
Bugetul indicativ al acestei măsuri, defalcat pe ani,
se găseşte în cap. VI „Alocaţii
financiare pentru măsurile SAPARD" din PNADR.
Buget indicativ pe submăsuri
SUBMĂSURI
|
%
din măsură
|
din care:
|
% în alte zone
decât zona
montană
|
din care:
% realizate
de tineri
|
% în zona montană
|
din care:
% realizate
de tineri
|
Culturi de câmp
|
19
|
17,2
|
1,8
|
-
|
-
|
Horticultura (din care, din floricultură 1,5%)
|
8
|
6,4
|
1,6
|
-
|
-
|
Viticultură
|
8
|
6,4
|
1,6
|
-
|
-
|
Pomicultură
|
8
|
5,12
|
1,28
|
1,28
|
0,32
|
Sere
|
4
|
3,2
|
0,8
|
-
|
-
|
Ferme de vaci de lapte/bivoliţe
|
14
|
7,84
|
1,96
|
3,36
|
0,84
|
SUBMĂSURI
|
% din măsură
|
din care:
|
% în alte zone
decât zona
montană
|
din care:
|
% în zona montană
|
din care:
|
% realizate de tineri
|
% realizate de tineri
|
Creştere şi îngrăşare de taurine
|
14
|
7,84
|
1,96
|
3,36
|
0,84
|
Ferme de oi/capre
|
3
|
1,2
|
0,3
|
1,2
|
0,3
|
Ingrăşătorii de berbecuţi
|
3
|
2,4
|
0,6
|
-
|
-
|
Ferme de porci
|
10
|
8
|
2
|
-
|
-
|
Ferme de păsări
|
5
|
4
|
1
|
-
|
-
|
Alte ferme vegetale şi de creştere a animalelor şi păsărilor
specializate în obţinerea de produse pentru consumul
uman
|
4
|
2,56
|
0,64
|
0,64
|
0,16
|
TOTAL
|
100
|
72,16
|
15,54
|
9,84
|
2,46
|
Cheltuielile eligibile ale activităţilor proiectului se
vor realiza numai după semnarea contractului de finanţare, cu excepţia
studiului de fezabilitate şi proiectului tehnic, în limita aprobată pentru
această măsură.
Plata sprijinului financiar se va face pe baza
documentelor justificative care să demonstreze realizarea activităţilor şi
eligibilitatea acestora. Luându-se în considerare opţiunile beneficiarilor,
plata poate fi făcută într-o singură tranşă la sfârşitul proiectului sau în
maximum 5 tranşe.
Pentru proiectele de investiţii situate în satele
identificate în cap. VIII din PNADR, anexele nr. 76 şi 77, rata de intervenţie
este:
- 25% contribuţie privată;
- 75% contribuţie publică.
Pentru contribuţia publică rata de intervenţie este:
- 85% contribuţie UE;
- 15% contribuţie buget naţional.
Aceste dispoziţii se vor aplica proiectelor aprobate
până la data de 31 decembrie 2006.
10. ACOPERIRE GEOGRAFICĂ
Proiectul va fi amplasat în
spaţiul rural al României, definit conform legislaţiei naţionale în vigoare, cu
excepţia modernizării serelor amplasate în zona urbană.
Amplasarea proiectelor din zona montană va fi în acord
cu legislaţia naţională în vigoare1).
Proiectele pentru care se
aplică prevederile art. 16 paragraful 1 şi 16 paragraful 1 subparagraful a)
secţiunea A din MAFA vor fi amplasate în satele afectate de inundaţii, în
conformitate cu cap. VIII din PNADR, anexele nr. 76 şi 77.
Proiectele finanţate în cadrul acestei măsuri nu trebuie
să se suprapună cu proiectele finanţate din fondurile naţionale sau străine ale
Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerului Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului şi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor.
11. PROMOVAREA PROGRAMULUI
Potenţialii beneficiari vor fi informaţi despre
existenţa/condiţiile eligibilităţii prezentei măsuri prin:
• anunţ public în mass-media;
• distribuirea de broşuri de informare;
• seminarii locale;
• întâlniri cu potenţialii beneficiari.
12. INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT Şl DE
IMPACT
Indicatori de realizare
Indicatori generali
Număr de proiecte
|
11.000
|
din care ponderea „investiţiilor verzi"*)
|
20%
|
Număr de beneficiari
|
11.000
|
din care număr de tineri agricultori sprijiniţi
|
2.400
|
Repartizare geografică
Număr de proiecte în zone defavorizate definite în
conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul
zonelor defavorizate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
20/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare: 2.400
Repartizare pe sectoare de producţie
|
număr de
proiecte
|
Producţia vegetală
|
Culturi de câmp
|
2.300
|
Horticultura
|
900
|
Viticultură
|
800
|
Pomicultură
|
800
|
Sere
|
100
|
Ferme de creştere a animalelor şi
păsărilor
|
Animale pentru lapte
|
1.500
|
Creştere şi îngrăşare taurine
|
1.500
|
Creştere oi/capre
|
400
|
Ingrăşare berbecuţi
|
400
|
Porcine
|
1.100
|
Păsări
|
600
|
Alte tipuri de ferme vegetale, de animale şi păsări
|
600
|
Repartizare pe tipuri
de investiţii
Construcţii
|
- grajduri pentru vaci/bivoliţe
|
1.000 bucăţi
|
- îngrăşătorii porci
|
400 bucăţi
|
- alte grajduri
|
800 bucăţi
|
- sere şi echipamente adecvate
|
280 bucăţi
|
- alte construcţii în fermă
|
600 bucăţi
|
Utilaje şi echipamente independente:
|
- tractoare
|
8.000 bucăţi
|
- combine
|
600 bucăţi
|
- alte utilaje
|
2.000 bucăţi
|
1) Ordinul
ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului de
stat, ministrul administraţiei şi internelor, nr. 328/321/2004 pentru aprobarea
delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 19 august 2004, în baza criteriilor de delimitare a
zonei montane, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 949/2002: a) zone cu
condiţii climatice deosebit de dificile determinate de altitudini de peste 600
m; b) pante de peste 20°; c) combinaţia dintre a) şi b).
*) „Investiţiile verzi" sunt investiţiile care au
ca scop protecţia şi îmbunătăţirea mediului, precum şi a igienei şi bunăstării
animalelor.
Achiziţii de animale cu valoare
genetică ridicată:
|
- vaci de lapte/bivoliţe
|
15.000 capete
|
- porci
|
23.000 capete
|
- oi/capre
|
50.000 capete
|
Plantaţii agricole:
|
- pomicole
|
1.300 ha
|
- viticole
|
1.700 ha
|
Şcoli de viţă-de-vie
|
100 ha
|
Sere:
|
- suprafaţă nou-construită
|
60 ha
|
- suprafaţă modernizată
|
200 ha
|
Indicatori de rezultat
• Mai bună utilizare a factorilor de producţie în
ferme.
• Raportul dintre „producţie" şi „total
intrări" în fermele asistate este estimat să înregistreze o creştere cu
20%.
• Scăderea costului unitar pe produsul vândut
(euro/unitatea de măsură) în ferme care au beneficiat de asistenţă, cu cel
puţin 10%.
• Raportul dintre cheltuieli şi cifra de afaceri în
ferme care au beneficiat de asistentă este estimat să fie mai mic cu 10%.
Imbunătăţirea calităţii produselor de fermă
Raportul dintre preţul produselor de bază îmbunătăţite
calitativ ca urmare a asistenţei şi preţul mediu al produselor respective este
estimat să fie > 1 şi în creştere.
Facilitarea metodelor
agricole „prietenoase faţă de mediu"
• Procentul fermelor
beneficiare din totalul fermelor asistate având mai mult de 10% din totalul
cofinanţării investiţiilor pentru îmbunătăţirea mediului să fie mai mare de
30%, comparat cu totalul fermelor asistate, din care:
- referitoare la gunoi şi exces de îngrăşământ (%);
- referitoare la managementul apei în fermă (%);
- alte practici agricole/sisteme „neprietenoase cu
mediul" (%).
• Procentul fermelor care au beneficiat de asistenţă
şi care îmbunătăţesc capacitatea de depozitare şi împrăştierea pe teren a
îngrăşământului (%) este estimat să fie mai mare de 30%, din care:
- depozitare (%);
- împrăştierea îngrăşământului pe teren (%).
• Raportul dintre capacităţile de depozitare a
gunoiului de grajd în fermele care au beneficiat de asistenţă şi totalul
cantităţii de gunoi obţinute în fermele asistate să fie > 0,8.
• Procentul fermelor care au beneficiat de asistenţă,
aliniate standardelor în ceea ce priveşte gunoiul de fermă, este estimat să fie
> 30%.
• Să se înregistreze reducerea expunerii la: substanţe
toxice, substanţe rău mirositoare, praf, condiţii climatice extreme, ridicarea
de încărcături grele, program exagerat de lucru.
• Procentul fermelor care au beneficiat de asistenţă,
aliniate la noile standarde de bunăstare a animalelor, este estimat să fie mai
mare de 90%.
• Procentul de animale adăpostite în condiţii care
întrunesc standardele comunitare în fermele care au beneficiat de asistentă
este estimat să fie mai mare de 90%.
Indicatori de impact
• Creşterea veniturilor
„Venitul brut al fermei" în cadrul fermelor care
au beneficiat de asistentă (euro) este estimat să fie mai mare cu 20%.
• Crearea de locuri de muncă şi impactul social
Număr de locuri de muncă echivalente normei întregi menţinute 16.800
Număr de locuri de muncă echivalente normei întregi
nou-create 3.200
Creşterea numărului tinerilor stabiliţi în mediul
rural 2.400
- din care, proprietari de
ferme 600
Indicatorii de rezultat şi de impact vor fi
îmbunătăţiţi ulterior în colaborare cu serviciile de specialitate ale Comisiei
Europene.
13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE
Potenţialul beneficiar va trebui să anexeze la cererea
de finanţare următoarele documente:
• memoriu justificativ sau studiu de fezabilitate
(numai pentru proiecte care includ lucrări de construcţii) întocmit conform
Ordinului ministrului finanţelor publice şi al ministrului lucrărilor publice,
transporturilor şi locuinţei nr. 1.013/873/2001 privind aprobarea structurii,
conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea
şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de servicii, cu completările
ulterioare, cuprinzând devizul general elaborat potrivit prevederilor Hotărârii
Guvernului nr. 1.179/2002, cu completările ulterioare;
• copie după actul de proprietate al terenului,
contractul de arendare contractul de concesiune sau orice alt document care să
certifice dreptul de folosinţă a terenului şi actul de proprietate sau cel de
atribuire în folosinţă gratuită, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
168/2001 privind punerea în valoare a construcţiilor zootehnice dezafectate,
destinate creşterii, îngrăşării şi exploatării animalelor, precum şi a
fabricilor de nutreţuri combinate dezafectate, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 387/2002, cu modificările şi completările ulterioare, pentru
celelalte bunuri imobiliare conform legislaţiei în vigoare;
• certificatul de urbanism, după caz;
• fişa tehnică (anexa la certificatul de urbanism)
privind condiţiile de protecţie a mediului, necesare pentru obţinerea acordului
unic, pe care s-a aplicat, după caz, ştampila tip A sau tip B, care conţine în
anexă, după caz, acordul de mediu emis de autorităţile competente pentru
activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislaţia
naţională conformă cu legislaţia Uniunii Europene;
• certificatul de înregistrare
a comerciantului (copie), după caz;
• dovada din partea direcţiei generale pentru
agricultură şi dezvoltare rurală judeţene că suprafaţa de viţă-de-vie ce
urmează să fie reabilitată este evidenţiată în Registrul plantaţiilor viticole,
conform Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al
ministrului administraţiei publice nr. 64/144/2003 pentru aprobarea modelului
Registrului plantaţiilor viticole şi implementarea acestuia în teritoriu, cu
modificările ulterioare, care confirmă existenţa unei suprafeţe iniţiale
(viţă-de-vie îmbătrânită şi/sau hibridă), şi cu menţiunea că această suprafaţă
nu va fi crescută prin proiect;
• planul de afaceri este necesar demonstrării
viabilităţii fermei în cazul proiectelor cu valoare totală eligibilă mai mare
de 50.000 euro;
• după caz, un bilanţ din ultimii 3 ani precedenţi anului
depunerii proiectului, în care producţia nu a fost calamitată. In cazul în care
beneficiarul nu a avut activitate anterioară depunerii proiectului, va depune
un act doveditor în acest sens eliberat de autoritatea fiscală;
• după caz, certificatele care să ateste că
beneficiarul proiectului nu are obligaţii restante către bugetul de stat,
bugetul asigurărilor sociale de stat şi bănci, altele decât cele pentru care
este respectat graficul de rambursare;
• declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte
că aplicantul nu beneficiază de finanţare prin alte programe pentru proiectul
care face obiectul sprijinului SAPARD;
• certificat care să ateste că beneficiarul proiectului nu are cazier judiciar;
• existenţa contribuţiei financiare proprii a beneficiarului
trebuie dovedită printr-un document emis de bancă şi/sau alte instituţii
financiare autorizate, care să ateste existenţa cofinanţării şi modul de
asigurare a acesteia;
• pentru achiziţia de animale se va prezenta pedigri
sau certificat de origine şi productivitate;
• pregătire profesională în domeniu dovedită prin
copie a diplomei de studii ori certificat de formare sau declaraţie pe propria
răspundere care să menţioneze că beneficiarul proiectului şi/sau responsabilul
tehnic de proiect va/vor urma un curs de pregătire profesională, până la
finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăţi a ajutorului;
• după caz, avizul sanitar veterinar şi/sau
fitosanitar şi/sau sanitar eliberat de instituţiile abilitate care să ateste că
investiţia este în conformitate cu normele de igienă şi bunăstare a animalelor
ale Uniunii Europene;
• după caz, documente justificative pentru desfacerea
a 70% din volumul producţiei realizate în cadrul
proiectului;
• pentru potenţialii beneficiari cu vărsata sub 40 de
ani, o copie legalizată după certificatul de naştere;
• potenţialii beneficiari cu proiecte amplasate în
satele cu un grad de afectare între 10% şi 30% vor depune un document emis de comitetul local pentru
situaţii de urgenţă*) de la nivel de comună, care atestă că potenţialul
beneficiar a suferit pagube ca urmare a inundaţiilor produse în perioada
aprilie-septembrie 2005 şi va realiza proiectul într-un sat inclus în cap. VIII
din PNADR, anexa nr. 76.
