În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNIC Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/509, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 5 decembrie 2017, Camera Deputaţilor: 1. Ia act că propunerea de regulament face parte din pachetul de măsuri care vizează revizuirea Sistemului european de supraveghere financiară şi urmăreşte modificarea actualului regulament privind Comitetul european pentru riscuri sistemice (CERS), cu scopul de a-l eficientiza. 2. Dat fiind obiectivul principal de prevenire şi reducere a riscurilor sistemice la adresa stabilităţii financiare din UE, constată identificarea de către Comisia Europeană a trei categorii de măsuri care vor trebui adoptate pentru îmbunătăţirea cadrului curent de reglementare macroprudenţială şi consideră că acestea vor conduce la creşterea eficienţei activităţii CERS, cu implicaţii favorabile asupra convergenţei şi coordonării instrumentelor macroprudenţiale în Uniunea Europeană. 3. Consideră că adoptarea celor trei categorii de măsuri va influenţa în mod pozitiv sectoarele economiei reale şi modelul de creştere economică, luând în considerare faptul că politica macroprudenţială contribuie în mod direct la menţinerea stabilităţii financiare. 4. Achiesează la poziţia Băncii Naţionale a României, care: – susţine necesitatea modificării formei actuale a Regulamentului nr. 1.092/2010 în vederea clarificării şi întăririi prevederilor existente şi în scopul asigurării eficacităţii politicilor macroprudenţiale şi a gradului de coordonare a acestora la nivelul Uniunii Europene;
– susţine nevoia clarificării şi consolidării dispoziţiilor existente şi consideră că, prin ajustarea cadrului macroprudenţial, CERS ar putea deveni o instituţie mai eficientă;
– susţine propunerea ca preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE) să fie şi preşedinte al CERS, pe o bază permanentă;
– consideră că extinderea componenţei Consiliului general al CERS prin includerea a încă doi membri, respectiv din partea Mecanismului unic de supraveghere şi din partea Comitetului unic de rezoluţie, va afecta echilibrul dintre statele membre ale UE participante la CERS; astfel, statele membre care fac deja parte din uniunea bancară vor beneficia suplimentar de această propunere;
– consideră că noii reprezentanţi propuşi pentru Consiliul general al CERS ar trebui să fie membri fără drept de vot sau observatori, deoarece statele europene membre ale uniunii bancare sunt deja reprezentate în Consiliul general al CERS de către membrii lor cu drept de vot, pentru a menţine astfel un echilibru adecvat între statele membre;
– în acelaşi timp conştientizează faptul că reprezentarea tuturor autorităţilor naţionale este diluată în cadrul Comitetului director al CERS, datorită rolului consolidat al autorităţilor europene.5. Aminteşte că în România a fost implementată Recomandarea CERS/2011/3, prin Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional, prin care a fost înfiinţat Comitetul Naţional de Supraveghere Macroprudenţială (CNSM), din care fac parte reprezentanţi ai Băncii Naţionale a României, ai Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi ai Guvernului. 6. Susţine punctul de vedere al Autorităţii de Supraveghere Financiară, care:
– apreciază că propunerile de modificare a regulamentului vor permite CERS să activeze în continuare ca o platformă de colaborare pentru realizarea unui proces coerent de supraveghere macroprudenţială a sistemului financiar din Uniunea Europeană şi consideră oportună activitatea de evaluare şi revizuire a regulamentului CERS la fiecare cinci ani;
– consideră că modificările sugerate sunt menite să stimuleze o colaborare mai strânsă între instituţiile europene şi cele naţionale, ceea ce va permite inclusiv protejarea mediului financiar naţional faţă de modificările cu potenţial de creştere a riscului sistemic;
– consideră că propunerile care vizează modificarea modalităţilor de stabilire a preşedintelui, prim-vicepreşedintelui şi a şefului secretariatului CERS permit îmbunătăţirea activităţilor CERS şi întăresc poziţiile deţinute de aceştia pentru o mai bună operaţionalizare a activităţilor şi nu schimbă modul de supraveghere macroprudenţială aferent instituţiilor financiare care sunt reglementate de Autoritatea de Supraveghere Financiară.7. Menţionează faptul că ASF atrage atenţia asupra modificării referitoare la membrii fără drept de vot din cadrul Consiliului general al CERS, care ar putea avea un potenţial impact negativ asupra activităţii şi reprezentării ASF, în sensul că, în cazul României, s-ar putea înţelege că ASF nu va mai putea participa permanent ca membru fără drept de vot la întâlnirile Consiliului general al CERS, ci ar putea fi desemnat să participe un reprezentant al CNSM sau s-ar recurge la mecanismul relaţiei dintre ASF şi CNSM. Această decizie este lăsată la latitudinea statelor membre participante la CERS. Totodată, menţionează că ASF nu este de acord cu modificarea art. 6 alin. (2) şi alin. (3) din regulament, propunând menţinerea textului iniţial pentru articolul şi alineatele menţionate sau o altă formulare care să continue să asigure accesul direct şi permanent al ASF la activitatea CERS. 8. Este de acord cu modificarea cadrului macroprudenţial, cu observaţiile şi recomandările făcute de Comisia Europeană, astfel încât activitatea CERS să devină mai eficientă pentru consolidarea coordonării macroprudenţiale în Uniunea Europeană. Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 11 decembrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, PETRU-GABRIEL VLASE