HOTARARE Nr. 1172 din 29 septembrie 2005
privind aprobarea Politicii industriale a Romaniei pentru perioada 2005 - 2008
si a Planului de actiune pentru implementarea politicii industriale a Romaniei
in perioada 2005 - 2006
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 945 din 24 octombrie 2005
In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
ARTICOL UNIC
Se aproba Politica industriala a Romaniei pentru perioada 2005 - 2008 si
Planul de actiune pentru implementarea politicii industriale a Romaniei in
perioada 2005 - 2006, prevazute in anexa*) care face parte integranta din
prezenta hotarare.
------------
*) Anexa este reprodusa in facsimil.
PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU
Contrasemneaza:
Ministrul economiei si comertului,
Codrut Ioan Seres
p. Ministrul finantelor publice,
Mara Rimniceanu,
secretar de stat
ANEXA 1
POLITICA INDUSTRIALA A ROMANIEI
2005 - 2008
1. PREZENTARE GENERALA
Primul <<Document de Politica Industriala a Romaniei>> a fost
elaborat in anul 2002 si aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 657/2002,
constituind baza inchiderii in acelasi an a negocierilor cu Uniunea Europeana
la Capitolul 15 - Politica industriala.
Acest document a reflectat evolutia industriei romanesti pana in anul 2002
si a prefigurat etapele de dezvoltare pentru perioada 2002 - 2004.
In prezent Romania se gaseste in ultima faza pregatitoare a procesului de
preaderare la UE, iar Programul de Guvernare prefigureaza, pentru sectorul
industrial, tintele strategice armonizate cu conceptele de dezvoltare
industriala durabila adoptate de Comisia Europeana prin Strategia Lisabona,
comunicarile si rapoartele Comisiei in domeniu.
Aceste concepte pun accentul pe competitivitate, ca element determinant al
performantei in conditiile liberei concurente.
Noul Document de Politica Industriala are la baza prevederile Programului
de Guvernare, fiind elaborat in cadrul Grupului Interministerial de lucru
pentru politica industriala.
Politica Industriala a Romaniei se concentreaza pe consolidarea si
incurajarea factorilor orizontali care determina competitivitatea - capitalul
uman, cercetarea, inovarea, antreprenoriatul, respectarea conditiilor de mediu,
elemente definitorii ale dezvoltarii durabile si se refera la orizontul de timp
2005 - 2008, iar Planul de actiune aferent este elaborat pentru perioada 2005 -
2006.
2. OBIECTIVELE GENERALE SI PRINCIPALII FACTORI DE INFLUENTA AI POLITICII
INDUSTRIALE A ROMANIEI PENTRU PERIOADA 2005 - 2008
Politica Industriala a Romaniei are la baza atat obiectivele si directiile
strategice ale economiei si industriei romanesti, cat si elementele
fundamentale ale politicii industriale europene.
2.1. Obiectivele principale ale politicii industriale
In corelare cu prevederile celorlalte politici si strategii ale economiei
nationale, politica industriala a Romaniei are ca obiective principale:
- Cresterea competitivitatii;
- Sporirea rolului cercetarii, dezvoltarii si inovarii;
- Promovarea unui management durabil al resurselor si protectia mediului;
- Imbunatatirea pregatirii profesionale si ocuparea fortei de munca;
- Dezvoltarea cooperarii si serviciilor industriale precum si a
parteneriatului public-privat.
2.2. Principalii factori de influenta
Politica industriala va continua sa se concentreze pe consolidarea si
incurajarea factorilor care determina competitivitatea, cum ar fi capitalul
uman, cercetarea, inovarea si antreprenoriatul.
Pentru a maximiza eficienta instrumentelor politicii industriale, acestea
trebuiesc aplicate sectoarelor industriale intr-o maniera care sa tina cont de
natura lor specifica.
In viziunea Guvernului, principalii factori care vor determina o influenta
majora in atingerea obiectivului strategic al politicii industriale sunt:
- consolidarea unui mediu de afaceri stabil si predictibil, sustinut de un
cadru institutional adecvat, armonizat cu cel din Uniunea Europeana;
- sustinerea cercetarii-dezvoltarii si inovarii si infrastructura pentru
evaluarea conformitatii produselor si serviciilor industriale;
- dezvoltarea pietei libere si concurentiale prin continuarea procesului de
armonizare legislativa si de aplicare efectiva a politicii in domeniul
concurentei;
- asistenta sectoriala pentru fiecare sector in parte pentru orizontul de
timp 2005 - 2008;
- promovarea investitiilor directe, prin asigurarea unui climat
investitional transparent, stimulativ si predictibil;
- sustinerea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii prin facilitarea
accesului la sursele de finantare si la servicii de asistenta, consultanta si
informare;
- asistenta pentru export in vederea cresterii ponderii exporturilor
romanesti de produse industriale cu grad avansat de prelucrare;
- sustinerea privatizarii si restructurarii societatilor comerciale pe
principiul rentabilizarii activitatii economice a acestora; finalizarea
privatizarii in sectorul de stat;
- asigurarea compatibilitatii cu mediul, prin consolidarea unui cadru
legislativ si organizatoric care sa conduca la reducerea impactului activitatii
industriale asupra acestuia;
- dezvoltarea politicii in domeniul resurselor umane si promovarea
coeziunii sociale prin permanentizarea procedurilor de consultare cu toti
partenerii sociali, intarirea colaborarii dintre patronate si sindicate.
Pe termen mediu, prioritatile pe care se vor concentra actiunile vizand
implementarea politicii industriale sunt:
- Aplicarea politicii industriale conform necesitatilor din fiecare sector;
- Imbunatatirea/ameliorarea cadrului de reglementare legislativ in favoarea
industriei;
- Sinergia dintre diferite politici care au impact asupra competitivitatii
industriei.
2.2.1. Consolidarea unui mediu de afaceri stabil si predictibil
Imbunatatirea permanenta a mediului de afaceri in vederea consolidarii unei
economii de piata functionale, pe baza asigurarii unui cadru
economico-financiar corespunzator, constituie unul din obiectivele prioritare
ale angajamentelor asumate de Romania in cadrul procesului de integrare
europeana.
Obiectivul de crestere economica pentru urmatorii ani este in buna masura
determinat de cresterea fluxului investitional, incurajarea si dezvoltarea unui
mediu de afaceri atractiv, reducerea birocratiei prin simplificarea
procedurilor legislative si administrative aferente dezvoltarii de noi afaceri.
Masurile prioritare ce trebuiesc intreprinse pentru imbunatatirea si
dezvoltarea mediului de afaceri in Romania sunt cuprinse in Planul de actiune
specific, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 669/2005, elaborat cu asistenta
Bancii Mondiale si vizeaza:
- transparenta si dialogul eficient Guvern - mediu de afaceri - societate
civila;
- evaluarea impactului reglementarilor asupra climatului afacerilor;
- simplificarea procedurilor administrative si a reglementarilor la
initierea, derularea si lichidarea afacerilor;
- implementarea unui sistem coerent de monitorizare a volumului investitiilor
straine directe;
- implementarea principiilor guvernarii corporatiste;
- intarirea structurilor institutiilor angrenate in reformele cu impact
asupra mediului de afaceri.
De asemenea, Grupul pentru evaluarea impactului economic al actelor
normative asupra intreprinderilor mici si mijlocii, constituit in conformitate
cu prevederile art. 9 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si
dezvoltarii IMM-urilor, urmareste simplificarea procedurilor administrative in
vederea reducerii costurilor de functionare a acestora.
2.2.2. Sustinerea cercetarii-dezvoltarii - inovarii si infrastructura
pentru evaluarea conformitatii produselor si serviciilor industriale
In Uniunea Europeana si in general in statele cu economie dezvoltata,
Cercetarea-Dezvoltarea si Inovarea, alaturi de educatie sunt factorii
principali care conduc la cresterea productivitatii si competitivitatii.
Din acest motiv, in viitor, activitatile industriale vor acorda o atentie
deosebita sectorului de Cercetare-Dezvoltare si Inovare pentru obtinerea de
avantaje competitive si pentru micsorarea pe de o parte a decalajelor de
dezvoltare dintre regiunile din Romania si respectiv dintre acestea si
regiunile din Uniunea Europeana, pe de alta parte.
Programele activitatilor in acest domeniu pentru perioada urmatoare au ca
obiective principale:
- Cercetarea-Dezvoltarea si Inovarea sa devina un factor determinant al
dezvoltarii economice si de crestere a competitivitatii in sectorul industrial.
- Promovarea investitiilor in activitatea de Cercetare-Dezvoltare si
Inovare, in parteneriat public-privat, pentru a crea premizele de crestere
durabila si indeplinire a obiectivelor Strategiei Lisabona.
- Sustinerea dezvoltarii retelelor de inovare si respectiv de transfer
tehnologic al rezultatelor Cercetarii-Dezvoltarii in economie.
Pentru atingerea acestor obiective, in perioada 2005 - 2008 este necesara
adoptarea unor masuri precum:
- Asigurarea unui cadru legislativ favorabil pentru protectia rezultatelor
activitatii de Cercetare-Dezvoltare, incluzand si cadrul propice pentru
proprietatea intelectuala cu prioritate in domeniul patentelor, marcilor si
designului.
- Majorarea cheltuielilor publice destinate sectorului de
Cercetare-Dezvoltare - Inovare la circa 1% din PIB pana in anul 2007.
- Incurajarea participarii sectorului privat in activitatea de
Cercetare-Dezvoltare.
- Sustinerea si dezvoltarea capacitatii de difuzare si absorbtie a
rezultatelor Cercetarii-Dezvoltarii - Inovarii in mediul economic prin:
- dezvoltarea infrastructurii de transfer tehnologic si inovare
(parcuri tehnologice si stiintifice, incubatoare tehnologice si de afaceri,
centre de transfer tehnologic)
- sustinerea activitatilor de infrastructura in domeniul tehnologic, de
asistenta si consultanta, precum si de transfer tehnologic la nivel national si
regional.
