HOTARARE   Nr. 1377 din 18 noiembrie 2009

privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Inspectiei Muncii, precum si pentru stabilirea unor masuri cu caracter organizatoric

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 802 din 25 noiembrie 2009

In temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 5 alin. (1) din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - (1) Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Muncii, prevăzut în anexa nr. 1.

(2) Unităţile care funcţionează în subordinea Inspecţiei Muncii sunt prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 2. -Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 3. - (1) Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, personalul Inspecţiei Sociale este preluat sau, după caz, transferat în interesul serviciului, în condiţiile legii, la Inspecţia Muncii.

(2) Incadrarea personalului în numărul de posturi aprobat potrivit legii se face în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, cu respectarea dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

(3) Personalul disponibilizat ca urmare a reorganizării beneficiază de măsurile de protecţie socială prevăzute de lege.

Art. 4. - Inspecţia Muncii şi inspectoratele teritoriale de muncă pot deţine un număr de maximum 366 de autoturisme pentru realizarea acţiunilor de control, cu un consum lunar de carburant pe autoturism de 350 litri, 3 şalupe cu un consum mediu lunar de carburant de 1.500 litri, precum şi două ambarcaţiuni cu motor, pentru intervenţii urgente la accidente de muncă şi pentru acţiuni complexe de control, cu un consum lunar mediu de carburant pe ambarcaţiune de 350 litri.

Art. 5. - (1) Inspecţia Muncii preia, în condiţiile legii, pe bază de protocol de predare-primire, clădirile, terenurile şi toate celelalte bunuri aflate în patrimoniul Inspecţiei Sociale.

(2) Pentru dezvoltarea activităţilor proprii, autorităţile administraţiei publice centrale sau locale vor atribui Inspecţiei Muncii, cu prioritate, în condiţiile prevăzute de lege, terenuri, clădiri şi spaţii.

Art. 6. - (1) Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, în cuprinsul actelor normative în vigoare, denumirea Inspecţia Socială se înlocuieşte cu denumirea Inspecţia Muncii.

(2) In condiţiile legii, Inspecţia Muncii va prelua toate drepturile şi va fi ţinută de toate obligaţiile Inspecţiei Sociale, potrivit prevederilor legale sau contractuale.

Art. 7. - (1) In subordinea Inspecţiei Muncii funcţionează Centrul de Monitorizare a Unităţilor cu Risc Profesional şi Centrul de Pregătire şi Perfecţionare Profesională al Inspecţiei Muncii, instituţii cu personalitate juridică, finanţate din venituri proprii, prevăzute în anexa nr. 2.

(2) Finanţarea centrelor prevăzute la alin. (1) se asigură din sumele provenite din tarifele percepute pentru plata serviciilor prestate de aceste centre în domeniile lor de activitate.

Art. 8. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă:

a) Hotărârea Guvernului nr. 1.059/2007 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 26 septembrie 2007;

b) Hotărârea Guvernului nr. 767/1999 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 24 septembrie 1999, cu modificările şi completările ulterioare;

c) orice alte dispoziţii contrare prezentei hotărâri.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

p. Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale, interimar,

Mihai Constantin Şeitan,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Gheorghe Pogea

ANEXA Nr.1

REGULAMENTUL

de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Muncii

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. - (1) Inspecţia Muncii este organul de specialitate al administraţiei publice centrale în subordinea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, cu sediul în municipiul Bucureşti, prin care se exercită atribuţii de autoritate de stat în domeniile relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă, asistenţei sociale şi incluziunii sociale.

(2) Inspecţia Muncii este instituţie publică, cu personalitate juridică, finanţată integral de la bugetul de stat.

(3) Toate veniturile aferente activităţilor desfăşurate de Inspecţia Muncii se fac venituri la bugetul de stat.

(4) In subordinea Inspecţiei Muncii se organizează şi funcţionează, în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti, inspectorate teritoriale de muncă, unităţi cu personalitate juridică.

(5) In urma reorganizării prin reducere de posturi şi absorbţia Inspecţiei Sociale, care se desfiinţează, Inspecţia Muncii funcţionează cu un numărde 3.571 de posturi, funcţionari publici şi personal contractual.

(6) Repartizarea numărului maxim de posturi, structura organizatorică şi statele de funcţii pentru aparatul propriu al Inspecţiei Muncii şi pentru inspectoratele teritoriale de muncă se aprobă prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale.