14. CONDIŢII DE FINANŢARE
• Beneficiarul poate solicita sprijin financiar pentru
un nou proiect după finalizarea completă a proiectului anterior.
• Beneficiarul va colabora şi va prezenta orice
informaţie solicitată de structurile autorizate să controleze şi să auditeze
implementarea proiectului.
• Suportul acordat va fi recuperat dacă obiectivele
finanţate nu sunt utilizate conform scopului declarat sau dacă obiectivele
respective au fost vândute sau închiriate pe o perioadă de 5 ani de la
încheierea proiectului (data ultimei tranşe).
• In cazul în care costul unui serviciu sau unui bun
depăşeşte valorea unitară totală de 10.000 euro, beneficiarul trebuie să
prezinte oferte de la cel puţin trei furnizori.
15. AUTORITATEA DE
IMPLEMENTARE
• Agenţia SAPARD care reprezintă în România
autoritatea de implementare
• Serviciile tehnice delegate ale Ministerului
Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale.
*) Comitetul local pentru situaţii de urgenţă este
constituit în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.491/2004
pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică,
atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru
situaţii de urgenţă.
ANEXA Nr. 1 la fişa tehnică pentru măsura 3.1
Principalele tipuri de ferme, pe dimensiuni, recomandate
pentru sectorul vegetal
Beneficiari
|
Tipuri de ferme
|
Dimensiunea fermei (ha)
|
Producători agricoli individuali
|
CEREALE ŞI
PLANTE TEHNICE
|
Zona de câmpie
|
10-50
|
Zona de deal
|
5-30
|
Zona de munte
|
5-15
|
LEGUMICOLE
|
1-20
|
POMICOLE
|
5-30
|
VITICOLE
|
5-25
|
SERE
|
0,2-1,5
|
Asociaţii familiale
|
CEREALE ŞI
PLANTE TEHNICE
|
Zona de câmpie
|
50-200
|
Zona de deal
|
30-150
|
LEGUMICOLE
|
4-40
|
POMICOLE
|
25-60
|
VITICOLE
|
25-50
|
SERE
|
1,5-3
|
Asociaţii agricole, societăţi agricole, societăţi comerciale din
sectorul privat
|
CEREALE ŞI
PLANTE TEHNICE
|
Zona de câmpie
|
200-1.000
|
Zona de deal
|
150-500
|
LEGUMICOLE
|
10-110
|
POMICOLE
|
80-150
|
VITICOLE
|
50-250
|
SERE
|
10-20
|
ANEXA Nr. 2 la fisa
tehnică pentru măsura 3.1
Principalele tipuri de ferme, pe dimensiuni,
recomandate pentru sectorul animal
Beneficiari
|
Tipuri de ferme
|
Dimensiunile fermei (capete)
|
Producători agricoli individuali
|
- Ferme de vaci de lapte/bivoliţe (pentru zona montană)
|
12-25 (6-10)
|
- Ferme de taurine la îngrăşat (pentru zona montană)
|
50-100 (25-50)
|
- Ferme de oi sau capre
|
150-300
|
- Ferme de miei/berbecuţi la îngrăşat sau oi reformă pentru
recondiţionare
|
300-1.000
|
- Ferme pentru scroafe matcă şi categoriile aferente în circuit închis
|
30-50
|
- Ferme pentru porci la îngrăşat în circuit închis
|
200-1.000
|
- Ferme pentru găini ouătoare
|
1.000-2.000
|
- Ferme pentru pui broiler
|
5.000-15.000
|
Asociaţii familiale
|
- Ferme de vaci de lapte/bivoliţe (pentru zona montană)
|
25-50 (20-40)
|
- Ferme de taurine la îngrăşat (pentru zona montană)
|
100-200 (50-100)
|
- Ferme de oi sau capre
|
300-500
|
- Ferme de miei/berbecuţi la îngrăşat sau oi reformă pentru
recondiţionare
|
500-1.500
|
- Ferme pentru scroafe matcă şi categoriile
aferente în circuit închis
|
50-100
|
- Ferme pentru porci la îngrăşat în circuit închis
|
1.000-3.000
|
- Ferme pentru găini ouătoare
|
2.000-10.000
|
- Ferme pentru pui broiler
|
15.000-30.000
|
Asociaţii agricole, societăţi agricole, societăţi comerciale din sectorul privat
|
- Ferme de vaci de lapte/bivoliţe
|
50-150
|
- Ferme de taurine la îngrăşat
|
200-500
|
- Ferme de oi sau capre
|
500-1.500
|
- Ferme de miei/berbecuţi la îngrăşat sau oi reformă pentru
recondiţionare
|
1.500-7.500
|
- Ferme pentru scroafe matcă şi
categoriile aferente în circuit închis
|
100-200
|
- Ferme pentru porci la îngrăşat în circuit închis
|
3.000-10.000
|
- Ferme pentru găini ouătoare
|
10.000-20.000
|
- Ferme pentru pui broiler
|
30.000-60.000
|
ANEXA Nr. 3 la fişa tehnică pentru măsura 3.1
Zonarea amplasării principalelor investiţii în ferme
A) Mecanizare, modernizări şi/sau construcţii noi în
ferme vegetale
Cultura cerealelor:
a) cu potenţial ridicat: Timiş, Călăraşi, Constanţa, Ialomiţa, Teleorman, Olt, Arad,
Brăila, Dolj, Buzău, Mureş, Galaţi, Giurgiu, Ilfov, municipiul Bucureşti;
b) cu potenţial mediu: Botoşani, Satu Mare, Bihor, Tulcea, Neamţ, Bacău, Vrancea, Vaslui,
Cluj, Argeş, Prahova, Alba, Vâlcea, Covasna, Dâmboviţa, laşi, Mehedinţi, Sălaj;
c) cu potenţial scăzut: Caraş-Severin,
Suceava, Hunedoara, Bistriţa-Năsăud, Gorj, Sibiu, Braşov, Maramureş, Harghita.
Plante tehnice - floarea-soarelui:
a) cu potenţial ridicat: Constanţa, Ialomiţa, Brăila, Călăraşi, Buzău, Tulcea, Teleorman,
Galaţi, Giurgiu, Ilfov, Olt, municipiul Bucureşti;
b) cu potenţial mediu: Satu Mare, Vaslui, Dolj, Botoşani, laşi, Bihor, Vrancea, Arad,
Prahova, Argeş, Caraş-Severin, Dâmboviţa, Mehedinţi, Neamţ, Timiş, Vaslui;
c) cu potenţial scăzut: Sălaj, Cluj, Bacău, Suceava, Maramureş, Mureş, Alba, Bistriţa-Năsăud,
Braşov, Covasna, Gorj, Sibiu, Hunedoara, Vâlcea.
Soia:
a) cu potenţial ridicat: Brăila, Călăraşi, Galaţi, Timiş, Arad, laşi, Ialomiţa, Giurgiu,
Ilfov, Olt, Teleorman, municipiul Bucureşti;
b) cu potenţial mediu: Dolj, Botoşani, Constanţa, Neamţ, Argeş, Bihor, Buzău, Dâmboviţa,
Mehedinţi, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Vaslui, Vrancea;
c) cu potenţial scăzut: Alba, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Caraş-Severin, Cluj,
Covasna, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sibiu, Suceava, Tulcea, Vâlcea.
In pentru ulei:
a) cu potenţial ridicat: laşi, Bacău, Vaslui, Tulcea, Constanţa, Dâmboviţa, Argeş, Vâlcea,
Olt, Mehedinţi, Timiş, Arad, Bihor, Sălaj, Călăraşi, Dolj, Galaţi, Giurgiu,
Ialomiţa, Ilfov, Teleorman, municipiul Bucureşti;
b) cu potenţial mediu: Botoşani, Brăila,
Buzău, Neamţ, Prahova, Satu Mare, Vrancea;
c) cu potenţial scăzut: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Caraş-Severin, Cluj, Covasna, Gorj,
Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sibiu, Suceava.
pentru fibră:
a) cu potenţial ridicat: Satu Mare, Suceava, Neamţ, Bacău, Buzău, Braşov, Sălaj, Ialomiţa,
Ilfov, Olt, municipiul Bucureşti;
b) cu potenţial mediu: Alba, Arad, Argeş, Botoşani, Brăila, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa,
Dolj, Galaţi, Giurgiu, Covasna, Harghita, laşi, Hunedoara, Maramureş,
Mehedinţi, Mureş, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Teleorman, Timiş, Vaslui, Vrancea;
c) cu potenţial scăzut: Bistriţa-Năsăud, Caraş-Severin, Gorj, Tulcea, Vâlcea.
Sfeclă de zahăr:
a) cu potenţial ridicat: Suceava, Botoşani, Satu Mare, Neamţ, laşi, Galaţi, Covasna, Arad,
Buzău, Călăraşi, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, municipiul Bucureşti;
b) cu potenţial mediu: Bihor, Braşov, Vaslui, Bacău, Alba, Brăila, Cluj, Constanţa,
Ialomiţa, Mehedinţi, Mureş, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Teleorman, Timiş, Tulcea,
Vâlcea, Vrancea;
c) cu potenţial scăzut: Harghita, Hunedoara, Prahova, Bistriţa-Năsăud, Caraş-Severin,
Gorj, Maramureş.
Legumicultura:
a) cu potenţial ridicat: Galaţi, Olt, Arad, Dolj, Brăila, Buzău, Călăraşi, Giurgiu,
Ialomiţa, Ilfov, Teleorman, municipiul Bucureşti;
b) cu potenial mediu:
Botoşani, Vrancea, Satu Mare, Neamţ, Gorj, Bihor, Constanţa, Alba, Argeş,
Bacău, Cluj, Dâmboviţa, laşi, Mehedinţi, Mureş, Prahova, Suceava, Timiş,
Tulcea, Vaslui;
c) cu potenţial scăzut: Hunedoara, Sălaj, Caraş-Severin, Sibiu,
Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Covasna, Harghita, Braşov, Vâlcea.
Cartofi:
a) cu potenţial ridicat: Suceava, Covasna, Maramureş, Braşov, Harghita, Bistriţa-Năsăud,
Neamţ, Cluj, Hunedoara, Călăraşi, Ialomiţa, Ilfov, Olt, municipiul Bucureşti;
b) cu potenţial mediu: Botoşani, Bihor, Timiş, Dâmboviţa, Bacău, Alba, Caraş-Severin,
Sălaj, Sibiu, Satu Mare, Arad, Brăila, Buzău, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Prahova,
Teleorman, Vrancea;
c) cu potenţial scăzut: Argeş, Vâlcea, Prahova, Constanţa, Gorj, Tulcea, Vaslui,
Mehedinţi, laşi.
Pomicultură:
a) cu potenţial ridicat: Dâmboviţa, Vâlcea, laşi, Sălaj, Timiş, Constanţa, Neamţ, Vrancea,
Vaslui;
b) cu potenţial mediu: Bistriţa-Năsăud, Bacău, Mureş, Bihor, Hunedoara, Satu Mare,
Prahova, Gorj, Suceava, Arad, Buzău, Olt, Argeş, Botoşani, Bacău,
Caraş-Severin, Cluj, Covasna, Călăraşi, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov,
Maramureş, Mehedinţi, Sibiu, Teleorman, Tulcea, municipiul Bucureşti;
c) cu potenţial scăzut: Harghita, Braşov.
Viticultură:
a) cu potenţial ridicat: Vrancea, Galaţi, Constanţa, Buzău, Vaslui, Prahova, laşi, Tulcea,
Dolj, Alba, Mehedinţi;
b) cu potenţial mediu: Bacău, Olt, Arad, Timiş, Bihor, Mureş, Argeş, Brăila, Sălaj,
Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Teleorman, municipiul Bucureşti;
c) cu potenţial scăzut: Caraş-Severin, Satu Mare, Neamţ, Cluj, Botoşani, Bistriţa-Năsăud,
Gorj, Hunedoara, Braşov, Covasna, Harghita, Maramureş, Sibiu, Suceava, Vâlcea.
Tutun:
a) cu potenţial ridicat: Ilfov, Giurgiu, Olt, Călăraşi, Ialomiţa,
Teleorman, municipiul Bucureşti;
b) cu potenţial mediu: Arad, Argeş, Bihor, Botoşani, Brăila, Buzău, Caraş-Severin,
Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, laşi, Mehedinţi, Neamţ, Prahova, Satu Mare,
Timiş, Tulcea, Vaslui, Vrancea;
c) cu potenţial scăzut: Alba, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Gorj,
Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sălaj, Sibiu, Suceava, Vâlcea.
Orez:
a) cu potenţial ridicat (în lunca Dunării): Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj.