Este necesar ca actiunile din domeniul Cercetarii-Dezvoltarii si Inovarii
sa aiba o abordare interdisciplinara si multisectoriala, avand in vedere
necesitatile pietei.
In industrie un rol determinant il are inovarea cu activitatile sale
distincte, respectiv comercializarea tehnologiei, transferul de cunostinte,
implementarea in mediul de afaceri.
- Dezvoltarea unor programe sectoriale (alaturi de Planul National de
Cercetare-Dezvoltare si Inovare) ale autoritatilor publice orientate catre
stimularea inovarii;
- Monitorizarea "Planului National pentru Dezvoltare Infrastructura,
Inovare si Transfer Tehnologic - INFRATECH";
- Incurajarea participarii tinerilor la cercetarea de performanta si
imbunatatirea infrastructurii de cercetare in cadrul "Programului
Cercetare de Excelenta".
Un rol important in cresterea competitivitatii produselor si serviciilor
industriale il are dezvoltarea si optimizarea infrastructurii pentru evaluarea
conformitatii in sectoarele industriale in acord cu principiile si practicile
din Uniunea Europeana.
In acest sens se au in vedere activitatile din domeniile acreditarii,
certificarii si testarii, metrologiei si standardizarii, tinand cont de
cerintele si practicile europene si internationale ce vizeaza eliminarea
barierelor tehnice din calea comertului si asigurarea liberei circulatii a
marfurilor.
Obiectivul principal in acest domeniu il constituie integrarea
institutiilor ce functioneaza in infrastructura pentru evaluarea calitatii in
Romania cu structurile europene similare.
Pentru atingerea acestui obiectiv este necesar sa se actioneze in sensul
crearii si acreditarii de noi laboratoare de testare si etalonare si organisme
de certificare si inspectie precum si pentru consolidarea si dezvoltarea
entitatilor existente.
Aplicarea efectiva, corecta si completa a reglementarilor tehnice ce
transpun directive pe principiile Noii Abordari si Abordarii Globale, va
permite operatorilor economici sa realizeze produse acceptate pe piata unica
europeana.
O atentie deosebita va fi acordata activitatilor de administrare a
sectoarelor reglementate. Se va acorda prioritate si vor fi sustinute actiunile
de diseminare a informatiilor si campaniile de constientizare privind
interpretarea si aplicarea legislatiei specifice precum si activitatilor de
supraveghere a pietei.
2.2.3. Politica in domeniul concurentei
Strans legate de politica industriala sunt politicile din domeniul
concurentei. Dezvoltarea pietei concurentiale este una dintre conditiile
esentiale pentru ca o economie de piata sa fie operationala, dar si una dintre
preocuparile permanente si majore ale Guvernului Romaniei, in conditiile globalizarii
pietelor, intrucat promovarea si dezvoltarea unui mediu concurential normal
contribuie la ameliorarea competitivitatii industriale si la intarirea pietei
interne.
In vederea dezvoltarii mediului de afaceri si a mecanismelor de piata, se
vor aplica in mod riguros regulile de acordare a ajutoarelor de stat,
instituite prin Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificarile si
completarile ulterioare, si regulamentele speciale adoptate in acest sens, in
conformitate cu acquis-ul comunitar.
In domeniul concurentei, pentru aplicarea prevederilor Legii concurentei
nr. 21/1996, republicata si a legislatiei secundare armonizata integral cu
acquis-ul comunitar, se va acorda sprijin Consiliului Concurentei pentru
formarea unei culturi concurentiale necesare in mediul de afaceri romanesc si
in mod direct agentilor economici, integrarea pe piata unica europeana in urma
aderarii Romaniei la UE presupunand cunoasterea si respectarea unor reguli
precise.
Se va actiona pentru reducerea progresiva a sferei de actiune a
monopolurilor, continuarea procesului de liberalizare a preturilor in domeniile
in care acestea au ramas in supravegherea autoritatilor de reglementare si
evitarea practicilor anticoncurentiale si a concentrarilor economice care ar
putea conduce la restrangerea concurentei pe piata romaneasca.
2.2.4. Politica in domeniul asistentei sectoriale
Asistenta sectoriala reprezinta unul dintre cele mai sensibile domenii ale
politicii industriale. Din acest motiv, reevaluarea asistentei sectoriale va
reprezenta o prioritate tinand seama, in special, de prevederile din Capitolul
15 - Politica industriala, Capitolul 1 - Libera circulatie a marfurilor si
Capitolul 6 - Concurenta, negociate cu Uniunea Europeana.
Ministerul Economiei si Comertului, in calitate de autoritate publica in
domeniu, va avea urmatoarele prioritati:
- evaluarea anuala a politicii in domeniul asistentei sectoriale, in
special in ceea ce priveste cresterea competitivitatii activitatilor
industriale, ca obiectiv central al politicii industriale;
- incurajarea aliantelor strategice pe baze tehnologice si industriale,
economice sau financiare, urmarindu-se incadrarea lor in prevederile
legislative interne si internationale;
- promovarea clusterelor industriale pe principiul specializarii
internationale si complementaritatii industriale cu tarile UE, Central si Est
Europene sau din alte zone apropiate;
- dezvoltarea pietei interne de produse industriale prin utilizarea
sistemului de achizitii publice;
- asistenta sectoriala pentru produse cu valoare adaugata mare (IT,
industria electrotehnica, componente auto), cu bazin de resurse intern
(industria mobilei, industria de utilaje si echipamente pentru industriile
alimentara si forestiera). De asemenea se va urmari dezvoltarea industriei
farmaceutice pentru asigurarea necesarului de medicamente si dezvoltarea
sectoarelor care prelucreaza fire si fibre naturale de in, canepa si lana;
- modernizarea rolului autoritatii publice din domeniul industrial -
Ministerul Economiei si Comertului - de elaborare si implementare a politicii
industriale, de gestionare a procesului de restructurare-dezvoltare a
activitatii industriale si a managementului fondurilor structurale.
Pentru realizarea prioritatilor mentionate MEC va actiona prin dezvoltarea
si implementarea urmatoarelor instrumente:
- <<Programul de crestere a competitivitatii produselor
industriale>> este un instrument economico-financiar care sustine
producatorii din industria prelucratoare pentru realizarea urmatoarelor
activitati:
- Implementarea si certificarea sistemelor de management al calitatii
si/sau a sistemelor de management de mediu;
- Implementarea si certificarea sistemelor de management al sanatatii
si sigurantei ocupationale, sistemelor de management pentru responsabilitate
sociala si de igiena alimentara si/sau sistemelor de management al securitatii
informatiei;
- Dotarea si/sau amenajarea laboratoarelor de testare si etalonare,
precum si acreditarea acestora, dupa caz;
- Certificarea produselor si/sau obtinerea etichetei ecologice pentru
produs;
- Executarea de modele experimentale, prototipuri, asimilari de noi
tehnologii care se realizeaza de agentii economici pe baza rezultatelor
unitatilor de cercetare-dezvoltare romanesti;
- Efectuarea de analize de evaluare comparativa pentru activitati din
industria prelucratoare, in vederea realizarii planurilor de
restructurare-dezvoltare-viabilizare, a caror implementare va fi monitorizata;
- Organizarea si amenajarea in incinta agentilor economici de expozitii
si/sau standuri de prezentare si promovare a produselor industriale;
- Inregistrarea si protejarea pe piata externa a marcilor, desenelor si
modelelor industriale romanesti.
- Dezvoltarea aglomerarilor competitive (clusterelor), in consonanta cu
initiativele europene de politica industriala, trebuie sa aiba in vedere
urmatoarele:
- programe de identificare a zonelor cu potential de aglomerare de
firme si de sustinere a accelerarii acestui proces in sensul dorit, respectiv
spre tehnologiile inalte;
- programe care acorda sustinere ingemanarii intre mediile universitare
si de cercetare si firmele dintr-o anumita zona;
- programe de sustinere a IMM-urilor;
- programe de marketing regional.
- Derularea programului de twinning pentru cresterea capacitatii de
coordonare a politicii industriale si a managementului fondurilor structurale
pentru imbunatatirea competitivitatii economice prin:
- elaborarea unor metodologii specifice pentru evaluarea
competitivitatii in sectoarele industriale;
- pregatirea unei metodologii coerente pentru monitorizarea
implementarii politicii industriale, in colaborare cu alte institutii implicate
in acest proces;
- consolidarea structurilor implicate in elaborarea si implementarea
politicii industriale si a evaluarii competitivitatii industriale - in privinta
responsabilitatilor, atributiilor, resurselor umane, echipamentelor, precum si
reprezentarea lor teritoriala.
- Dezvoltarea cooperarii cu operatorii economici in vederea cresterii
performantei industriale, prin imbunatatirea sistemului de diseminare a
informatiilor referitoare la tehnologie, la tendintele pietei sau la alti
diversi factori care influenteaza performanta industriala.
- Intarirea colaborarii autoritatii publice in domeniu cu celelalte
institutii si autoritati publice, precum si extinderea consultarilor cu
partenerii sociali in problemele legate de politica industriala, de reforma
economica si restructurare industriala, privatizare, perfectionarea cadrului
legislativ si institutional, compatibilitatea cu mediul inconjurator etc.
2.2.5. Promovarea investitiilor directe
Investitiile directe sunt o sursa de capital, de know-how, tehnologie,
abilitati de management care stimuleaza cresterea economica, contribuie la
dezvoltarea si modernizarea infrastructurii economice a Romaniei, determina un
efect pozitiv de antrenare in economie si creeaza noi locuri de munca.
Promovarea si atragerea capitalului strain se va realiza prin:
- promovarea imaginii Romaniei ca destinatie atractiva pentru investitorii
straini prin asigurarea unei informari complete si corecte asupra
oportunitatilor de investitii;
- acordarea de asistenta de specialitate pentru:
- partenerii straini aflati in faza de informare, initiere,
implementare si post-implementare a proiectelor de investitii, astfel incat sa
fie reduse la minimum dificultatile pe care acestia le-ar putea intampina la
infiintarea societatilor si intrarea pe piata romaneasca;
- investitorii straini deja existenti in Romania, astfel incat acestia
sa fie stimulati sa isi dezvolte afacerile prin reinvestirea profitului sau
prin noi investitii.
