HOTARARE   Nr. 1247 din  5 august 2004

privind aprobarea Strategiei nationale pentru eliminarea tulburarilor prin deficit de iod prin iodarea universala a sarii destinate consumului uman direct si fabricarii painii, precum si pentru infiintarea Comitetului National pentru Eliminarea Tulburarilor prin Deficit de Iod (CNETDI)

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 772 din 24 august 2004

    In temeiul art. 108 din Constitutie, republicata, si al art. 12 alin. (2) si (3) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, cu modificarile si completarile ulterioare,

    Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

    Art. 1
    Se aproba Strategia nationala pentru eliminarea tulburarilor prin deficit de iod prin iodarea universala a sarii destinate consumului uman direct si fabricarii painii, denumita in continuare Strategie, prevazuta in anexa nr. 1.
    Art. 2
    (1) Se infiinteaza Comitetul National pentru Eliminarea Tulburarilor prin Deficit de Iod (CNETDI), denumit in continuare Comitetul, organism interministerial fara personalitate juridica, sub autoritatea primului-ministru, coordonat de catre consilierul primului-ministru cu atributii in domeniul asigurarii sanatatii populatiei.
    (2) Comitetul se organizeaza si functioneaza pe langa Ministerul Sanatatii.
    Art. 3
    (1) Comitetul are rolul de planificare, integrare, corelare si monitorizare a politicii Guvernului in domeniul supravegherii, controlului si prevenirii tulburarilor prin deficit de iod din perspectiva medicala, sociala si educationala.
    (2) Comitetul elaboreaza Planul national de actiune pentru eliminarea tulburarilor prin deficit de iod, integrarea si corelarea programelor sectoriale elaborate de autoritatile si institutiile cu atributii in aplicarea Hotararii Guvernului nr. 568/2002 privind iodarea universala a sarii destinate consumului uman, hranei animalelor si utilizarii in industria alimentara, cu modificarile ulterioare, si monitorizeaza modul de desfasurare a procesului care vizeaza aplicarea integrala a prevederilor acestui act normativ.
    (3) Comitetul are urmatoarele atributii principale:
    a) analizeaza cauzele care favorizeaza aparitia tulburarilor prin deficit de iod;
    b) fundamenteaza, elaboreaza si supune spre aprobare Guvernului viitoarele strategii nationale pentru eliminarea tulburarilor prin deficit de iod si urmareste punerea in aplicare a acestora;
    c) aproba anual planul de activitati propriu;
    d) evalueaza legislatia in domeniul supravegherii, controlului, prevenirii tulburarilor prin deficit de iod si formuleaza propuneri privind modificarea si/sau completarea acesteia, pe care le inainteaza ministerelor competente in vederea elaborarii de acte normative;
    e) propune realizarea, in conditiile legii, a unor actiuni sau masuri speciale pentru protectia persoanelor ce manifesta tulburari prin deficit de iod;
    f) evalueaza si propune Guvernului prevederea in bugetul de stat a fondurilor necesare aplicarii Strategiei;
    g) urmareste respectarea conventiilor, tratatelor si a celorlalte acte internationale la care Romania este parte, in ceea ce priveste respectarea drepturilor persoanelor ce prezinta tulburari prin deficit de iod si ale persoanelor expuse la grad mare de risc;
    h) monitorizeaza aplicarea actelor normative in ceea ce priveste reducerea impactului, supravegherea, controlul, prevenirea cazurilor de tulburari prin deficit de iod si indeplinirea de catre institutiile statului a sarcinilor ce le revin in domeniu;
    i) acorda asistenta tehnica autoritatilor competente pentru elaborarea programelor nationale, a strategiilor sectoriale si identifica metodele si mijloacele practice care pot fi folosite in scopul supravegherii, controlului, prevenirii si reducerii impactului social in cazurile de tulburari prin deficit de iod;
    j) informeaza anual Guvernul cu privire la activitatea si rezultatele obtinute, realizarea si implementarea Strategiei si elaboreaza un raport anual de activitate;
    k) propune Guvernului spre adoptare masurile ce se impun pentru supravegherea, controlul, prevenirea si reducerea impactului social al cazurilor de tulburari prin deficit de iod;
    l) colaboreaza cu autoritatile si institutiile publice, precum si cu persoane juridice si fizice in vederea realizarii rolului sau;
    m) faciliteaza accesul Romaniei la programe si surse internationale de finantare in acest domeniu;
    n) monitorizeaza aplicarea fondurilor atrase pe problematica tulburarilor prin deficit de iod.
    (4) Comitetul indeplineste orice alte atributii in vederea realizarii scopului pentru care a fost constituit, stabilite prin acte normative sau dispuse de primul-ministru.
    Art. 4
    (1) Comitetul are urmatoarea componenta:
    a) presedinte, directorul general adjunct al Directiei generale sanatate publica si inspectia sanitara de stat din Ministerul Sanatatii;
    b) 3 vicepresedinti, respectiv coordonatorii celor 3 grupuri de lucru constituite pe domenii de activitate, alesi prin vot dintre membrii Comitetului in conditiile prevazute in regulamentul de organizare si functionare a Comitetului;
    c) 29 de membri, la nivel de director general sau director, desemnati de autoritatile, institutiile sau organizatiile prevazute in anexa nr. 2.
    (2) Componenta nominala a Comitetului se aproba prin ordin al ministrului sanatatii, la propunerea autoritatilor, institutiilor si organizatiilor reprezentate.
    (3) La lucrarile Comitetului pot fi invitati reprezentanti ai:
    a) Administratiei Prezidentiale;
    b) comisiilor de sanatate ale Camerei Deputatilor si Senatului;
    c) Casei Nationale de Asigurari de Sanatate;
    d) Colegiului Medicilor din Romania;
    e) Colegiului Farmacistilor din Romania;
    f) organizatiilor academice si de asistenta sociala, precum si ai celorlalte organizatii neguvernamentale care desfasoara activitati in domeniu;
    g) organizatiilor producatorilor si importatorilor de produse farmaceutice in domeniu;
    h) organizatiilor producatorilor si importatorilor de produse alimentare;
    i) reprezentantelor din Romania ale Organizatiei Natiunilor Unite, care desfasoara activitati in domeniu.
    (4) Participarea la sedintele Comitetului a persoanelor prevazute la alin. (3) se face la invitatia presedintelui Comitetului.
    Art. 5
    Membrii Comitetului au urmatoarele atributii:
    a) reprezinta autoritatile, institutiile publice si structurile care i-au desemnat;
    b) asigura comunicarea intre Comitet, autoritatile, institutiile si organizatiile de la care provin;
    c) asigura integrarea problematicii legate de tulburarile prin deficit de iod in politicile si strategiile institutiilor din care provin;
    d) asigura monitorizarea implementarii Strategiei la nivelul autoritatilor, institutiilor si organizatiilor pe care le reprezinta.
    Art. 6
    (1) Comitetul se intruneste trimestrial sau ori de cate ori este nevoie, la convocarea presedintelui sau, in lipsa acestuia, a unuia dintre vicepresedinti.
    (2) Comitetul este intrunit in mod legal in prezenta a doua treimi din numarul membrilor sai.
    (3) Comitetul adopta hotarari prin vot majoritar. In caz de paritate de voturi, votul presedintelui Comitetului este decisiv.
    Art. 7
    (1) In vederea exercitarii atributiilor ce ii revin, Comitetul poate constitui grupuri de lucru formate din specialisti care pot proveni din cadrul autoritatilor, institutiilor si organizatiilor reprezentate, precum si din cadrul altor structuri, cu conditia ca rezultatele activitatii desfasurate de catre acestia sa fie de natura sa contribuie la realizarea scopului pentru care a fost constituit Comitetul.
    (2) Lucrarile de secretariat ale grupurilor de lucru sunt asigurate de autoritatile, institutiile sau organizatiile ai caror reprezentanti ori invitati au solicitat constituirea grupului de lucru.
    (3) Grupurile de lucru au urmatoarele atributii principale:
    a) elaboreaza propuneri si strategii sectoriale de aplicare a Strategiei;
    b) elaboreaza si prezinta Comitetului propuneri de acte normative de reducere a impactului tulburarilor prin deficit de iod;
    c) efectueaza, la cererea Comitetului, studii sectoriale si controleaza aplicarea Strategiei la nivel sectorial;
    d) elaboreaza rapoarte tematice, la cererea Comitetului.
    (4) Grupurile de lucru indeplinesc, in conditiile legii, orice alte atributii in vederea atingerii obiectivelor pentru a caror realizare au fost constituite.
    Art. 8
    Comitetul isi desfasoara activitatea potrivit regulamentului de organizare si functionare propus de presedinte si aprobat in cadrul primei sedinte, care va avea loc in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari.
    Art. 9
    Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta hotarare.