Art. 2. - (1) Inspecţia Muncii exercită controlul aplicării unitare a dispoziţiilor legale în domeniile sale de competenţă în unităţile din sectorul public, mixt, privat, la autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, persoane fizice şi juridice şi organisme neguvernamentale, precum şi la alte categorii de angajatori.

(2) Inspecţia Muncii are ca principal scop urmărirea îndeplinirii obligaţiilor legale de către angajatorii prevăzuţi la alin. (1) în domeniile relaţiilor de muncă, condiţiilor de muncă, asistenţei sociale şi incluziunii sociale, apărării vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii salariaţilor şi a altor participanţi la procesul de muncă, în desfăşurarea activităţii.

CAPITOLUL II

Atribuţiile Inspecţiei Muncii

Art. 3. - (1) Inspecţia Muncii are următoarele atribuţii:

A. Atribuţii generale:

a) controlează aplicarea corectă şi unitară a legilor şi a altor acte normative care reglementează relaţiile de muncă, securitatea şi sănătatea în muncă, asistenţa socială şi incluziunea socială, precum şi protecţia salariaţilor care lucrează în condiţii deosebite;

b) coordonează, îndrumă metodologic şi controlează activitatea inspectoratelor teritoriale de muncă şi a celorlalte unităţi aflate în subordine;

c) reprezintă Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, ca organ de specialitate, în relaţiile de cooperare internaţională cu instituţii similare;

d) elaborează programele anuale de acţiuni şi de inspecţie pentru implementarea politicii Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale în domeniu;

e) elaborează metode şi proceduri unitare de inspecţie;

f) controlează respectarea criteriilor de încadrare a locurilor de muncă cu condiţii deosebite, evidenţa acestora şi modul de realizare de către operatorul economic a măsurilor tehnico-economice pentru normalizare;

g) controlează respectarea standardelor de calitate în acordarea serviciilor sociale;

h) controlează modul de stabilire, acordare şi administrare a prestaţiilor sociale şi a altor alocări bugetare în domeniul de competenţă;

i) face propuneri de proiecte de acte normative în domeniu;

j) organizează şi controlează activitatea de pregătire şi perfecţionare a pregătirii personalului propriu;

k) cooperează cu ministerele, cu alte inspecţii de specialitate, cu instituţii publice sau private şi cu reprezentanţii partenerilor sociali;

l) realizează venituri din prestări de servicii, calculate pe bază de tarife, taxe, comision, şi alte venituri obţinute conform prevederilor legale, care se fac venit la bugetul de stat;

m) soluţionează, în limita competenţelor legale, reclamaţiile şi sesizările persoanelor fizice sau juridice;

n) administrează fondurile bugetare pe care le are la dispoziţie, precum şi bunurile din domeniul public sau privat al statului aflate în administrare şi/sau în folosinţă;

o) elaborează proiectul anual de buget, pe care îl supune aprobării ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale, şi asigură exerciţiul financiar-contabil al instituţiei, în condiţiile legii;

p) achiziţionează centralizat, prin aparatul propriu, autoturisme, combustibil, echipamente IT, precum şi servicii de comunicaţii, pază, curăţenie şi monitorizare, în conformitate cu prevederile art. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

q) administrează fondurile alocate prin bugetul aprobat şi finanţează sau cofinanţează proiecte, programe şi investiţii din domeniul său de activitate, în condiţiile legii;

r) organizează sistemul informatic necesar activităţii proprii şi gestionează registrele electronice din domeniul de competenţă.

B. Atribuţii specifice în domeniul stabilirii şi controlului relaţiilor de muncă:

a) controlează aplicarea reglementărilor legale, generale şi speciale, cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă;

b) controlează respectarea clauzelor cuprinse în contractele colective de muncă aplicabile şi în contractele individuale de muncă;

c) controlează stabilirea şi acordarea drepturilor cuvenite salariaţilor ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din contractele individuale de muncă;

d) controlează respectarea principiului egalităţii de tratament;

e) asigură evidenţa naţională a muncii prestate în temeiul contractelor individuale de muncă;

f) controlează utilizarea de către angajatori a muncii nedeclarate autorităţilor publice;

g) controlează modul de completare a carnetelor de muncă şi condiţiile de păstrare a acestora la unităţile din sectorul public, privat şi la alte categorii de angajatori;

h) asigură întocmirea şi completarea, în termenul prevăzut de lege, a carnetelor de muncă pe care le are în păstrare, precum şi evidenţa acestora;

i) verifică legalitatea clauzelor înscrise în contractele individuale de muncă, controlează respectarea lor de către angajatori, asigură şi urmăreşte înregistrarea acestora în carnetele de muncă;

