HOTARARE Nr.
1268 din 8 decembrie 2010
privind aprobarea
Programului de protectie si gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista
patrimoniului mondial UNESCO
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 11 din 5 ianuarie 2011
In temeiul art. 108 din Constituţia României,
republicată, şi al art. 6 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 47/2000
privind stabilirea unor măsuri de protecţie a monumentelor istorice care fac
parte din Lista patrimoniului mondial, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 564/2001,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. - (1) Se aprobă Programul de protecţie şi
gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial
UNESCO, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
(2) Programul prevăzut la alin. (1) este valabil pe o
perioadă de 5 ani, începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemnează:
Ministrul culturii şi patrimoniului naţional,
Kelemen Hunor
Ministrul administraţiei şi internelor,
Constantin-Traian
Igaş
Ministrul dezvoltării regionale şi turismului,
Elena Gabriela Udrea
ANEXĂ
PROGRAMUL DE
PROTECŢIE ŞI GESTIUNE
pentru monumentele istorice înscrise în Lista
patrimoniului mondial UNESCO
Cuprins
Capitolul I - Obiective generale ale Programului de protecţie şi gestiune a monumentelor istorice înscrise în
Lista patrimoniului mondial UNESCO
Capitolul II - Descrierea şi
înţelegerea semnificaţiei valorii universale a monumentelor istorice înscrise
pe Lista patrimoniului mondial UNESCO
Capitolul III - Evaluarea
măsurilor de protecţie şi gestiune a monumentelor înscrise pe Lista patrimoniului
mondial UNESCO
Capitolul IV - Sistemul de management al monumentelor
Capitolul V - Monitorizarea
Programului de protecţie şi gestiune a monumentelor înscrise pe Lista patrimoniului mondial UNESCO
CAPITOLUL I
Obiective generale ale Programului de protecţie şi gestiune a monumentelor
istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial
UNESCO
Art. 1. - Programul de protecţie şi gestiune reprezintă
cadrul general pentru toate monumentele din România
înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO, denumite în continuare monumente,
acesta urmând să fie adaptat la situaţia specifică
fiecărui monument şi detaliat pentru fiecare parte componentă a acestora.
Art. 2. - Obiectivele generale
ale Programului de gestiune şi protecţie a monumentelor istorice sunt:
a) creşterea participării comunităţilor locale la
păstrarea valorilor universale a monumentelor, prin implementarea planurilor
anuale de gestiune şi protecţie, precum şi a acţiunilor prevăzute de acestea la
nivel local, naţional şi internaţional;
b) îmbunătăţirea accesului publicului, precum şi
încurajarea populaţiei şi a comunităţilor, prin implicarea autorităţilor
locale, în vederea conştientizării şi înţelegerii importanţei şi valorii
universale a monumentelor;
c) responsabilizarea autorităţilor cu atribuţii în
domeniu, prin implicarea autorităţilor judeţene şi locale în administrarea,
păstrarea, revitalizarea socială şi economică a monumentelor prin promovarea şi
susţinerea unor politici cu efecte durabile şi adecvate în plan local.
CAPITOLUL II
Descrierea şi înţelegerea semnificaţiei valorii
universale a monumentelor istorice înscrise în
Lista patrimoniului mondial UNESCO
Art. 3. - Descrierea în vederea înţelegerii
semnificaţiei valorii universale a monumentelor istorice înscrise în Lista
patrimoniului mondial UNESCO cuprinde următoarele elemente:
a) codul UNESCO şi codul din Lista monumentelor
istorice;
b) localizarea - informaţii legate de topografie şi
coordonatele geografice;
c) proprietarul/administratorul/titularul altor drepturi
reale;
d) descrierea monumentelor;
e) inventarierea şi documentarea tuturor componentelor
monumentelor, la standarde internaţionale, potrivit ghidului operaţional
UNESCO;
f) realizarea cadastrului,
stabilirea şi reactualizarea zonelor de protecţie şi a zonelor protejate;
g) argumentarea criteriilor pentru care monumentul
respectiv a fost înscris în Lista patrimoniului mondial UNESCO şi explicitarea
semnificaţiei valorii universale a monumentului;
h) informaţii culturale, arheologice, antropologice,
etnografice, istorice, de istoria a artei, arhitecturale, tehnologice,
ştiinţifice;
i) informaţii legate de mediu - climă, geologie,
hidrologie, seismologie etc;
j) elemente valoroase ale peisajului natural.