Pentru imbunatatirea capacitatii de absorbtie a investitiilor directe, un
rol important revine Agentiei Romane pentru Investitii Straine (ARIS),
institutie publica a administratiei centrale, prin:
- Elaborarea unei strategii de promovare a investitiilor directe, in
stransa colaborare cu sectorul privat si cu autoritatile centrale si
locale/regionale.
- Promovarea unei noi legi de stimulare a investitiilor, care sa amendeze
actuala Lege nr. 332/2001 prin definirea prioritatilor investitionale la nivel
national, regional, judetean sau local.
- Pozitionarea ARIS ca punct focal de contact pentru investitorii
potentiali sau deja existenti in Romania.
Din analizele SWOT si din strategiile sectoriale realizate a rezultat ca
Romania isi va imbunatati capacitatea de absorbtie a investitiilor directe, in
special in domenii precum: IT, componente auto, subansamble electronice, masini
si aparate electrocasnice, mobila si industria lemnului, produse farmaceutice,
realizarea de biocombustibili.
2.2.6. Sustinerea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii
Este recunoscuta si apreciata importanta sectorului IMM ca baza pentru
dezvoltarea economiei moderne, dinamice, bazata pe cunoastere. Experienta
Uniunii Europene demonstreaza clar ca sectorul IMM are o contributie
substantiala la realizarea produsului intern brut, sa creeze noi locuri de
munca si sa stimuleze cresterea exporturilor.
IMM au abilitatea de a raspunde in mod flexibil pe piete puternic
competitive si sa se adapteze rapid la schimbarile structurale si ciclice ale
economiei globale. Un sector IMM bine dezvoltat poate astfel, sa sprijine
stabilitatea si cresterea macroeconomica.
Prioritatile strategice pentru sustinerea dezvoltarii IMM in perioada 2005
- 2008 sunt:
- Crearea unui mediu de afaceri favorabil infiintarii si dezvoltarii IMM;
- Dezvoltarea capacitatii competitive a IMM;
- Imbunatatirea accesului IMM la finantare;
- Imbunatatirea accesului IMM pe pietele externe;
- Promovarea culturii antreprenoriale si intarirea performantelor
manageriale.
Pentru dezvoltarea IMM, pe termen scurt, se vor promova urmatoarele masuri:
- reluarea procesului de evaluare anuala a domeniului in parteneriat cu
reprezentantii IMM prin Comitetul Consultativ al Dezvoltarii IMM;
- ridicarea progresiva a procentului de alocare de resurse financiare
pentru stimularea infiintarii si sprijinirea functionarii IMM;
- implementarea Agendei Lisabona prin preluarea Planului de actiuni pentru
implementarea Cartei Europene pentru Intreprinderile Mici aprobate in Comitetul
Consultativ pentru Dezvoltarea IMM din data de 21 martie 2005;
- incurajarea initiativei individuale, imbunatatirea pregatirii
antreprenoriale prin formare in cadrul invatamantului liceal si universitar;
- stimularea extinderii sistemului de subcontractare cu intreprinderi mici
si mijlocii, in scopul colaborarii acestora cu mari companii industriale prin
dezvoltarea clusterelor, in special in industria de automobile, de masini si
echipamente, chimica.
- asigurarea accesului la achizitiile publice;
- dezvoltarea infrastructurii de afaceri prin imbunatatirea si
diversificarea ofertei de servicii pentru IMM cu valoare adaugata ridicata
(centre de afaceri pentru IMM, incubatoare de afaceri, parcuri industriale,
clustere etc.);
- asigurarea si sustinerea accesului la activele disponibile ale
operatorilor economici de stat in vederea infiintarii de parcuri tehnologice,
centre de inovare si incubatoare de afaceri;
- sprijinirea activitatii de cercetare, dezvoltare si inovare tehnologica
si de implementare a rezultatelor acesteia;
- incurajarea activitatilor care contribuie la largirea pietelor IMM,
sustinerea participarii acestora la expozitii, targuri, simpozioane, misiuni
comerciale, finantarea studiilor de piata, a publicatiilor si brosurilor de
promovare a produselor si serviciilor pe terte piete;
- dezvoltarea platformelor de tip e-guvernare destinate accesarii de catre
IMM a serviciilor care sa contribuie la dezvoltarea capacitatii antreprenoriale
a IMM si a adaptabilitatii acestora pe terte piete;
- sustinerea accesului IMM la programe comunitare si internationale si
asigurarea aditionalitatii cu programele comunitare si cele finantate de catre
alti donori internationali;
- diversificarea produselor de garantare oferite de catre Fondul National
de Garantare a Creditelor pentru IMM si dezvoltarea reprezentarii locale a
acestuia, prin crearea de filiale in cele 8 regiuni;
- dezvoltarea capacitatii institutionale a Agentiei Nationale pentru
Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (ANIMMC), in calitatea sa de
organism intermediar, pentru Programul Operational Sectorial de Crestere a
competitivitatii economice si a economiei bazate pe cunoastere.
Aceste masuri sunt in concordanta cu prioritatile si angajamentele de
implementare pentru politicile industriale si regionale si in consens cu
principiile concentrarii, parteneriatului si coordonarii.
ANIMMC este coordonatorul national pentru implementarea in Romania a Cartei
Europene pentru Intreprinderi Mici (numita in continuare Carta) si a
Programului comunitar multianual pentru intreprinderi si spirit antreprenorial,
in special pentru IMM (2001 - 2005), in conformitate cu Hotararea Guvernului
nr. 656/2002 pentru acceptarea Cartei adoptata la 13 iunie 2000 la Maribor si
Ordonanta Guvernului nr. 60/2002 pentru aprobarea Memorandumului de finantare
pentru participarea Romaniei in Programul comunitar mentionat.
ANIMMC a constituit un Grup de Lucru pentru implementarea Cartei. In acelasi
timp a fost elaborat si dezvoltat Planul de actiuni pentru implementarea Cartei
pe cele 10 directii de actiune.
Incepand cu anul 2006 se va implementa Agenda Lisabona pe cinci zone de
prioritati pentru afirmarea potentialului companiilor, vizand:
- stimularea antreprenoriatului
- sustinerea inovatiilor
- imbunatatirea conditiilor de angajare
- incheierea reformelor pietei de produse
- identificarea unor solutii avantajoase pentru mediul inconjurator, care
sa contribuie in principal la dezvoltarea sustenabila a IMM.
2.2.7. Asistenta pentru export
Politica in acest domeniu este in mare parte reglementata, sarcina
principala fiind respectarea intelegerilor internationale in conditiile
sustinerii credibilitatii si increderii in mediul de afaceri romanesc.
In acest sens, se vor promova urmatoarele masuri:
- utilizarea facilitatilor tarifare convenite prin Acordurile de liber
schimb, negociate de Romania pe plan international si participarea la
liberalizarea comertului international prin negocieri comerciale multilaterale
in cadrul Organizatiei Mondiale de Comert;
- cresterea ponderii exporturilor romanesti de produse industriale in
comertul mondial prin gasirea unor nise de piata, in special pentru produsele
cu grad avansat de prelucrare;
- acordarea de sprijin pentru extinderea ofertei de servicii specializate
de consultanta si de instruire in domeniul comertului;
- acordarea de garantii de risc comercial sau necomercial (cu respectarea
regulilor OECD).
In anul 2005 a fost lansata Strategia Nationala de Export, aflata in
dezbatere publica, elaborata in cadrul Consiliului de Export sub coordonarea
Ministerului Economiei si Comertului.
Principalele obiective ale Strategiei Nationale de Export (SNE) sunt:
- cresterea capacitatii sectorului privat si a capabilitatii acestuia de a
fi motorul cresterii economice si al dezvoltarii;
- promovarea dezvoltarii resurselor umane pentru a obtine competentele
necesare pentru cresterea economica;
- promovarea capabilitatilor inovative si tehnice dinamice din interiorul
tarii pentru industrializare;
- integrarea stiintei si tehnologiei in planificarea socio-economica si
dezvoltare;
- identificarea si dezvoltarea de noi sectoare, care creeaza, capteaza si
retin valoarea adaugata si furnizeaza baza dezvoltarii economice de viitor a
Romaniei;
- incurajarea legaturilor inter si intra-sectoriale pentru a sustine
evolutia centrelor de excelenta si a clusterelor industriale;
- marirea eficientei mediului national de afaceri, astfel incat sa fie
competitiv la nivel international;
- asigurarea furnizarii unei infrastructuri adecvate necesare industriei
pentru a deveni mai competitiva la nivel international;
- dezvoltarea regionala, generarea de locuri de munca si reducerea saraciei
pentru a incuraja o distributie mai echitabila a veniturilor;
- reducerea dependentei de barierele tarifare si netarifare, sau a
accesului preferential pe piata pentru dezvoltarea sustinuta a exportului;
- expunerea intreprinderilor din Romania la oportunitati de afaceri
internationale.
2.2.8. Sustinerea privatizarii si restructurarii
Politicile cu privire la restructurare si privatizare se vor orienta catre
companiile nationale si societatile comerciale cu capital de stat din
portofoliul Ministerului Economiei si Comertului si Autoritatii pentru
Valorificarea Activelor Statului (AVAS):
Masurile care se au in vedere sunt urmatoarele:
- continuarea privatizarii societatilor comerciale cu capital majoritar de
stat;
- restructurarea activitatilor in vederea eficientizarii acestora;
- monitorizarea contractelor de privatizare;
- lichidarea pachetelor minoritare detinute de catre stat, prin mecanisme
de piata;
- modernizarea, retehnologizarea si optimizarea fluxurilor tehnologice din
unitati industriale cu potential de competitivitate, in conditiile legii.