B) Achiziţii de animale, modernizări şi/sau construcţii noi de
grajduri şi ferme
Bovine:
a) cu potenţial ridicat: Suceava, laşi, Argeş, Bacău, Maramureş, Bihor, Botoşani, Neamţ,
Cluj, Buzău, Arad, Brăila, Călăraşi, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj,
Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Teleorman,
Timiş, Vrancea, municipiul Bucureşti;
b) cu potenţial mediu: Hunedoara, Alba, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Braşov, Harghita,
Caraş-Severin, Sibiu, Mehedinţi, Gorj, Tulcea, Vâlcea,
Vaslui.
Porcine:
a) cu potenţial ridicat: Timiş, Cluj, Arad, Bihor, Mureş, Bacău, Satu Mare, Teleorman,
Brăila, Călăraşi, Vâlcea, Ilfov, Dolj, Gorj, Botoşani, Buzău, Constanţa,
Covasna, Dâmboviţa, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj,
Suceava, Vrancea, municipiul Bucureşti;
b) cu potenţial mediu: Argeş, laşi, Maramureş, Braşov, Alba, Caraş-Severin, Harghita,
Mehedinţi, Sibiu, Tulcea, Vaslui;
c) cu potenţial scăzut: Bistriţa-Năsăud, Hunedoara.
Ovine şi caprine:
a) cu potenţial ridicat: toate judeţele.
Păsări:
a) cu potenţial ridicat: Bacău, Teleorman, Dolj, Dâmboviţa, Gorj, Olt, Buzău, Galaţi,
Constanţa, Călăraşi, Botoşani, Alba, laşi, Bihor, Arad, Brăila, Covasna,
Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Neamţ, Timiş, municipiul Bucureşti;
b) cu potenţial mediu: Prahova, Braşov, Vâlcea, Sibiu, Suceava, Argeş, Hunedoara,
Vrancea, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Caraş-Severin, Cluj, Harghita, Maramureş,
Mehedinţi, Sălaj, Satu Mare, Tulcea, Vaslui.
ANEXA Nr. 4 la fişa tehnică pentru măsura 3.1
Situaţia suprafeţelor de sere în 1999
Judeţ
|
Suprafaţa
de sere
construită
- ha -
|
Suprafaţa de sere în exploatare
|
TOTAL - ha -
|
din care: sistem încălzit
- ha -
|
Alba
|
8
|
3
|
3
|
Arad
|
119
|
89
|
10
|
Argeş
|
32
|
2
|
2
|
Bacău
|
36
|
28
|
6
|
Bihor
|
104
|
90
|
50
|
Bistriţa-Năsăud
|
4
|
-
|
-
|
Botoşani
|
4
|
-
|
-
|
Braşov
|
96
|
83
|
71
|
Brăila
|
46
|
46
|
46
|
Buzău
|
12
|
-
|
-
|
Caraş-Severin
|
11
|
-
|
-
|
Călăraşi
|
15
|
-
|
-
|
Cluj
|
33
|
33
|
33
|
Constanţa
|
57
|
57
|
20
|
Covasna
|
3
|
3
|
3
|
Dâmboviţa
|
34
|
16
|
8
|
Dolj
|
220
|
113
|
-
|
Galaţi
|
42
|
42
|
8
|
Giurgiu
|
5
|
4
|
-
|
Harghita
|
15
|
-
|
-
|
Hunedoara
|
14
|
13
|
-
|
Judeţ
|
Suprafaţa
de sere
construită
- ha -
|
Suprafaţa de sere în exploatare
|
TOTAL - ha -
|
din care:
sistem încălzit
- ha -
|
Ialomiţa
|
4
|
-
|
-
|
laşi
|
44
|
32
|
-
|
Maramureş
|
8
|
-
|
-
|
Mehedinţi
|
9
|
-
|
-
|
Mureş
|
39
|
39
|
24
|
Neamţ
|
30
|
12
|
4
|
Olt
|
20
|
-
|
-
|
Prahova
|
207
|
105
|
-
|
Satu Mare
|
10
|
2
|
-
|
Sălaj
|
3
|
3
|
-
|
Sibiu
|
51
|
1
|
-
|
Suceava
|
15
|
6
|
3
|
Teleorman
|
22
|
-
|
-
|
Timiş
|
45
|
9
|
2
|
Tulcea
|
8
|
-
|
-
|
Vaslui
|
15
|
7
|
3
|
Vâlcea
|
6
|
1
|
-
|
Vrancea
|
9
|
4
|
-
|
Ilfov
|
23
|
20
|
5
|
Municipiul Bucureşti
|
222
|
122
|
122
|
TOTAL
|
1.656
|
957
|
373
|
ANEXA Nr. 5 la fisa tehnică pentru măsura 3.1
Repartizarea zonelor tradiţionale ale podgoriilor
1. Regiunea de nord-est
Cotnari, laşi, Huşi, Răcăciuni
2. Regiunea de sud-est
Nicoreşti, Panciu, Odobeşti, Coteşti, Dealurile
Buzăului, Dealurile Bujorului, Ostrov, Murfatlar, Istria, Babadag, Sarica Niculiţel
3. Regiunea de sud a Munteniei
Dealu Mare, Pietroasa, Valea Călugărească, Ştefăneşti
4. Regiunea de sud-vest a Olteniei
Sâmbureşti, Drăgăşani, Segarcea, Sadova Corabia,
Dealurile Craiovei, Calafat
5. Regiunea de vest
Buziaş, Dealurile Tirolului, Moldova Nouă, Teremia,
Miniş Măderat, Recaş, Şilagiu
6. Regiunea de nord-vest
Diosig, Valea lui Mihai, Silvana, Lechinţa
7. Regiunea centrală
Târnave, Alba, Sebeş, Apold, Aiud
ANEXA Nr. 6 la fişa tehnică pentru măsura 3.1
Cele mai bune soiuri
de viţă-de-vie cultivate
Ozana
|
Muscadelle 1 Is
|
Aromat de Iaşi
|
Mustoasă de Măderat 79 Mn
|
Oporto
|
Novac
|
Pinot gris 13 Mf
|
Pandur
|
Pinot gris 34 Bl
|
Raluca
|
Pinot noir
|
Roşioara 8 Tb
|
Pinot noir 5 IV
|
Sangiovese (selecţii)
|
Alb aromat
|
Sauvignon gros 9 Bl
|
Busuioacă de Bohotin
|
Sauvignon petit 62 Dg
|
Donaris
|
Selena
|
Ezerfurtu (selecţii)
|
Şarbă
|
Fetească albă
|
Traminer roz 60 Bl
|
Fetească neagră
|
Unirea
|
Muscat Ottonel
|
Zghihara
|
Muscat Ottonel 12 Bl
|
Astra
|
Negru de Drăgăşani
|
Balada
|
Neuburger 10 Bl
|
Cabernet Sauvignon 4 Is
|
Neurburger
|
Cabernet Sauvignon 7 Dg
|
Tămâioasă românească
|
Cabernet Sauvignon 33 VI
|
Tămâioasă românească 5 t
|
Codana
|
Tămâioasă românească 36 Pt
|
Fetească regală
|
Tămâioasă românească 104 Dg
|
Fetească regală 21 Bl
|
Zweigelt (selecţii)
|
Frâncuşa Furmint
|
Aligote
|
Furmint de Miniş
|
Arcaş
|
Galbenă de Odobeşti 33 Od
|
Blasius
|
Galbenă de Odobeşti 50 Od
|
Burgund Mare
|
Iordana
|
Chardonay
|
Negru aromat
|
Columna
|
Plavaie 16 Od
|
Crâmpoşie selecţionată
|
Riesling italian
|
Creata
|
Rieslilng italian 3 Bl
|
Cristina
|
Riesling de Rin
|
Grasă de Cotnari
|
Rikatiteli (selecţii)
|
Grasă de Cotnari 4 Pt
|
Roz de Miniş
|
Grasă de Cotnari 45 Pt
|
Saint Emilion
|
Haiduc
|
Steinschiller
|
Mamaia
|
Amurg
|
Majarca
|
Băbească gri
|
Merlot
|
Băbească neagră 94 Pt
|
Merlot 8 VI
|
Cadarcă 123 Mn
|
Merolt 17 Od
|
Mioriţa
|
ANEXA Nr. 4 (Anexa nr. 7 la Hotărârea Guvernului nr.
759/2006)
FIŞA TEHNICĂ
pentru măsura 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea
activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative"
1. MOTIVAŢIE
- Dezvoltarea durabilă se
bazează pe introducerea unor sisteme economice integrate noi ce trebuie să se
implementeze în zonele rurale.
- Dezvoltarea economică şi socială se bazează şi pe
crearea unor activităţi de producţie şi servicii alternative secundare (altele
decât activitatea principală) care vor contribui la:
• înlăturarea proceselor şi fenomenelor cauzate de
restructurarea sistemelor socioeconomice;
• stoparea depopulării spaţiului rural;
• îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă.
- Diversificarea activităţilor
economice va determina pluriactivitate, noi locuri de muncă, venituri
suplimentare nonagricole şi o mai mare implicare a tinerilor şi femeilor.
- Necesitatea înfiinţării şi/sau extinderii
serviciilor pentru populaţie şi pentru producţia agricolă, utilizând eficient
resursele umane, materiale şi financiare locale
- Potenţialul turistic deosebit, datorat condiţilor
variate de climă şi relief, poate permite crearea de noi locuri de muncă şi
deci venituri suplimentare.
- Valorificarea potenţialului piscicol al României prin dezvoltarea acvaculturii
- Valorificarea şi dezvoltarea meşteşugurilor
tradiţionale (artizanatului)
- In mediul rural există premise de activare a unor
numeroase ocupaţii tradiţionale, care la rândul lor pot contribui la
îmbunătăţirea veniturilor fermierilor, piscicultorilor şi proprietarilor de
păduri (apicultură, sericicultură, cultivarea ciupercilor).
- Agricultura ecologică are o contribuţie majoră la
dezvoltarea durabilă a agriculturii, iar în România un potenţial considerabil
de dezvoltare. Suprafeţele cultivate după modelul de producţie ecologic au
crescut considerabil în ultimii ani, astfel în anul 2004 această suprafaţă a
ajuns la 75.500 ha, fiind de 4,3 ori mai mare decât cea din anul 2000. La acest
potenţial se adaugă şi pajiştile naturale din spaţiul montan, situate la peste
800 m altitudine, care ocupă o suprafaţă de circa 1.562 mii ha, reprezentând
32% din suprafaţa totală a pajiştilor. Acestea sunt utilizate în principal
pentru păşunat sau sunt cosite.
- In anul 2004, efectivul de
animale din zona montană era de 719,3 mii bovine, 17,5 mii bubaline, 1.860,3
mii ovine, 130,4 mii caprine, 821,6 porcine şi 138,2 mii familii de albine
(date operative MAPDR, ANZM. Din suprafaţa totală a ţării zona montană reprezintă 1/3. In
această zonă agricultura ecologică are potenţialul cel mai ridicat (suprafeţe
întinse cu sol fertil şi nepoluat).
- In zonele muntoase din România, datorită faptului că
mecanizarea modernă nu a putut fi aplicată la cultura pământului şi a faptului
că în perioada 1950 - 1990 gospodăriile agricole colective nu au putut fi
organizate, sistemele agricole tradiţionale au rămas neschimbate. Ca rezultat,
această parte a ţării este păstrătoarea patrimoniului cultural, având o mare
importanţă în conservarea naturii, peisajului, culturii şi meseriilor
tradiţionale şi a proceselor de producţie tradiţionale legate de ferme. Una
dintre cele mai reprezentative activităţi practicate în aceste regiuni este
creşterea oilor. De asemenea, tradiţional se produc brânzeturi din lapte de vacă şi brânzeturi
mixte în diverse regiuni. Producţia acestor brânzeturi se realizează cu unelte
specifice, cu precădere din lemn, utilizând diferite metode de închegare,
presare, maturare, păstrare şi în unele cazuri folosind adaosuri naturale de plante specifice zonei.
- In prezent se realizează produse după reţete
tradiţionale în toate regiunile ţării. Cantităţile realizate sunt mici, cu
posibilităţi limitate de comercializare. Sprijinirea procesării acestora va
contribui la o mai bună reprezentare a acestor produse, o mai bună valorificare
a resurselor locale şi la organizarea pieţei destinate consumatorilor
autohtoni.
In anul 2005, în România au avut loc cele mai severe
inundaţii din ultimii 20 de ani, care au afectat toate judeţele, Perioadele în
care s-au produs acestea au fost 10-30 aprilie, 1-31 mai, 1-7 iunie, 11-17
iunie, 14-25 august, 19-25 septembrie 2005 şi trebuie subliniat faptul că au
existat numeroase cazuri de localităţi afectate de inundaţii de mai multe ori.
Estimarea pagubelor datorate
inundaţiilor produse în perioada aprilie -septembrie 2005 se situează la 5.975
milioane lei (1,6 miliarde euro), reprezentând aproximativ 3,4% din PIB (nivel
2003).
Pentru a sprijini activitatea economică din zonele
rurale inundate şi pentru a asigura cadrul legal necesar aplicării prevederilor
art. 16 secţiunea A din MAFA, autorităţile române au decis ca lista
localităţilor (satele) afectate de inundaţii în perioada aprilie-septembrie 2005
şi gradul lor de afectare să fie aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
1.512/2005.
Pentru determinarea gradului fizic de afectare a fost
întocmită o fişă de evaluare pentru fiecare localitate (sat) şi modalitatea de
calcul, luându-se în considerare următoarele elemente: locuinţe (15 puncte),
anexe gospodăreşti (10 puncte), infrastructură rurală (35 puncte), suprafaţă
agricolă şi forestieră (20 puncte), obiective socioeconomice (10 puncte),
infrastructură forestieră şi de protecţie împotriva inundaţiilor (10 puncte).