CAPITOLUL III
Evaluarea măsurilor de protecţie şi gestiune a monumentelor înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO
Art. 4. - Evaluarea măsurilor de protecţie şi gestiune
a monumentelor înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO se va realiza prin:
a) evaluarea măsurilor administrative şi de
întreţinere a monumentului prin acţiuni de pază, protecţie, semnalizare;
b) stabilirea zonei de protecţie şi/sau eventuala ei
reactualizare şi a unui regulament de urbanism, care va conţine stabilirea
condiţiilor de intervenţie asupra monumentelor;
c) verificarea de către reprezentanţii direcţiei
judeţene de cultură şi patrimoniu naţional şi de coordonatorii pentru fiecare
monument a legalităţii avizelor şi autorizaţiilor eliberate pentru orice fel de
intervenţii asupra acestor monumente;
d) verificarea legalităţii intervenţiilor asupra
monumentului şi a construcţiilor din zona de protecţie a acestuia.
Art. 5. - Evaluarea stării de conservare a monumentelor
şi identificarea problemelor cu care acestea se confruntă se realizează prin:
a) identificarea unor factori de risc care au afectat
obiectivul în trecut;
b) evaluarea stării de conservare a clădirilor,
construcţiilor şi a altor componente ale monumentului;
c) descrierea calitativă şi cantitativă a lucrărilor de
restaurare, consolidare şi reabilitare efectuate;
d) evaluarea priorităţilor pe termen scurt şi mediu;
e) evaluarea acţiunii factorilor de risc natural1 sau economic, social, dezvoltare
urbanistică, intervenţii inadecvate;
1 Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului naţional - secţiunea a V-a - Zone de risc natural identifică zone
de risc natural. Riscurile luate în considerare pentru a defini ariile de risc
natural sunt seismul, alunecările de teren, inundaţiile.
f) analizarea modului de întreţinere a monumentelor de
către proprietari;
g) existenţa unor disfuneţii administrative şi
financiare; h) evaluarea stării de conservare a peisajului cultural.
Art. 6. - Evaluarea accesului publicului la monumentele înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO şi a
problemelor turismului cultural se va realiza prin:
a) analizarea infrastructurii care permite accesul
publicului la monumentele UNESCO - existenţa unei autostrăzi, a unui drum
naţional, judeţean sau comunal;
b) analiza existenţei posibilităţilor de parcare,
cazare, pază, precum şi a altor facilităţi;
c) existenţa muzeelor de sit, a punctelor de
informare, a panourilor de semnalizare, precum şi a traducerii informaţiilor în
limbi străine.
Art. 7. - Evaluarea
vulnerabilităţilor existente pentru monumentele înscrise în Lista patrimoniului
mondial UNESCO se realizează prin:
a) identificarea cauzelor vulnerabilităţilor;
b) evaluarea riscurilor şi impactului
vulnerabilităţilor asupra monumentelor;
c) identificarea factorilor
naturali şi umani care pot constitui cauze de vulnerabilitate şi care ameninţă
integritatea şi autenticitatea monumentelor;
d) crearea unui program pentru identificarea,
diminuarea şi eliminarea vulnerabilităţilor care să conţină priorităţile anuale
de intervenţie în scopul eliminării riscurilor naturale, umane etc.
CAPITOLUL IV
Sistemul de management al monumentelor
Art. 8. - (1) Gestionarea monumentelor se va realiza
prin implementarea unui sistem de management care va avea drept obiectiv principal protecţia monumentelor în integritatea şi
totalitatea lor, în concordanţă cu legislaţia României şi cu ghidul operaţional
UNESCO.
(2) Sistemul de management se va baza pe:
a) adoptarea unui protocol încheiat între autorităţile
publice locale, judeţene, centrale, comunitatea locală, cu precizarea
responsabilităţilor fiecărei părţi;
b) adoptarea unui plan de acţiuni care să cuprindă
acţiunile, instituţiile responsabile, obligaţiile, termenele de realizare şi
fondurile alocate.
Art. 9. - (1) Pentru fiecare
monument înscris în Lista patrimoniului mondial UNESCO va fi numit de către
Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional un coordonator al monumentului,
care va fi retribuit de către consiliul judeţean în a cărui rază teritorială
face parte monumentul.
(2) Coordonatorul monumentului va monitoriza sistemul
de management şi modul de implementare a planului de acţiuni, asigurându-se că
activităţile conexe vor fi monitorizate de către autorităţile locale şi
judeţene.