j) controlează dacă persoanele fizice şi juridice respectă prevederile legale privind înregistrarea contractelor de muncă;

k) certifică şi contrasemnează legalitatea înscrierilor efectuate în carnetele de muncă de către angajatorii cărora li s-a aprobat păstrarea şi completarea acestora la sediu;

l) ţine evidenţa persoanelor fizice şi juridice care datorează comisionul prevăzut de lege pentru păstrarea şi completarea carnetelor de muncă, verificarea şi certificarea legalităţii acestora;

m) verifică şi urmăreşte modul în care sunt calculate sumele virate cu titlu de comision pentru păstrarea şi completarea carnetelor de muncă, precum şi pentru verificarea şi certificarea legalităţii înregistrărilor efectuate de către angajatori în condiţiile legii;

n) participă la activitatea de reconstituire a vechimii în muncă, potrivit prevederilor Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, cu modificările ulterioare;

o) gestionează baza de date organizată la nivel naţional cu registrele generale de evidenţă a salariaţilor în format electronic.

C. Atribuţii specifice în domeniul securităţii şi al sănătăţii în muncă:

a) controlează aplicarea prevederilor legale referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă şi a altor acte normative din domeniul de competenţă;

b) cercetează evenimentele conform competenţelor, avizează cercetarea, stabileşte sau confirmă caracterul accidentelor, colaborează cu instituţiile implicate în ceea ce priveşte evidenţa şi raportarea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;

c) controlează activitatea de instruire şi informare a lucrătorilor şi furnizează informaţii în vederea îmbunătăţirii acesteia;

d) autorizează funcţionarea din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă a persoanelor juridice şi fizice, prin eliberarea certificatului constatator, în condiţiile legii aplicabile;

e) abilitează şi retrage abilitarea persoanelor fizice şi juridice pentru a presta servicii de protecţie şi prevenire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă în calitate de serviciu extern de prevenire şi protecţie;

f) avizează documentaţiile cu caracter tehnic de informare şi instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, elaborate de persoane fizice sau juridice;

g) controlează conform competenţelor stabilite, respectarea prevederilor legale referitoare la introducerea pe piaţă a produselor din domeniul reglementat;

h) restricţionează comercializarea produselor neconforme;

i) colaborează cu autorităţile competente în toate problemele legate de supravegherea pieţei, inclusiv în ceea ce priveşte notificarea clauzei de salvgardare în cazul produselor neconforme;

j) colaborează cu organismele de supraveghere din Uniunea Europeană şi cu Comisia Europeană în desfăşurarea programelor comunitare de supraveghere a pieţei;

k) prelevează probe şi efectuează testări în vederea stabilirii produselor neconforme;

l) colaborează cu autorităţile responsabile cu controalele la frontiere în vederea schimbului de informaţii cu privire la produsele ce prezintă riscuri grave;

m) verifică modul de organizare şi funcţionare a comitetelor de securitate şi sănătate în muncă;

n) controlează modul de aplicare a măsurilor medicale preventive privind asigurarea stării de sănătate a salariaţilor expuşi la noxe;

o) controlează respectarea legislaţiei privind examenul medical la angajare, adaptabilitatea în muncă şi controlul medical periodic;

p) controlează respectarea prevederilor legale în domeniul medicinei muncii;

q) controlează respectarea principiilor de ergonomie a muncii şi impune luarea de măsuri tehnice şi organizatorice de îmbunătăţire progresivă a condiţiilor de muncă şi de reducere a efortului fizic şi psihic;

r) controlează modul în care este pregătit personalul pentru a acorda primul ajutor în caz de accidentare, precum şi organizarea şi dotarea echipelor de salvatori, pentru situaţiile impuse de specificul activităţii sau prevăzute de lege.

D. Atribuţii specifice în domeniul prestaţiilor sociale:

a) inspectează modul în care sunt respectate prevederile legale privind stabilirea, acordarea şi promovarea drepturilor sociale ale cetăţenilor de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi de către alte persoane juridice de drept public sau privat şi de către unele persoane fizice;

b) inspectează modul în care sunt respectate prevederile legale referitoare la administrarea fondurilor pentru plata drepturilor sociale, precum şi a celor alocate pentru susţinerea şi dezvoltarea serviciilor sociale, a proiectelor, programelor şi politicilor din domeniu;

c) constată săvârşirea faptelor prin care se încalcă prevederile legale din domeniul asistenţei sociale şi, după caz, sesizează organele de urmărire penală competente în situaţia în care faptele respective întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni;

d) constată contravenţii şi, după caz, aplică sancţiunile prevăzute de lege;

e) asigură în instanţa de contencios administrativ şi în instanţa de judecată apărarea şi reprezentarea intereselor proprii în cazul contestaţiilor formulate împotriva măsurilor de sancţionare dispuse sau în cazul intentării unor acţiuni pe cale judecătorească.

