HOTARARE   Nr. 13 din 26 iunie 1990

privind Regulamentul Senatului

ACT EMIS DE: SENAT

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 87 din 28 iunie 1990

    Senatul Romaniei adopta prezenta hotarare.

    CAP. 1
    Biroul provizoriu si validarea alegerii senatorilor

    Art. 1
    Pana la alegerea biroului permanent, lucrarile Senatului sunt conduse, potrivit Decretului-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului si a Presedintelui Romaniei, de cel mai in varsta senator, asistat de 4 secretari, stabiliti din randul celor mai tineri senatori.
    Imposibilitatea exercitarii atributiilor de catre presedintele de varsta sau de catre unul ori mai multi secretari prevazuti la alin. 1 atrage, de drept, inlocuirea acestora cu senatorul cel mai in varsta sau, dupa caz, cu cei mai tineri senatori din randul celor prezenti.
    Art. 2
    In vederea formarii organelor de lucru si desfasurarii activitatii Senatului, senatorii se constituie in grupuri parlamentare alcatuite din cel putin 10 senatori.
    Senatorii partidelor sau formatiunilor politice care nu intrunesc numarul necesar pentru a constitui un grup parlamentar se pot reuni, pentru a constitui un asemenea grup, sau se pot afilia la alte grupuri parlamentare constituite potrivit alin. 1.
    Grupurile parlamentare astfel constituite isi aleg un presedinte si, dupa caz, unul sau mai multi vicepresedinti.
    Presedintele grupului comunica Senatului numarul senatorilor si componenta nominala a grupului parlamentar pe care il conduce.
    Sesiunea comunicarilor se stabileste de catre presedintele de varsta al Senatului, in ordinea marimii grupurilor parlamentare.
    Art. 3
    Pentru validarea mandatelor, Senatul alege, in prima sa sedinta, o comisie compusa din 12 senatori, care sa reflecte configuratia politica a Senatului, asa cum aceasta rezulta din constituirea grupurilor parlamentare.
    Comisia de validare functioneaza pana la intrarea in vigoare a Regulamentului Senatului.
    Art. 4
    Numarul senatorilor ce vor fi desemnati in comisia de validare de catre fiecare grup parlamentar este in functie de proportia membrilor fiecarui grup in totalul senatorilor.
    Propunerile pentru stabilirea numarului de senatori ce revine fiecarui grup parlamentar se fac de presedintii acestor grupuri si se transmit secretarilor.
    Presedintele de varsta prezinta Senatului aceste propuneri in ordinea marimii grupurilor parlamentare, iar Senatul hotaraste asupra lor cu votul a cel putin jumatate plus unu din numarul membrilor sai.
    Componenta comisiei este aprobata de Senat cu votul a cel putin jumatate plus unu din membrii sai.
    Art. 5
    Comisia de validare isi alege un presedinte si doi vicepresedinti, care alcatuiesc biroul comisiei, si se organizeaza in trei grupe de lucru, alcatuite din 3 membri. Alegerea se face prin vot deschis.
    Art. 6
    Biroul comisiei repartizeaza grupelor de lucru dosarele primite de la Biroul Electoral Central pentru alegerea senatorilor, cu exceptia celor privind membrii grupelor de lucru.
    Verificarea legalitatii alegerii senatorilor care compun grupele de lucru se face de catre biroul comisiei de validare.
    Biroul comisiei de validare si grupele de lucru sunt obligate sa prezinte comisiei propunerile privind validarea sau invalidarea mandatelor de senatori, in scris, in termen de cel mult 3 zile de la constituirea comisiei.
    Aceste propuneri se adopta cu votul majoritatii membrilor.
    Dupa expirarea termenului de 3 zile, discutarea dosarelor nesolutionate se face in plenul comisiei.
    Art. 7
    Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui senator numai in cazul in care constata ca alegerea senatorului s-a facut prin frauda electorala.
    Art. 8
    Comisia, in cel mult 4 zile de la constituire, intocmeste un raport in care vor fi precizati senatorii pentru care se propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare.
    Art. 9
    Raportul este aprobat de comisie cu votul a jumatate plus unu din membrii acesteia; in caz de paritate, votul presedintelui este hotarator.
    Art. 10
    Raportul comisiei de validare se prezinta Senatului de presedintele comisiei, a doua zi dupa aprobarea acestuia.
    Senatul se convoaca de drept, in a 5-a zi de la constituirea comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia.
    Art. 11
    In cazul senatorilor pentru care nu exista motive de invalidare, potrivit art. 7, se intocmeste o lista cu numele si prenumele acestora, asupra careia Senatul se pronunta printr-un singur vot. In cazul senatorilor la care a fost propusa invalidarea mandatului, Senatul dezbate si se pronunta prin vot pentru fiecare caz in parte.
    Validarea sau invalidarea mandatelor de senatori se face cu votul a cel putin jumatate plus unu din numarul membrilor Senatului.
    Art. 12
    Senatul este legal constituit dupa validarea a doua treimi din mandatele de senator.

    CAP. 2
    Organizarea si functionarea Senatului

    Art. 13

    SECTIUNEA 1
    Biroul permanent al Senatului
    Dupa constituirea legala a senatului se alege presedintele Senatului si biroul permanent al acestuia.
    Presedintele Senatului este si presedintele biroului permanent, din care mai fac parte 4 vicepresedinti, 4 secretari si 2 chestori.
    Compunerea biroului permanent se stabileste in functie de configuratia politica a Senatului, asa cum rezulta ea din constituirea grupurilor parlamentare sau prin negocieri intre reprezentantii acestora.
    In cazul in care nu se ajunge la un acord, problema se va supune votului Senatului.
    Art. 14
    Presedintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt inscrise numele si prenumele tuturor candidatilor propusi in grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singura propunere.
    Este declarat ales presedinte al Senatului candidatul care a intrunit, la primul tur de scrutin, votul a cel putin jumatate plus unu din voturile tuturor senatorilor.
    Daca nici un candidat nu a intrunit numarul de voturi necesar, se organizeaza un al doilea tur de scrutin, in cadrul caruia va fi declarat presedinte al Senatului candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi din totalul voturilor exprimate.
    In caz de egalitate de voturi se organizeaza un nou tur de scrutin, la care vor participa candidatii aflati in balotaj.
    Art. 15
    O data cu alegerea presedintelui Senatului, activitatea presedintelui in varsta inceteaza.
    Art. 16
    Alegerea vicepresedintilor, secretarilor si chestorilor care compun biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare.
    In vederea depunerii propunerilor, Senatul stabileste numarul de locuri din biroul permanent care revine fiecarui grup parlamentar in conditiile art. 4. Propunerile se transmit presedintelui Senatului.
    Propunerile nominale pentru functiile prevazute la alin. 1 se fac de presedintii grupurilor parlamentare, in cadrul numarului de locuri stabilit potrivit alin. 2. Propunerile se inainteaza presedintelui Senatului, care le va supune votului Senatului in conditiile art. 14.
    Art. 17
    O data cu alegerea biroului permanent, activitatea secretarilor desemnati in conditiile art. 1 alin. 1 inceteaza.
    Art. 18
    Biroul permanent al Senatului are urmatoarele atributii:
    a) propune Senatului perioada in care se va desfasura sesiunea, iar la terminarea acesteia, data la care Senatul isi va relua lucrarile;
    b) supune aprobarii Regulamentul Senatului, precum si propunerile de modificare a acestuia;
    c) pregateste si asigura desfasurarea, in bune conditii, a lucrarilor Senatului;
    d) supune votului senatorilor, la propunerea grupurilor parlamentare, componenta nominala a comisiilor permanente;
    e) primeste si distribuie proiectele si propunerile de legi, precum si rapoartele comisiilor;
    f) intocmeste, cu consultarea presedintilor grupurilor parlamentare si ai comisiilor permanente, proiectul ordinii de zi a sedintelor parlamentare;
    g) conduce si controleaza serviciile Senatului;
    h) indeplineste orice alte atributii prevazute de prezentul regulament sau insarcinari date de Senat.
    Art. 19
    Presedintele Senatului are urmatoarele atributii:
    a) conduce lucrarile Senatului, fiind asistat de 2 secretari;
    b) conduce lucrarile biroului permanent, asistat de 2 secretari, dintre care unul va intocmi procesul-verbal al sedintei;
    c) asigura mentinerea ordinii in timpul dezbaterilor si respectarea regulamentului;
    d) anunta rezultatul votarii si hotararile adoptate;
    e) asigura legatura Senatului cu Presedintele Romaniei, cu Adunarea Deputatilor si cu guvernul;
    f) reprezinta Senatul in relatiile interne si externe;
    g) indeplineste oricare alte atributii prevazute de prezentul regulament sau insarcinari date de Senat.
    Art. 20
    Vicepresedintii indeplinesc, in ordinea stabilita de biroul permanent, atributii ale presedintelui, la solicitarea sau in absenta acestuia.
    Art. 21
    Secretarii intocmesc lista inscrierilor la cuvant, in ordinea in care au fost facute, prezinta propunerile, amendamentele si orice alte comunicari adresate Senatului, efectueaza apelul nominal, noteaza rezultatul votului, tin evidenta hotararilor adoptate, vegheaza la intocmirea stenogramelor si proceselor-verbale, asista presedintele in realizarea atributiilor ce-i revin si indeplinesc orice alte sarcini trasate de acesta.
    Art. 22
    Chestorii verifica modul de gestionare a patrimoniului Senatului, exercita controlul financiar asupra cheltuielilor efectuate, prezinta Senatului proiectul de buget si incheierea exercitiului bugetar anual, asigura mentinerea ordinii in localul Senatului si indeplinesc alte atributii, in conformitate cu dispozitiile presedintelui Senatului si ale biroului permanent.