In anul 2004 a avut loc procesul de negociere privind imprumutul de
ajustare programatica - PAL, acordat Guvernului Romaniei de Banca Mondiala in
vederea sustinerii programului de reforme structurale, economice si sociale.
Actiunile aferente programului PAL sunt sincronizate cu obiectivele privind
aderarea Romaniei la U.E., acordul preventiv stand-by agreat cu F.M.I. si sunt
destinate sprijinirii continuarii procesului de privatizare si a altor reforme
structurale initiate conform programelor PSAL I si II anterioare.
Obiectivul specific ce urmeaza a fi indeplinit de catre Autoritatea pentru
Valorificarea Activelor Statului il reprezinta valorificarea participatiilor
statului la societatile comerciale din portofoliul acestei institutii prin
privatizare, restructurare sau lichidare.
2.2.9. Politica in domeniul protectiei mediului si gestionarii durabile a
resurselor
Cerintele si exigentele in domeniu, existente in tarile Uniunii Europene,
impun o noua abordare a problemelor globale de mediu si gestionarea durabila a
resurselor in corelatie cu dezvoltarea socio-economica.
In aceste conditii, protectia mediului si gestionarea rationala a
resurselor naturale, devin prioritati, in contextul dezvoltarii economice si
asigurarii competitivitatii industriale din Romania.
Principalele obiective ale activitatilor de protectie a mediului
inconjurator si gestionare a resurselor pe termen mediu (2010) si lung (2013)
sunt:
- integrarea cerintelor de protectie a mediului si exigentelor in
gestionarea resurselor naturale in politicile si strategiile sectoriale,
regionale, zonale si la nivel de companie;
- implementarea celor mai bune tehnici disponibile si a "tehnologiilor
curate" in toate sectoarele industriale cu consecinte directe in
diminuarea cantitatilor de deseuri si protejarea resurselor naturale;
- regenerarea amplasamentelor afectate de poluarea istorica, la un nivel
care sa asigure reutilizarea acestora;
- crearea si dezvoltarea unei piete libere pentru tehnologii si servicii de
valorificare a deseurilor si respectiv utilizarea eficienta a energiei.
Pentru realizarea acestor obiective, autoritatile adopta masuri si
programe, inclusiv asistenta necesara pentru ca firmele, indiferent de marime,
sa-si dezvolte strategii adecvate si sa-si integreze conceptia de
proiectare-productie si marketing pornind de la cele mai bune tehnici
disponibile si de la tehnologii pentru realizarea de produse curate.
Este de mentionat oportunitatea financiara de care dispun companiile
industriale din domeniile chimiei, petrochimiei, metalurgiei si materialelor de
constructii prin utilizarea mecanismelor Protocolului de la Kyoto.
Prin schema de acordare a etichetei ecologice s-a stabilit un sistem de
promovare a produselor cu impact minim asupra mediului, pe intreg ciclul de
viata.
Imbunatatirea continua a performantelor de mediu si atingerea obiectivelor
stabilite este incurajata prin sustinerea implementarii si certificarii
sistemului de management de mediu in cadrul "Programului de crestere a
competitivitatii produselor industriale" (Hotararea Guvernului nr.
357/2004).
Planul National de Gestionare a Deseurilor, aprobat prin Hotararea
Guvernului nr. 1470/2004, stabileste principiile care stau la baza acestei
activitati:
- protectia resurselor primare;
- masuri preliminare, corelate cu principiul utilizarii "celei mai
bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive";
- prevenirea;
- poluatorul plateste, corelat cu principiul responsabilitatii
producatorului si cel al responsabilitatii utilizatorului;
- principiul proximitatii corelat cu principiul autonomiei;
- principiul subsidiaritatii (corelat si cu principiul proximitatii si cu
principiul autonomiei).
O noua atitudine fata de mediu, reflectata prin gestionarea in sistem
integrat a deseurilor si atingerea obiectivelor stabilite, va avea efect atat
asupra eficientei si competitivitatii economice, cat si asupra utilizarii
eficiente a resurselor naturale, spre binele generatiilor actuale si viitoare.
2.2.10. Politica in domeniul resurselor umane si coeziunea sociala
Sunt avute in vedere politici efective de dezvoltare a resurselor umane, in
special pentru insusirea de noi abilitati, perfectionare, specializare in munca
si invatare continua.
Obiectivele in domeniul resurselor umane si coeziunii sociale vizeaza:
- flexibilizarea fortei de munca prin marirea gradului de mobilitate
(recalificare) si de perfectionare/specializare a acesteia;
- asigurarea unui echilibru intre cerere si oferta pe piata fortei de
munca;
- dezvoltarea de know-how si training vocational si a managementului
resurselor umane;
- pregatirea specializata printr-o stransa colaborare intre sistemul
educational si mediul de afaceri (scoli de design industrial, licee
industriale, scoli profesionale etc.).
Strategia de angajare si crestere a gradului de ocupare a fortei de munca
asigura dezvoltarea capitalului uman, crearea de locuri de munca si
antreprenoriat, promovarea adaptabilitatii muncitorilor si afacerilor la
schimbarile economice. Investitia in capitalul uman este cea mai mare urgenta
in contextul curent al unei imbatraniri rapide.
Se au in vedere parteneriate public-private si in domeniul educatiei
elevilor si formarii profesionale, inclusiv elaborarea unor strategii de
formare profesionala si dinamica a fortei de munca pentru unele din domeniile
deficitare.
De asemenea se va pune un accent deosebit pe extinderea utilizarii
tehnologiei informatiei si pe folosirea eficienta a datelor prelucrate si
gestionate de sistemele informationale nationale si internationale.
Coeziunea sociala constituie un factor determinant in realizarea cu succes
a ajustarii structurale si reformei economice. Se va pune accent pe
implementarea si dezvoltarea in principal a urmatoarelor actiuni:
- atragerea partenerilor sociali si a altor factori implicati in
activitatea industriala in procesul de elaborare si implementare a politicilor;
- permanentizarea procedurilor de consultare a operatorilor economici si a
partenerilor de dialog social, precum si a procedurilor de diseminare a
informatiilor utile;
- obtinerea sprijinului partenerilor sociali in realizarea ajustarilor
structurale;
- sustinerea asigurarii unui sistem cat mai eficient de protectie sociala,
mai ales activa.
3. EVOLUTII POSIBILE IN ACTIVITATEA INDUSTRIALA
Programul de politici economice pentru perioada urmatoare, respectiv 2005 -
2008, se refera la:
- continuarea procesului de transpunere legislativa si crearea
institutiilor compatibile cu cele din statele membre UE;
- implementarea si monitorizarea legislatiei armonizate;
- imbunatatirea in continuare a mediului de afaceri, diversificarea si
modernizarea serviciilor bancare, inclusiv reducerea fiscalitatii legata de
costul fortei de munca;
- masuri pentru trecerea la societatea informationala si conectarea
industriei romanesti la proiecte europene;
- adoptarea unui pachet coerent de politici pentru continuarea procesului
de ajustare structurala la nivel de sectoare industriale pentru asigurarea
competitivitatii in conditiile inaspririi concurentei, ca urmare a adoptarii
Codului Vamal UE, a intrarii Chinei si Rusiei in OMC, a globalizarii comertului
si internationalizarii afacerilor;
- gestionarea in sistem integrat a deseurilor industriale, de reciclare si
refolosire a deseurilor si materialelor precum si prevenirea generarii de
deseuri;
- demararea marilor proiecte de infrastructura si a sistemelor
transfrontaliere de transport fluide energetice pe distante mari, precum si de
refacere a zonelor afectate de conflicte;
- trecerea efectiva a sistemului cercetarii-dezvoltarii din tara noastra la
o structura operationala de tip european.
Previziunile privind ajustarile structurale in perioada 2005 - 2008, se
refera la:
- dezvoltarea sectoarelor industriale care realizeaza produse cu valoare
adaugata mare, in special prin cresterea volumului de investitii green-field;
- dezvoltarea clusterelor industriale, a parcurilor tehnologice si
industriale, incubatoare de afaceri etc.;
- dezvoltarea regionala, cresterea ponderii IMM-urilor si valorificarea
potentialului local de materii prime, a traditiei si capitalului uman;
- continuarea procesului de ajustare structurala si restructurare la
nivelul companiilor si sectoarelor industriale prin programe de modernizare,
rationalizare a consumurilor energetice si generalizare a managementului
performant;
- reabilitarea mediului in zonele industriale ca baza a refacerii
capitalului natural;
- cooperarea firmelor autohtone in cadrul unor consortii nationale si/sau
internationale in vederea participarii la marile proiecte interne si
internationale;
- inovarea si cercetarea tehnologica devin instrumente determinante ale
cresterii economice si competitivitatii;
- demararea programelor de producere si utilizare a energiei din resurse
regenerabile.
In aceste conditii, pentru perioada 2005 - 2008 se estimeaza urmatoarele
efecte:
- competitivitatea va deveni factor determinant in procesul de crestere
economica;
- exporturile de produse cu valoare adaugata mare - element major in
stimularea cresterii produsului national;
- investitiile directe green-field vor deveni un factor important in
cresterea economica;
- consolidarea cresterii sustenabile a industriei prelucratoare;
- consolidarea pe piata a branding-ului romanesc, in conditiile inaspririi
concurentei;
- modernizarea infrastructurii pentru cercetare, inovare si transfer
tehnologic;
- dezvoltarea fabricatiei de echipamente pentru sustinerea marilor programe
nationale din domeniile: energetic, agricultura, infrastructura, protectie
mediu precum si cresterea cotei de participare a companiilor romanesti la
programele internationale;
- dezvoltarea durabila a sistemului socio-economic romanesc in concordanta
cu politicile europene.
4. EVALUARI IN ABORDAREA SECTORIALA
Industria prelucratoare constituie componenta principala a industriei din
Romania, acoperind cca. 80% din volumul de activitate, in care sunt cuprinse
cca. 1,5 milioane persoane din toate judetele tarii.