                  PRIM-MINISTRU
                  ADRIAN NASTASE

                         Contrasemneaza:
                         Ministrul sanatatii,
                         Ovidiu Brinzan

                         Ministrul agriculturii,
                         padurilor si dezvoltarii rurale,
                         Petre Daea

                         Autoritatea Nationala
                         pentru Protectia Consumatorilor
                         Gabriel Eduard Matei,
                         secretar de stat

    ANEXA 1

                          STRATEGIE NATIONALA
pentru eliminarea tulburarilor prin deficit de iod prin iodarea universala a sarii destinate consumului uman direct si fabricarii painii
                                   (2004 - 2012)

    Introducere

    Carenta de iod este singura si cea mai cunoscuta cauza a retardului mintal si a deteriorarii functiilor cerebrale ce poate fi prevenita. Carenta de iod determina aparitia gusii si scaderea producerii hormonilor vitali pentru crestere si dezvoltare. Cresterea copiilor este incetinita, ei devin apatici, cu deficit mental, cu alterarea capacitatii de miscare, alterarea vorbirii si a auzului. La gravide carenta de iod produce disgravidie, nastere prematura, avort sau nasterea unor copii cu retard mintal ori intelect la limita. Studii recente efectuate in Asia pe loturi mari de populatie au demonstrat ca deficitul de iod la gravida este o cauza a nasterii unor copii cu greutate mica.