    SECTIUNEA a 2-a
    Comisiile Senatului
    1. Dispozitii comune
    Art. 23
    Comisiile sunt organe de lucru ale Senatului, infiintate cu scopul de a indeplini insarcinarile ce le sunt incredintate in vederea pregatirii lucrarilor Senatului.
    Art. 24
    Senatul organizeaza comisii permanente si poate constitui comisii speciale, de ancheta sau de mediere.
    Numarul, denumirea si competenta fiecarei comisii permanente se va hotari de Senat, la propunerea biroului permanent, in prima sedinta ce urmeaza adoptarii regulamentului sau. Cu acelasi prilej se va stabili si numarul de senatori ce trebuie sa faca parte din fiecare comisie permanenta.
    Art. 25
    Compunerea comisiilor se stabileste in functie de configuratia politica a Senatului, asa cum rezulta ea din constituirea grupurilor parlamentare sau prin negocieri intre reprezentantii acestora.
    Biroul permanent, potrivit principiului de mai sus si tinand seama de optiunea fiecarui senator, propune Senatului, pentru fiecare comisie, lista nominala a membrilor acestora.
    In cazul in care nu se ajunge la un acord, problema se va supune votului Senatului. Depunerea candidaturilor urmeaza sa se faca de grupurile parlamentare in termenul stabilit de presedintele Senatului.
    Senatul va aproba, pentru fiecare situatie in parte, componenta comisiilor, cu votul deschis al majoritatii membrilor sai.
    Art. 26
    In prima lor sedinta, convocata de Presedintele Senatului, comisiile isi aleg birourile, compuse, de regula, dintr-un presedinte, un vicepresedinte si un secretar. In componenta birourilor se va urmari respectarea, pe cat posibil, a configuratiei politice a Senatului, precum si a specializarii senatorilor.
    Art. 27
    Biroul fiecarei comisii propune ordinea de zi a sedintelor; propune constituirea, daca este cazul, de subcomisii, desemnindu-le componenta, sarcinile si conducerea; stabileste sarcinile ce revin senatorilor in cadrul comisiilor si ia hotarari in toate problemele ce intereseaza bunul mers al activitatii comisiilor. Ordinea de zi se aproba de comisie prin votul majoritatii membrilor sai.
    Art. 28
    Presedintele comisiei asigura reprezentarea acesteia in raporturile ei cu biroul permanent si cu celelalte comisii. El conduce sedintele comisiei, poate propune ca la lucrarile acesteia sa participe si alte persoane din afara ei daca interesele efectuarii lucrarii respective o cer; are acces, ca reprezentant al comisiei, la lucrarile altor comisii care examineaza lucrari ce prezinta importanta pentru comisia pe care o conduce; indeplineste alte atributii prevazute de prezentul Regulament.
    Vicepresedintele indeplineste, in lipsa presedintelui, atributiile acestuia.
    Secretarul asigura redactarea actelor comisiei (rapoarte, avize, procese-verbale etc.) si efectueaza numararea voturilor exprimate in cadrul sedintelor comisiei.
    Art. 29
    Convocarea sedintelor comisiei se face cu cel putin 3 zile inainte, de catre presedintele acesteia sau, in lipsa lui, de vicepresedinte.
    Participarea senatorilor la sedintele comisiilor este obligatorie.
    In caz de absenta nemotivata la 3 sedinte consecutive ale comisiei, senatorului in cauza i se reduce indemnizatia cu pana la 1/4 pe o luna, iar daca absentele continua, comisia apreciaza asupra altor sanctiuni. In cazul cand un membru al comisiei lipseste nemotivat la mai mult de 6 sedinte intr-o sesiune, el se considera demisionat din comisie, iar grupul parlamentar care l-a propus va putea desemna un alt reprezentant in locul lui.
    Art. 30
    Sedintele comisiilor nu sunt publice. In mod exceptional, comisiile pot hotari ca la dezbaterile lor sa fie invitati delegati ai presei si, dupa caz, sa fie transmise de radio sau televiziune, daca acest lucru nu aduce atingere unor interese de stat care recomanda pastrarea secretului acestor dezbateri.
    Art. 31
    Comisia, in functie de problemele ce le analizeaza, poate invita la lucrarile sale membri ai guvernului. Guvernul trebuie instiintat, prin presedintele Senatului, de data la care au loc sedintele comisiilor respective.
    Membrii guvernului pot lua cuvantul, raspund la intrebari, dar nu pot fi prezenti in timpul votarii.
    Art. 32
    Comisia poate invita sa participe la sedintele sale si alte persoane interesate, specialisti calificati din partea unor organe de stat sau a altor organisme specializate.
    La sedintele comisiilor au dreptul sa participe senatorii care au facut propuneri ce stau la baza lucrarilor acestora (autori de propuneri legislative, amendamente, de ancheta parlamentara etc.), precum si, la cererea presedintelui comisiei, specialisti din compartimentul tehnic-legislativ.
    Persoanele prevazute in prezentul articol pot fi ascultate in sedinta comisiei, dar nu pot fi prezente in timpul votarii.
    Art. 33
    Pentru ca sedintele comisiilor sa aiba loc in mod legal, este necesar sa participe cel putin jumatate plus unu din numarul membrilor lor.
    Hotararile comisiilor se adopta cu votul a cel putin jumatate plus unu din numarul membrilor lor.
    Art. 34
    Presedintii comisiilor, in acord cu presedintele Senatului, vor stabili zilele consacrate activitatii in comisii.
    Art. 35
    Dupa incheierea dezbaterilor sau efectuarea lucrarii aflate in examinarea comisiei, aceasta desemneaza, la propunerea presedintelui, unul sau mai multi raportori dintre membrii sai.
    Raportorii vor redacta raportul sau avizul comisiei, care va fi supus aprobarii acesteia prin vot.
    Rapoartele si avizele vor cuprinde, in mod obligatoriu, pe langa opinia majoritatii membrilor comisiei, si parerea contrara, motivata, a celorlalti senatori din comisie.
    Art. 36
    Votul in comisie este, de regula, deschis, dar in anumite situatii, hotarate prin vot de membrii acesteia, se poate recurge si la vot secret.
    Art. 37
    Cu privire la desfasurarea sedintelor comisiilor se incheie procese-verbale; acestea pot fi puse la dispozitia altor persoane decat membrilor Senatului numai cu incuviintarea presedintelui comisiei, afara de cazul in care sedintele comisiei au fost publice. Orice membru al Senatului poate lua cunostinta de actele si documentele remise comisiilor, fara stramutarea lor si fara ca lucrarile comisiilor sa fie stinjenite.
    Presedintele comisiei va putea hotari stenografierea dezbaterilor acesteia.