Structura industriei prelucratoare din Romania la nivelul anului 2004, este
prezentata in figura de mai jos.
STRUCTURA ACTIVITATILOR INDUSTRIALE
Figura 1, reprezentand structura activitatilor industriale, se gaseste in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 945 din 24 octombrie 2005, la
pagina 16.
Structura actuala a industriei prelucratoare din Romania este prezentata in
figura de mai jos, remarcandu-se ponderea relativ scazuta a sectoarelor care
realizeaza produse cu valoare adaugata mare si, respectiv, ponderea mai mare a
industriilor mari consumatoare de resurse.
STRUCTURA INDUSTRIEI PRELUCRATOARE IN ANUL 2004
Figura 2, reprezentand structura industriei prelucratoare in anul 2004, se
gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 945 din 24 octombrie
2005, la pagina 16.
Pentru toate sectoarele industriei prelucratoare au fost elaborate
strategii si analize SWOT care prefigureaza evolutiile viitoare.
Pornind de la aceste realitati, implementand prevederile cuprinse in
Documentul de Politica Industriala se pot face estimari privind evolutia in
perioada 2005 - 2008 a industriei prelucratoare din Romania.
Este de asteptat ca in conditiile in care competitia de piata devine
principalul motor al dezvoltarii, activitatile care beneficiaza de avantaje
comparative si competitive, sa cunoasca ritmuri mai accelerate de crestere, in
raport cu celelalte sectoare.
Analiza diferitelor activitati ale industriei prelucratoare, efectuata prin
prisma avantajelor comparative si competitive de care dispune Romania permite
formularea urmatoarelor considerente:
a) Din punct de vedere al resurselor umane din sistemul invatamantului
universitar precum si a experientei in domeniul cercetarii-dezvoltarii in
sectoare cu inalta tehnicitate
Acest avantaj comparativ va determina o impulsionare a activitatii in
urmatoarele domenii:
- dezvoltarea sectorului IT si a serviciilor din domeniu;
- programe de training si realizarea transferului de competenta;
- dezvoltarea designului sistemelor industriale sau tehnologice, servicii
de testare specifice sectorului, dezvoltare de software, solutii IT end-to-end
etc.;
- concentrari economice de clustere avand ca obiective extinderea de noi
linii de servicii, intrarea pe segmente noi de piata, urcarea pe lantul valoric
spre servicii creative, inovative si proiecte complexe;
- intensificarea procesului de transfer tehnologic prin implicarea
structurilor de cercetare-dezvoltare - inovare si componentei de
cercetare-dezvoltare din universitati in activitatea industriala.
b) Din punct de vedere al existentei unor resurse naturale de calitate
exploatabile, cu costuri competitive (titei, gaze naturale, sare, lemn, argile,
nisipuri, marmura) precum si potentialul agricol si forestier existent
Se estimeaza dezvoltarea industriilor legate de prelucrarea avansata a
acestor materii prime, cum ar fi:
- subsectoare din chimie si petrochimie (uleiuri, combustibili, mase
plastice, cauciuc etc.);
- mobila, inclusiv mobilier ecologic, pe baza creatiei si designului
romanesc;
- industria sticlei si ceramicii, precum si a materialelor de constructii;
- fabricarea de biocombustibili;
- prelucrarea plantelor tehnice;
- imbracaminte din fire si fibre naturale (in, canepa, lana);
- dezvoltarea sectorului de utilaje si echipamente pentru agricultura,
industria forestiera si alimentara;
- activitatea mestesugareasca si de artizanat.
c) Din punct de vedere al infrastructurii industriale (capacitati, personal
calificat, traditie, piata de desfacere)
In aceste conditii se apreciaza ca o serie de sectoare industriale vor
continua dezvoltarea si consolidarea in conditiile in care vor aparea si
activitati noi in complementaritate cu operatorii economici din spatiul
european.
Astfel se estimeaza evolutii pozitive pentru urmatoarele subsectoare:
- industria de automobile inclusiv segmentul de componente auto;
- constructia de nave, inclusiv componente;
- echipamente si componente industriale pentru industria chimica,
petrochimie, gaze, electricitate;
- confectii de textile si pielarie pe baza creatiei si brand-ului romanesc.
Se estimeaza ca industriile care beneficiaza de avantaje comparative
generate de existenta surselor de materii prime sau a infrastructurii necesare
in conditiile unor dotari tehnice si performante manageriale de nivel ridicat
pot ocupa pozitii dominante pe piata interna, precum si segmente importante de
export.
d) Pozitia geografica a Romaniei cu acces rapid la marile bazine
internationale de resurse minerale.
Acest avantaj poate determina consolidarea unor industrii cum ar fi:
- industria siderurgica specializata pe realizarea de produse cu un inalt
grad de prelucrare (benzi subtiri pentru industria auto, benzi pentru industria
alimentara si chimica, ambalaje, oteluri aliate si inalt aliate pentru
industria constructoare de masini);
- industria de aluminiu si materiale neferoase specializate pe obtinerea
unor produse avansat prelucrate utilizate in industria electronica,
electrotehnica, constructii de masini;
- industria de lacuri si vopsele.
Aceste avantaje comparative si competitive coroborate cu existenta unei
piete interne dintre cele mai mari din sud-estul Europei si medie la nivelul
european, pot constitui factori determinanti in consolidarea unor industrii traditionale
in Romania si aparitia unor noi activitati.
5. SECTORUL ENERGETIC
Sectorul energetic reprezinta o infrastructura strategica de baza a
economiei nationale, fundamentala pentru dezvoltarea tarii. In acelasi timp,
asigurarea energiei reprezinta un serviciu public cu un puternic impact social.
Dezvoltarea si modernizarea sectorului energetic reprezinta baza
dezvoltarii si modernizarii industriei si in principal a industriei
prelucratoare, care la randul ei este principalul producator de piese de schimb
si componente pentru buna functionare a instalatiilor energetice.
Viziunea Strategica a Romaniei in sectorul energetic porneste de la premiza
ca piata romaneasca va fi o componenta a pietei UE.
Politica energetica a Romaniei va pune accent pe siguranta, eficienta,
protectia mediului si drepturile consumatorilor in conditiile respectarii
obligatiilor asumate fata de UE la inchiderea negocierilor la Cap. 14 -
Energie.
Principalele obiective ale politicii energetice sunt:
- Obtinerea unei competitivitati reale;
- Cresterea gradului de liberalizare a pietei de energie si gaze naturale
precum si eliminarea distorsiunilor care afecteaza concurenta;
- Fundamentarea unei strategii de dezvoltare pe termen lung in domeniul mediului
inconjurator, al resurselor energetice si conventionale;
- Imbunatatirea cadrului institutional.
Statul va continua sa aiba un rol important in politica de conservare a
energiei, in realizarea stocurilor de titei si produse petroliere conform
angajamentelor asumate cu UE.
"Strategia de dezvoltare durabila a sectorului energetic"
cuprinde obiectivele, masurile si instrumentele politicii in domeniu, pe termen
mediu si lung.
6. IMPLEMENTAREA PREVEDERILOR POLITICII INDUSTRIALE
Complexitatea procesului de implementare a politicii industriale necesita o
abordare care vizeaza in principal trei aspecte:
- elaborarea unui calendar de masuri si actiuni, care sa puna in practica
prevederile politicii industriale;
- etapizarea pe termen mediu a acestor masuri si actiuni;
- perfectionarea cadrului institutional de gestionare/monitorizare.
Principalele actiuni si masuri pentru implementarea politicii industriale
precum si etapizarea acestora sunt cuprinse in Planul de actiune al politicii
industriale.
Implementarea politicii industriale va fi coordonata de <<Consiliul
Interministerial pentru probleme economice, politici fiscale si comerciale,
piata interna, competitivitate, mediu de afaceri>> care va monitoriza
activitatea Grupului Interministerial de lucru pentru politica industriala.
Principalii indicatori de performanta ai industriei prelucratoare care vor
fi monitorizati sunt: productia industriala, volumul exporturilor si
importurilor, volumul de investitii, productivitatea muncii, rata
profitabilitatii, gradul de inovare, numarul de salariati.
Previziunile privind evolutia principalilor indicatori in perioada 2005 -
2006 indica continuarea trendului pozitiv inregistrat in ultima perioada.