Art. 10. - (1) Pentru fiecare monument înscris în Lista
patrimoniului mondial UNESCO va fi creat un Comitet de organizare UNESCO (COU),
din care vor face parte:
a) un reprezentant al Ministerului Culturii şi
Patrimoniului Naţional;
b) un reprezentant al direcţiei judeţene de cultură
şi patrimoniu naţional;
c) un reprezentant al consiliului judeţean;
d) un reprezentant al structurii specializate din
cadrul Poliţiei Române;
e) un reprezentant al comunităţii locale;
f) coordonatorul monumentului, numit de Consiliul
judeţean. (2) COU are următoarele atribuţii principale:
a) elaborarea unei strategii de întreţinere a
monumentelor şi de prevenire a posibililor factori de ameninţare a integrităţii
acestora;
b) elaborarea planului de
protecţie, a planului de conservare, a planului de întreţinere, precum şi a
planului de reabilitare, promovare şi punere în valoare a monumentului;
c) raportarea periodică a stării de conservare a
monumentelor, a problemelor generale sau specifice constatate în urma
inspecţiilor de monitorizare;
d) organizarea unor dezbateri publice prin care să se
atragă atenţia asupra importanţei păstrării în bune condiţii a monumentului şi
a măsurilor avute în vedere pentru îmbunătăţirea stării lui de conservare, a
promovării şi a punerii sale în valoare.
Art. 11. - Planul de protecţie cuprinde măsurile
necesare pentru protejarea monumentelor:
a) asigurarea pazei permanente a monumentelor de către
Ministerul Administraţiei şi Internelor, cu sprijinul autorităţilor judeţene şi
locale pe raza cărora se află monumentul;
b) realizarea de inspecţii de monitorizare periodice de
către Comitetul de organizare UNESCO cu privire la lucrările de întreţinere a
monumentului de cel puţin două ori pe an;
c) monitorizarea îndeplinirii
de către autorităţile locale a obligaţiei de a semnala şi sancţiona, după caz,
acele planuri, investiţii, proiecte imobiliare care aduc atingere monumentelor
şi a zonelor de protecţie.
Art. 12. - (1) Planul de conservare cuprinde măsurile
necesare pentru asigurarea păstrării autenticităţii monumentului şi a
integrităţii resurselor culturale din zona de protecţie a acestuia prin:
a) realizarea de lucrări de întreţinere;
b) realizarea de lucrări de reparaţii, consolidare şi
restaurare totală sau parţială;
c) realizarea de lucrări de protecţie.
(2) Toate intervenţiile asupra monumentelor vor fi
făcute numai în condiţiile existenţei:
a) unei analize a condiţiilor de realizare a
intervenţiei, pe baza analizei proceselor de planificare şi dezvoltare urbană
şi a oportunităţilor şi a riscurilor în vederea garantării unei dezvoltări urbanistice
echilibrate care să asigure integrarea, valorificarea şi dezvoltarea durabilă;
b) unor studii istorice şi urbanistice amănunţite,
conţinând examinarea întregului ansamblu al contextului spaţial şi a asigurării
echilibrului dintre nou şi vechi pe baza respectării autenticităţii şi
integrităţii structurilor şi monumentelor istorice pornind de la o bună
cunoaştere a istoriei locului.
Art. 13. - (1) Planul de întreţinere cuprinde măsurile
necesare pentru asigurarea integrităţii monumentelor şi se elaborează de către
specialiştii din COU, precum şi alţi specialişti, pe baza concluziilor
inspecţiilor de monitorizare efectuate la aceste monumente.
(2) Planul de întreţinere vizează:
a) indicarea tuturor posibilelor surse de ameninţare la
adresa monumentelor;
b) planificarea şi programarea tuturor studiilor de
cercetare şi de fezabilitate necesare (planuri, proiecte, studii istorice),
precum şi a dezbaterilor publice2, în scopul aducerii la cunoştinţa
comunităţilor locale a acestor acţiuni;
c) planificarea şi programarea lucrărilor de
conservare şi restaurare ţinând cont de implicaţiile sociale şi economice, de
problemele legate de regimul juridic, numărul mare de vizitatori şi de nevoia
unui mai bun acces al publicului larg;
d) stabilirea unui program minimal al lucrărilor de
întreţinere;
2 Trebuie exploatată
oportunitatea de înţelegere a valorii universale a monumentului din punctul de
vedere al comunităţii locale, din punct de vedere social, educaţional, social,
estetic. Explicarea poate ajuta la înţelegerea mai bună a tot ceea ce se
doreşte să se obţină şi să se îmbunătăţească atunci când este vorba de
conservarea monumentului.
e) aplicarea principiilor conservării integrate prin
concilierea obiectivelor conservării monumentelor istorice cu cele ale politicii
de urbanism;
f) planificarea monitorizării lucrărilor de
conservare - restaurare pentru fiecare obiectiv în parte, conform anexei B din
Hotărârea Guvernului nr. 493/2004 pentru aprobarea Metodologiei privind
monitorizarea monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial şi
a Metodologiei privind elaborarea şi conţinutul-cadru al planurilor de
protecţie şi gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial.