E. Atribuţii specifice în domeniul serviciilor sociale:

a) desfăşoară activităţi de investigare socială derivate din rezultatele controlului şi formulează propuneri de îmbunătăţire a activităţii, organizării şi a metodei de acordare a prestaţiilor şi serviciilor sociale;

b) inspectează furnizorii de servicii sociale publici şi privaţi din punct de vedere al eficienţei şi performanţei acestora în îndeplinirea obiectivelor stabilite în conformitate cu standardele de calitate şi de cost, conform reglementărilor în vigoare;

c) constată contravenţii şi, după caz, aplică sancţiunile prevăzute de lege;

d) înregistrează, centralizează şi sintetizează informaţiile referitoare la furnizorii de servicii sociale şi la serviciile sociale acordate de către aceştia şi gestionează Registrul electronic unic al serviciilor sociale;

e) controlează, evaluează şi monitorizează respectarea prevederilor legale în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor de acordare a acreditării furnizorilor de servicii sociale şi serviciilor furnizate de acestea.

F. Atribuţii specifice în domeniul incluziunii sociale:

a) urmăreşte aplicarea şi respectarea politicilor în domeniul incluziunii sociale;

b) controlează modul de administrare, gestionare şi realizare a tuturor programelor şi proiectelor din domeniul incluziunii sociale;

c) evaluează impactul politicilor şi procedurilor publice implementate în domeniul incluziunii sociale, în vederea stabilirii de diagnostice şi elaborării de propuneri şi recomandări de îmbunătăţire a cadrului legal şi instituţional, precum şi de eficientizare a alocărilor bugetare necesare promovării incluziunii sociale.

(2) Atribuţiile prevăzute la alin. (1) pot fi detaliate prin regulamentul propriu de organizare al Inspecţiei Muncii, aprobat prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale.

Art. 4. - (1) Inspecţia Muncii, prin personalul propriu, poate presta la cererea celor interesaţi următoarele servicii:

a) eliberarea de certificate/adeverinţe în baza documentelor existente în arhivele inspectoratelor teritoriale de muncă, la cererea persoanelor fizice, juridice sau a oricăror entităţi care au dreptul legal de a solicita şi a obţine aceste informaţii, conform prevederilor Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

b) eliberarea de certificate cu informaţii extrase din registrele generale de evidenţă a salariaţilor depuse de angajatori;

c) participarea inspectorilor de muncă la efectuarea determinărilor de noxe, respectiv participarea la activităţile pentru acordarea unor drepturi prevăzute de legislaţia în vigoare, potrivit prevederilor art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 246/2007 privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite, cu modificările şi completările ulterioare;

d) analiza documentaţiei şi expertizarea unităţilor în vederea eliberării autorizaţiei de deţinere a materialelor explozive;

e) expertiza şi analiza în vederea eliberării autorizaţiei de depozitare a materiilor explozive;

f) expertiza şi analiza documentaţiei în vederea acordării vizei anuale a autorizaţiei de deţinere de materii explozive;

g) analiza documentaţiei şi efectuarea expertizării în vederea acordării vizei anuale a autorizaţiei de funcţionare a depozitelor de materii explozive;

h) examinarea artificierilor şi pirotehniştilor în vederea autorizării acestora şi asistenţă tehnică la pregătirea activităţilor pentru autorizarea şi reautorizarea artificierilor;

i) eliberarea de certificate/adeverinţe în baza documentelor existente în arhivele inspectoratelor teritoriale de muncă, la cererea persoanelor fizice, juridice sau a oricăror entităţi care au dreptul legal de a solicita şi a obţine aceste informaţii;

j) eliberarea de copii în baza documentelor existente în arhivele inspectoratelor teritoriale de muncă, la cererea persoanelor fizice, juridice sau a oricăror entităţi care au dreptul legal de a solicita şi a obţine aceste informaţii;

k) eliberarea de certificate cu informaţii extrase din baza de date organizată la nivelul Inspecţiei Muncii cu registrele generale de evidenţă a salariaţilor depuse de angajatori;

l) furnizarea datelor din Registrul general de evidenţă a salariaţilor pentru refacerea conţinutului său la angajator, prin preluarea informaţiilor din baza de date organizată la nivelul Inspecţiei Muncii.