PLAN DE ACTIUNE AL POLITICII INDUSTRIALE
2005 - 2006
________________________________________________________________________________
FACTORI DE INFLUENTA
________________________________________________________________________________
ACTIUNI INSTITUTIE SURSE FINANTARE TERMEN
RESPONSABILA
________________________________________________________________________________
I. CONSOLIDAREA UNUI MEDIU DE AFACERI STABIL SI PREDICTIBIL
________________________________________________________________________________
- Monitorizarea implementarii DMA/aparat de - 2005 - 2006
Planului de actiune pentru lucru al Evaluare si
dezvoltarea si consolidarea ministrului
monitorizare
mediului de afaceri in Romania de stat
trimestriala
pe perioada 2005 - 2006
- Evaluarea impactului economic al ANIMMC - 2005 - 2006
actelor normative asupra Evaluare si
intreprinderilor mici si mijlocii
monitorizare
trimestriala
________________________________________________________________________________
II. SUSTINEREA CERCETARII-DEZVOLTARII - INOVARII SI INFRASTRUCTURII PENTRU
EVALUAREA CONFORMITATII PRODUSELOR
Stimularea initiativelor de C&D si inovare si implementarea
acestora
________________________________________________________________________________
- Elaborarea/actualizarea normelor MEdC Surse bugetare Trim. IV
privind implementarea, 2006
monitorizarea si evaluarea Evaluare
programelor nationale de
trimestriala
cercetare-dezvoltare si inovare
astfel incat sa incurajeze
parteneriatul intre unitatile de
cercetare-dezvoltare si agenti
economici
- Derularea Programului de MEC (DGPI, Surse bugetare Dec. 2005
dezvoltare sectoriala in industrie DGCEII)
prin cofinantarea proiectelor
prioritare de cercetare-dezvoltare
- Proiect de cercetare-dezvoltare MAPDR BIRD, Dec. 2005
privind "sprijinirea serviciilor Surse bugetare
in agricultura"
- Proiect de cercetare-dezvoltare MAPDR BIRD, Trim. IV
pentru "modernizarea sistemului Surse bugetare 2006
de informare si cunoastere in Evaluare
agricultura"
trimestriala
- Elaborarea PNCDI II (Planul MEdC - Trim. IV
national de cercetare-dezvoltare 2006
si inovare II) pentru perioada
2006 - 2010
- Implementarea unui sistem MEdC Surse bugetare Trim. IV
performant pentru gestionarea 2006
rezultatelor de CD de interes Evaluare si
public si de identificare a
monitorizare
necesitatilor mediului economic
trimestriala
si social:
- dezvoltarea site-ului interactiv
www.cercetare.ro (achizitii
echipamente performante,
extindere aplicatie software)
- dezvoltarea de baze de date cu
rezultate ale activitatii de
cercetare-dezvoltare
- inventarierea rezultatelor de
cercetare-dezvoltare care pot
fi aplicate rapid si la costuri
minime pentru a rezolva
problemele stringente ale
operatorilor economici din
industrie
- Promovarea rezultatelor MEdC Surse bugetare 2005 - 2006
activitatilor de Evaluare si
cercetare-dezvoltare prin:
monitorizare
- organizarea/participarea la
trimestriala
targuri si expozitii
- organizarea/participarea la
work-shop-uri si conferinte
- editarea de materiale
promotionale cu rezultatele
obtinute din
cercetare-dezvoltare care
pot fi aplicate in mediul
socio-economic
- Sustinerea si dezvoltarea MEdC, MEC Surse bugetare Trim. IV
infrastructurii de inovare si (DGPI), MCTI 2006
transfer tehnologic: Evaluare si
- crearea de oficii de legatura
monitorizare
cu industria;
trimestriala
- crearea de centre de informare
tehnologica;
- crearea de centre de transfer
tehnologic;
- crearea de incubatoare
tehnologice si de afaceri;
- crearea de parcuri stiintifice
si tehnologice, inclusiv a
parcurilor de soft;
- Analiza stadiului de dezvoltare a MEdC - 2006
organizatiilor din infrastructura
Monitorizare
nationala de inovare si transfer
trimestriala
tehnologic
- Elaborarea si implementarea unui MEdC Surse bugetare Trim. IV
sistem de indicatori si a 2006
sistemului informatic suport Evaluare si
pentru cuantificarea efectelor
monitorizare
economice si sociale ale inovarii
trimestriala
si transferului tehnologic
- Continuarea actiunilor de MEdC Surse bugetare 2006
integrare a comunitatii Evaluare si
stiintifice si tehnice romanesti
monitorizare
in sistemul de stiinta si
trimestriala
tehnologie european in principal
prin participarea la cel de al
saselea Program-cadru de
cercetare, dezvoltare al Uniunii
Europene
Pregatirea participarii
comunitatii stiintifice romanesti
la al saptelea Program-cadru de
cercetare al UE.
- Dezvoltarea de masuri in vederea MEdC - 2006
atingerii obiectivului de 3% din Evaluare si
PIB pentru cercetare in anul 2010,
monitorizare
in concordanta cu cel al UE.
trimestriala
- Dezvoltarea de noi instrumente MEdC; MEC Surse bugetare 2006
pentru cresterea gradului de si atrase (prin Evaluare si
aplicare a rezultatelor Programul de
monitorizare
activitatilor de cercetare si crestere a
trimestriala
dezvoltare tehnologica la nivelul competitivitatii
agentilor economici. produselor
industriale)
- Majorarea cheltuielilor publice MEdC, MFP Surse bugetare Trim. IV
destinate sectorului de si surse atrase 2006
cercetare-dezvoltare - inovare
la 1% din PIB pana in 2007
________________________________________________________________________________
Infrastructura calitatii
________________________________________________________________________________
- Implementarea Strategiei de MEC (DICM) Surse bugetare Trim. IV
dezvoltare a infrastructurii si surse proprii 2006
pentru evaluarea conformitatii Evaluare si
monitorizare
trimestriala
- Cresterea rolului MEC (DICM) - Trim. IV
administratorilor de directive 2006
pentru optimizarea reglementarilor Evaluare si
prin dezvoltarea, la nivelul monitorizare
exigentelor UE, a activitatii de
trimestriala
standardizare si de evaluare a
conformitatii
- Analiza privind designul MEC (DICM, Surse bugetare 2006
profesionist in industrie, DGPI)
instrument pentru cresterea
competitivitatii produselor
industriale
________________________________________________________________________________
III. POLITICA IN DOMENIUL CONCURENTEI
________________________________________________________________________________
- Promovarea culturii concurentei CC - Evaluare si
in relatia cu organele
monitorizare
administratiei publice: trimestriala
- Activitate de "advocacy" in CC -
Evaluare si
relatia cu autoritatile de
monitorizare
reglementare sectoriala trimestriala
- Promovarea culturii concurentei CC - Evaluare si
in relatiile cu sectorul privat
monitorizare
trimestriala
- Intarirea activitatii Consiliului CC - Evaluare si
Concurentei in implementarea legii
monitorizare
concurentei si a reglementarilor
trimestriala
privind acordarea ajutoarelor de
stat
________________________________________________________________________________
IV. POLITICA IN DOMENIUL ASISTENTEI SECTORIALE
________________________________________________________________________________
- Continuarea dezvoltarii si MEC (DGPI) Surse bugetare 2005 - 2006
eficientizarii <<Programului de
Evaluare si
crestere a competitivitatii
monitorizare
produselor industriale>> conform
trimestriala
Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr. 120/2002 privind aprobarea
Sistemului de sustinere si
promovare a exportului cu
finantare de la bugetul de stat:
- implementarea si certificarea
sistemelor calitatii si a
sistemelor de management de
mediu
- implementarea si certificarea
sistemelor de management al
sanatatii si sigurantei
ocupationale, pentru
responsabilitatea sociala si
igiena alimentara, a securitatii
informatiei
- dotarea si/sau amenajarea
laboratoarelor de testare si
etalonare, si acreditarea
acestora, dupa caz
- certificarea produselor si/sau
obtinerea etichetei ecologice
pentru produs
- executarea de modele
experimentale, prototipuri, noi
tehnologii pe baza rezultatelor
unitatilor de
cercetare-dezvoltare romanesti
- efectuarea de analize
comparative pentru realizarea
de planuri de restructurare -
dezvoltare - viabilizare,
monitorizarea acestora
- inregistrarea si protejarea pe
piata externa a marcilor,
desenelor si modelelor
industriale
- organizarea expozitiilor in
cadrul companiilor pentru
prezentare si promovare produse
romanesti.
- Imbunatatirea cadrului legislativ MEC (DGPI, - 2005
pentru <<Programul de crestere a DGLM)
competitivitatii produselor
industriale>> si majorarea
procentului de sustinere de la
buget din valoarea proiectului
societatilor comerciale.
- Continuarea adoptarii acquis-ului MEC (DGPI, - 2005 - 2006
comunitar, in domeniul produselor DIEN) Evaluare si
industriale in principal pentru
monitorizare
libera circulatie a marfurilor
trimestriala
- Proiect privind <<Imbunatatirea MEC (DGPI), Biroul 2005
competitivitatii in ramurile MMSSF International
textile, imbracaminte si al Muncii (BIM)
incaltaminte prin promovarea 25000 $
conceptului de munca decenta>>
coordonat de catre Biroul
International al Muncii de la
Geneva (BIM).