    Lista de abrevieri

    IUS - iodarea universala a sarii
    CNETDI - Comitetul National pentru Eliminarea Tulburarilor prin Deficit de Iod
    OMS - Organizatia Mondiala a Sanatatii
    UNICEF - Fondul Natiunilor Unite pentru Copii
    MS - Ministerul Sanatatii
    IOMC - Institutul de Ocrotire a Mamei si Copilului
    SALROM - Societatea Romana de Productie si Comercializare a Sarii
    MEC - Ministerul Educatiei si Cercetarii
    TDI - tulburari prin deficit de iod
    IEC - informare, educare, comunicare
    PSI - Fundatia "Population Services International" - Romania
    UNDP - Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare
    ICCIDD - Comisia internationala de control al tulburarilor prin deficit de iod

    ARGUMENT PENTRU DEZVOLTAREA PREZENTEI STRATEGII

    Tulburarile induse de lipsa de iod

    Statisticile mondiale arata ca:
    - 1,6 miliarde de oameni sunt expusi riscului de a fi afectati de carenta de iod din alimentatie;
    - tulburarile prin carenta de iod afecteaza 50 milioane de copii;
    - in fiecare an se nasc in lume 100.000 de copii cu cretinism.
    Deficitul de iod antreneaza modificari diferite in functie de varsta la care se manifesta. In functie de deficitul de iod si/sau de hormoni tiroidieni pot aparea:
    - avort sau nastere prematura;
    - mortalitate perinatala si infantila crescuta;
    - anomalii congenitale;
    - cretinism cu leziuni neurologice (deficit mental, surdomutitate, strabism) sau mixedematoase;
    - la copil, hipotiroidismul juvenil cu dezvoltare mentala si fizica deficitare;
    - la adult, gusa (cu complicatiile sale) si tulburari ale fertilitatii.
    Nutritia necorespunzatoare cu iod pe durata gestatiei reduce densitatea retelei de interconexiuni care se formeaza intre celulele creierului in curs de dezvoltare al fatului, limitand astfel pe viata capacitatea intelectuala a individului. La nivelul populatiei consecinta s-a dovedit a fi un coeficient de inteligenta mai scazut cu 10 - 15% . O stare nutritionala cu iod corespunzatoare in primele 16 - 18 saptamani de sarcina este esentiala pentru eliminarea TDI. Susceptibilitatea creierului fetal in curs de dezvoltare la leziuni cauzate de lipsa de iod si faptul ca femeile gravide sunt pe locul 2 (dupa femeile in perioada de lactatie) in privinta necesarului de iod inseamna ca pentru a asigura o protectie optima a fatului in dezvoltare fata de aportul scazut de iod eforturile de monitorizare ar trebui sa se concentreze asupra gravidelor.
    In Romania tulburarile prin deficit de iod nu mai constituie o caracteristica regionala, a zonelor considerate endemice, ci este o problema de sanatate publica la nivel national. Potrivit datelor existente, frecventa tulburarilor prin deficit de iod incadreaza Romania in categoria tarilor cu deficit mediu spre moderat, cu exceptia a 3 zone care prezinta deficit sever.
    La Congresul Societatii Romane de Endocrinologie in septembrie 2000 se raporta ca: "... valorile iodului urinar se situeaza sub nivelul normal recomandat de OMS/UNICEF/ICCIDD in 21 dintre cele 27 de judete aflate in studiu. La femeile gravide, valorile iodului urinar au fost ingrijorator de scazute."
    In baza datelor furnizate de studii ale OMS, ale Institutului de Endocrinologie "C.I. Parhon", precum si studii efectuate de IOMC se poate spune ca:
    - deficitul de iod este larg raspandit in Romania, depasind cu mult limita zonelor considerate endemice, practic toata populatia tarii fiind la risc;
    - aproximativ 20% din numarul de copii prezinta deficit de iod, cu o prevalenta a tulburarilor prin deficit de iod mai mare in mediul rural;
    - peste 35% din populatie prezinta forme vizibile de afectare tiroidiana (gusa).
    Aportul scazut de iod la femeile gravide din Romania inseamna ca fiecare generatie de nou-nascuti sufera intr-o oarecare masura de deficiente cerebrale cauzate de carenta de iod, ceea ce va limita in viitor capacitatea lor de invatare si productivitatea, afectand astfel dezvoltarea socioeconomica viitoare a tarii.
    Diagnosticarea si tratamentul patologiilor tiroidiene induse de carenta de iod constituie si o povara inutila pentru serviciile de asistenta medicala nationale.