    2. Comisiile permanente
    Art. 38
    Comisiile permanente sunt alese pe toata durata legislaturii. Denumirea, domeniile de activitate si numarul membrilor comisiilor permanente se stabilesc potrivit art. 24 alin. 2
    Art. 39
    Un senator poate face parte din cel mult doua comisii permanente.
    Calitatea de membru al comisiei inceteaza daca grupul parlamentar care l-a propus hotaraste astfel. In acest caz, se poate propune un alt membru.
    Art. 40
    Comisiile permanente avizeaza proiecte si propuneri legislative, pot efectua anchete parlamentare, dezbat si hotarasc asupra altor probleme trimise de biroul permanent.
    Art. 41
    Biroul permanent inainteaza, spre dezbatere si avizare, proiectele de lege, propunerile legislative si amendamentele comisiei permanente sesizata in fond, in competenta careia intra materia reglementata prin proiectul sau propunerea respectiva. El poate sesiza si alte comisii pentru a-si da avizul cu privire la lucrarea respectiva.
    Art. 42
    Orice comisie permanenta care se socoteste competenta pentru a-si da avizul asupra asupra unui proiect de lege, propunerea legislativa sau amendament trimis de biroul permanent altei comisii, informeaza pe presedintele acestuia ca intentioneaza sa-si dea avizul.
    In caz de refuz din partea biroului, Senatul hotaraste prin vot.
    Art. 43
    Daca o comisie permanenta considera ca un proiect de lege sau o propunere legislativa este de competenta in fond a altei comisii, ea poate cere biroului permanent trimiterea lor catre acea comisie.
    In caz de refuz din partea acestuia, se va proceda potrivit art. 42 alin. 2.
    La fel se va proceda si in caz de conflict de competenta intre comisii.
    Art. 44
    Comisia permanenta sesizata in fond va putea stabili un termen in care sa-i fie remise avizul sau avizele celorlalte comisii care examineaza proiectul sau propunerea legislativa.
    In caz de nerespectare a acestui termen, comisia sesizata in fond isi va putea redacta raportul fara a mai astepta avizul sau avizele respective.
    Art. 45
    La cererea comisiilor sesizate pentru avize, comisia sesizata in fond va putea incuviinta ca la lucrarile ei sa participe, cu vot consultativ, raportorul sau raportorii comisiilor sesizate pentru avize.
    Art. 46
    In raportul comisiilor sesizate in fond se va face referire la avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul sau propunerea respectiva.
    Raportul va cuprinde propuneri motivate privind admiterea fara modificari a actului examinat, respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificari si se inainteaza biroului permanent.
    Art. 47
    Daca biroul permanent stabileste un termen inauntrul caruia comisia sesizata in fond trebuie sa-si depuna raportul, modificarea acestui termen poate fi aprobata numai de Senat.
    Raportul va fi imprimat si distribuit senatorilor cu cel putin 3 zile inainte de data stabilita pentru dezbaterea proiectului sau propunerii legislative in plenul Senatului.
    Art. 48
    Avizarea amendamentelor scrise, depuse de senatori cu cel putin 7 zile inainte de data dezbaterii in plen, se va face de catre comisia sesizata in fond si, numai daca aceasta considera necesar, si de alta comisie.
    Pentru amendamente orale prezentate in plen cu privire la probleme de redactare sau alte aspecte mai putin insemnate, avizarea se va putea face oral de catre raportorul comisiei sesizate in fond, la solicitarea presedintelui Senatului.
    Art. 49
    Daca in urma dezbaterilor in plen intervin modificari importante pentru continutul proiectului sau propunerii legislative, presedintele Senatului apreciaza asupra necesitatii supunerii proiectului spre reexaminare comisiei sesizate in fond si solicita Senatul sa se pronunte prin vot.
    Art. 50
    Comisiile permanente pot tine sedinte comune cu aprobarea presedintelui Senatului, care va statua, cu acest prilej, in ce mod se va asigura conducerea lucrarilor comisiilor reunite. In asemenea situatii, comisiile pot conveni ca raportul sau avizul lor sa fie comun.
    Art. 51
    Orice comisie permanenta poate porni o ancheta in cadrul competentei sale, privitoare la activitatea desfasurata de guvern, cu incuviintarea biroului permanent.
    Pentru a obtine incuviintarea, comisia va prezenta o cerere scrisa, adoptata cu votul majoritatii membrilor comisiei, in care vor fi enuntate materiile ce formeaza obiectul anchetei, scopul ei, mijloacele necesare si termenul in care raportul comisiei urmeaza a fi prezentat Senatului.
    Presedintele Senatului va supune cererea aprobarii biroului permanent si va comunica incuviintarea ei, daca majoritatea membrilor acestuia este de acord sau, dupa caz, respingerea cererii.
    In vederea desfasurarii anchetei, comisia permanenta va putea invita, pentru a da relatii, orice persoana care are o calitate oficiala, cu exceptia Presedintelui Romaniei, a presedintilor celor doua camere parlamentare, a judecatorilor Curtii Supreme de Justitie si a procurorului general.
    Persoanele invitate pentru audiere vor fi instiintate despre aceasta cu cel putin 10 zile inainte, iar cheltuielile de deplasare si eventual, cazare, se vor suporta din fondurile Senatului.
    Prezenta la audieri este obligatorie.
    In cadrul audierilor, persoanele invitate pot refuza sa dea relatii in cazul in care intrebarile ce le sunt adresate privesc, in conditiile prevazute de lege, secrete de stat referitoare la apararea tarii sau secrete de stat de importanta deosebita. Refuzul celui invitat poate fi adus la cunostinta Senatului, care va decide in sedinta secreta.
    Nu pot fi puse intrebari privind viata personala a celui audiat sau a familiei acestuia.
    Daca dezbaterile asupra raportului comisiei releva existenta unor abateri grave in activitatea unui membru al guvernului, Senatul poate cere primului-ministru destituirea acestuia.
    In ipoteza in care dezbaterile asupra raportului comisiei dezvaluie abuzuri si ilegalitati in activitatea guvernului, Senatul poate inainta Adunarii Deputatilor o motiune de cenzura asupra activitatii guvernului; Adunarea Deputatilor va proceda potrivit propriului regulament.

    3. Comisii speciale
    Art. 52
    Senatul isi va putea constitui comisii speciale pentru avizarea unor acte legislative complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte obiective, indicate in hotararea de infiintare a comisiei. Propunerile legislative astfel elaborate nu se mai supun examinarii altor comisii.
    Prin aceeasi hotarare se vor preciza senatorii ce compun comisia si biroul acesteia, la propunerea biroului permanent al Senatului, precum si termenul in care va fi depus raportul comisiei.
    Celelalte probleme legate de organizarea si functionarea comisiei vor fi reglementate de biroul comisiei, in masura in care prevederile art. 23-37 din prezentul capitol nu sunt indestulatoare.

    4. Comisii de ancheta
    Art. 53
    La cererea unei treimi din membrii sai, Senatul va putea hotari infiintarea unei comisii de ancheta, fiind aplicabile prevederile art. 23-37, art. 51 alin. 4-6 si art. 52 alin. 2 si 3.

    5. Comisii de mediere
    Art. 54
    In situatia in care una din camere adopta un proiect de lege sau propunere legislativa cu modificari fata de textul adoptat de cealalta camera, presedintele Senatului, de acord cu presedintele Adunarii Deputatilor, va initia, daca este cazul, procedura de mediere.
    In acest scop, biroul permanent va desemna, la propunerea grupurilor parlamentare, un numar de 7 senatori care vor face parte din comisia de mediere a celor doua camere, urmarindu-se respectarea principiilor prevazute de art. 25
    Senatorii stabiliti de biroul permanent, impreuna cu 7 deputati desemnati de organul de lucru similar al Adunarii Deputatilor, formeaza comisia de mediere.
    Art. 55
    Comisia de mediere se reuneste, la convocarea celui mai in varsta senator sau deputat, la sediul camerei din care el face parte, alege un birou si stabileste regulile dupa care isi va desfasura activitatea, inclusiv termenul in care urmeaza sa prezinte raportul.
    Conducerea lucrarilor comisiei se realizeaza prin rotatie de catre un senator sau un deputat, stabiliti de comisie.
    Art. 56
    Hotararile comisiei se iau cu acordul majoritatii membrilor acestuia. In caz de paritate, decide votul presedintelui care conduce sedinta comisiei, in ziua cand are loc punerea la vot.
    Art. 57
    Activitatea comisiei inceteaza o data cu depunerea raportului a carui aprobare are loc in conditiile art. 56.
    In cazul in care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la problemele aflate in divergenta, in termenul stabilit potrivit art. 55 alin. 1, textele in divergenta se supun dezbaterii in sedinta comuna a celor doua camere, sub conducerea succesiva a presedintelui Adunarii Deputatilor, respectiv a presedintelui Senatului.
    Hotararea se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti.

    SECTIUNEA a 3-a
    Alte dispozitii
    Art. 58
    Prevederile art. 24-26 se aplica si pentru alegerea altor organe de lucru constituite de Senat.