- Proiect pilot privind <<Cresterea MEC (DGPI) Fonduri USAID 2005
competitivitatii in industria
producatoare de confectii>>
finantat de USAID si implementat
de CHF International Romania. -
Realizarea Ghidului de
Aprovizionare pentru sectorul de
confectii
- Dezvoltarea sistemului de MEC (DGPI), Surse proprii 2005 - 2006
promovare a etichetei ecologice Organizatii
patronale
- Derularea programului de MEC (DGPI) Surse bugetare 2005 - 2006
reactualizare a strategiilor
sectoriale impreuna cu federatiile
patronale si asociatiile
profesionale
- Monitorizarea stocurilor minime MEC (DGPI) - 2005 - 2006
de titei si produse petroliere
constituite de agentii economici
din sectorul petrolier si de
Administratia Nationala a
Rezervelor de Stat
- Infiintarea unui Consiliu de MEC (DGPI) Surse proprii 2006
Competitivitate si a unui Centru
de Productivitate in scopul
formularii unei abordari integrate
in ceea ce priveste consolidarea
cresterii economice si a
competitivitatii
- Asigurarea serviciilor de MEC (DGPI), - 2005 - 2006
asistenta pentru afaceri in ANIMMC, MEdC
urmatoarele domenii cheie:
- Training pentru manageri si
angajati,
- Asistenta pentru activitati
de export,
- Furnizarea serviciilor de
transfer tehnologic si inovatie
- Continuarea proiectului finantat MAPDR Credit BIRD, 2005 - 2006
de BIRD privind "Reabilitarea si surse bugetare,
reforma sectorului de irigatii" beneficiari
- Continuarea proiectului finantat MAPDR Surse bugetare, 2005 - 2006
de BIRD privind "Dezvoltarea imprumut BIRD,
Evaluare si
forestiera" 4,59 mil. $
monitorizare
(echiv. lei)
trimestriala
din surse
proprii ale
Regiei Nationale
a Padurilor
ROMSILVA,
0,3 mil. $
(echiv. lei)
Centrul de
Informare pentru
afaceri din
domeniul
forestier
(ForSBIC)
- Sprijinirea producatorilor MAPDR Surse bugetare, 2005 - 2006
agricoli pentru achizitionarea beneficiari
de tractoare, combine, masini si
utilaje agricole noi, cu finantare
de la bugetul de stat si in
conformitate cu reglementarile
ajutorului de stat
- Proiecte privind imbunatatirea MEC (DGPI) Surse MEC 2006
competitivitatii in sectorul MAPDR (prin Programul Evaluare si
prelucrarii plantelor textile de crestere a
monitorizare
(topitorii) prin implementarea competitivitatii
trimestriala
managementului calitatii, a produselor
mediului, a sanatatii si a industriale)
sigurantei ocupationale
- Reconversia liniilor de fabricare MEC (DGPI) Surse proprii Trim. IV
a placilor din azbociment pentru Asociatii si atrase 2006
realizarea de produse non-azbest patronale
- Continuarea sustinerii MAI Surse bugetare 2005 - 2006
dezvoltarii parcurilor Evaluare si
industriale
monitorizare
trimestriala
- Modernizarea comunicatiilor si MEC (OPSPI, Surse proprii 2005 - 2006
infrastructurii, factori de DGCEII), MCTI
eficientizare a companiilor
(agentilor economici) din
coordonarea MEC
- Derularea Programului de twinning MEC (DGPI, Fonduri UE 2005 - 2006
<<Sprijin pentru Ministerul DPOI) 1,4 mil. euro
Economiei si Comertului in vederea
cresterii capacitatii de
coordonare a politicii industriale
si a managementului fondurilor
structurale pentru imbunatatirea
competitivitatii economice>>
- Continuarea Proiectului MCTI Banca Mondiala 2005
"Knowledge Based Economy", 80 mil. $
finantat de Banca Mondiala in
domeniul IT
- Dezvoltarea capacitatii de MCTI Surse bugetare Trim. IV
absorbtie a fondurilor europene 2005
de catre firmele din Romania
- Crearea unui parteneriat cu
Delegatia UE si alte institutii
- Elaborarea reglementarii
- Selectia personalului
- Evaluarea consultantilor pe
fonduri europene
- Operationalizarea mecanismului
de publicitate a oportunitatilor
de finantare
- Cresterea capacitatii de MCTI Surse bugetare 2005 - 2006
absorbtie a fondurilor Evaluare si
structurale pentru formarea monitorizare
societatii informationale
trimestriala
- Participarea Romaniei la programe MCTI Surse bugetare 2005 - 2006
comunitare in domeniul IT: Evaluare si
- <<IDABC>> - Interchange Data
monitorizare
between public Administration,
trimestriala
Business and Citizens
- <<eTen>> - participarea la
finantari europene pentru
administratia publica locala
si mediul de afaceri
- <<eContent Plus>> - Participarea
la finantari europene pentru
mediul de afaceri
- <<Internet Safer Plus>> -
Participare la finantari
europene pentru combaterea
criminalitatii informatice
- Proiect de HG privind MCTI - 2005
reglementarea utilizarii
standardelor deschise in
administratie
- Infiintarea Autoritatii de MCTI Surse bugetare 2006
Reglementare si Supraveghere in
domeniul semnaturii electronice
- Cresterea securitatii retelelor MCTI Surse bugetare Trim. IV
informationale/Infiintarea 2005
centrului pentru expertiza si
raspuns la incidentele de
securitate CERIS
- Proiect de Lege privind arhivarea MCTI, MAI - Trim. IV
electronica a datelor 2005
- Proiect de Lege privind MCTI, MFP - Trim. II
facturarea electronica 2006
- Extinderea sistemului informatic IGCTI Surse proprii 2005 - 2006
de atribuire electronica a
autorizatiilor de transport
international de marfa
- Extinderea Sistemului de IGCTI Surse proprii 2005 - 2006
Achizitii Publice
- Extinderea serviciilor on-line, IGCTI Surse proprii 2005 - 2006
financiare destinate mediului
de afaceri
________________________________________________________________________________
V. PROMOVAREA INVESTITIILOR DIRECTE
________________________________________________________________________________
- Intensificarea actiunilor in ARIS Surse bugetare 2005 - 2006
vederea atragerii de investitii Evaluare si
directe in economia Romaniei
monitorizare
trimestriala
________________________________________________________________________________
VI. SUSTINEREA DEZVOLTARII INTREPRINDERILOR MICI SI MIJLOCII
Crearea unui mediu de afaceri favorabil infiintarii si dezvoltarii IMM
________________________________________________________________________________
- Operationalizarea Grupului de ANIMMC - Trim. IV
evaluare a impactului actelor 2005
normative asupra IMM in
conformitate cu Ordinul
Presedintelui ANIMMC nr. 240/2004
privind aprobarea Regulamentului
de organizare si functionare a
Grupului pentru evaluarea
impactului economic al actelor
normative asupra intreprinderilor
mici si mijlocii
- Continuarea infiintarii oficiilor ANIMMC Surse bugetare 2005 - 2006
teritoriale a ANIMMC Evaluare si
monitorizare
trimestriala
- Dezvoltarea consultarii ANIMMC Surse bugetare 2005 - 2006
sectorului IMM la nivel
national/regional si local prin
Comitetul Consultativ pentru
Dezvoltarea Sectorului IMM
- Asistenta tehnica pentru ANIMMC ANIMMC Fonduri PHARE 2005 - 2006
din cadrul Phare CES 2004 - 2006
"Dezvoltarea sectorului productiv
prin sustinerea IMM"
________________________________________________________________________________
Cresterea accesului IMM la finantare
________________________________________________________________________________
- Majorarea capitalului social al ANIMMC Surse bugetare 2005 - 2006
Fondului National de Garantare a Evaluare si
Creditelor pentru IMM (FNGCIMM)
monitorizare
Capitalizarea fondului este
trimestriala
asigurata pe o perioada de 5 ani
conform legii, pornind de la un
capital de 50 mld lei.
Se are in vedere atragerea si a
altor surse decat bugetul de stat,
inclusiv colaborare cu FEI
- Promovarea unor instrumente ANIMMC Fonduri Phare Trim. IV
financiare moderne pentru 2002 2005
sustinerea IMM inovative in cadrul
programului de twinning light
pentru ANIMMC
- Program pentru sprijinirea ANIMMC Surse bugetare 2005 - 2006
dezvoltarii intreprinderilor mici Evaluare si
si mijlocii prin fonduri in limita
monitorizare
sumelor platite pentru impozitul
trimestriala
pe profitul reinvestit
- Dezvoltarea unor fonduri de ANIMMC, Surse bugetare Trim. IV
garantare locale, independente, FNGCIMM 2005
in colaborare cu parteneri locali
- Sprijin pentru demararea MIE Surse bugetare, 2005 - 2006
afacerilor prin microcredite Fonduri Phare Evaluare si
nerambursabile, acordate prin
monitorizare
programe adresate sectorului IMM,
trimestriala
cofinantate prin Programul
Phare - CES.
Se are in vedere ca
microcreditele sa fie acordate
numai dupa absolvirea unui curs
de instruire desfasurat pe o
perioada de doua saptamani, in
care beneficiarul sa isi
consolideze cunostintele asupra
afacerii pentru a carei initiere
a solicitat creditul
- Asigurarea serviciilor de MIE Phare 2005 - 2006
asistenta pentru afaceri 2005 - 2006 Evaluare si
(intreprinderi noi,
monitorizare
microintreprinderi, IMM inovative trimestriala
si IMM deja existente) in scopul
crearii de noi locuri de munca,
sporirii contributiei IMM la
cresterea economica durabila si
imbunatatirea performantei la
export (scheme de granturi,
acordate prin programe
multianuale adresate furnizorilor
de servicii pentru IMM,
cofinantate prin Programul Phare
CES).
- Acordarea de stimulente MEC Fonduri 2005 - 2006
financiare pentru angajatorii (ANDIPRZM) Banca Mondiala Evaluare si
care angajeaza persoane din
monitorizare
sectorul minier care au fost
trimestriala
disponibilizati sau membri ai
familiilor acestora
- Acordarea de microcredite pentru MEC Banca Mondiala Trim. IV
inceperea de mici afaceri si (ANDIPRZM) prin BIRD 2006
crearea de locuri de munca in
zonele miniere - imprumuturi BIRD
- Urmarirea modului de implementare ANIMMC - Trim. IV
a Legii privind societatile de 2005
microfinantare nr. 240/2005*)
- Cresterea accesului la finantare MIE Fonduri Phare 2005 - 2006
a microintreprinderilor si 2004 - 2006 Evaluare si
start-up-urilor
monitorizare
trimestriala
________________________________________________________________________________
Dezvoltarea competitivitatii IMM si imbunatatirea accesului IMM pe
pietele externe
________________________________________________________________________________
- Continuarea implementarii ANIMMC Surse bugetare 2005 - 2006
programului multianual pentru Evaluare si
sprijinirea IMM in vederea
monitorizare
stimularii exportului.