Datele existente au arătat că au fost afectate 3.755
sate din 1.277 comune acoperind toate judeţele ţării, cu gradul de afectare
după cum urmează:
Gradul de afectare
|
%
|
5%-10%
|
27,1
|
10%-30%
|
29,6
|
mai mare de 30%
|
3,1
|
Pentru a explica datele din tabelul de mai sus şi ca
rezultat al analizei fişelor de evaluare pentru fiecare localitate se constată
că în cazul unui grad de afectare de peste 30% au fost înregistrate pagube
semnificative la toate elementele stabilite în calcularea gradului de afectare,
cu influenţe substanţiale negative asupra desfăşurării activităţii economice şi
nivelului de trai al locuitorilor din zona respectivă.
In situaţia unui grad de afectare cuprins între 10 şi
30%, au fost înregistrate pagube semnificative doar la o parte din elementele
stabilite în calcularea gradului de afectare, dar care influenţează negativ
desfăşurarea activităţii economice
şi nivelul de trai al locuitorilor din zona respectivă.
In situaţia unui grad de afectare cuprins între 5 şi
10%, au fost înregistrate pagube doar la o parte din elementele stabilite în
calcularea gradului de afectare, în special infrastructură rurală.
• Prevederile art. 16 paragraful 1 şi 16 paragraful 1
subparagraful a), secţiunea A din MAFA se vor aplica pentru toţi potenţialii
beneficiari ai măsurii, care îşi desfăşoară activitatea în satele cu grad de
afectare mai mare de 30% şi vor realiza proiectul într-un sat inclus în cap.
VIII din PNADR, anexa nr. 77.
• Prevederile art. 16 paragraful 1 şi 16 paragraful 1
subparagraful a), secţiunea A din MAFA se vor vor aplica pentru toţi
potenţialii beneficiari care îşi desfăşoară activitatea în satele cu grad de
afectare cuprins între 10 şi 30% şi care prezintă un document prin care atestă
că au suferit pagube, document emis de comitetul local pentru situaţii de
urgenţă*), la nivel de comună. Comitetul local pentru situaţii de urgenţă
atestă că potenţialul beneficiar a suferit pagube ca urmare a inundaţiilor
produse în perioada aprilie-septembrie 2005 şi va realiza proiectul într-un sat
inclus în cap. VIII din PNADR, anexa nr. 76.
2. OBIECTIVE
Obiective generale
- Sprijinirea creării şi/sau menţinerii de locuri de
muncă şi generării de venituri alternative prin diversificarea activităţilor
rurale legate de agricultură şi silvicultură prin turism rural, alte tipuri de
activităţi turistice în spaţiul rural, acvacultura, meşteşuguri tradiţionale,
sericicultură, apicultură, procesarea fructelor de pădure şi de arbuşti
fructiferi, melcilor şi broaştelor şi a plantelor medicinale şi aromatice şi,
de asemenea, sprijinirea şi dezvoltarea activităţilor de procesare a produselor
tradiţionale atestate şi/sau ecologice certificate, realizate în cadrul
fermelor.
Obiective specifice
- Diversificarea activităţilor agricole şi forestiere
şi a celor strâns legate de agricultură, care să asigure activităţi multiple.
- O mai bună valorificare a potenţialului existent
pentru producerea la nivelul fermei a produselor tradiţionale atestate şi/sau
ecologice certificate, menţinerea şi continuarea acestor activităţi specifice
cu rol multifuncţional.
Obiective operaţionale
• Susţinerea activităţilor agricole în mediul rural
prin realizarea de servicii specifice.
• Susţinerea activităţilor specifice turismului
rural, silvoturismului şi ecoturismului
- Menţinerea şi dezvoltarea activităţilor
meşteşugăreşti tradiţionale (artizanale)
- Creşterea veniturilor alternative şi a
oportunităţilor de angajare pentru tinerii şi femeile din mediul rural
- Dezvoltarea acvaculturii
- Dezvoltarea apiculturii, sericiculturii, cultivării
ciupercilor, procesării fructelor de pădure şi de arbuşti fructiferi, melcilor
şi broaştelor şi a plantelor medicinale şi aromatice
- Dezvoltarea unui sistem integrat de producţie şi
procesare a produselor tradiţionale atestate şi/sau ecologice certificate de
origine vegetală şi animală
- Susţinerea proiectelor iniţiate de tineri şi de
femei pentru toate activităţile menţionate mai sus.
3. CORELAREA CU ALTE MĂSURI
In scopul realizării dezvoltării rurale integrate,
această măsură va fi corelată cu măsurile:
- investiţii în exploataţii
agricole;
- metode agricole de producţie destinate să protejeze
mediul şi să menţină peisajul rural;
- dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale;
- silvicultura;
- îmbunătăţirea pregătirii profesionale;
- prelucrarea şi marketingul produselor agricole şi
piscicole;
- controlul sanitar veterinar;
- asistenţa tehnică.
4. CÂMPUL DE ACŢIUNE AL MĂSURII
Servicii agricole - Cercuri de maşini agricole
Organizaţii nonprofit intitulate „Cercuri de maşini
agricole", înfiinţate pe bază de voluntariat în scopul protejării
agricultorilor individuali pentru evitarea investiţiilor neeconomice şi pentru
utilizarea raţională a maşinilor agricole de către membri, constând în:
• achiziţionarea de maşini şi echipamente agricole;
• construcţia sau modernizarea
de centre de reparaţii, remize şi spaţii de întreţinere pentru maşinile şi
echipamentele agricole.
Turism rural
Sprijin acordat pentru turism în spaţiul rural,
privind:
- construirea şi modernizarea de pensiuni turistice
rurale;
- creşterea investiţiilor şi
a dezvoltării serviciilor în domeniul agrementului în aer liber (zone de
campare, baze sportive şi de recreere, echitaţie, ciclism montan şi altele
asemenea).
Alte tipuri de activităţi de turism în spaţiul
rural
Sprijinul financiar va fi acordat pentru:
- turism montan, turism pentru pescuit, turism
ecvestru, cicloturism;
- crearea de ferme pentru creşterea vânatului în
semilibertate în vederea repopulării, pentru parcuri de vânătoare şi alte forme
de activitate din domeniu, cu respectarea legislaţiei privind protecţia
mediului şi a normelor de igienă privind mediul de viaţă al populaţiei.
Activităţi meşteşugăreşti
Revitalizarea meşteşugurilor, crearea sau extinderea
unor unităţi meşteşugăreşti, cum ar fi ateliere de prelucrarea lemnului, de
confecţionat obiecte artizanale, de confecţionat ceramică, de croitorie,
broderie, tricotaje, fierărie, de prelucrare a pieilor, papurei şi răchitei, de
instrumente muzicale
Acvacultura
Sprijin pentru dezvoltarea şi modernizarea activităţilor de acvacultura:
- construcţia sau modernizarea de ferme piscicole;
- investiţii pentru crearea sau modernizarea fermelor
piscicole, mecanizarea furajării, recoltării mecanizate, depozitării,
prelucrării şi marketingului la nivelul fermei piscicole.
*) Comitetul local pentru situaţii de urgenţă este
constituit în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.491/2004
pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică,
atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru
situaţii de urgenţă.
Alte activităţi: sericicultură, apilcultură,
cultivarea şi procesarea ciupercilor, procesarea fructelor de pădure şi de
arbuşti fructiferi şi a plantelor medicinale şi aromatice, melcilor şi
broaşte/or:
- Sprijin financiar
pentru dezvoltarea:
a) sericiculturii:
- plantarea de duzi;
- înfiinţarea şi/sau modernizarea fermelor de creştere
a viermilor de mătase şi a unităţilor de depozitare şi prelucrare;
b) apiculturii:
- înfiinţarea şi/sau modernizarea fermelor apicole,
precum şi a unităţilor de depozitare şi procesare;
c) cultivarea şi procesarea ciupercilor;
- achiziţionarea de material biologic numai pentru
înfiinţarea culturii;
- investiţii noi şi/sau modernizarea ciupercăriilor,
inclusiv a unităţilor pentru depozitare/refrigerare şi procesare;
d) investiţii noi şi/sau modernizarea colectării,
depozitării/refrigerării, procesării şi marketingului fructelor de pădure şi de
arbuşti fructiferi la nivelul fermei;
e) investiţii noi şi/sau modenizarea colectării,
depozitării şi procesării plantelor medicinale şi aromatice;
f) melci şi broaşte:
- noi investiţii şi/sau modernizarea fermelor de melci
şi broaşte, precum şi a unităţilor de depozitare/refrigerare şi procesare.
Procesarea, la nivelul fermei, a produselor tradiţionale atestate şi/sau ecologice certificate
- Investiţii noi
pentru clădiri, maşini şi echipamente şi/sau modernizarea unor spaţii existente
pentru depozitare, sortare, condiţionare, refrigerare, congelare, procesare,
ambalare şi marketing
- Investiţii pentru îmbunătăţirea calităţii şi
igienei produselor
- Investiţii pentru protecţia mediului.
5. CRITERII DE
ELIGIBILITATE
Generale
• Proiectul va fi amplasat în spaţiul rural, definit
conform legislaţiei naţionale în vigoare.
• Proiectul trebuie să
demonstreze viabilitatea economico-financiară*).
• Investiţiile referitoare la procesare trebuie să
fie în conformitate cu standardele UE.
• Existenţa cofinanţării trebuie certificată.
• Nu va fi eligibil solicitantul care are pierderi financiare şi datorii fiscale, obligaţii restante faţă de
bugetul asigurărilor sociale, faţă de bugetul de stat şi bănci (altele decât
cele pentru care este respectat graficul de rambursare), conform ultimelor
declaraţii fiscale sau altor declaraţii emise de către autorităţile fiscale.
• Beneficiarii (persoane fizice şi/sau responsabilii
tehnici) trebuie să dovedească pregătire profesională în raport cu proiectul pe
care doresc să îl iniţieze, printr-un document eliberat de autorităţile
competente, care să certifice faptul că beneficiarul are cunoştinţe
profesionale în domeniu: diplomă sau certificat de formare ori declaraţie pe
propria răspundere că
responsabilul tehnic al proiectului va urma un curs de pregătire profesională
până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăţi a ajutorului.
• Pentru proiectele de turism rural şi alte tipuri de
turism din spaţiul rural, meşteşuguri tradiţionale şi cercuri de maşini,
proiectul trebuie să aibă acces la infrastructura de bază (drumuri rurale,
alimentare cu apă, electricitate).
• Pentru proiectele de procesare, la nivelul fermei,
a produselor tradiţionale atestate şi/sau ecologice certificate, cel puţin 50%
din materia primă provine din producţia proprie.
• In satele cu un grad de afectare mai mare de 30% (cap. VIII din PNADR, anexa nr. 77, vor fi aplicate
prevederile art. 16 paragraful 1 şi 16 paragraful 1 subparagraful a), fiind
eligibile următoarele tipuri de investiţii:
• modernizare şi investiţii noi pentru toţi
beneficiarii acestei măsuri:
• în satele cu grad de
afectare cuprins între 10% şi 30% (cap. VIII din PNADR, anexa nr. 76, vor fi
aplicate prevederile art. 16 paragraful 1 şi 16 paragraful 1 subparagraful a)
secţiunea A din MAFA, fiind egligibile următoarele tipuri de investiţii:
- modernizare şi investiţii noi
pentru toţi beneficiarii acestei măsuri care depun un document ce atestă că au
suferit pagube în urma inundaţiilor.
Documentul va fi emis de comitetul local pentru
situaţii de urgenţă**) la nivel de comună. Comitetul local pentru situaţii de
urgenţă demonstrează că potenţialul beneficiar a suferit pagube în urma
inundaţiilor din perioada aprilie - septembrie 2005.
*) Prin viabilitatea
economică se înţelege obţinerea de performanţe
financiare eficiente şi abilitatea de a opera fără a recurge la sprijin public
în activitatea sa operaţională.
Beneficiarul trebuie să demonstreze că îşi poate plăti
obligaţiile şi datoriile în mod regulat, fără să supună la niciun risc
desfăşurarea normală a activităţii agentului economic, şi că generează un venit
net semnificativ (nu mai puţin de 5%).
**) Comitetul local pentru situaţii de urgenţă este
constituit în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.491/2004
pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică,
atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru
situaţii de urgenţă.
Specifice
Servicii agricole - Cercuri de maşini agricole
• Proiectul trebuie să conţină statutul de funcţionare
al organizaţiei nonprofit „Cercuri de maşini agricole".
• Proiectele trebuie să demonstreze necesitatea şi
oportunitatea implementării lor.
Turism rural
• Aviz de
specialitate eliberat de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi
Turismului (MTCT) pentru modernizare sau construcţie, după caz
• Angajamentul pe propria răspundere a beneficiarului
că va introduce obiectivul în circuitul turistic, în cadrul unei agenţii de
turism licenţiate de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului
• Prezentarea unei strategii de marketing pentru turism pentru proiectul pe care beneficiarul doreşte să-l
promoveze, conform modelului prezentat în Ghidul solicitantului.
• Capacităţile de cazare prevăzute a fi respectate de
către pensiunile turistice se vor încadra în criteriile de clasificare pevăzute
în anexa nr. 1.5 la Normele de clasificare a structurilor de primire turistice,
respectiv vor avea minimum 4 camere (8 locuri) şi până la 10 camere (20
locuri).