    Rezultatele cercetarilor de piata referitor la consumul de sare iodata - 2002

    Organismul uman are nevoie de cantitati foarte mici de iod (200 micrograme pe zi), dar aportul trebuie sa fie continuu. La nivelul intregii populatii acest lucru se poate realiza prin adaugarea de iod in sare. Sarea este vehiculul ideal pentru aportul de iod deoarece este unul dintre putinele alimente care sunt consumate aproape universal si in cantitati egale de toti oamenii, indiferent de starea economica, iar procedeul de iodare este relativ simplu din punct de vedere tehnic.
    Cercetarile desfasurate la nivel national in anul 2002 au demonstrat ca sarea neiodata este prezenta inca pe scara larga in gospodariile din Romania: 31% din gospodariile din mediul urban si 37% din gospodariile din mediul rural folosesc exclusiv acest tip de sare. Exista diferente intre regiunile tarii, dar chiar si acolo unde sarea iodata este folosita pe scara mai larga sarea neiodata este inca folosita, uneori in paralel cu sarea iodata. Gospodariile unde se foloseste exclusiv sare iodata reprezinta 56% in mediul urban si 53% in mediul rural. Procentul cel mai mare de folosire exclusiva a sarii iodate se intalneste in Bucuresti - 71% .
    Sarea folosita pentru consumul animal este in cea mai mare parte neiodata.
    Acelasi studiu a reliefat o serie de aspecte care au stat la baza elaborarii strategiei campaniei de promovare a consumului de sare iodata:
    - Nu este preferata o anume marca de sare si nu exista notorietate legata de fabricant.
    - Nu sunt cunoscute beneficiile consumului de sare iodata si nici modalitatea corecta de folosire a sarii iodate (adaugare la sfarsitul prepararii hranei pentru a nu fi expusa temperaturilor mari care favorizeaza evaporarea iodului).
    - Nu sunt percepute diferente de gust intre sarea iodata si cea neiodata.
    - Pretul este doar in mica masura o bariera pentru consumul de sare iodata (ceva mai scumpa).
    - Numai 16% dintre persoane se informeaza daca sarea este iodata sau neiodata la cumparare.
    - Sarea iodata nu este disponibila peste tot, in mediul rural doar 66% din locurile de comercializare dispunand de sare iodata, iar in mediul urban doar 78% .
    - Majoritatea sarii comercializate pentru populatie (97%) este de productie indigena.

    Principii directoare

    Principiile care stau la baza elaborarii strategiei eliminarii TDI sunt urmatoarele:
    1. TDI reprezinta o prioritate de sanatate publica nu numai ca o cauza principala de morbiditate in randul copiilor si adultilor, dar si prin consecintele sale socioeconomice pe termen lung.
    2. Abordarea exclusiv medicala a acestei probleme nu isi dovedeste eficienta, fiind necesara o abordare integrata si intersectoriala a tuturor institutiilor implicate in eliminarea TDI folosindu-se metoda iodarii universale a sarii, fapt dovedit de experienta internationala.
    3. Aportul insuficient de iod prin alimentatie inca din perioada copilariei genereaza aparitia de tulburari care devin cu timpul ireversibile si care necesita tratament. Completarea iodului prin alimentatie cu cantitatea necesara unei dezvoltari normale a organismului reprezinta una dintre prioritatile MS.
    4. Aceasta strategie urmeaza principiile si recomandarile OMS si este in concordanta cu Strategia Ministerului Sanatatii in domeniul sanatatii publice, precum si cu actiunile derulate pana acum in acest domeniu.
    5. Statul roman garanteaza dreptul la sanatate al tuturor cetatenilor sai, precum si accesul universal si echitabil la serviciile de sanatate. Serviciile furnizate persoanelor care inregistreaza acest gen de tulburari trebuie sa fie echitabile si adaptate nevoilor populatiei si nu se pot realiza decat cu sprijinul efectiv al medicului de familie. O atentie importanta trebuie acordata copiilor deoarece completarea iodului din alimentatie inca din copilarie garanteaza o dezvoltare normala a viitorului adult.

    Scopul strategiei

    Scopul prezentei strategii este de a asigura eliminarea TDI in Romania. Asigurarea durabila a eliminarii TDI implica:
    - mentinerea constanta a cererii de eliminare a pericolelor produse de deficitul de iod;
    - asigurarea unei calitati adecvate, disponibilitatii si accesibilitatii sarii iodate;
    - informarea larga si adecvata a tuturor straturilor si segmentelor societatii privind importanta iodului alimentar pentru dezvoltarea si functionarea optima a creierului.