(2) Contravaloarea prestaţiilor prevăzute la alin. (1) se suportă de beneficiari şi se face venit la bugetul de stat.

(3) Pentru prestările de servicii se percep tarife aprobate prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale, la propunerea Inspecţiei Muncii.

Art. 5. - (1) Inspecţia Muncii poate înfiinţa, în condiţiile prevăzute la art. 3 din Legea nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată, unităţi cu personalitate juridică care efectuează prestaţii în domeniul său de competenţă, pentru:

a) pregătirea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului propriu al Inspecţiei Muncii;

b) pregătirea şi perfecţionarea personalului care îşi desfăşoară activitatea în domeniile securităţii şi sănătăţii în muncă, relaţiilor de muncă, asistenţei sociale şi incluziunii sociale;

c) alte tipuri de prestaţii legate de specificul activităţii.

(2) Contravaloarea prestaţiilor prevăzute la alin. (1) se suportă de beneficiarii serviciilor.

CAPITOLUL III

Organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Muncii

Art. 6. - (1) Inspecţia Muncii este condusă de un inspector general de stat.

(2) In exercitarea atribuţiilor de conducere, inspectorul general de stat are în subordine 2 inspectori generali de stat adjuncţi.

(3) Funcţiile de inspector general de stat şi inspector general de stat adjunct sunt funcţii publice de conducere specifice, asimilate din punct de vedere al drepturilor salariale cu directorul general şi directorul general adjunct din minister.

(4) Inspectorul general de stat şi inspectorii generali de stat adjuncţi sunt numiţi prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale, în condiţiile legii.

(5) Inspectorul general de stat este ordonator secundar de credite.

(6) Directorii coordonatori ai inspectoratelor teritoriale de muncă sunt ordonatori terţiari de credite.

(7) Atribuţiile inspectorului general de stat şi ale inspectorilor generali de stat adjuncţi sunt stabilite prin regulamentul propriu de organizare al Inspecţiei Muncii, aprobat prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale.

(8) Inspectorul general de stat şi inspectorii generali de stat adjuncţi pot exercita activităţi de inspecţie pe întreg teritoriul ţării.

(9) In vederea cercetării faptelor care constituie obiect al sesizărilor privind încălcarea prevederilor legale, precum şi a regulamentelor, metodologiilor ori a altor norme interne de lucru de către inspectorii de muncă şi inspectorii sociali, în cadrul Inspecţiei Muncii se organizează Corpul de control al calităţii inspecţiei, ale cărui atribuţii se stabilesc prin regulamentul de organizare propriu al Inspecţiei Muncii, aprobat prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale.

Art. 7. - Inspectorul general de stat poate delega competenţe şi atribuţii inspectorilor generali de stat adjuncţi.

Art. 8. - (1) In cadrul Inspecţiei Muncii se organizează şi funcţionează Colegiul Inspecţiei Muncii, organ consultativ în domeniul de activitate.

(2) Componenţa şi competenţele Colegiului Inspecţiei Muncii se stabilesc de către inspectorul general de stat.

(3) Colegiul Inspecţiei Muncii se întruneşte periodic sub conducerea inspectorului general de stat pentru stabilirea strategiei şi dezbaterea problemelor deosebite.

Art. 9. - (1) Atribuţiile compartimentelor funcţionale ale Inspecţiei Muncii se stabilesc prin regulament propriu de organizare, aprobat prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale.

(2) Atribuţiile personalului Inspecţiei Muncii se stabilesc prin fişa postului.

Art. 10. - (1) Inspectoratele teritoriale de muncă sunt conduse de un director coordonator.

(2) In exercitarea atribuţiilor de conducere, directorul coordonator are în subordine 2 directori coordonatori adjuncţi.

(3) Directorul coordonator şi directorii coordonatori adjuncţi sunt numiţi, în condiţiile legii, prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi îndeplinesc atribuţiile prevăzute de prezenta hotărâre şi de alte reglementări legale aplicabile în domeniu.

Art. 11. - (1) Personalul Inspecţiei Muncii şi al inspectoratelor teritoriale de muncă este alcătuit din inspectori de muncă, inspectori sociali, funcţionari publici şi alte categorii de personal.

(2) Funcţiile de inspector de muncă şi inspector social sunt funcţii publice în cadrul categoriei funcţiilor publice specifice, cu statut special. Inspectorul general de stat şi inspectorii generali de stat adjuncţi sunt inspectori de muncă, respectiv inspectori sociali.