    CAP. 3
    Desfasurarea lucrarilor Senatului

    SECTIUNEA 1
    Ordinea de zi
    Art. 59
    Proiectul ordinii de zi a sedintelor Senatului se adopta de catre biroul permanent, de regula, in fiecare zi de miercuri a saptamanii premergatoare sedintelor parlamentare, in conditiile prevazute de art. 18 lit. f).
    Toate materialele care se supun Senatului spre a fi inscrise pe ordinea de zi se transmit biroului permanent cu cel putin 10 zile inainte de dezbaterea acestora in plen, in afara de cazul in care prin lege nu se prevede un termen mai scurt.
    Art. 60
    Presedintele Senatului poate invita un reprezentant al guvernului la sedinta de stabilire a ordinii de zi.
    Art. 61
    Proiectul ordinii de zi cuprinde proiecte de legi, propuneri legislative, precum si, dupa caz, interpelari, petitii sau alte probleme propuse de guvern, de biroul permanent ori de senatori.
    Prima jumatate de ora a fiecarei sedinte este rezervata eventualelor intrebari puse de senatori.
    Proiectele de legi, avizate de comisii se inscriu pe ordinea de zi in cel mult 10 zile de la primirea raportului comisiei sesizate in fond.
    Art. 62
    La cererea Presedintelui Romaniei, biroul permanent inscrie cu prioritate prezentarea si dezbaterea mesajelor pe care el le adreseaza Senatului.
    In mod asemanator se va proceda si cu alte cereri ale Presedintelui Romaniei, legate de exercitiul atributiilor acestuia.
    Art. 63
    Proiectul ordinii de zi este supus spre aprobare Senatului in ultima zi din saptamana de lucru a acestuia ce precede perioada pentru care a fost intocmit. Proiectul se adopta cu votul a cel putin jumatate plus unu din numarul senatorilor prezenti si se afiseaza la sediul Senatului.
    Art. 64
    Modificarea ordinii de zi poate avea loc numai in prima zi a saptamanii de lucru, la cererea biroului permanent, a unui grup parlamentar sau a unei comisii a Senatului.
    Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi se face printr-o singura luare de cuvant, limitata in timp. In cazul in care exista opozitie, se va da cuvantul unui singur vorbitor pentru fiecare grup parlamentar, dupa care se va trece la vot.
    In mod exceptional, presedintele Senatului poate propune, in orice sedinta a Senatului, modificarea ordinii de zi, la cererea biroului permanent sau a unui grup parlamentar.
    Art. 65
    La cererea primului-ministru, desemnat de Presedintele Romaniei, Senatul inscrie pe ordinea de zi aprobarea componentei guvernului.

    SECTIUNEA a 2-a
    Procedura legislativa
    Art. 66
    Dreptul de initiativa legislativa apartine guvernului si senatorilor. Senatul dezbate si proiectele sau propunerile legislative transmise de catre Adunarea Deputatilor.
    In exercitiul dreptului de initiativa legislativa, guvernul inainteaza Senatului proiecte de legi, iar senatorii, propuneri legislative. Ele trebuie insotite de expunere de motive si redactate in forma proprie unui act normativ, in articole si, dupa caz, capitole si sectiuni.
    In vederea promovarii de propuneri legislative care privesc desfasurarea activitatii locale, senatorii sunt obligati sa se consulte cu organele locale ale administratiei de stat din judetele in care au fost alesi. La redactarea propunerilor legislative vor tine seama de eventualele propuneri sau sugestii facute de organele locale, precum si direct de catre alegatori.
    O data cu prezentarea propunerii legislative la biroul permanent, senatorul va face precizari cu privire la modul in care s-a conformat acestei proceduri.
    Art. 67
    Toate proiectele si propunerile legislative se inregistreaza de catre biroul permanent in ordinea prezentarii lor si sunt aduse la cunostinta Senatului la prima sedinta, prin anuntarea titlului si initiatorului acestora. Ele se imprima si se distribuie senatorilor de indata, dar nu pot fi trecute pe ordinea de zi decat dupa trecerea unui termen de cel putin 10 zile.
    Art. 68
    Proiectele si propunerile legislative se trimit de biroul permanent, spre dezbatere si avizare, comisiilor permanente competente.
    De asemenea, aceste propuneri sau proiecte se vor transmite si compartimentului tehnic-legislativ, spre examinare, care isi va comunica opinia comisiei sesizate in fond.
    Examinarea proiectelor si propunerilor legislative se poate face si la cererea altei comisii care se considera competenta, in conditiile art. 42.
    Art. 69
    Initiatorul proiectului sau al propunerii legislative poate sa-si retraga proiectul sau propunerea pana la inscrierea acestora pe ordinea de zi.
    Art. 70
    Dupa examinarea proiectului sau propunerii legislative, comisia permanenta sesizata in fond intocmeste un raport care va cuprinde propuneri cu privire la adoptarea sau, dupa caz, modificarea ori respingerea proiectului sau propunerii legislative examinate.
    Raportul, insotit de avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul sau propunerea legislativa, se transmite biroului permanent, care va asigura multiplicarea si difuzarea acestuia catre guvern si senatori, cu respectarea termenului prevazut la art. 47 alin. 2.
    Art. 71
    Proiectele si propunerile legislative, avizate potrivit art. 68 si 70, se supun dezbaterii Senatului in succesiunea prevazuta de ordinea de zi aprobata de acesta.
    Art. 72
    Senatorii sau guvernul au dreptul de a prezenta amendamente in scris, motivate, care se transmit biroului permanent cu cel putin 7 zile inainte de dezbaterea proiectului sau a propunerii legislative.
    Amendamentele se supun examinarii comisiilor competente si concluziilor acestora se adauga la raportul intocmit anterior.
    Art. 73
    Dezbaterea proiectului sau a propunerii legislative este precedata de prezentarea, de catre initiator, a motivelor care au condus la promovarea proiectului, precum si a raportului comisiei permanente.
    Raportul comisiei permanente este prezentat de catre presedintele acesteia sau un raportor desemnat de comisie.
    Art. 74
    Pentru dezbaterea generala a proiectului sau propunerii legislative, presedintele Senatului da cuvantul senatorilor in ordinea inscrierii la cuvant.
    Art. 75
    Initiatorul proiectului sau propunerii legislative are dreptul sa ia cuvantul inainte de inchiderea dezbaterii generale.
    Art. 76
    In faza dezbaterii generale a proiectului sau a propunerii legislative nu pot fi propuse amendamente.
    Art. 77
    Daca prin raportul comisiei se propune respingerea proiectului sau a propunerii legislative, dupa inchiderea dezbaterii generale presedintele poate cere Senatului sa se pronunte prin vot.
    Art. 78
    Senatul trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative, cu modificarile facute de comisii, potrivit raportului comisiei sesizate in fond.
    Art. 79
    La discutarea fiecarui articol senatorii pot lua cuvantul pentru a exprima punctul de vedere al grupului parlamentar din care fac parte sau punctul lor de vedere.
    De asemenea, va putea lua cuvantul si reprezentantul guvernului.
    In cursul luarilor de cuvant pot fi facute amendamente orale privind probleme de redactare.
    Art. 80
    Discutarea articolelor incepe cu amendamentele.
    In cursul dezbaterilor, senatorii sau guvernul pot propune amendamente scrise la modificarile intervenite in urma examinarii si definitivarii textului in comisii.
    Amendamentele trebuie sa se refere la continutul unui singur articol.
    Art. 81
    In cazul in care amendamentul are consecinte importante asupra proiectului sau propunerii legislative, presedintele Senatului il poate trimite spre avizare comisiilor competente, suspendand dezbaterile. In acest caz, autorul amendamentului are dreptul de a fi ascultat in cadrul comisiilor. Acelasi drept il au si reprezentantii guvernului.
    Art. 82
    Discutarea amendamentelor incepe cu cele prin care se propune suprimarea unora din textele cuprinse in articolul supus dezbaterii si, dupa aceea, cu cele privind modificarea sau completarea acestora.
    Senatul se va pronunta prin vot distinct asupra fiecarui amendament, afara de cazul in care prin adoptarea unuia se exclude acceptarea celorlalte.
    Art. 83
    La propunerea presedintelui, Senatul va putea stabili o procedura legislativa speciala pentru dezbaterea unor proiecte de acte normative cu caracter deosebit (legi financiare, ratificarea unor tratate internationale etc.)
    Art. 84
    Dispozitiile art. 68-83 sunt aplicabile si pentru proiectele sau propunerile legislative primite din partea Adunarii Deputatilor.