    Durata: 2004 - 2012

    Directii strategice de actiune

    Tinand cont de toate aceste considerente, se selecteaza o serie de actiuni strategice prioritare pentru prevenirea si controlul TDI:
    1. Iodarea universala a sarii pentru consumul uman si animal ca principala actiune de lunga durata
    2. Interventii pe termen scurt si in situatii speciale (zone endemice cu deficit sever, gravide, patologie)
    3. Monitorizarea calitatii sarii iodate pe toata distanta de la producator la consumator
    4. Monitorizarea deficitului de iod la nivelul populatiei generale
    5. Elaborarea unei strategii de comunicare pentru:
    a) educarea populatiei privind importanta consumului de sare iodata si folosirea corecta a acesteia;
    b) constientizarea profesionistilor (cadre didactice, medici, asistente medicale, asistente medicale comunitare, asistenti sociali, profesionisti din mass-media si din industria alimentara) privind comunicarea catre populatie a mesajelor-cheie referitoare la importanta consumului de sare iodata;
    c) constientizarea importatorilor, distribuitorilor si comerciantilor in vederea comercializarii produselor realizate cu sare iodata in conformitate cu legea in vigoare.

    Rezultate asteptate

    Indicatori de structura
    1. Infiintarea CNETDI
    2. Intalnirea membrilor CNETDI cel putin o data pe trimestru
    3. Toate programele de invatamant la nivelul claselor I - XII, in domeniul educatiei pentru sanatate, vor avea in fiecare modul cate o tema privind importanta consumului de iod pentru organism.
    4. Infiintarea de laboratoare de referinta pentru determinarea ioduriilor
    5. Infiintarea laboratorului de referinta pentru monitorizarea calitatii sarii iodate
    6. Un sistem de monitorizare a calitatii sarii iodate coordonat de reteaua de institute de sanatate publica

    Indicatori de proces
    1. Adoptarea unui sigiliu national al sarii iodate
    2. Nivelul de iod din sarea destinata consumului uman direct conform legislatiei in vigoare
    3. Pe termen lung (pana in 2012), in functie de rezultatele evaluarii statusului populatiei privind deficitul de iod, iodarea sarii pentru consum animal

    Indicatori de rezultat
    1. Numarul de cazuri de hipotiroidie tranzitorie la nou-nascut
    2. Incidenta gusii, mai ales in randul copiilor
    3. Numarul de cazuri de gravide cu excretie urinara de iod sub standardele OMS
    4. Numarul de cazuri de copii de varsta scolara cu excretie urinara de iod sub standardele OMS
    5. Productia de sare iodata pentru consum intern, consum uman direct, consum animal si industria alimentara
    6. Dinamica consumului de sare iodata
    7. Procentul de gospodarii care consuma numai sare iodata
    8. Procentul de persoane care recunosc cel putin doua dintre beneficiile consumului de sare iodata pentru sanatate

    Obiective generale

    Atat obiectivele generale, cat si cele specifice reprezinta o parte foarte importanta in punerea in practica a strategiei de eliminare a TDI.
    Ca obiective generale pot fi enumerate:
    1. reducerea incidentei TDI si asigurarea unei dezvoltari normale a organismului uman;
    2. realizarea iodarii sarii in conformitate cu reglementarile in vigoare, atat cea pentru uz uman, cat si cea pentru uz animal, ca vehicul esential pentru administrarea de iod;
    3. asigurarea pe piata a unei productii suficiente de sare iodata;
    4. dezvoltarea si imbunatatirea sistemului national de supraveghere si monitorizare a productiei si consumului de sare iodata;
    5. asigurarea unor politici de sanatate si a unui cadru de reglementare capabil sa raspunda sectorial si multisectorial domeniului eliminarii TDI;
    6. dezvoltarea la nivel national a sistemului de depistare precoce si monitorizare a TDI.