• Pentru investiţii noi şi pentru modernizări,
nivelul de confort şi calitatea serviciilor prestate trebuie să fie echivalente
cu minimum 3 flori.
• Proiectele care au ca scop crearea de capacităţi noi
trebuie să se încadreze în prevederile Planului general de urbanism şi Planului
de urbanism zonal.
• Pentru modernizarea pensiunilor turistice rurale este necesar certificatul de clasificare eliberat de
Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului pentru pensiunea respectivă.
Alte tipuri de activităţi de turism în spaţiul
rural turism montan, turism pentru pescuit, turism ecvestru, cicloturism
• Aviz de
specialitate eliberat de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi
Turismului pentru modernizarea/construcţia obiectivului, după caz, pentru
structuri turistice de recepţie
• Angajamentul pe propria răspundere a beneficiarului
că el/ea va introduce obiectivul în circuitul turistic, în cadrul unei agenţii
de turism licenţiate de Ministerul Transporturilor, Construcţilor şi Turismului
• Prezentarea unei strategii de marketing pentru turism
pentru proiectul pe care beneficiarul doreşte să-l
promoveze, conform modelului prezentat în Ghidul aplicantului
• Pentru investiţii noi şi modernizări, nivelul de
confort şi calitatea serviciilor prestate trebuie să fie echivalente cu minimum
2 flori.
• Pentru modernizarea obiectivului este necesară existenţa unui certificat de clasificare eliberat de
Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.
Pentru parcurile de vânătoare:
• Beneficiarul trebuie să fie deţinătorul legal al
terenului.
Activităţi meşteşugăreşti
• Proiectul trebuie să demonstreze valorificarea resurselor locale (in,
cânepă, stuf, papură, lână, lemn etc).
Acvacultura
• Existenţa autorizaţiei
de acvacultura
• Pentru fermele piscicole, sunt eligibile proiectele
care prevăd o producţie minimă de 500 kg/ha/an.
• Pre/Contract de achiziţie material biologic pentru
prima populare
Alte activităţi: sericicultură, apicultură,
cultivarea şi procesarea ciupercilor, procesarea fructelor de pădure şi de
arbuşti fructiferi şi a plantelor medicinale şi aromatice, melcilor şi
broaştelor
Solicitantul trebuie să demonstreze capacitatea de a
putea folosi minimum 10 grame ouă de viermi de mătase.
• Achiziţie de minimum 20 stupi/familii de albine
• Ciupercăria trebuie să aibă minimum 30 m2 de cultură.
Melci şi broaşte
• Existenţa unei tehnologii specifice de creştere
• Existenţa unui pre/contract pentru 30% din produsele
obţinute.
Procesarea, la nivelul fermei, a produselor
tradiţionale atestate şi/sau ecologice certificate
• Dimensiunea
proiectului trebuie să fie în funcţie de tehnologia specifică aplicată şi
trebuie să asigure viabilitatea economico-financiară a investiţiei, dar nu
poate să depăşească:
- 12.000 hl/an materie primă procesată pentru lapte
şi produse lactate;
- 250 t/an materie primă procesată pentru carne şi
produse din carne;
- 100 t/an materie primă procesată pentru legume şi
fructe;
- 500 t struguri (numai viţă-de-vie nobilă)/campanie
de recoltare, pentru vin;
- 100 t/an materie primă procesată pentru peşte şi
produse din peşte.
• Pentru obţinerea de produse ecologice întreaga
materie primă procesată trebuie să fie certificată ca produs ecologic.
• Vor fi finanţate numai proiecte pentru procesarea
produselor ecologice certificate pentru care producătorul este înregistrat în
Registrul unic al operatorilor din agricultura ecologică şi are un contract
încheiat cu un organism de inspecţie şi certificare atestat. (Ordinul
ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 527/2003 pentru
aprobarea Regulilor privind sistemul de inspecţie şi certificare şi condiţiile
de acreditare a organismelor de inspecţie şi certificare în agricultura
ecologică, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 29 august 2003).
• Pentru obţinerea de produse tradiţionale, materia
primă procesată trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de legislaţia
Uniunii Europene şi produsul final trebuie să fie atestat ca produs tradiţional.
• Vor fi finanţate numai proiecte pentru procesarea
produselor tradiţionale atestate, cuprinse în Lista produselor tradiţionale
aprobată anual prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării
rurale, aşa cum este prevăzut în art. 8 din Norma privind condiţiile şi
criteriile pentru atestarea produselor tradiţionale, aprobată prin Ordinul
ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 690/2004,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 938 din 14 octombrie 2004.
Investiţiile eligibile sunt:
Generale:
• toate investiţiile prevăzute la paragraful 4 „Câmpul
de acţiune al măsurii"
Pot fi cheltuieli eligibile:
a) construirea de noi clădiri şi instalaţii şi
modernizarea celor existente;
b) utilaje şi echipamente noi, softuri pentru
computer, inclusiv costurile de instalare şi montaj bazate pe contracte cu
terţe părţi;
c) acea parte a costurilor
reprezentând plata arhitecţilor, inginerilor şi consultanţilor, taxelor legale,
a studiilor de fezabilitate, achiziţionarea de licenţe şi patente pentru
pregătirea şi/sau implementarea proiectului, direct legate de măsură, care nu
depăşesc 12% din costul total eligibil al proiectului, exceptând cazurile când
nu sunt prevăzute construcţii când nu depăşesc 5%;
d) achiziţii de mijloace de transport noi,
specializate, ca rezultat al identificării lor în studiul de
fezabilitate/memoriul justificativ.
Investiţiile în diversificare trebuie să respecte
prevederile art. 64 paragraful 4 subpragraful b) din Acordul european instituind
o asociere între România, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi statele
membre ale acestora, pe de o altă parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie
1993, ratificat prin Legea nr. 20/1993, cu modificările şi completările
ulterioare.
Numai cheltuielile plătite de către Agenţia SAPARD de
la data acreditării Agenţiei pentru această măsură sau data (datele)
specificată/specificate) în această privinţă vor fi eligibile pentru sprijinul
comunitar.
Pentru ca proiectul să fie eligibil pentru sprijinul
comunitar, toate serviciile, echipamentele şi achiziţiile trebuie să fie
originare din Comunitatea Europeană sau din ţările menţionate la art. 4
secţiunea B din MAFA, cu modificările şi completările ulterioare.
Specifice
Servicii agricole - cercuri de maşini agricole
• Achiziţionarea de
echipamente şi maşini agricole
• Construcţia şi modernizarea clădirilor operaţionale
• Dotarea clădirilor pentru
propriile maşini şi echipamente (hangare şi adăposturi), atelierelor de
reparaţii pentru depozitarea inputurilor pentru maşinile agricole (uleiuri,
unsori, piese de schimb etc.)
Turism rural
• Construcţia,
modernizarea şi dotarea pensiunilor rurale
• Construcţia şi modernizarea spaţiilor de campare,
terenurilor de sport şi distracţie, echitaţie şi alte tipuri de servicii de
recreere
Alte tipuri de activităţi turistice în spaţiul
rural
• Construcţia şi
modernizarea de cabane turistice, pentru vânătoare şi pescuit, cantoane
forestiere, sărării, sate de vacanţă; spaţii de campare înfiinţate în
gospodării, spaţii pentru turism piscicol, anexe specifice staţiunilor
turistice: platforme, spaţii de parcare, toalete, adăposturi
• Achiziţia sau modernizarea
(înlocuirea motoarelor şi a sistemelor de aer condiţionat) bărcilor fluviale şi
pontoanelor echipate şi licenţiate pentru transportul şi cazarea turiştilor (2
sau 3 stele)
• Construirea şi modernizarea de infrastructură
specifică proiectului (poteci turistice, aducţiuni de apă, generatoare de
energie şi căldură, pichete de incendiu, observatoare, marcatoare, panouri de
ghidare etc.)
Parcurile de vânătoare
• Construcţia sau
modernizarea de ferme de creştere a vânatului în semilibertate, inclusiv
achiziţionarea de animale sălbatice în vederea repopulării parcurilor de
vânătoare
• Construcţia de adăposturi, sărării, împrejmuiri,
adăpătoare şi spaţii de hrănire etc.
Activităţi meşteşugăreşti
• Construcţia sau
modernizarea şi dotarea atelierelor cum ar fi: procesarea lemnului, obiecte
artizanale manuale, olărit, brodat, împletit, pielărie, papură şi răchită,
instrumente muzicale
Acvacultura
• Construcţia sau
modernizarea fermelor, spaţiilor şi utilităţilor pentru procesarea şi
marketingul peştelui şi altor vieţuitoare acvatice produse în cadrul fermei
• Achiziţionarea de echipamente şi utilaje pentru
fermele piscicole
• Achiziţionarea de mijloace de transport (echipate cu
bazine, spatii de refrigerare, echipamente de oxigenare etc.)
• Achiziţionarea de mici bărci
în folosul fermei sau modernizarea lor (înlocuirea motoarelor) şi de pontoane
plutitoare
• Achiziţionarea de material biologic pentru prima
populare
Alte activităţi: sericicultură, apicultură,
cultivarea şi procesarea ciupercilor, procesarea fructelor de pădure şi de
arbuşti fructiferi şi a plantelor medicinale şi aromatice, melcilor şi
broaştelor
• Achiziţionarea de
material săditor pentru plantaţiile de duzi şi plantarea lui
• Achiziţionarea de echipamente pentru creşterea
viermilor de mătase, depozitare şi unităţi de procesare
• Construirea de capacităţi de depozitare, procesare
şi ambalare a produselor apicole;
• Achiziţionarea de mătci selecţionate pentru prima
populare
• Achiziţionarea de stupi/familii de albine
• Achiziţionarea de mijloace
de transport specializate pentru albine (remorci)
• Echipamente pentru analiza calităţii mierii şi a
produselor piscicole
• Construirea şi modernizarea spaţiilor pentru
cultivarea ciupercilor (spaţii pentru creştere, procesare şi ambalare)
• Instalaţii pentru producerea compostului şi
achiziţionarea de echipamente necesare pentru fermele de ciuperci
• Construcţia sau modernizarea şi dotarea spaţiilor
pentru colectarea, depozitarea/condiţionarea, procesarea şi marketingul
fructelor de pădure, fructelor de arbuşti, plantelor medicinale şi aromatice.
Melci şi broaşte
• Construcţia sau
modernizarea fermelor, spaţiilor şi utilităţilor pentru creşterea, procesarea
şi marketingul melcilor şi broaştelor
• Achiziţionarea de echipamente şi unelte pentru
producţie şi procesare şi de mijloace de transport specializate
Procesarea, la nivelul fermei, a produselor
tradiţionale atestate şi/sau ecologice certificate
• Construcţia sau
modernizarea spaţiilor şi utilităţilor pentru procesarea, depozitarea,
condiţionarea şi marketingul produselor tradiţionale şi/sau ecologice - lapte
şi produse lactate, carne, produse din carne, peşte şi produse din peşte,
fructe şi legume
• Achiziţionarea de echipamente şi instalaţii
specifice pentru procesare
• Achiziţionarea de mijloace de transport specializate
pentru transportul produselor alimentare ale căror necesitate şi capacitate
sunt demonstrate prin studiul de fezabilitate.
Nu sunt eligibile:
• investiţiile eligibile şi neeligibile respectă
prevederile art. 4 secţiunea B din MAFA, cu modificările şi completările
ulterioare, şi sunt detaliate în Ghidul solicitantului;
• investiţiile în comerţul cu amănuntul.
6. CRITERII DE SELECŢIE
Proiectul va fi selecţionat în funcţie de următoarele
criterii:
Nr. crt.
|
Criterii de evaluare a proiectelor
|
Punctaj (dacă da)
|
1.
|
Proiecte care promovează alte activităţi fată de activitatea de
bază
|
20
|
2.
|
Proiecte de investiţii care vizează: - investiţii noi
|
15
|
3.
|
Proiecte promovate de femei
|
10
|
4.
|
Proiecte promovate de tineri (sub 40 ani)
|
10
|
5.
|
Beneficiarul sau responsabilul de proiect a obţinut deja un
certificat de calificare pentru activitatea propusă
|
10
|
6.
|
Beneficiarul proiectului este:
|
Max. 20
|
|
- persoană fizică autorizată (PFA)
|
10
|
|
- Asociaţie/societate comercială
|
20
|
7.
|
Investiţiile vor fi amplasate în zonele mai puţin dezvoltate din
punct de vedere economic
|
15
|
|
Total
|
100
|
NOTĂ:
Criteriile de selecţie nu se aplică în cazul
potenţialilor beneficiari care îndeplinesc condiţiile de accesare a art. 16
paragraful 1 subparagraful a) secţiunea A din MAFA.
7. BENEFICIARI
- Beneficiarii proiectelor aparţin sectorului privat,
astfel:
- persoane fizice;
- asociaţii familiale înregistrate, asociaţii şi
grupuri de producători;
- ONG-uri (cercuri de maşini agricole);
- societăţi cu capital privat cel puţin egal sau mai
mare de 75%;
- cooperative de consum;
- cooperative meşteşugăreşti.
Pentru „Procesarea, la nivelul fermei, a
produselor tradiţionale atestate şi/sau ecologice certificate":
- persoane fizice
autorizate;
- asociaţii familiale înregistrate;
- asociaţii şi grupuri de producători;
- societăţi cu capital privat cel puţin egal sau mai
mare de 75%.
8. LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ ÎN VIGOARE
Legislaţia în curs de armonizare şi legislaţia
naţională în vigoare sunt prezentate în capitolul „Anexe legislaţie" din
PNADR
9. DISPOZIŢII FINANCIARE
• Proiectele din cadrul acestei măsuri sunt considerate
a fi generatoare de profit.