(3) Funcţionarii publici prevăzuţi la alin. (1) beneficiază de stabilitate în funcţie şi independenţă faţă de orice schimbare guvernamentală şi influenţă neprevăzută din afară.

(4) Selectarea, recrutarea, pregătirea şi numirea în funcţii a inspectorilor de muncă şi a inspectorilor sociali se fac potrivit legislaţiei din domeniul funcţiei publice.

(5) Drepturile, îndatoririle şi incompatibilităţile specifice ale personalului Inspecţiei Muncii se stabilesc prin statut special, care se aprobă prin lege.

(6) In exercitarea atribuţiilor legale, inspectorii de muncă şi inspectorii sociali sunt învestiţi cu exerciţiul autorităţii publice, beneficiind de protecţie în condiţiile legii.

(7) Pot fi inspectori de muncă şi inspectori sociali persoanele cu studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă în domeniile fundamentale: ştiinţe inginereşti, ştiinţe agricole şi silvice, ştiinţe juridice, ştiinţe economice sau în următoarele specializări: sociologie, psihologie, medicină şi administraţie publică.

(8) Perioada în care persoanele care ocupă funcţia de inspector de muncă sau inspector social îşi desfăşoară activitatea în Inspecţia Muncii sau inspectoratele teritoriale de muncă este considerată vechime în specialitatea studiilor absolvite, cu condiţia ca în fişa postului să existe ca atribuţii desfăşurarea unor activităţi din domeniul în care au absolvit.

(9) Personalul Inspecţiei Muncii şi al inspectoratelor teritoriale de muncă beneficiază de măsuri speciale de protecţie împotriva ameninţărilor, violenţelor sau a oricăror fapte care îi pun în pericol pe ei, familiile şi/sau bunurile lor, precum şi de sprijin financiar din partea instituţiei, prin suportarea integrală a sumelor necesare asigurării asistenţei juridice, în cazurile în care actele şi faptele îndeplinite în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu, în limitele şi cu respectarea prevederilor legale, fac obiectul unor proceduri judiciare.

(10) Măsurile speciale de protecţie, condiţiile şi modul de realizare a acestora, precum şi modalitatea de acordare a sprijinului financiar, prevăzute la alin. (6), se stabilesc prin regulamentul de organizare propriu al Inspecţiei Muncii, aprobat prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale.

Art. 12. - Drepturile salariale ale personalului încadrat la Inspecţia Muncii se acordă după cum urmează:

a) pentru Inspecţia Muncii, potrivit prevederilor legale aplicabile aparatului propriu al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale;

b) pentru inspectoratele teritoriale de muncă, potrivit prevederilor legale aplicabile serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor.

Art. 13.-In realizarea funcţiilor şi atribuţiilor sale, Inspecţia Muncii cooperează, pe plan naţional şi internaţional, pe bază de protocoale, acorduri şi memorandumuri, cu ministere, alte instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale, organisme private, reprezentanţi ai partenerilor sociali şi, după caz, poate contracta, în condiţiile legii, serviciile unor experţi sau ale unor organisme specializate.

CAPITOLUL IV

Inspectorul de muncă şi inspectorul social

Art. 14. - Inspectorii de muncă au, în principal, următoarele obligaţii:

a) să nu aibă niciun interes, direct sau indirect, de orice natură ar fi acesta, în unităţile care se află sub incidenţa controlului lor;

b) să nu deţină calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la persoanele fizice sau juridice, publice ori private, supuse controlului;

c) să nu dezvăluie secretele de fabricaţie sau de comerţ şi, în general, procedeele de exploatare de care iau cunoştinţă în exercitarea funcţiilor lor, atât pe durata existenţei raporturilor de serviciu, cât şi timp de 2 ani după data încetării acestora;

d) să păstreze confidenţialitatea asupra identităţii persoanei care semnalează nerespectarea prevederilor legale în domeniul reglementat de prezenta hotărâre şi să nu dezvăluie angajatorului ori prepuşilor săi faptul că activitatea de control este efectuată ca urmare a unei sesizări;

e) să respecte regulile deontologice ale funcţiei publice.