(3) Planul de întreţinere va avea în vedere următorii
factori:
a) creşterea demografică;
b) creşterea factorilor de poluare, de poluare fonică
şi atmosferică;
c) dezvoltarea urbană;
d) păstrarea autenticităţii materialelor şi a
tehnicilor de construcţie;
e) respectarea autenticităţii arhitecturii, a mesajului
artistic şi funcţional, a aspectului comemorativ, punându-se accentul în
centrele istorice pe păstrarea întregului context istoric şi a tratării
centrului istoric în ansamblu;
f) păstrarea resurselor culturale in situ, menţinerea
relaţiei dintre sit şi zona înconjurătoare prin planificare teritorială
controlată şi conservare integrată.
Art. 14. - (1) Planul de reabilitare, promovare şi
punere în valoare a monumentelor are în vedere integrarea acestora în mediul
urban, prin implementarea unor programe de reabilitare, cu sprijinul
autorităţilor locale şi vizează:
a) elaborarea anuală a necesarului de fonduri pentru
finanţarea lucrărilor de conservare, consolidare şi restaurare a monumentelor
istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO, prin Planul Naţional
de Restaurare al Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, în acord cu
priorităţile determinate de starea de conservare a acestora;
b) elaborarea anuală a necesarului de fonduri de la
bugetele locale pentru finanţarea pazei şi prevenirii acţiunilor ilegale, a
lucrărilor de reparaţii şi a celor de întreţinere curentă, a lucrărilor
necesare pentru punerea în valoare şi a organizării de evenimente culturale şi
ştiinţifice despre monumentele înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO;
c) organizarea de acţiuni pentru încurajarea
turismului naţional şi internaţional prin proiecte propuse de către COU şi
agreate de către Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional sau realizate de
alte ministere ori instituţii interesate.
(2) Pentru realizarea planului de reabilitare,
promovare şi punere în valoare a monumentelor înscrise în Lista patrimoniului
mondial UNESCO pot fi utilizate fonduri ce rezultă din:
a) încheierea de parteneriate
public-privat, în condiţiile legii, prin atragerea persoanelor juridice de
drept privat în promovarea imaginii monumentelor din România înscrise în Lista
patrimoniului mondial UNESCO;
b) obţinerea de venituri, potrivit legii (taxe de vizitare, taxe de timbru etc);
c) finanţarea externă prin elaborarea unor programe
europene şi internaţionale pentru punerea în valoare a monumentelor înscrise în
Lista patrimoniului mondial UNESCO de către părţile interesate.
CAPITOLUL V
Monitorizarea
Programului de gestiune şi protecţie a
monumentelor înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO
Art. 15. -Analizarea progreselor realizate prin punerea
în aplicare a Programului de gestiune şi protecţie a monumentelor înscrise în
Lista patrimoniului mondial UNESCO se realizează pe baza unor indicatori de monitorizare.
Art. 16. - Pentru evaluarea stării de conservare se au
în vedere următorii indicatori de monitorizare:
a) numărul de obiective care aparţin monumentului
înscris în Lista patrimoniului mondial UNESCO, supuse
riscurilor;
b) numărul şi rezultatele inventarierii monumentelor
istorice;
c) condiţiile îndeplinite de conservare a monumentului
înscris în Lista patrimoniului mondial UNESCO;
d) numărul şi dimensiunea impactului activităţilor de
planificare urbanistică şi pentru controlul asupra dezvoltării urbanistice în
zona de protecţie a monumentului.
Art. 17. - Pentru evaluarea măsurilor de promovare şi
punerea în valoare a monumentelor se consideră următorii indicatori de
monitorizare:
a) numărul de proiecte naţionale - expoziţii,
materiale publicitare şi alte produse culturale prin care se promovează
monumentul înscris în Lista patrimoniului mondial UNESCO, realizate anual;
b) numărul de proiecte internaţionale prin care este
valorificată imaginea monumentul înscris în Lista
patrimoniului mondial UNESCO;
c) numărul de proiecte naţionale şi internaţionale
puse în aplicare anual/multianual în legătură cu monumentul înscris în Lista
patrimoniului mondial UNESCO;
d) numărul proiectelor aflate în derulare;
e) parteneriatele încheiate cu alte ministere în
vederea stabilirii unor programe comune pentru integrarea acestor monumente în
trasee culturale tematice naţionale sau internaţionale.
Art. 18. - Pentru evaluarea impactului turistic se au în
vedere următorii indicatori de monitorizare:
a) numărul de vizitatori anual;
b) numărul muzeelor de sit;
c) numărul de evenimente organizate în monumentele
înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO;
d) numărul vizitelor educaţionale;
e) numărul de acţiuni şi evenimente culturale care
implică comunitatea locală.
Art. 19. - Anual se va realiza o evaluare cu privire la
implementarea Programului de protecţie şi gestiune a monumentelor înscrise în
Lista patrimoniului mondial UNESCO, care va sta la baza revizuirii sau
modificării obiectivelor, după caz.