    Obiective specifice

    Un obiectiv specific este eliminarea incidentei TDI pana in anul 2012.
    Pentru realizarea acestui obiectiv specific este necesar un set de actiuni:
    1. determinarea si documentarea detaliata a rolurilor si responsabilitatilor partenerilor, a graficelor de lucru, a datelor limita de realizare a actiunilor, a resurselor necesare si alocarea de fonduri;
    2. prezentarea si acceptarea planului de actiune la nivelul persoanelor cu putere de decizie;
    3. infiintarea Comitetului National pentru Eliminarea Tulburarilor prin Deficit de Iod (CNETDI);
    4. realizarea sistematica de activitati sustinute de comunicare pentru schimbarea de comportamente care se adreseaza populatiei generale, utilizand canale diferite (mass-media, medicul de familie, cabinetul de intreprindere, medicul endocrinolog, medicul scolar, asistenti medicali comunitari etc.). Campaniile vor informa populatia despre beneficiul consumului de sare iodata, despre tulburarile generate de lipsa iodului din organism, despre modul cum se poate procura sare neiodata pentru persoanele alergice la iod sau care sufera de afectiuni ce interzic consumul de iod. Aceste activitati se adreseaza in aceeasi masura producatorilor si comerciantilor de sare si de produse alimentare care contin sare;
    5. generalizarea ofertei de sare iodata de masa si pentru fabricarea painii, precum si eliminarea importurilor de sare de masa la parametrii necorespunzatori din punct de vedere calitativ, in conformitate cu legislatia in vigoare;
    6. intarirea retelei de promovare a sanatatii in scopul derularii de activitati specifice la nivel local care sa acopere intregul teritoriu rural al judetelor;
    7. dezvoltarea si sustinerea activitatii de control al starii de sanatate a populatiei din punct de vedere al tulburarilor generate de deficitul de iod, in special in zonele traditionale gusogene;
    8. instruirea medicilor de familie in domeniul suplimentarii necesarului de iod pentru copii, femei gravide si femei care alapteaza;
    9. dezvoltarea si acreditarea a doua laboratoare de referinta in domeniu;
    10. cresterea capacitatii tehnice si profesionale atat la nivel guvernamental, cat si neguvernamental pentru realizarea de studii in populatia generala, care sa ilustreze periodic tabloul general al TDI;
    11. dezvoltarea unui mecanism optim de comunicare intre partile implicate in actiunile de eliminare a TDI (MS, Ministerul Economiei si Comertului, MEC, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, Autoritatea Nationala a Vamilor, UNICEF, Asociatia Medicilor de Familie din Romania, PSI, Fundatia "World Vision" - Romania, Fundatia "Kiwanis" - Romania, Institutul de Sanatate Publica Bucuresti, Institutul de Chimie Alimentara, Agentia Nationala Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, Societatea Nationala a Sarii - S.A., Fundatia Internationala pentru Copil si Familie, OMS, Patronatul Roman din Industria de Morarit, Panificatie si Produse Fainoase).

    Obiective operationale si activitati

    - Campanii de comunicare in vederea schimbarii comportamentelor
    - Monitorizare, evaluare si cercetare (dezvoltarea sau intarirea facilitatilor de laborator existente pentru analiza iodului din sare, precum si a ioduriilor etc., cu crearea a doua laboratoare nationale de referinta pentru monitorizarea ioduriilor si a unui laborator pentru monitorizarea calitatii sarii iodate
    - Stabilirea unui sistem eficient de monitorizare si evaluare este un element-cheie in eliminarea deficitului de iod. Un astfel de sistem permite identificarea grupurilor expuse riscului si monitorizarea progresului in timp. Pentru a stabili un sistem eficient de supraveghere nutritionala trebuie definite grupurile-tinta, indicatorii dupa care se va urmari statusul deficitului de iod si strategiile prin care supravegherea va fi organizata si coordonata.
    Parametrii care vor fi monitorizati se impart in doua categorii:
    - Parametri care masoara efortul logistic al programului:
    a) productia de sare iodata (calitativ si cantitativ);
    b) importul de sare;
    c) distribuirea universala a sarii iodate;
    d) pierderile de iod datorate factorilor climatici;
    e) practici de gatit si depozitare a sarii in gospodarie;
    f) preferinta consumatorilor pentru sarea iodata;
    g) eliminarea de la comercializare a sarii neiodate de masa si pentru fabricarea painii, in conformitate cu legislatia in vigoare.
    - Parametri care masoara impactul asupra sanatatii:
    a) diminuarea vizibila a gusii pentru cazurile cunoscute;
    b) reducerea ratei de prevalenta a gusii fata de studiul national de referinta;
    c) imbunatatirea ratelor de excretie urinara a iodului la copii de varsta scolara si gravide;
    d) imbunatatirea nivelurilor hormonale sanguine;
    e) ameliorarea nivelului de constientizare a publicului si schimbari in atitudinea si comportamentul consumatorilor, importatorilor, producatorilor si comerciantilor;
    f) imbunatatirea starii de sanatate raportate de cercetatori si percepute de populatie.
    Grupurile-tinta pentru supraveghere sunt sugarii, prescolarii, scolarii (gimnaziu) si femeile de varsta fertila. Definirea grupurilor-tinta tine seama atat de nevoia, cat si de abilitatea relativa a populatiei de a raspunde interventiei. Selectarea grupurilor-tinta se va face pe urmatoarele principii:
    - Nivelul de risc sau vulnerabilitatea
    - Accesibilitatea pentru evaluare si monitorizare
    - Gradul de reprezentativitate (abilitatea de a extinde concluziile masuratorilor in grupurile-tinta asupra populatiei generale)
    - Potentialul ca grupurile respective sa fie incluse intr-un program complex de supraveghere nutritionala (de pilda, gravidele si copiii pot fi inclusi in Programul national de supraveghere nutritionala)
    Referitor la acest ultim aspect CNETDI va recomanda MS dezvoltarea unui sistem coordonat de colectare a datelor privind statusul nutritional si deficitul unor microelemente. Unul dintre motive este ca grupurile-tinta se suprapun in multe cazuri si astfel supravegherea poate fi indreptata integrat asupra acelorasi grupuri. In plus, elaborarea unui sistem de supraveghere care utilizeaza o singura investitie de resurse financiare si de personal pentru a culege date referitoare la mai multi micronutrienti este mult mai eficienta din punct de vedere al costurilor comparativ cu initierea de activitati separate pentru fiecare micronutrient.
    Stabilirea unui sistem eficient de supraveghere nutritionala poate lua cativa ani si de aceea sunt necesare mai multe directii de actiune complementare:
    a) elaborarea unei metodologii de supraveghere a TDI;
    b) elaborarea unui sistem modular de supraveghere, care ulterior va putea fi cu usurinta inclus in sistemul unic de supraveghere nutritionala;
    c) colaborarea cu institutiile interesate pentru dezvoltarea sistemului unic de supraveghere nutritionala.
    Elaborarea unui sistem unic de supraveghere nutritionala, eficient pentru elaborarea si ajustarea programelor nationale, necesita sprijinul cercetarii aplicate care sa includa dezvoltarea unor indicatori noi ce pot oferi informatii specifice despre statusul micronutrientilor, testarea in teren a metodelor de cercetare pentru a le evalua performanta, rafinarea tehnicilor de masurare a indicatorilor biochimici si evaluarea deficitelor multiple de micronutrienti.
    - Dezvoltarea capacitatii institutionale prin dezvoltarea resurselor umane (instruire de personal), colaborare intersectoriala, elaborarea si administrarea de programe pentru sectorul sanitar, producatori, importatori, comercianti si lucratori din industria alimentara
    Dezvoltarea capacitatii institutionale va fi obiectul planurilor nationale de actiune.
    - Realizarea de:
        - strategii si planuri de interventie;
        - monitorizare si evaluare;
        - cercetare;
        - cooperare intersectoriala.