    SECTIUNEA a 3-a
    Procedura de vot
    Art. 85
    Votul senatorului este personal. El poate fi deschis sau secret.
    Votul deschis se exprima public prin ridicare de maini, apel nominal sau ridicare in picioare.
    Votul secret se exprima prin buletine de vot pentru numiri si prin bile sau electronic in cazul votarii legilor sau altor hotarari.
    Aprobarea nominala a componentei guvernului se face prin vot secret.
    Senatul hotaraste, la propunerea biroului, ce modalitati de vot va folosi, afara de cazul in care prin regulament se stabileste o anumita procedura de vot.
    Art. 86
    Votarea prin apel nominal se face in modul urmator: presedintele explica obiectul votarii si sensul cuvintelor "pentru" si "contra"; unul din secretari da citire numelui si prenumelui senatorilor; fiecare senator raspunde "pentru" sau "contra".
    Dupa terminarea apelului se repeta numele si prenumele senatorilor care nu au raspuns.
    Art. 87
    Votul prin bile se desfasoara astfel: in fata presedintelui senatului se asaza o urna alba si alta neagra. Senatorii vin pe rand la urne, dupa ce primesc de la secretari cate doua bile, din care una alba si una neagra, pe care le introduc in cele doua urne. Bila alba introdusa in urna alba si bila neagra introdusa in urna neagra inseamna vot in favoarea proiectului sau propunerii ce se voteaza, iar bila neagra introdusa in urna alba si bila alba introdusa in urna neagra semnifica vot impotriva proiectului sau propunerii.
    Art. 88
    In cazul votului cu buletine de vot, pe buletin se trec numele si prenumele candidatului, functia pentru care acesta candideaza si, dupa caz, grupul parlamentar din care face parte.
    Senatorul voteaza "pentru", lasind neatins pe buletinul de vot numele si prenumele persoanei propuse; el voteaza "contra" stergind numele si prenumele persoanei propuse.
    Buletinele de vot se introduc intr-o singura urna.
    La numararea voturilor nu se iau in calcul buletinele pe care nu a fost sters numele nici unui candidat.
    Art. 89
    Legile si celelalte propuneri se adopta cu votul a cel putin jumatate plus unu din numarul senatorilor, daca prin prezentul regulament nu se prevede altfel.
    In cazul in care numirile, confirmarile sau avizele pentru numiri in functii se fac, potrivit legii de catre Senat, ele se adopta cu votul a cel putin jumatate plus unu din numarul senatorilor prezenti, la propunerea presedintelui Senatului.
    Numirile, confirmarile sau avizele se supun dezbaterii Senatului, pe baza raportului Comisiei Juridice, de numiri, disciplina si imunitati.
    In vederea intocmirii raportului, comisia va examina propunerile de numiri, confirmari sau avize, avand dreptul de a chema spre audiere persoanele in cauza.
    Daca in sala Senatului nu sunt prezenti jumatate plus unu din numarul senatorilor, presedintele amana votarea pana la intrunirea acestui numar.
    Art. 90
    In caz de paritate de voturi, votul presedintelui Senatului este decisiv.
    Art. 91
    In cursul votarii nu se poate acorda senatorilor dreptul de a lua cuvantul.
    Art. 92
    Proiectele de legi si propunerile legislative respinse de Senat nu pot fi readuse in discutia acestuia in cursul aceleiasi sesiuni.
    Art. 93
    Proiectele de legi si propunerile legislative adoptate de Senat se semneaza de presedintele Senatului si se inainteaza Adunarii Deputatilor in vederea dezbaterii si adoptarii. Guvernul va fi instiintat despre aceasta.
    In cazul care Senatul a adoptat un proiect de lege sau propunere legislativa in redactarea aprobata de Adunarea Deputatilor, acestea vor fi inaintate sub semnatura presedintelui Senatului, in termen de 10 zile de la adoptare, Presedintelui Romaniei, in vederea promulgarii legii.
    Art. 94
    Presedintele Romaniei are dreptul, inainte de a promulga legea, sa ceara printr-un mesaj motivat o noua deliberare a legii sau a unor articole din lege, in cazul in care considera ca acestea contravin principiului separatiei puterilor in stat sau drepturilor fundamentale ale omului ori prevederilor tratatelor internationale la care Romania este parte.
    Reexaminarea poate fi ceruta in cel mult 15 zile de la primirea legii spre promulgare, noua deliberare urmand sa inceapa, in cel mult 3 zile, in camera care a aprobat prima textul de lege.
    Presedintele Romaniei poate prezenta mesajul personal.
    Daca ambele camere, dupa reexaminarea legii, adopta textul legii in forma sa initiala, Presedintele Romaniei este obligat sa procedeze la promulgarea legii, in termen de 5 zile de la data la care a primit-o din partea camerei care s-a pronuntat ultima.
    Art. 95
    In cazul in care Senatul adopta un proiect de lege sau o propunere legislativa aprobata anterior de Adunarea Deputatilor, intr-o alta redactare sau cu unele texte diferite fata de proiectul votat de Adunarea Deputatilor, presedintele Senatului, de acord cu presedintele Adunarii Deputatilor, va initia procedura de mediere.
    Daca Adunarea Deputatilor adopta un proiect de lege sau o propunere legislativa aprobata anterior de Senat, intr-o alta redactare sau cu unele texte diferite in raport cu cel votat de Senat, presedintele acestuia, primind proiectul legislativ modificat in sensul de mai sus, va initia, de acord cu presedintele Adunarii Deputatilor, procedura de mediere.
    Aceasta activitate se va desfasura prin intermediul unei comisii de mediere, care va lucra potrivit normelor cuprinse in art. 38-51 si 54-57 din prezentul regulament.
    Raportul comisiei de mediere, precum si textul de conciliere propus, vor fi inscrise pe ordinea de zi a Senatului, urmandu-se procedura prevazuta de art. 59-84 din prezentul regulament.
    Art. 96
    Raportul comisiei de mediere se dezbate mai intai in Adunarea Deputatilor si apoi in Senat.
    Daca Adunarea Deputatilor si Senatul isi insusesc textul legii in forma propusa de comisia de mediere, se va proceda conform art. 93 alin. 2.
    In cazul in care fie Adunarea Deputatilor, fie Senatul aduc modificari textului legii in forma propusa de comisia de mediere, birourile permanente ale celor doua adunari vor initia procedura de conciliere.
    In acest scop, ele se vor reuni, prin acord comun al presedintilor ambelor adunari, si vor incerca redactarea unui text convenabil acestora, care va trebui adoptat cu votul a jumatate plus unu din numarul membrilor celor doua birouri.
    Fiecare adunare va lua in dezbatere, separat, textul de conciliere propus de birouri. Legea se va socoti adoptata daca membrii fiecarei adunari vor aproba acest text cu votul a jumatate plus unu din numarul membrilor lor.
    In caz contrar sau al adoptarii unor modificari neconcordante, indiferent din partea oricarei adunari ar veni, ori in situatia in care birourile permanente nu ajung la un acord pentru un text comun, in conditiile alin. 2, proiectul de lege sau propunerea legislativa se considera respinse.