In cadrul acestei măsuri vor fi finanţate proiecte a
căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 5.000-200.000 euro şi până
la 500.000 euro pentru submăsurile „Acvacultura şi procesarea, la nivelul
fermei, a produselor tradiţionale atestate şi/sau ecologice certificate."
Bugetul indicativ al acestei măsuri împărţit pe ani
este regăsit în cap. VI „Alocaţii
financiare pentru măsurile SAPARD".
Buget orientativ submăsuri
SUBMĂSURA
|
%
|
Servicii agricole
|
2
|
Turism rural
|
25
|
Alte tipuri de activităţi turistice în spaţiul rural
|
20
|
Meşteşuguri
|
10
|
Acvacultura
|
8
|
Alte activităţi
|
10
|
Procesarea, la nivelul fermei, a produselor tradiţionale atestate
şi/sau ecologice certificate
|
25
|
TOTAL
|
100
|
Gradul de intervenţie pentru proiectele de interes
privat:
- 50% contribuţie privată;
- 50% contribuţie publică, din care:
- 75% contribuţie UE;
- 25% de la bugetul
naţional.
Plata sprijinului financiar va fi făcută pe bază de
documente justificative care să probeze realizarea activităţilor şi
eligibilitatea acestora. Luând în considerare opţiunile beneficiarilor, plata
poate fi făcută într-o singură tranşă la sfârşitul proiectului sau în maximum
trei tranşe.
Pentru proiectele de investiţii situate în satele
identificate în cap. VIII din PNADR, anexele nr. 76 şi 77, rata de intervenţie
este:
- 25% contribuţie privată;
- 75% contribuţie publică.
Pentru contribuţia publică, rata de intervenţie este:
- 85% contribuţie UE;
- 15% contribuţie buget naţional.
Aceste dispoziţii se vor aplica la proiectele aprobate
până la data de 31 decembrie 2006.
10. ACOPERIRE GEOGRAFICĂ
Intregul spaţiu rural al României
definit conform legislaţiei naţionale în vigoare
Proiectele pentru care se aplică prevederile art. 16
paragraful 1 subparagraful a) secţiunea A din MAFA vor fi amplasate în satele
afectate de inundaţii conform cap. VIII din PNADR, anexele nr. 76 şi 77.
Proiectele finanţate în cadrul acestei măsuri nu
trebuie să se suprapună cu proiectele finanţate din fondurile naţionale sau
străine ale Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerului
Transporturilor, Construcţiei şi Turismului şi Ministerului Administraţiei şi
Internelor.
11. INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT Şl DE
IMPACT
Indicatori de realizare
Număr de
proiecte: 7.150
Număr de beneficiari: 7.150
Servicii agricole - Cercuri de maşini agricole
Număr de
proiecte: 1.000
Număr de
beneficiari: 1.000
Investiţii noi: 90%
Modernizări: 10%
Turism rural
Număr de
proiecte: 2.200
Număr de beneficiari: 2.200
Investiţii noi: 30%
număr de
camere 1.900
număr de
paturi 3.800
Modernizări: 70%
număr de
camere 4.700
număr de
paturi 9.400
Alte tipuri de activităţi turistice în spaţiul rural
Număr de
proiecte: 1.500
Număr de
beneficiari: 1.500
Investiţii noi: 60%
Modernizări: 40%
Activităţi meşteşugăreşti
Număr de
proiecte: 1.300
Număr de
beneficiari: 1.300
Investiţii noi: 60%
Modernizări: 40%
Acvacultura
Număr de proiecte: 400
Număr de beneficiari: 400
Investiţii noi: 30%
Modernizări: 70%
Alte activităţi: sericicultură, apicultură,
cultivarea şi procesarea ciupercilor, procesarea fructelor de pădure şi de
arbuşti fructiferi şi a plantelor medicinale şi aromatice, melcilor şi
broaştelor
Număr de proiecte: 600
Investiţii noi: 60%
Modernizări: 40%
Număr beneficiari: 600
Procesarea, la nivelul fermei, a produselor tradiţionale atestate şi/sau ecologice certificate
Număr de proiecte: 150
Investiţii noi: 75%
Modernizări: 25%
Număr de beneficiari: 150
Indicatori de rezultat
- Producţia de peşte (tone/an): 250
- Producţia de broaşte (tone/an): 10
- Producţia de crabi
(tone/an): 3
- Producţia de stridii (tone/an): 2
- Producţia de scoici (tone/an): 3
- Producţia de melci (tone/an): 5
- Producţia de miere şi alte produse apicole
(tone/an): 150
- Producţia de viermi de mătase (tone/an): 0,5
- Producţia de ciuperci
(tone/an): 30
- Numărul de noi capacităţi cu fructe de pădure şi
arbuştilor fructiferi procesaţi la nivelul fermei: 20
- Numărul de capacităţi modernizate cu fructe de
pădure şi arbuştilor fructiferi procesaţi la nivelul fermei: 25
- Numărul de noi capacităţi
cu plante aromatice procesate la nivelul fermei: 20
- Numărul de capacităţi modernizate cu plante
aromatice procesate la nivelul fermei: 10
Indicatori de impact
Creşterea venitului
- Ponderea venitului
brut al beneficiarilor realizat (generat) din afara
fermei ca urmare a asistenţei (euro/beneficiar): 20%, din care:
- privitor la turism: 12%;
- privitor la meşteşuguri şi produse locale: 8%.
- Ponderea populaţiei rurale neagricole care are un
venit obţinut din tranzacţii/locuri de muncă generate de asistenţa în afara
fermei (mecanici agricoli şi furnizori de servicii în agricultură) (%)
- Creşterea cu (5%) a nr. de pensiuni turistice
- Creşterea cu (7%) a producţiei de peşte
- Creşterea cu (7%) a producţiei de miere
- Creşterea cu (5%) a
producţiei de viermi de mătase
- Creşterea cu (5%) a producţiei de ciuperci
- Creşterea cu (7%) a producţiei de fructe de pădure
şi arbuşti fructiferi procesaţi
- Creşterea cu (7%) a producţiei de plante aromatice
procesate
Crearea de locuri de muncă şi impactul social
- Număr de locuri de muncă echivalente cu norma
întreagă: 35.000
- menţinute în condiţii mai bune: 14.200
- create: 21.300
12. PROMOVAREA PROGRAMULUI
Potenţialii beneficiari vor fi informaţi despre
existenţa/condiţiile eligibilităţii prezentei măsuri prin:
- anunţ public în mass-media;
- distribuirea de broşuri de informare;
- seminarii;
- întâlniri cu beneficiarii potenţiali.
13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE
Potenţialul beneficiar va trebui să anexeze la cererea
de finanţare următoarele documente:
• memoriu justificativ pentru proiectele care prevăd
numai achiziţie de bunuri şi servicii;
• studiu de fezabilitate pentru proiectele care prevăd
atât construcţii, cât şi modernizări de construcţii, întocmit conform Ordinului
ministrului finanţelor şi al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi
locuinţei nr. 1.013/873/2001 privind aprobarea structurii, conţinutului şi
modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea
ofertei, pentru achiziţia publică de servicii, cu completările ulterioare,
cuprinzând devizul general elaborat potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului
nr. 1.179/2002, cu completările ulterioare;
• copie după actul de proprietate al terenului şi al
luciului de apă, contractul de arendare, contractul de concesiune sau orice alt
document care să justifice dreptul de folosinţă al terenului şi, după caz,
actul de proprietate pentru celelalte bunuri imobiliare conform legislaţiei în
vigoare pentru proiectele care prevăd lucrări de construcţie;
• certificatul de urbanism pentru proiectele care
prevăd construcţii şi/sau modernizări de construcţii;
• fişa tehnică (anexa la certificatul de urbanism)
privind condiţiile de protecţie a mediului necesare pentru obţinerea acordului
unic, pe care s-a aplicat, după caz, ştampila tip A sau tip B, care poate
conţine în anexă, după caz, acordul de mediu emis de autorităţile competente
pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în
legislaţia naţională elaborată în conformitate cu legislaţia UE;
• certificatul de înregistrare a comerciantului,
pentru societăţile private (copie);
• pentru proiecte >= 50.000 euro, planul de afaceri
care să demonstreze viabilitatea proiectului;
• pentru societăţile comerciale, ultimul bilanţ
precedent anului depunerii proiectului. In cazul în care beneficiarul nu a avut
activitate anterioară depunerii proiectului, va depune un act doveditor în
acest sens, eliberat de autoritatea fiscală;
• avizul care să ateste că beneficiarul proiectului nu
are obligaţii restante către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi
bănci, altele decât cele pentru care este respectat graficul de rambursare;
• declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte
că solicitantul nu beneficiază de finanţare prin alte programe pentru proiectul
care face obiectul sprijinului SAPARD;
• cazier judiciar al responsabilului de proiect;
• existenţa contribuţiei financiare proprii a
beneficiarului va fi dovedită printr-un document emis de bancă şi/sau alte
instituţii financiare autorizate, care să ateste existenţa cofinanţării şi
modul de asigurare a acesteia;
• pregătire profesională în domeniu dovedită prin
copie a diplomei de studii/certificat de formare sau declaraţie pe propria
răspundere care să menţioneze că beneficiarul proiectului şi/sau responsabilul de proiect va/vor urma un curs de
pregătire profesională până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăţi
a ajutorului;
• avizul sanitar veterinar eliberat de instituţia
abilitată, care să ateste că proiectul este în conformitate cu legislaţia
naţională, cu excepţia investiţiilor pentru procesare la care avizul sanitar
veterinar trebuie să fie în acord cu UE;
• pentru investiţiile de procesare la nivelul fermei a
produselor tradiţionale atestate şi/sau ecologice certificate, dovada
existenţei a cel puţin 50% din materia primă, din producţie proprie;
• pentru investiţiile de procesare la nivelul fermei a
produselor ecologice certificate se vor prezenta, înainte de prima plată, următoarele
documente:
- fişa de înregistrare ca procesator în agricultură
ecologică;
- copie după contractul încheiat cu organismul de
inspecţie şi certificare;
- certificatul de produs ecologic emis de organismul
de inspecţie şi certificare;
• pentru investiţiile de procesare la nivelul fermei a
produselor tradiţionale atestate, se va prezenta, înaintea primei plăţi, un
atestat prin care se confirmă că produsul întruneşte elementele de
tradiţionalitate;
• potenţialii beneficiari cu proiecte amplasate în
satele cu grad de afectare cuprins între 10% şi 30% depun un document emis de
comitetul local pentru situaţii de urgenţă*) de la nivel de comună, care atestă
că potenţialul beneficiar a suferit pagube ca urmare a inundaţiilor produse în
perioada aprilie-septembrie 2005 şi va realiza proiectul într-un sat inclus în
cap. VIII din PNADR, anexa nr. 76.
14. CONDIŢII DE FINANŢARE
• Beneficiarii vor trebui să poată identifica clar în
cadrul evidenţelor lor contabile toate operaţiunile care ţin de investiţia respectivă,
să pregătească o declaraţie anuală de venit şi să ofere informaţii, dacă sunt
cerute de către autorităţile îndreptăţite.
• Beneficiarul poate să primească de două ori un
sprijin, în perioada de 7 ani, până la suma maximă stabilită în dispoziţiile
financiare ale măsurii.
• Beneficiarul va colabora şi va oferi orice
informaţie ce i se cere de către structurile autorizate să controleze şi să
auditeze implementarea proiectului.
• Cheltuielile eligibile proiectului vor fi plătite
numai după data la care beneficiarul a fost notificat de către Agenţia SAPARD
despre eligibilitatea proiectului, cu excepţia cheltuielilor legate de
pregătirea proiectului, care pot fi rambursate numai dacă beneficiarul a respectat instrucţiunile
pentru achiziţiile private, în limita prevăzută în măsură.
• Beneficiarul poate solicita o nouă finanţare după
terminarea proiectului anterior.
• In cazul în care costul serviciilor sau bunurilor
depăşeşte valoarea totală de 10.000 euro, beneficiarul trebuie să prezinte
oferte de la cel puţin trei furnizori.
• Toate plăţile făcute de către beneficiari în cadrul
proiectului trebuie să respecte prevederile MAFA, secţiunea A, art. 14, cu
modificările şi completările ulterioare.
• Rambursarea ajutorului financiar se va face pe baza documentelor justificative, în una până la trei tranşe pe parcursul
implementării proiectului.
• Dubla finanţare nu este acceptată în cadrul
programului.
• Pentru investiţiile în diversificare trebuie să se
respecte prevederile art. 64 paragraful 4 subparagraful b) din Acordul european
instituind o asociere între Comunitatea Economică Europeană şi statele ei
membre, pe de o parte, şi România, pe de altă parte.
15. AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE
• Agenţia SAPARD reprezintă în România autoritatea de
implementare.
• Serviciile tehnice delegate ale Ministerului
Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR).
Sistemul de control
Verificarea calităţii şi siguranţei alimentare a
produselor se face de organisme abilitate.
Produse tradiţionale atestate
MAPDR, prin compartimentele de
produse tradiţionale constituite la nivel central şi la nivel judeţean,
controlează conformitatea elementelor de tradiţionalitate ale produsului
atestat şi consemnează rezultatul verificării într-un proces-verbal. Controlul
se face înaintea primei plăţi şi anual pe o perioadă de cinci ani.
Produse ecologice certificate
Controlul întregului ciclu de producţie a produselor
ecologice este făcut de organismele de inspecţie şi certificare atestate de
MAPDR. Controlul se efectuează în vederea asigurării trasabilităţii, în
conformitate cu procedura de inspecţii şi certificare elaborată de fiecare
organism de inspecţie şi certificare. MAPDR ca autoritate responsabilă, prin
Compartimentul de agricultură ecologică, controlează activitatea organismelor
de inspecţii şi certificare acreditate.