    Rolul CNETDI

    MS, in parteneriat cu UNICEF, isi asuma responsabilitatea pentru initierea, coordonarea si monitorizarea implementarii prezentei strategii. Eradicarea TDI este o activitate multisectoriala si necesita implicarea si angajamentul mai multor institutii si persoane. Ca urmare, MS a sprijinit crearea si sustine activitatea CNETDI. Acesta va colabora cu urmatoarele institutii, al caror sprijin este solicitat pentru indeplinirea diferitelor functii necesare implementarii prezentei strategii.

         Functia                                Institutia

 Planificare                 CNETDI, MS
 Administrare si coordonare  MS
 Iodarea sarii, ambalarea    Fabricantii de sare, comerciantii, importatorii,
 si distribuirea ei          vama
 Controlul calitatii         Laboratoarele de referinta, MS, institutele de
                             sanatate publica
 Informare, educare,         MS, MEC, serviciile judetene de promovare a
 comunicare (IEC)            sanatatii si educatie pentru sanatate din cadrul
                             directiilor judetene de sanatate publica
 Legislatie                  MS
 Monitorizare si evaluare    CNETDI, MS, laboratorul de referinta
 Sustinere tehnica           Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, MS. Aceste
 si financiara               institutii sunt responsabile sa asigure finantarea
                             din surse interne si sa solicite ajutorul
                             agentiilor internationale UNICEF, UNDP etc. pentru
                             implementarea prezentei strategii si a planurilor
                             nationale care vor deriva din aceasta.

    La infiintarea CNETDI, acesta va avea urmatoarele sarcini care vor fi revizuite periodic:
    1. eliminarea din comert a sarii neiodate pentru consum uman direct si pentru fabricarea painii in conformitate cu legislatia in vigoare;
    2. atingerea unui nivel optim de iod in nutritie prin iodarea sarii pentru consum uman direct si pentru producerea painii;
    3. elaborarea de norme si proceduri care sa asigure in timp o nutritie adecvata cu iod la nivel national;
    4. supravegherea capacitatii de a indeplini obiectivele planurilor nationale, documentarea rezultatelor si diseminarea lor la nivel national;
    5. mentinerea unui sistem de educatie continua atat in scoala, cat si a publicului larg pentru a asigura cunoasterea si intelegerea adecvata a nevoilor de iod si a resurselor acestuia in dieta;
    6. mentinerea contractului cu Reteaua Internationala a Nutritiei cu Iod.
    Pentru a rezolva aceste sarcini CNETDI va actiona in 3 directii:
    1. asigurarea calitatii produsului;
    2. asigurarea calitatii procesului national care asigura eforturile constante de IUS si nutritie adecvata cu iod;
    3. asigurarea progresului in nutritia umana.