    SECTIUNEA a 4-a
    Desfasurarea sedintelor Senatului
    Art. 97
    Sedintele Senatului sunt publice, in afara cazurilor in care, la cererea presedintelui sau a 20 de senatori, se hotaraste, cu cel putin jumatate plus unu din voturile senatorilor prezenti, ca acestea sa fie secrete.
    Art. 98
    La sedintele publice ale Senatului pot participa diplomati, reprezentanti ai presei, radioului si televiziunii, precum si cetateni, pe baza autorizatiei sau invitatiei emise de secretarul general al aparatului Senatului, in conditiile stabilite de biroul permanent.
    La toate sedintele Senatului este obligatorie prezenta, pe banca ministeriala, a cel putin unui reprezentant al guvernului.
    Persoanele aflate in tribune trebuie sa pastreze linistea si sa se abtina de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, in caz contrar fiind eliminate din sala.
    Presedintele are dreptul sa atraga atentia ziarelor si celorlalte mijloace de informare in masa asupra informatiilor vadit inexacte privind lucrarile Senatului. La cererea presedintelui, mijloacele de informare in masa sunt obligate sa dea publicatii cele aratate de presedinte. Daca abaterea se repeta, presedintele Senatului va putea, consultind Senatul, sa retraga pe un timp anumit, reprezentantului ziarului sau al altui mijloc de informare in masa aflat in culpa, autorizatia de participare la lucrarile Senatului.
    Art. 99
    Senatorii sunt obligati sa fie prezenti la lucrarile Senatului si sa se inscrie pe lista de prezenta, tinuta de unul din secretari.
    Senatorul care nu poate lua parte la sedinta, din motive independente de vointa sa, va trebui sa anunte din timp biroul permanent, mentionand cauzele care il impiedica sa participe.
    Art. 100
    Senatul isi desfasoara activitatea, in plen si pe comisii, in zilele de luni, de la ora 13, marti, miercuri si joi.
    La propunerea biroului permanent se vor putea tine sedinte sau efectua deplasari ale senatorilor in judete si dupa un alt program.
    Art. 101
    Sedinta Senatului este deschisa de presedinte sau de vicepresedinte care il inlocuieste.
    Presedintele este asistat de 2 secretari.
    Persoana care conduce lucrarile Senatului este obligata sa precizeze daca este intrunit cvorumul legal si sa anunte ordinea de zi.
    Art. 102
    Senatul lucreaza legal in prezenta a cel putin jumatate plus unu din numarul senatorilor.
    In timpul sedintelor, presedintii grupurilor parlamentare pot cere presedintelui Senatului verificarea intrunirii cvorumului. Presedintele Senatului va decide daca acest lucru este necesar.
    In cazul in care cvorumul legal nu este intrunit, presedintele Senatului suspenda sedinta si arata ziua si ora de reluare a lucrarilor.
    Secretarii vor informa ulterior Senatul despre cauzele lipsei senatorilor care nu si-au anuntat absenta.
    Art. 103
    Presedintele Senatului sau vicepresedintele care il inlocuieste conduce dezbaterile, vegheaza la respectarea regulamentului si mentinerea ordinii in sala de sedinte.
    Art. 104
    Inainte de inceperea lucrarilor, secretarii intocmesc lista cu senatorii care se inscriu la cuvant.
    Senatorii vor lua cuvantul in ordinea de pe lista, cu incuviintarea presedintelui Senatului.
    Presedintele Senatului poate supune acestuia spre aprobare ca la discutarea aceluiasi articol dintr-un proiect sau propunere legislativa sau a unui alt material ori a unei probleme aflate in dezbaterea Senatului, dupa ce au luat cuvantul mai multi vorbitori din acelasi grup parlamentar, sa se dea cuvantul vorbitorilor apartinand altui grup parlamentar. In acest caz, ordinea luarii cuvantului se stabileste de presedinte.
    Ministrilor prezenti in Senat li se poate da cuvantul in orice faza a dezbaterii si ori de cate ori solicita acest lucru.
    Art. 105
    Nimeni nu poate lua cuvantul decat daca ii este dat de presedinte. Persoanele care iau cuvantul in Senat vorbesc de la tribuna acestuia.
    Art. 106
    Presedintele are dreptul sa limiteze durata luarilor de cuvant, in functie de obiectul dezbaterilor.
    Vorbitorii sunt obligati ca in cuvantul lor sa se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea careia s-au inscris la cuvant. In caz contrar, presedintele le atrage atentia si, daca nu se conformeaza, le retrage cuvantul.
    Art. 107
    Presedintele Senatului poate da cuvantul oricand unui senator pentru a raspunde intr-o chestiune de ordin personal care il priveste, limitand timpul acordat in acest scop.
    Prevederile alin. 1 se aplica si in cazul in care se cere cuvantul in probleme privitoare la regulament.
    Art. 108
    Presedintele, un grup parlamentar sau 15 senatori pot cere incheierea dezbaterii unei probleme puse in discutia Senatului.
    Cererea de incheiere a dezbaterii se adopta cu votul a cel putin jumatate plus unu din numarul senatorilor prezenti.
    Art. 109
    Este interzisa proferarea de insulte sau calomnii atat de la tribuna Senatului, cat si din sala de sedinte.
    Se interzice dialogul intre vorbitorii aflati la tribuna si persoanele aflate in sala.
    Art. 110
    Presedintele cheama la ordine pe senatorii care tulbura dezbaterile sau creeaza agitatie. El poate intrerupe sedinta cand tulburarea persista si poate dispune eliminarea din sala a persoanelor care impiedica in orice mod desfasurarea normala a lucrarilor Senatului.
    Art. 111
    Dezbaterile din sedintele Senatului se inregistreaza pe banda magnetica si se stenografiaza.
    Separat, prin grija secretarilor, se intocmesc procese-verbale pentru fiecare sedinta a Senatului. Procesele-verbale se semneaza de catre presedinte si secretarii care l-au asistat la conducerea lucrarilor.
    Stenogramele se publica in Monitorul Oficial, Partea a II-a, cu exceptia celor privitoare la sedintele secrete.
    Senatorii au dreptul de a examina exactitatea stenogramei prin confruntarea ei cu banda magnetica, inainte de publicarea stenogramei in Monitorul Oficial.

    CAP. 4
    Intrebari, interpelari, petitii

    SECTIUNEA 1
    Intrebari
    Art. 112
    Fiecare senator poate adresa intrebari ministrilor sau altor conducatori ai organelor centrale ale administratiei de stat.
    Intrebarea consta intr-o simpla cerere de a raspunde daca un fapt este adevarat, daca o informatie este exacta, daca guvernul intelege sa comunice Senatului actele ori informatiile solicitate de senator sau daca are intentia de a lua o hotarare intr-o problema determinata.
    Cei intrebati vor raspunde imediat, la fiecare intrebare in parte sau vor declara ca nu pot raspunde ori ca vor prezenta raspunsul in zilele urmatoare, indicand ziua respectiva.
    Art. 113
    Daca raspunsul la o intrebare da nastere unei replici a celui care a adresat intrebarea, pentru a declara daca raspunsul primit corespunde intrebarii, timpul pentru replica este de 10 minute.
    Art. 114
    La prezentarea intrebarii, senatorul va preciza daca doreste sa primeasca raspunsul in scris sau oral in sedinta publica.
    In cazul in care se solicita un raspuns scris, cel chestionat va declara, in cel mult 5 zile, ca a dat raspunsul sau scris, fara a face alte precizari.
    Art. 115
    Nici un senator nu poate adresa mai mult de doua intrebari in aceeasi sedinta.
    Daca timpul afectat intrebarilor si raspunsurilor la acestea depaseste o jumatate de ora, presedintele Senatului va amana de drept, pentru sedinta urmatoare, celelalte intrebari si raspunsuri.

    SECTIUNEA a 2-a
    Interpelari
    Art. 116
    Interpelarile se fac in scris, aratandu-se obiectul acestora, fara nici o dezvoltare.
    Interpelarea consta intr-o cerere adresata guvernului de un senator, prin care se solicita explicatii asupra politicii guvernului in probleme ale activitatii sale interne sau externe.
    Ele se citesc de catre senator in sedinta publica si se transmit presedintelui Senatului.
    Art. 117
    Interpelarile se inscriu in ordinea prezentarii intr-un registru special si se afiseaza in sala de sedinta.
    La inceputul fiecarei sesiuni, Senatul va stabili o zi a saptamanii consacrata dezvoltarii interpelarilor.
    Art. 118
    In sedinta consacrata dezvoltarii interpelarii se da cuvantul interpelatorului si apoi reprezentantului guvernului sau ministrului. Acestia din urma pot, dupa dezvoltarea interpelarii, sa raspunda imediat sau sa ceara o amanare de cel mult 3 zile pentru a raspunde.

    SECTIUNEA a 3-a
    Informarea senatorilor
    Art. 118
    Fiecare membru al Senatului are dreptul de a cere, prin intermediul guvernului, de la organele centrale ale administratiei de stat, printr-o petitie scrisa adresata presedintelui Senatului, orice acte sau dosare, precum si alte informatii utile pentru activitatea senatorului.
    Guvernul poate refuza satisfacerea petitiei in cazul in care aceasta priveste, in conditiile prevazute de lege, secrete de stat referitoare la apararea tarii sau secrete de stat de importanta deosebita.
    In acest caz, refuzul guvernului poate fi adus la cunostinta Senatului, care va decide in sedinta secreta.
    De asemenea, senatorii au dreptul de a cere, in scris sau oral, de la organele locale ale administratiei de stat din circumscriptia electorala pe care o reprezinta, acte, dosare, precum si alte informatii utile pentru activitatea lor.
    Actele sau dosarele primite se restituie organului respectiv dupa ce au fost consultate.

    SECTIUNEA a 4-a
    Petitii
    Art. 120
    Oricine are dreptul de a se adresa cu petitii Senatului. Petitiile vor fi prezentate in scris si semnate, precizandu-se domiciliul petitionarului sau al unuia dintre petitionari.
    Art. 121
    Petitiile se inscriu intr-un registru, in ordinea primirii, consemnandu-se numarul de inregistrare, numele, prenumele, domiciliul petitionarului si obiectul cererii.
    Art. 122
    Petitiile inregistrate se transmit de catre unul din vicepresedintii Senatului, desemnat de presedinte, Comisiei de validari si petitii, spre dezbatere si solutionare.
    Orice membru al Senatului poate lua cunostinta de continutul unei petitii, adresandu-se in acest sens presedintelui comisiei.
    Senatorul caruia ii sunt adresate direct petitii are dreptul de a depune diligentele necesare pentru solutionarea acestora de organele de stat competente, informand despre aceasta pe presedintele comisiei.
    Art. 123
    Comisia va decide care sunt petitiile ce nu sufera amanare, sesizand, de indata, organele competente sa le solutioneze. Pentru celelalte petitii, comisia va decide, in cel mult 10 zile de la inregistrarea lor, daca le va trimite unui organ competent ori le va clasa sau, in cazuri deosebite, le va prezenta Senatului.
    Organele de stat sesizate au obligatia de a informa Senatul, in scris, in termen de 10 zile, despre solutia adoptata.
    Petitionarului i se aduce la cunostinta ultima decizie adoptata.
    Art. 124
    In fiecare luna, Comisia de validari si petitii prezinta Senatului un raport asupra petitiilor primite si asupra modului de solutionare a acestora.
    In raport se vor face mentiuni cu privire la solutiile date de organele de stat la petitiile care le-au fost trimise spre solutionare.