Art. 15. - (1) Inspectorii de muncă care poartă asupra lor legitimaţia care atestă funcţia pe care o îndeplinesc în exercitarea atribuţiilor stabilite prin lege au următoarele drepturi:

a) să aibă acces liber, permanent şi fără înştiinţare prealabilă, la orice oră din zi şi din noapte, în sediul oricărui angajator, persoană fizică sau juridică, şi în orice loc unde au motive temeinice să efectueze controlul sau cercetarea de evenimente;

b) să identifice, pe baza actelor care dovedesc identitatea, persoanele aflate în locurile de muncă sau în alte locuri supuse controlului sau cercetării evenimentelor;

c) să solicite angajatorului sau reprezentantului legal, precum şi lucrătorilor, singuri sau în prezenţa martorilor, documentele, registrele, evidenţele şi informaţiile necesare pentru realizarea controlului sau pentru efectuarea cercetării evenimentelor;

d) să ridice de la entitatea controlată orice document care are legătură cu controlul efectuat sau cu cercetarea evenimentului, eliberând o dovadă în acest sens;

e) să constate existenţa unui contract individual de muncă deghizat sub forma unui alt tip de contract;

f) să facă fotografii, să înregistreze audiovideo, să ia declaraţii scrise, singuri sau în prezenţa martorilor, lucrătorilor, angajatorilor şi/sau, după caz, a reprezentanţilor legali ai acestora, precum şi a altor persoane care pot da informaţii cu privire la obiectul controlului efectuat sau al evenimentului cercetat;

g) să preleveze şi să ridice, în vederea efectuării de analize în laboratoare specializate sau administrării de probe, mostre de produse, materiale ori substanţe fabricate, utilizate, depozitate, manipulate şi să înştiinţeze deţinătorul sau angajatorul despre aceasta;

h) să dispună angajatorului măsuri în vederea remedierii într-un timp determinat a neconformităţilor constatate;

i) să dispună sistarea imediată a proceselor de producţie şi/sau oprirea echipamentelor de muncă, atunci când constată că prin nerespectarea cerinţelor legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă sunt puse în pericol viaţa, sănătatea şi securitatea lucrătorului;

j) să dispună angajatorului efectuarea de studii şi expertize tehnice pentru clarificarea unor evenimente sau situaţii de pericol, precum şi verificarea, prin organisme abilitate, a încadrării nivelului noxelor profesionale în limite admisibile la locurile de muncă;

k) să beneficieze, la solicitare, de sprijinul organelor de poliţie şi/sau al jandarmeriei.

(2) Cheltuielile necesare aplicării prevederilor alin. (1) lit. g) şi j) sunt suportate de angajator.

Art. 16. - (1) Constatările rezultate în urma controalelor şi a cercetării evenimentelor, precum şi măsurile dispuse de către inspectorii de muncă şi inspectorii sociali sunt consemnate de către aceştia în procese-verbale al căror model se aprobă prin decizie a inspectorului general de stat.

(2) Contestaţiile formulate împotriva proceselor-verbale încheiate de inspectorii de muncă şi inspectorii sociali sunt soluţionate de instanţa competentă, potrivit legii.

Art. 17. - Inspectorii sociali au, în principal, următoarele obligaţii:

a) să nu aibă interese directe sau indirecte, de orice natură ar fi acestea, faţă de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale ori faţă de persoanele fizice sau juridice, publice ori private, supuse controlului;

b) să nu deţină calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la persoanele fizice sau juridice, publice ori private, supuse controlului;

c) să păstreze, în afara raporturilor de serviciu, confidenţialitatea, discreţia profesională şi să respecte regulile deontologice ale funcţiei publice;

d) să înştiinţeze fără întârziere autorităţile şi instituţiile competente dacă, în perioada derulării misiunii de inspecţie, constată delicte ori abateri grave în respectarea legii, care atrag răspunderea juridică, şi să ia măsuri imediate conform competenţelor proprii.

Art. 18. - Inspectorii sociali care poartă asupra lor legitimaţia care atestă funcţia pe care o îndeplinesc în exercitarea atribuţiilor stabilite prin lege au următoarele drepturi:

a) să aibă acces liber, permanent şi fără înştiinţare prealabilă, la orice oră din zi şi din noapte, în sediul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale ori al persoanei fizice sau juridice, publice ori private, cu atribuţii în domeniu, şi/sau în orice alt loc în care aceştia îşi desfăşoară activitatea, pentru exercitarea misiunii de inspecţie;

b) să solicite autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale ori persoanei fizice sau juridice, publice ori private, toate documentele şi informaţiile necesare pentru realizarea controlului;

c) să aibă acces la bazele de date informatice ale organismelor controlate, în condiţiile legii;

d) să ceară informaţii de la orice persoană şi despre orice problemă care constituie obiectul controlului şi să solicite orice documentaţie pe care o consideră necesară pentru realizarea rapoartelor de control, în condiţiile legii;

e) să constate contravenţii şi să aplice măsurile de sancţionare prevăzute de legislaţia în vigoare;