*) Comitetul local pentru situaţii de urgenţă este
constituit în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.491/2004
pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile,
funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de
urgenţă.
ANEXA Nr. 5**) (Anexa
nr. 11 la Hotărârea Guvernului nr. 759/2006)
Alocare financiară Program SAPARD 2000 - 2006 Cost
total
(Pentru anii 2000 -2004 cifrele sunt conform AFA respective. Pentru anii 2005-2006 cifrele sunt conform
Road Map România - Bulgaria în €. preţuri 2003)
Nr. crt.
|
Măsuri
|
Cost total
2000
|
|
Cost total
2001
|
|
Cost total
2002
|
|
Cost total
2003
|
|
Cost total
2004
|
|
Cost total
2005
|
|
Cost total
2006
|
|
|
Prioritatea 1: Imbunătăţirea competitivităţii In
prelucrarea produselor agricole şi piscicole
|
110.542.497
|
42,20
|
113.652.099
|
42,45
|
65.984.000
|
20,58
|
70.255.410
|
21,76
|
89.825.366
|
27,63
|
119.771.252
|
38,76
|
102.315.695
|
29,37
|
1.1
|
Imbunătăţirea prelucrării şi marketingul
produselor agricole şi piscicole
|
110.542.497
|
42,20
|
113.652.099
|
42,45
|
60.078.667
|
18,74
|
62.467.235
|
19,35
|
82.002.559
|
25,23
|
109.929.919
|
35,57
|
92.474.361
|
26,55
|
|
în zone afectate de. inundaţii
|
0
|
0.00
|
0
|
0.00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0.00
|
31 915.231
|
10.33
|
32.258.213
|
9 26
|
|
în zone neafectate de inundaţii
|
110.542.497
|
42.20
|
113.652.099
|
42,45
|
60.078.667
|
18,74
|
62.467.235
|
19,35
|
82.002.559
|
25.23
|
78.014.688
|
25.24
|
60.216.148
|
17.29
|
1.2
|
Imbunătăţirea structurilor pentru
calitate, controlul veterinar şi fitosanitar şi al calităţii produselor
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
5.905.333
|
1,84
|
7.788.175
|
2,41
|
7.822.807
|
2.41
|
9.841.333
|
3,18
|
9.841.333
|
2,83
|
|
Prioritatea 2: Imbunătăţirea infrastructurilor pentru
agricultura şi dezvoltare rurala
|
150.666.667
|
57,51
|
153.333.333
|
57,27
|
92.667.905
|
28,90
|
93.262.008
|
28,88
|
83.379.751
|
25,65
|
72.371.515
|
23,42
|
75.017.365
|
21,54
|
2.1
|
Dezvoltarea infrastructurilor rurale
|
150.666.667
|
57,51
|
153.333.333
|
57,27
|
92.667.905
|
28,90
|
93.262.008
|
28,88
|
83.379.751
|
25,65
|
72,371.515
|
23,42
|
75.017.365
|
21,54
|
|
în zona afectate de inundaţi
|
0
|
0.00
|
0
|
0 00
|
0
|
000
|
0
|
0.00
|
0
|
0.00
|
72.371,515
|
23AZ
|
75.017, 365
|
21 54
|
|
în zone neafectate de inundaţii
|
150.666.667
|
57.51
|
153.333,333
|
57.27
|
92.667.905
|
28,90
|
93.262.008
|
28.88
|
83.379.751
|
25.65
|
0
|
0,00
|
0
|
0 00
|
2.2
|
Managementul resurselor de apă
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0.00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
|
Prioritatea 3 : Dezvoltarea economiei
rurale
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
160.320.287
|
50,00
|
154.683.625
|
47,91
|
150.782.722
|
46,39
|
115.826.849
|
37,48
|
169.953.927
|
48,79
|
3.1
|
Investiţii în exploataţii agricole
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
96.954.954
|
30,24
|
100.404.847
|
31,10
|
99.965.127
|
30,75
|
71.588.315
|
23,16
|
84.062.042
|
24,13
|
|
in zone afectate de inundaţii
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
35.388.883
|
11,45
|
37.808.511
|
10,85
|
|
în zone neafectate de inundaţi
|
0
|
0.00
|
0
|
0.00
|
96.954.954
|
30 74
|
100.404.847
|
31.10
|
99.965.127
|
30 75
|
36 199 432
|
11.71
|
46.253,531
|
13 28
|
3.2
|
Constituirea grupurilor de producători
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
1.102.960
|
0,34
|
790.685
|
0,24
|
657.353
|
0,21
|
1.588.976
|
0,46
|
3.3
|
Metode agricole de producţie proiectate
să protejeze mediul înconjurător şi să menţină peisajul rural
|
0
|
0,00
|
0
|
0.00
|
0
|
0,00
|
4.223.524
|
1,31
|
4.466.776
|
1,37
|
4.466.775
|
1,45
|
3.066.776
|
0,88
|
3.4
|
Dezvoltarea şi diversificarea
activităţilor economice pentru generarea de venituri şi activităţi multiple
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
63.365.333
|
19,76
|
26.941.349
|
8,34
|
27.365,333
|
8,42
|
18.319.606
|
5,93
|
18.477.885
|
5,31
|
|
în zone afectate de inundaţi
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
9.112.944
|
2,95
|
9.230,179
|
2 65
|
|
în zone neafectate de inundaţi,
|
0
|
0,00
|
0
|
0.00
|
63.365.333
|
19,76
|
26.941349
|
8,34
|
27.365.333
|
8,42
|
9.206.661
|
2,98
|
9.247 707
|
2 66
|
3.5
|
Silvicultura
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
22.010.945
|
6,82
|
18.194.800
|
5,60
|
20.794.800
|
6,73
|
62.758.247
|
18,02
|
|
Prioritatea 4 : Dezvoltarea resurselor
umane
|
761.250
|
0,29
|
761.250
|
0,26
|
1.677.590
|
0,52
|
4.678.950
|
1,45
|
1.070.917
|
0,33
|
1.070.917
|
0,35
|
1.023.550
|
0,29
|
4.1
|
Imbunătăţirea pregătirii profesionale
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
916.340
|
0.29
|
4.042.700
|
1,25
|
934.667
|
0,29
|
934.667
|
0,30
|
887.300
|
0,25
|
4.2.1
|
Asistenţa tehnică
|
761.250
|
0,29
|
761.250
|
0,28
|
761.250
|
0,24
|
636.250
|
0,20
|
136.250
|
0,04
|
136.250
|
0.04
|
136.250
|
0,04
|
4.2.2
|
Asistenţa tehnică (CE)*
|
0
|
0,00
|
0
|
0.00
|
0
|
0,00
|
0
|
0.00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,35
|
|
TOTAL
|
261.970.414
|
100
|
267.746.682
|
100
|
320.649.782
|
100
|
322.879.993
|
100
|
325.058.755
|
100
|
309.040.533
|
100
|
348.310.536
|
100
|
Nota (*) Indicativă şi
incluzând resursele conform art. 7.4 din Reglementarea nr. 1268/1999 destinată
finanţării măsurilor luate din iniţiativa Comisiei pentru studii preliminare,
schimburi, vizite, evaluări şi controale care pot fi disponibile pentru
program.
**) Anexa nr. 5 este reprodusă în facsimil.
ANEXA Nr. 6**) (Anexa
nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 759/2006)
Alocare financiară Program SAPARD 2000 - 2006
Contribuţia Comunităţii Europene
(Pentru anii 2000 -2004 cifrele sunt conform AFA
respective. Pentru anii 2005-2006 cifrele sunt conform Road Map România - Bulgaria în €. preţuri 2003)
Nr. crt.
|
Măsuri
|
Contribuţie
UE
2000
|
|
Contribuţie
UE
2001
|
|
Contribuţie
UE
2002
|
|
Contribuţie
UE
2003
|
|
Contribuţie
UE
2004
|
|
Contribuţie
UE
2005
|
|
Contribuţie
UE
2006
|
|
|
Prioritatea 1: Imbunătăţirea
competitivităţii în prelucrarea produselor agricole şi piscicole
|
39.605.194
|
25,65
|
40.719.303
|
26,05
|
25.954.000
|
16,16
|
28.221.908
|
17,28
|
35.247.003
|
22,21
|
55.645.916
|
31,76
|
49.406.000
|
25,68
|
1.1
|
Imbunătăţirea prelucrării şi marketingul
produselor agricole şi piscicole
|
39.605.194
|
25,85
|
40.719.303
|
26,05
|
21.525.000
|
13,40
|
22.380.777
|
13,70
|
29.379.898
|
18,51
|
48.264.916
|
27,55
|
42.025.000
|
21,85
|
|
în zone afectate de inundaţii
|
0
|
0.00
|
0
|
0.00
|
0
|
0 00
|
0
|
0.00
|
0
|
0.00
|
20.345.960
|
11 61
|
20 564 611
|
10 69
|
|
în zone neafectate de inundaţii
|
39 605.194
|
25.85
|
40.719.303
|
26,05
|
21.525.000
|
13,40
|
22.380.777
|
13.70
|
29.379.398
|
18.51
|
27.918.956
|
15,93
|
21.460.389
|
11.16
|
1.2
|
Imbunătăţirea structurilor pentru
calitate, controlul veterinar şi fitosanitar şi al calităţii produselor
|
0
|
0.00
|
0
|
0,00
|
4.429.000
|
2,76
|
5.841.131
|
3,58
|
5.867.105
|
3,70
|
7.381.000
|
4,21
|
7.381.000
|
3,84
|
|
Prioritatea 2: Imbunătăţirea infrastructurilor pentru
agricultura şi dezvoltare rurala
|
113.000.000
|
73,75
|
115.000.000
|
73,56
|
69.500.928
|
43,27
|
69.946.506
|
42,82
|
62.534.813
|
39,41
|
61.515.788
|
35,11
|
63.764.760
|
33,15
|
2.1
|
Dezvoltarea infrastructurilor rurale
|
113.000.000
|
73,75
|
115.000.000
|
73,56
|
69.500.928
|
43,27
|
69.946.506
|
42,82
|
62.534.813
|
39,41
|
61.515.788
|
35,11
|
63.764.760
|
33,15
|
|
in zone afectata de inundaţi,
|
0
|
0.00
|
0
|
0.00
|
0
|
0.00
|
0
|
0.00
|
0
|
0.00
|
61 515.788
|
35 11
|
63 764 760
|
33 15
|
|
în zone neafectate de inundaţii
|
113.000.000
|
73.75
|
115.000.000
|
73.56
|
69.500.928
|
43,27
|
69.946.506
|
42.82
|
62 534.813
|
39,41
|
0
|
0,00
|
0
|
0.00
|
2.2
|
Managementul resurselor de apă
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0.00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
|
Prioritatea 3 : Dezvoltarea economiei
rurale
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
63.678.936
|
39,77
|
61.629.637
|
37,73
|
60.098.184
|
37,87
|
57.238.296
|
32,67
|
78.428.765
|
40,77
|
3.1
|
Investiţii în exploataţii agricole
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
40.116.936
|
24,97
|
39.066.177
|
23,92
|
38.895.088
|
24,51
|
36.135.200
|
20,62
|
41.448.000
|
21,55
|
|
în zone afectate de inundaţii
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
22.560.413
|
12,88
|
24.102.926
|
12,53
|
|
în zone neafectate de inundaţii
|
0
|
0.00
|
0
|
0.00
|
40.116.936
|
24.97
|
39.066.177
|
23.92
|
38.895.088
|
24.51
|
13.574.787
|
7.75
|
17.345.074
|
9.02
|
3.2
|
Constituirea grupurilor de producători
|
0
|
0.00
|
0
|
0,00
|
0
|
0.00
|
827.220
|
0,51
|
593.014
|
0,37
|
493.015
|
0,28
|
1.191.732
|
0,62
|
3.3
|
Metode agricole de producţie proiectate
să protejeze mediul înconjurător şi să menţină peisajul rural
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
3.167.643
|
1,94
|
3.350.082
|
2,11
|
3.350.081
|
1,91
|
2.300.082
|
1,20
|
3.4
|
Dezvoltarea şi diversificarea
activităţilor economice pentru generarea de venituri şi activităţi multiple
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
23.762.000
|
14,79
|
10.103.006
|
6,19
|
10.262.000
|
6,47
|
9.262.000
|
5,29
|
9.352.129
|
4.86
|
|
în zone afectate de inundaţi,
|
0
|
0.00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
5.809.502
|
3,3?
|
5.884.239
|
3,06
|
|
in zone neafectate de inundaţi,
|
0
|
0.00
|
0
|
0,00
|
23.762.000
|
14,79
|
10.103.006
|
6,19
|
10.262.000
|
6,47
|
3.452.498
|
1,97
|
3.467.890
|
1.80
|
3.5
|
Silvicultura
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
8.465.591
|
5,18
|
6.998.000
|
4,41
|
7.998.000
|
4,56
|
24.136.822
|
12,55
|
|
Prioritatea 4 : Dezvoltarea resurselor umane
|
609.000
|
0,40
|
609.000
|
0,39
|
1.296.255
|
0,81
|
3.541.025
|
2,17
|
810.000
|
0,51
|
810.000
|
0,46
|
774.475
|
0,40
|
4.1
|
Imbunătăţirea pregătirii profesionale
|
0
|
0.00
|
0
|
0,00
|
687.255
|
0,43
|
3.032.025
|
1,86
|
701.000
|
0,44
|
701.000
|
0,40
|
665.475
|
0,35
|
4.2.1
|
Asistenţa tehnică
|
609.000
|
0,40
|
609.000
|
0,39
|
609.000
|
0,38
|
509.000
|
0,31
|
109.000
|
0,07
|
109.000
|
0,06
|
109.000
|
0,06
|
4.2.2
|
Asistenţa tehnică (CE)*
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0.00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
|
TOTAL
|
153.214.194
|
100
|
156.328.303
|
100
|
160.630.119
|
100
|
163.339.076
|
100
|
158.690.000
|
100
|
175.210.000
|
100
|
192.374.000
|
100
|
Nota (*) Indicativă şi incluzând resursele conform art.