    CAP. 5
    Statutul senatorului

    SECTIUNEA 1
    Imunitatea parlamentara
    Art. 125
    Imunitatea parlamentara are ca scop protejarea senatorilor impotriva urmaririlor judiciare si garantarea libertatii de gandire si actiune a acestora.
    Senatorul nu poate fi tras la raspundere juridica, sub nici o forma, pentru opiniile politice sau voturile exprimate in parlament.
    Nici un senator nu poate fi retinut, arestat, perchezitionat sau trimis in judecata penala ori contraventionala fara incuviintarea prealabila a Senatului. Cererea de retinere, arestare, perchezitie sau privind posibilitatea trimiterii in judecata penala ori contraventionala se adreseaza presedintelui Senatului de catre procurorul general. Presedintele Senatului o aduce la cunostinta senatorilor in sedinta publica, dupa care o trimite de indata Comisiei juridice, de numiri, disciplina si imunitati spre examinare, care va stabili daca exista motive temeinice pentru aprobarea cererii. Hotararea comisiei se adopta prin votul secret a cel putin jumatate plus unu din membrii comisiei.
    Procurorul general va inainta comisiei toate documentele pe care aceasta le solicita; in caz de refuz, comisia va apela la Senat.
    Raportul comisiei se supune, in termenul stabilit de Senat, dezbaterii si aprobarii acestuia.
    Senatul decide, prin vot secret, asupra cererii, cu majoritatea de cel putin doua treimi din numarul senatorilor prezenti.
    Un senator este considerat in tot timpul mandatului sau a fi in exercitiul functiunii, motiv pentru care orice agresiune indreptata impotriva sa este asimilata si sanctionata conform dispozitiilor prevazute pentru infractiunea de ultraj. De aceasta protectie juridica beneficiaza si membrii familiei - sot, sotie si copii - in cazul in care agresiunea impotriva acestora urmareste nemijlocit exercitarea de presiuni asupra senatorului cu indeplinirea mandatului sau.
    Art. 126
    In caz de infractiune flagranta, senatorul poate fi retinut la domiciliu, numai cu incuviintarea prealabila a procurorului general. Procurorul general va informa, neintarziat, presedintele Senatului asupra retinerii.
    Daca Senatul considera ca nu exista temei pentru retinere, dispune imediat revocarea acestei masuri.
    Art. 127
    Toate cererile privind ridicarea imunitatii parlamentare se inscriu cu prioritate pe ordinea de zi.

    SECTIUNEA a 2-a
    Incompatibilitati
    Art. 128
    Mandatul de senator este incompatibil cu functia de membru al guvernului. Pe timpul exercitarii acestei functii, mandatul de senator se suspenda.
    Art. 129
    Mandatul de senator este incompatibil cu functia de Presedinte al Romaniei si cu calitatea de membru al Adunarii Deputatilor.
    Art. 130
    Mandatul de senator este incompatibil cu statutul persoanelor care, potrivit legii, nu pot face parte din partidele politice.
    Art. 131
    Exercitarea unor functii conferite de un stat strain sau de catre o organizatie internationala si salarizate de catre acestea este incompatibila cu mandatul de senator.
    Art. 132
    Persoanele insarcinate de guvern cu o misiune temporara pot cumula exercitarea acestei misiuni cu mandatul de senator pe o perioada de cel mult sase luni.
    O misiune pe o perioada mai mare de sase luni este incompatibila cu calitatea de senator.
    Art. 133
    Se interzice utilizarea numelui oricarui senator urmat de aceasta calitate a sa in orice actiune publicitara privitoare la o intreprindere financiara, industriala sau comerciala.
    Art. 134
    Senatorul care se afla intr-o incompatibilitate prevazuta in art. 129-132, in termen de 30 de zile de la data validarii mandatului sau, va demisiona din functiile care sunt incompatibile cu mandatul de senator.
    Dupa expirarea termenului prevazut la alin. 1, senatorul care se afla intr-un caz de incompatibilitate este declarat ca demisionat din functia de senator de catre Senat, la cererea biroului permanent al acestuia.
    Locul vacant va fi ocupat de catre supleantul imediat urmator de pe lista partidului sau formatiunii politice pentru care a candidat. Asupra legalitatii alegerii supleantului, Comisia de validari si petitii va prezenta Senatului un raport.
    Art. 135
    In cursul termenului prevazut la art. 134 alin. 1, senatorul trebuie sa declare la Biroul permanent al Senatului orice activitate pe care va continua sa o desfasoare in viitor.
    Art. 136
    Schimbarile survenite in activitatea senatorului, in timpul exercitarii mandatului, se aduc la cunostinta biroului permanent, in cele mult 10 zile de la data aparitiei acestora.

    SECTIUNEA a 3-a
    Exercitarea mandatului de senator
    Art. 137
    Senatorii intra, de indata, prin simplul fapt al alegerii lor, in dreptul deplinei exercitari a mandatului, pe baza certificatelor doveditoare a alegerii in Senat, eliberate de presedintii birourilor electorale de circumscriptie.
    Art. 138
    Senatorii isi exercita drepturile si isi indeplinesc indatoririle pe toata durata legislaturii pentru care au fost alesi, in afara de cazurile de demisie sau pierdere a drepturilor electorale.
    Pentru exercitarea mandatului de senator, in circumscriptiile electorale, prin grija prefecturilor sau primariilor, se organizeaza, pentru fiecare senator, cate un birou senatorial, unde este incadrat un sef de birou senatorial, care face parte din aparatul Senatului.
    Pentru desfasurarea activitatii senatoriale, prefecturile vor pune la dispozitia senatorului un mijloc de transport si o dactilografa.
    Personalul incadrat la birourile senatoriale, in functia de sef de birou senatorial, pe timpul cat indeplineste aceasta activitate, se considera detasat sau, dupa caz, transferat in interesul serviciului, in conditiile legislatiei muncii.
    Art. 139
    Senatorii au dreptul la o indemnizatie lunara, precum si la o diurna pe perioada cat sunt prezenti la lucrarile in plen si in comisii.
    De asemenea, senatorilor care nu domiciliaza in municipiul Bucuresti li se asigura cazarea gratuita sau, la alegere, primesc o indemnizatie de cazare, pe durata desfasurarii sesiunilor.
    Prevederile alin. 2 se aplica si senatorilor care nu domiciliaza in circumscriptiile electorale pe care le reprezinta, pe timpul deplasarii in teritoriu.
    Senatorii au dreptul la diurne de deplasare si la transport gratuit pe caile ferate romane si pe liniile auto, navale si aeriene interne si li se ramburseaza taxele de posta si telecomunicatii, pentru activitatile legate de exercitarea mandatului.
    Indemnizatiile si diurnele prevazute in prezentul articol se stabilesc de lege.
    Senatorii primesc indemnizatia lunara si celelalte drepturi banesti incepand din ziua cand au fost alesi si pana la incetarea mandatului.
    Senatorii au dreptul la un schimb valutar intr-un volum si in conditiile stabilite de lege.
    Senatorii vor avea un semn distinctiv al calitatii lor de reprezentanti ai natiei, cu dreptul de a-l purta pe toata durata mandatului lor. Natura si forma acestei distinctii se vor stabili de biroul permanent.
    Art. 140
    Comisia juridica, de numiri, disciplina si imunitati poate propune Senatului diminuarea indemnizatiei lunare in raport de timpul afectat de senator exercitarii indatoririlor sale.
    Art. 141
    Pe durata exercitarii mandatului de senator, contractul de munca al persoanei in cauza se suspenda, cu exceptia cazurilor in care biroul permanent, la cererea senatorului, decide astfel.
    Efectele suspendarii contractului de munca, drepturile privind vechimea in munca pe perioada exercitarii mandatului, precum si regimul juridic al indemnizatiei de senator, se stabilesc prin lege.
    Biroul permanent, la cererea senatorului sau a unitatii la care activeaza, poate aproba cumulul indemnizatiei de senator cu alte venituri.