    Calitatea produsului

    Calitatea produsului se va asigura prin respectarea de catre toti producatorii a reglementarilor privind calitatea produselor, in conformitate cu legislatia in vigoare. Aceste reglementari au fost alese astfel incat sa corespunda criteriilor de sanatate publica si sa poata fi respectate de catre toti producatorii. In prezent in Romania se folosesc recomandari in conformitate cu Codex Alimentarius. Reglementarile pot fi modificate ca urmare a rezultatelor monitorizarii continue a nivelului de iod din sarea destinata consumului uman direct si fabricarii painii, precum si a nivelului de nutritie cu iod in randul populatiei.
    Pentru asigurarea aportului adecvat de sare iodata in gospodarie este necesara si implicarea reprezentantilor industriei alimentare.

    Calitatea procesului

    Se vor elabora indicatori care sa masoare eforturile politice, economice, din domeniul infrastructurii, dezvoltarea resurselor umane, comunicare, nevoia de asistenta tehnica, responsabilitatea publica si elemente de nutritie publica. O evaluare globala a calitatii procesului de asigurare a iodarii universale a sarii (IUS) se poate realiza analizandu-se totalitatea elementelor anterior amintite, suficienta si stabilitatea prezentei lor la nivel national.
    Aceste sarcini vor fi indeplinite prin urmatoarele activitati:
    1. un studiu initial si evaluari ulterioare ale tulburarilor prin deficit de iod;
    2. analiza situatiei productiei, importului si distributiei sarii iodate;
    3. implementarea programului de iodare a sarii pentru consumul uman direct si fabricarea painii, supravegherea si monitorizarea acestuia;
    4. dezvoltarea si implementarea strategiilor alternative (administrarea tabletelor cu iod, producerea uleiului iodat);
    5. comandarea si avizarea materialelor de informare, educare, comunicare pentru a promova programul la toate nivelurile;
    6. desemnarea si echiparea a 3 laboratoare nationale de referinta si a altor elemente de infrastructura necesare programului de supraveghere;
    7. instruirea cadrelor medicale, lucratorilor din industria sarii si a profesorilor care predau educatia pentru sanatate, precum si informarea distribuitorilor;
    8. evaluarea periodica a prezentei strategii si aducerea la zi a programului national ce deriva din aceasta in conformitate cu schimbarile produse si pentru cresterea eficientei;
    9. documentarea si diseminarea informatiilor referitoare la progresele implementarii strategiei.
    Comitetul se va intalni trimestrial sau ori de cate ori va fi nevoie pentru a revizui componentele prezentei strategii si ale Planului national de actiune si pentru a face recomandari privind implementarea. Comitetul va avea un secretar executiv, desemnat de Directia generala sanatate publica si inspectia sanitara de stat, care va urmari punerea in aplicare a activitatilor recomandate de Comitet referitoare la:
    - dezvoltarea resurselor umane - instruire;
    - colaborarea intersectoriala (mecanisme consultative nationale);
    - elaborarea si administrarea programelor.

    Resurse financiare

    Sunt asigurate din bugetul MS prin programele nationale de sanatate publica.
    O contributie financiara substantiala o au reprezentantele din Romania ale Organizatiei Natiunilor Unite, in principal UNICEF, prin sustinerea programelor in domeniu, atat a celor desfasurate de organizatiile guvernamentale, cat si de cele neguvernamentale.

    ANEXA 2

                  AUTORITATILE, INSTITUTIILE SI ORGANIZATIILE
ai caror reprezentanti sunt membri ai Comitetului National pentru Eliminarea Tulburarilor prin Deficit de Iod

    1. Administratia Prezidentiala
    2. Secretariatul General al Guvernului
    3. Ministerul Sanatatii (Directia generala sanatate publica si inspectia sanitara de stat, Directia generala asistenta medicala, Directia generala pentru integrare europeana si relatii internationale, Institutul de Ocrotire a Mamei si Copilului, Institutul de Sanatate Publica Bucuresti, Institutul de Endocrinologie "C.I. Parhon")
    4. Ministerul Economiei si Comertului
    5. Ministerul Educatiei si Cercetarii
    6. Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale
    7. Agentia Nationala Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor
    8. Autoritatea Nationala de Control
    9. Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor
    10. Institutul de Chimie Alimentara
    11. Societatea Nationala a Sarii - S.A.
    12. Fundatia Internationala pentru Copil si Familie
    13. Societatea Nationala pentru Medicina de Familie
    14. Fundatia "Population Services International" (PSI) - Romania
    15. Fondul Natiunilor Unite pentru Copii - UNICEF
    16. Organizatia Mondiala a Sanatatii
    17. Fundatia "Kiwanis" - Romania
    18. Fundatia "World Vision" - Romania
    19. Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania
    20. Patronatul Roman din Industria de Morarit, Panificatie si Produse Fainoase