7.4 din Reglementarea nr. 1268/1999 destinată finanţării măsurilor luate din
iniţiativa Comisiei pentru studii preliminare, schimburi, vizite, evaluări şi
controale care pot fi disponibile pentru program.
**) Anexa nr. 6 este reprodusă în facsimil.
ANEXA Nr. 7**) (Anexa
nr. 13 la Hotărârea Guvernului nr. 759/2006)
Alocare financiară Program SAPARD 2000 - 2006
Contribuţie publică naţională
(Pentru anii 2000 -2004 cifrele sunt conform AFA
respective. Pentru anii 2005-2006 cifrele sunt conform Road Map România -
Bulgaria în €. preţuri 2003)
Nr. crt.
|
Măsuri
|
Contribuţie
publică
naţ,
2000
|
|
Contribuţie
publică
naţ.
2001
|
|
Contribuţie
publică
naţ.
2002
|
|
Contribuţie
publică
naţ.
2003
|
|
Contribuţie
publică
naţ.
2004
|
|
Contribuţie
publică
naţ.
2005
|
|
Contribuţie
publică
naţ.
2006
|
|
|
Prioritatea 1: Imbunătăţirea
competitivităţii în prelucrarea produselor agricole şi piscicole
|
13.201.731
|
25,88
|
13.573.101
|
26,07
|
8.651.333
|
16,17
|
9.407.303
|
17,29
|
11.749.001
|
22,22
|
15.357.116
|
37,36
|
13.242.845
|
28,67
|
1.1
|
Imbunătăţirea prelucrării şi marketingul
produselor agricole şi piscicole
|
13.201.731
|
25,88
|
13.573.101
|
26,07
|
7.175.000
|
13,41
|
7.460.259
|
13,71
|
9.793.299
|
18,52
|
12.896.782
|
31,38
|
10.782.512
|
23,35
|
|
in zone afectate de inundaţii
|
0
|
0.00
|
0
|
000
|
0
|
0.00
|
0
|
0.00
|
0
|
0.00
|
3 590.464
|
8.74
|
3.629 049
|
7.86
|
|
în zone neafectate de inundaţii
|
13.201.731
|
25.88
|
13.573.101
|
26,07
|
7.175.000
|
13,41
|
7.460.259
|
13.71
|
9.793299
|
18.52
|
9.306.319
|
22.64
|
7.753.463
|
15.49
|
1.2
|
Imbunătăţirea structurilor pentru
calitate, controlul veterinar şi fitosanitar şi al calităţii produselor
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
1.476.333
|
2,76
|
1.947.044
|
3,58
|
1.955.702
|
3,70
|
2.460.333
|
5,99
|
2.460.333
|
5,33
|
|
Prioritatea 2:lmbunătăţirea
infrastructurilor pentru agricultura şi dezvoltare rurala
|
37.666.667
|
73,83
|
38.333.333
|
73,63
|
23.166.976
|
43,31
|
23.315.502
|
42,86
|
20.844.938
|
39,41
|
10.855.727
|
26,41
|
11.252.605
|
24,36
|
2.1
|
Dezvoltarea infrastructurilor rurale
|
37.666.667
|
73,83
|
38.333.333
|
73,63
|
23.166.976
|
43,31
|
23.315.502
|
42,86
|
20.844.938
|
39,41
|
10.855.727
|
26,41
|
11.252.605
|
24,36
|
|
In zone afectata da inundaţii
|
0
|
0 00
|
0
|
0,00
|
0
|
0.00
|
0
|
0,00
|
0
|
0.00
|
10.855.727
|
26,41
|
11.252.605
|
24.36
|
|
în zone neafectate de inundaţii
|
37.666,667
|
73,83
|
38.333.333
|
73.63
|
23.166.976
|
43,31
|
23.315.502
|
42.86
|
20.844938
|
39.41
|
0
|
0.00
|
0
|
0.00
|
2.2
|
Managementul resurselor de apă
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
|
Prioritatea 3 : Dezvoltarea economiei
rurale
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
21.292.979
|
39,81
|
20.543.212
|
37,76
|
20.032.728
|
37,88
|
14.629.249
|
35,59
|
21.439.053
|
46,42
|
3.1
|
Investiţii în exploataţii agricole
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
13.372.312
|
25.00
|
13.022.059
|
23,94
|
12.965.029
|
24,51
|
8.506.178
|
20,69
|
10.035.149
|
21,73
|
|
in zone afectate de inundaţii
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
3.981.249
|
9,69
|
4.253.458
|
9,21
|
|
In zone neafectate de inundaţii
|
0
|
0.00
|
0.
|
0,00
|
13.372.312
|
25.00
|
13.022.059
|
23.94
|
12.965.029
|
24,51
|
4.524.929
|
11.01
|
5.781.691
|
12.52
|
3.2
|
Constituirea grupurilor de producători
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
275.740
|
0,51
|
197.671
|
0,37
|
164.338
|
0,40
|
397.244
|
0,86
|
3.3
|
Metode agricole de producţie proiectate
să protejeze mediul înconjurător şi să menţină peisajul rural
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
1.055.881
|
1,94
|
1.116.694
|
2.11
|
1.116.694
|
2,72
|
766.694
|
1,66
|
3.4
|
Dezvoltarea şi diversificarea
activităţilor economice pentru generarea de venituri şi activităţi multiple
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
7.920.667
|
14,81
|
3.367.669
|
6,19
|
3.420.667
|
6,47
|
2.176.039
|
5,29
|
2.194.358
|
4,75
|
|
in zone afectate de inundaţii
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0.00
|
1.025.206
|
2,49
|
1.038.395
|
2,25
|
|
în zone neafectate de inundaţii
|
0
|
0,00
|
0
|
0.00
|
7.920.667
|
14,81
|
3.367.669
|
6,19
|
3.420.667
|
6,47
|
1.150.833
|
2,80
|
1.155.963
|
2,50
|
3.5
|
Silvicultura
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
2.821.664
|
5,19
|
2.332.667
|
4,41
|
2.666.000
|
6,49
|
8.045.607
|
17,42
|
|
Prioritatea 4 : Dezvoltarea resurselor
umane
|
152.250
|
0,30
|
152.250
|
0,29
|
381.335
|
0,71
|
1.137.925
|
2,09
|
260.917
|
0,49
|
260.917
|
0,63
|
249.075
|
0,54
|
4.1
|
Imbunătăţirea pregătirii profesionale
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
229.085
|
0,43
|
1.010.675
|
1,86
|
233.667
|
0,44
|
233.667
|
0,57
|
221.825
|
0,48
|
4.2.1
|
Asistenţa tehnică
|
152.250
|
0,30
|
152.260
|
0,29
|
152.250
|
0,28
|
127.250
|
0,23
|
27.250
|
0,05
|
27.250
|
0.07
|
27.250
|
0,06
|
4.2.2
|
Asistenţa tehnică (CE)*
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0.00
|
0
|
0,00
|
|
TOTAL
|
51.020.648
|
100
|
52.058.684
|
100
|
53.492.623
|
100
|
54.403.942
|
100
|
52.887.583
|
100
|
41.103.009
|
100
|
46.183.578
|
100
|
Nota (*) Indicativa şi incluzând resursele conform art.
7.4 din Reglementarea nr. 1268/1999 destinată finanţării măsurilor luate din
iniţiativa Comisiei pentru studii preliminare, schimburi, vizite, evaluări şi controale care pot fi disponibile pentru program.
**) Anexa nr. 7 este reprodusă în facsimil.
ANEXA Nr. 8**) (Anexa
nr. 14 la Hotărârea Guvernului nr. 759/2006)
Alocare financiară Program SAPARD 2000 - 2006
Contribuţie privată
(Pentru anii 2000 -2004 cifrele
sunt conform AFA respective. Pentru anii 2005-2006 cifrele sunt conform Road
Map România - Bulgaria în €. preţuri 2003)
Nr. crt.
|
Măsuri
|
Contribuţie
privată
2000
|
|
Contribuţie
privată
2001
|
|
Contribuţie
privată
2002
|
|
Contribuţie
privată
2003
|
|
Contribuţie
privată
2004
|
|
Contribuţie
privată
2005
|
|
Contribuţie
privată
2006
|
|
|
Prioritatea 1: Imbunătăţirea competitivităţii în
prelucrarea produselor agricole şi piscicole
|
57.735.572
|
100
|
59.359.635
|
100
|
31.378.667
|
29,46
|
32.626.199
|
31,03
|
42.829.362
|
37,74
|
48.768.221
|
52,59
|
39.666.849
|
36,14
|
1.1
|
Imbunătăţirea prelucrării şi marketingul
produselor agricole şi piscicole
|
57.735.572
|
100
|
59.359.695
|
100
|
31.378.667
|
29,46
|
32.626.199
|
31,03
|
42.829.362
|
37,74
|
48.768.221
|
52,59
|
39.666.849
|
36,14
|
|
în zone afectate de inundatii
|
0
|
0.0
|
0
|
0.0
|
0
|
0.00
|
0
|
0,00
|
0
|
0.00
|
7.978,808
|
8.60
|
8.064.553
|
7,35
|
|
în zone neafectate de inundaţii
|
57,735.572
|
100
|
59.359 695
|
100
|
31.378.667
|
29,46
|
32.626.199
|
31,03
|
42.S29.362
|
37,74
|
40.789.413
|
43,99
|
31.602.296
|
28,79
|
1.2
|
Imbunătăţirea structurilor pentru
calitate, controlul veterinar şi fitosanitar şi al calităţii produselor
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
|
Prioritatea 2:Imbunătăţirea
infrastructurilor pentru agricultura şi dezvoltare rurala
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
2.1
|
Dezvoltarea infrastructurilor rurale
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
|
în zone afectate de inundaţii
|
0
|
0.00
|
0
|
0.00
|
0
|
0 00
|
0
|
0.00
|
0
|
0.00
|
0
|
0.00
|
0
|
0,00
|
|
în zone neafectate de inundaţii
|
0
|
0.00
|
0
|
0.00
|
0
|
0,00
|
0
|
0.00
|
0
|
0.00
|
0
|
0.00
|
0
|
0,00
|
2.2
|
Managementul resurselor de apă
|
0
|
0.00
|
0
|
0,00
|
0
|
0.00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0.00
|
|
Prioritatea 3 : Dezvoltarea economiei
rurale
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
75.148.373
|
70,54
|
72.510.776
|
68,97
|
70.651.810
|
62,26
|
43.959.304
|
47,41
|
70.086.109
|
63,86
|
3.1
|
Investiţii în exploataţii agricole
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
43.465.706
|
40,80
|
48.316.611
|
45,96
|
48.105.010
|
42,39
|
26.946.937
|
29,06
|
32.578.893
|
29,68
|
|
în zone afectate de inundaţii
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
8.847.221
|
9,54
|
9.452.128
|
8,61
|
|
în zone neafectate de inundaţii
|
0
|
0.00
|
0
|
0.00
|
43.465.706
|
40,80
|
48.316.611
|
45.96
|
48.105.010
|
42,39
|
18.099.716
|
19,52
|
23.126.765
|
21.07
|
3.2
|
Constituirea grupurilor de producători
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0.00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
3.3
|
Metode agricole de producţie proiectate
să protejeze mediul înconjurător şi să menţină peisajul rural
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
3.4
|
Dezvoltarea şi diversificarea
activităţilor economice pentru generarea de venituri şi activităţi multiple
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
31.682.667
|
29,74
|
13.470.675
|
12,81
|
13.682.667
|
12,06
|
6.881.567
|
7,42
|
6.931.398
|
6,32
|
|
în zone afectate de inundaţii
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
2.278.236
|
2,46
|
2.307.545
|
2,10
|
|
în zone neafectate de inundaţii
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
31652.667
|
29,74
|
13.470.675
|
12,81
|
13.682.667
|
12,06
|
4.603.331
|
4,96
|
4.623.853
|
4,21
|
3.a
|
Silvicultura
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
10.723.490
|
10,20
|
8.864.133
|
7,81
|
10.130.800
|
10,93
|
30.575.818
|
27,86
|
|
Prioritatea 4: Dezvoltarea resurselor
umane
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
4.1
|
Imbunătăţirea pregătirii profesionale
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
4.2.1
|
Asistenţa tehnică
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
4.2.2
|
Asistenta tehnică (CE)*
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
0
|
0,00
|
|
TOTAL
|
57.735.572
|
100
|
59.359.695
|
100
|
106.527.040
|
100
|
105.136.975
|
100
|
113.481.172
|
100
|
92.727.524
|
100
|
109.752.959
|
36,14
|
Nota (*) Indicativa şi incluzând resursele conform art.
7.4 din Reglementarea nr. 1268/1999 destinată finanţării măsurilor luate din
iniţiativa Comisiei pentru studii preliminare, schimburi, vizite, evaluări şi
controale care pot fi disponibile pentru program.
**) Anexa nr. 8 este reprodusă în facsimil.