    SECTIUNEA a 4-a
    Concedii, absente, demisii
    Art. 142
    Nici un senator nu poate lipsi de la sedintele Senatului sau comisiei din care face parte, decat in cazul in care a obtinut aprobarea unui concediu.
    Nu se considera absent senatorul care nu participa la lucrari pentru ca a primit de la Senat sau de la guvern o insarcinare care-l retine in afara parlamentului. Senatorul in cauza nu va fi socotit in numarul regulamentar cerut.
    Art. 143
    Concediile se acorda pentru motive de boala sau interese personale.
    Concediile de boala se acorda pentru cel mult 30 de zile si pot fi prelungite, daca este cazul, iar cele pentru interese personale nu pot fi mai mari de 30 de zile in timpul unei sesiuni si se pot lua integral sau in mai multe transe.
    Concediile pana la 5 zile se acorda de presedinte. Cererile de concedii mai lungi se supun aprobarii biroului permanent.
    Fiecare cerere de concediu pentru interese personale va avea notificat pe margine, de catre unul din secretarii Senatului, numarul de zile de concediu pe care le-a avut senatorul respectiv.
    Art. 144
    Orice membru al Senatului care lipseste de la 7 sedinte consecutive fara concediu sau peste concediul acordat, va fi invitat de presedinte sa justifice motivele absentei.
    Daca in termen de 20 de zile de la comunicarea invitatiei, senatorul nu se prezinta sau nu trimite justificarea, pierde toate drepturile prevazute la art. 139 din prezentul regulament.
    Daca absenta de mai sus se produce de trei ori in aceeasi sesiune, presedintele este dator sa declare locul vacant, fara alta formalitate.
    Art. 145
    Senatorii pot demisiona prin cerere scrisa, adresata presedintelui. Acesta, in sedinta publica, intreaba senatorul respectiv daca staruie in demisie, iar daca raspunde afirmativ sau nu se prezinta in Senat pentru a raspunde, declara locul vacant.
    Art. 146
    La inceputul fiecarei legislatii, Comisia juridica, de numiri, disciplina si imunitati va examina declaratiile senatorilor privitoare la incompatibilitati si va intocmi un raport care se aproba de Senat cu votul majoritatii membrilor sai.
    Daca senatorul a facut sa inceteze cazul de incompatibilitate, dupa sesizarea facuta de comisie, se va lua act despre aceasta in procesul-verbal al sedintei. Cazurile de acest gen nu se trec in raportul comisiei.
    Pentru cazurile de incompatibilitate aparute pe durata unei legislaturi se va proceda in conformitate cu normele prezentei sectiuni.

    SECTIUNEA a 5-a
    Sanctiuni
    Art. 147
    Abaterile de la regulament atrag urmatoarele sanctiuni:
    a) avertismentul;
    b) chemarea la ordine;
    c) retragerea cuvantului;
    d) eliminarea din sala de sedinte;
    e) interzicerea de a participa la lucrarile Senatului pe timp de maximum 15 zile;
    f) excluderea temporara.
    Sanctiunile prevazute la lit. a), b), c) si d) se aplica de presedintele Senatului, iar cele de la lit. e) si f), de catre biroul permanent, la propunerea presedintelui.
    Pentru aplicarea sanctiunii de la lit. e) si f), cazul se va trimite Comisiei juridice, de numiri, disciplina si imunitati, care va prezenta un raport asupra cercetarii efectuate.
    Art. 148
    La prima abatere de la regulament, presedintele Senatului atrage atentia senatorului in culpa si-l invita sa respecte regulamentul.
    Art. 149
    Senatorii care vor nesocoti avertismentul si invitatia presedintelui si vor continua sa se abata de la regulament, precum si cei care, chiar pentru prima data, incalca in mod grav dispozitiile regulamentului, vor fi chemati la ordine.
    Chemarea la ordine se inscrie in procesul-verbal al sedintei.
    Art. 150
    Presedintele Senatului poate, inainte de a chema la ordine un senator, sa-l invite sa-si retraga sau sa explice cuvantul care a generat incidente si care ar da loc la aplicarea sanctiunii.
    Daca expresia intrebuintata a fost retrasa sau regretata ori daca explicatiile date sunt apreciate de presedinte ca satisfacatoare, sanctiunea nu se mai aplica.
    Art. 151
    In cazul in care, dupa chemarea la ordine, un senator continua sa se abata de la regulament, presedintele Senatului ii va putea retrage cuvantul, iar daca persista, il va elimina din sala.
    Art. 152
    In cazul unor abateri deosebit de grave sau al unor abateri grave savarsite de senator in mod repetat, biroul permanent, la propunerea presedintelui Senatului, poate aplica sanctiunea interzicerii participarii senatorului la lucrarile Senatului pe o perioada de maximum 15 zile sau poate cere excluderea temporara a senatorului in culpa.
    Art. 153
    Excluderea temporara poate varia de la o sedinta pana la maximum 30 de sedinte din aceeasi sesiune.
    Aplicarea excluderii temporare are urmatoarele consecinte:
    a) suspendarea indemnizatiei parlamentare pe timpul excluderii;
    b) suspendarea drepturilor ce tin de calitatea de senator, cu exceptia imunitatii;
    c) interzicerea participarii la lucrarile Senatului si ale comisiilor;
    d) interzicerea accesului in localul Senatului.
    Excluderea se executa de catre chestori.
    Art. 154
    Pentru mentinerea ordinii in sedintele comisiilor, presedintii acestora au aceleasi drepturi ca si presedintele Senatului si pot aplica sanctiunile prevazute la art. 147 alin. 1 lit a)-c).
    In cazul in care un senator savarseste abateri deosebit de grave, presedintele comisiei va suspenda sedinta si va aduce la cunostinta presedintelui Senatului, care il va supune biroului permanent, spre aplicarea sanctiunilor prevazute de regulament.

    CAP. 6
    Serviciile Senatului

    Art. 155
    Personalul din serviciile Senatului este condus de secretarul general al aparatului Senatului.
    Secretarul general este numit de Senat, la propunerea presedintelui. El este ordonator de credite si intocmeste, impreuna cu chestorii, proiectul de buget al Senatului.
    Art. 156
    Senatul aproba bugetul anual, precum si executarea acestuia, dupa verificarea de catre chestorii Senatului.
    Art. 157
    Structura aparatului Senatului, propusa de secretarul general, cu acordul biroului permanent, este aprobata de Senat.
    Art. 158
    In cadrul serviciilor Senatului functioneaza compartimentul tehnic-legislativ, format din specialisti in domeniul juridic, angajati sau, dupa caz, remunerati cu o indemnizatie fixa lunara.
    Compartimentul tehnic-legislativ asigura asistenta tehnica necesara pentru redactarea proiectelor si propunerilor de lege cu respectarea normelor de tehnica legislativa, precum si evidenta oficiala a legislatiei.
    Art. 159
    In cadrul aparatului Senatului functioneaza Oficiul de informare-documentare parlamentara, care raspunde si de gestionarea  bibliotecii Senatului.
    Art. 160
    In cazul in care la lucrarile Senatului sau comisiilor acestuia sunt invitati sa participe specialisti care nu au calitatea de senator, acestia vor primi o indemnizatie ce va fi stabilita de biroul permanent, la propunerea senatorului general al aparatului.

    CAP. 7
    Dispozitii diverse

    Art. 161
    Dupa alegerea Biroului permanent al Senatului, presedintele Senatului, de comun acord cu presedintele Adunarii Deputatilor, convoaca sedinta comuna a Senatului si a Adunarii Deputatilor pentru prezentarea hotararii Curtii Supreme de Justitie privitoare la validarea alegerii Presedintelui Romaniei.
    Art. 162
    Lucrarile sedintei comune se desfasoara in prezenta candidatului a carui alegere a fost validata de Curtea Suprema de Justitie si sunt conduse de presedintii celor doua camere.
    Art. 163
    Presedintele Curtii Supreme de Justitie prezinta in sedinta comuna a Senatului si a Adunarii Deputatilor hotararea Curtii Supreme de Justitie cu privire la validarea alegerii Presedintelui Romaniei.
    Dupa prezentarea hotararii Curtii Supreme de Justitie, presedintele Senatului declara ca cel ales este Presedintele Romaniei.
    Presedintele Romaniei depune juramantul pe baza textului adoptat de parlament.
    Art. 164
    Dispozitiile prezentului regulament pot fi modificate potrivit procedurii de elaborare si adoptare a legilor, prevazute de art. 45-97.
    Modificarile se adopta cu votul a jumatate plus unu din numarul senatorilor.
    Art. 165
    In probleme de organizare, Senatul adopta hotarari potrivit procedurii prevazute la art. 59-111 din prezentul regulament.

                      PRESEDINTELE SENATUI