f) să dispună măsuri în vederea remedierii într-un timp determinat a neconformităţilor constatate;

g) să sesizeze organele de urmărire penală cu privire la cazurile sau la situaţiile de încălcare a dispoziţiilor legale în domeniu, care întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii;

h) să solicite autorităţilor competente sau organismelor abilitate prin lege aplicarea măsurilor constând în încetarea sau suspendarea activităţii unităţilor care acordă servicii sociale ori, după caz, retragerea acreditării furnizorilor de servicii sociale, în condiţiile legii;

i) să ridice de la entitatea controlată orice document care are legătură cu controlul efectuat sau cu cercetarea evenimentului, eliberând o dovadă în acest sens;

j) să dispună suspendarea plăţii prestaţiilor sociale în cazul constatării acordării de drepturi necuvenite;

k) să facă fotografii, să înregistreze audiovideo, să ia declaraţii scrise, singuri sau în prezenţa martorilor, reprezentanţilor entităţilor controlate, beneficiarilor, precum şi a altor persoane care pot da informaţii cu privire la obiectul controalelor efectuate;

l) să dispună ridicarea acreditării furnizorilor de servicii sociale care nu respectă standardele generale şi specifice, afectând drepturile beneficiarilor, şi să solicite suspendarea/ încetarea activităţii acestora cel puţin până la remedierea deficientelor;

m) să solicite autorităţilor competente sau organismelor abilitate prin lege măsuri de sancţionare a persoanelor vinovate, conform legii, în cazul faptelor grave care pun în pericol viaţa şi siguranţa beneficiarilor de servicii sociale;

n) să beneficieze, la solicitare, de sprijinul organelor de poliţie şi/sau al jandarmeriei.

Art. 19. - Constatările rezultate în urma activităţilor de inspecţie socială, precum şi măsurile dispuse de inspectorii sociali sunt consemnate de aceştia în rapoartele de control sau în procesele-verbale de contravenţie, după caz.

Art. 20. - Persoanele fizice sau juridice, publice ori private, controlate au obligaţia de a pune la dispoziţia inspectorilor de muncă şi inspectorilor sociali documentele, registrele, evidenţele şi informaţiile solicitate de aceştia, necesare controlului sau cercetării evenimentului.

Art. 21. - Inspectorii de muncă şi inspectorii sociali din cadrul unui inspectorat teritorial de muncă îşi pot desfăşura activitatea de control pe raza teritorială a altor inspectorate, altele decât cel în care îşi desfăşoară activitatea în mod curent, în baza deciziei emise de inspectorul general de stat.

CAPITOLUL V

Conducerea pe niveluri ierarhice a Inspecţiei Muncii

Art. 22. -In exercitarea atribuţiilor sale, inspectorul general de stat emite decizii, metodologii şi instrucţiuni.

Art. 23. - Inspectorul general de stat are, în principal, următoarele atribuţii:

a) conduce activitatea Inspecţiei Muncii;

b) răspunde de administrarea întregului patrimoniu, cu respectarea prevederilor legale;

c) exercită atribuţiile delegate de ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale;

d) urmăreşte realizarea obiectivelor principale ale Inspecţiei Muncii la nivel naţional şi teritorial;

e) analizează periodic şi ori de câte ori este nevoie, împreună cu directorii coordonatori, activitatea inspectoratelor teritoriale de muncă;

f) stabileşte măsurile necesare pentru realizarea obiectivelor instituţiei şi pentru aplicarea ordinelor ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale;

g) organizează acţiuni de importanţă naţională în domeniul de competenţă;

h) elaborează anual proiectul de buget de venituri şi cheltuieli al Inspecţiei Muncii;

i) aprobă bugetele de venituri şi cheltuieli pentru inspectoratele teritoriale de muncă şi pentru celelalte unităţi subordonate;

j) organizează şi coordonează elaborarea metodologiilor de aplicare unitară a legislaţiei specifice domeniilor de activitate;

k) îndeplineşte atribuţiile ce îi revin din actele normative în vigoare şi orice alte atribuţii stabilite de Ministerul Muncii, Familiei si Protecţiei Sociale.

ANEXA Nr. 2

UNITĂŢILE

care funcţionează în subordinea Inspecţiei Muncii

1. Inspectoratele teritoriale de muncă

2. Centrul de Monitorizare a Unităţilor cu Risc Profesional - finanţat din venituri proprii

3. Centrul de Pregătire şi Perfecţionare Profesională al Inspecţiei Muncii - finanţat din venituri proprii