trimestriala
Resursele financiare alocate de
la bugetul de stat
- Participarea Romaniei la programe ANIMMC Surse bugetare 2005 - 2006
comunitare - Continuarea Evaluare si
Programului Multianual pentru monitorizare
Intreprinderi si Spirit
trimestriala
Antreprenorial, in special pentru
IMM, prin:
- sustinerea functionarii celor
8 centre Euro Info
- instrumente financiare
- politica intreprinderii
Efectuarea demersurilor necesare
pentru prelungirea derularii
programului in 2006
- Derularea Programului multianual ANIMMC Surse bugetare 2005
de sustinere a investitiilor Evaluare si
realizate de intreprinderi
monitorizare
nou-infiintate sau
trimestriala
microintreprinderi si IMM
existente
- Implementarea programului ANIMMC Surse bugetare Trim. IV
multianual pentru infiintarea si 2006
dezvoltarea de incubatoare Evaluare si
tehnologice si de afaceri in monitorizare
colaborare cu PNUD
trimestriala
- Program in domeniul e-business ANIMMC Surse atrase 2005 - 2006
pentru sustinerea si dezvoltarea Evaluare si
afacerilor
monitorizare
trimestriala
- Program pentru sustinerea retelei ANIMMC Surse bugetare 2005 - 2006
de incubatoare de afaceri Evaluare si
monitorizare
trimestriala
- Program pentru sustinerea ANIMMC Surse bugetare 2005 - 2006
mestesugurilor si artizanatului Evaluare si
monitorizare
trimestriala
________________________________________________________________________________
Promovarea culturii antreprenoriale si intarirea performantelor
manageriale ale IMM
________________________________________________________________________________
- Crearea unei platforme de ANIMMC si Fonduri Phare 2005 - 2006
informare interactiva a IMM, oficiile 2004 - 2006: Evaluare si
pentru cresterea accesului rapid teritoriale 500 mii euro
monitorizare
la informatie
trimestriala
- Continuarea programului de ANIMMC Surse proprii 2005 - 2006
pregatire a intreprinzatorilor Evaluare si
prin Centrul EMPRETEC Romania
monitorizare
trimestriala
- Organizarea de targuri, mese ANIMMC, Fonduri Phare 2005 - 2006
rotunde, conferinte, seminarii sau FNGCIMM, 2001 Evaluare si
workshop-uri, prilej de intalnire Banci,
monitorizare
a antreprenorilor cu mediul Asociatii
trimestriala
financiar (experti din cadrul patronale si
institutiilor publice, experti profesionale
financiari din cadrul bancilor,
potentiali investitori):
- continuarea campaniilor
regionale privind impactul
extinderii UE
- continuarea campaniilor
regionale INFO-FIN 2005
- Imbunatatirea accesului IMM la MIE Fonduri Phare 2005 - 2006
servicii de consultanta CES/2003: Evaluare si
4 mil. euro monitorizare
trimestriala
________________________________________________________________________________
VII. ASISTENTA PENTRU EXPORT
________________________________________________________________________________
- Definitivarea strategiilor MEC, Surse proprii Trim. IV
sectoriale si intersectoriale si Asociatii/ 2005
a planurilor de actiune, ca parti Federatii
componente ale Strategiei profesionale/
Nationale de Export patronale de
profil
- Definitivarea si aprobarea in MEC (DCE) Surse bugetare 2005
Consiliul de Export si de catre
Guvern a Strategiei Nationale de
Export si a Planului de actiune
aferent
- Implementarea Strategiei MEC (DCE) Surse bugetare 2005 - 2006
Nationale de Export Evaluare si
monitorizare
trimestriala
- Perfectionarea instrumentelor de MEC (DCE) Surse bugetare 2005 - 2006
stimulare si promovare a
exporturilor
________________________________________________________________________________
VIII. SUSTINEREA PRIVATIZARII SI RESTRUCTURARII
Programul PAL negociat cu Banca Mondiala
________________________________________________________________________________
- Privatizarea/lichidarea a 35 AVAS Surse proprii Trim. IV
societati la care AVAS detine 2005
pachetul majoritar de actiuni
pana la sfarsitul trim. IV 2005
- Privatizarea/lichidarea a 40 de AVAS Surse proprii Trim. IV
companii la care AVAS detine 2005
pachetul majoritar de actiuni
pana la sfarsitul trim. IV 2005
- Personalul angajat la societatile AVAS Surse proprii Trim. IV
comerciale privatizabile la care 2005
AVAS este actionar majoritar,
ramase in portofoliul acesteia, nu
va reprezenta mai mult decat 25%
din cel de la 01.06.2004
- Societatile la care AVAS se AVAS Surse proprii 2005 - 2006
reinscrie ca actionar majoritar Evaluare si
dupa data de 01.09.2004 vor fi
monitorizare
lansate la privatizare sau vor
trimestriala
avea numit lichidator intr-o
perioada de 6 luni de la
reinscrierea AVAS ca actionar
majoritar
________________________________________________________________________________
Continuarea restructurarii societatilor comerciale din industrie
________________________________________________________________________________
- Continuarea <<Programului de MEC (DGPI) Surse bugetare 2005
- 2006
implementare si monitorizare a Evaluare si
procesului de restructurare a
monitorizare
industriei siderurgice din
trimestriala
Romania>>
________________________________________________________________________________
Accelerarea procesului de privatizare in industria de aparare
________________________________________________________________________________
- Continuarea actiunilor pentru MEC (OPSPI) Surse proprii 2005 - 2006
pregatirea procesului de Evaluare si
privatizare si atragere de
monitorizare
investitii de capital la
trimestriala
urmatoarele societati comerciale:
SC Avioane Craiova SA,
SC I.O.R. SA Bucuresti,
SC Santierul Naval Mangalia SA,
SC I.A.R. SA Ghimbav,
SC U.M. Orastie SA,
SC U.M. Filiasi SA.
________________________________________________________________________________
IX. POLITICA IN DOMENIUL PROTECTIEI MEDIULUI SI GESTIONARII DURABILE A
DESEURILOR
________________________________________________________________________________
- Asigurarea protectiei mediului ca MMGA, MEC, Surse bugetare, 2005 - 2006
un intreg prin utilizarea celor organizatii Surse proprii Evaluare si
mai bune tehnici disponibile patronale
monitorizare
(BAT) si implicit respectarea
trimestriala
conceptului "dezvoltarii durabile"
Introducerea celor mai bune
tehnici disponibile pentru
conformarea cu cerintele
directivelor IPPC:
- protejarea mediului in intregul
sau
- utilizarea eficienta a energiei
- minimizarea cantitatilor de
deseuri produse
- refacerea amplasamentelor
afectate de poluare la un nivel
care sa asigure reutilizarea
acestora
- Prevenirea accidentelor majore in MMGA, MAI, Surse bugetare, 2005 - 2006
care sunt implicate substante MEC, Surse proprii Evaluare si
periculoase si limitarea organizatii
monitorizare
consecintelor pentru populatie si patronale
trimestriala
mediu
- verificarea respectarii MMGA 2005 - 2006
obligatiilor legale ale Evaluare si
titularilor de activitate cu
monitorizare
privire la prevenirea producerii
trimestriala
de accidente tehnice
- asigurarea accesului publicului MMGA, MAI, 2005 - 2006
la informatii, in conditiile MEC, Evaluare si
legii si consultarea acestuia organizatii
monitorizare
privind planurile de urgenta patronale
trimestriala
externa
- Promovarea legislatiei MMGA, MEC - Trim. IV
referitoare la raspunderea de 2006
mediu cu privire la prevenirea si Evaluare si
remedierea prejudiciului adus
monitorizare
mediului
trimestriala
- Sustinerea dezvoltarii industriei MEC (DGPI) Surse bugetare 2005 - 2006
pentru protectia mediului Evaluare si
(utilaje, echipamente, instalatii
monitorizare
de depoluare, valorificarea trimestriala
deseurilor etc.)
- Administrarea sistemului national MEC (DGPI) - 2005 - 2006
de monitorizare a calitatii si Evaluare si
cantitatii de combustibili si monitorizare
carburanti introdusi pe piata
trimestriala
romaneasca
- Continuarea inchiderii minelor MEC (DGRM) Surse bugetare, 2005 - 2006
neperformante si masuri de Banca Mondiala Evaluare si
protejare si refacere a mediului
monitorizare
in acele zone
trimestriala
________________________________________________________________________________
X. POLITICA IN DOMENIUL RESURSELOR UMANE SI COEZIUNEA SOCIALA
Utilizarea eficienta a resurselor umane
________________________________________________________________________________
- Acordarea de credite cu dobanda MMSSF/ANOFM Bugetul 2005 - 2006
avantajoasa pentru IMM din bugetul asigurarilor Evaluare si
asigurarilor pentru somaj in pentru somaj
monitorizare
scopul crearii de noi locuri de trimestriala
munca din care minimum 50% pentru
someri
- Cresterea ponderii masurilor MMSSF/ANOFM Bugetul 2005 - 2006
active in totalul cheltuielilor asigurarilor Evaluare si
din bugetul asigurarilor pentru pentru somaj
monitorizare
somaj (ex. cursuri de
trimestriala
calificare/recalificare,
subventionarea angajatorilor in
vederea angajarii de someri
apartinand unor categorii
defavorizate, stimularea
mobilitatii fortei de munca etc.)
- Elaborarea Registrului National CNFPA - Trim. IV
al Calificarilor Profesionale din 2006
Romania
- Amendarea prevederilor Codului MMSSF - Dec. 2005
Muncii pentru asigurarea unei
piete a muncii flexibile si
competitive
________________________________________________________________________________
*) In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 945 din 24 octombrie
2005, anul acestui act normativ era indicat, in mod eronat, ca fiind 2004.
NOTA:
Sursele bugetare se vor incadra in prevederile legilor anuale de aprobare a
bugetelor de stat.
Legenda:
- MEC - Ministerul Economiei si Comertului:
- DCE - Departamentul de Comert Exterior
- OPSPI - Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in
Industrie
- DGPI - Directia Generala Politica Industriala
- DGCEII - Directia Generala Cooperare Economica Internationala,
Investitii
- DICM - Directia Infrastructura Calitatii, Mediu
- DIEN - Directia Integrare Europeana Negocieri
- DPOI - Directia Programe cu Organisme Internationale
- DGLM - Directia Generala Legislatie, Management
- DMA/aparat de lucru al ministrului de stat - Directia Mediu de Afaceri
din cadrul aparatului de lucru al ministrului de stat pentru coordonarea
activitatilor din domeniile mediului de afaceri si intreprinderilor mici si
mijlocii
- MFP - Ministerul Finantelor Publice
- MMSSF - Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei
- ANOFM - Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
- MEdC - Ministerul Educatiei si Cercetarii
- MMGA - Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor
- MAPDR - Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale
- MCTI- Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor
- MAI - Ministerul Administratiei si Internelor
- ANIMMC - Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si
Cooperatie
- MIE - Ministerul Integrarii Europene
- CC - Consiliul Concurentei
- ARIS - Agentia Romana pentru Investitii Straine
- ADR - Agentia pentru Dezvoltare Regionala
- IGCTI - Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia
Informatiei
- AVAS - Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului
- FEI - Fondul European de Investitii
CNFPA Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor
FNGCIMM Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM