HOTARARE Nr. 759 din 18 iulie 2002
pentru aprobarea Planului national de actiune pentru ocuparea fortei de munca
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 637 din 29 august 2002
In temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Romaniei,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
ARTICOL UNIC
Se aproba Planul national de actiune pentru ocuparea fortei de munca,
prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaza:
Ministrul muncii si solidaritatii sociale,
Marian Sarbu
Ministrul educatiei si cercetarii,
Ecaterina Andronescu
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu
ANEXA 1
PLANUL NATIONAL
de actiune pentru ocuparea fortei de munca
INTRODUCERE
Aderarea la Uniunea Europeana reprezinta o prioritate strategica a
politicii Romaniei, a carei realizare depinde de eforturile concertate ale
institutiilor guvernamentale, societatii civile, mediului de afaceri si ale
fiecarui cetatean roman.
Elaborarea Planului national de actiune pentru ocuparea fortei de munca,
denumit in continuare PNAO, reprezinta un obiectiv prioritar al alinierii la
strategia europeana in domeniul ocuparii fortei de munca in contextul
pregatirii Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeana.
PNAO a fost realizat in cadrul Proiectului de infratire institutionala
PHARE RO 9908, derulat de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale in
colaborare cu institutii din doua state membre ale Uniunii Europene, respectiv
Ministerul Federal al Muncii si Afacerilor Sociale din Republica Federala
Germania si Ministerul Afacerilor Sociale si Ocuparii din Olanda.
PNAO a fost elaborat de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale in
colaborare cu Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, cu alte
ministere si institutii, dupa cum urmeaza: Ministerul Finantelor Publice,
Ministerul Dezvoltarii si Prognozei, Ministerul pentru Intreprinderile Mici si
Mijlocii si Cooperatie, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul
Industriei si Resurselor, Ministerul Tineretului si Sportului, Ministerul
Sanatatii si Familiei, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor,
Ministerul Turismului, Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si
Locuintei, Institutul National de Statistica, Consiliul National de Formare
Profesionala a Adultilor, Institutul National de Cercetare in Domeniul Muncii
si Protectiei Sociale, Institutul de Stiinte ale Educatiei, Camera de Comert si
Industrie a Romaniei. De asemenea, au participat la elaborarea acestui
important document si asociatiile patronale si organizatiile sindicale
reprezentative la nivel national.
PNAO a fost elaborat pe baza liniilor directoare ale strategiei europene privind
ocuparea fortei de munca, adoptate anual de Consiliul Uniunii Europene ca
urmare a procesului inceput o data cu summitul de la Luxemburg din anul 1997,
in conformitate cu titlul VIII al Tratatului de la Amsterdam.
De asemenea, la elaborarea PNAO s-au avut in vedere obiectivele orizontale
ale strategiei europene in domeniul ocuparii fortei de munca: cresterea ratei
ocuparii, dezvoltarea unor strategii nationale pentru invatarea pe tot
parcursul vietii, dezvoltarea parteneriatului social si integrarea dimensiunii
regionale in procesul de elaborare, implementare si monitorizare a PNAO,
dezvoltarea sistemului de indicatori ai pietei muncii comparabili cu cei
existenti la nivel european.
Strategia Uniunii Europene in domeniul ocuparii fortei de munca are la baza
patru piloni, si anume:
I. imbunatatirea capacitatii de angajare;
II. dezvoltarea spiritului anteprenorial si crearea de locuri de munca;
III. promovarea capacitatii de adaptare a intreprinderilor si a angajatilor
acestora;
IV. asigurarea egalitatii de sanse intre femei si barbati.
PNAO evidentiaza masurile pe care Romania isi propune sa le implementeze pe
termen scurt si mediu, in vederea cresterii ocuparii fortei de munca si
reducerii somajului, sprijinirii invatarii pe tot parcursul vietii,
eficientizarii si flexibilizarii pietei muncii pentru a raspunde rapid
schimbarilor economice, evitarii discriminarii si excluderii sociale.
PNAO este un document politic adoptat de Guvernul Romaniei, care stabileste
actiunile planificate a se realiza in perioada 2002 - 2003, care va contribui
la evaluarea progreselor inregistrate de Romania ca tara candidata sa adere la
Uniunea Europeana. PNAO va reprezenta un instrument de evidentiere a
eforturilor Romaniei in vederea integrarii europene.
CAP. 1
Contextul economic si social
Consideratii generale
Evolutia indicatorilor macroeconomici ilustreaza faptul ca activitatea
economica a Romaniei s-a caracterizat dupa anul 1990 printr-o evolutie
sinuoasa, masurile de reforma economica aplicate nefiind intotdeauna cele mai
adecvate. Experienta tranzitiei in Romania prezinta dovezi ale ciclurilor de
crestere si descrestere economica. Impreuna cu tensiunile structurale si
fragilitatea institutionala, aceasta a fost determinata si de inconsecventa
politicilor urmarite.
Tabelul nr. 1
Cicluri economice
_____________________________________________
| Cicluri | Nr. ani |
|___________________________________|_________|
| Prima recesiune transformationala | 3 |
|___________________________________|_________|
| Recuperare | 4 |
|___________________________________|_________|
| A doua recesiune transformationala| 3 |
|___________________________________|_________|
| Crestere | 2 |
|___________________________________|_________|
| Total ani de recesiune | 6 |
|___________________________________|_________|
| Total ani de crestere | 6 |
|___________________________________|_________|
Prima recesiune transformationala din primii ani ai tranzitiei,
asemanatoare tendintelor din celelalte tari din Europa Centrala si de Est, are o
motivatie preponderent obiectiva, decurgand din trecerea brusca de la un sistem
economic la altul. In schimb, recesiunea din perioada 1997 - 1999 inregistrata
de economia Romaniei, in conditiile in care contextul international era
favorabil si majoritatea economiilor in tranzitie inregistrau ritmuri de
crestere economica importante, isi are drept explicatie principala
inconsecventa politicilor macroeconomice.
Masurile de politica macroeconomica intreprinse in anul 2000, in
conformitate cu Strategia nationala de dezvoltare economica a Romaniei pe
termen mediu, au stopat declinul economic inceput in anul 1997 si au asigurat o
crestere a produsului intern brut, in conditiile revigorarii procesului
investitional si a exportului. Totusi procesul de reforma nu a avut consistenta
dorita, ceea ce a determinat persistenta unor dezechilibre macroeconomice
reflectate in evolutia structurala a unor indicatori si, mai ales, in evolutia
eficientei la nivel macroeconomic.
Incepand cu anul 2001 noul Guvern a adoptat o viziune pragmatica, deschisa
spre economia reala. Relansarea cresterii economice a devenit o prioritate a
politicii macroeconomice, pornindu-se de la importanta sa atat pentru
asigurarea conditiilor de realizare a criteriilor de aderare la UE, cat si pentru
cresterea nivelului de trai.
Tabelul nr. 2
Evolutia principalilor indicatori macroeconomici in perioada 1991 - 2001
- modificari procentuale fata de anul anterior -
______________________________________________________________________________
| | 1991 | 1992 | 1993 | 1994 | 1995 | 1996
|
|____________________________________|______|______|______|______|______|______|
| 1. Produsul intern brut | -12.9| -8.8| +1.5| +3.9| +7.1|
+3.9|
| din care | | | | | |
|
| - Industrie*2) | -12.8| -13.7| +1.0| +3.4| +5.6|
+6.9|
| - Agricultura*2) | -12.3| -12.9| +13.6| +2.9| +4.6|
+4.2|
| - Constructii*2) | -19.4| -5.6| +24.7| +27.4| +6.7|
+0.8|
| - Transporturi*2) | -16.8| -6.1| +0.5| -0.6| +0.8|
+0.7|
| - Comert*2) | -25.6| -9.1| -9.1| -0.9| +21.8|
+12.5|
| 2. Consumul final individual | - | - | - | - | - | -
|
| efectiv al gospodariilor | | | | | |
|
| 3. Consumul final colectiv al | - | - | - | - | - | -
|
| administratiei publice | | | | | |
|
| 4. Formarea bruta de capital fix | -31.6| +11.0| +8.3| +20.7| +6.9|
+5.7|
| 5. Import de bunuri (FOB) | -41.6| +8.0| +4.2| +9.0| +44.6|
+11.3|
| 6. Export de bunuri | -26.1| +2.3| +12.1| +25.7| +28.6|
+2.2|
| 7. Indicele preturilor de consum | | | | | |
|
| - dec. fata de dec. an anterior | 222.8| 199.2| 295.2| 61.7| 27.8|
56.9|
| - medie an/medie an anterior | 170.2| 210.4| 256.1| 136.7| 32.3|
38.8|
|____________________________________|______|______|______|______|______|______|
- continuare -
_____________________________________________________________________________
| | 1997 | 1998 | 1999*1)| 2000*1)| 2001*1)|
|____________________________________|______|______|________|________|________|
| 1. Produsul intern brut | -6.1| -4.8| -1.2 | +1.8 | +5.3 |
| din care | | | | | |
| - Industrie*2) | -8.0| -5.3| -1.5 | +6.2 | +7.9 |
| - Agricultura*2) | -1.3| -10.4| +3.3 | -18.2 | +21.2 |
| - Constructii*2) | -19.3| -4.5| -2.3 | +6.3 | +5.2 |
| - Transporturi*2) | -11.7| -13.7| -4.9 | +3.1 | } |
| - Comert*2) | -10.8| +4.1| +0.4 | +4.8 | } 1,7 |
| 2. Consumul final individual | - | - | 1.1 | +0.1 | +6.4 |
| efectiv al gospodariilor | | | | | |
| 3. Consumul final colectiv al | - | - | -19.1 | +15.9 | -1.9 |
| administratiei publice | | | | | |
| 4. Formarea bruta de capital fix | +1.7| -5.7| -4.8 | +4.6 | +6.6 |
| 5. Import de bunuri (FOB) | -1.4| +5.0| +10.8 | +23.7 | +19.1 |
| 6. Export de bunuri | +4.3| -1.5| +2.2 | +22.1 | +9.8 |
| 7. Indicele preturilor de consum | | | | | |
| - dec. fata de dec. an anterior | 151.4| 40.6| 54.8 | 40.7 | 30.3 |
| - medie an/medie an anterior | 154.8| 59.1| 45.8 | 45.7 | 34.5 |
|____________________________________|______|______|________|________|________|
*1) Date conform SEC 95 (Sistem european de conturi). In scopul
perfectionarii instrumentelor statistice prin care se masoara evolutia
fenomenelor economice si al alinierii la cerintele aquisului comunitar,
Institutul National de Statistica a realizat trecerea la aplicarea metodologiei
noului SEC 95, prin stabilirea unui an de legatura intre cele doua versiuni ale
SEC (SEC 79 si SEC 95). Acest an a fost 1998, an pentru care conturile
nationale au fost elaborate conform principiilor metodologice ale celor doua
sisteme. Incepand cu anul 1999 conturile nationale s-au realizat numai pe baza
cerintelor metodologice ale SEC 95.
*2) Valoarea adaugata bruta.
Sursa: Institutul National de Statistica.
1.1. Evolutii macroeconomice in perioada 1990 - 2001
Dupa anul 1990 produsul intern brut a avut o evolutie oscilanta, perioadele
de crestere neasigurand recuperarea scaderilor de valoare adaugata din
perioadele de declin. In anul 2001 produsul intern brut a crescut - in termeni
reali - cu 5,3%, fiind al doilea an de crestere economica dupa o perioada de 3
ani de reducere a activitatii economice (tabelul 2).
Pe ansamblul economiei cresterea economica din anul 2001, superioara
estimarilor initiale, arata ca tendinta pozitiva este puternic sustinuta de
noul set de politici economice propuse prin Programul de guvernare si reiterate
in Programul economic de preaderare 2001 (PEP).
Figura 1, reprezentand evolutia produsului intern brut (in perioada 1990 -
2001), se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 637 din 29
august 2002, la pagina 3.
Sursa: Institutul National de Statistica
Referitor la structura economiei romanesti se poate constata ca sectorul
serviciilor si-a sporit ponderea in valoarea adaugata bruta, nivelul acesteia
crescand cu aproape 25 de puncte procentuale (de la 28,8% in 1990 la 52,1% in
2001), in schimb ponderea celorlalte domenii de activitate s-a diminuat.
Industria, care detinea 44,1% din valoarea adaugata bruta creata in 1990,
reprezenta in anul 2001 numai 28,9%; ponderea sectorului primar s-a redus
aproape la jumatate in acest interval. Contributia unitatilor din sectorul
privat la crearea produsului intern brut a crescut an de an, ajungand sa
reprezinte 67,1% in anul 2001 fata de numai 16,4% in anul 1990:
- in agricultura ponderea sectorului privat este cvasitotala (97,8% in
2001);
- in domeniul constructiilor sectorul privat a inregistrat o crestere
spectaculoasa de la 1,9% in 1990 la 81,1% in 2001;
- sectorul serviciilor reprezinta, de asemenea, un domeniu cu o crestere
semnificativa a sectorului privat, de la 2% in 1990 la mai mult de 75% din
volumul de activitate;
- sectorul privat din industrie, desi a crescut an de an, atingand 57,5%,
in anul 2000 a fost sub nivelul mediu al contributiei sectorului privat la
crearea PIB.
______________________________________________________________________________
| Evolutia ponderii sectorului privat in valoarea adaugata a ramurilor
|
| in perioada 1996 - 2000 (%)
|
| - % -
|
| 100 ______________________________________________________________
|
| | _ _ _ |
|
| | _|||--|/| | |
|
| 80 |_|X|||==|/| |_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _|
|
| | |X|||==|/| | __|/| | _ -- - - |
|
| | |X|||==|/| | _|==|/| | _|||==|/| | |
|
| | |X|||==|/| | _|||==|/| | |X|||==|/| | |
|
| 60 |_|X|||==|/| |_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ |X|||==|/| |_ _ |X|||==|/| |_|
|
| | |X|||==|/| | _ |X|||==|/| | |X|||==|/| | |
|
| | |X|||==|/| | _| | |X|||==|/| | |X|||==|/| | |
|
| | |X|||==|/| | _ --|/| | |X|||==|/| | |X|||==|/| | |
|
| 40 |_|X|||==|/| | _ _ _|||==|/| |_ _ |X|||==|/| |_ _ |X|||==|/| |_|
|
| | |X|||==|/| | |X|||==|/| | |X|||==|/| | |X|||==|/| | |
|
| | |X|||==|/| | |X|||==|/| | |X|||==|/| | |X|||==|/| | |
|
| | |X|||==|/| | |X|||==|/| | |X|||==|/| | |X|||==|/| | |
|
| 20 |_|X|||==|/| |_ _ |X|||==|/| |_ _ |X|||==|/| |_ _ |X|||==|/| |_|
|
| | |X|||==|/| | |X|||==|/| | |X|||==|/| | |X|||==|/| | |
|
| | |X|||==|/| | |X|||==|/| | |X|||==|/| | |X|||==|/| | |
|
| | |X|||==|/| | |X|||==|/| | |X|||==|/| | |X|||==|/| | |
|
| 0 | |X|||==|/| | |X|||==|/| | |X|||==|/| | |X|||==|/| | |
|
| |_|_|_|__|_|_|____|_|_|__|_|_|____|_|_|__|_|_|____|_|_|__|_|_|_|
|
| Agricultura Industrie Constructii Servicii
|
|
|
| _ _ __ _ _
|
| |X| 1996 ||| 1997 |==| 1998 |/| 1999 | | 2000
|
| |_| |_| |__| |_| |_|
|
|______________________________________________________________________________|
Sursa: Institutul National de Statistica
O data cu relansarea cresterii economice se remarca o imbunatatire a
structurii utilizarii produsului intern brut in favoarea acumularii si
investitiilor. Ponderea consumului final s-a diminuat in anul 2001 cu 2,5
puncte procentuale fata de anul 1999 (de la 88,7% la 86,2%), majorandu-se
ponderea acumularii brute cu 5,8 puncte procentuale (de la 16,1% la 21,9%).
Din anul 2000 formarea bruta de capital fix a inceput sa inregistreze o
tendinta pozitiva, cresterile reale fiind de 4,6% in anul 2000 si de 6,6% in
anul 2001. Consecinta a fost cresterea ratei de investitii - reprezentand
raportul dintre formarea bruta de capital fix si produsul intern brut - la
19,0% in anul 2001.
Fluxurile comerciale externe ale Romaniei realizate in perioada 1990 - 2001
au prezentat o crestere valorica ascendenta. Caracteristica generala a intregii
perioade a fost faptul ca dinamica exporturilor a fost inferioara celei a
importurilor. Acest fapt a determinat inregistrarea unor solduri comerciale
permanent negative, cel mai mic deficit comercial FOB - CIF inregistrandu-se in
anul 1994, respectiv 958 milioane dolari S.U.A., iar cel mai mare in anul 2001,
respectiv 4,2 miliarde dolari S.U.A.
Figura 2, reprezentand evolutia comertului de bunuri, se gaseste in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 637 din 29 august 2002, la pagina
4.
Inflatia manifestata in Romania in intervalul 1990 - 2000 s-a mentinut la
un nivel ridicat, dar intr-un evident proces de dezinflatie dupa anul 2000.
Dezechilibrele economiei romanesti, manifestate pe parcursul perioadei de
tranzitie, ritmul lent al reformei, persistenta indisciplinei financiare, lipsa
unei concurente reale intre agentii economici si perpetuarea unor pozitii de
monopol, precum si actiunea progresiva a unor factori de corectie structurali
sau conjuncturali au contribuit la intretinerea si, in unele perioade, la
accentuarea inflatiei.
In cadrul factorilor mentionati, in prima parte a intervalului 1991 - 1993
un aport major la nivelul ridicat al inflatiei l-au avut factorii corectivi:
liberalizarea graduala a preturilor, eliminarea subventiilor directe sau
indirecte pe produse, masurile de reforma fiscala (de exemplu, introducerea
T.V.A.), deprecierea monedei nationale si altele. In aceste conditii s-au atins
cele mai ridicate rate ale inflatiei la sfarsitul anului (222,8% in anul 1991,
199,2% in anul 1992, 295,5% in anul 1993).
Masurile de macrostabilizare adoptate de Guvern dupa anul 1993 au condus la
reducerea inflatiei pana la un nivel de +27,8% in anul 1995.
Anul 1997 a consemnat un nou puseu inflationist cu un maxim de +151,4%,
generat de mentinerea factorilor corectivi concretizati in masuri de
liberalizare a comertului si a preturilor produselor agricole, precum si
deprecierea accentuata a cursului de schimb, concomitent cu actiunea unor
factori structurali si conjuncturali pe fondul unei pronuntate scaderi
economice.
Dupa anul 1997 influenta factorilor corectivi a scazut in intensitate, dar,
pe fondul socurilor externe generate de majorarea pretului petrolului, al
deficitelor cvasifiscale, al deprecierii monedei nationale, precum si al
actiunii unor factori conjuncturali, inflatia a continuat sa se mentina totusi
la cote ridicate (la sfarsitul anului inflatia era de 40,6% in 1998, 54,8% in
1999 si 40,7% in 2000).
Incepand cu anul 2000 inflatia a avut o tendinta constant descrescatoare,
constituind un semnal pozitiv, recastigandu-se increderea populatiei in moneda
nationala si in reducerea inflatiei.
In aceste conditii, in luna decembrie 2001 inflatia a fost de 30,3% fata de
luna decembrie 2000, inferioara cresterii din perioada decembrie 1999 -
decembrie 2000 (40,7%).
Rata medie lunara a inflatiei in anul 2001 a fost si ea in scadere,
atingand un nivel de 2,2% comparativ cu 2,9% cat s-a inregistrat in anul 2000.
1.2. Prognoze macroeconomice pentru perioada 2002 - 2005
Prognoza macroeconomica pentru perioada 2002 - 2005, construita pe baza
Programului de guvernare pe perioada 2001 - 2004, are ca obiectiv asigurarea
cresterii economice, bazata pe sporirea ratei investitiilor. Aceasta se va
realiza prin participarea semnificativa a capitalului national si prin
atragerea resurselor externe, mai ales sub forma de investitii directe, astfel
incat sa se asigure o dezvoltare echilibrata, fara discrepante, in evolutia si
in structura indicatorilor agregati macroeconomici.
Optiunile strategice care au stat la baza configurarii politicii economice
pentru perioada urmatoare sunt in concordanta cu cele cuprinse in Strategia
nationala de dezvoltare economica a Romaniei pe termen mediu si se concentreaza
pe urmatoarele obiective prioritare:
- realizarea unei macrostabilizari consolidate prin asigurarea unor
progrese semnificative in cadrul reformei structurale si in domeniul
disciplinei financiare, obtinerea unor deficite bugetare suportabile,
dezvoltarea pietei interne, stimularea productiei autohtone, sprijinirea
intreprinderilor mici si mijlocii, gestionarea corespunzatoare a datoriei
publice si a deficitului contului curent, reducerea treptata a inflatiei, care,
la nivelul anului 2004, sa poata fi exprimata printr-o singura cifra;
- imbunatatirea substantiala a mediului de afaceri pe baza asigurarii unui
cadru economico-financiar corespunzator si, in principal, prin simplificarea si
imbunatatirea mecanismelor de intrare si operare pe piata romaneasca, care sa
ii confere acesteia caracterul de piata functionala, asa cum prevede de altfel
unul dintre criteriile economice de aderare; deja s-au intreprins masuri de
simplificare a formalitatilor de inregistrare a societatilor comerciale, iar
Legea nr. 332/2001 privind promovarea investitiilor directe cu impact
semnificativ in economie si Ordonanta Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea
si functionarea parcurilor industriale reglementeaza pentru investitori
modalitati clare si stimulative de operare;
- accelerarea si aprofundarea in mod coerent a reformei fiscale, care se va
concretiza in reducerea gradului de fiscalitate, imbunatatirea controlului
cheltuielilor bugetare si sporirea eficientei colectarii impozitelor si
taxelor;
- accelerarea procesului de privatizare si restructurare in conditii de
eficienta si transparenta sporita, pe baza principiului "privatizarea pentru
relansare", astfel incat transferul de proprietate sa se regaseasca in
recapitalizare, modernizare, investitii, intr-un management superior al
societatilor comerciale, cu efecte pozitive in ceea ce priveste eficienta
economica;
- promovarea unor politici coerente, compatibile cu mecanismele Uniunii
Europene, vizand restructurarea selectiva a economiei, dezvoltarea si
modernizarea infrastructurii fizice, stiintifice si sociale, revitalizarea si
retehnologizarea industriilor cu potential competitiv, construirea unei
agriculturi intemeiate pe exploatatii de dimensiuni optime, sprijinirea
activitatilor bazate pe tehnologia informatiei si crearea unui mediu prielnic
pentru extinderea si dezvoltarea turismului, diversificarea serviciilor
financiare, a sectorului tertiar; se vor crea astfel conditiile ca la momentul
aderarii Romania sa fie capabila sa faca fata presiunilor concurentiale din
cadrul UE.
Principalele ipoteze ale estimarilor privind evolutia viitoare a economiei
romanesti, care decurg din Programul de guvernare 2001 - 2004, sunt
urmatoarele:
- relansarea cererii interne fara a se neglija rolul cererii externe;
- imbunatatirea structurii cererii totale, ca urmare a unei dinamici
superioare a formarii brute a capitalului fix, comparativ cu cea a consumului
final;
- o politica a veniturilor care sa sustina procesul de dezinflatie,
respectiv o evolutie a acestora strict legata de performantele economice;
- revigorarea productiei interne - industrie, constructii - in cadrul
careia se detaseaza industria prelucratoare, cu un aport sporit de valoare
adaugata;
- modificarea structurii exporturilor romanesti in favoarea produselor de
prelucrare superioara, cu valoare adaugata mai ridicata;
- continuarea procesului de dezinflatie;
- imbunatatirea utilizarii resurselor de munca atat prin majorarea
numarului de salariati, cat si prin cresterea generala a gradului de ocupare,
reflectata in reducerea ratei somajului;
- dezvoltarea unui mediu de afaceri functional si atractiv.
Privirea de ansamblu pe termen mediu a fost constituita sub forma a doua
scenarii - scenariul de baza si scenariul alternativ - fundamentate pe o
evolutie diferentiata a contextului intern si international, cu implicatii
localizate, in principal, asupra cererii externe.
1.2.1. Scenariul de baza
Continuarea aplicarii masurilor de reforma economica prevazute in Planul de
actiune al Programului de guvernare, cu aceeasi perseverenta ca si in anul
2001, va asigura conditiile pentru mentinerea cresterii economice in perioada
2003 - 2005, cu ritmuri de peste 5% .
Prognoza evolutiei principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada
2002 - 2005 ilustreaza ca prin aplicarea Programului de guvernare se asigura o
crestere economica in ritmuri anuale superioare celor din Uniunea Europeana,
accelerandu-se procesul de apropiere de nivelul de dezvoltare al tarilor
comunitare.
Evolutia estimata a principalilor indicatori macroeconomici ilustreaza ca
acest nivel se va asigura prin imbunatatirea echilibrelor macroeconomice, intre
care prioritara este imbunatatirea sensibila a raportului dintre componentele
cererii totale, respectiv a raportului dintre cererea interna (consum final si
acumulare) si cererea externa (exportul net).
Cererea agregata
Avand in vedere ca o crestere sustenabila si de durata presupune o
contributie pozitiva a celor doua componente ale cererii totale la cresterea
produsului intern brut, dar si ca au existat distorsiuni la inceputul
intervalului, se apreciaza ca incepand cu anul 2001 contributia exportului net
nu va mai avea un efect negativ asupra produsului intern brut.
Tabelul nr. 3
Contributii la cresterea reala a PIB
___________________________________________________________________
| Scenariul de baza | 2001*) | 2002 | 2003 | 2004 | 2005 |
|______________________________|________|______|______|______|______|
| Produsul intern brut | 5,3 | 4,5 | 5,2 | 5,5 | 5,1 |
|______________________________|________|______|______|______|______|
| Cererea interna | 8,5 | 5,2 | 5,4 | 5,5 | 5,1 |
|______________________________|________|______|______|______|______|
| Export net | -3,3 | -0,7 | -0,2 | 0,0 | 0,0 |
|______________________________|________|______|______|______|______|
| Export de bunuri si servicii | 3,5 | 2,9 | 3,1 | 3,0 | 2,5 |
|______________________________|________|______|______|______|______|
| Import de bunuri si servicii | 6,8 | 3,7 | 3,3 | 3,0 | 2,5 |
|______________________________|________|______|______|______|______|
*) Date provizorii.
Implementarea masurilor de ajustare structurala, prevazute in Programul de
guvernare si reiterate in Programul economic de preaderare, va asigura sporirea
competitivitatii economiei romanesti, care va fi capabila sa raspunda mai bine
si cu eficienta sporita la evolutia cererii si sa faca fata astfel concurentei
importurilor. De aceea apreciem ca echilibrul dintre contributia cererii
interne si externe se va realiza nu prin reducerea cererii interne, ci printr-o
reducere a dinamicii importurilor de bunuri si servicii (de la o crestere cu
28,2% in anul 2000 la o crestere cu 6,3% in anul 2005), astfel incat aceasta sa
devina, incepand din anul 2003, inferioara dinamicii exporturilor de bunuri si
servicii.
Luand in considerare ca dinamica stocului intern de capital este un factor
decisiv in sustenabilitatea cresterii economice, se va acorda o atentie
deosebita punerii in stare de normalitate a corelatiei consum - economie -
investitii, ceea ce inseamna o crestere a ponderii economiilor in venituri.
Totodata, in perspectiva, se preconizeaza o reducere a contributiei
consumului final la cresterea produsului intern brut in favoarea formarii brute
a capitalului fix, ca urmare a dinamicilor diferentiate.
Tabelul nr. 4
Modificari procentuale ale indicatorilor economici fata de anul anterior
- % -
______________________________________________________________________________
| Scenariul de baza | 2001*) | 2002 | 2003 | 2004 | 2005 | Ritm mediu
|
| | | | | | | anual
|
| | | | | | | 2002 -
2005|
| | | | | | | - % -
|
|____________________________|________|______|______|______|______|____________|
| PIB | +5,3 | +4,5 | +5,2 | +5,5 | +5,1 | +5,0
|
|____________________________|________|______|______|______|______|____________|
| Consumul individual efectiv| | | | | |
|
| al gospodariilor | +6,4 | +3,4 | +3,9 | +3,8 | +3,1 | +3,5
|
|____________________________|________|______|______|______|______|____________|
| Consumul colectiv efectiv | | | | | |
|
| al administratiei publice | -1,9 | +1,0 | +2,0 | +1,0 | +1,0 | +1,2
|
|____________________________|________|______|______|______|______|____________|
| Formarea bruta de capital | | | | | |
|
| fix | +6,6 | +8,5 |+10,0 |+12,0 |+12,5 | +10,7
|
|____________________________|________|______|______|______|______|____________|
| Modificarea stocurilor | +309,5 |+28,2 | +5,0 | +2,2 | +0,5 | +8,5
|
|____________________________|________|______|______|______|______|____________|
| Cererea interna | +8,1 | +4,8 | +5,0 | +5,1 | +4,8 | +4,9
|
|____________________________|________|______|______|______|______|____________|
| Export de bunuri si | | | | | |
|
| servicii | +10,6 | +8,7 | +9,4 | +8,9 | +7,6 | +8,6
|
|____________________________|________|______|______|______|______|____________|
| Import de bunuri si | | | | | |
|
| servicii | +17,5 | +8,8 | +8,0 | +7,3 | +6,3 | +7,6
|
|____________________________|________|______|______|______|______|____________|
*) Date provizorii.
In aceste conditii consumul individual efectiv al gospodariilor va
reprezenta in anul 2005 74,8% din produsul intern brut comparativ cu 79% in
anul 2000. Consumul total va creste cu o rata mai mica decat PIB, consumul
individual al populatiei avand o dinamica mai mare decat consumul colectiv al
administratiei, ultimul fiind restrans in principal datorita masurilor luate in
scopul consolidarii fiscale. Pe latura cererii, acest lucru va reduce presiunea
inflationista.
Punerea in aplicare a masurilor de imbunatatire reala a mediului de afaceri
va face ca perioada 2002 - 2005 sa se caracterizeze printr-o relansare
semnificativa a procesului investitional.
Stimularea investitiilor a devenit deja o realitate, accentul fiind pus pe
sectorul privat. Totodata se are in vedere redresarea investitiilor publice,
pentru care vor fi alocate resurse bugetare anuale din ce in ce mai mari. In
consecinta, se estimeaza ca evolutia formarii brute de capital fix nu va mai
inregistra fluctuatii ca in perioadele anterioare, ci se va caracteriza
printr-o crestere anuala constanta, in medie cu 10,7%, asigurandu-se astfel
bazele pentru o relansare economica de durata. Pe aceasta baza se estimeaza o
imbunatatire a economisirii si implicit a ratei investitiilor, care va putea
ajunge la sfarsitul anului 2005 la 23% din produsul intern brut. Corespunzator,
rata de autofinantare a economiei romanesti se va imbunatati, urmand sa
evolueze de la circa 74% in anul 2000 la 86% in anul 2005.
O alta directie importanta pentru imbunatatirea starii de echilibru a
economiei o reprezinta modificarea structurii acumularii, in sensul diminuarii
variatiei de stoc si al majorarii ponderii formarii brute de capital fix.
Sectorul extern
Comertul exterior se asteapta sa se dezvolte in continuare in ritmuri
sustinute, superioare cresterii PIB. Astfel, pentru perioada 2002 - 2005 se
estimeaza o crestere medie anuala de 8,5% a exporturilor de bunuri si de 7,7% a
importurilor de bunuri, ceea ce va permite mentinerea deficitului comercial FOB
- FOB la valori cuprinse intre 3,0 - 3,5 miliarde dolari S.U.A.
Uniunea Europeana va continua sa fie principalul partener comercial al
Romaniei, ponderea UE in exporturile Romaniei fiind de 70% si in importuri de
60% .
Continuand tendintele manifestate, schimbarile structurale in comertul
exterior se vor produce in sensul cresterii ponderii produselor cu o valoare adaugata
mai ridicata, care sa reflecte plusurile de competitivitate obtinute din
cresterea performantelor economiei. In privinta importurilor se estimeaza ca
acestea vor fi orientate cu prioritate catre bunurile de investitii, al caror
ritm mediu anual de crestere in perioada 2002 - 2005 poate atinge circa 14%, cu
efecte pozitive pe termen mediu si lung.
Deficitul contului curent ca procent din PIB se asteapta sa scada gradual,
de la 5,9% preliminat pentru anul 2001, sub pragul de 5% in anii 2004 si 2005.
Se prevede ca principalul factor de ameliorare a deficitului de cont curent sa
il constituie cresterea contributiei transferurilor curente, al caror excedent
se asteapta sa creasca de la 1,2 miliarde dolari S.U.A. in 2001 la circa 1,6
miliarde dolari S.U.A. in 2005.
Avand in vedere imbunatatirea ratingului Romaniei pe pietele financiare
internationale, se estimeaza ca nu vor fi probleme in sustinerea acestui
deficit. O alta influenta pozitiva o pot avea in perioada preaderarii cresterea
transferurilor UE si imbunatatirea capacitatii de absorbtie a acestora.
Evolutii sectoriale
Pe latura ofertei se preconizeaza in domeniul constructiilor ritmuri
superioare de crestere fata de ritmul PIB. Serviciile direct conditionate de
volumul de activitate din constructii, respectiv din transporturi si comert,
vor avea, de asemenea, ritmuri ridicate de crestere.
Procesul de ajustare structurala a industriei in perioada 2002 - 2005 va
cuprinde, pe de o parte, modernizarea si dezvoltarea agentilor economici cu
potential de competitivitate si, pe de alta parte, reorientarea,
redimensionarea sau inchiderea partiala ori integrala a unor capacitati de
productie fara desfacere la intern si la export - actiuni ce vor fi insotite de
masuri de atenuare a efectelor sociale. In aceste conditii productia
industriala este prevazuta sa creasca in perioada 2002 - 2005 cu un ritm mediu
anual de 5,7% . Este necesar de precizat ca, desi se estimeaza ritmuri medii
anuale de crestere inalte, productia industriala a majoritatii sectoarelor se
va situa in anul 2005 cu mult sub nivelul anului 1989, numai la trei dintre
acestea (confectii textile, mobilier, masini si aparate electrice) se va depasi
acest nivel. Cresterile prognozate in unele sectoare industriale se bazeaza pe
revigorarea cererii interne (ciment, sticlarie si ceramica fina, ingrasaminte
chimice, medicamente, constructii metalice, tractoare si masini agricole si
echipamente pentru irigatii etc.).
Tinandu-se seama de posibilitatile limitate de crestere a industriei extractive,
precum si de necesitatea reducerii ponderii ramurilor industriale mari
consumatoare de energie in sectorul productiv al economiei, se apreciaza ca
industria prelucratoare va avea rolul principal in dezvoltarea industriala a
tarii.
Productia industriei prelucratoare este estimata sa creasca cu un ritm
mediu anual de 6,6%, superior celui de pe ansamblul industriei, ajungand sa fie
in anul 2005 superioara celei din anul 2001 cu 29,1% .
Pentru agricultura - ramura de baza a economiei, avand multiple influente
asupra complexului economic national, dar si asupra asigurarii consumului
populatiei - se anticipeaza o crestere in ritmuri mai accelerate a sectorului
cresterii animalelor in comparatie cu sectorul vegetal, corespunzatoare unei
valorificari superioare in aceasta ramura.
Inflatia
O prioritate a Guvernului pentru perioada 2002 - 2005 o reprezinta
reducerea inflatiei, care devine si mai acuta intr-o economie subcapitalizata
ca a Romaniei. Se preconizeaza o reducere graduala a ratei inflatiei pana la un
nivel de 7% in anul 2005, in principal, datorita:
- accelerarii reformelor, in special in ceea ce priveste ajustarile
structurale, fapt ce va asigura premisele unei sensibile dezinflatii;
- mentinerii unei politici monetare prudente, capabila sa asigure
remonetizarea economiei prin metode neinflationiste;
- diminuarii presiunii asupra leului. In ceea ce priveste cursul de schimb
s-a apreciat ca va continua sa fie determinat de raportul cerere-oferta de pe
piata valutara, iar dinamica acestuia va inregistra o tendinta descrescatoare
si se va situa cel mult la nivelul ratei anuale a inflatiei;
- reducerii durabile a anticipatiilor inflationiste ale agentilor
economici, pe fondul unei cresteri economice sanatoase;
- sporirii disciplinei financiare, reducerii blocajului financiar si
combaterii inflatiei speculative;
- perfectionarii mecanismelor privind regimul preturilor reglementate;
- urmaririi raportului cerere-oferta in diverse sectoare, efectuarii de
investigatii pentru cunoasterea diferitelor piete in vederea identificarii
oricaror distorsiuni in functionarea normala a acestora si luarea masurilor de
remediere si imbunatatire a concurentei.
Dezinflatia proiectata este conditionata decisiv de programele de
restructurare negociate cu institutiile internationale si de promovarea stricta
a politicilor monetare, fiscale si de venituri caracterizate mai sus.
Tabelul nr. 5
Evolutia indicelui preturilor de consum
- % -
_________________________________________________________________________
| Perioada | 2001*) | 2002 | 2003 | 2004 | 2005 |
|________________________________|________|_______|_______|_______|_______|
| - luna decembrie/luna decembrie| | | | | |
| a anului anterior | 130,3 | 122,0 | 115,0 | 109,0 | 107,0 |
| - medie an/medie an anterior | 134,5 | 126,0 | 117,0 | 111,0 | 108,0 |
|________________________________|________|_______|_______|_______|_______|
*) Realizari comunicate de Institutul National de Statistica.
Evolutia diferentiata a structurii preturilor va favoriza modificarea
comportamentului agentilor economici si al populatiei in directia economisirii
si acumularii. Se preconizeaza indici de preturi inferiori pentru formarea
bruta de capital fix, atat fata de deflatorul produsului intern brut, cat si
fata de indicii de preturi aferenti consumului final al populatiei.
Reducerea anuala pronuntata a inflatiei - caracteristica a cresterii
sustinute - pana in anul 2005 reda increderea investitorilor si a agentilor
economici in climatul de afaceri, creand totodata posibilitatea unei reale si
corecte predictii a dezvoltarii afacerilor proprii. Avem astfel in vedere, pe
termen mediu, o influenta pozitiva a acesteia, care, alaturi de celelalte
masuri, conduce la imbunatatirea gradului de ocupare. Desi in literatura de
specialitate se apreciaza ca pe termen mediu relatia de compensare
inflatie-somaj (curba lui Philips) nu se respecta, faptul ca economia
romaneasca se afla in proces de tranzitie spre economia de piata este reflectat
de existenta, intr-o anumita proportie, a acestei relatii.
Astfel, in timp ce in perioada 2002 - 2005 se prognozeaza reducerea
inflatiei de la circa 22% la aproximativ 7%, rata somajului se va mentine in
jurul valorii de 8 - 9% .
1.2.2. Scenariul alternativ
In plus fata de scenariul de baza, s-a luat in considerare si un scenariu
alternativ, in ipoteza ca mediul economic global va fi mai putin favorabil, cu
efecte directe asupra comertului exterior, precum si in ipoteza solutionarii
mai putin rapide a conditiilor interne defavorabile amintite anterior.
In acest caz se preconizeaza ca dinamica exporturilor romanesti sa scada,
ritmul mediu in perioada 2002 - 2005 fiind mai mic comparativ cu scenariul de
baza.
In aceste conditii investitiile isi vor atenua dinamica, cu efecte directe
asupra amplitudinii cresterii economice. Pe intreaga perioada 2002 - 2005
ritmul mediu anual de crestere a produsului intern brut s-a estimat la 4,1% .
Cresterea formarii brute de capital fix nu va mai depasi pragul de 10%, ritmul
mediu anual situandu-se la 7,9% . Corespunzator se va atenua si cresterea
consumului individual al gospodariilor:
Tabelul nr. 6
Modificari procentuale fata de anul anterior
- % -
______________________________________________________________________________
| Scenariul alternativ | 2001*) | 2002 | 2003 | 2004 | 2005 | Ritm mediu
|
| | | | | | | anual
|
| | | | | | | 2002 -
2005|
| | | | | | | - % -
|
|____________________________|________|______|______|______|______|____________|
| PIB | +5,3 | +4,5 | +4,2 | +4,0 | +4,0 | +4,1
|
|____________________________|________|______|______|______|______|____________|
| Consumul individual efectiv| | | | | |
|
| al gospodariilor | +6,4 | +3,4 | +3,1 | +2,8 | +2,5 | +2,9
|
|____________________________|________|______|______|______|______|____________|
| Consumul colectiv efectiv | | | | | |
|
| al administratiei publice | -1,9 | +1,0 | +2,0 | +1,0 | +1,0 | +1,2
|
|____________________________|________|______|______|______|______|____________|
| Formarea bruta de capital | | | | | |
|
| fix | +6,6 | +8,5 | +7,0 | +8,0 | +8,0 | +7,9
|
|____________________________|________|______|______|______|______|____________|
| Modificarea stocurilor | +309,5 |+28,2 |+10,7 | +5,4 | +5,3 | +12,0
|
|____________________________|________|______|______|______|______|____________|
| Cererea interna | +8,1 | +4,8 | +4,0 | +3,8 | +3,6 | +4,0
|
|____________________________|________|______|______|______|______|____________|
| Export de bunuri si | | | | | |
|
| servicii | +10,6 | +8,7 | +8,2 | +7,6 | +7,0 | +7,9
|
|____________________________|________|______|______|______|______|____________|
| Import de bunuri si | | | | | |
|
| servicii | +17,5 | +8,8 | +6,9 | +6,4 | +5,6 | +6,9
|
|____________________________|________|______|______|______|______|____________|
*) Date provizorii.
Amplitudinea mai redusa a cresterii economice ingreuneaza eforturile de
reducere rapida a inflatiei, concretizata intr-o amanare a realizarii
obiectivului din anul 2004 in 2005. Totusi se mentine caracteristica de
reducere anuala a inflatiei, dar mai lenta decat in scenariul de baza.
CAP. 2
Piata muncii si politica de ocupare
2.1. Evolutia pietei muncii in perioada 1990 - 2001
- Contextul macroeconomic al pietei muncii. In anii '90 structura ocuparii
populatiei s-a schimbat esential fata de perioada anterioara. Tranzitia la
economia de piata a influentat puternic gradul de ocupare a populatiei sub
aspectul volumului si al structurii si a determinat adaptarea politicilor
pietei muncii in paralel cu procesul de reforma institutionala.
In conditiile accelerarii restructurarii si sporirii insecuritatii locului
de munca, pe piata muncii s-a acumulat un mare numar de probleme sociale.
Ocuparea fortei de munca a devenit una dintre zonele cele mai tensionate ale
tranzitiei. Romania s-a confruntat cu o criza a ocuparii fortei de munca, in
conditiile declinului economic instalat in ultimul deceniu. Privatizarea si
restructurarea economiei romanesti au influentat semnificativ piata muncii,
determinand masive disponibilizari si aparitia fenomenului de somaj.
Involutiile din economie au restrans posibilitatile de ocupare a fortei de
munca; numarul populatiei active si ocupate, respectiv rata de activitate si de
ocupare s-a redus, iar somajul s-a cronicizat.
Din punct de vedere demografic in aceasta perioada s-a inregistrat un spor
natural negativ, fapt ce a generat efecte negative si asupra resurselor de
munca. La data de 1 ianuarie 2001 populatia activa inregistra cu circa 1.200
mii de persoane mai putin decat la sfarsitul anului 1990, cand inregistra
10.840 mii persoane.
Principalii indicatori de caracterizare a fortei de munca civila se
prezinta astfel:
Tabelul nr. 7
Distributia populatiei dupa participarea la activitatea economica
- la sfarsitul anului 2000 -
______________________________________________________________________________
| Indicatori | Mii persoane| Procente
|
|_____________________________________________________|_____________|__________|
| Populatia totala | 22430,5 | 100,0
|
|_____________________________________________________|_____________|__________|
| din care: | |
|
|_____________________________________________________|_____________|__________|
| - resurse de munca | 13358,4 | 59,6 |
|_____________________________________________________|_____________|__________|
| - populatia in afara resurselor de munca | 9072,1 | 40,4
|
|_____________________________________________________|_____________|__________|
| Resurse de munca | 13358,4 | 100,0
|
|_____________________________________________________|_____________|__________|
| din care: | |
|
|_____________________________________________________|_____________|__________|
| - populatia activa civila | 9636,4 | 72,1
|
|_____________________________________________________|_____________|__________|
| - populatia in pregatire profesionala si | |
|
| alte categorii de populatie in varsta de munca| 3722,0 | 27,9
|
|_____________________________________________________|_____________|__________|
| Populatie activa civila | 9636,4 | 100,0
|
|_____________________________________________________|_____________|__________|
| din care: | |
|
|_____________________________________________________|_____________|__________|
| - populatie ocupata civila | 8629,3 | 89,5
|
|_____________________________________________________|_____________|__________|
| - someri | 1007,1 | 10,5
|
|_____________________________________________________|_____________|__________|
| Populatie ocupata civila | 8629,3 | 100,0
|
|_____________________________________________________|_____________|__________|
| din care: | |
|
|_____________________________________________________|_____________|__________|
| - salariati | 4646,3 | 53,8
|
|_____________________________________________________|_____________|__________|
| - alte categorii | 3983,0 | 46,2
|
|_____________________________________________________|_____________|__________|
Sursa: Institutul National de Statistica, Balanta fortei de munca, 2001.
NOTA:
Definitiile indicatorilor din tabel sunt prezentate in "Glosarul de
indicatori".
Tendintele demografice negative au determinat niveluri scazute ale
participarii populatiei la activitatile economice.
- Populatia activa. In perioada 1996 - 2000 rata de activitate a populatiei
de 15 ani si peste a fost in scadere; cele mai inalte rate de activitate s-au
inregistrat la grupa de varsta 25 - 49 de ani. In anul 2000 rata de activitate
a populatiei de 15 ani si peste a fost de 70,6% pentru barbati si de 56,4%
pentru femei (anexa A).
- Populatia ocupata. In ultimul deceniu in Romania populatia ocupata a
scazut continuu. Informatiile privind ocuparea populatiei in Romania provin din
doua surse de date statistice:
- Balanta fortei de munca (BFM);
- Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO), realizata conform
metodologiei Biroului International al Muncii.
Conform BFM, in care sunt inregistrate persoanele care muncesc in baza unui
contract de munca sau pe cont propriu, populatia ocupata civila s-a redus cu
2,2 milioane persoane.
Tabelul nr. 8
Evolutia populatiei ocupate civile in perioada 1990 - 2000
- mii persoane -
______________________________________________________________
| Anii | 1990 | 1991 | 1992 | 1993 | 1994 |
|_________________|________|________|________|________|________|
|Populatia ocupata| 10.840 | 10.786 | 10.458 | 10.062 | 10.011 |
|_________________|________|________|________|________|________|
- continuare -
- mii persoane -
_______________________________________________________________________
| Anii | 1995 | 1996 | 1997 | 1998 | 1999 | 2000 |
|_________________|________|________|________|________|________|________|
|Populatia ocupata| 9.493 | 9.379 | 9.023 | 8.813 | 8.420 | 8.629 |
|_________________|________|________|________|________|________|________|
Sursa: Institutul National de Statistica, BFM, 2000.
Cifrele referitoare la populatia ocupata civila din cele doua statistici
difera dupa cum arata tabelul de mai jos.
Tabelul nr. 9
Populatia ocupata, dupa sursele de date utilizate
- mii persoane -
____________________________________________________________
| | 1996 | 1997 | 1998 | 1999 | 2000 |
|_______________|________|________|________|________|________|
| Conform BFM | 9.379 | 9.023 | 8.813 | 8.420 | 8.629 |
|_______________|________|________|________|________|________|
| Conform AMIGO | 10.936 | 11.050 | 10.845 | 10.776 | 10.764 |
|_______________|________|________|________|________|________|
Numarul persoanelor care muncesc la negru rezulta din analiza comparativa a
datelor din AMIGO si din Ancheta structurala (ASA).
- Rata totala de ocupare a populatiei. Numarul persoanelor ocupate la 1.000
de locuitori a scazut, dupa cum indica cifrele din AMIGO.
Tabelul nr. 10
Evolutia ratei de ocupare a populatiei de 15 ani si peste, in perioada 1996
- 2000
- % -
______________________________________________________________
| Anii | 1996 | 1997 | 1998 | 1999 | 2000 |
|_________________|________|________|________|________|________|
| Rata de ocupare | 60,4 | 60,9 | 59,6 | 59,1 | 58,8 |
|_________________|________|________|________|________|________|
Sursa: Institutul National de Statistica, AMIGO.
Avand drept cauza principala restructurarea sectorului industrial,
reducerea populatiei ocupate a fost un fenomen prezent pe intregul teritoriu al
tarii, diferentiat insa ca amploare si profunzime de la o regiune la alta, de
la un judet la altul.
Somajul a devenit un fenomen tot mai amplu, cu tendinte de scadere in
ultimii ani. Rata somajului inregistrata de Agentia Nationala pentru Ocuparea
Fortei de Munca in anul 1999 a fost de 11,8%, in 2000 a fost 10,5%, iar in anul
2001 a scazut la 8,6% .
Ca urmare a reducerii ratei de activitate a populatiei, s-a inregistrat o
crestere a sarcinii economice ce revine pe o persoana ocupata, exprimata prin
raportul de dependenta economica, calculat ca raport dintre numarul persoanelor
neocupate (inactive si in somaj) ce revine la 1.000 de persoane ocupate.
Tabelul nr. 11
Evolutia raportului de dependenta economica
- persoane neocupate/1.000 persoane ocupate -
___________________________________________________________________________
| | 1996 | 1997 | 1998 | 1999 | 2000 |
|________________________________|_______|________|________|________|________|
| Raport de dependenta economica | 1070 | 1037 | 1076 | 1086 | 1085 |
|________________________________|_______|________|________|________|________|
Sursa: Institutul National de Statistica, AMIGO, 2000.
- Subocuparea populatiei. In ultimii ani s-a redus amploarea fenomenului de
subocupare. Potrivit Anchetei asupra fortei de munca, in anul 2000 fenomenul de
subocupare s-a manifestat in cazul a 54.000 de persoane (care au lucrat mai
putin decat durata obisnuita a saptamanii de lucru), fata de 60.000 in anul
anterior. Ponderea acestora in numarul total al persoanelor ocupate era de 0,5%
in anul 2000, mai mica decat in 1999 (0,6%). Din numarul total al persoanelor
subocupate 68,0% se afla in mediul rural.
Structura populatiei ocupate*) dupa caracteristici demografice si economice
-----------
*) Este vorba despre populatia inregistrata in AMIGO, realizata de
Institutul National de Statistica.
- Structura pe sexe. Populatia ocupata este majoritar masculina (circa
54,0% sunt barbati). In ultimii 5 ani ai deceniului trecut aceasta s-a redus,
crescand rolul fortei de munca feminine in activitatile economice.
Tabelul nr. 12
Structura pe sexe a populatiei ocupate totale
______________________________________________________________________________
| | 1996 | 1997 | 1998 | 1999 | 2000
|
|______________________________________|_______|_______|_______|_______|_______|
| Ponderea (%) in populatia ocupata a | | | | |
|
| populatiei de sex: | | | | |
|
| - masculin | 54,7 | 54,3 | 54,3 | 53,8 | 53,6
|
| - feminin | 45,3 | 45,7 | 45,7 | 46,2 | 46,4
|
|______________________________________|_______|_______|_______|_______|_______|
| Raportul dintre barbati si femei in | | | | |
|
| populatia ocupata |121/100|119/100|119/100|117/100|116/100|
|______________________________________|_______|_______|_______|_______|_______|
Sursa: Institutul National de Statistica, AMIGO, 2001.
Cresterea, in perioada 1996 - 2000, a populatiei ocupate feminine cu 35.000
de persoane nu a putut compensa scaderea numarului persoanelor de sex masculin.
Ca urmare, a avut loc scaderea populatiei ocupate totale cu aproape 172.000 de
persoane. Sporul de persoane de sex feminin a fost asigurat in special de
grupele de varsta de 25 - 34 de ani si de cele de peste 65 de ani (anexa B).
- Structura pe grupe de varsta. Populatia ocupata este dominata de
populatia matura, cu varsta intre 25 si 50 de ani. Ponderea acesteia se apropie
de 60% din intreaga populatie si este in usoara crestere dupa anul 1995.
Tabelul nr. 13
Structura pe grupe de varsta a populatiei ocupate
- % -
______________________________________________________________
| Grupa de varsta | 1996 | 1997 | 1998 | 1999 | 2000 |
|_________________|________|________|________|________|________|
| Total populatie | 100,0 | 100,0 | 100,0 | 100,0 | 100,0 |
|_________________|________|________|________|________|________|
| 15 - 24 ani | 13,8 | 13,6 | 13,0 | 12,3 | 11,8 |
|_________________|________|________|________|________|________|
| 25 - 34 ani | 23,3 | 23,3 | 24,0 | 24,8 | 26,1 |
|_________________|________|________|________|________|________|
| 35 - 49 ani | 35,6 | 35,4 | 35,1 | 34,3 | 33,3 |
|_________________|________|________|________|________|________|
| 50 - 64 ani | 19,1 | 19,1 | 18,7 | 18,9 | 18,9 |
|_________________|________|________|________|________|________|
| 65 ani+ | 8,2 | 8,6 | 9,2 | 9,7 | 9,9 |
|_________________|________|________|________|________|________|
Sursa: Institutul National de Statistica, AMIGO, 2000.
Fenomenele cele mai semnificative sunt reducerea grupelor de varsta foarte
tinere (15 - 24 de ani) de la 13,8% la 11,8%, paralel cu cresterea ponderii,
pana la aproape de 10%, a persoanelor care au depasit varsta de 65 de ani.
- Structura pe medii si grupe de varsta. Potrivit AMIGO, in anul 2000 53,2%
din populatia ocupata se aflau in mediul rural, in conditiile in care populatia
rurala reprezinta mai putin de jumatate din intreaga populatie (45,6%).
Ponderea ei este in crestere fata de anul anterior, cand era 52,7% .
Tabelul nr. 14
Distributia populatiei ocupate din mediul urban si rural, pe grupe de
varsta, in anul 2000
______________________________________________________________________________
| | Total | 15 - 24| 25 - 34| 35 - 49| 50 - 64| 65 de
ani|
| |populatie ocupata| de ani | de ani | de ani | de ani | si peste
|
|_____________|_________________|________|________|________|________|__________|
| Total: | 100,0 | 11,8 | 26,1 | 33,3 | 18,9 | 9,9
|
| mediu urban | 100,0 | 9,7 | 31,0 | 45,2 | 13,1 | 1,0
|
| mediu rural | 100,0 | 13,7 | 21,7 | 22,9 | 24,0 | 17,7
|
|_____________|_________________|________|________|________|________|__________|
Sursa: Institutul National de Statistica, AMIGO, 2000.
In mediul rural populatia ocupata matura (25 - 49 de ani) este deficitara,
reprezentand mai putin de jumatate din totalul ocupatiilor (44,6%), in timp ce
in mediul urban aceasta grupa de varsta reprezinta peste trei sferturi din total
(76,2%). In schimb, forta de munca rurala este constituita in mare masura din
persoane varstnice, acestea fiind in activitate inca mult timp dupa varsta de
65 de ani. In mediul urban numai 1,0% din populatia ocupata are peste 65 de
ani, in timp ce in mediul rural ponderea acesteia se apropie de 18% din
populatia ocupata.
- Rata de ocupare pe sexe si grupe de varsta a populatiei. In anul 2000
rata de ocupare, calculata ca raport intre populatia ocupata si populatia care
a depasit varsta de 15 ani, este relativ scazuta in raport cu media UE care
este de 63% pe total populatie ocupata. In tara noastra aceasta este de peste
65% la barbati si peste 52% la femei (anexa C).
Rata de ocupare a fost in scadere dupa anul 1997, reducandu-se mai mult
gradul de ocupare a barbatilor (de la 68,3% la 65,1%), si mai putin gradul de
ocupare a femeilor (de la 54,0% la 52,8%).
Pe grupe de varsta s-a manifestat o reducere puternica a ratei de ocupare a
populatiei tinere de 15 - 24 de ani si o crestere a activitatii in randul
persoanelor varstnice de peste 65 de ani. Ca urmare, in decurs de numai 5 ani a
avut loc o inversare a intensitatii activitatii in randul tinerilor si
varstnicilor. In anul 1996 din 100 de tineri (de 15 - 24 de ani) 39,9 erau
ocupati, dar numai 32,5 din 100 de varstnici de peste 65 de ani erau prezenti
pe piata muncii. In schimb, in anul 2000, din 100 de tineri erau ocupati numai
35,1, iar dintre varstnici erau mai multi, 35,7 persoane, devenind astfel
superioara rata de ocupare a varstnicilor.
Aceasta arata instalarea unui fenomen de prelungire a vietii active pana la
varste inaintate, insotita de o lipsa de pe piata muncii a populatiei tinere,
ceea ce conduce la o scadere a vitalitatii fortei de munca si la o imbatranire
a acesteia. In cazul fortei de munca feminine cresterea participarii
persoanelor varstnice (peste 65 de ani) este chiar mai mare decat in cazul
barbatilor, situatie plina de semnificatii, daca avem in vedere ca varsta de
pensionare a femeilor este mai mica decat cea a barbatilor.
Structura populatiei ocupate*), pe ramuri
-----------
*) Este vorba despre populatia inregistrata in BFM.
In perioada 1990 - 2000 s-au produs deplasari ale populatiei intre ramurile
economiei nationale, structura populatiei ocupate pe activitati ale economiei
nationale suferind modificari semnificative (anexele D si E).
Restrangerea activitatii in industrie, cu precadere in unitatile economice
mari, nerentabile, a determinat scaderea populatiei ocupate civile in aceasta
ramura cu 2.001 mii de persoane in perioada 1990 - 2000. Ponderea acestei
ramuri s-a redus de la 36,9% in 1990 la 23,2% in anul 2000.
In anul 2000 ponderea populatiei ocupate civile in activitati de servicii
comerciale (comert, hoteluri, restaurante, transport si depozitare, posta si
telecomunicatii, activitati financiare, bancare si de asigurari si tranzactii
imobiliare) si sociale (administratie publica, invatamant, sanatate si alte
servicii) a ajuns la 31,3% din populatia ocupata fata de 27,5% in anul 1990.
Schimbarile in structura ocuparii pe sectoare releva un proces concomitent
de dezindustrializare si reagrarizare a economiei, fara a avea loc un progres
real in sectorul serviciilor. Practic, persoanele disponibilizate din ramura
industriei nu se regasesc in celelalte ramuri ale economiei, ci au contribuit
la cresterea numarului somerilor.
Cresterea numarului de persoane ocupate in agricultura, in conditiile in
care gospodariile detin, in medie, suprafete mici de teren agricol, a
determinat o scadere a capacitatii de utilizare a fortei de munca in aceasta
ramura. Potrivit anchetelor realizate de Institutul National de Statistica, in
anul 2000 din totalul populatiei ocupate cu program partial de lucru 88,5%
lucrau in agricultura.
Datele prezentate in anexele D si E ilustreaza modificarile survenite in
ocuparea fortei de munca in Romania in perioada 1990 - 2000, in distributia pe
activitati ale economiei nationale (pentru anul 2001 datele nu sunt deocamdata
disponibile in aceasta structura, BFM pentru anul 2001 se definitiveaza in
trimestrul IV 2002).
- Structura pe forme de proprietate. Populatia ocupata civila in sectorul
public s-a redus continuu, de la 7.903 mii de persoane in anul 1990 la 1.628
mii in anul 2000, ca urmare a afirmarii tot mai puternice a sectorului privat
in economie. Ponderea persoanelor ocupate in sectorul public s-a redus cu peste
54 de puncte procentuale in anul 2000 fata de anul 1992.
Tabelul nr. 15
Structura populatiei ocupate civile, pe forme de proprietate, in perioada
1992 - 2000
- Total populatie ocupata civila = 100% -
______________________________________________________________________________
| Forme de | 1992 | 1993 | 1994 | 1995 | 1996 | 1997 | 1998 | 1999 | 2000
|
| proprietate | | | | | | | | |
|
|_______________|______|______|______|______|______|______|______|______|______|
| - publica | 54,2 | 51,6 | 46,8 | 44,2 | 40,8 | 29,2 | 23,9 | 20,8 | 18,9
|
|_______________|______|______|______|______|______|______|______|______|______|
| - mixta | 1,8 | 2,0 | 1,9 | 3,2 | 5,4 | 11,6 | 12,7 | 10,6 | 9,1
|
|_______________|______|______|______|______|______|______|______|______|______|
| - privata | 40,9 | 43,8 | 49,2 | 50,7 | 51,5 | 57,4 | 61,8 | 66,7 | 70,4
|
|_______________|______|______|______|______|______|______|______|______|______|
| - cooperatista| 3,0 | 2,5 | 2,0 | 1,8 | 2,2 | 1,6 | 1,4 | 1,7 | 1,4
|
|_______________|______|______|______|______|______|______|______|______|______|
| - obsteasca | 0,1 | 0,1 | 0,1 | 0,1 | 0,1 | 0,2 | 0,2 | 0,2 | 0,2
|
|_______________|______|______|______|______|______|______|______|______|______|
Sursa: Institutul National de Statistica, BFM.
- Structura dupa statutul profesional. Mutatiile intervenite in structura
populatiei ocupate dupa statutul profesional au urmat aceleasi tendinte ca si
populatia ocupata. Numarul salariatilor din economie s-a redus de la 8.142 mii
in anul 1990 la 4.646,3 mii in anul 2000, respectiv cu 3.495,9 mii de persoane,
cea mai mare parte a acestei reduceri localizandu-se in industrie (1.972 mii de
persoane). A crescut cu 9,6 puncte procentuale ponderea celorlalte categorii de
populatie ocupata; patroni, lucratori pe cont propriu, lucratori familiali
neremunerati.
Tabelul nr. 16
Structura populatiei ocupate dupa statutul profesional in perioada 1992 -
2000
- Total populatie ocupata = 100% -
______________________________________________________________________________
| Statut | 1992 | 1993 | 1994 | 1995 | 1996 | 1997 | 1998 | 1999 | 2000
|
| profesional | | | | | | | | |
|
|_______________|______|______|______|______|______|______|______|______|______|
| - Salariati | 63,4 | 63,5 | 61,9 | 63,7 | 62,8 | 59,8 | 58,8 | 55,3 | 53,8
|
|_______________|______|______|______|______|______|______|______|______|______|
| - Patroni | | | | | | | | |
|
| lucratori pe | | | | | | | | |
|
| cont propriu, | | | | | | | | |
|
| lucratori | 36,6 | 36,5 | 38,1 | 36,3 | 37,2 | 40,2 | 41,2 | 44,7 | 46,2
|
| familiali | | | | | | | | |
|
| neremunerati | | | | | | | | |
|
|_______________|______|______|______|______|______|______|______|______|______|
Sursa: Institutul National de Statistica, BFM.
Somajul
Fenomenul somajului a fost recunoscut oficial incepand cu anul 1991, o data
cu intrarea in vigoare a Legii nr. 1/1991 privind protectia sociala a somerilor
si reintegrarea lor profesionala.
Declinul si dezechilibrele provocate de trecerea la economia de piata au
determinat o adevarata explozie a somajului in primii ani ai tranzitiei,
culminand in anul 1994 cand s-a inregistrat o rata a somajului de 10,9%
(sfarsitul anului). Dupa acest an a urmat o perioada de reducere, iar de la
sfarsitul anului 1997 rata somajului inregistrat a crescut ca urmare a
procesului de restructurare sau de lichidare a unitatilor economice
neperformante (in mod special din sectorul minier), culminand cu o rata de
11,8% la sfarsitul anului 1999.
Tabelul nr. 17
Evolutia somajului inregistrat in perioada 1991 - 2001 (sfarsitul anului)
- % -
______________________________________________________________________________
| Anii | 1991| 1992| 1993| 1994| 1995| 1996| 1997| 1998| 1999| 2000|
2001|
|____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| Rata | | | | | | | | | | |
|
| somajului | | | | | | | | | | |
|
| inregistrat| 3,0 | 8,2 | 10,4| 10,9| 9,5 | 6,6 | 8,9 | 10,4| 11,8| 10,5| 8,6
|
|____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
Sursa: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca.
Exista diferente in sfera de cuprindere a indicatorului "Rata
somajului inregistrata la agentiile de ocupare a fortei de munca" si
"rata somajului calculata dupa metodologia Biroului International al
Muncii (BIM)" din AMIGO. Diferentele dintre cele doua serii de date arata
ca exista persoane care, in timp ce sunt inscrise ca someri la agentiile de
ocupare, lucreaza in afara cadrului legal.
Tabelul nr. 18
Rata somajului conform metodologiei BIM
- % -
___________________________________________________
| Anii | 1996 | 1997 | 1998 | 1999 | 2000 |
|________________|______|______|______|______|______|
| Rata somajului | 6,7 | 6,0 | 6,3 | 6,8 | 7,1 |
|________________|______|______|______|______|______|
Sursa: Institutul National de Statistica, AMIGO.
Caracteristicile structurale ale somajului
- Somajul in randul femeilor. La inceputul deceniului femeile au constituit
partea cea mai numeroasa dintre someri. In ultimii ani ai deceniului trecut
ponderea femeilor in randul somerilor s-a redus, deoarece disponibilizarile
colective incepute in anul 1997 au vizat activitatile de constructii, minerit,
metalurgie, ramuri cu personal preponderent masculin. Un alt factor care a
contribuit la diminuarea somajului in randul femeilor l-a constituit
dezvoltarea industriei de confectii imbracaminte si incaltaminte (multe in
sistemul lohn), unde forta de munca in mare majoritate este feminina.
In perioada 1993 - 2001 se constata ca ponderea femeilor in numarul total
de someri a scazut continuu, astfel incat de la 58,9% in anul 1993 a ajuns la
46,1% in anul 2001.
Tabelul nr. 19
Structura pe sexe a somajului inregistrat in perioada 1993 - 2001
Total someri = 100,0
____________________________________
| Anul | Femei | Barbati |
|__________|___________|_____________|
| 1993 | 58,9 | 41,1 |
|__________|___________|_____________|
| 1994 | 56,6 | 43,4 |
|__________|___________|_____________|
| 1995 | 55,2 | 44,8 |
|__________|___________|_____________|
| 1996 | 54,0 | 46,0 |
|__________|___________|_____________|
| 1997 | 48,6 | 51,4 |
|__________|___________|_____________|
| 1998 | 47,3 | 52,7 |
|__________|___________|_____________|
| 1999 | 46,9 | 53,1 |
|__________|___________|_____________|
| 2000 | 46,8 | 53,2 |
|__________|___________|_____________|
| 2001 | 46,1 | 53,9 |
|__________|___________|_____________|
Sursa: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca.
- Somajul pe grupe de varsta. Populatia tanara sub 25 de ani reprezinta cea
mai numeroasa grupa de populatie din categoria somerilor. Urmatoarea grupa de
varsta afectata major de somaj este grupa 40 - 49 de ani, fiind urmata de grupa
30 - 39 de ani, care constituie principala categorie de populatie vizata de
restructurarile industriale.
Tabelul nr. 20
Structura somerilor indemnizati, pe grupe de varsta, in anul 2001
- % -
______________________________________________________________________________
| | Total | Sub 25 | 25 - 29 | 30 - 39 | 40 - 49 | 50 - 55 | Peste
|
| | | ani | ani | ani | ani | ani | 55 ani
|
|___________|________|________|_________|_________|_________|_________|________|
| Total | 100,0 | 29,4 | 11,4 | 23,9 | 24,4 | 9,6 | 1,7
|
| | | | | | | |
|
| - femei | 100,0 | 29,2 | 11,3 | 24,9 | 25,8 | 7,9 | 0,9
|
| - barbati | 100,0 | 29,5 | 11,4 | 22,3 | 23,4 | 11,1 | 2,3
|
|___________|________|________|_________|_________|_________|_________|________|
Sursa: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca.
- Somajul de lunga durata. In anul 2000 mai mult de jumatate din someri
(60%) se afla in somaj de lunga durata (peste 9 luni). In trimestrul IV 2000
durata medie a somajului a fost de 19,1 luni, perioada de inactivitate fiind in
crestere sensibila fata de anul anterior cand era de 16,2 luni. In anul 2000
mai mult de jumatate din someri (50,6%) se afla in inactivitate de peste 1 an,
fata de un procent de numai 43,2% in anul 1999. Cea mai lunga durata a
somajului se inregistreaza la barbatii de peste 50 de ani.
Tabelul nr. 21
Structura somerilor indemnizati, pe sexe, dupa durata somajului, in anul
2001
- % -
_____________________________________________________________________________
| |Total|1 zi -| 3-6 | 6-9 |9-12|12-15|15-18|18-21|21-24|24-27| peste |
| | |3 luni| luni| luni|luni| luni| luni| luni| luni| luni|27 luni|
|_________|_____|______|_____|_____|____|_____|_____|_____|_____|_____|_______|
|Total |100,0| 25,6 | 12,8| 11,1| 8,4| 10,4| 6,9| 7,9| 7,6| 8,5| 0,7 |
|- femei |100,0| 22,5 | 13,7| 11,8| 8,0| 10,6| 7,5| 8,4| 8,0| 8,8| 0,7 |
|- barbati|100,0| 28,2 | 12,1| 10,6| 8,8| 10,3| 6,5| 7,4| 7,2| 8,2| 0,7 |
|_________|_____|______|_____|_____|____|_____|_____|_____|_____|_____|_______|
Sursa: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca.
- Somajul pe categorii profesionale. In perioada de tranzitie au fost
afectati de somaj mai ales muncitorii. Ponderea lor insa s-a redus treptat de
la 84,1% in anul 1991 la 72,1% in anul 2000, deoarece si alte categorii au
inceput sa fie afectate de somaj. Somerii cu studii medii reprezentau 24,7%,
dublandu-se ponderea acestora fata de anul 1991. Ponderea somerilor cu studii
superioare a fost destul de schimbatoare in aceasta perioada, osciland intre
1,5% si 3,2% .
Tabelul nr. 22
Structura somerilor pe niveluri de pregatire, in perioada 1991 - 2001
- % in total -
___________________________________________________________________________
| |1991|1992|1993|1994|1995|1996|1997|1998|1999|2000|2001|
|____________________|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|
| Muncitori |84,1|87,0|85,6|83,5|81,1|79,6|75,9|74,7|73,0|72,1|72,5|
|____________________|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|
| - din care | | | | | | | | | | | |
| femei: |82,6|85,8|84,4|82,2|79,6|76,2|69,7|67,8|65,3|65,5|65,0|
|____________________|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|
| Persoane cu | | | | | | | | | | | |
| studii medii |12,9|11,1|12,8|14,9|17,4|18,8|21,7|22,8|24,1|24,7|24,1|
|____________________|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|
| - din care | | | | | | | | | | | |
| femei: |14,8|12,5|14,1|16,3|18,8|22,1|27,7|29,3|31,4|30,8|31,1|
|____________________|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|
| Persoane cu | | | | | | | | | | | |
| studii superioare | 3,0| 1,9| 1,6| 1,6| 1,5| 1,6| 2,4| 2,5| 2,9| 3,2| 3,4|
|____________________|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|
| - din care | | | | | | | | | | | |
| femei: | 2,6| 1,7| 1,4| 1,5| 1,6| 1,7| 2,7| 2,8| 3,3| 3,7| 4,0|
|____________________|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|
Sursa: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca.
2.2. Politica de crestere a ocuparii populatiei in perioada 2002 - 2005
Sursele demografice ale cresterii cantitative a fortei de munca vor fi
limitate. Populatia totala se va reduce. In continuare rata de activitate va
creste usor ca urmare a intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000 privind
sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, prin care
perioada de viata activa se va prelungi treptat pentru femei, de la 57 la 60 de
ani si pentru barbati, de la 62 la 65 de ani. Guvernul acorda o atentie
deosebita valorificarii superioare a capitalului uman, atat prin perfectionarea
profesionala a salariatilor, cat, mai ales, prin cresterea productivitatii
muncii.
Evolutia ocuparii va fi influentata de cativa factori. Pe de o parte,
fluxul de investitii straine va genera noi locuri de munca. Intreprinderile
mici si mijlocii se asteapta sa aiba, de asemenea, o contributie pozitiva
asupra cresterii gradului de ocupare, localizata mai ales sub aspectul muncii
nesalariale. Pe de alta parte, continuarea procesului de restructurare si
privatizare va induce presiuni asupra ocuparii, generand noi disponibilizari.
De asemenea, in pofida unei cresteri economice relativ ridicate, piata
locurilor de munca ramane tensionata, in principal, din cauza structurii pe
varste si profesii a somerilor, care nu este identica cu cererile din economie.
Din aceste considerente Guvernul acorda o atentie deosebita recalificarii si
reconversiei fortei de munca.
Ca un rezultat agregat al acestor factori si ca urmare a politicii
Guvernului, prognoza macroeconomica evidentiaza posibilitatea reducerii pronuntate
a ratei somajului, de la 10,5% in anul 2000, la 8 - 9% in 2005. In acelasi timp
este posibil ca productivitatea muncii sa sporeasca, ritmul sau de crestere
putand fi, incepand cu anul 2003, chiar peste ritmul de crestere a produsului
intern brut, situandu-se constant la circa 5,5% .
2.3. Principalele obiective ale politicii de ocupare
Obiectivul orizontal A - Cresterea ratei de ocupare
Pe piata muncii actiunea Guvernului are ca principal obiectiv cresterea
gradului de ocupare a populatiei active. Masurile propuse vizeaza stimularea
crearii de noi locuri de munca in conditiile continuarii in ritm accelerat a
proceselor de privatizare si restructurare, astfel incat rata somajului sa
scada.
Obiectivele Programului de guvernare in domeniul politicii de ocupare a
fortei de munca pana in anul 2004 vizeaza:
1. cresterea gradului de ocupare a fortei de munca:
- adoptarea liniilor directoare ale UE privind ocuparea fortei de munca;
- cresterea ocuparii fortei de munca;
- dezvoltarea spiritului intreprinzator al angajatorilor si al persoanelor
aflate in cautarea unui loc de munca;
- cresterea mobilitatii, flexibilitatii si adaptabilitatii fortei de munca;
- garantarea sanselor egale;
2. masuri de sprijinire a somerilor:
- aplicarea de masuri de asigurare pentru somaj;
- mutarea accentului politicilor de protectie a somerilor de la masuri
pasive catre cele active.
Pentru indeplinirea obiectivelor Programului de guvernare Agentia Nationala
pentru Ocuparea Fortei de Munca intocmeste anual un program national pentru
ocuparea fortei de munca. Obiectivele stabilite pentru anul 2002 sunt:
- prevenirea somajului si combaterea efectelor sociale ale acestuia;
imbunatatirea structurii ocuparii pe ramuri economice si zone geografice prin
echilibrarea raportului dintre cererea si oferta de pe piata muncii;
- cresterea mobilitatii fortei de munca in conditiile schimbarilor
structurale care se produc in economia nationala;
- incadrarea sau reincadrarea in munca a persoanelor in cautarea unui loc
de munca;
- sprijinirea ocuparii persoanelor apartinand unor categorii defavorizate
ale populatiei;
- asigurarea egalitatii sanselor pe piata muncii;
- stimularea somerilor in vederea ocuparii unui loc de munca;
- stimularea angajatorilor pentru incadrarea persoanelor aflate in cautarea
unui loc de munca;
- cresterea ponderii masurilor active de stimulare a ocuparii fortei de
munca in totalul cheltuielilor la 22,9%;
- stimularea incadrarii in munca a minimum 42% din numarul somerilor in
primele 6 luni de la data intrarii in somaj;
- utilizarea eficienta a bugetului asigurarilor pentru somaj, in derularea
masurilor active.
Aceste obiective vor fi realizate prin urmatoarele masuri active:
1. servicii oferite somerilor, cum sunt:
(i) informare si consiliere profesionala;
(ii) medierea muncii;
(iii) consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati
independente sau pentru initierea unei afaceri;
(iv) accesarea gratuita a serviciului electronic de mediere a muncii;
(v) creditare pentru intreprinderile mici si mijlocii;
(vi) cursuri de calificare si recalificare a fortei de munca;
2. subventii pentru cresterea ocuparii.
Obiectivul orizontal B - Strategii nationale pentru "invatarea pe
parcursul intregii vieti"
Reformele legislative si institutionale realizate in acest domeniu in
ultimii ani impreuna cu alocarea unor fonduri mai mari pentru educatie si
formare profesionala arata interesul deosebit pe care Romania il acorda
dezvoltarii de strategii nationale ample si coerente de formare initiala si
continua.
1. Imbunatatirea invatamantului profesional si tehnic
Imbunatatirea invatamantului profesional si tehnic (invatamantul
preuniversitar profesional, invatamantul postliceal, invatamantul superior)
prin:
- generalizarea calitatii profesionalizarii ca atribut si finalitate a
formelor si structurilor de formare initiala organizate potrivit prevederilor
legale in vigoare;
- dezvoltarea si implementarea unui sistem de consiliere si orientare
scolara si profesionala;
- realizarea reformei curriculare la toate nivelurile educationale;
- formarea continua a personalului didactic;
- asigurarea educatiei de baza pentru toti cetatenii;
- eradicarea analfabetismului prin implicarea institutiilor de resort si a
comunitatilor locale;
- cresterea calitatii programelor de formare profesionala atat pentru
formarea initiala, cat si pentru cea continua;
- adoptarea unor programe de educatie compensatorie sau de acordare a unei
a doua sanse pentru cei care au parasit temporar sistemul formal al educatiei
de baza;
- dezvoltarea si restructurarea retelei invatamantului rural, astfel incat
sa se asigure accesul echitabil la educatie pentru copiii si tinerii din mediul
rural;
- ameliorarea calitativa a serviciilor educationale din invatamantul rural;
- combaterea abandonului scolar;
- implementarea societatii informationale prin sistemul educational -
instruirea la distanta si continua si informatizarea invatamantului;
- anticiparea necesarului de competente, corespunzator schimbarilor care se
previzioneaza pe piata muncii;
- adaptarea invatamantului profesional si tehnic (IPT) la nevoile de
dezvoltare durabila la nivel regional;
- adaptarea IPT la nevoile de calificare solicitate de economia bazata pe
cunoastere, de noile tehnologii in curs de dezvoltare;
- utilizarea noilor tehnologii in procesul de formare profesionala prin noi
forme si tipuri de invatare (invatarea la distanta);
- adaptarea IPT la nevoile de dezvoltare personala si profesionala a
cursantilor din perspectiva invatarii permanente, in conditiile integrarii
elevilor cu nevoi speciale de invatare in programele de pregatire profesionala
organizate in reteaua de masa;
- dezvoltarea si implementarea mecanismelor si instrumentelor de asigurare
a calitatii formarii profesionale initiale;
- promovarea parteneriatului social in IPT;
- dezvoltarea institutionala a unitatilor de invatamant pentru a deveni
furnizoare de formare a resurselor umane la nivelul comunitatilor locale;
- valorificarea competentelor profesionale dobandite in contexte de
formare nonformala sau informala.
2. Imbunatatirea formarii profesionale continue
Masuri prevazute pentru imbunatatirea formarii profesionale continue si
sprijinirea invatarii pe tot parcursul vietii:
- inlaturarea blocajelor din activitatea de formare profesionala a
adultilor;
- modificarea cadrului legislativ privind formarea profesionala a
adultilor;
- asigurarea calitatii si competitivitatii furnizorilor de formare
(elaborarea de standarde ocupationale, autorizarea programelor de formare,
evaluarea rezultatelor formarii);
- facilitarea organizarii unor stagii de instruire practica la agentii
economici pentru programe organizate de diferiti furnizori de formare
profesionala;
- elaborarea de catre patronate impreuna cu sindicatele a planurilor anuale
de formare profesionala la nivel de intreprindere, prin care se va da posibilitatea
salariatilor sa participe la diferite forme de pregatire profesionala;
- elaborarea procedurii de evaluare si certificare a competentelor
dobandite pe cale nonformala sau informala;
- perfectionarea cadrului legislativ si institutional pentru promovarea
parteneriatului in formarea profesionala continua;
- incurajarea institutiilor si a unitatilor de invatamant de a participa ca
furnizori de formare profesionala continua in programele initiate si organizate
de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca.
Obiectivul orizontal C - Dezvoltarea parteneriatului social
In vederea evaluarii si monitorizarii actiunilor privind ocuparea fortei de
munca, in Romania a fost constituit un parteneriat social cuprinzator,
partenerii sociali fiind implicati in elaborarea politicilor si strategiilor
pentru punerea in aplicare a diferitelor programe din domeniul ocuparii.
Aceste programe se creeaza prin acorduri si protocoale in care sunt
prevazute politici coerente de realizare a obiectivelor propuse.
In acest context partenerii sociali sunt integrati sistematic in
dezvoltarea si implementarea actiunilor, in concordanta cu initiativele
publice/private.
Prin intermediul dialogului social parteneriatele isi fac simtita prezenta
la nivel european (cooperare transnationala cu privire la programe de tineret,
educatie si formare), national (acorduri tripartite), local (la nivelul
comunitatilor), la nivelul intreprinderilor (patronat, sindicat/salariati).
Parteneriatele se dezvolta mai ales prin implicarea activa a organelor
locale si regionale, a organizatiilor societatii civile, care ofera servicii
mai apropiate de cetateni si sunt mai bine adaptate nevoilor specifice ale
comunitatilor.
Deoarece in aceasta etapa economia Romaniei trebuie sa se adapteze in toate
sectoarele de activitate pentru a deveni si a se mentine competitiva,
parteneriatul social devine o modalitate eficienta de a asigura modernizarea si
diversificarea activitatilor.
Structurile parteneriale pot fi bi-, tri- sau pluripartite.
In acest sens au fost infiintate si functioneaza urmatoarele institutii:
1. Consiliul Economic si Social (CES) este un organism tripartit, autonom,
de interes public, constituit in scopul realizarii dialogului social dintre Guvern,
sindicate si patronate si al asigurarii climatului de pace sociala. CES are un
rol consultativ in stabilirea politicii economice si sociale, precum si in
medierea starilor conflictuale intervenite intre partenerii sociali, inainte de
a se declansa procedurile prevazute pentru solutionarea conflictelor de munca.
2. Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca este o institutie cu
conducere tripartita care are ca atributie principala implementarea politicii
de ocupare a fortei de munca, precum si a celei de protectie sociala a
persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca.
3. Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor (CNFPA) este o
autoritate administrativa autonoma, organizata in sistem tripartit, cu rol
consultativ in promovarea politicilor si strategiilor privind formarea
profesionala a adultilor. CNFPA este format din reprezentanti ai administratiei
publice centrale, precum si ai organizatiilor patronale si sindicale
reprezentative la nivel national.
De asemenea, la nivelul fiecarui minister functioneaza comisiile de dialog
social in cadrul carora sunt abordate probleme specifice institutiei
respective, deciziile fiind adoptate in urma consultarii partenerilor sociali.
Incepand cu anul 2001 s-au incheiat acorduri sociale intre Guvern si
partenerii sociali reprezentativi la nivel national, in scopul asigurarii pacii
sociale necesare realizarii reformelor economice.
Conform prevederilor Legii invatamantului, Ministerul Educatiei si
Cercetarii se sprijina la nivel national pe organisme consultative, cum ar fi,
Consiliul National pentru Formare si Educatie Continua. La nivel judetean
functioneaza Consiliul National de Dezvoltare a Parteneriatului Social in
Invatamantul Profesional si Tehnic, in cadrul Consiliului consultativ al
inspectoratului scolar judetean sau al municipiului Bucuresti.
Obiectivul orizontal D - Dimensiunea regionala
Pentru Romania dezvoltarea regionala nu a fost o traditie.
Regiunile de dezvoltare, infiintate in urma cu circa 5 ani, sunt alcatuite
din grupari de doua pana la opt judete (incluzand si municipiul Bucuresti),
constituite prin asocierea voluntara a acestora. Modelul regiunilor de
dezvoltare urmeaza indeaproape sistemul european de clasificare statistica a
unitatilor teritoriale - Nomenclatorul unitatilor teritoriale statistice
(NUTS). Regiunile create nu au statut administrativ si nici personalitate
juridica. Ele reprezinta cadrul de concepere, implementare si evaluare a
politicii de dezvoltare regionala si a programelor de coeziune economica si
sociala. In cadrul fiecarei regiuni de dezvoltare functioneaza o agentie pentru
dezvoltare regionala, organism neguvernamental, de utilitate publica, care
actioneaza in domeniul specific dezvoltarii regionale.
Instrumentele de baza ale promovarii economice la nivel regional sunt
Strategia nationala pentru dezvoltare regionala si Programul national pentru
dezvoltare regionala. Incepand cu anul 2000 Romania elaboreaza Planul national
de dezvoltare care prezinta strategia, prioritatile si programele de promovare
a coeziunii socioeconomice pe teritoriul tarii. Ministerul Dezvoltarii si
Prognozei are sarcina de a promova si a coordona la nivel national politica de
dezvoltare regionala.
Politica pietei muncii si cea de formare profesionala reprezinta domenii de
actiune ale eforturilor si initiativelor regionale. Pe baza Planului national
de dezvoltare, Ministerul Dezvoltarii si Prognozei deruleaza programe prin care
se creeaza oportunitati de ocupare si dezvoltare a resurselor umane. Aceste
programe se adreseaza in principal regiunilor, judetelor sau zonelor care au
probleme de dezvoltare si au ca principal obiectiv sprijinirea investitiilor
pentru cresterea capacitatii de creare de locuri de munca si de dezvoltare a
resurselor umane prin masuri de sprijinire a crearii sau dezvoltarii de
intreprinderi mici si mijlocii, finantarea dezvoltarii infrastructurii etc.
La nivel judetean se elaboreaza anual programe de dezvoltare
economico-sociala. Consiliile judetene si consiliile locale de la nivelul
comunelor, oraselor si municipiilor, formate din reprezentanti alesi de
colectivitatile locale, au ca atributii elaborarea, aprobarea si adoptarea de
strategii si programe de dezvoltare economico-sociala judetene si locale.
Autoritatile locale sunt implicate in fundamentarea si implementarea
programelor anuale de ocupare temporara din randul somerilor (lucrari de
interes comunitar, constand in servicii publice si servicii sociale).
Pentru intarirea rolului autoritatilor publice locale si al partenerilor
sociali in implementarea politicilor in domeniul pietei muncii, la nivelul
agentiilor judetene pentru ocuparea fortei de munca se vor constitui si vor
functiona, incepand din a doua jumatate a anului 2002, consiliile consultative.
Consortiile regionale sunt structuri consultative ale consiliilor pentru
dezvoltare regionala, constituite cu aprobarea Consiliului National pentru
Dezvoltare Regionala. Fiecare din cele 7 consortii regionale este compus din
reprezentanti ai agentiei pentru dezvoltare regionala, ai consiliilor judetene,
ai agentiilor pentru ocuparea fortei de munca, ai filialei regionale a
Centrului National pentru Dezvoltarea Invatamantului Profesional si Tehnic, ai
inspectoratelor scolare judetene, ai comitetelor locale pentru dezvoltarea
parteneriatului social in invatamantul profesional si tehnic si ai
universitatilor.
Obiectivul orizontal E - Dezvoltarea sistemului de indicatori ai pietei
muncii
In procesul luarii deciziilor din orice domeniu de activitate, in special
al elaborarii unor politici sociale coerente si pentru a se realiza o
monitorizare si evaluare adecvata a progreselor realizate in cadrul procesului
de implementare a PNAO, este necesara existenta unor informatii statistice
corespunzatoare.
Procesul de armonizare a statisticii sociale romanesti cu statisticile
europene a inceput, la nivelul Institutului National de Statistica, prin
alinierea pe trei directii principale:
- metodele de cercetare (modalitatile de colectare a informatiilor);
- sistemele de esantionare utilizate;
- conceptele, definitiile, clasificarile, nomenclatoarele.
Prin pozitia sa de coordonator al activitatilor cu acest specific, in
contextul derularii diverselor programe, Institutul National de Statistica se
implica in actiunea de unificare conceptuala si metodologica a principalilor
indicatori statistici ai pietei muncii.
In momentul de fata, pentru caracterizarea fenomenelor de pe piata fortei
de munca din Romania se utilizeaza doua serii de date statistice diferite:
- date din Balanta fortei de munca (BFM);
- date din Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO), initiata
in anul 1996.
Indicatorii statistici din cele doua serii de date nu sunt comparabili
deoarece metodele de colectare, perioadele de referinta si sfera de cuprindere
sunt diferite. Doar analiza datelor din ambele serii poate oferi o imagine
completa si reala asupra pietei muncii din Romania.
BFM permite construirea unor indicatori comparabili in timp, la nivel
national si teritorial (regiuni statistice, judete).
Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO) asigura
comparabilitate in timp, la nivel national, teritorial (regiuni statistice) si
european. Comparabilitatea datelor statistice la nivel european este asigurata,
in cadrul Institutului National de Statistica, atat prin adoptarea metodei
moderne de cercetare AMIGO, cat si prin aderarea la Programul EUROSTAT.
Conceptele si definitiile din cadrul sistemului romanesc al fortei de munca
au fost adaptate la conventiile si standardele europene in vigoare, avandu-se
in vedere si specificul legislatiei nationale.
In afara indicatorilor statistici generali se vor dezvolta si altii,
specifici, care vor fi in continuare structurati si detaliati de asa maniera incat
sa permita o evaluare eficienta a gradului de indeplinire a masurilor cuprinse
in PNAO.
Concluzii
La elaborarea PNAO s-au avut in vedere atat cele 5 obiective orizontale,
cat si cele 18 linii directoare cuprinse in cei 4 piloni ai strategiei europene
de ocupare a fortei de munca.
In urma analizei situatiei actuale se pot identifica cateva directii
prioritare de actiune ale Guvernului, necesare in vederea cresterii gradului de
ocupare a fortei de munca:
1. asigurarea unei cresteri economice sustinute, cu impact direct asupra
cresterii numarului locurilor de munca, bazata pe dezvoltarea sectorului
intreprinderilor mici si mijlocii; se va valorifica potentialul de dezvoltare a
unor domenii de activitate, cum ar fi serviciile (turismul, tehnologia
informatiei etc.), a caror pondere in cadrul economiei este inca destul de
redusa;
2. combaterea muncii fara forme legale si initierea unor masuri care sa
conduca la reducerea costurilor locurilor de munca, fapt care va stimula
angajatorii sa respecte legislatia in domeniu;
3. incurajarea substantiala a veniturilor obtinute din munca, prin
utilizarea unei rate de crestere a salariului de baza minim brut pe tara mai
mare decat pana in prezent si diminuarea saraciei, atat pentru persoanele active,
cat si pentru persoanele inactive, prin corelarea politicilor active de ocupare
a fortei de munca cu o politica adecvata de crestere substantiala a veniturilor
obtinute din munca;
4. promovarea de masuri destinate prevenirii si combaterii somajului in
randul tinerilor in varsta de 15 - 24 de ani, in vederea cresterii ratei de
ocupare a acestei categorii de persoane;
5. in contextul continuarii procesului de privatizare si restructurare
economica se vor identifica alternative pentru ocuparea persoanelor
disponibilizate, lupta impotriva somajului de lunga durata constituind o
preocupare constanta pentru urmatorii ani;
6. elaborarea de programe speciale adresate grupurilor de persoane care se
confrunta cu dificultati de integrare pe piata muncii: tineri proveniti din
centrele de plasament, persoane cu handicap, persoane de etnie roma, persoane
eliberate din detentie etc.;
7. promovarea unor masuri destinate sa conduca la cresterea ratei de
participare prin prelungirea perioadei de activitate a persoanelor varstnice,
din perspectiva ultimelor evolutii demografice, caracterizate printr-un proces
de imbatranire a populatiei;
8. atenuarea discrepantelor dintre cererea si oferta pe piata fortei de
munca, cu precadere prin adaptarea sistemului de formare initiala si continua
la tendintele pe termen mediu si lung ale lumii ocupationale, intr-o societate
bazata pe cunoastere si pe utilizarea noilor tehnologii informatice.
Anexe:
ANEXA A
Rata de activitate a populatiei de 15 ani si peste, pe sexe si grupe de
varsta
- % -
_________________________________________________________________________
| | 1996 | 1997 | 1998 | 1999 | 2000 |
| |___________|___________|___________|___________|___________|
| | M | F | M | F | M | F | M | F | M | F |
|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| Total | 72,7| 57,4| 72,5| 57,7| 71,4| 56,3| 70,9| 56,4| 70,6| 56,4|
|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| 15 - 24 ani | 56,2| 43,4| 54,2| 42,1| 52,0| 39,4| 50,6| 37,1| 49,1| 36,8|
|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| 25 - 34 ani | 92,7| 78,3| 92,1| 77,5| 90,9| 75,8| 90,8| 76,6| 91,4| 77,3|
|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| 35 - 49 ani | 93,5| 80,6| 93,6| 80,9| 92,5| 79,1| 91,9| 78,7| 91,6| 78,6|
|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| 50 - 64 ani | 67,0| 49,7| 68,4| 51,5| 67,1| 50,0| 66,3| 50,8| 65,7| 50,8|
|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| 65 ani si | 38,4| 28,3| 39,6| 29,6| 40,7| 30,6| 41,7| 31,9| 40,8| 32,1|
| peste | | | | | | | | | | |
|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
Sursa: Institutul National de Statistica, AMIGO.
ANEXA B
Populatia ocupata, pe grupe de varsta si pe sexe
- persoane -
______________________________________________________________________________
| | Total | 15 - 24| 25 - 34| 35 - 49| 50 - 64|65 ani
+|
| | | ani | ani | ani | ani |
|
|_______________________|_________|________|________|________|________|________|
| | total | 10935534| 1511798| 2550338| 3890744| 2086279|
896375|
|
|________________|_________|________|________|________|________|________|
| 1996 | masculin | 5979355| 898409| 1412222| 2085741| 1140568|
442416|
| |________________|_________|________|________|________|________|________|
| | feminin | 4956178| 613389| 1138116| 1805003| 945711|
453959|
|______|________________|_________|________|________|________|________|________|
| | total | 11050018| 1498854| 2574281| 3909822| 2116582| 950479|
|
|________________|_________|________|________|________|________|________|
| 1997 | masculin | 6004228| 883510| 1418037| 2090059| 1146670|
465951|
|
|________________|_________|________|________|________|________|________|
| | feminin | 5045790| 615344| 1156244| 1819763| 969911|
484528|
|______|________________|_________|________|________|________|________|________|
| | total | 10844915| 1409071| 2605399| 3801996| 2028936|
999514|
| |________________|_________|________|________|________|________|________|
| 1998 | masculin | 5885135| 828701| 1433987| 2034599| 1099739|
488109|
|
|________________|_________|________|________|________|________|________|
| | feminin | 4959780| 580370| 1171412| 1767397| 929197|
511405|
|______|________________|_________|________|________|________|________|________|
| | total | 10775637| 1322009| 2672685| 3695687| 2034616|
1050640|
| |________________|_________|________|________|________|________|________|
| 1999 | masculin | 5799056| 778622| 1459281| 1955387| 1097227|
508539|
|
|________________|_________|________|________|________|________|________|
| | feminin | 4976581| 543387| 1213404| 1740300| 937389|
542101|
|______|________________|_________|________|________|________|________|________|
| | total | 10763763| 1274732| 2804376| 3587206| 2034265|
1063183|
| |________________|_________|________|________|________|________|________|
| 2000 | masculin | 5772192| 733949| 1536454| 1910231| 1084906|
506652|
|
|________________|_________|________|________|________|________|________|
| | feminin | 4991570| 540783| 1267922| 1676975| 949359|
556531|
|______|________________|_________|________|________|________|________|________|
Sursa: Institutul National de Statistica, AMIGO.
ANEXA C
Rata de ocupare a populatiei de 15 ani si peste, pe sexe si grupe de varsta
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
M - Masculin
F - Feminin
- % -
_________________________________________________________________________
| | 1996 | 1997 | 1998 | 1999 | 2000 |
| |___________|___________|___________|___________|___________|
| | M | F | M | F | M | F | M | F | M | F |
|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| Total | 68,1| 53,2| 68,3| 54,0| 66,8| 52,9| 65,7| 52,9| 65,1| 52,8|
|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| 15 - 24 ani | 46,4| 33,0| 45,6| 33,4| 43,0| 31,6| 41,0| 30,2| 39,5| 30,5|
|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| 25 - 34 ani | 86,9| 71,9| 86,5| 71,9| 84,6| 70,6| 83,7| 71,2| 84,1| 71,5|
|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| 35 - 49 ani | 89,6| 76,9| 89,9| 77,4| 87,9| 75,4| 86,4| 74,4| 85,7| 73,7|
|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| 50 - 64 ani | 65,7| 49,1| 67,1| 51,0| 65,7| 49,6| 64,5| 50,3| 63,5| 50,1|
|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| 65 ani si | 38,4| 28,2| 39,6| 29,6| 40,7| 30,6| 41,7| 31,9| 40,8| 32,1|
| peste | | | | | | | | | | |
|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
Sursa: Institutul National de Statistica, AMIGO.
ANEXA D
Populatia ocupata civila, pe activitati economice
- mii persoane -
______________________________________________________________________________
|Ani/activitati |1990 |1991 |1992 |1993 |1994
|1995|1996|1997|1998|1999|2000|
|economice | | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|____|____|____|____|____|____|
|TOTAL |10840|10786|10458|10062|10011|9493|9379|9023|8813|8420|8629|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|____|____|____|____|____|____|
|Agricultura si | 3144| 3205| 3443| 3614|
3647|3265|3320|3384|3349|3466|3570|
|silvicultura | | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|____|____|____|____|____|____|
|Industrie - total,| 4005| 3803| 3301| 3030|
2882|2714|2741|2450|2317|2054|2004|
|din care: | | | | | | | | | | |
|
|- extractiva | 259| 277| 272| 259| 256| 250| 250| 184| 169| 146|
140|
|- prelucr. | 3613| 3372| 2865| 2606|
2456|2293|2302|2079|1964|1734|1691|
|- energie | 133| 154| 164| 165| 170| 171| 189| 187| 184| 174|
173|
|electrica, | | | | | | | | | | |
|
|termica, gaze, apa| | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|____|____|____|____|____|____|
|Constructii | 706| 501| 579| 574| 563| 479| 475| 439| 391| 338|
353|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|____|____|____|____|____|____|
|Comert | 538| 699| 754| 585| 636| 865| 772| 802| 835| 756|
776|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|____|____|____|____|____|____|
|Hoteluri si | 186| 213| 175| 131| 136| 123| 116| 130| 98| 100|
93|
|restaurante | | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|____|____|____|____|____|____|
|Transport si | 667| 594| 556| 497| 462| 458| 448| 405| 361| 310|
326|
|depozitare | | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|____|____|____|____|____|____|
|Posta si | 97| 96| 93| 95| 94| 98| 99| 100| 100| 95|
93|
|telecomunicatii | | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|____|____|____|____|____|____|
|Activitati | 39| 44| 57| 66| 59| 71| 71| 73| 76| 69|
74|
|financiare, | | | | | | | | | | |
|
|bancare, asigurari| | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|____|____|____|____|____|____|
|Tranzactii | 388| 421| 441| 417| 438| 324| 257| 199| 243| 238|
271|
|imobiliare | | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|____|____|____|____|____|____|
|Administratie | 88| 99| 113| 117| 125| 131| 125| 130| 134| 141|
147|
|publica | | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|____|____|____|____|____|____|
|Invatamant | 411| 426| 432| 432| 437| 437| 441| 426| 426| 429|
421|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|____|____|____|____|____|____|
|Sanatate si | 320| 311| 306| 308| 333| 333| 337| 315| 317| 277|
341|
|asistenta sociala | | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|____|____|____|____|____|____|
|Alte activitati | 251| 374| 208| 196| 199| 195| 177| 170| 166| 147|
160|
|economice | | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|____|____|____|____|____|____|
Sursa: Institutul National de Statistica, BFM.
ANEXA E
Structura populatiei ocupate civile, pe activitati economice
- % -
______________________________________________________________________________
|Ani/activitati |1990 |1991 |1992 |1993 |1994
|1995|1996|1997|1998|1999|2000|
|economice | | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|____|____|____|____|____|____|
| TOTAL | 100 | 100 | 100 | 100 | 100 | 100| 100| 100| 100| 100|
100|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|____|____|____|____|____|____|
|Agricultura si | 29,0| 29,7| 32,9| 35,9|
36,4|34,4|35,4|37,5|38,0|41,2|41,4|
|silvicultura | | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|____|____|____|____|____|____|
|Industrie - total,| 36,9| 35,3| 31,6| 30,1|
28,8|28,6|29,2|27,2|26,3|24,4|23,2|
|din care: | | | | | | | | | | |
|
|- extractiva | 2,4| 2,6| 2,6| 2,6| 2,6| 2,6| 2,7| 2,0| 1,9| 1,7|
1,6|
|- prelucr. | 33,3| 31,3| 27,4| 25,9|
24,5|24,2|24,5|23,1|22,3|20,6|19,6|
|- energie | 1,2| 1,4| 1,6| 1,6| 1,7| 1,8| 2,0| 2,1| 2,1| 2,1|
2,0|
|electrica, | | | | | | | | | | |
|
|termica, gaze, apa| | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|____|____|____|____|____|____|
|Constructii | 6,5| 4,6| 5,5| 5,7| 5,6| 5,0| 5,1| 4,9| 4,4| 4,0|
4,1|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|____|____|____|____|____|____|
|Comert | 5,0| 6,5| 7,2| 5,8| 6,3| 9,1| 8,2| 8,9| 9,5| 9,0|
9,0|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|____|____|____|____|____|____|
|Hoteluri si | 1,7| 2,0| 1,7| 1,3| 1,4| 1,3| 1,2| 1,4| 1,1| 1,2|
1,1|
|restaurante | | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|____|____|____|____|____|____|
|Transport si | 6,1| 5,5| 5,3| 5,0| 4,6| 4,8| 4,8| 4,5| 4,1| 3,7|
3,7|
|depozitare | | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|____|____|____|____|____|____|
|Posta si | 0,9| 0,9| 0,9| 0,9| 0,9| 1,1| 1,1| 1,1| 1,1| 1,1|
1,1|
|telecomunicatii | | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|____|____|____|____|____|____|
|Activitati | 0,4| 0,4| 0,6| 0,6| 0,6| 0,7| 0,8| 0,8| 0,9| 0,8|
0,8|
|financiare, | | | | | | | | | | |
|
|bancare, si de | | | | | | | | | | |
|
|asigurare | | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|____|____|____|____|____|____|
|Tranzactii | 3,6| 3,9| 4,2| 4,2| 4,4| 3,4| 2,7| 2,2| 2,8| 2,8|
3,1|
|imobiliare | | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|____|____|____|____|____|____|
|Administratie | 0,8| 0,9| 1,1| 1,1| 1,3| 1,4| 1,3| 1,4| 1,5| 1,7|
1,7|
|publica | | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|____|____|____|____|____|____|
|Invatamant | 3,8| 3,9| 4,1| 4,3| 4,4| 4,6| 4,7| 4,7| 4,8| 5,1|
4,9|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|____|____|____|____|____|____|
|Sanatate si | 3,0| 2,9| 2,9| 3,1| 3,3| 3,5| 3,6| 3,5| 3,6| 3,3|
4,0|
|asistenta sociala | | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|____|____|____|____|____|____|
|Alte activitati | 2,3| 3,5| 2,0| 2,0| 2,0| 2,1| 1,9| 1,9| 1,9| 1,7|
1,9|
|economice | | | | | | | | | | |
|
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|____|____|____|____|____|____|
Sursa: Institutul National de Statistica, BFM.
Glosar de indicatori
Indicatorii absoluti se definesc astfel:
1. Resursele de munca (Rm) reprezinta categoria de populatie ce dispune de ansamblul
capacitatilor fizice si intelectuale care ii permit sa desfasoare o munca utila
in una dintre activitatile economiei nationale.
Resursele de munca se determina cu ajutorul formulei:
Rm = Pvm - (Pim - Piv) + Sp,
in care:
Rm = resurse de munca;
Pvm = populatia in varsta de munca;
Pim = persoane cu incapacitate permanenta de munca;
Piv = pensionari in varsta de munca, care nu lucreaza;
Sp = populatia aflata in afara limitei de munca, care lucreaza.
Populatia in varsta de munca (Pvm) conform legislatiei in vigoare, cuprinde
barbatii si femeile de la 16 ani pana la varstele standard de pensionare.
Datele sunt calculate anual de catre Institutul National de Statistica,
prin BFM la nivel de tara, regiune de dezvoltare si judet.
2. Populatia activa se determina in doua variante: populatia activa totala
si populatia activa civila.
a) Populatia activa totala (Pa) cuprinde toate persoanele care furnizeaza
forta de munca disponibila pentru productia de bunuri si servicii in timpul
perioadei de referinta (saptamana care precede interviul), incluzand populatia
ocupata si somerii definiti conform criteriilor Biroului International al
Muncii (someri in sens BIM).
Indicatorii mentionati sunt obtinuti din AMIGO, cu periodicitate
trimestriala si anuala (ca medie aritmetica a trimestrelor), la nivel de tara
si regiune de dezvoltare.
b) Populatia activa civila (Pac) cuprinde persoanele care au depasit o
varsta de munca specificata (16 ani) si care constituie forta de munca
disponibila pentru producerea de bunuri si servicii. Populatia activa civila
caracterizeaza oferta potentiala de forta de munca si gradul de ocupare a
populatiei, incluzand populatia ocupata civila si somerii inregistrati la
agentiile de ocupare a fortei de munca.
Pac = Poc + SAOFM,
in care:
Poc = populatia ocupata civila;
SAOFM = someri inregistrati la agentiile de ocupare a fortei de munca.
Indicatorul se determina anual prin BFM la nivel de tara, regiune de
dezvoltare si judet.
3. Populatia ocupata se determina in doua variante: populatia ocupata
totala si populatia civila.
a) Populatia ocupata totala include toate persoanele de 15 ani si peste
care au avut un loc de munca si care au lucrat in perioada de referinta
(saptamana care precede interviul) cel putin o ora in activitati neagricole sau
cel putin 15 ore in cazul lucratorilor pe cont propriu si al lucratorilor
familiali neremunerati din agricultura. Populatia ocupata totala include toate
categoriile de persoane (salariati, patroni, lucratori pe cont propriu,
lucratori familiali neremunerati, membri ai unor societati agricole sau ai unor
cooperative) care au lucrat in activitati din sectorul formal (inclusiv din
Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Serviciul Roman de
Informatii, organizatii politice si obstesti) si din sectorul informal, cu sau
fara forme legale.
Indicatorul se obtine din AMIGO, efectuata de Institutul National de
Statistica cu periodicitate trimestriala si anuala (ca medie aritmetica a
trimestrelor), la nivel de tara si regiune de dezvoltare.
b) Populatia ocupata civila include toate persoanele care la sfarsitul
anului aveau un loc de munca legal in activitatile neagricole din sectorul
formal sau in activitati din agricultura, cu statut de: salariati, patroni,
lucratori pe cont propriu, lucratori familiali neremunerati, membri ai unor
societati agricole sau ai unor cooperative. Nu se includ personalul
Ministerului Apararii Nationale, al Ministerului de Interne, al Serviciului
Roman de Informatii (cadre militare sau persoane asimilate acestora, militari
in termen), detinutii si salariatii organizatiilor politice sau obstesti.
Indicatorul este obtinut anual de catre Institutul National de Statistica,
prin BFM la nivel de tara, regiune de dezvoltare si judet.
4. Somerii se determina in doua variante: somerii in sens BIM si somerii
inregistrati.
a) Somerii in sens BIM (SBIM) sunt cei definiti conform criteriilor
Biroului International al Muncii.
Numarul somerilor in sens BIM se determina trimestrial si anual de catre
Institutul National de Statistica, prin AMIGO, la nivel de tara si regiune de
dezvoltare.
b) Somerii inregistrati (SANOFM) sunt persoanele care indeplinesc
conditiile prevazute la art. 5 pct. IV din Legea nr. 76/2002.
Numarul total al somerilor inregistrati este calculat pentru fiecare luna
calendaristica, in cadrul Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca,
la nivel de tara, judet si localitate.
Indicatorii relativi se calculeaza astfel:
1. Rata globala de activitate reprezinta proportia populatiei active totale
(Pa) in populatia totala a tarii (Pt):
Pa
Rga = ------ x 100
Pt
2. Rata de activitate a populatiei de 15 ani si peste reprezinta proportia
populatiei active de 15 ani si peste (Pa15+) in populatia totala in varsta de
15 ani si peste (Pt15+):
Pa15+
Ra15+ = ------- x 100
Pt15+
3. Rata globala de ocupare reprezinta proportia populatiei ocupate (Po) in
populatia totala a tarii (Pt):
Po
Rgo = ------ x 100
Pt
4. Rata de ocupare a populatiei de 15 ani si peste reprezinta proportia
populatiei ocupate de 15 ani si peste (Po15+) in populatia totala in varsta de
15 ani si peste (Pt15+):
Po15+
Ro15+ = ------- x 100
Pt15+
5. Rata de ocupare a resurselor de munca reprezinta proportia populatiei
ocupate civile (Poc) in resursele de munca (Rm):
Poc
Rrm = ------- x 100
Rm
Indicatorii statistici relativi prevazuti la pct. 1 - 5 se calculeaza de
catre Institutul National de Statistica.
6. Rata somajului este calculata in doua variante: rata somajului in sens
BIM si rata somajului inregistrat.
a) Rata somajului in sens BIM se calculeaza ca raport intre numarul
somerilor definiti conform criteriilor Biroului International al Muncii (SBIM)
si populatia activa totala (Pa), astfel:
SBIM
RBIM = -------- x 100
Pa
Acest indicator se calculeaza de catre Institutul National de Statistica.
b) Rata somajului inregistrat se determina ca raport intre numarul
somerilor inregistrati la agentiile judetene pentru ocuparea fortei de munca si
a municipiului Bucuresti (indemnizati si neindemnizati) si populatia activa
civila. Datele referitoare la populatia activa civila la nivel de tara si de
judet sunt pastrate ca atare in calculul ratei somajului un an intreg, pana la
definitivarea si transmiterea BFM din anul urmator. Se calculeaza astfel:
SANOFM
RANOFM = -------- x 100
Pac
Rata somajului inregistrat se calculeaza de catre Agentia Nationala pentru
Ocuparea Fortei de Munca.
7. Ponderea somerilor inregistrati in populatia stabila in varsta de 18 -
62 de ani se determina prin raportarea numarului somerilor inregistrati la
totalul populatiei stabile cu varsta cuprinsa intre 18 - 62 de ani.
Se calculeaza la nivel de tara si de localitate de catre Institutul
National de Statistica, pe baza numarului de someri inregistrati, comunicat
lunar de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, dupa formula:
SANOFM
PSANOFM = --------- x 100
Pt18-62
CAP. 3
Pilonii strategiei de ocupare a fortei de munca
3.1. Pilonul I - Imbunatatirea capacitatii de angajare
Cresterea gradului de ocupare a fortei de munca, in conditiile continuarii
in ritm accelerat a proceselor de privatizare si restructurare, se va realiza
prin mutarea accentului politicilor de protectie sociala a somerilor de la
masuri pasive la cele active si prin promovarea de masuri de prevenire a
somajului, in special in randul tinerilor si al persoanelor expuse riscului de
a deveni someri de lunga durata.
In acest context prevenirea si combaterea somajului in randul tinerilor si
a somajului de lunga durata constituie o problema majora si o preocupare
imediata a Guvernului. Masurile avute in vedere pentru solutionarea acestei
probleme reprezinta o prioritate atat pentru actualul PNAO, cat si pentru cele
viitoare.
De asemenea, vor fi promovate masuri speciale de formare profesionala
pentru tineri si adulti, corespunzator cerintelor pietei muncii, pentru
imbunatatirea capacitatii de angajare si prelungirea vietii active.
Implementarea conceptiei si mentalitatii de sustinere a formarii continue
sau a educatiei permanente, fara discriminare sociala, va raspunde
necesitatilor de adaptare rapida la schimbarile structurale ale economiei si
tehnologiei, care sa faca fata unei mari mobilitati profesionale previzibile in
perspectiva.
Pentru a inlatura dezechilibrele existente pe piata muncii dintre cererea
si oferta de forta de munca Guvernul isi propune adaptarea ofertei educationale
la cerintele locale ale pietei muncii, stimularea mobilitatii fortei de munca,
precum si imbunatatirea serviciilor de mediere oferite persoanelor aflate in
cautarea unui loc de munca si aplicarea de masuri active de combatere a
somajului.
O prioritate o constituie si imbunatatirea bazelor de date cu privire la oferta
de locuri de munca existente pe piata muncii, prin informatizarea sistemului de
colectare a datelor.
Linia directoare 1 - Abordarea somajului tinerilor si prevenirea somajului
de lunga durata
Fiecarui somer i se va oferi un nou inceput inainte de a atinge 6 luni de
somaj in cazul tinerilor si 12 luni in cazul adultilor, sub forma de formare
profesionala, reconversie, practica in munca, loc de munca sau alte masuri de
ocupare, inclusiv, in mod mai general, de sprijinire a orientarii profesionale
individuale si de consiliere in vederea unei integrari efective pe piata
muncii.
Aceste masuri preventive si de ocupare trebuie sa fie combinate cu masuri
de reducere a numarului de someri de lunga durata prin promovarea reinsertiei
lor in piata muncii.
In acest context statele membre vor trebui sa urmareasca modernizarea
serviciilor lor publice de ocupare, in special prin monitorizarea progresului,
prin stabilirea de termene clare si prin asigurarea unei formari continue
corespunzatoare pentru personalul lor. Statele membre vor incuraja cooperarea
cu alti furnizori de servicii, pentru ca strategia prevenirii si a activarii sa
devina mai eficace.
Situatia actuala
1. Diminuarea somajului in randul tinerilor
In conjunctura schimbarilor socioeconomice si politice care au avut loc in
Europa si, implicit, si in Romania, s-au facut pasi importanti in fundamentarea
unei noi conceptii in domeniul politicilor de tineret.
Pentru prima oara dupa anul 1989 politica in domeniul tineretului in Romania
a devenit o componenta substantial reprezentata in Programul de guvernare 2001
- 2004, care se inscrie in contextul mai larg al procesului de aderare la
structurile europene.
Tranzitia de la scoala la integrarea tineretului pe piata fortei de munca
constituie una dintre cele mai critice si presante probleme ale functionarii
pietei muncii, cu impact economic si social deosebit de puternic.
Tinerii sufera cel mai mult in contactul cu piata muncii, fiind
dezavantajati fata de categoriile de varsta adulta, atat prin faptul ca ani
de-a randul aceste din urma segmente de populatie au fost tinute in
supraocupare, chiar daca economia a fost si este in recesiune, cat si ca urmare
a lipsei experientei in munca - privita ca o cerinta uneori obligatorie la
angajarea intr-un loc de munca. Fenomenul este evident daca se compara
structura pe varste a populatiei active cu cea a somerilor, aceasta din urma
fiind mult mai "tanara" si este chiar mai grav la nivelul fortei de
munca feminine, pentru care ponderea somajului tinerelor atinge tot timpul
valori mai mari decat pentru intreaga categorie a populatiei somere.
Datele rezultate in urma unui sondaj de opinie referitor la fenomenul
neocuparii categoriilor defavorizate, in special tineri si femei, efectuat in
anul 1997 de Centrul pentru Studierea Opiniei si Pietei (CSOP) - Gallup
International asupra unui esantion reprezentativ de tineri in varsta de pana la
30 de ani, a reliefat faptul ca problema este deosebit de grava mai ales pentru
femeile tinere (67,4% dintre ele au 15 - 24 de ani, fata de 60,8% la ambele
sexe) si pentru absolventele de liceu (58% din neocupatii absolventi de liceu
sunt fete). In fapt, cele mai multe dintre femeile neocupate tinere erau
absolvente de liceu (39,1%) sau gimnazii, scoala generala sau prima treapta de
liceu (38,9%). Un semnal de alarma il constituia faptul ca o treime din numarul
tinerelor absolvente de liceu in varsta de 15 - 24 de ani, neocupate, erau deja
in cautarea unui alt loc de munca decat primul, precum si faptul ca peste
jumatate din absolventele de invatamant superior, in varsta de 25 - 29 de ani,
erau neocupate. Avand o varsta de pana la nici 25 de ani primele si 30 de ani
celelalte, au avut deja experienta somajului, desi aveau un nivel de pregatire
ridicat si, se presupune, o flexibilitate si mobilitate profesionala mai mare.
In plus, doar o parte din ele au fost inregistrate ca someri si numai o parte
din acestea au beneficiat de prevederile legislatiei in vigoare privind
protectia somerilor.
Un alt aspect care se remarca este acela ca, in timp ce tot mai multi
tineri dobandesc calificarile necesare pentru diverse meserii, numarul
locurilor de munca nu creste corespunzator. Tinerii care au terminat recent o
anumita treapta de scolarizare sunt concurati pe piata muncii de altii care au
o calificare mai inalta si astfel sunt nevoiti sa accepte slujbe de rang mai
scazut, mai slab platite. Ca urmare, unii tineri isi incep uneori activitatea
in sectoare marginalizate, inferioare calificarii lor, si uneori chiar intra in
circuitul muncii neprotejate ("munca la negru"), fapt care ii
izoleaza de societate, inainte ca ei sa faca primii pasi in viata profesionala
si familiala.
Corespunzator datelor din AMIGO referitoare la integrarea tinerilor pe
piata muncii, in trimestrul IV 2000 peste 32% din numarul total al persoanelor
descurajate*1) erau tineri in varsta de 15 - 24 de ani, 37,8% barbati, 28,7%
femei, 24% in mediul urban si 44,7% in mediul rural. In ceea ce priveste
structura somerilor dupa experienta in activitate, persoanele intrate pentru
prima data pe piata muncii, in majoritate covarsitoare absolventi ai
diferitelor forme de invatamant, reprezentau 34,9% din numarul somerilor BIM,
cu diferente in functie de nivelul de educatie, cu valori cuprinse intre: 42,5%
ISCED 5 - 7 (studii universitare de lunga durata si de scurta durata), 40,1%
ISCED 4 (studii postliceale sau similare), 38,2% ISCED 3g (liceu si liceu
treapta I), 24,7% ISCED 3v (scoala profesionala, complementara si de ucenici),
40,6% ISCED 2 (scoala primara, gimnaziu) si 60,9% ISCED 0 (fara studii).
------------
*1) Persoanele descurajate, in sensul AMIGO, sunt persoane inactive
disponibile sa lucreze in urmatoarele 15 zile, care nu au loc de munca si au
declarat ca sunt in cautarea unui loc de munca, dar nu au intreprins nimic in
acest scop in ultimele 4 saptamani sau nu cauta loc de munca din urmatoarele
motive: nu sunt pregatite profesional; cred ca nu vor gasi de lucru din cauza
varstei sau au cautat alta data si nu au gasit.
Ancheta complementara "Tranzitia de la scoala la munca" realizata
in cadrul AMIGO in trimestrul III 2000 ofera informatii utile pentru evaluarea
sistemului VET in relatia sa de dependenta cu cererea de forta de munca.
Unele precizari conceptual-metodologice:
Obiectul anchetei a fost constituit din tineri in varsta de 15 - 35 de ani,
care au parasit sistemul de educatie in ultimii 10 ani. In trimestrul III 2000
tinerii cu varsta cuprinsa intre 15 - 35 de ani reprezentau 32,9% din populatia
tarii, din care 57,8% locuiau in mediul urban, 49,5% erau femei; rata de
activitate a acestora a fost de 67,4% (73,9% barbati si 60,7% femei); din total
60,5% erau persoane ocupate, 6,9% someri BIM, iar 32,6% persoane inactive din
punct de vedere economic; rata de ocupare a fost de 60,5%, mai ridicata pentru
barbati (66%) comparativ cu 55% pentru femei.
Locul de munca semnificativ este definit ca locul in care o persoana a
lucrat pentru o perioada de minimum 6 luni, cu o durata medie obisnuita a
saptamanii de lucru de minimum 20 de ore. Pentru persoanele care au avut mai
multe locuri de munca semnificative in ultimii 10 ani informatiile au fost
completate doar pentru primul loc de munca semnificativ. Nu au fost luate in
considerare activitatile desfasurate in timpul vacantei, in folosul
comunitatii, serviciul militar obligatoriu.
Cautarea neintrerupta a unui loc de munca s-a definit numai pentru
persoanele care nu aveau loc de munca in momentul cautarii, iar cautarea se
refera la o perioada continua si activa de cel putin o luna.
Sursa: Institutul National de Statistica AMIGO, 2000.
Referitor la perioada necesara identificarii unui loc de munca semnificativ
de catre o persoana care a iesit din sistemul educational, aceasta este inegala
ca timp, mai mare pentru cei cu nivel de educatie redus (0 - 2) ISCED sau fara
calificare (3g). Astfel, din numarul total al persoanelor luate in cercetare
48,4% si-au gasit un loc de munca semnificativ (53,9% barbati, 46,1% femei, 68%
in mediul urban si 32% in mediul rural). Sansa de a gasi un loc de munca
semnificativ intr-o perioada cat mai scurta este puternic dependenta de nivelul
de educatie.
Tinerii in varsta de 15 - 24 de ani raman categoria cea mai afectata de
somaj. Astfel, rata somajului BIM a tinerilor este mai mare decat rata totala a
somajului BIM de 2,6 - 3 ori.
Prezentam in tabelul urmator date statistice referitoare la rata somajului
BIM pe sexe si grupa de varsta 15 - 24 de ani:
Evolutia ratei somajului BIM a tinerilor in perioada 1994 - 2000
- % -
______________________________________________________________________________
| | 1994*) | 1995 | 1996 | 1997 | 1998*) | 1999 | 2000
|
|___________________|________|_______|_______|_______|_________|_______|_______|
| Total | 22,5 | 20,6 | 20,2 | 18,0 | 18,3 | 18,8 | 18,6
|
| grupa 15 - 24 ani | | | | | | |
|
|___________________|________|_______|_______|_______|_________|_______|_______|
| Barbati | 20,2 | 18,8 | 17,5 | 15,9 | 17,3 | 19,0 | 19,6
|
|___________________|________|_______|_______|_______|_________|_______|_______|
| Femei | 25,7 | 23,1 | 23,9 | 20,7 | 19,7 | 18,6 | 17,2
|
|___________________|________|_______|_______|_______|_________|_______|_______|
*) Pentru anii 1994 si 1998 varsta minima este de 14 ani.
Sursa: Institutul National de Statistica, AMIGO, 1994 - 2000.
Situatia privind numarul tinerilor someri BIM, dupa durata somajului, pe
grupe de varsta (mii persoane), in anul 2000
______________________________________________________________________________
| | | | | | | | 24 | Durata
|
| | Total | Sub | 3 - 5 | 6 - 11 |12 - 17 |18 - 23 | luni si| medie a
|
| | | 3 luni | luni | luni | luni | luni | mai
|somajului|
| | | | | | | | mult | (luni)
|
|_____|________|________|________|________|________|________|________|_________|
| 15 -| | | | | | | |
|
| 24 | 292 mii| 59 mii | 49 mii | 60 mii | 44 mii | 30 mii | 49 mii | 18
|
| ani |persoane|persoane|persoane|persoane|persoane|persoane|persoane|
|
|_____|________|________|________|________|________|________|________|_________|
| % | 100 | 20,2 | 16,78 | 20,54 | 15,1 | 10,27 | 16,78 |
|
|_____|________|________|________|________|________|________|________|_________|
Sursa: Institutul National de Statistica, AMIGO, 1999, 2000.
Date statistice suplimentare referitoare la: structura populatiei active in
varsta de pana la 25 de ani, rata de ocupare a persoanelor in varsta de pana la
25 de ani, repartitia ratei somajului BIM pe grupe de varsta, sexe si medii (%)
sunt prezentate in anexa.
Actiuni pentru prevenirea si combaterea somajului in randul tinerilor,
intreprinse pana in prezent
I. In urma evaluarii situatiei din Romania de catre expertii Bancii
Mondiale, la inceputul anilor 1992 - 1993, s-a constatat necesitatea crearii la
nivel national a unui sistem coerent de informare si consiliere profesionala.
Ca urmare a acestei evaluari s-a materializat proiectul "Informare si
consiliere privind cariera", subcomponenta a proiectului Ministerului
Muncii si Solidaritatii Sociale "Ocuparea fortei de munca si protectia
sociala", cofinantat de Banca Mondiala. Proiectul, cu o durata initiala de
5 ani, a demarat la mijlocul anului 1995, a fost prelungit in anul 2001 pana in
luna martie 2003, acum aflandu-se in faza de finalizare. O etapa importanta in
derularea proiectului a constituit-o aprobarea, printr-un ordin comun al celor
trei ministere implicate in realizarea obiectivelor proiectului, respectiv
Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Ministerul Educatiei si Cercetarii,
Ministerul Tineretului si Sportului, a retelei nationale de centre de informare
si consiliere profesionala: 227 de centre la nivelul agentiilor judetene si
locale pentru ocuparea fortei de munca, 500 de centre la nivelul unitatilor
scolare si centrelor judetene de asistenta psihopedagogica si 47 de centre in
cadrul directiilor pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului
Bucuresti. Prin monitorizarea semestriala de catre Agentia Nationala pentru
Ocuparea Fortei de Munca a acestei activitati se poate constata ca la sfarsitul
anului 2001 in cadrul proiectului "Informare si consiliere privind
cariera" s-a realizat efectiv infiintarea a 136 de centre de informare si
consiliere privind cariera, la nivelul retelei ANOFM, in functie de situatia
spatiilor existente. Centrele de informare si consiliere profesionala sunt
dotate cu echipamente si materiale specifice activitatii de consiliere privind
cariera. Acestea dispun de seturi de profile ocupationale, casete video cu
tematica adecvata consilierii in cariera; de asemenea s-au realizat postere
pentru popularizarea proiectului, cu teme specifice orientarii profesionale,
iar bianual se editeaza un ziar despre cariera care este distribuit gratuit in
intreaga tara. In vederea testarii intereselor profesionale, aceste centre
dispun de teste psihologice de profil. Actiunile intreprinse nu au vizat numai
dotarea corespunzatoare a centrelor, ci si un program de formare a personalului
care isi desfasoara activitatea in cadrul acestor centre, program structurat
astfel:
- module de pregatire de scurta durata (au fost pregatite 1.670 de
persoane, din care 482 de persoane din reteaua Agentiei Nationale pentru
Ocuparea Fortei de Munca;
- pregatire de lunga durata (cursuri de master in "Politici publice cu
specializare in informare si consiliere privind cariera", cu o durata de 2
ani). Programul de pregatire de lunga durata s-a desfasurat in doua serii:
- seria I (absolventi promotia septembrie 2001) - 424 de persoane, din
care 101 persoane provin din reteaua Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei
de Munca;
- seria II (vor fi absolventi promotia septembrie 2002) - 460 de
persoane, din care 71 de persoane provin din reteaua Agentiei Nationale pentru
Ocuparea Fortei de Munca.
Acest nucleu de centre de consiliere privind cariera va constitui baza
acordarii de servicii specializate de consiliere pentru tineret, atat pentru
prevenirea, cat si pentru combaterea somajului in randul tinerilor, cu accent
deosebit pe prevenirea somajului.
II. Intarirea si consolidarea reformei sistemului formarii profesionale
initiale s-au realizat prin Programul PHARE VET I RO 9405 "Reforma
invatamantului profesional si tehnic", finalizat in anul 1998, prin care
s-a sprijinit modernizarea sistemului TVET. Programul a avut ca rezultate:
- reducerea numarului de meserii si renuntarea la specializarea foarte
ingusta, timpurie;
- structura arborescenta a pregatirii (configurarea specializarii o data cu
inaintarea in scolaritate);
- elaborarea unui curriculum flexibil, modular, centrat pe competente si
bazat pe prevederile Standardelor de pregatire profesionala (SPP);
- dezvoltarea curriculumului national pentru scoala profesionala si scoala
postliceala;
- introducerea curriculumului de dezvoltare locala (CDL);
- consolidarea parteneriatului social in vederea identificarii
competentelor profesionale pentru care sa se asigure calificarea prin invatamant
profesional si tehnic (IPT), elaborarea SPP pe baza standardelor ocupationale
(acolo unde a fost cazul, dat fiind numarul extrem de redus al acestora),
elaborarea CDL, certificarea pregatirii dobandite prin IPT;
- asigurarea mobilitatii ocupationale (module de mobilitate ocupationala);
- integrarea invatarii cu stagiile de instruire practica realizate in anul
final de studiu, recomandabil la agentii economici;
- accent pe consilierea si orientarea elevilor in cariera;
- asigurarea sanselor egale pentru tineri in vederea obtinerii unei bune
calificari profesionale la nivelul standardelor europene, printr-un sistem TVET
flexibil la nevoile fiecarui individ.
III. O alta categorie de probleme cu care se confrunta tinerii in momentul in
care incearca sa patrunda pe piata fortei de munca este legata de faptul ca
unii dintre ei la terminarea scolii nu detin o calificare sau, daca o detin, in
unele cazuri aceasta nu mai este cautata pe piata muncii sau nu au suficienta
experienta in exercitarea meseriei respective. Pentru inlaturarea acestor cauze
Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca a initiat si a incheiat in
anul 2001 un protocol cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, care are ca scop
adaptarea planului de scolarizare la cerintele de perspectiva ale pietei locale
a fortei de munca, ce va avea efecte incepand cu anul scolar 2002 - 2003,
complementare celor generate de actuala guvernare prin dinamizarea activitatii
comitetelor locale de dezvoltare a parteneriatului social care functioneaza la
nivel judetean.
Actiunile de colaborare institutionala prevazute de acest protocol au loc
inainte de inceperea fiecarui an de scolarizare si au ca scop adaptarea ofertei
educationale la cerintele de perspectiva impuse de piata locala a fortei de
munca, pe baza rezultatelor studiilor si prognozelor privind dinamica pietei
muncii, realizate de agentiile judetene pentru ocuparea fortei de munca.
Din analiza comparativa a planului de scolarizare pe anul 2000 - 2001 cu
planul de scolarizare pe anul 2001 - 2002 privind repartitia claselor in
invatamantul preuniversitar s-au evidentiat urmatoarele aspecte:
- la nivel judetean tendinta generala a proiectelor planurilor de
scolarizare a fost:
1. de suplimentare a claselor la invatamantul profesional si de ucenici,
pentru meserii solicitate pe piata locala a fortei de munca;
2. de transformare a claselor cu profiluri pentru care nu mai exista
cerinta pe piata muncii in clase cu profiluri solicitate pe piata fortei de
munca;
- domeniile ocupationale pentru care s-a suplimentat cel mai mare numar de
clase, tinandu-se seama de cerintele de perspectiva ale pietei locale a fortei
de munca, sunt, in ordine descrescatoare: constructii, servicii pentru
deservirea populatiei, hoteluri si restaurante, industria usoara, industria
prelucrarii lemnului, industria alimentara.
IV. Incepand cu anul 2001 se deruleaza la nivel national Bursa locurilor de
munca destinata absolventilor de invatamant, organizata de Agentia Nationala
pentru Ocuparea Fortei de Munca. Prin Bursa locurilor de munca organizata in
anul 2001 (atat prin bursa generala, cat si prin bursa pentru absolventi) a
fost incadrat in munca un numar de 14.761 de tineri.
V. Incepand din anul 2001 Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
isi deruleaza activitatile in conformitate cu Planul national de actiuni pentru
cresterea gradului de ocupare a fortei de munca, plan defalcat atat pe actiuni,
cat si pe grupuri-tinta, in care se regasesc si tinerii. In cadrul acestui plan
accentul cade pe cresterea ponderii masurilor active in detrimentul celor
pasive.
Astfel, daca in anul 2000 ponderea cheltuielilor cu masurile active a fost
de numai 2,16% in totalul cheltuielilor din Fondul pentru plata ajutorului de
somaj, in anul 2001 aceasta pondere a fost de 12,02%, iar pentru anul 2002 este
prevazuta cresterea ponderii acestora la 22,5% .
Situatia privind ponderea cheltuielilor pentru fiecare tip de masura
activa, in totalul cheltuielilor aferente masurilor active, pentru anii 2001 si
2002, este prezentata in tabelul urmator:
Ponderea cheltuielilor pentru masuri active, pe tipuri de masuri active, in
totalul cheltuielilor prevazute si realizate la 31 decembrie 2001 pentru
acestea
- % -
______________________________________________________________________________
| | 2001 | 2002
|
| Masuri active |_________________________|____________|
| | Cheltuieli | Cheltuieli | Cheltuieli
|
| | prevazute | realizate | prevazute
|
|_______________________________________|____________|____________|____________|
| Formare profesionala | 15,78 | 4,37 | 5,87
|
|_______________________________________|____________|____________|____________|
| Subventionarea locurilor de munca | | |
|
| pentru absolventi | 14,03 | 10,50 | 9,00
|
|_______________________________________|____________|____________|____________|
| Credite pentru intreprinderi mici si | | |
|
| mijlocii | 55,55 | 84,24 | 31,55
|
|_______________________________________|____________|____________|____________|
| Stimularea mobilitatii fortei de munca| - | - | 11,25
|
|_______________________________________|____________|____________|____________|
| Stimularea angajatorilor pentru | | |
|
| incadrarea persoanelor defavorizate | - | - | 19,87
|
|_______________________________________|____________|____________|____________|
| Stimularea somerilor pentru a se | | |
|
| incadra inainte de expirarea perioadei| | |
|
| pentru care aveau dreptul la | | |
|
| indemnizatie de somaj | - | - | 3,46
|
|_______________________________________|____________|____________|____________|
| Alte masuri active (lucrari publice, | | | |
| bursa locurilor de munca) | 14,63 | 0,9 | 19,00
|
|_______________________________________|____________|____________|____________|
VI. In anul 2002 a intrat in vigoare Legea nr. 76 privind sistemul
asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca care prevede,
pe langa masurile active utilizate si in anii trecuti, si introducerea unei
serii de noi masuri active destinate atat persoanelor aflate in cautarea unui
loc de munca, cat si agentilor economici, masuri menite sa conduca la cresterea
gradului de ocupare a fortei de munca.
Prezentam paleta de masuri active cuprinse in noua lege, care au influenta
directa asupra ocuparii tinerilor:
A. Masuri de prevenire a somajului:
a) servicii de informare si consiliere privind cariera, oferite viitorilor
absolventi de invatamant profesional si liceal in cadrul unor actiuni
desfasurate in scoli de catre consilierii de orientare profesionala din reteaua
centrelor de consiliere apartinand Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de
Munca;
b) servicii de preconcediere, care cuprind in principal urmatoarele
activitati:
- informarea privind prevederile legale referitoare la protectia somerilor
si serviciile de care pot beneficia conform legii;
- consiliere profesionala: modalitati de cautare a unui loc de munca,
prezentarea sistemului electronic de mediere a muncii (SEMM) si initiere in
accesarea acestuia etc.;
- servicii de mediere: prezentarea tuturor serviciilor oferite de Agentia
Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca si conditii de acces;
- prezentarea posibilitatilor de reorientare profesionala in cadrul
unitatii sau de participare la cursuri de formare de scurta durata;
- plasarea pe locurile de munca vacante existente pe plan local.
B. Masuri de combatere a somajului:
a) stimularea agentilor economici sa angajeze tineri absolventi ai
institutiilor de invatamant;
b) acordarea de facilitati fiscale angajatorilor prin reducerea
contributiei datorate bugetului asigurarilor pentru somaj, daca incadreaza cu
contract individual de munca persoane din randul somerilor pe care le mentin in
activitate cel putin 6 luni;
c) stimularea crearii de noi locuri de munca prin acordarea de credite din
bugetul asigurarilor pentru somaj in conditii avantajoase;
d) stimularea persoanelor aflate in somaj sa se angajeze inaintea expirarii
perioadei de indemnizatie de somaj;
e) furnizarea de cursuri de calificare/recalificare;
f) stimularea mobilitatii fortei de munca;
g) angajatorii care incadreaza tineri absolventi pe durata nedeterminata
primesc pentru o perioada de 12 luni, pentru fiecare persoana angajata, o suma
lunara reprezentand un salariu minim brut pe tara; angajatorii care incadreaza
absolventi din randul persoanelor cu handicap primesc pe o perioada de 18 luni,
pentru fiecare absolvent angajat, o suma lunara reprezentand 1,5 salarii minime
brute pe tara.
VII. Absolventii pot beneficia in mod gratuit de programe de instruire,
precum si de alte masuri din programe de asistenta internationala care se
adreseaza cu precadere tineretului sau care vizeaza prevenirea si combaterea
somajului (Leonardo, PAEM, RICOP, Programul PHARE 2000 "Coeziune economica
si sociala" etc.).
Totusi insertia tineretului pe piata fortei de munca se mentine destul de
modesta si inegala. De aceea se impune in continuare concentrarea pe masuri
intensive de prevenire si combatere a somajului in randul tinerilor.
2. Diminuarea somajului de lunga durata
Somajul de lunga durata a devenit una dintre problemele stringente ale
pietei fortei de munca.
Din analiza datelor statistice BIM reiese ca durata medie a somajului tinde
sa creasca, fiind diferita pe grupe de varsta. In anul 2000 aceasta a fost de
18 luni, in crestere cu doua luni fata de 1999; in acelasi an 51,5% din numarul
somerilor BIM erau in somaj de mai mult de un an, iar peste 24% de mai mult de
24 de luni.
Situatia privind ponderea somerilor de lunga durata din totalul somerilor
indemnizati este prezentata in anexa.
Pe masura ce perioada in care o persoana sta neocupata creste, sansele ca
ea sa se reintegreze pe piata muncii scad considerabil. Acest lucru se
datoreaza faptului ca pe masura ce creste perioada de inactivitate,
deprinderile profesionale scad si o data cu trecerea timpului persoana este tot
mai afectata din punct de vedere psihic, increderea in sansele proprii devenind
tot mai mica.
Diminuarea somajului de lunga durata necesita o analiza profunda a nevoilor
viitoare de calificari ale economiei. In acest domeniu important pentru
proiectarea ofertei sistemului de invatamant si formare profesionala pe intreg
parcursul vietii persista dificultati semnalate si in anii anteriori. Din lipsa
resurselor (financiare si umane) nu s-a reusit inca sa se creeze un sistem
functional, eficient, de studiere si previzionare a nevoilor pietei muncii, de
dimensionare a formarii profesionale continue in concordanta cu aceste nevoi.
Rezulta de aici dezechilibre care depasesc zona de compatibilitate intre nevoile
de calificare ale pietei muncii, extrem de dinamice, si oferta sistemului de
formare profesionala continua. In ultimul timp o serie de agenti economici, in
special unele dintre firmele straine de prestigiu care opereaza pe piata
romaneasca ca agentii/firme publice sau private care ofera servicii de
recrutare, formare, mediere, orientare si consiliere profesionala, ocupare,
si-au intensificat activitatea in aceasta directie. Preocupari mai sustinute se
manifesta si la nivelul unor institutii guvernamentale - Ministerul Muncii si
Solidaritatii Sociale, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul
Dezvoltarii si Prognozei, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de
Munca/agentii judetene, consilii de dezvoltare regionala etc.
Elaborarea de catre Consiliul pentru Standarde Ocupationale si Atestare
(COSA) a standardelor ocupationale si completarea Clasificarii ocupatiilor din
Romania (COR) cu noi profesii/calificari, precum si elaborarea standardelor de
pregatire constituie piloni importanti ai unor actiuni eficiente de
previzionare a nevoilor viitoare de calificari. Cu toate acestea, identificarea
nevoilor de calificari ale economiei ramane deschisa. Solutionarea acesteia, in
conditii acceptabile, este o problema de politica generala care, prin amplitudine
si efecte, intra in sfera de competenta a mai multor organisme, inclusiv in cea
a partenerilor sociali.
In Romania adancirea reformei si consolidarea functionarii pietei muncii
constituie o cerinta si o prioritate nationala impusa atat de nevoi economice,
cat si sociale.
In acest cadru este nevoie sa se acorde o atentie mai mare problematicii
complexe a relatiilor industriale, dezvoltarii si functionarii parteneriatului
social, responsabilitatii fiecarui partener social in sfera sa de competenta.
Rezolvarea problemei formarii profesionale continue si punerea la baza
acesteia a formarii si dezvoltarii competentelor in domenii bine stabilite vor
contribui la diminuarea semnificativa a nivelului somajului de lunga durata.
Actiuni pentru prevenirea si combaterea somajului de lunga durata,
intreprinse pana in prezent
I. Proiectul "Informare si consiliere privind cariera" care se
implementeaza de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale in cadrul
Proiectului Bancii Mondiale RO 3849 "Ocuparea fortei de munca si protectia
sociala", prin posibilitatile pe care le deschide de oferire a unor
servicii de consiliere profesionala de nivel european, are un impact deosebit
asupra somajului de lunga durata. Experienta in domeniul combaterii si prevenirii
somajului de lunga durata a demonstrat ca activitatea de informare si
consiliere privind cariera constituie unul dintre instrumentele de baza ce pot
fi utilizate in acest scop (atat pentru prevenirea, cat si pentru combaterea
somajului de lunga durata). Astfel, o atentie deosebita va trebui acordata
persoanelor din categoria somerilor de lunga durata, care in primele 12 luni de
somaj nu au beneficiat de nici o masura activa de combatere a somajului si care
prezinta riscul de a deveni someri de lunga durata.
II. Mentionam, de asemenea, Programul de redistribuire a fortei de munca,
componenta a proiectului Bancii Mondiale RO 3849 "Ocuparea fortei de munca
si protectia sociala", derulat din anul 1995, prin care persoanele
disponibilizate colectiv, persoane care prezinta un risc mare de a deveni
someri de lunga durata, au beneficiat de urmatoarele tipuri de masuri active:
cursuri de calificare/recalificare, servicii de ocupare-mutare, creare de
locuri de munca in folosul comunitatii, asistenta si consultanta pentru
inceperea unei afaceri, servicii de dezvoltare economica locala, incubatoare de
afaceri.
Prin Ordonanta Guvernului nr. 35/1995 a fost ratificat acordul de imprumut
cu Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare care prevedea alocarea
unei sume de 8,5 milioane dolari S.U.A. pentru masuri active destinate
persoanelor disponibilizate colectiv. Pana la sfarsitul lunii martie 2002 a
fost asistat in cadrul Programului de redistribuire a fortei de munca un numar
de 77.697 de persoane disponibilizate colectiv, din care un numar de 14.919
persoane a fost plasat in munca.
III. Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si
stimularea ocuparii fortei de munca a introdus o serie de noi masuri active
destinate combaterii somajului de lunga durata:
- combaterea somajului de lunga durata prin stimularea persoanelor pentru a
se incadra in munca inainte de expirarea perioadei de acordare a indemnizatiei
de somaj;
- stimularea angajatorilor prin subventionare directa pentru crearea de
locuri de munca pentru somerii din categoriile cele mai defavorizate. Astfel,
pentru persoanele din randul somerilor de peste 45 de ani sau pentru somerii
intretinatori unici de familie angajatorii primesc din bugetul asigurarilor
pentru somaj, pe o perioada de 12 luni, o suma egala cu un salariu minim brut
pe tara pentru fiecare persoana angajata din aceasta categorie, cu obligatia
mentinerii contractului individual de munca pe o perioada de minimum 2 ani;
- sustinerea financiara a incadrarii persoanelor din randul somerilor in
vederea realizarii unor lucrari de interes comunitar.
IV. Incepand cu anul 2002 se deruleaza Proiectul privind infiintarea unui
centru de formare si consultanta pentru intreprinderi mici si mijlocii, cu
acordare de asistenta tehnica de catre Institutul de Formare pentru
intreprinderi mici si mijlocii din Regiunea Valona (IFPME), in principal in
doua domenii de activitate:
- sprijinirea crearii de intreprinderi mici si mijlocii;
- dezvoltarea pregatirii profesionale continue in intreprinderi mici si
mijlocii.
Proiectul a fost implementat la inceputul anului 2002, avand ca rezultat
infiintarea in cadrul Agentiei pentru ocuparea fortei de munca Dambovita
(localitatea Targoviste) a unui centru de formare si consultanta pentru
intreprinderi mici si mijlocii, care ofera persoanelor aflate in cautarea unui
loc de munca urmatoarele tipuri de servicii:
- consultanta individuala a persoanelor interesate sa demareze o activitate
autorizata (alegerea statutului juridic, intocmirea statutului intreprinderii,
alte prevederi legale privind demararea unei activitati autorizate etc.);
- initiere in domeniul financiar-contabil;
- pregatire profesionala prin cursuri de scurta durata in vederea
infiintarii unei activitati autorizate (fundamentarea si elaborarea unui plan
de afaceri, gestiunea intreprinderii, studiu de piata etc.).
Rezultate concrete obtinute pana in prezent: doua persoane somere si-au
intocmit documentatia in vederea infiintarii unei firme si au obtinut credite
prin Banca Comerciala Romana pentru demararea propriei afaceri.
Obiective
1. Obiective ale politicii de prevenire si combatere a somajului in randul
tinerilor
Obiective generale
1.1. Obiectivul fundamental al politicii de tineret vizeaza corelarea
politicilor Guvernului cu nevoile/problemele majore specifice tinerei
generatii, in scopul atingerii unei dezvoltari social-economice durabile.
Actiunile in domeniu au in vedere mai buna valorificare a uneia dintre cele mai
importante resurse, si anume tineretul.
Din Programul de guvernare 2001 - 2004 se contureaza urmatoarele directii
si obiective strategice privind politica in domeniul tineretului, cu impact
asupra ocuparii:
- sporirea participarii tinerilor la viata economica prin demararea
Programului pentru initierea unor incubatoare de afaceri (proiecte-pilot),
vizand acordarea de sprijin sub diverse forme (consiliere, informare) pentru
tinerii intreprinzatori - termen: trimestrul I 2003, care se va realiza ca un parteneriat
intre Ministerul Tineretului si Sportului, Ministerul pentru Intreprinderile
Mici si Mijlocii si Cooperatie si Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale;
- acordarea de sanse egale tuturor tinerilor pe parcursul procesului
educational si restructurarea sistemelor de educatie si instruire pentru
tineret; dezvoltarea si diversificarea ofertei educationale nonformale pentru
tineret, obiectiv care se va realiza prin intermediul unei stranse colaborari
intre Ministerul Tineretului si Sportului si Ministerul Educatiei si
Cercetarii;
- facilitarea accesului tinerilor la informatie;
- prevenirea si combaterea riscului marginalizarii si excluderii sociale a
tinerilor, prin urmatoarele actiuni: initierea de programe (in parteneriat cu
alte institutii publice) pentru stimularea comportamentului prosocial si
reducerea delincventei in randul tinerilor, dezvoltarea de programe (in
parteneriat cu alte institutii cu responsabilitati in domeniu) pentru protectia
tinerilor impotriva factorilor de risc specifici, programe speciale pentru
tinerii din mediul rural.
1.2. Intreprinderea unor masuri speciale de formare care sa cuprinda
diferite niveluri si profiluri, corespunzator cerintelor pietei muncii, pentru
anumite categorii de tineri:
- facilitarea, prin intermediul schemelor de tranzitie, a trecerii
tinerilor absolventi din sistemul de invatamant pe piata muncii, orientarea mai
masiva a invatamantului catre activitatea practica; dezvoltarea invatamantului
profesional ca alternativa la cel mediu, cu profil general; intarirea legaturii
dintre sistemul educational si cel ocupational, in vederea incadrarii
"fara socuri" a tinerilor in viata activa;
- investitia in formare, in educatie, pentru formarea de competente si de
calificari, la toate nivelurile, vitala in conditiile actuale, deosebit de
dinamice, ale pietei muncii;
- implicarea mai activa a actorilor sociali multipli in organizarea,
conducerea si finantarea sistemelor de invatamant, de formare profesionala si
in formularea politicilor in domeniul formarii;
- organizarea unei monitorizari aparte, la nivel national si teritorial, in
special a tinerilor cu varsta de pana la 25 de ani care nu au nici o calificare
si se afla in cautarea primului loc de munca (crearea de baze de date care sa
faciliteze accesul rapid si eficient);
- in perspectiva unei mai largi liberalizari a circulatiei internationale a
fortei de munca si in vederea evitarii discriminarii tinerilor lucratori romani
pe piata externa a muncii, sunt necesare incetatenirea in practica a conceptiei
de eurocalificare, editarea unui nomenclator explicativ in limbi straine al
calificarilor, intensificarea studierii unor limbi straine etc.;
- acordarea unei atentii deosebite unor categorii marginalizate de tineri
care au acces mai greu pe piata muncii, ca de exemplu tinerii cu handicap;
- accelerarea reformei si infaptuirea restructurarii economice atat
sectoriale, cat si tehnologice sunt principalele parghii economice si
financiare pentru stimularea integrarii tineretului in activitatea
economico-sociala. Acest obiectiv urmareste ajustarea structurala care
presupune corectarea dezechilibrelor din sectoarele economiei nationale si
relansarea activitatii in sectoarele productive. In vederea realizarii acestui
deziderat o deosebita importanta trebuie acordata redimensionarii si
retehnologizarii ramurilor care constituie un obiectiv strategic de mare
importanta, precum si promovarii unei strategii de retehnologizare in
concordanta cu schimbarile structurale intervenite pe piata interna si
internationala;
- stimularea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii particulare, in
paralel cu restructurarea marilor intreprinderi existente, prin procesul de
restructurare sectoriala, prin care se urmareste crearea unui numar important
de locuri de munca;
- modernizarea tuturor domeniilor vietii economico-sociale presupune
crearea de locuri de munca. Fie ca este vorba de modernizarea infrastructurii
sau de construirea de locuinte ori de spatii utilitare, fie de largirea sectorului
tertiar (sector ce mobilizeaza astazi mai putin de 30% din totalul fortei de
munca ocupate), efectele in lant antrenate de aceste activitati creeaza
premisele cresterii nivelului de ocupare a fortei de munca;
- imbunatatirea cadrului legislativ si de coordonare a reconversiei
sistemului productiv care urmeaza sa asigure determinarea cererii de forta de
munca si a structurii acesteia, care vor trebui sa se afle la baza reconversiei
profesionale a fortei de munca si indeosebi a somerilor, mai ales in ceea ce
priveste segmentul de populatie tanara.
Gandind in acest sens, se poate considera ca masurile de integrare a
tinerilor in activitatile economico-sociale vizeaza atat prevenirea si
reducerea somajului in randul tinerilor, cat si a saraciei.
1.3. Obiective prevazute pentru anul 2002
A. Somerii din grupa de varsta de pana la 25 de ani vor fi cuprinsi in
programe active de informare si consiliere privind cariera, inainte de a atinge
6 luni de somaj, urmarindu-se identificarea celor mai potrivite masuri active
care pot conduce la ocuparea persoanelor respective.
B. Tinerii care urmeaza sa absolveasca o forma de invatamant preuniversitar
vor beneficia de servicii de informare si consiliere privind cariera, pe baza
unui plan individual de consiliere. Actiunea desfasurata in cadrul unui program
de prevenire a somajului in randul tinerilor va fi corelata si sustinuta de
actiuni similare ale centrelor de consiliere din reteaua Ministerului Educatiei
si Cercetarii, a Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca si a
Ministerului Tineretului si Sportului.
C. Ministerul Educatiei si Cercetarii isi propune: adaptarea ofertei de
formare profesionala la nevoile individuale de dezvoltare personala si
profesionala specifice, din perspectiva invatarii de-a lungul intregii vieti;
facilitarea accesului la piata muncii pentru grupurile aflate in situatie de
risc din perspectiva excluderii sociale (femeile tinere, tinerii
institutionalizati); implementarea sistemului creditelor profesionale transferabile
in scopul recunoasterii calificarilor si a competentelor dobandite prin
formarea profesionala organizata in contexte ale invatarii formale, nonformale
si informale. Ministerul Educatiei si Cercetarii va colabora in organizarea
schemelor de tranzitie de la scoala la locul de munca.
Set de indicatori specifici: indicatori psihopedagogici specifici
activitatilor de consiliere si orientare profesionala; numar de acorduri de
cooperare scoala-agent economic; numar de ore de instruire practica realizata la
un agent economic.
D. Acordarea de facilitati fiscale unitatilor de turism care vor asigura o
pregatire profesionala continua pentru salariati (in special tineri), cu efecte
pozitive asupra calitatii serviciilor turistice, se va realiza prin actiuni comune
intreprinse impreuna cu Federatia Patronatului din Turism, Sindicatul din
Turism si cu principalele asociatii profesionale din turism.
E. Se va urmari crearea unui sistem de indicatori statistici, compatibil cu
cel european, care sa permita inregistrarea somerilor si monitorizarea
programelor derulate in cadrul actiunilor de prevenire si combatere a somajului
in randul tinerilor.
F. Acordarea de facilitati tinerilor care vor sa se stabileasca in mediul
rural in vederea practicarii agroturismului
1.4. Obiective prevazute pentru anii 2003 - 2004
A. Cresterea numarului de centre de informare si consiliere profesionala
din cadrul retelei Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca. In plus
fata de extinderea retelei de centre se au in vedere si modernizarea si dotarea
acestora cu noi instrumente de lucru specifice. De asemenea, numarul de
personal care activeaza in cadrul acestor centre trebuie sa creasca in raport
proportional cu cerintele derularii programelor de consiliere profesionala,
astfel incat sa sporeasca procentul persoanelor care vor primi consiliere
profesionala inainte de a atinge perioada de 6 luni de somaj.
B. Se va continua programul prin care tinerii care urmeaza sa absolveasca o
forma de invatamant vor beneficia de servicii de consiliere, pe baza unui plan
individual de consiliere, printr-o actiune corelata si sustinuta de actiunile
similare ale centrelor de consiliere din reteaua Ministerului Educatiei si
Cercetarii, a Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca si a
Ministerului Tineretului si Sportului.
C. Se va continua implementarea programelor de masuri active derulate de
Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, ca principala parghie de
stimulare a ocuparii fortei de munca, implicit si a tinerilor.
D. Se va aplica strategia de formare profesionala continua a personalului
din cadrul Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, astfel incat
personalul care activeaza in cadrul serviciilor publice de ocupare sa
beneficieze de programe de pregatire profesionala care sa asigure un inalt
nivel de eficienta a serviciilor de ocupare oferite somerilor.
E. Acordarea de facilitati tinerilor care vor sa se stabileasca in mediul
rural in vederea practicarii agroturismului.
2. Obiective ale politicii de prevenire si combatere a somajului de lunga
durata
2.1. Obiective prevazute pentru anul 2002
A. Implementarea conceptiei si a mentalitatii de sustinere a formarii
continue sau a educatiei permanente, care sa raspunda necesitatilor de adaptare
rapida la schimbarile structurale ale economiei si tehnologiei, care sa faca
fata unei mari mobilitati profesionale previzibile in perspectiva. De
satisfacerea acestor cerinte va depinde in viitor promovarea in munca si in
societate.
B. Pentru prevenirea si combaterea somajului de lunga durata somerii vor fi
cuprinsi in programe active de informare si consiliere privind cariera, in
cadrul centrelor de informare si consiliere profesionala din reteaua Agentiei
Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, urmarindu-se identificarea celor mai
potrivite masuri active care pot conduce la ocuparea persoanelor respective,
inainte de atingerea perioadei de 12 luni de somaj, pentru prevenirea intrarii
acestora in categoria somerilor de lunga durata.
C. Initierea unor proiecte-pilot de tip "job rotation" (formare
prin rotatie), care constau in asistarea somerilor in identificarea unui loc de
munca si plasarea acestora intr-o firma/intreprindere care are un loc de munca
vacant pe perioada determinata. Se are in vedere initierea a doua astfel de
proiecte-pilot in doua dintre judetele in care se inregistreaza o frecventa mai
mare a locurilor de munca vacante pe perioada determinata, dar si o rata a
somajului mai mare, proiecte in care vor fi angrenati circa 50 de someri.
D. Se va urmari crearea unui sistem de indicatori statistici, compatibil cu
cel european, de inregistrare si monitorizare a programelor pentru prevenirea
si combaterea somajului de lunga durata.
2.2. Obiective prevazute pentru anii 2003 - 2004:
A. Cresterea numarului de centre de informare si consiliere profesionala
din cadrul retelei Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca. In plus
fata de extinderea retelei de centre se au in vedere si modernizarea si dotarea
acestora cu noi instrumente de lucru specifice. De asemenea, numarul de
personal care activeaza in cadrul acestor centre trebuie sa creasca in raport
proportional cu cerintele derularii programelor de consiliere profesionala,
astfel incat sa creasca procentul persoanelor care vor primi consiliere
profesionala inainte de a atinge perioada de 12 luni de somaj.
B. Se va continua implementarea programelor de masuri active derulate de
Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, ca principala parghie de stimulare
a ocuparii fortei de munca, care sa duca la prevenirea si combaterea somajului
pe termen lung.
Masuri
1. Masuri pentru prevenirea si combaterea somajului in randul tinerilor
1.1. Masuri pentru anul 2002
A. Incepand cu semestrul II al anului 2002 se va initia programul "Un
nou inceput" pentru combaterea somajului in randul tinerilor, prin care se
vor acorda servicii de informare si consiliere profesionala tinerilor someri
nou-inregistrati (facem referire la fluxul somerilor), astfel incat pana la
implinirea a 6 luni de somaj cat mai multe persoane sa fie cuprinse in
activitatea de consiliere si orientate spre o masura activa care le va da
posibilitatea reintegrarii pe piata muncii.
Institutia responsabila: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
B. In vederea prevenirii somajului in randul tinerilor se va derula
programul "De la scoala la viata profesionala, spre cariera", prin
care, incepand cu semestrul II al anului 2002, tinerii care urmeaza sa
absolveasca o forma de invatamant vor beneficia de servicii de consiliere, pe
baza unui plan individual de consiliere. Actiunea va fi corelata si sustinuta
de alte actiuni similare ale centrelor de consiliere din reteaua Ministerului
Educatiei si Cercetarii, a Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca
si a Ministerului Tineretului si Sportului.
Pentru derularea acestui program Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei
de Munca va initia incheierea unui protocol cu Ministerul Educatiei si
Cercetarii si Ministerul Tineretului si Sportului in scopul intocmirii unui
plan de actiuni comune in vederea consilierii elevilor din clasele terminale
ale invatamantului preuniversitar (scoli generale, licee, grupuri scolare
profesionale si de ucenici). Acest plan va cuprinde actiuni cu tematici
nominalizate, in completarea programelor de pregatire specifice ariei
curriculare de consiliere si orientare, studiate cu incepere din clasa a V-a,
desfasurate in comun de catre consilierii de orientare profesionala din reteaua
agentiilor judetene pentru ocuparea fortei de munca, a inspectoratelor scolare
judetene si a directiilor judetene pentru tineret si sport, si se va desfasura
pe baza unui calendar de activitati. Partenerii mentionati vor participa, la
invitatia unitatilor de invatamant, si la desfasurarea activitatilor cuprinse
in curriculumul national.
Institutiile responsabile: Ministerul Educatiei si Cercetarii, Agentia
Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca si Ministerul Tineretului si
Sportului
C. Masurile active au un rol major in combaterea somajului in randul
tinerilor. Prin programele de ocupare a fortei de munca pe care Agentia
Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca le-a elaborat si le implementeaza in
anul 2002, situatia tinerilor care isi vor gasi un loc de munca prin diferitele
masuri pentru stimularea ocuparii fortei de munca este prezentata in anexa.
Institutia responsabila: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
D. Incepand cu luna martie 2002, conform prevederilor art. 60 alin. (2) din
Legea nr. 76/2002 se va intocmi un plan individual de mediere pentru fiecare
persoana aflata in cautarea unui loc de munca, inregistrata la Agentia
Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca potrivit legii. Potrivit Ordinului
presedintelui Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca nr. 86/2002
privind procedura de elaborare, continutul si monitorizarea planului individual
de mediere, fiecarei persoane aflate in cautarea unui loc de munca, o data cu
inregistrarea acesteia la Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, i
se deschide planul de mediere care cuprinde urmatoarele capitole:
a) ofertele de locuri de munca puse la dispozitie persoanelor aflate in
cautarea unui loc de munca - pentru fiecare loc de munca oferit se va inscrie
alaturat rezultatul actiunii: incadrat, neincadrat, refuzul locului de munca;
b) cursurile de formare profesionala oferite persoanelor aflate in cautarea
unui loc de munca - pentru fiecare curs oferit se va inscrie alaturat
rezultatul actiunii: absolvent, incadrat in urma absolvirii, neincadrat,
refuzul cursului;
c) alte actiuni intreprinse pentru cresterea sanselor de ocupare;
d) vize lunare din carnetul de evidenta;
e) observatiile functionarului public cu privire la actiunile de mediere
intreprinse.
Institutia responsabila: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
E. Politica de dezvoltare regionala a Guvernului constituie o componenta
importanta a reformei, avand ca obiective principale diminuarea dezechilibrelor
economice si sociale acumulate in timp, prevenirea aparitiei unor noi
dezechilibre si sustinerea dezvoltarii generale a tuturor regiunilor tarii,
cooperarea transfrontaliera, intarirea capacitatii Romaniei de a-si asuma
responsabilitatile unui viitor stat membru al Uniunii Europene. Aceasta
corespunde cu obiectivul central al Proiectului PHARE 2000 "Coeziune
economica si sociala", implementat de Ministerul Dezvoltarii si Prognozei
impreuna cu celelalte institutii cu atributii conexe.
In cadrul acestui proiect facem referire la componenta "Dezvoltarea
resurselor umane" (DRU), care asigura asistenta tehnica si financiara
pentru sprijinirea resurselor umane in contextul restructurarii industriale,
abordand problema ratei ridicate a somajului, a punctelor critice care exista in
unele regiuni in ceea ce priveste combaterea acestui fenomen, a incidentei
puternice a somajului in randul tinerilor. Componenta DRU a fost lansata in
cursul anului 2001 si se deruleaza si in anul 2002.
Una dintre prioritatile schemei de finantare nerambursabile pentru aceasta
componenta este imbunatatirea masurilor active de ocupare - care cuprinde
masuri specifice: activitati eligibile pentru finantare - ca instrument
sistemic pentru incurajarea ocuparii fortei de munca.
Beneficiarii acestei scheme de grant sunt administratiile publice locale si
serviciile descentralizate ale administratiei publice centrale care au
responsabilitati in domeniul DRU, firme private, organizatii neguvernamentale
etc. Primul termen limita pentru depunerea cererilor de finantare a fost 30
octombrie 2001, al doilea termen limita este 31 mai 2002.
Institutie responsabila: Ministerul Dezvoltarii si Prognozei si alte
institutii cu atributii conexe
F. Componenta "Coeziune economica si sociala" din cadrul
Programului PHARE 2001 sprijina Guvernul in implementarea politicii integrate a
planurilor multianuale de dezvoltare regionala prin proiecte de investitii in
sectoarele prioritare, in vederea cresterii potentialului economic si social in
zonele identificate (Hotararea Guvernului nr. 399/2001 privind concentrarea
fondurilor PHARE 2001 - componenta coeziune economica si sociala - si a
fondurilor de cofinantare corespunzatoare de la bugetul de stat, in zone de
restructurare industriala cu potential de crestere economica) care se confrunta
cu probleme de restructurare industriala. Aceste zone sunt sprijinite in masura
in care demonstreaza potential pentru crestere economica, in concordanta cu
prevederile Planului national de dezvoltare.
a) Masurile de dezvoltare institutionala in sprijinul coeziunii economice
si sociale sunt cuprinse in Proiectul PHARE RO 0108.01. In cadrul acestora este
planificata asistarea formarii profesionale - invatamant profesional si tehnic
(componenta C), prin activitati dezvoltate la nivel national, regional,
judetean si local (nivelul unitatii de invatamant).
Bugetul aprobat pentru componenta C din Proiectul PHARE RO 0108.01 este de
4,5 milioane euro care reprezinta contributie PHARE.
Dezvoltarea institutionala pentru TVET in Programul PHARE 2001 vizeaza:
- proiectarea unui subsistem VET articulat cu finalitatile invatamantului
obligatoriu, precum si cu masurile de dezvoltare integrata sociala si
economica, la nivel regional (acces echitabil si sanse echitabile de insertie
socioprofesionala asigurate prin arhitectura interna a subsistemului, prin
dimensionarea retelei scolare si a planului de scolarizare);
- proiectarea si dezvoltarea ofertei educationale a VET in concordanta cu
interesele si potentialul individual al elevilor, cu nevoile de dezvoltare ale
societatii, cu nevoile de dezvoltare economica la nivelul comunitatii si al
regiunilor, in conditiile asigurarii coeziunii sociale, ale combaterii
marginalizarii sociale a grupurilor de populatie aflate in risc (acces echitabil
al elevilor la conditiile de pregatire profesionala similare din punct de
vedere al calitatii, indiferent de zona geografica in care este organizat VET,
conditii de pregatire care sunt adaptate nevoilor specifice ale populatiei
scolare cu nevoi speciale);
- consolidarea capacitatii unitatilor de invatamant de a contribui la
actiunile de dezvoltare a resurselor umane din cadrul comunitatii, conform
politicilor de dezvoltare regionala, prin activitati de formare profesionala
continua, in perspectiva obiectivelor invatarii permanente.
b) "Investitiile pentru coeziune economica si sociala" - PHARE RO
0108.03 din cadrul Programului PHARE 2001 sunt focalizate pe 6 prioritati:
- sprijin pentru intreprinderile mici si mijlocii;
- formare profesionala - invatamant profesional si tehnic, educatie si
formare tehnica si profesionala (TVET);
- schema de investitii in servicii sociale;
- proiecte mari de infrastructura;
- proiecte mici de infrastructura;
- componenta de publicitate, selectie, monitorizare, evaluare si
supervizare.
"Investitiile in invatamant profesional si tehnic TVET" -
componenta B - sunt cuprinse in Proiectul PHARE RO 0108.03 cu un buget aprobat
de 21,33 milioane euro, din care 16 milioane euro reprezinta contributie PHARE,
iar diferenta de 5,33 milioane euro, contributia Guvernului Romaniei din Fondul
National de Dezvoltare Regionala (ceea ce reprezinta 25% din fondul total, ca
regula generala).
Investitiile pentru activitatea TVET in Programul PHARE 2001 vizeaza:
- reabilitarea infrastructurii scolilor (cladiri si instalatii);
- procurarea de echipamente (tehnica de calcul si echipamente de birotica).
Beneficiarii finali ai fondurilor sunt un numar de 122 de unitati de
invatamant localizate dupa cum urmeaza:
1. un numar de 111 unitati de invatamant cu sediul in cele 11 zone de
restructurare industriala aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 399/2001
privind concentrarea fondurilor PHARE 2001 - componenta coeziune economica si
sociala - si a fondurilor de cofinantare corespunzatoare de la bugetul de stat,
in zone de restructurare industriala cu potential de crestere economica, din
care:
(i) 100 de unitati de invatamant cu rol prioritar in dezvoltarea si
aplicarea masurilor specifice modernizarii invatamantului profesional si
tehnic;
(ii) 11 unitati de invatamant cu rol prioritar in dezvoltarea si aplicarea
politicilor de dezvoltare a resurselor umane, atat cele proprii sistemului
educational, cat si cele implicate in dezvoltarea economica la nivelul
comunitatii sau la nivel regional, pe baza experientei dobandite in cadrul
Programului PHARE VET RO 9405 (aceste unitati de invatamant trebuie sa fi fost
implicate in acest program).
Selectia acestor 111 unitati de invatamant este realizata la nivelul
fiecarei regiuni de dezvoltare de catre un comitet de evaluare format din
membri ai consortiului regional, iar decizia finala apartine consiliului de
dezvoltare regionala;
2. un numar de 11 unitati de invatamant cu sediul in afara celor 11 zone de
restructurare industriala, care indeplinesc simultan urmatoarele conditii: (i)
scolarizeaza in domenii profesionale complementare celor organizate in cele 111
unitati de invatamant din zonele de restructurare industriala; (ii) au
participat la Programul PHARE VET RO 9405. Aceste unitati de invatamant au
rolul de a asista dezvoltarea institutionala a altor unitati de invatamant
necuprinse in program, de a dezvolta forme alternative de invatare si formare
profesionala, de evaluare, certificare si recunoastere a competentelor
profesionale specifice nivelurilor de calificare furnizate prin invatamant
profesional preuniversitar.
Institutiile responsabile: Ministerul Dezvoltarii si Prognozei, Ministerul
Educatiei si Cercetarii si institutiile membre ale Comitetului de coordonare a
proiectelor
G. Prin planul de actiune pe anul 2002 Ministerul Turismului isi propune sa
actioneze pentru implementarea unui sistem de pregatire "flexibil",
modular, unor planuri de invatamant ajustate pentru pregatirea concomitenta in
meserii/ocupatii inrudite, programe de pregatire si planuri de invatamant care
sa incurajeze policalificarea, toate acestea in ramura serviciilor din turism.
Masurile prioritare prevazute in planul de actiune pe anul 2002 sunt:
- Ministerul Turismului va demara proiectul de formare profesionala I.S.I.
"Instruire si servicii pentru intreprinderi", proiect in cofinantare
cu parteneri italieni, promotor ENAIP Friuli Venetia - Giulia.
Faza a III-a a proiectului "Formarea" cuprinde 16 activitati de
formare cu adresabilitate spre formatori, angajati si someri. Formarea se
realizeaza pe baza unor planuri de invatamant flexibile, structurate pe
pregatirea teoretica, seminarii si activitati practice in Romania si in Italia;
- Ministerul Turismului va cofinanta in anul 2002 activitati de invatamant
turistic:
a) cursuri - cu respectarea unui indicator de rezultate reprezentand
"asigurarea de noi locuri de munca in proportie de 15% pentru cursantii
pregatiti in cadrul programului cofinantat de Ministerul Turismului";
b) elaborarea de planuri si programe-etalon care sa incurajeze
policalificarea cu directionare prioritara spre domeniile: turism rural si
agroturism;
- in deplin acord cu masurile prioritare sus-mentionate Ministerul Turismului
dezvolta un proiect si in Programul PHARE 2000 "Coeziune economica si
sociala" - Dezvoltarea resurselor umane (DRU), in contextul restructurarii
industriale, demarat in anul 2002.
Domeniile prioritare ale proiectului cu impact asupra combaterii somajului
in randul tinerilor sunt:
- imbunatatirea masurilor active de ocupare ca instrument sistemic pentru
incurajarea ocuparii fortei de munca;
- promovarea includerii sociale a tinerilor care au parasit institutiile de
ocrotire - se va actiona pentru modernizarea sistemelor de invatamant
profesional si inovarea in domeniul educatiei si instruirii profesionale, cu
scopul de a intari abilitatile si competentele relevante in raport cu nevoile
pietei fortei de munca si pentru a imbunatati sansele de ocupare a tinerilor,
in special a tinerilor someri, prin: cursuri de instruire pentru meserii din
domeniul turismului, artizanatului, produselor alimentare agricole etc., pentru
a incuraja diversificarea rurala in conformitate cu planurile de dezvoltare regionala.
Institutie responsabila: Ministerul Turismului
H. Adoptarea proiectului de lege cu privire la sprijinul acordat de stat
tinerilor din mediul rural
Acest proiect de lege isi propune sa defineasca, asemanator reglementarilor
Uniunii Europene, categoria si conditiile pentru tinerii care urmeaza sa se
stabileasca in mediul rural. Sustinerea pentru stabilirea tinerilor in mediul
rural se refera la: atribuirea in proprietate a unor terenuri de pana la 1.000
mp pentru construirea de locuinte si anexe gospodaresti; atribuirea in
folosinta a unor terenuri agricole de la 0,5 pana la 10 ha pentru agricultura;
scutirea de la plata taxei datorate pentru scoaterea definitiva din circuitul
agricol a terenurilor agricole aflate in extravilan prin extinderea
intravilanului localitatilor.
Institutie responsabila: Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor
1.2. Masuri prognozate pentru anul 2003
A. In anul 2003 se va continua programul "Un nou inceput" pentru
combaterea somajului in randul tinerilor, prin care se vor acorda servicii de
informare si consiliere profesionala tinerilor someri nou-inregistrati, astfel
incat, pana la implinirea a 6 luni de somaj, o mare parte dintre aceste
persoane sa fie cuprinse in activitatea de consiliere si orientate spre o
masura activa care le va da posibilitatea reintegrarii pe piata muncii.
Institutia responsabila: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
B. In vederea prevenirii somajului in randul tinerilor va continua
derularea programului "De la scoala la viata profesionala, spre
cariera", prin care in anul 2003 tinerii care urmeaza sa absolveasca o
forma de invatamant vor beneficia de servicii de consiliere, pe baza unui plan
individual de consiliere. Actiunea va fi corelata si sustinuta de alte actiuni
similare ale centrelor de consiliere din reteaua Ministerului Educatiei si
Cercetarii, a Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca si a
Ministerului Tineretului si Sportului.
Institutiile responsabile: Ministerul Educatiei si Cercetarii, Agentia
Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca si Ministerul Tineretului si
Sportului
C. In anul 2003 va continua implementarea programelor de masuri active
pentru tineri. Situatia este prezentata in anexa.
Institutia responsabila: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
D. Programul SAPARD prevede doua masuri de sprijinire a tinerilor care
doresc sa se stabileasca in mediul rural, in vederea practicarii
agroturismului:
- investitii in exploatatii agricole;
- dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice pentru generarea de
activitati multiple si venituri alternative - submasuri principale (60% din
suma alocata masurii): agroturismul si silvoturismul.
Institutia responsabila: Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor
E. Se vor continua componentele TVET din cadrul Programului PHARE 2001
"Coeziune economica si sociala".
Institutiile responsabile: Ministerul Dezvoltarii si Prognozei, Ministerul
Educatiei si Cercetarii, precum si institutiile membre ale Comitetului de
coordonare a proiectelor
2. Masuri prevazute pentru prevenirea si combaterea somajului de lunga
durata
2.1. Masuri pentru anul 2002
A. Incepand cu semestrul II al anului 2002 va incepe derularea programului
"Un nou inceput - o noua sansa" pentru diminuarea si combaterea
somajului de lunga durata, prin care se vor acorda servicii de informare si
consiliere profesionala in cadrul centrelor de informare si consiliere
profesionala din reteaua Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca,
pentru somerii nou-inregistrati (ne referim la fluxul somerilor), urmarindu-se
identificarea celor mai potrivite masuri active care pot conduce la integrarea
persoanelor respective pe piata fortei de munca inainte de atingerea perioadei
de 12 luni de somaj, pentru prevenirea intrarii acestora in categoria somerilor
de lunga durata.
Institutia responsabila: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
B. Programul de masuri active pentru ocuparea fortei de munca pentru
somerii de lunga durata in anul 2002 este prezentat in anexa.
Institutia responsabila: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
C. Incepand cu luna martie 2002, conform prevederilor art. 60 alin. (2) din
Legea nr. 76/2002 se va intocmi un plan individual de mediere pentru fiecare
persoana aflata in cautarea unui loc de munca, inregistrata la Agentia
Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca potrivit legii. Potrivit Ordinului
presedintelui Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca nr. 86/2002
privind procedura de elaborare, continutul si monitorizarea planului individual
de mediere, fiecarei persoane aflate in cautarea unui loc de munca, o data cu
inregistrarea acesteia la Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, i
se deschide planul de mediere prezentat la pct. 1.1 lit. D.
Institutia responsabila: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
D. De asemenea, masurile active vor fi implementate in continuare in cadrul
Proiectului "Dezvoltarea sectorului social" - subcomponenta Programul
de redistribuire a fortei de munca (PRFM), finantat din imprumutul Bancii
Mondiale, respectiv Proiectul RO 4616, si din bugetul asigurarilor pentru
somaj, beneficiarii acestui program fiind atat persoanele care sunt sau urmeaza
sa fie disponibilizate, cat si somerii inregistrati. Suma ramasa in contul PRFM
(794.034 dolari S.U.A.) va fi suplimentata din noul acord de imprumut RO 4616,
ratificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2001), pentru perioada
2002 - 2005. La un cost mediu de circa 200 dolari S.U.A./interventie, PRFM va
asista aproximativ 100.000 de someri intr-o perioada de 4 ani; un numar
important dintre cei asistati vor fi persoane din categoria someri de lunga
durata. Fondurile PRFM nu sunt prealocate deoarece scopul programului este sa
se bazeze pe cerere.
Institutia responsabila: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
E. Ministerul Turismului va revizui si va armoniza, in conformitate cu
prevederile UE in domeniu, Ordinul ministrului turismului nr. 103/1995 pentru
aprobarea Metodologiei organizarii si desfasurarii cursurilor de calificare
profesionala in meseriile de baza din activitatile hoteliere si de turism, care
va deveni Ordin al ministrului turismului pentru aprobarea Normelor metodologice
privind organizarea, desfasurarea si absolvirea cursurilor de initiere,
calificare, specializare, perfectionare si a altor tipuri de formare
profesionala a adultilor din si pentru industria ospitalitatii si a turismului.
In formula propusa ordinul sus-mentionat va reglementa planuri de
invatamant care sa incurajeze policalificarea in ramura serviciilor din turism,
respectiv domeniile: turism, hotelier si restaurante (productie si servire).
Institutia responsabila: Ministerul Turismului
F. Continuarea Proiectului privind infiintarea unui centru de formare si
consultanta pentru intreprinderile mici si mijlocii cu acordare de asistenta
tehnica de catre Institutul de Formare pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii
din Regiunea Valona (IFPME). Proiectul va urmari in continuare crearea de noi
locuri de munca prin stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor
mici si mijlocii, ca o masura de combatere a somajului de lunga durata.
Institutia responsabila: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
G. Componenta "Dezvoltarea resurselor umane" (DRU) din Programul
PHARE 2000 "Masuri regionale integrate" asigura asistenta tehnica si
financiara pentru sprijinirea resurselor umane in contextul restructurarii
industriale, abordand problema ratei ridicate a somajului, a punctelor critice
care exista in unele regiuni in ceea ce priveste combaterea acestui fenomen, a
incidentei puternice a somajului de lunga durata.
Institutia responsabila: Ministerul Dezvoltarii si Prognozei
H. Initierea si derularea unor proiecte de "job rotation"
(formarea prin rotatie) care constau in asistarea somerilor in identificarea
unui loc de munca si plasarea acestora intr-o firma/intreprindere care are un
loc de munca vacant pe perioada determinata. Se are in vedere initierea a doua
astfel de proiecte-pilot in doua judete in care se inregistreaza o frecventa
mai mare a locurilor de munca vacante pe perioada determinata, dar si o rata a
somajului mai mare, proiecte in care vor fi angrenati circa 50 de someri.
Institutiile responsabile: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale,
Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca si Institutul de Stiinte ale
Educatiei
2.2. Masuri pentru anul 2003
A. In anul 2003 va continua derularea programului "Un nou inceput - o
noua sansa" pentru diminuarea si combaterea somajului de lunga durata,
prin care se vor acorda servicii de informare si consiliere profesionala in
cadrul centrelor de informare si consiliere profesionala din reteaua Agentiei
Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca somerilor nou-inregistrati (ne
referim la fluxul somerilor), urmarindu-se identificarea celor mai potrivite
masuri active care pot conduce la integrarea persoanelor respective pe piata
fortei de munca inainte de atingerea perioadei de 12 luni de somaj, pentru
prevenirea intrarii acestora in categoria somerilor de lunga durata.
Institutia responsabila: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
B. In anul 2003 se prognozeaza continuarea programelor de masuri active
pentru somerii de lunga durata. Situatia este prezentata in anexa.
Institutia responsabila: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
ANEXA 1*)
*) Anexa este reprodusa in facsimil.
Tabelul nr. 1. Populatia activa pe grupe de varsta si niveluri de educatie
mii persoane
______________________________________________________________________________
| | 2000 |
| Nivel ISCED
|________________________________________________________________|
| | Total | 5 - 7 | 4 | 3g | 3v | 0 - 2
|
|_____________|_________|_________|__________|__________|__________|___________|
| Total |
|
|_____________|________________________________________________________________|
| 15 + | 11585 | 1011 | 502 | 3466 | 2580 | 4027
|
|_____________|_________|_________|__________|__________|__________|___________|
| 15 - 19 | 428 | 0 | 0 | 73 | 101 | 254
|
|_____________|_________|_________|__________|__________|__________|___________|
| 20 - 24 | 1138 | 41 | 41 | 459 | 283 | 314
|
|_____________|_________|_________|__________|__________|__________|___________|
Mediul urban
______________________________________________________________________________
| 15 + | 5674 | 905 | 421 | 2277 | 1436 | 635
|
|_____________|_________|_________|__________|__________|__________|___________|
| 15 - 19 | 120 | 0 | 0 | 42 | 41 | 36
|
|_____________|_________|_________|__________|__________|__________|___________|
| 20 - 24 | 577 | 33 | 30 | 303 | 140 | 71
|
|_____________|_________|_________|__________|__________|__________|___________|
Mediul rural
______________________________________________________________________________
| 15 + | 5911 | 106 | 81 | 1188 | 1143 | 3392
|
|_____________|_________|_________|__________|__________|__________|___________|
| 15 - 19 | 308 | 0 | 0 | 30 | 60 | 218
|
|_____________|_________|_________|__________|__________|__________|___________|
| 20 - 24 | 561 | 8 | 11 | 155 | 144 | 243
|
|_____________|_________|_________|__________|__________|__________|___________|
ISCED - nivelurile 5 - 7: studii universitare de lunga durata si de scurta
durata
- nivel 4: postliceala sau similara
- nivel 3g: liceu si liceu treapta I
- nivel 3v: scoala profesionala, complementara sau de ucenici
- nivelurile 0 - 2: gimnaziu, scoala primara si fara studii.
Sursa: Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO), INS, 2000.
Tabelul nr. 2. Rata de ocupare pe grupe de varsta si nivel de educatie
- % -
______________________________________________________________________________
| | 2000
|
| Nivel ISCED |________________________________________________________________|
| | Total*) | 5 - 7 | 4 | 3g | 3v | 0 - 2
|
|_____________|_________|_________|__________|__________|__________|___________|
| Total | |
|_____________|________________________________________________________________|
| 15 + | 58,8 | 76,5 | 64,8 | 62,5 | 67,6 | 49,1
|
|_____________|_________|_________|__________|__________|__________|___________|
| 15 - 19 | 18,1 | - | - | 17,1 | 44,1 | 15,4
|
|_____________|_________|_________|__________|__________|__________|___________|
| 20 - 24 | 52,0 | 68,5 | 66,2 | 39,6 | 67,8 | 62,5
|
|_____________|_________|_________|__________|__________|__________|___________|
Mediul urban
______________________________________________________________________________
| 15 + | 49,8 | 76,0 | 62,2 | 56,5 | 60,2 | 19,3
|
|_____________|_________|_________|__________|__________|__________|___________|
| 15 - 19 | 5,4 | - | - | 10,6 | 26,1 | 2,2
|
|_____________|_________|_________|__________|__________|__________|___________|
| 20 - 24 | 41,2 | 69,7 | 59,8 | 33,5 | 62,9 | 39,9
|
|_____________|_________|_________|__________|__________|__________|___________|
Mediul rural
______________________________________________________________________________
| 15 + | 69,8 | 81,8 | 81,8 | 76,8 | 78,7 | 64,8
|
|_____________|_________|_________|__________|__________|__________|___________|
| 15 - 19 | 35,4 | - | - | 35,1 | 61,8 | 32,1
|
|_____________|_________|_________|__________|__________|__________|___________|
| 20 - 24 | 66,9 | 63,7 | 85,2 | 57,1 | 72,3 | 70,8
|
|_____________|_________|_________|__________|__________|__________|___________|
*) Excluzand persoanele plecate in strainatate pentru o perioada
nedeterminata.
Sursa: Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO), INS, 2000.
Tabelul nr. 3. Rata somajului BIM pe grupe de varsta, sexe si medii
%
____________________________________________________
| | | Grupe de varsta |
| | Total |___________________________|
| | | 15 - 19*) | 20 - 24 |
|__________|_____________|_____________|_____________|
| | 1995 | 2000 | 1995 | 2000 | 1995 | 2000 |
|__________|______|______|______|______|______|______|
| Total | 8.0 | 7,1 | 26.8 | 23,2 | 17.2 | 16,9 |
|__________|______|______|______|______|______|______|
| Barbati | 7.5 | 7,7 | 24.4 | 24,4 | 15.5 | 17,7 |
|__________|______|______|______|______|______|______|
| Femei | 8.6 | 6,4 | 30.3 | 21,4 | 19.3 | 15,8 |
|__________|______|______|______|______|______|______|
| Urban | 11.4 | 11,2 | 49.6 | 53,4 | 24.3 | 25,0 |
|__________|______|______|______|______|______|______|
| Rural | 4.7 | 3,1 | 15.7 | 11,5 | 11.1 | 8,5 |
|__________|______|______|______|______|______|______|
*) Pentru 1995 varsta minima din interval este 14 ani.
Sursa: Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO), INS, 1995,
2000.
Tabelul nr. 4. Structura somerilor inregistrati, beneficiari de drepturi
banesti
%
_____________________________________________________________________
| Anul | Someri sub | Total someri | Pondere someri |
| | 25 ani | | tineri in total |
| | | | someri |
|______________|________________|________________|____________________|
| 31 dec. 1999 | 245989 | 871551 | 28,2 |
|______________|________________|________________|____________________|
| 31 dec. 2000 | 220701 | 751911 | 29,4 |
|______________|________________|________________|____________________|
| 31 dec. 2001 | 178413 | 607690 | 29,35 |
|______________|________________|________________|____________________|
Sursa: Datele MMSS si Anuarele Statistice, INS.
______________________________________________________________________________
| Tabelul nr. 5. Numarul somerilor inregistrati, beneficiari de drepturi
|
| banesti, pe grupe de varsta si niveluri de instruire, la sfarsitul anului
|
| 2001.
|
|______________________________________________________________________________|
| Grupe de varsta | Total someri | Someri | Someri cu | Someri cu
|
| | | muncitori | studii medii | studii
|
| | | | | superioare
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| sub 25 ani | 178413 | 119316 | 53620 | 5477
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| 25 - 29 ani | 69214 | 45235 | 18253 | 5726
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| 30 - 39 ani | 142805 | 100497 | 37589 | 4719
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| 40 - 49 ani | 148531 | 112558 | 30917 | 5056
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| 50 - 55 ani | 58512 | 44202 | 12501 | 1809
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| 55 ani si peste | 10215 | 8108 | 1713 | 394
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| TOTAL | 607690 | 429916 | 154593 | 23181
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| Sursa: A.N.O.F.M. | | | |
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| | | | |
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| Tabelul nr. 5.a. Structura somerilor inregistrati, beneficiari de drepturi
|
| banesti, pe grupe de varsta si niveluri de instruire, la sfarsitul anului
|
| 2001.
|
|______________________________________________________________________________|
| | | | | (%)
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| Grupe de varsta | Total someri | Someri | Someri cu | Someri cu
|
| | | muncitori | studii medii | studii
|
| | | | | superioare
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| sub 25 ani | 29.36 | 27.75 | 34.68 | 23.63
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| 25 - 29 ani | 11.39 | 10.52 | 11.81 | 24.70
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| 30 - 39 ani | 23.50 | 23.38 | 24.31 | 20.36
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| 40 - 49 ani | 24.44 | 26.18 | 20.00 | 21.81
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| 50 - 55 ani | 9.63 | 10.28 | 8.09 | 7.80
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| 55 ani si peste | 1.68 | 1.89 | 1.11 | 1.70
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| TOTAL | 100.00 | 100.00 | 100.00 | 100.00
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| Sursa: A.N.O.F.M. | | | |
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| | | | |
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| Tabelul nr. 6. Numarul somerilor - femei inregistrati, beneficiari de
|
| drepturi banesti, pe grupe de varsta si niveluri de instruire, la sfarsitul
|
| anului 2001.
|
|______________________________________________________________________________|
| | | | |
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| Grupe de varsta | Total someri | Someri | Someri |Someri
femei|
| | femei | femei | femei cu | cu studii |
| | | muncitori | studii medii | superioare
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| sub 25 ani | 80478 | 45147 | 32044 | 3287
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| 25 - 29 ani | 31235 | 16122 | 11718 | 3395
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| 30 - 39 ani | 68522 | 40488 | 25150 | 2884
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| 40 - 49 ani | 70904 | 48766 | 19741 | 2397
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| 50 - 55 ani | 21659 | 14421 | 6602 | 636
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| 55 ani si peste | 2459 | 1974 | 445 | 40
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| TOTAL | 275257 | 166918 | 95700 | 12639
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| Sursa: A.N.O.F.M. | | | |
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| | | | | |
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| | | | |
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| Tabelul nr. 6.a. Structura somerilor - femei inregistrati, beneficiari de
|
| drepturi banesti, pe grupe de varsta si niveluri de instruire, la sfarsitul
|
| anului 2001
|
|______________________________________________________________________________|
| | | | | (%)
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| Grupe de varsta | Total someri | Someri | Someri |Someri
femei|
| | femei | femei | femei cu | cu studii
|
| | | muncitori | studii medii | superioare
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| sub 25 ani | 29.24 | 27.05 | 33.48 | 26.01
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| 25 - 29 ani | 11.35 | 9.66 | 12.24 | 26.86
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| 30 - 39 ani | 24.89 | 24.26 | 26.28 | 22.82
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| 40 - 49 ani | 25.76 | 29.22 | 20.63 | 18.97
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| 50 - 55 ani | 7.87 | 8.64 | 6.90 | 5.03
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| 55 ani si peste | 0.89 | 1.18 | 0.46 | 0.32
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| TOTAL | 100.00 | 100.00 | 100.00 | 100.00
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
| Sursa: A.N.O.F.M. | | | |
|
|_______________________|______________|___________|______________|____________|
Tabelul nr. 7a. Situatia tinerilor care isi vor gasi un loc de munca prin
diferite masuri active in anul 2002
______________________________________________________________________________
| MASURA | Numarul tinerilor
|
| | ce vor fi ocupati
|
| | in 2002 (%)
|
|__________________________________________________________|___________________|
| Mediere | 16,17
|
|__________________________________________________________|___________________|
| Cursuri de formare profesionala | 5,32
|
|__________________________________________________________|___________________|
| Alocatii pentru somerii care se incadreaza inainte de |
|
| expirarea somajului | 35,21
|
|__________________________________________________________|___________________|
| Incadrarea intretinatorilor unici de familie | 1,59
|
|__________________________________________________________|___________________|
| Stimularea mobilitatii fortei de munca | 3,4
|
|__________________________________________________________|___________________|
| Incadrarea absolventilor din institutiile de invatamant | 22,54 |
|__________________________________________________________|___________________|
| Stimularea incadrarii persoanelor handicapate | 0,03
|
|__________________________________________________________|___________________|
| Crearea de noi locuri de munca prin creditarea IMM | 5,45
|
|__________________________________________________________|___________________|
| Servicii de consultanta si asistenta pentru inceperea |
|
| unei activitati | 1,51
|
|__________________________________________________________|___________________|
| Ocuparea temporara a fortei de munca in lucrari publice |
|
| de interes comunitar | 8,7
|
|__________________________________________________________|___________________|
| TOTAL | 100
|
|__________________________________________________________|___________________|
Tabelul nr. 7b. Situatia tinerilor care isi vor gasi un loc de munca prin
diferite masuri active in anul 2003
______________________________________________________________________________
| | Numarul tinerilor
|
| Tipuri de masuri active | ce vor fi ocupati
|
| | in 2003 (%)
|
|__________________________________________________________|___________________|
| Mediere | 17,06
|
|__________________________________________________________|___________________|
| Cursuri de formare profesionala | 5,23
|
|__________________________________________________________|___________________|
| Alocatii pentru somerii care se incadreaza inainte de |
|
| expirarea somajului | 34,84
|
|__________________________________________________________|___________________|
| Incadrarea intretinatorilor unici de familie | 1,5
|
|__________________________________________________________|___________________|
| Stimularea mobilitatii fortei de munca | 3,38
|
|__________________________________________________________|___________________|
| Incadrarea absolventilor din institutiile de invatamant | 22,46
|
|__________________________________________________________|___________________|
| Stimularea incadrarii persoanelor handicapate | 0,03
|
|__________________________________________________________|___________________|
| Crearea de noi locuri de munca prin creditarea IMM | 5,43
|
|__________________________________________________________|___________________|
| Servicii de consultanta si asistenta pentru inceperea |
|
| unei activitati | 1,51
|
|__________________________________________________________|___________________|
| Ocuparea temporara a fortei de munca in lucrari publice |
|
| de interes comunitar | 8,52
|
|__________________________________________________________|___________________|
| TOTAL | 100
|
|__________________________________________________________|___________________|
Tabelul nr. 7c. Situatia somerilor de lunga durata care isi vor gasi un loc
de munca prin diferite masuri active in anul 2002
______________________________________________________________________________
| | Numar someri de
|
| MASURA | lunga durata ce
|
| | vor fi ocupati
|
| | in 2002 (%)
|
|__________________________________________________________|___________________|
| Mediere | 19,48
|
|__________________________________________________________|___________________|
| Cursuri de formare profesionala | 2,77
|
|__________________________________________________________|___________________|
| Alocatii pentru somerii care se incadreaza inainte de | |
| expirarea somajului | 27,91
|
|__________________________________________________________|___________________|
| Incadrarea somerilor peste 45 de ani sau intretinatorilor| |
| unici de familie | 15,79
|
|__________________________________________________________|___________________|
| Stimularea mobilitatii fortei de munca | 2,63
|
|__________________________________________________________|___________________|
| Incadrarea absolventilor din institutiile de invatamant | 0,05
|
|__________________________________________________________|___________________|
| Stimularea incadrarii persoanelor handicapate | 0,008
|
|__________________________________________________________|___________________|
| Crearea de noi locuri de munca prin creditarea IMM | 5,47
|
|__________________________________________________________|___________________|
| Servicii de consultanta si asistenta pentru inceperea |
|
| unei activitati | 1,59
|
|__________________________________________________________|___________________|
| Ocuparea temporara a fortei de munca in lucrari publice |
|
| de interes comunitar | 24,25
|
|__________________________________________________________|___________________|
| TOTAL | 100
|
|__________________________________________________________|___________________|
Tabelul nr. 7d. Situatia somerilor de lunga durata care isi vor gasi un loc
de munca prin diferite masuri active in anul 2003
______________________________________________________________________________
| | Numar someri de
|
| MASURA | lunga durata ce
|
| | vor fi ocupati
|
| | in 2003 (%)
|
|__________________________________________________________|___________________|
| Mediere | 20,12
|
|__________________________________________________________|___________________|
| Cursuri de formare profesionala | 2,77
|
|__________________________________________________________|___________________|
| Alocatii pentru somerii care se incadreaza inainte de |
|
| expirarea somajului | 27,19 |
|__________________________________________________________|___________________|
| Incadrarea somerilor peste 45 de ani sau intretinatorilor|
|
| unici de familie | 15,9
|
|__________________________________________________________|___________________|
| Stimularea mobilitatii fortei de munca | 2,74
|
|__________________________________________________________|___________________|
| Incadrarea absolventilor din institutiile de invatamant | 0,07
|
|__________________________________________________________|___________________|
| Stimularea incadrarii persoanelor handicapate | 0,007
|
|__________________________________________________________|___________________|
| Crearea de noi locuri de munca prin creditarea IMM | 5,50
|
|__________________________________________________________|___________________|
| Servicii de consultanta si asistenta pentru inceperea |
|
| unei activitati | 1,58
|
|__________________________________________________________|___________________|
| Ocuparea temporara a fortei de munca in lucrari publice | |
| de interes comunitar | 24,07
|
|__________________________________________________________|___________________|
| TOTAL | 100 |
|__________________________________________________________|___________________|
Graficul nr. 1. Evolutia somerilor beneficiari ai Legii nr. 1/1991, pe
grupe de varsta, in perioada ianuarie - decembrie 2001
Figura 3, reprezentand evolutia somerilor beneficiari ai Legii nr. 1/1991,
pe grupe de varsta, in perioada ianuarie - decembrie 2001, se gaseste in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 637 din 29 august 2002, la pagina
36.
Graficul nr. 2. Evolutia somerilor de scurta durata, beneficiari ai Legii
nr. 1/1991
Figura 4, reprezentand evolutia somerilor de scurta durata, beneficiari ai
Legii nr. 1/1991, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
637 din 29 august 2002, la pagina 36.
______________________________________________________________________________
| Tabelul nr. 8. Numarul persoanelor care au beneficiat de drepturi conform
|
| Legii nr. 1/1991 dupa durata somajului, la sfarsitul lunii februarie 2002
|
|______________________________________________________________________________|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
| | Durata somajului cuprinsa intre:
|
|__________________|___________________________________________________________|
| | TOTAL | 1 zi - 3 | 3 - 6 | 6 - 9 | 9 - 12 | 12 - 15
|
| | | luni | luni | luni | luni | luni
|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6
|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
| TOTAL someri, | | | | | |
|
| din care: | 654569 | 164145 | 136380 | 65695 | 44787 | 58311
|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
| - femei | 276238 | 52376 | 58854 | 30872 | 20352 | 24909
|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
| - barbati | 378331 | 111769 | 77526 | 34823 | 24435 | 33402
|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
| 1. Someri sub | | | | | |
|
| 25 ani, din care:| 176293 | 40785 | 43405 | 15739 | 12547 | 17929
|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
| - femei | 75516 | 15028 | 19413 | 6918 | 5159 | 7443
|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
| - barbati | 100777 | 25757 | 23992 | 8821 | 7388 | 10486
|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
| Sursa: A.N.O.F.M.| | | | | |
|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
| | | | | | |
|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
| | | | | | |
|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
| - continuare -
|
|______________________________________________________________________________|
| | | Durata somajului cuprinsa intre:
|
|__________________|________|__________________________________________________|
| | TOTAL | 15 - 18 | 18 - 21 | 21 - 24 | 24 - 27 | peste
27|
| | | luni | luni | luni | luni | luni
|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
| 0 | 1 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11
|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
| TOTAL someri, | | | | | |
|
| din care: | 654569 | 52039 | 38216 | 40684 | 44512 | 9800
|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
| - femei | 276238 | 24829 | 18811 | 20281 | 20367 | 4587
|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
| - barbati | 378331 | 27210 | 19405 | 20403 | 24145 | 5213
|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
| 1. Someri sub | | | | | |
|
| 25 ani, din care:| 176293 | 18218 | 7823 | 9029 | 10714 | 104
|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
| - femei | 75516 | 9149 | 3569 | 3949 | 4858 | 30
|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
| - barbati | 100777 | 9069 | 4254 | 5080 | 5856 | 74
|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
| Sursa: A.N.O.F.M.| | | | | |
|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
| | | | | | |
|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
| | | | | | |
|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
| Tabelul nr. 8.a. Structura somerilor beneficiari de drepturi conform
|
| Legii nr. 1/1991 dupa durata somajului, la sfarsitul lunii februarie 2002.
|
|______________________________________________________________________________|
| | | | | | | (%)
|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
| | | Durata somajului cuprinsa intre:
|
|__________________|________|__________________________________________________|
| | TOTAL | 1 zi - 3 | 3 - 6 | 6 - 9 | 9 - 12 | 12 - 15
|
| | | luni | luni | luni | luni | luni
|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6
|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
| TOTAL someri, | | | | | |
|
| din care: | 100.00 | 25.08 | 20.84 | 10.04 | 6.84 | 8.91
|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
| - femei | 100.00 | 18.96 | 21.31 | 11.18 | 7.37 | 9.02
|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
| - barbati | 100.00 | 29.54 | 20.49 | 9.20 | 6.46 | 8.83
|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
| 1. Someri sub | | | | | |
|
| 25 ani, din care:| 100.00 | 23.13 | 24.62 | 8.93 | 7.12 | 10.17
|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
| - femei | 100.00 | 19.90 | 25.71 | 9.16 | 6.83 | 9.86
|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
| - barbati | 100.00 | 25.56 | 23.81 | 8.75 | 7.33 | 10.41
|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
| Sursa: A.N.O.F.M.| | | | | |
|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
| - continuare -
|
|______________________________________________________________________________|
| | Durata somajului cuprinsa intre:
|
|__________________|___________________________________________________________|
| | TOTAL | 15 - 18 | 18 - 21 | 21 - 24 | 24 - 27 | peste
27|
| | | luni | luni | luni | luni | luni
|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
| 0 | 1 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11
|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
| TOTAL someri, | | | | | |
|
| din care: | 100.00 | 7.95 | 5.84 | 6.22 | 6.80 | 1.50
|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
| - femei | 100.00 | 8.99 | 6.81 | 7.34 | 7.37 | 1.66
|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
| - barbati | 100.00 | 7.19 | 5.13 | 5.39 | 6.38 | 1.38
|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
| 1. Someri sub | | | | | |
|
| 25 ani, din care:| 100.00 | 10.33 | 4.44 | 5.12 | 6.08 | 0.06
|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
| - femei | 100.00 | 12.12 | 4.73 | 5.23 | 6.43 | 0.04
|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
| - barbati | 100.00 | 9.00 | 4.22 | 5.04 | 5.81 | 0.07
|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
| Sursa: A.N.O.F.M.| | | | | |
|
|__________________|________|__________|_________|_________|_________|_________|
Linia directoare 2 - O abordare mai prietenoasa a ocuparii: indemnizatii,
taxe si sisteme de formare profesionala
Fiecare stat membru:
- va revizui si, acolo unde este cazul, isi va reforma sistemul de
indemnizatii si impozite pentru a reduce capcana saraciei si pentru a asigura
stimulente pentru someri sau persoanele inactive sa se incadreze in munca ori
masuri pentru marirea capacitatii de angajare a lor si pentru angajatori sa
creeze noi locuri de munca;
- se va stradui sa creasca in mod semnificativ proportia de someri si
persoane inactive care beneficiaza de masurile active, pentru a-si imbunatati
capacitatea de angajare in vederea integrarii eficiente pe piata fortei de
munca, si va imbunatati rezultatele si rentabilitatea acestor masuri;
- va promova masuri pentru someri si persoanele inactive pentru a dobandi
si a-si perfectiona abilitatile, inclusiv cele de (IT) si comunicare,
facilitandu-le astfel accesul la piata fortei de munca si reducand discrepanta
de calificari. In acest scop fiecare stat membru isi va fixa o tinta pentru
masurile active care implica invatamantul, formarea sau alte masuri similare
oferite somerilor cu scopul de a se atinge treptat media primelor trei state
membre cele mai avansate si cel putin 20% .
Situatia actuala
In primii ani ai tranzitiei problema saraciei a fost ignorata. In anul 1992
Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii a lansat cercetari asupra acestui
fenomen. Incepand din anul 1995 Comisia Nationala de Statistica a initiat un
larg program de estimare a veniturilor si consumului populatiei si, pe aceasta
baza de analiza a configuratiei saraciei, in anul 1998, la initiativa si cu
sprijinul reprezentantei Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD)
in Romania, s-a constituit sub patronajul Presedintelui Romaniei Comisia de
prevenire si combatere a saraciei, care a adoptat Strategia de prevenire si
combatere a saraciei. Problema absorbtiei saraciei nu a fost o prioritate
pentru guvernarea 1997 - 2000.
In luna aprilie 2001 guvernarea actuala a avut initiativa constituirii
Comisiei Guvernamentale Antisaracie si Promovarea Incluziunii Sociale, care are
sarcina de a elabora Planul national antisaracie si promovare a incluziunii
sociale (PNAinc). PNAinc este situat intr-o pozitie de complementaritate cu
planurile/strategiile/programele sectoriale elaborate deja de diferite
institutii guvernamentale sau aflate in curs de elaborare. Prin PNAinc se va
oferi, pe de o parte, o viziune strategica globala, iar pe de alta parte, un
spatiu de "dialog continuu" cu planurile/strategiile/programele
sectoriale. Acest plan urmeaza sa fie definitivat in perioada 31 aprilie - 15
mai 2002.
Explozia saraciei si a excluziunii sociale a fost determinata de:
- erodarea veniturilor salariale din cauza crizei economiei, atat ca
valoare, cat si ca numar. Ca rezultat a aparut saracia salariala: familii cu
unul sau chiar 2 salariati care au venituri insuficiente (grafic 2.3 si 2.4).
Salariul mediu real a ajuns in anul 2000 la 60% din valoarea din 1989,
apropiindu-se de valoarea nivelului minim decent de trai al unei persoane
singure locuind in mediul urban (metodologie ICCV) (grafic 2.5);
- reducerea numarului de locuri de munca (salariati). Numarul de salariati
a scazut in anul 2000 la aproape jumatate din cel al anului 1989 (55,7%).
Celelalte forme de ocupare nu au reusit sa compenseze scaderea locurilor de
munca salariale. Rata de ocupare a scazut astfel in anul 2000 cu aproximativ
20% fata de anul 1989. O masa mare din veniturile salariale a fost inlocuita cu
beneficii sociale mai scazute (ajutor de somaj, pensii prin pensionari
anticipate) sau chiar cu nimic, dupa epuizarea perioadei de atribuire a
ajutoarelor de somaj. Cei mai multi cetateni care nu isi gasesc un loc de munca
ingroasa economia subterana, cu toate efectele negative ale acesteia.
"Munca la negru" a fost intr-o continua crestere; astfel ponderea ei
s-a ridicat doar in 3 ani de la 16,6% (1995) la 20,8% (1998) - date ale
Institutului National de Statistica. Lucratorii la negru nu au nici un fel de
asigurare, fiind adesea supusi abuzurilor de tot felul;
- accentuarea polarizarii salariale reprezinta o sursa importanta a
saracirii unui larg segment al salariatilor. Raportul salariului minim fata de
salariul mediu s-a deteriorat de la 56,5% in 1989 la 24,2% in 2000 si la 31% in
2001. In jur de 25% dintre salariati au avut un salariu mai mic decat 50% din
cel mediu (luna octombrie, 1997 - 1999), Institutul National de Statistica.
Rata saraciei in randul salariatilor era in anul 2000 de 16,9%, iar rata
saraciei severe, de 4,7% . In cazul familiilor cu someri rata saraciei atingea
valoarea de 47,2%, iar rata saraciei severe, 23,3%;
- veniturile celor care au recurs la activitati economice pe cont propriu
au stat sub semnul incertitudinii. Insuficienta capitalului de start si mai
ales instabilitatea mediului economic au facut dificil de pus in practica/de
perfectionat spiritul antreprenorial si initiativa privata, astfel incat doar
un segment restrans al acestora si-a putut asigura un nivel de trai satisfacator.
In cazul intreprinzatorilor pe cont propriu, rata saraciei inregistra in anul
2000 o valoare de 43,6%;
- erodarea mai rapida a beneficiilor sociale decat a veniturilor salariale
a dus la o crestere a polarizarii economice intre persoanele active economic si
cele dependente de suportul social. Aceasta categorie a cunoscut un proces de
saracire mult mai accentuat. Intre anii 1990 si 2000 pensia medie, ca de altfel
si ajutorul de somaj, a pierdut 10 puncte procentuale fata de salariul mediu. Alocatia
pentru copii s-a diminuat de trei ori in raport cu anul 1990, ajungand de la
10% (1989) din salariul mediu la 3,2% (2000). Paralel, numarul beneficiarilor
de transferuri sociale a inregistrat o tendinta crescatoare. In anul 1998
numarul pensionarilor, grupul cel mai larg care depinde de suportul social, a
depasit numarul de salariati, pentru ca in octombrie 2001 raportul
salariati/pensionari sa ajunga la 1:1,44. In mod special s-a agravat situatia
familiilor cu multi copii, afectate de scaderi mai accentuate ale tuturor
veniturilor: riscul ca parintii sa fie someri sau sa aiba salarii apropiate de
salariul minim este mai ridicat aici; erodarea accentuata a alocatiei pentru
copii.
In acest context Romania si-a revizuit si a reformat sistemul de indemnizatii
si impozite pentru a reduce capcana saraciei.
Pentru prevenirea si combaterea situatiilor de saracie extrema a fost
adoptata Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, care a intrat in
vigoare la data de 1 ianuarie 2002. Pentru punerea in aplicare a acesteia, in
anul 2002 se aloca cel putin 0,4% din PIB.
Familiile si persoanele singure, cetateni romani, precum si cetatenii altor
state sau apatrizii care au resedinta ori, dupa caz, domiciliul in Romania, in
conditiile legislatiei romane, au dreptul la un venit minim garantat ca forma
de asistenta sociala, care se asigura prin acordarea ajutorului social lunar.
Beneficiaza de reglementarile acestei legi si persoanele fara domiciliu, in mod
special cetateni de etnie roma aflati in situatie de nevoie. Nivelul lunar al
venitului minim garantat este determinat de numarul membrilor de familie, fiind
situat intre 1.134.000 lei si 2.331.000 lei pentru familiile formate din 2 - 5
persoane. In situatia persoanelor singure nivelul lunar al venitului minim
garantat este de 630.000 lei. Consiliile locale au obligatia sa asigure cu
prioritate, prin bugetul local, fonduri pentru plata drepturilor prevazute de
legea mentionata mai sus. Directiile generale de munca si solidaritate sociala
judetene, respectiv Directia generala de munca si solidaritate sociala a
municipiului Bucuresti, verifica respectarea prevederilor acestei legi.
Guvernul a avut in vedere si sprijinirea persoanelor fizice aflate in
situatii de extrema dificultate, care desfasoara sau sunt autorizate sa
desfasoare, in conditiile legii, activitati pe cont propriu. Prin adoptarea
Hotararii Guvernului nr. 1.138/2001 s-a aprobat Schema de microcredite in
vederea administrarii sumelor alocate Ministerului Muncii si Solidaritatii
Sociale pentru acordarea de microcredite persoanelor fizice.
Fondul pentru microcredite se acorda in administrare unei agentii de credit
de catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, in baza unui contract de
administrare. Microcreditul acordat persoanei fizice de catre agentia de credit
reprezinta un imprumut rambursabil, cu valoare nominala de pana la 10.000 euro,
acordat in lei la cursul comunicat de Banca Nationala a Romaniei, cu o perioada
de rambursare de pana la 36 de luni, cu sau fara perioada de gratie. Dobanda
perceputa de la beneficiarii de microcredite este de 50% din taxa oficiala a
scontului stabilita de Banca Nationala a Romaniei la fondul pentru
microcredite. Beneficiaza de aceste facilitati persoanele care nu au loc de
munca si au realizat venituri nete lunare pe membru de familie in luna
precedenta solicitarii microcreditului de pana la 50% din salariul de baza
minim brut pe tara. Agentiile de credit au obligatia de a transmite
Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale situatia privind acordarea de
microcredite.
Sistemul de indemnizatii si impozite din Romania asigura stimulente pentru
someri si persoanele inactive pentru ca acestea sa se incadreze in munca,
precum si masuri pentru stimularea capacitatii lor de angajare. Acest sistem a
fost regandit si reglementat printr-o noua initiativa legislativa, si anume
Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea
ocuparii fortei de munca. Prin aceasta lege se reglementeaza acordarea unei
singure forme de protectie - indemnizatia de somaj, urmand ca persoanele care
ies din plata sa fie preluate de sistemul de asistenta sociala. Legea nr.
76/2002 instituie sistemul asigurarilor pentru somaj pentru categoriile de
persoane care intra in sistemul obligatoriu de asigurare pentru riscul de somaj
(salariati, functionari publici, cooperatori etc.), precum si pentru cei care
se asigura facultativ (persoane autorizate sa desfasoare activitati
independente, membri ai asociatiilor familiale, cetateni romani care lucreaza
in strainatate etc.), urmarindu-se o largire a sferei de cuprindere a
persoanelor care se asigura pentru riscul de somaj.
Acordarea indemnizatiei de somaj se realizeaza in functie de stagiul de
cotizare, care nu poate fi mai mic de 12 luni. Nivelul indemnizatiei de somaj
reprezinta 75% din salariul de baza minim brut pe tara, in vigoare la data
stabilirii acesteia pentru persoane care provin din munca, respectiv 50% pentru
absolventii unei forme de invatamant. Durata acordarii indemnizatiei de somaj
este cuprinsa intre 6 si 12 luni si difera in functie de stagiul de cotizare.
Absolventii unei forme de invatamant primesc indemnizatia de somaj numai pe o
perioada de 6 luni.
Stimularea ocuparii fortei de munca prin sistemul de indemnizatii si
impozite se adreseaza atat persoanelor in cautarea unui loc de munca, cat si
angajatorilor, prin:
- sustinerea financiara a incadrarii persoanelor din randul somerilor in
vederea realizarii unor lucrari de interes comunitar - servicii publice de
intretinere si refacere a infrastructurii, de ecologizare si de realizare a
unor lucrari edilitare, servicii sociale. Subventiile prevazute pentru aceste
servicii se acorda pe o perioada de cel mult 12 luni, pentru fiecare persoana
incadrata cu contract individual de munca din randul somerilor, in cuantum de
70% din salariul de baza minim brut pe tara;
- stimularea angajatorilor prin subventionare directa pentru crearea de
locuri de munca si pentru incadrarea in munca a somerilor din categoriile cele
mai defavorizate. Angajatorii primesc pentru persoanele din randul somerilor de
peste 45 de ani sau pentru somerii intretinatori unici de familie, din bugetul
asigurarilor pentru somaj, pe o perioada de 12 luni, o suma egala cu un salariu
minim brut pe tara, cu obligatia mentinerii raporturilor de munca sau de
serviciu pentru minimum 2 ani. De aceste facilitati beneficiaza si angajatorii
care au sub 100 de salariati si incadreaza pe perioada nedeterminata persoane
cu handicap. Angajatorii care incadreaza in munca pe durata nedeterminata
absolventi din randul persoanelor cu handicap primesc pe o perioada de 18 luni,
pentru fiecare absolvent, o suma lunara reprezentand 1,5 salarii minime brute
pe tara in vigoare;
- acordarea de facilitati fiscale angajatorilor care incadreaza cu contract
individual de munca persoane din randul somerilor numai daca le mentin in
activitate cel putin 6 luni. Angajatorii beneficiaza de reducerea contributiei
de 5% datorate bugetului asigurarilor pentru somaj. Diminuarea sumei datorate
lunar se face cu 0,5% pentru fiecare procent din ponderea personalului
nou-angajat;
- acordarea unor stimulente materiale persoanelor care in perioada in care
beneficiaza de indemnizatie de somaj se incadreaza in munca in alte localitati
decat cele in care domiciliaza. In acest scop se acorda o prima de incadrare
(din bugetul asigurarilor pentru somaj) egala cu nivelul a doua salarii minime
brute pe tara in vigoare la data acordarii. Persoanele care isi schimba
domiciliul beneficiaza de o prima de instalare egala cu nivelul a 7 salarii
minime brute pe tara;
- acordarea de credite din bugetul asigurarilor pentru somaj, in conditii
avantajoase, pentru crearea de noi locuri de munca, pentru infiintarea si
dezvoltarea de intreprinderi mici si mijlocii sau de unitati cooperatiste, in
vederea crearii de noi locuri de munca, pentru o perioada de cel mult 3 ani,
pentru investitii cu o dobanda de 50% din taxa oficiala a scontului stabilita
de Banca Nationala a Romaniei.
In anul 2001 a fost intreprinsa o serie de masuri care sa conduca la
intarirea disciplinei salariale, in scopul cresterii motivatiei pentru munca a
salariatilor. Guvernul urmareste o diferentiere semnificativa intre veniturile
unui salariat si ale unui somer, care sa genereze o atitudine activa pe piata muncii.
In perioada viitoare se vor imbunatati treptat corelatiile dintre salariile
diferitelor functii si categorii sociale. In corelare directa cu evolutia
economiei, cresterea salariilor va fi mai accentuata in cazul tinerilor, atat
prin masurile de crestere treptata a salariilor la debutul in profesie, cat si
prin masurile de diminuare sau chiar scutire de impozit pe veniturile salariale
in primii ani de activitate.
In Romania sistemul de impozitare pe venit a fost conceput astfel incat sa
vina in sprijinul persoanelor cu venituri mici si foarte mici. Conform
Ordonantei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, nu se impoziteaza:
ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala,
pensiile, alocatia individuala de hrana acordata sub forma tichetelor de masa,
suportata integral de angajator, bursele primite de persoanele care urmeaza
orice forma de scolarizare sau perfectionare profesionala in cadru
institutionalizat, veniturile din salarii ca urmare a activitatii de creare de
programe pentru calculator etc. Noile bareme de impozitare stabilite prin
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1 din 3 ianuarie 2002 privind
stabilirea baremului lunar pentru impunerea veniturilor din salarii si pensii,
a actualizarii sumelor fixe, precum si a baremului anual pentru calculul
platilor anticipate cu titlu de impozit pentru anul fiscal 2002 sunt favorabile
persoanelor cu venituri foarte mici. Ministerul Finantelor Publice a modificat
baremul lunar minim pentru determinarea impozitului lunar pe veniturile din
salarii si pensii, realizate in anul 2002, de la 1.500.000 lei la 1.800.000
lei.
Contribuabilii au dreptul la deducerea din venitul anual global a unor sume
sub forma de deducere personala de baza si deduceri personale suplimentare,
acordate pentru fiecare luna a perioadei impozabile. Deducerea personala de
baza, incepand cu luna ianuarie 2000, a fost fixata la suma de 800.000 lei pe
luna. Deducerea personala suplimentara pentru sotia/sotul, copiii sau alti
membri de familie aflati in intretinere este de 0,5 inmultit cu deducerea
personala de baza. De asemenea, incepand cu data de 1 ianuarie 2002 deducerea
personala de baza se majoreaza la 1.600.000 lei pe luna. Contribuabilii mai
beneficiaza de deduceri personale suplimentare in functie de situatia proprie
sau a persoanelor aflate in intretinere, totalul deducerilor fiind de maximum 3
deduceri personale de baza.
In Romania a crescut in mod semnificativ proportia de someri si persoane
inactive care beneficiaza de masurile active pentru a-si imbunatati capacitatea
de angajare in vederea integrarii eficiente pe piata fortei de munca.
Pentru a creste gradul de ocupare a fortei de munca, politica Guvernului se
bazeaza pe cresterea rolului masurilor active de combatere a somajului in
detrimentul masurilor pasive. Prin Legea nr. 76/2002 privind asigurarile pentru
somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, beneficiaza de masuri active de
combatere a somajului atat persoanele aflate in plata la somaj, cat si
persoanele aflate in cautarea unui loc de munca. In anul 2000 ponderea
cheltuielilor cu masuri active a fost de numai 2,16% in totalul cheltuielilor
din Fondul pentru plata ajutorului de somaj, iar in anul 2001 aceasta pondere a
crescut la 12,02% .
Serviciile de stimulare a ocuparii sunt finantate atat din bugetul
asigurarilor pentru somaj, cat si din alte surse si sunt realizate in principal
de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, precum si de alti
furnizori, acreditati in conditiile legii.
Obiective
1. Guvernul are in vedere pentru anul 2002 eliminarea saraciei extreme si
urmareste imbunatatirea impactului politicilor asupra reducerii acesteia prin
includerea considerentelor de combatere a saraciei in procesul de pregatire a
tuturor actelor normative. Armonizarea politicilor destinate cunoasterii si
prevenirii situatiilor care determina saracia se realizeaza cu participarea
institutiilor publice, a comunitatilor locale, a reprezentantilor
organizatiilor patronale si sindicale si a reprezentantilor societatii civile.
Institutiile publice centrale si locale au obligatia sa stabileasca masuri si
sa realizeze actiuni de combatere a efectelor saraciei.
2. Cresterea in mod semnificativ a proportiei de someri si de persoane
inactive care beneficiaza de masurile active pentru a-si imbunatati capacitatea
de angajare in vederea integrarii eficiente pe piata fortei de munca;
imbunatatirea rezultatelor si rentabilizarea acestor masuri.
3. In domeniul veniturilor salariale principalul obiectiv il constituie
cresterea nivelului salariului minim pe economie, pentru stimularea revenirii
pe piata fortei de munca a persoanelor inactive. In paralel se va actiona
pentru cresterea cuantumului veniturilor neimpozabile minime.
Masuri - obiectivul 1
1. In anul 2002 a fost adoptata Legea nr. 116 privind prevenirea si
combaterea marginalizarii sociale, care reglementeaza, intre altele, accesul la
un loc de munca al persoanelor marginalizate social. Angajatorii care
incadreaza tineri, in conditiile unui contract de solidaritate, denumiti
angajatori de insertie, incheie conventii cu Agentia Nationala pentru Ocuparea
Fortei de Munca, prin care aceasta se angajeaza sa ramburseze lunar salariul de
baza stabilit la data angajarii tinerilor, dar nu mai mult de 75% din castigul
salarial mediu net pe economie, comunicat de Institutul National de Statistica.
Modalitatile de finantare a cheltuielilor se vor stabili prin norme
metodologice de aplicare a acestei legi.
Institutia responsabila: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
2. Asigurarea cu prioritate de catre consiliile locale, prin bugetul local,
a fondurilor pentru plata drepturilor de venit minim garantat
Se preconizeaza ca in anul 2002 numarul beneficiarilor de ajutor social sa
fie de 178.030 de persoane, din care:
- persoane singure - 41.005;
- familii cu 2 persoane - 32.436;
- familii cu 3 persoane - 34.008;
- familii cu 4 persoane - 32.786;
- familii cu 5 persoane - 19.062;
- familii cu peste 5 persoane - 18.733.
Institutii responsabile: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale,
consiliile locale
3. Acordarea de microcredite persoanelor fizice aflate in situatii de
extrema dificultate, care desfasoara sau sunt autorizate sa desfasoare, in
conditiile legii, activitati pe cont propriu, generatoare de venituri pentru
intretinerea materiala proprie si a familiei
Resurse alocate din Fondul national de solidaritate pentru anul 2002 - 50
miliarde lei
Numarul de beneficiari estimat la nivelul anului 2002 - 200 de persoane.
Institutiile responsabile: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale,
Ministerul Finantelor Publice
Masuri - obiectivul 2
1. Alocarea in anul 2002 de fonduri sporite pentru masuri active, ajungandu-se
la o pondere de 22,5% din bugetul asigurarilor pentru somaj (vezi Linia
directoare 1)
Institutia responsabila: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
2. Programe de perfectionare a abilitatilor profesionale, inclusiv cele de
tehnologia informatiei (IT) si comunicare, ale somerilor si persoanelor
inactive pentru a le facilita astfel accesul la piata fortei de munca si pentru
a reduce discrepanta dintre calificari (vezi Linia directoare 5)
Institutia responsabila: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
Masuri - obiectivul 3
1. Cresterea salariului de baza minim brut la 1.750.000 lei pentru perioada
1 martie 2002 - 1 martie 2003. In termeni reali salariul mediu din sectorul
bugetar in anul 2002 se va situa cel putin la acelasi nivel cu cel realizat in
anul 2001.
Institutii responsabile: Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Muncii
si Solidaritatii Sociale
2. Cresterea cuantumului veniturilor neimpozabile minime pentru
determinarea impozitului lunar pe veniturile din salarii si pensii, realizate
in anul 2002, de la 1.500.000 lei la 1.800.000 lei.
Institutia responsabila: Ministerul Finantelor Publice
Linia directoare 3 - Elaborarea unei politici pentru prelungirea vietii
active
Statele membre, daca este cazul, impreuna cu partenerii sociali, vor
elabora asadar politici pentru o imbatranire activa, in scopul intaririi
capacitatii si stimulentelor, pentru ca lucratorii in varsta sa ramana in
cadrul fortei de munca cat mai mult cu putinta, mai ales prin:
- adoptarea de masuri pozitive pentru mentinerea capacitatii si a
calificarilor de munca ale lucratorilor in varsta, mai ales in cadrul pietei
fortei de munca bazata pe cunoastere, in special printr-un acces suficient la
invatamant si formare, prin introducerea de acorduri flexibile de munca, de
exemplu munca cu norma partiala, daca lucratorul doreste acest lucru, si
cresterea gradului de constientizare a angajatorului cu privire la potentialul
lucratorilor in varsta;
- revizuirea sistemelor de impozite si indemnizatii pentru a se reduce
stimulentele negative si pentru a le face mai atractive pentru lucratorii in
varsta, astfel ca acestia sa continue sa participe la piata fortei de munca.
Situatia actuala
In elaborarea unei politici de prelungire a vietii active in Romania
trebuie sa se tina seama cu deosebire de urmatoarele fenomene socioeconomice
care se manifesta in perioada de tranzitie: accentuarea ritmului de imbatranire
demografica*) si, ca o rezultanta, imbatranirea populatiei active; tendinta
spre pensionare anticipata a persoanelor varstnice; restructurarea economica ca
urmare a reformelor in domeniu; persistenta somajului la cote ridicate si a
ratei inalte a somajului in randul tinerilor.
Rata de ocupare a persoanelor din grupa de varsta 50 - 64 de ani se situa
in anul 1999 la 57,1%, iar a persoanelor de 65 de ani si peste, la 36%, in
usoara scadere fata de anul precedent; la barbati, pentru aceleasi grupe de
varsta, rata de ocupare este mai ridicata, de 64,5% si de 41,7% fata de 50,3%,
respectiv 31,9%, la femei. O rata mai ridicata de ocupare se inregistreaza in
mediul rural fata de mediul urban (pentru aceleasi grupe de varsta de 50 - 64
de ani si, respectiv, 65 de ani si peste) - 76,6% si 56,5% in mediul rural fata
de 37% si 4,6% in mediul urban.
Numarul somerilor BIM, raportat la populatia activa in varsta de 50 - 64 de
ani, pentru acelasi an 1999, se situa la 2,0%, 2,7% la barbati si 1,1% la
femei. Rata somajului la persoanele varstnice este mai ridicata in mediul urban
fata de mediul rural (4,7% fata de 0,3% in mediul rural)*). Procentul
participarii la forta de munca a varstnicilor (cei de peste 50 de ani) a fost
in scadere in anul 1999, situandu-se la 48,2% (41,8% femei) fata de 50,5%
(44,7% femei) in anul 1995*).
------------
*) Imbatranirea demografica, desi a inceput mai tarziu decat in majoritatea
statelor UE, se desfasoara dupa anul 1990 cu o intensitate mai mare decat in
tarile europene dezvoltate, ca urmare a impactului democratizarii vietii
sociale si a trecerii la economia de piata (liberalizarea avorturilor,
cresterea emigratiei etc.); in ultimele patru decenii numarul persoanelor de 60
de ani si peste s-a dublat, in timp ce numarul persoanelor tinere (sub 15 ani)
a scazut continuu, cu deosebire in ultimii 15 ani (cu peste 1,5 milioane
copii). Procentul populatiei varstnice (60 de ani si peste) in totalul
populatiei, potrivit datelor statistice, va creste de la 18,8% in anul 2000 la
circa 22% in anul 2020. Procesul de imbatranire demografica este mai accentuat
la populatia feminina si in mediul rural. In paralel si ca o consecinta are loc
o imbatranire a populatiei active.
*) Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2000, p. 100.
*) Raportul national al dezvoltarii umane Romania 2000, p. 123.
Prelungirea vietii active a fiecarei persoane se poate realiza atat prin
mijloace cu caracter extensiv, cat si intensiv. Cand spunem
"extensiv" ne gandim la prelungirea vietii active a indivizilor ca
urmare a masurilor legislative, prin stabilirea unor varste limita de
pensionare cat mai tarzii. Desigur, calea extensiva este una limitata, in
general, avand in vedere faptul ca se impune si o restrictionare generata de
existenta limitelor fizice ale omului, care, la randul lor, sunt puternic
influentate de starea generala de sanatate a populatiei. Modalitatile intensive
de actiune asupra prelungirii vietii active a indivizilor sunt insa practic
nelimitate si trebuie accentuate cele care se refera la imbunatatirea
ocupabilitatii, incepand chiar de la nivelul formarii initiale a indivizilor si
continuand apoi pe tot parcursul vietii, prin diverse modalitati flexibile de
invatare si improspatare a cunostintelor, in forme organizate si/sau pe cont
propriu.
Pentru ridicarea ratei de participare la forta de munca a persoanelor
varstnice, in anul 2001 a intrat in vigoare Legea nr. 19/2000 privind sistemul
public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, care, printre altele,
reformeaza sistemul public de pensii. Varstele minime de pensionare au fost
ridicate, incepand cu luna aprilie 2001, la 57 de ani pentru femei si la 62 de
ani pentru barbati, urmand ca in urmatorii 13 ani acestea sa creasca treptat la
60 de ani pentru femei si la 65 de ani pentru barbati. Legea amintita da
dreptul persoanelor varstnice sa isi continue activitatea dupa varsta de
pensionare si, de asemenea, permite cumulul pensiei cu salariul.
Prin Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si
stimularea ocuparii fortei de munca [conform art. 4. alin. (1)] sunt excluse
orice fel de discriminari pe criterii de varsta si sex, precum si pe alte
criterii de natura politica, de rasa, de nationalitate, de origine etnica etc.,
privind accesul pe piata muncii. Discriminarea angajatilor de catre angajatori
pe criterii legate de varsta constituie contraventie si se sanctioneaza
potrivit Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea
tuturor formelor de discriminare, aprobata cu modificari si completari prin
Legea nr. 48/2002.
Legea nr. 76/2002 stabileste prevederi menite sa incurajeze, printre
altele, si ocuparea persoanelor varstnice si sa reduca discriminarea lor pe
piata fortei de munca. Institutia abilitata pentru realizarea politicilor,
strategiilor, planurilor si a programelor privind ocuparea fortei de munca si
formarea profesionala a somerilor este Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei
de Munca. In activitatea acestei institutii se va urmari, printre altele, ca
pentru somerii in varsta sa se asigure conditii pentru participarea la toate
masurile active de pe piata fortei de munca, asigurandu-se astfel egalitatea de
sanse.
In prezent, in perioada de tranzitie, ca urmare a situatiei economice
dificile a Romaniei, care mentine o rata ridicata a somajului, inclusiv in
randul tinerilor, nu s-au formulat politici orientate catre prevenirea
pierderii locului de munca de catre persoanele in varsta de peste 45 de ani.
Politicile existente au in vedere cu prioritate, in contextul resurselor
financiare limitate, reintegrarea pe piata muncii a persoanelor care si-au
pierdut locul de munca si in mod deosebit a celor tinere.
Obiective:
- cresterea mobilitatii, flexibilitatii, adaptabilitatii fortei de munca
prin promovarea conceptului de pregatire continua (concret, prin crearea de
abilitati in utilizarea tehnicii de calcul, prin pregatirea in diverse domenii
accesibile si de interes, cum ar fi, de exemplu, in domeniul turismului rural
pentru persoane cu varsta peste 40 de ani, alte programe initiate la nivelul
ministerelor);
- stimularea interesului pentru cautarea locurilor de munca;
- mentinerea capacitatii de munca a lucratorilor in varsta.
Masuri
Masurile preconizate vizeaza atat stimularea mentinerii in activitate a
persoanelor de peste 45 de ani, cat si reintegrarea pe piata muncii a acestora.
A. Masuri de stimulare a mentinerii in activitate:
- utilizarea de catre angajatori a unor forme flexibile de munca, cu norme
partiale de lucru si cu posibilitatea mentinerii in munca a persoanelor
varstnice, precum si a retragerii progresive a acestora de la locurile de munca
pe care le-au ocupat.
Responsabili: partenerii sociali
- derularea unor programe de sanatate, orientate spre dezvoltarea
politicilor preventive la locul de munca, de promovare a sanatatii prin asigurarea
unui mediu ecologic si a securitatii alimentului.
Institutia responsabila: Ministerul Sanatatii si Familiei
- imbunatatirea sistemului de supraveghere si control al bolilor
profesionale, bolilor legate de profesie si al incidentelor cauzate de riscul
profesional, care va asigura dezvoltarea institutionala si a sistemului
informational in paralel cu cresterea numarului locurilor de munca in domeniul
sanatatii si a gradului de acoperire cu servicii medicale de calitate a
intregii populatii active in urmatorii 10 ani.
Institutie responsabila: Ministerul Sanatatii si Familiei
B. Masuri de reintegrare pe piata muncii:
- stimularea angajatorilor in vederea incadrarii in munca a persoanelor in
varsta de peste 45 de ani, prin efectul Legii nr. 76/2002 (art. 85) care
prevede in acest sens subventionarea angajatorilor care incadreaza in munca, pe
perioada nedeterminata, someri in varsta de peste 45 de ani si someri
intretinatori unici de familie. Angajatorul va primi lunar, pe o perioada de 12
luni, o suma egala cu un salariu minim brut pe tara in vigoare, pentru fiecare
persoana angajata din aceste categorii, cu obligatia de a o mentine in munca
cel putin 2 ani.
Institutia responsabila: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
- conceperea, pe termen lung, a unor scheme particularizate in functie de
nevoile speciale ale categoriei de lucratori in varsta, in vederea actualizarii
calificarii si a reorientarii lor optime pe piata muncii, tinandu-se seama de
capacitatea lor de adaptare - in mod firesc mai redusa - la activitati si
tehnologii noi.
Institutia responsabila: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
Linia directoare 4 - Dezvoltarea competentelor pentru noua piata a muncii
in contextul formarii continue
Statele membre sunt chemate, asadar, sa-si amelioreze calitatea sistemelor
de invatamant si formare, precum si curriculele relevante, incluzand prevederea
unei orientari corespunzatoare in contextul formarii initiale, precum si al
formarii continue, modernizarea si o mai mare eficacitate a sistemelor de
ucenicie si a formarii la locul de munca si promovarea dezvoltarii unor centre
locale de formare multifunctionale, in urmatoarele scopuri:
- pentru a-i dota pe tineri cu competentele de baza relevante pentru piata
fortei de munca, necesare pentru participarea la formarea continua;
- pentru a reduce analfabetismul tinerilor si al adultilor si pentru a
reduce substantial numarul de tineri care abandoneaza de timpuriu sistemul
scolar. O atentie deosebita trebuie acordata, de asemenea, tinerilor cu
dificultati de invatare si cu probleme educationale. Statele membre vor elabora
in acest context masurile menite sa injumatateasca pana in anul 2010 numarul
persoanelor intre 18 - 24 de ani care au absolvit numai prima treapta a
invatamantului secundar si care nu participa la invatamantul complementar si
profesional;
- pentru a promova conditii in vederea facilitarii unui acces mai bun al
adultilor, inclusiv al celor cu contracte atipice, la formarea continua, pentru
a mari proportia populatiei cu varsta apta de munca (25 - 64 de ani) care
participa intr-un anumit moment la invatamant si formare. Statele membre vor
stabili obiective in acest sens;
- pentru a facilita mobilitatea si pentru a incuraja formarea continua,
statele membre vor trebui sa imbunatateasca recunoasterea calificarilor, a
cunostintelor si a deprinderilor dobandite.
Situatia actuala
Formarea profesionala continua are traditii in Romania, tara noastra fiind
printre putinele tari europene care in anul 1971 a elaborat si a pus in
practica o lege privind formarea profesionala continua (Legea nr. 2/1971).
Schimbarile petrecute in societatea romaneasca dupa decembrie 1989 au facut ca
in perioada de tranzitie spre economia de piata unele dintre prevederile legii
sa nu mai corespunda noilor realitati economice, sociale si politice.
O data cu intrarea oficiala pe piata muncii a unei categorii de persoane
care in vechiul sistem social-economic nu era evidentiata - somerii -, formarea
profesionala continua a adultilor s-a concentrat pe doua categorii de persoane:
somerii indemnizati si alte persoane aflate in cautarea unui loc de munca sau
persoane angajate care, din diferite motive, doresc sa isi imbunatateasca
performantele profesionale. In acest sens Hotararea Guvernului nr. 288/1991,
republicata, si Ordinul ministrului muncii si protectiei sociale nr. 435/1995
stabileau conditiile si modalitatile prin care diferitele categorii de persoane
(someri sau angajati) aveau acces si beneficiau de un program de formare. O
prevedere importanta din reglementarile mentionate mai sus stabilea ca
activitatea practica trebuie sa reprezinte doua treimi din totalul orelor de
instruire. In mod curent aceasta se realiza la agentii economici.
In cadrul formarii continue, de la infiintarea Agentiei Nationale pentru
Ocuparea Fortei de Munca (1 ianuarie 1999) aproximativ 280.000 de persoane,
inclusiv someri, au fost cuprinse in diferite forme (programe) de pregatire
profesionala, organizate de agentiile judetene de ocupare a fortei de munca in
baza actelor normative mentionate mai sus. La sfarsitul anului 2001 Agentia
Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca avea in evidenta un numar de 826.932
de someri. Din acest numar 178.413 erau tineri sub 25 de ani.
In anul 2001 au fost cuprinsi in diferite forme de pregatire 23.737 de
someri indemnizati (fata de 28.178 de persoane in anul 2000), din care 13.442
de persoane erau tineri sub 25 de ani. Din numarul total de participanti la
cursurile de formare profesionala au absolvit 15.659 de persoane, care s-au
angajat in proportie de 65% .
In acelasi timp, prin stimularea incadrarii in munca a absolventilor de
invatamant, promotia anului 2001, conform Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr. 35/1997, pana la sfarsitul anului s-a realizat ocuparea a 14.987 de
persoane din numarul estimat de 20.058 de absolventi (74,72%).
Integrarea Romaniei in circuitul economic european si mondial presupune
atingerea unor performante ridicate, care nu se pot obtine fara o forta de
munca bine pregatita profesional.
Reforma sistemului de formare profesionala a avut in vedere atat formarea
initiala, realizata prin sistemul de invatamant, coordonat si administrat de
Ministerul Educatiei si Cercetarii prin Programul PHARE VET I RO 9405
"Reforma invatamantului profesional si tehnic", cat si formarea
continua, realizata in cadrul Proiectului RO 3849 "Ocuparea fortei de
munca si protectie sociala", implementat de Ministerul Muncii si
Solidaritatii Sociale cu sprijinul financiar al Bancii Mondiale; prin acest
ultim proiect amintit, care contine o serie de componente si obiective
referitoare la formarea profesionala continua a adultilor, a fost creat cadrul
institutional prin care o serie de structuri, cu atributii si responsabilitati
in domeniul formarii profesionale continue, pun in practica principiile
europene referitoare la calitate, parteneriat social, descentralizare,
transparenta.
In acest sens institutiile nou-infiintate, cu responsabilitati in formarea
profesionala a adultilor, sunt:
- Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor (CNFPA), infiintat
prin Legea nr. 132/1999, autoritate administrativa autonoma, cu rol consultativ
in promovarea politicilor si strategiilor privind formarea profesionala a adultilor,
care este organizat si functioneaza in sistem tripartit;
- Consiliul pentru Standarde Ocupationale si Atestare (COSA), infiintat
prin Hotararea Guvernului nr. 779/1999, organism tripartit autonom, al carui
scop este realizarea cadrului institutional care sa asigure obtinerea fortei de
munca pregatite, evaluate si certificate pe baza de competente profesionale.
Obiectivele majore ale acestui organism sunt de a promova conceptul de
competenta in formarea si evaluarea profesionala, de a adopta o metodologie
unitara de evaluare si certificare pe baza de standarde ocupationale, de a
imbunatati programele de pregatire continua a fortei de munca pe baza
standardelor ocupationale;
- Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), infiintata
prin Legea nr. 145/1998, modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 294/2000, institutie publica de interes national cu conducere
tripartita, care organizeaza si coordoneaza la nivel national activitatea de
ocupare si formare a fortei de munca, precum si de protectie a persoanelor
neincadrate in munca. ANOFM pune in aplicare politicile si strategiile privind
calificarea si recalificarea somerilor, organizeaza programe de formare
profesionala pentru aceste categorii de persoane prin centrele de formare
profesionala proprii si prin furnizori de formare profesionala, autorizati pe
baza de conventii.
Un rol important in dezvoltarea formarii profesionale continue din Romania
il are integrarea invatarii si a activitatii practice in invatamantul
profesional si tehnic preuniversitar (VET). Prin specificul sau, invatamantul
profesional si tehnic solicita, pentru dezvoltarea competentelor specifice
diferitelor niveluri si domenii ocupationale, un curriculum care sa contina
atat pregatire de tip teoretic, cat si o puternica ancorare practica. Avand in
vedere posibilitatea accesului imediat pe piata muncii pe care o au absolventii
VET, pregatirea aplicata, practica, in ocupatiile viitoare, a reprezentat o
prioritate in cadrul demersurilor de reforma care au fost intreprinse in acest
domeniu. Parteneriatul dintre scoala si intreprindere, dintre invatarea in
scoala si practica in intreprinderi reprezinta o conditie a reusitei pregatirii
in sistemul VET.
Desi continua sa ramana preponderenta, formarea initiala nu mai este o
garantie pentru ocupare si adaptare eficienta pe piata muncii. O serie de
tineri abandoneaza invatamantul primar si gimnazial, iar altii nu se inscriu la
aceste forme de invatamant.
Din punct de vedere al abandonului scolar, situatia la sfarsitul anului
scolar 2000 - 2001 se prezenta astfel:
___________________________________________________________________
| | Numarul elevilor la: | Abandonul scolar |
| |_______________________________|__________________|
| | inceputul | sfarsitul | Total | % |
| | anului scolar | anului scolar | elevi | |
|________________|_______________|_______________|__________|_______|
| Total | 2.376.700 | 2.362.209 | 14.491 | 0,6 |
|________________|_______________|_______________|__________|_______|
| Mediu urban | 1.291.391 | 1.282.905 | 8.486 | 0,7 |
|________________|_______________|_______________|__________|_______|
| Mediu rural | 1.085.309 | 1.079.304 | 6.005 | 0,6 |
|________________|_______________|_______________|__________|_______|
In invatamantul primar si gimnazial numarul elevilor in evidenta la
sfarsitul anului scolar 2000 - 2001 a fost de 2.362 mii, in scadere cu 14,5 mii
elevi (0,6%) fata de inceputul anului scolar, cu diferente mici pe medii de
rezidenta (0,7% in mediul urban si 0,6% in mediul rural). Numarul elevilor in
evidenta la sfarsitul anului scolar, cuprinsi in unitatile scolare primare si
gimnaziale din mediul urban, a reprezentat 54,3% din numarul total al elevilor.
Bugetul alocat invatamantului a crescut continuu, ceea ce arata preocuparea
Guvernului de a-i dota pe tineri cu competente de baza relevante pentru piata fortei
de munca.
- miliarde lei -
______________________________________________________________
| Nr. | Anul | PIB | Cheltuieli pentru | % din |
| crt. | | | invatamant | PIB |
|______|________|______________|_____________________|_________|
| 1. | 1999 | 539.356,8 | 16.530,3 | 3,1 |
|______|________|______________|_____________________|_________|
| 2. | 2000 | 796.533,6 | 25.608,5 | 3,2 |
|______|________|______________|_____________________|_________|
| 3. | 2001 | 1.103.100,0 | 43.397,6 | 4,024 |
|______|________|______________|_____________________|_________|
| 4. | 2002 | 1.440.000,0 | 60.125,5 | 4,175 |
|______|________|______________|_____________________|_________|
Formarea profesionala continua este o alternativa viabila pentru acesti
tineri. Acest tip de formare tinde sa se extinda; pe de o parte, oferta de
formare profesionala continua se diversifica si capata amploare, pe de alta
parte, emergenta sectorului privat si restructurarea economica fac presiuni
asupra sistemului de formare profesionala. Acesta se reorganizeaza treptat,
desi ramane inca departe de nevoi si asteptari.
Pe ansamblu, desi perspectiva formarii continue devine tot mai prezenta,
punerea in aplicare a noilor orientari intampina numeroase dificultati, cum ar
fi:
- cadrul legislativ necorelat, lucru ce a dus la suprapunerea sau
contradictia unor prevederi din actele normative in vigoare;
- lipsa unor stimulente financiare care sa motiveze agentii economici sa
investeasca in pregatirea fortei de munca;
- numarul insuficient de standarde ocupationale elaborate pentru meseriile
si ocupatiile cele mai solicitate pe piata muncii (dintr-un total de
aproximativ 300 de meserii si ocupatii in care se realizeaza programe de
formare in mod frecvent, pe parcursul unui an, doar pentru 72 dintre acestea
sunt elaborate standarde ocupationale);
- lipsa de experienta a comunitatilor locale, insuficient angajate in
dezvoltarea propriilor structuri de invatare permanenta;
- lipsa unui personal calificat (experti, formatori) in domeniul formarii
profesionale a adultilor.
Cadrul legislativ in baza caruia se desfasoara activitatea de formare
profesionala este urmatorul:
- Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, prin care este organizat
sistemul de formare initiala prin scoli de ucenici, scoli profesionale, licee
cu filiera tehnologica si vocationala, scoli postliceale si de maistri;
- Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si
stimularea ocuparii fortei de munca reglementeaza organizarea formarii
profesionale pentru piata muncii, finantata din bugetul asigurarilor pentru
somaj;
- Ordonanta Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionala a
adultilor creeaza cadrul juridic si institutional pentru desfasurarea
activitatii de formare profesionala continua (pentru adulti). Implementarea
acesteia va reprezenta si punerea in practica a principiilor europene enuntate
mai sus. In prezent aceasta ordonanta se afla in dezbaterea Parlamentului
pentru a fi aprobata ca Legea formarii profesionale a adultilor. Ordonanta
Guvernului nr. 129/2000 reglementeaza organizarea activitatii de formare
profesionala continua pe piata serviciilor de formare unde, pentru a putea
opera, furnizorii vor fi autorizati. Procesul de autorizare se va desfasura
descentralizat, la nivelul fiecarui judet, prin comisii cu componenta
tripartita. Fiecare program de formare pentru o ocupatie sau o meserie va avea
la baza standardul ocupational. Standardele de formare si curricula se vor
realiza in conformitate cu standardele ocupationale.
Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea
ocuparii fortei de munca prevede ca Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de
Munca va coordona la nivel national activitatea de formare profesionala a
persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca. Conform acestei legi, una
dintre masurile active prin care se prevede cresterea sanselor de ocupare a
persoanelor in cautarea unui loc de munca este formarea profesionala. S-a
stabilit ca prin aceasta activitate persoanele in cautarea unui loc de munca
pot participa la programe de formare profesionala care sa le asigure cresterea
si diversificarea competentelor profesionale in scopul asigurarii mobilitatii
si reintegrarii pe piata muncii.
Programele de formare profesionala asigura initierea, calificarea,
recalificarea, perfectionarea si specializarea persoanelor in cautarea unui loc
de munca.
Formarea profesionala se face tinandu-se seama de cerintele de moment si de
perspectiva ale pietei muncii si in concordanta cu optiunile si aptitudinile
individuale ale persoanelor respective.
Formele prin care se realizeaza formarea profesionala a persoanelor in
cautarea unui loc de munca sunt: cursuri, stagii de practica si specializare,
precum si alte forme.
Incepand cu anul 2001, prin programele de promovare a ocuparii si reducerii
somajului, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca a acordat o
importanta sporita formarii continue. Bugetul destinat (re)calificarii
persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca a crescut in anul 2002
comparativ cu anul 2001 de la 49 miliarde lei, suma cheltuita, la 186 miliarde
lei.
Obiective:
- asigurarea educatiei de baza pentru toti;
- dezvoltarea invatamantului in mediul rural;
- combaterea marginalizarii si excluderii sociale si profesionale a
tinerilor care au abandonat invatamantul obligatoriu si nu au dobandit
competentele minime necesare ocuparii unui loc de munca;
- eradicarea analfabetismului prin implicarea institutiilor de resort si a
comunitatilor locale;
- inlaturarea blocajelor din activitatea de formare profesionala a
adultilor;
- asigurarea cresterii calitatii programelor de formare profesionala, atat
pentru formarea initiala, cat si pentru cea continua.
Masuri
In Romania se deruleaza o serie de proiecte in domeniul formarii
profesionale, finantate integral sau partial cu sprijin extern. Implementarea
acestor proiecte a contribuit la imbunatatirea sistemului de formare
profesionala, in contextul schimbarilor economice care au avut loc. Dintre
aceste proiecte amintim:
- Proiectul "Ocuparea fortei de munca si protectia sociala", cu
urmatoarele componente:
- Componenta "Formarea profesionala a adultilor" ce prevede
realizarea a doua obiective:
- Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor; institutia
responsabila: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale;
- 5 centre regionale de formare profesionala pentru adulti; institutia
responsabila: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca.
Centrele vor functiona in Ramnicu Valcea, Turnu Magurele, Craiova, Cluj-Napoca
si Constanta, unde se dezvolta un sistem de formare profesionala bazat pe
competente, pentru cel mult 10 profiluri ocupationale specifice acestor centre,
ca urmare a evaluarii nevoilor de formare profesionala din zonele respective.
Vor beneficia de serviciile oferite de aceste centre urmatoarele categorii de
persoane: tinerii absolventi din sistemul de invatamant, persoanele aflate in
cautarea unui loc de munca, salariatii, persoanele nou-intrate pe piata muncii;
- Componenta "Informare si consiliere privind cariera", prin
care au fost elaborate si puse la dispozitie centrelor specializate o serie de
produse: 450 de profiluri ocupationale, postere despre cariera, un ziar despre
cariera, casete video de prezentare a unor tematici specifice orientarii
profesionale.
De asemenea, in cadrul acestei componente s-a adaptat un test psihologic
privind investigarea intereselor profesionale, s-au organizat cursuri de scurta
si lunga durata pentru pregatirea consilierilor privind cariera. In cadrul
agentiilor judetene pentru ocuparea fortei de munca functioneaza 136 de centre
de informare si consiliere privind cariera, dotate cu echipamente necesare
activitatii de consiliere (echipamente video-TV, calculatoare).
- Proiectul "Promovarea formarii profesionale in Romania", avand
ca parteneri Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale din Romania si
Ministerul Cooperarii si Dezvoltarii Economice din Republica Federala Germania,
prin care se urmareste consolidarea celor trei fundatii romano-germane de pregatire
profesionala si integrarea lor in reteaua nationala a furnizorilor de formare,
precum si acordarea asistentei tehnice pentru consolidarea si dezvoltarea
Consiliului National de Formare Profesionala a Adultilor.
- Programul "Leonardo da Vinci" (PLV II) care se va desfasura in
perioada ianuarie 2000 - decembrie 2006 sub coordonarea Ministerului Educatiei
si Cercetarii, prin care se dezvolta proiecte-pilot in domeniul formarii
profesionale, ce vizeaza inovarea si cresterea calitatii, si se implementeaza
actiuni de mobilitate pentru formarea profesionala a unor grupuri de elevi,
studenti, tineri sau muncitori aflati in formare sau a unor profesori sau
formatori
- Programul "Youth for Europe", derulat de Ministerul Tineretului
si Sportului, vizeaza actiuni de formare profesionala adresate tinerilor.
- "Parallel Funding Project for Human Resources Development" este
un proiect care se refera la asumarea de catre scoli a rolului de furnizor de
formare continua, care se deruleaza in zona Constanta, cu posibilitati de
extindere.
Institutia responsabila: Ministerul Educatiei si Cercetarii
- In cadrul Proiectului PHARE 2001 "Coeziune economica si sociala -
invatamant profesional si tehnic" este asumata ca prioritate corelarea
reformei educationale cu eforturile de dezvoltare economica pe anumite zone
prioritare, in scopul asigurarii mobilitatii ocupationale la nivel regional.
Institutia responsabila: Ministerul Educatiei si Cercetarii
- Dezvoltarea integrata a resurselor umane in regiunea N-E; elaborarea
proiectului, asistenta metodologica si monitorizare a opt proiecte finantate de
E.T.F. Torino
Institutia responsabila: Ministerul Educatiei si Cercetarii
- Adoptarea unor programe de educatie compensatorie sau de a doua sansa
pentru cei care au parasit temporar sistemul formal al educatiei de baza
Institutia responsabila: Ministerul Educatiei si Cercetarii
- Restructurarea retelei invatamantului rural, astfel incat sa se asigure
accesul echitabil la educatie pentru copiii si tinerii din mediul rural
Institutia responsabila: Ministerul Educatiei si Cercetarii
- Ameliorarea calitativa a serviciilor educationale din invatamantul rural
Institutia responsabila: Ministerul Educatiei si Cercetarii
- Pentru combaterea abandonului scolar:
- acordarea alocatiei pentru copii tinerilor in varsta de pana la 16/18
ani care urmeaza forme de invatamant potrivit legii (Legea nr. 61/1993 privind
alocatia de stat pentru copii si Hotararea Guvernului nr. 1.040/2001).
Institutia responsabila: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale
- acordarea de burse de scolarizare pentru copiii de varsta scolara care
provin din familii care beneficiaza de venitul minim garantat (Legea nr.
116/2002 privind prevenirea si combaterea marginalizarii sociale)
Institutia responsabila: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale
- Acordarea de rechizite copiilor din invatamantul primar si gimnazial
proveniti din familii cu venituri reduse, precum si copiilor aflati in situatii
de risc scolar
Institutiile responsabile: Ministerul Educatiei si Cercetarii si Ministerul
Muncii si Solidaritatii Sociale
- Asigurarea deplasarii elevilor din mediul rural, de la domiciliu catre
scoala
Institutia responsabila: Ministerul Educatiei si Cercetarii
- Promovarea unui sistem de pregatire pentru tinerii absolventi de gimnaziu
sau pentru cei care au abandonat scoala pe parcurs, sub forma uceniciei la
locul de munca. Promovarea unor masuri de stimulare a agentilor economici care
participa la procesul de instruire practica a acestor tineri
Institutiile responsabile: Ministerul Educatiei si Cercetarii si Ministerul
Muncii si Solidaritatii Sociale
- Promovarea unor masuri de stimulare a agentilor economici care participa
la procesul de instruire practica a acestor tineri
Institutiile responsabile: Ministerul Educatiei si Cercetarii si Ministerul
Finantelor Publice
- Stabilirea unui sistem de planificare a ofertei de educatie si formare
profesionala, la cerere, in concordanta cu politicile de dezvoltare regionala
(in acest sens o importanta cruciala este acordata lucrului direct cu
intreprinderile si intaririi parteneriatului social in formarea profesionala)
Institutiile responsabile: Ministerul Educatiei si Cercetarii, Agentia
Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
- Restructurarea sistemului formarii profesionale initiale si a
continuturilor:
- standarde de pregatire profesionala;
- curriculum si auxiliare curriculare;
- formarea personalului didactic, de conducere si control, a partenerilor
sociali prin programele PHARE RO TVET 0108.01 si 0108.03 - "Reforma
invatamantului profesional si tehnic".
Institutia responsabila: Ministerul Educatiei si Cercetarii
- Modificarea cadrului legislativ prin amendarea Ordonantei Guvernului nr.
129/2000 privind formarea profesionala a adultilor si a Legii nr. 132/1999
privind infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului National de
Formare Profesionala a Adultilor in vederea inlaturarii blocajelor din
activitatea de formare profesionala continua (pentru adulti), in special in
ceea ce priveste autorizarea furnizorilor de servicii de formare
Institutiile responsabile: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si
Ministerul Educatiei si Cercetarii
- Pana la elaborarea Registrului national al calificarilor se va intocmi o
lista de ocupatii si meserii pentru care furnizorii de formare pot organiza
programe de formare profesionala pentru adulti, finalizate cu certificate de
calificare.
Institutiile responsabile: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale,
Ministerul Educatiei si Cercetarii si Consiliul National de Formare
Profesionala a Adultilor
- Elaborarea unei metodologii care sa cuprinda criterii si proceduri de
evaluare a furnizorilor de formare in vederea autorizarii acestora
Institutiile responsabile: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale,
Ministerul Educatiei si Cercetarii si Consiliul National de Formare
Profesionala a Adultilor
- Elaborarea metodologiei certificarii formarii profesionale a adultilor
(dupa adoptarea de catre Parlament a Legii privind formarea profesionala a
adultilor)
Institutiile responsabile: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale,
Ministerul Educatiei si Cercetarii si Consiliul National de Formare
Profesionala a Adultilor
- Intocmirea Registrului national al furnizorilor de formare profesionala a
adultilor, care va cuprinde toti furnizorii de formare autorizati
Institutia responsabila: Consiliul National de Formare Profesionala a
Adultilor
- Elaborarea procedurii de evaluare si certificare a competentelor
dobandite pe cale nonformala sau informala, altele decat cele echivalente cu
calificari profesionale organizate prin sistemul educational care permit
continuarea studiilor pentru obtinerea unei diplome educationale
Institutiile responsabile: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale,
Ministerul Educatiei si Cercetarii si Consiliul National de Formare
Profesionala a Adultilor
- Pentru a facilita mobilitatea fortei de munca si libera circulatie a
persoanelor prin recunoasterea (reciproca) a calificarilor se va asigura
transparenta certificarii programelor de formare profesionala (pentru adulti),
prin introducerea unui supliment descriptiv (o anexa) la documentul de
absolvire (diploma, certificat), care sa furnizeze informatii suplimentare
despre calificarea si competentele persoanei
Institutiile responsabile: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale,
Ministerul Educatiei si Cercetarii si Consiliul National de Formare Profesionala
a Adultilor
- Se va continua organizarea si dezvoltarea celor cinci centre regionale
(multifunctionale) de formare profesionala a adultilor la Ramnicu Valcea, Turnu
Magurele, Craiova, Cluj-Napoca si Constanta.
Institutiile responsabile: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale,
Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
- In anul 2002 Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca va
organiza 2.830 de cursuri pentru:
- circa 11.600 de persoane aflate in cautarea unui loc de munca (pentru
aceste categorii de persoane pregatirea este suportata din fondurile bugetului
asigurarilor pentru somaj - aproximativ 50 miliarde lei);
- circa 37.500 de persoane care doresc sa dobandeasca o noua calificare
(aceste persoane isi platesc pregatirea).
- Dezvoltarea parteneriatului sistem educational - sistem profesional in
contextul descentralizarii sistemului educational, in scopul dezvoltarii
proceselor de analize de nevoi, proiectare curriculara, sisteme complexe de
training si certificare profesionala etc.
Institutia responsabila: Ministerul Educatiei si Cercetarii
- Institutionalizarea procesului de formare a expertilor si a formatorilor
in domeniul educatiei adultilor (training organizat - stagii de formare,
elaborarea unor ghiduri metodologice) prin alocarea unei cote procentuale din
finantarea activitatilor de formare profesionala continua
Institutiile responsabile: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale,
Ministerul Educatiei si Cercetarii si Consiliul National de Formare
Profesionala a Adultilor
- Incurajarea institutiilor si a unitatilor de invatamant de a participa ca
furnizori de formare profesionala continua in programele initiate si organizate
de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
Institutia responsabila: Ministerul Educatiei si Cercetarii.
Linia directoare 5 - Formarea in tehnologiile electronice pentru toti
cetatenii
Statele membre isi vor propune dezvoltarea invatamantului electronic pentru
toti cetatenii. In mod deosebit, statele membre se vor asigura ca toate scolile
au acces la Internet si la resursele multimedia pana la sfarsitul anului 2001
si ca toti profesorii de care este nevoie sunt instruiti in utilizarea acestor
tehnologii pana la sfarsitul anului 2002, pentru a se asigura tuturor elevilor
cunostinte ample de tehnica digitala.
Situatia actuala
Modelul socioprofesional al omului european contemporan trebuie sa
beneficieze de avantajele tehnologiilor informatice si de comunicare, sa
utilizeze maximal oportunitatile si strategiile de formare initiala si
continua, in scopul egalizarii sanselor de succes pe piata muncii si al
evitarii excluderii socioprofesionale, beneficiind de avantajele economiei
bazate pe cunoastere. Informatica va patrunde intr-o masura din ce in ce mai
mare in toate aspectele societatii noastre. De aceea este important ca un numar
cat mai mare de persoane sa dobandeasca si sa aiba abilitatile necesare pentru
a trai si a munci intr-o societate informatizata. In special pentru grupurile defavorizate
(persoanele cu educatie incompleta/deficitara, somerii si angajatii varstnici,
persoanele cu venituri mici, care reprezinta un procent semnificativ din
populatia activa), persoanele cu handicap exista riscul de a ramane in urma in
dobandirea acestor abilitati.
Primele 10 tari informatizate din lume reprezinta 80% din piata mondiala,
in timp ce ultimele tari din lista celor 55 (Romania aflandu-se pe locul 48)
reprezinta impreuna sub 1% . Cheltuielile pentru software si pentru echipamente
hardware sunt reduse, necesitand cresteri apreciabile. Din punct de vedere al
produsului intern brut Romania cheltuieste doar 1,8% . Din cele 400 milioane
computere personale instalate in intreaga lume in anul 1999, in Romania au fost
instalate 290 mii (0,1%). Aceste cifre arata ca in Romania dotarea cu
calculatoare se afla la un nivel scazut, dar si ca este o piata potentiala in
dezvoltare. Romania ocupa o pozitie buna, la mijlocul clasamentului primelor 55
de tari, prin procentul de calculatoare legate in retea (60,5%).
Reforma sistemului educational din Romania recunoaste nevoia de a asigura
tuturor absolventilor diverselor tipuri de scoli pregatirea necesara pentru
viata activa si piata muncii, inclusiv in domeniul utilizarii tehnologiei
informatiei. Internetul este un element-cheie al sistemelor moderne de
informare si comunicare, cu influenta asupra multiplelor aspecte ale vietii
noastre. Trebuie sa existe o oportunitate larg raspandita pentru ca toti
cetatenii sa se familiarizeze cu modalitatile de utilizare a sistemelor
informatice si de comunicare bazate pe computere. Aceasta ii va ajuta pe oameni
sa profite de oportunitatile oferite de schimbarile tehnologice pentru a-si
imbunatati si usura viata. Este, de asemenea, important accesul la aceste sisteme.
Chiar daca numarul de computere personale detinute acasa a crescut destul de
mult in ultimii ani, totusi el ramane mic in comparatie cu situatia existenta
in tarile Uniunii Europene. A crescut semnificativ si numarul legaturilor la
Internet, in special in cadrul diverselor ministere si institutii. Pentru cei
care nu au acasa calculatoare sau acces la Internet, cafenelele Internet din
orase ofera acces la costuri relativ scazute.
Studiile efectuate in randul tinerilor au relevat faptul ca accesul la tehnologia
informatiei este deosebit de utila pentru tineret (peste 92% din tineri
considera ca utila si foarte utila utilizarea calculatorului), in schimb
accesul la un calculator, pentru o buna parte din ei, este limitat (circa 37%).
Una dintre aptitudinile pe care tinerii o considera utila pentru gasirea unui
loc de munca este legata de dobandirea "cunostintelor in domeniul
informatic".
Ministerul Educatiei si Cercetarii considera ca alfabetizarea in domeniul
tehnologiilor informationale este considerata o prioritate la nivelul
politicilor educationale. In privinta dotarilor cu calculatoare si tehnica
informatica sunt de remarcat urmatoarele date statistice: 66,7% din totalul
scolilor din mediul urban au cel putin un computer, in timp ce 30,5% din totalul
scolilor din mediul urban sunt conectate la Internet; 15,3% din scolile din
mediul rural au cel putin un calculator, in timp ce 1,1% din scoli sunt
conectate la Internet; 93% din institutiile de invatamant prescolar din mediul
urban au cel putin un calculator; de asemenea, este de remarcat faptul ca 70%
din gradinite au optional in curriculum activitati de initiere in folosirea
calculatorului.
Toate institutiile de invatamant superior din Romania au cel putin o retea
de calculatoare si sunt conectate la Internet.
O data cu introducerea noului curriculum national, aria curriculara
"Tehnologii" a capatat consistenta in planurile de invatamant prin
introducerea unor discipline, precum:
- Informatica;
- Tehnologii informationale si de comunicatie;
- Tehnologii asistate de calculator.
In ceea ce priveste curricula scolara, in invatamantul primar si gimnazial
exista in programa scolara disciplina optionala informatica - utilizarea
calculatorului (o ora saptamanal).
Curricula scolara in invatamantul liceal si profesional (scoli
profesionale) prevede, pe durata a 1 - 2 ani, dupa caz, disciplina de studiu
Informatica in trunchiul comun de pregatire.
In vederea pregatirii profesorilor in domeniul tehnologiilor informationale
si de comunicatie, al tehnologiilor asistate de calculator, au fost formati la
nivel national 100 de formatori pentru informatica si tehnologii asistate de
calculator si 180 de formatori pentru utilizarea tehnologiilor informationale
si de comunicatie in procesul de invatamant (incepand cu anul 2001 formatorii
nationali desfasoara programe si stagii de formare in fiecare judet).
In cursul anului 2001 Ministerul Educatiei si Cercetarii, prin programul de
informatizare a sistemului preuniversitar, a achizitionat 7.323 de calculatoare
pentru scoli primare, unitati gimnaziale, case ale corpului didactic si
consiliile aflate in subordinea sa.
Ultima etapa a proiectului de reforma a invatamantului preuniversitar,
finantat de Guvernul Romaniei si Banca Mondiala, derulata in anul 2001, a
inclus si etapa de dotare a unitatilor scolare cu sotfware educational si
tehnica de calcul (calculatoare, imprimante, modemuri pentru conectare la
Internet).
A continuat programul de modernizare cu sisteme informatice a inspectoratelor
scolare judetene, in vederea includerii lor in programul de invatamant asistat
de calculator, si a sistemului computerizat de administratie.
Sistemul ADLIC - admiterea in licee 2001 este primul sistem informatizat
folosit in Romania la nivel national pentru centralizarea rezultatelor
examenului de capacitate. Cu ocazia conferintei la nivel guvernamental
e-Government - "De la politica la practica", desfasurata la Bruxelles
in perioada 29 - 30 noiembrie 2001 si organizata de Comisia Europeana, acest
proiect ADLIC a fost distins cu eticheta e-Government "Best
practice".
In prezent Ministerul Educatiei si Cercetarii deruleaza unele proiecte cu
finantare externa, cu contributie financiara si din partea Romaniei, relevante
pentru dobandirea competentelor digitale, si anume:
- Proiectele PHARE RO 0108.01 si RO 0108.03 "Coeziune economica si
sociala - invatamant profesional si tehnic";
- Platforma de dezvoltare a educatiei la distanta in invatamantul
profesional si tehnic, bazat pe asimilarea limbajului si a competentelor de
baza in domeniul ICT, derulat in cooperare cu Guvernul flamand, Sequoyah
International Restructuring Belgia si Promeso Consulting Romania;
- Programul AL - Asistent Educational pentru scoli generale si licee, cu
scopul de a informatiza predarea unor discipline de invatamant si de a utiliza
calculatorul ca sprijin in transmiterea unor informatii catre elevi.
Se pune un accent deosebit pe formarea cadrelor didactice din perspectiva
utilizarii tehnologiilor informatice in activitatile directe la clasa, deoarece
majoritatea cercetarilor in domeniul formarii cadrelor didactice sustin faptul
ca nu mai poate exista proces de invatamant modern in absenta utilizarii
tehnicilor informationale:
- A fost analizata actuala curricula de formare a cadrelor didactice din
invatamantul preuniversitar, din perspectiva utilizarii calculatorului, in
colaborare cu echipa de lucru, tutori, coordonatori, consolidandu-se totodata
si baza de date referitoare la documentele de curriculum de formare pentru
utilizarea calculatorului si la toate documentele de referinta in domeniul
formarii.
- Au fost elaborate, cu concursul echipelor interdisciplinare de lucru,
repere curriculare pentru formarea cadrelor didactice din perspectiva utilizarii
calculatorului. De mentionat ca extensia curriculara s-a realizat si la nivelul
specializarii IDD (invatamant la distanta) pentru cele 100 de cadre didactice
inscrise la aceasta forma de invatamant.
- A fost stimulata participarea cadrelor didactice la programe de formare
in domeniul utilizarii calculatorului in procesul de instruire prin intermediul
ofertei accesibile, desfasurata sub forma IDD.
Din perspectiva formarii cadrelor didactice, finalitatile pe termen lung
sunt urmatoarele:
- ameliorarea alternativelor vizand profesionalizarea (formarea initiala
si continua) in domeniul utilizarii calculatorului;
- imbunatatirea activitatii educationale a cadrelor didactice privind
asumarea unor responsabilitati in ceea ce priveste utilizarea calculatorului,
cresterea gradului de profesionalism si optimizarea procesului de invatamant;
- promovarea statutului cadrului didactic prin explicitarea atributiilor
si a competentelor sale specifice, in stransa legatura cu o politica educationala
coerenta in privinta utilizarii tehnologiilor informationale la nivel social,
in general, si la nivelul invatamantului, in special.
In ceea ce priveste adultii, un studiu recent realizat de Consiliul
National pentru Formarea Profesionala a Adultilor (in colaborare cu alte
institutii), intitulat "Cercetare explorativa privind formarea
profesionala a adultilor", a relevat faptul ca majoritatea programelor
dezvoltate de furnizorii de formare profesionala pentru adulti sunt dedicate tehnicii
de calcul. Toti furnizorii de formare, chiar si cei specializati in alte
domenii ocupationale, au incercat sa dezvolte programe specifice de formare in
domeniul tehnicii de calcul. Acest fapt este o urmare atat a "revolutiei
IT" din anii '90, dar si a conceptiei ca instruirea de baza in domeniul
tehnicii de calcul se incadreaza in aproape toate cererile pentru un post sau
loc de munca. Aceasta inseamna ca sunt multe persoane care doresc sa urmeze un
curs de formare si sa detina o diploma care sa le certifice abilitatile in
utilizarea computerului.
In ceea ce priveste pregatirea oferita de intreprinderi in utilizarea
calculatorului si procesare de date, intreprinderile mari (cu peste 250 de
angajati) au cea mai mare pondere in totalul intreprinderilor care asigura
angajatilor programe de pregatire in acest domeniu (79,8%), cele mijlocii
reprezinta 18,6% din total, iar cele mici au o pondere doar de 1,6% .
Din datele detinute si furnizate de Asociatia Nationala a Expertilor
Formatori in Informatica (ANEFI) pentru anii 2000 si 2001 rezulta ca in aceasta
perioada CPI (Centrul de Pregatire in Informatica) a coordonat stiintific 133
de centre teritoriale de pregatire in informatica. Aceste centre impreuna cu
CPI formeaza Reteaua nationala de centre de instruire autorizate CPI. Cursurile
de pregatire in domeniul informaticii din aceasta perioada, precum si numarul
de cursanti care au beneficiat de acest tip de pregatire sunt sintetizate in
tabelele de mai jos. Trebuie mentionat ca nu exista date cu privire la sursele
de finantare a acestor cursuri (costuri suportate de angajatori sau de catre
persoanele individuale).
__________________________________________________________
| | CPI | Retea |
|________________________________________|_______|_________|
| Serii de cursuri tinute | 568 | 3.224 |
|________________________________________|_______|_________|
| Titluri diferite de cursuri tinute | 125 | 95 |
|________________________________________|_______|_________|
____________________________________________________________________
| | Nr. cursanti | Nr. cursanti | Total |
| | CPI | retea | |
|_____________________________|______________|______________|________|
| Cursuri de formare | 2.251 | 18.098 | 20.349 |
|_____________________________|______________|______________|________|
| Cursuri de specializare | 4.180 | 16.964 | 21.144 |
|_____________________________|______________|______________|________|
| Total | 6.431 | 35.062 | 41.493 |
|_____________________________|______________|______________|________|
____________________________________________________________________
| Domeniu | Nr. cursanti | Nr. cursanti | Total |
| | CPI | retea | |
|_____________________________|______________|______________|________|
| Formare orientata pe meserii| 2.251 | 18.098 | 20.349 |
|_____________________________|______________|______________|________|
| Baze de date | 477 | 179 | 656 |
|_____________________________|______________|______________|________|
| Sisteme de operare | 108 | 33 | 141 |
|_____________________________|______________|______________|________|
| Utilizare microcalculatoare | 1.818 | 13.953 | 15.771 |
|_____________________________|______________|______________|________|
| Limbaje de programare | 338 | 814 | 1.152 |
|_____________________________|______________|______________|________|
| Servicii Internet | 124 | 265 | 389 |
|_____________________________|______________|______________|________|
| Tehnoredactare informatizata| 51 | 216 | 267 |
|_____________________________|______________|______________|________|
| Proiectare asistata | | | |
| de calculator | 183 | 111 | 294 |
|_____________________________|______________|______________|________|
| Retele de calculatoare | 769 | 53 | 822 |
|_____________________________|______________|______________|________|
| Initiere | 413 | 1.163 | 1.576 |
|_____________________________|______________|______________|________|
| Limbi straine pentru | | | |
| informatica | 312 | 177 | 489 |
|_____________________________|______________|______________|________|
| Total | 6.844 | 35.062 | 41.906 |
|_____________________________|______________|______________|________|
Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca vine in sprijinul celor
care cauta un loc de munca, in oferta de cursuri de formare profesionala un loc
insemnat ocupandu-l cele pentru obtinerea competentelor digitale. Astfel, in
anul 2000, din totalul de 65.307 cursanti, 22.784 de cursanti au participat la
cursurile de informatica (operare calculator, utilizare calculator), iar in
anul 2001, din totalul de 77.941 de cursanti, 20.030 de cursanti au fost beneficiarii
acestor tipuri de cursuri. Aceasta inseamna ca in anul 2000 ponderea cursurilor
de informatica in totalul cursurilor a fost de 34,9% si, respectiv, 25,7% in
anul 2001.
Conform Programului national de formare profesionala al Agentiei Nationale
pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), pentru anul 2002 se estimeaza ca vor
fi organizate circa 451 de cursuri in 11 meserii/specialitati din domeniul
informatic, la care vor participa circa 7.800 de persoane.
Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap are in vedere
perfectionarea competentelor persoanelor cu handicap in domeniul tehnologiilor
informatice si de comunicare, in special prin finantarea unor proiecte
specifice. Pregatirea in domeniul informaticii si comunicarii prin intermediul acestor
cursuri vizeaza atat initierea, cat si formarea profesionala in aceste domenii,
adresandu-se atat copiilor si adolescentilor cu handicap, cat si persoanelor
adulte cu handicap. In anul 2001 s-au desfasurat doua asemenea proiecte pe
durata unui trimestru: un atelier de consiliere profesionala pentru adolescenti
cu handicap neuromotor sever si o tabara de pregatire in operare PC pentru
tineri. Obiectivul acestor proiecte a fost asigurarea cadrului adecvat pentru
pregatirea profesionala a tinerilor cu handicap in scopul facilitarii gasirii
unui loc de munca.
Obiective:
- Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca isi propune ca, in anii
urmatori, sa creasca treptat numarul cursurilor de initiere in utilizarea
calculatorului, acestea fiind destinate in special persoanelor aflate in
cautarea unui loc de munca.
Organizarea acestor cursuri se va face prin centrele proprii ale Agentiei
Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca sau prin alti furnizori de servicii
de formare profesionala din sectorul public sau privat. Evaluarea eficientei
unei astfel de masuri active se poate realiza cu indicatori specifici, si
anume:
- numarul persoanelor intrate in programul de pregatire;
- rata de succes a masurii respective;
- impactul masurii asupra cresterii capacitatii de angajare, respectiv
impactul asupra diminuarii ratei somajului.
- In urmatorii ani se prevede dezvoltarea si in Romania a comertului
electronic si a afacerilor electronice (e-Business), ca metoda de promovare
rapida a produselor si de largire a pietei de desfacere cu cheltuieli minime.
Pentru aceasta sunt necesare dezvoltarea infrastructurii, cresterea pietei
interne pentru IT si dezvoltarea abilitatilor digitale pentru cetateni.
- In anul 2002 va continua finantarea proiectelor de pregatire profesionala
a tinerilor cu handicap in domeniul informaticii, dar si a unor proiecte noi:
utilizare PC, secretariat-birotica, contabilitate, acces Internet. Informatica
si pregatirea in domeniul IT pot deschide noi orizonturi persoanelor cu
handicap, oferind posibilitatea accesului la locuri de munca care in trecut
erau inaccesibile acestor persoane.
- Implementarea societatii informationale prin sistemul educational -
instruirea la distanta si continua si informatizarea invatamantului.
Masuri
Actiuni prevazute pana in anul 2004:
- construirea unei baze de date cu acces public (Web) pentru urmarirea
on-line a realizarii obiectivului, accelerarea introducerii calculatoarelor
cu/si acces la Internet in unitatile de invatamant scolar si liceal;
- accelerarea introducerii calculatoarelor cu/si acces la Internet in
unitatile de invatamant scolar si liceal (asigurarea logisticii prin dotarea cu
500.000 de calculatoare);
- cel putin un calculator cu acces la Internet pentru fiecare scoala pana
in anul 2004 (8.000 de scoli);
- cel putin un laborator de 8 calculatoare + 1 server cu acces la
Internet pentru fiecare liceu pana in anul 2004 (1.500 de licee);
- asigurarea conditiilor necesare pentru pregatirea corpului didactic cu
notiuni specifice comunicatiilor si tehnologiei informatiei;
- notiuni despre Internet si impactul social al Internetului pentru
corpul didactic preuniversitar;
- impactul comunicatiilor si tehnologiei informatiei in economia digitala
pentru corpul didactic universitar (crearea de centre de instruire
computerizata si multimedia pentru profesori);
- asigurarea conditiilor necesare pentru furnizorii de servicii de
instruire in colaborare;
- conectarea bibliotecilor la Internet si automatizarea serviciilor de
informare si documentare oferite utilizatorilor.
Institutiile responsabile: Ministerul Educatiei si Cercetarii si Ministerul
Finantelor Publice
- Planul de actiuni pentru perioada 2002 - 2003 in domeniul de politica
tineret, obiectivul Valorificarea/Stimularea potentialului creativ al tinerilor
are prevazuta ca actiune implementarea unui program destinat stimularii
activitatilor tehnico-aplicative din domeniul informatic si a facilitarii accesului
tinerilor la activitatile bazate pe tehnologia informatiei
Institutia responsabila: Ministerul Tineretului si Sportului, in colaborare
cu alte ministere
- La finele anului 2001, din fonduri bugetare, a inceput derularea
programului de educatie asistata de calculator in invatamantul preuniversitar,
denumit e-learning. Acest program este prevazut sa se deruleze in perioada 2001
- 2004, are un buget estimat de 200 milioane dolari si are ca obiectiv dotarea
cu calculatoare a institutiilor de invatamant preuniversitar. In cadrul primei
etape a acestui program au fost achizitionate 120 de retele de calculatoare
care au fost distribuite in licee. La nivelul Ministerului Educatiei si
Cercetarii urmeaza sa se instaleze un centru de date format dintr-un server de
lucru, un server de dezvoltare si un server de test, cuplate in sistem.
Sistemul creat va fi utilizat la centralizarea tuturor bazelor de date
existente la nivel universitar si preuniversitar si pentru o biblioteca de
manuale din sistemul gimnazial.
Institutia responsabila: Ministerul Educatiei si Cercetarii
- Acordarea de asistenta la elaborarea curriculumului in domeniul
informaticii si furnizarea de cursuri de formare in domeniu
Durata implementarii acestei masuri: 3 ani
Indicatori de masurare a rezultatelor:
- numar de cursuri dezvoltate;
- numar de cursuri organizate;
- rata de participare;
- rata de succes a participantilor (rezultatele absolventilor la
certificarea competentelor profesionale in domeniul IT);
- rata de ocupare a absolventilor.
Institutia responsabila: Ministerul Educatiei si Cercetarii
- Incheierea unor acorduri de colaborare intre unitatile de invatamant
furnizoare de formare profesionala in IT si parteneri specializati
Durata implementarii acestei masuri: 3 ani
Indicatori de masurare a rezultatelor:
- numar de acorduri de cooperare scoala - parteneri comunitari;
- numar de proiecte de cooperare.
Institutia responsabila: Ministerul Educatiei si Cercetarii
- Aplicarea proiectelor de formare initiala si continua a cadrelor
didactice potrivit standardelor de formare mentionate anterior.
Institutia responsabila: Ministerul Educatiei si Cercetarii
- Consolidarea statutului noilor discipline din aria curriculara
"Tehnologii":
- Informatica;
- Tehnologii informationale si de comunicatie;
- Tehnologii asistate de calculator.
Institutia responsabila: Ministerul Educatiei si Cercetarii
- Infiintarea de unitati protejate care sa aiba ca obiect activitati din
domeniul IT, destinate utilizarii fortei de munca din randul persoanelor cu
handicap
Institutia responsabila: Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu
Handicap
- Cresterea treptata, in anii urmatori, a numarului de persoane in cautarea
unui loc de munca, care vor beneficia de cursuri de informatica-initiere
Institutia responsabila: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
Linia directoare 6 - Politici active in vederea corelarii cererii cu oferta
pe piata muncii si prevenirii lipsei de forta de munca calificata
Statele membre, acolo unde este cazul impreuna cu partenerii sociali, isi
vor intensifica eforturile pentru identificarea si prevenirea lipsurilor
emergente, mai ales prin:
- dezvoltarea capacitatilor de mediere ale serviciilor de ocupare a fortei
de munca;
- dezvoltarea politicilor de prevenire a lipsurilor de calificari;
- promovarea mobilitatii ocupationale si geografice;
- consolidarea functionarii pietelor fortei de munca prin imbunatatirea
bazelor de date cu privire la locurile de munca si oportunitatile de invatare,
care vor trebui interconectate la nivel european prin utilizarea tehnologiilor
moderne si a experientei deja disponibile la nivel european.
Situatia actuala
In Romania institutia statului, specializata in oferirea serviciilor
publice de ocupare, este la nivel national Agentia Nationala pentru Ocuparea
Fortei de Munca; la nivel local functioneaza 41 de agentii judetene pentru
ocuparea fortei de munca si Agentia municipala pentru ocuparea fortei de munca
Bucuresti. Reteaua serviciilor de ocupare este bine dezvoltata, fiecare agentie
judeteana avand in subordine agentii locale si puncte de lucru in localitatile
in care necesitatile de pe piata muncii impun acest lucru. Personalul care isi
desfasoara activitatea in aceasta retea este in general bine pregatit,
beneficiind de suficienta experienta si competenta pentru furnizarea
serviciilor specializate.
Piata fortei de munca din Romania este caracterizata de un dezechilibru,
cererea de forta de munca fiind considerabil mai mica decat oferta. Legislatia
prevede obligativitatea anuntarii locurilor de munca vacante, acestea fiind
inregistrate si mediatizate prin afisare si prin mass-media. Nerespectarea acestei
prevederi de catre unii agenti economici face ca transparenta locurilor de
munca vacante sa nu fie la nivelul dorit.
O sursa de dezechilibre pe piata muncii o constituie procesul de
restructurare a unor mari ramuri industriale generatoare de somaj. In zonele
monoindustriale persoanele disponibilizate ca urmare a restructurarilor din
industria miniera, industria constructiilor de masini, industria siderurgica nu
au putut fi incadrate in alte ramuri industriale, mai dinamice, decat intr-o
foarte mica masura, motiv ce a condus la amplificarea somajului si a
problemelor sociale in acele zone. Pentru a inlatura dezechilibrele aparute in
zonele defavorizate, monoindustriale, in care nu s-au dezvoltat inca alte
ramuri economice care sa ofere perspective de ocupare, Agentia Nationala pentru
Ocuparea Fortei de Munca a initiat doua programe speciale in cadrul Programului
national de actiuni pentru ocuparea fortei de munca:
- "Programul 180" - program care se va implementa in 140 de
localitati din zonele declarate defavorizate in conformitate cu Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate si in 40
de localitati din zonele industriale si monoindustriale;
- "Programul Valea Jiului" - program destinat cresterii ocuparii
fortei de munca si imbunatatirii conditiilor de viata din bazinul minier al
Vaii Jiului.
Principalele servicii de ocupare oferite solicitantilor de locuri de munca
in contextul acestei linii directoare sunt:
- informarea si consilierea privind cariera;
- medierea locurilor de munca vacante;
- formarea profesionala, care sa raspunda solicitarilor de pe piata
muncii.
O data cu intrarea in vigoare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul
asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, Agentia
Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca poate incheia contracte cu alti
furnizori prestatori de servicii de consiliere profesionala, mediere sau
formare profesionala, fapt ce permite cresterea capacitatii de furnizare a acestui
tip de servicii, existand obligativitatea pentru acesti furnizori de a raporta
datele inregistrate pentru a putea fi monitorizate la nivel national de catre
Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca.
Activitatile serviciilor de ocupare sunt in mare parte informatizate (2
calculatoare la 3 lucratori), in prezent fiind in curs de realizare proiectul
pentru crearea retelei informatice intre Agentia Nationala pentru Ocuparea
Fortei de Munca si agentiile judetene/locale.
Pentru a veni in intampinarea transformarilor ce se produc in structura
pietei muncii, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca organizeaza
cursuri de formare profesionala ce au ca scop, pe de o parte, asigurarea fortei
de munca calificate, adaptata necesitatilor de pe piata muncii, si, pe de alta
parte, cresterea sanselor persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca de a
se integra din punct de vedere profesional (vezi liniile directoare 4 si 5).
Formarea profesionala pentru someri se realizeaza conform planurilor anuale
de formare profesionala, elaborate in baza studiilor pe termen scurt privind
necesitatile de forta de munca pentru anumite sectoare/ocupatii. In stabilirea
acestui necesar sunt implicati partenerii sociali la nivel local.
In ceea ce priveste sistemul de formare initiala, o problema aparuta ca
urmare a lipsei unui sistem functional, eficient, de studiere si previzionare a
nevoilor pietei muncii, de dimensionare a formarii profesionale initiale, o
constituie insuficienta corelare intre oferta educationala si cerintele pietei
muncii pe anumite domenii, desi Ministerul Educatiei si Cercetarii, prin
programul de reforma a invatamantului profesional si tehnic, a intreprins o
serie de masuri vizand adaptarea nomenclatoarelor de pregatire din invatamantul
preuniversitar, modificarea curriculei scolare, introducerea parteneriatului
social in sistemul VET, implementarea de programe de formare continua a
personalului didactic.
In Romania, ca urmare a tranzitiei la economia de piata si a dezvoltarii
unor noi sectoare de activitate, au aparut noi ocupatii pentru care nu exista
personal calificat. Pe de alta parte, pentru meseriile si ocupatiile
traditionale sunt necesare noi competente, ca urmare a concurentei si
liberalizarii pietei.
In acest sens, in vederea realizarii unui echilibru intre cererea si oferta
de forta de munca a fost semnat in anul 2001 un protocol intre Agentia
Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca si Ministerul Educatiei si
Cercetarii, care prevede adaptarea planului de scolarizare la cerintele reale
ale pietei muncii, pe baza studiilor si prognozelor privind cerintele de
perspectiva ale pietei muncii. Protocoalele incheiate la nivel local, conforme
precizarilor Regulamentului-cadru de organizare si functionare a comitetelor
locale de dezvoltare a parteneriatului social in invatamantul profesional si
tehnic, prevad, in principal, urmatoarele:
- adaptarea planurilor de scolarizare la cerintele locale ale pietei
muncii; rezultatele analizei structurii pietei muncii vor constitui informatii
esentiale pentru intocmirea planului de scolarizare, corelarea ofertei
invatamantului profesional si tehnic cu cerintele pietei muncii si interesul
viitorilor elevi;
- infiintarea unor clase care sa raspunda nevoii de forta de munca in domenii
si meserii nou-aparute pe piata muncii sau in meserii cu traditie locala;
- cresterea numarului de locuri in invatamantul profesional (scoli de
ucenici) in vederea diminuarii abandonului scolar;
- asigurarea unui numar mai mare de locuri in invatamantul profesional
pentru domeniile solicitate pe piata locala a fortei de munca;
- colaborarea pentru dezvoltarea educatiei antreprenoriale a elevilor din
anii terminali;
- initierea unor programe de informare si consiliere profesionala a elevilor
din anii terminali, care sa cuprinda: prezentarea unor notiuni de piata a
muncii, strategii de cautare a unui loc de munca, informatii privind cele mai
solicitate meserii pe piata locala a fortei de munca, ocupatii nou-aparute pe
piata muncii, oferta actuala de locuri de munca, domeniile de pregatire pentru
care exista solicitari din partea agentilor economici care doresc sa organizeze
cursuri cu asigurarea locurilor de munca etc.;
- perfectionarea sistemului de alocare a resurselor financiare pentru
sistemul formarii profesionale initiale, dezvoltarea si utilizarea eficienta a
acestora;
- schimburi de informatii relevante privind piata muncii, mediul de
afaceri, oportunitati locale de dezvoltare etc.;
- diversificarea relatiilor de parteneriat scoala - intreprinderi -
comunitatea locala;
- orientarea pregatirii profesionale din sistemul educatiei catre cerintele
pietei muncii;
- dezvoltarea pregatirii profesionale in sprijinul comunitatii de afaceri;
- institutionalizarea si permanentizarea dialogului social activ privind
ocuparea fortei de munca in concordanta cu solicitarile pietei muncii;
- identificarea strategiilor din domeniul ocuparii si formarii
profesionale;
- corelarea actiunilor institutiilor implicate in formarea profesionala si
imbunatatirea colaborarii in acest sens;
- sprijinirea actiunilor convenite in cadrul comitetului local de
dezvoltare a parteneriatului social in formarea profesionala;
- asigurarea parteneriatului in organizarea unor masuri active de ocupare a
absolventilor.
Pe parcursul anului 2001 Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
a organizat la nivel national doua burse de locuri de munca, una generala
adresata tuturor persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca, iar una
adresata in mod special absolventilor institutiilor de invatamant. Pana in luna
aprilie a anului 2002 au fost organizate doua burse de locuri de munca: una
generala si una adresata femeilor aflate in cautarea unui loc de munca, urmand
ca in luna mai sa se organizeze si o bursa de locuri de munca pentru absolventi
si una pentru persoanele cu handicap. Prin specializarea burselor de locuri de
munca se doreste cresterea eficacitatii acestui tip de masura si monitorizarea
rezultatelor pentru fiecare grup-tinta.
Pentru o mai buna corelare intre cererea si oferta de forta de munca, la
nivelul fiecarei agentii judetene si in unele dintre agentiile locale, in
functie de spatiile existente, s-au infiintat 136 de centre de consiliere si
informare privind cariera, unde persoanele in cautarea unui loc de munca pot
obtine informatii referitoare la tendintele pietei muncii, pot sa se
autoevalueze din punct de vedere profesional si sunt informate cu privire la
masurile active care se deruleaza si la care pot avea acces.
In vederea corelarii cererii cu oferta pe piata muncii si a scurtarii
timpului alocat acestor activitati de catre serviciile de ocupare, s-a creat si
s-a pus la dispozitie celor interesati, gratuit, prin intermediul Internetului,
Serviciul electronic de mediere a muncii (SEMM), accesibil la adresa
www.semm.ro, unde agentii economici isi pot anunta locurile de munca vacante,
iar cei care doresc sa se angajeze pot consulta lista ofertelor disponibile.
Acest serviciu a fost introdus ca raspuns la nevoia de diversificare a
gamei de servicii oferite de catre Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de
Munca cu impact asupra gradului de ocupare si asupra raporturilor de pe piata
muncii, de modernizare si eficientizare a serviciilor publice de ocupare si de
reducere a volumului de munca de rutina al consilierilor profesionali, in
favoarea dezvoltarii de solutii personalizate pentru fiecare client.
SEMM a fost lansat in august 2000 in noua judete (Arges, Bihor, Brasov,
Buzau, Cluj, Constanta, Hunedoara, Neamt, Valcea). Rezultatele obtinute in
aceste judete au aratat ca acest sistem se bucura de mare audienta, cu
precadere in randul tinerilor si al categoriilor profesionale cu educatie
informatica. In anul 2001 s-a generalizat utilizarea SEMM la nivel de tara.
Medierea electronica este un serviciu care urmareste reducerea somajului,
cresterea mobilitatii pe piata fortei de munca si reducerea timpului de reactie
la aparitia ofertelor.
De-a lungul functionarii sale SEMM a fost accesat de circa 70.000 de
beneficiari, dintre care aproximativ 8.475 de angajatori si 60.741 de persoane
aflate in cautarea unui loc de munca, pentru care au fost puse la dispozitie
15.240 de locuri de munca.
In cadrul Institutului National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii
si Protectiei Sociale s-au elaborat in perioada 2000 - 2001 o serie de studii
si cercetari care au avut ca obiective urmarirea modului de promovare a unor
politici active pentru dezvoltarea medierii si prevenirea excedentelor si
deficitelor pe piata muncii din Romania.
In cadrul studiului "Potentialul de munca - evolutii recente si
perspective" (realizat in perioada 2000 - 2001) au fost create baze de
date pentru perioada 1995 - 2000, atat cu privire la cererea de forta de munca
pe sectoare, ocupatii si regiuni, cat si cu privire la oferta de munca
(inclusiv pentru persoanele aflate in somaj, ca oferta disponibila) si
structura acesteia pe sectoare, ocupatii si regiuni.
Largirea bazei de indicatori care caracterizeaza forta de munca, si in
special a celor care caracterizeaza potentialul de munca, prin dezvoltarea si
modernizarea intregului sistem informational al pietei muncii, reprezinta un
pas util in standardizarea sistemului informational si compatibilizarea cu
bazele de date existente la nivel european (reteaua EURES). Compararea cererii
cu oferta disponibila si evidentierea excedentelor si deficitelor s-a realizat
prin determinarea dimensiunii potentialului de munca atat la nivel
macroeconomic, cat si microeconomic, urmarindu-se atat aspectele calitative,
cat si cele cantitative. Studiul urmeaza a fi continuat in anul 2002 cu faza
aflata in cercetare: "Cai si modalitati de utilizare extensiva si
intensiva a potentialului de munca".
Pentru o mai buna implementare a politicilor referitoare la corelarea
cererii cu oferta pe piata muncii si la prevenirea lipsei de forta de munca
calificata, Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si
stimularea ocuparii fortei de munca vine cu o serie de elemente noi prin care
se urmaresc dinamizarea pietei muncii si sporirea gradului de ocupare a fortei
de munca. Una dintre masurile active prevazute de noua lege este stimularea
mobilitatii fortei de munca prin acordarea de stimulente financiare care au ca
scop incurajarea angajarii la distanta si schimbarea domiciliului.
Prin monitorizarea indicatorilor de performanta stabiliti anual pentru
serviciile oferite Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca identifica
si analizeaza dificultatile de pe piata muncii si ia masurile necesare ce se
impun.
Obiective:
Guvernul are in vedere pentru perioada 2002 - 2004:
1. imbunatatirea serviciilor de mediere oferite persoanelor aflate in
cautarea unui loc de munca;
2. adaptarea ofertei educationale la cerintele locale ale pietei muncii,
stimularea mobilitatii fortei de munca, pentru inlaturarea dezechilibrului
existent pe piata muncii intre cererea si oferta de forta de munca prin:
a) prevenirea deficitului de calificari pe piata muncii, pe termen lung,
prin adaptarea corespunzatoare a ofertei educationale (planul de scolarizare);
b) prevenirea deficitului de calificari pe piata muncii, pe termen scurt,
prin programele de formare profesionala oferite persoanelor aflate in cautarea
unui loc de munca;
c) promovarea mobilitatii ocupationale si geografice;
3. largirea bazei de indicatori care caracterizeaza forta de munca, si in
special a celor care caracterizeaza potentialul de munca, prin dezvoltarea si
modernizarea intregului sistem informational al pietei muncii;
4. imbunatatirea bazelor de date cu privire la oferta de locuri de munca
existente pe piata muncii, prin informatizare;
5. dezvoltarea SEMM prin atragerea de noi utilizatori in sistem, ce se
poate realiza prin promovarea acestui tip de servicii.
Masuri
- Adaptarea, in perioada 2002 - 2004, a planurilor de scolarizare pe baza
studiilor privind cerintele de perspectiva ale pietei muncii, pe baza
planurilor regionale de actiune anuale privind dezvoltarea integrata a
educatiei si formarii profesionale, conform Protocolului de colaborare incheiat
intre Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca si Ministerul Educatiei
si Cercetarii
Institutii responsabile: consiliile de dezvoltare regionala, consortiile
regionale, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca si Ministerul
Educatiei si Cercetarii
- Pentru promovarea mobilitatii ocupationale si geografice, conform Legii
nr. 76/2002, sunt puse la dispozitie fonduri speciale din bugetul asigurarilor
pentru somaj, pentru acordarea unor prime, astfel:
- prima de incadrare neimpozabila, egala cu nivelul a 2 salarii minime
brute pe tara in vigoare la data acordarii, pentru persoanele care se
incadreaza in munca intr-o localitate situata la peste 50 km de localitatea in
care isi au domiciliul stabil;
- prima de instalare, egala cu nivelul a 7 salarii minime brute pe tara,
pentru persoanele care, in perioada in care beneficiaza de indemnizatia de
somaj, se incadreaza in munca intr-o alta localitate, schimbandu-si domiciliul;
- Realizarea unui studiu privind deficitul de calificari pe piata fortei de
munca
Institutia responsabila: Institutul National pentru Cercetare in Domeniul
Muncii si Protectiei Sociale
- Cresterea numarului de centre de informare si consiliere privind cariera
pana in anul 2004
Institutia responsabila: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
- Intocmirea, potrivit Ordinului presedintelui Agentiei Nationale pentru
Ocuparea Fortei de Munca nr. 86/2002, a unui plan de mediere pentru fiecare
persoana aflata in cautarea unui loc de munca
Institutia responsabila: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca;
- Organizarea anuala la nivel national a burselor locurilor de munca
(generale, pentru tinerii absolventi, si speciale pentru anumite grupuri-tinta)
Institutia responsabila: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
- Implementarea unor programe de perfectionare a personalului Agentiei
Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca pentru imbunatatirea calitatii
tuturor serviciilor oferite
Institutia responsabila: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
- Aplicarea prevederilor Legii nr. 76/2002 referitoare la stimularea
mobilitatii fortei de munca ca urmare restructurarilor economice masive care
creeaza mari probleme de ocupare in anumite regiuni monoindustriale:
______________________________________________________________________________
| Anul | 2002 | 2003 | 2004 | 2005
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| Numarul prognozat de persoane beneficiare, | | | |
|
| din care: | 7.000 | 7.500 | 7.500 | 8.000
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| a) incadrate intr-o localitate la distanta | | | |
|
| de peste 50 km fata de domiciliu | 6.000 | 6.000 | 6.500 | 7.000
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
| b) incadrate in alta localitate, | | | |
|
| cu schimbarea domiciliului | 1.300 | 1.300 | 1.400 | 1.500
|
|______________________________________________|_______|_______|_______|_______|
- "Programul 180" - program care se va implementa in 140 de
localitati din zonele declarate defavorizate in conformitate cu Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 24/1998 si in 40 de localitati din zonele industriale
si monoindustriale
La selectia localitatilor cuprinse in program s-a tinut seama de
urmatoarele criterii, care nu sunt cumulative:
- localitatile sa fie declarate defavorizate in conformitate cu Ordonanta
de urgenta a Guvernului nr. 24/1998;
- localitatile din judetele in care rata somajului este peste media
inregistrata la nivel national sa aiba ponderea numarului de someri peste rata
somajului la nivelul judetului;
- localitatile in care rata somajului este sub media inregistrata la
nivel national sa aiba ponderea numarului de someri peste rata somajului la
nivelul judetului.
- "Programul Valea Jiului" - program destinat cresterii ocuparii
fortei de munca si imbunatatirii conditiilor de viata din Bazinul minier al
Vaii Jiului
Programul a fost elaborat in baza Planului de actiuni pentru ocuparea
fortei de munca si imbunatatirea conditiilor de viata in Valea Jiului, intocmit
de o comisie interministeriala pentru perioada 2001 - 2004.
Prin masurile active cuprinse in program se estimeaza ocuparea unui numar
aproximativ de 29.000 de locuri de munca, din care 50,7% sunt locuri de munca
oferite in cele 40 de localitati din zonele defavorizate si 49,2% sunt locuri
de munca oferite in cele 40 de localitati din zonele industriale si monoindustriale.
Institutia responsabila: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
- Cresterea gradului de mediatizare a serviciilor oferite beneficiarilor de
Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
Institutia responsabila: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
- Introducerea in Clasificarea ocupatiilor din Romania a noilor ocupatii
aparute pe piata muncii ca urmare a actualizarii informatiilor privind evolutia
acestora
Institutia responsabila: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale
- Adaptarea curriculei din invatamantul profesional si tehnic
preuniversitar si din invatamantul universitar la solicitarile pietei muncii
Institutiile responsabile: Ministerul Educatiei si Cercetarii, Consiliul
National de Evaluare si Acreditare Academica
- Realizarea unui studiu privind dezvoltarea invatamantului romanesc pe
termen lung
Institutia responsabila: Ministerul Educatiei si Cercetarii.
Linia directoare 7 - Combaterea discriminarii si promovarea includerii
sociale prin asigurarea accesului la ocupare
Fiecare stat membru:
- va identifica si va combate toate formele de discriminare in ceea ce
priveste accesul pe piata muncii, precum si la educatie si formare
profesionala;
- va dezvolta programe constand in masuri eficiente de prevenire si de
politica activa in vederea promovarii integrarii pe piata muncii a grupurilor
si persoanelor dezavantajate, pentru a evita marginalizarea acestora, aparitia
"lucratorilor saraci" si alunecarea catre excludere;
- va implementa masurile adecvate pentru a satisface nevoile persoanelor
cu handicap, ale minoritatilor etnice si ale lucratorilor migranti in ceea ce
priveste integrarea acestora pe piata muncii si va stabili, dupa caz,
obiectivele nationale in acest sens.
Situatia actuala
Analizele recente releva faptul ca persoane si/sau grupuri de persoane
intampina anumite dificultati in ceea ce priveste accesul si mentinerea lor pe
piata muncii, unele dintre aceste dificultati constituind forme explicite sau
disimulate de discriminare dupa criteriul etnic sau cel al incapacitatii de
munca.
a) Persoane cu handicap sau in incapacitate de munca
In ceea ce priveste incapacitatea de munca, in Romania deosebim doua
categorii: persoane invalide, care au dobandit incapacitatea de munca in
procesul muncii si care beneficiaza de prevederile sistemului asigurarilor
sociale de stat, reglementat prin Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de
pensii si alte drepturi de asigurari sociale, si persoanele cu handicap, care
au dobandit incapacitatea la nastere, ca urmare a unei boli sau a unui
accident, independent de procesul muncii, si care beneficiaza de sistemul de
protectie sociala conferit de prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu
handicap, cu modificarile si completarile ulterioare.
La inceputul anului 2002 existau 405.784 de persoane inregistrate cu
handicap, ceea ce reprezinta 1,8% din populatia tarii, din care aproximativ
214.000 femei si 191.000 barbati.
Din totalul persoanelor cu handicap se estimeaza ca 228.832 de persoane cu
handicap accentuat si, respectiv, cu handicap mediu pot fi ocupate in conditii
relativ normale pe piata muncii. Se cunoaste faptul ca la sfarsitul anului 2001
erau angajate 12.531 de persoane cu handicap. Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu
handicap, modificata si completata de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
40/2000, contine dispozitii clare referitoare la obligatia societatilor
comerciale, a regiilor autonome, a societatilor si a companiilor nationale si a
altor agenti economici, care au un numar de cel putin 100 de angajati, de a
angaja persoane cu handicap cu contract individual de munca intr-un procent de
cel putin 4% din numarul total de angajati. Totusi se manifesta in continuare o
anumita reticenta a angajatorilor fata de persoanele cu handicap.
In sistemul de invatamant sunt inregistrati 19.628 de copii cu nevoi
speciale care necesita un numar important de profesori de sprijin si facilitati
specifice indispensabile persoanelor cu deficiente (mobilier scolar si material
didactic adecvat, bare de sprijin pentru deplasare, toalete speciale si altele).
b) Populatia roma
Din dorinta de a imbunatati situatia minoritatilor nationale, in special a
populatiei rome, Guvernul a adoptat Hotararea nr. 430/2001 privind aprobarea
Strategiei Guvernului Romaniei de imbunatatire a situatiei romilor, pentru
perioada 2001 - 2004. Aceasta strategie prevede, la capitolul economice, intre
altele, acordarea de facilitati fiscale intreprinzatorilor care angajeaza
etnici romi, masuri pentru finantarea partiala a proiectelor bazate pe
activitati generatoare de venit si pe mici afaceri pentru familiile si
comunitatile de romi, credite avantajoase si microcredite pentru
intreprinzatorii romi, favorizarea proiectelor de creare a locurilor de munca
pentru femeile de etnie roma.
De altfel, actiunea Guvernului de combatere si prevenire a discriminarii
minoritatilor nationale este conforma atat cu prevederile Constitutiei
Romaniei, cat si cu cele ale unor instrumente internationale la care Romania a
aderat.
Romania este primul stat din estul Europei care dispune de o reglementare
antidiscriminatorie cu caracter general, in urma adoptarii Ordonantei
Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de
discriminare, care a fost aprobata si modificata prin Legea nr. 48/2002.
Documentul transpune in legislatia romaneasca, in cea mai mare parte,
prevederile a doua componente importante ale acquisului comunitar: Directiva
2.000/43/CE privind implementarea principiului tratamentului egal acordat
persoanelor, indiferent de originea lor rasiala sau etnica, si Directiva
2.000/78/CE privind cadrul general pentru egalitate de tratament in domeniul
ocuparii fortei de munca si profesie.
Pe baza Ordonantei Guvernului nr. 137/2000, prin Hotararea Guvernului nr.
1.194/2001 au fost aprobate organizarea si functionarea Consiliului National
pentru Combaterea Discriminarii care are rolul sa implementeze principiul
egalitatii intre cetateni, fara nici un fel de discriminare. Pe langa obligatia
de a constata si de a sanctiona contraventiile referitoare la toate formele de
discriminare, consiliul are si o serie de atributii care vizeaza, intre altele,
instituirea, in conditiile legii, de masuri speciale pentru protectia
persoanelor si a categoriilor defavorizate. Conform prevederilor Hotararii
Guvernului nr. 1.194/2001, consiliul va functiona incepand cu anul 2002, avand
alocate resurse financiare de la bugetul de stat.
Pentru prevenirea discriminarii institutionale si sociale a cetatenilor
romani de etnie roma si pentru facilitarea accesului acestora la serviciile
oferite de societate au fost constituite urmatoarele structuri:
- Comitetul mixt de implementare si monitorizare, care raspunde la nivel
national de organizarea, planificarea, coordonarea si controlul executarii
activitatilor prevazute in Planul general de masuri pentru aplicarea Strategiei
de imbunatatire a situatiei romilor. Comitetul este format din secretari de
stat din ministerele responsabile de aplicarea strategiei si din lideri ai
organizatiilor care apartin etniei rome;
- comisiile ministeriale pentru romi, subordonate Comitetului mixt de
implementare si monitorizare, raspund de organizarea, coordonarea, planificarea
si controlul indeplinirii activitatilor prevazute in Planul general de masuri
pentru aplicarea Strategiei de imbunatatire a situatiei romilor, cuprinse in
sectorul de responsabilitate al ministerului de resort;
- birourile judetene pentru romi, structuri organizatorice la nivelul
prefecturilor, care se subordoneaza Comisiei ministeriale pentru romi din
cadrul Ministerului Administratiei Publice. Birourile judetene pentru romi
organizeaza si coordoneaza activitatile desfasurate la nivel judetean, pentru
indeplinirea obiectivelor prevazute in Planul general de masuri pentru
aplicarea Strategiei de imbunatatire a situatiei romilor;
- expertii locali pentru romi care functioneaza la nivelul primariilor si
sunt responsabili de desfasurarea, pe plan local, a actiunilor de imbunatatire
a situatiei romilor; ei se subordoneaza atat birourilor judetene pentru romi,
cat si primarului.
Date statistice certe privind persoanele de etnie roma vor fi disponibile
dupa prelucrarea datelor culese prin recensamantul din luna martie 2002.
Obiective:
a) elaborarea si aplicarea de catre autoritatile administratiei publice centrale
si locale a unor masuri concrete de combatere a discriminarii cauzate de
incapacitatea de munca, handicap sau de apartenenta la o minoritate etnica;
b) facilitarea accesului la angajare, cu prioritate, al grupurilor si
persoanelor supuse riscului sau marginalizate, pentru persoane in incapacitate
de munca si pentru persoane de etnie roma;
c) schimbarea mentalitatilor si atributiilor angajatorilor in activitatea
de recrutare a fortei de munca, limitarea si, eventual, eliminarea totala a
manifestarilor de discriminare deschisa sau mascata fata de persoanele cu
handicap sau fata de etnia roma.
Masuri
In ceea ce priveste persoanele apartinand unor grupuri defavorizate sunt
avute in vedere urmatoarele masuri (altele decat cele care decurg din
prevederile Legii nr. 76/2002 la care se face referire la alte linii directoare
ale PNAO):
- elaborarea Strategiei nationale pentru protectia speciala a persoanelor
cu handicap si a Planului national pentru implementarea strategiei
Institutia responsabila: Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu
Handicap
- infiintarea, prin hotarare a Guvernului, a unor centre de informare si de
consultanta pentru persoanele cu handicap
Institutia responsabila: Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu
Handicap
- constituirea de comisii de integrare socioprofesionala pe langa
inspectoratele de stat teritoriale pentru persoanele cu handicap;
Institutiile responsabile: Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu
Handicap, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
- sprijinirea unitatilor economice care angajeaza persoane cu handicap,
prin aplicarea corespunzatoare a prevederilor art. 80 si 85 din Legea nr.
76/2002
Institutiile responsabile: Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu
Handicap, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
- Pentru integrarea pe piata muncii a persoanelor apartinand unor grupuri
defavorizate, inclusiv a romilor, o serie de proiecte aflate deja in curs de
desfasurare in sistemul de invatamant fundamenteaza procesul de combatere a
discriminarii si de promovare a includerii sociale prin accesul la ocupare prin
combaterea formelor de discriminare in ceea ce priveste accesul la invatamant
si formare profesionala, dupa cum urmeaza:
- Proiectele PHARE RO 0108.01 si RO 0108.03 - "coeziune economica si
sociala - invatamant profesional si tehnic";
- Proiectul PHARE RO 0104.02 - Acces la educatie pentru grupuri
dezavantajate, in special populatia roma, subcomponenta formare profesionala;
- Imbunatatirea educatiei in zonele defavorizate: pilotarea modelelor
"Hauptschule" si "Berufschule" in scolile romanesti -
proiecte finantate de Ministerul Educatiei si Cercetarii in cooperare cu
"Kulturkontakt", Austria;
- Programul de combatere a marginalizarii si excluderii sociale si
profesionale a tinerilor care au abandonat invatamantul obligatoriu si nu au
dobandit competente minime necesare ocuparii unui loc de munca ("A doua
sansa" - Educatia 2000+);
- pregatire profesionala in ocupatia "lucrator in agroturism"
dupa modelul austriac, in cooperare cu "Kulturkontakt", Austria,
proiect derulat in 4 scoli din mediul rural;
- proiect de integrare sociala a absolventilor scolilor profesionale
speciale pentru deficienti fizici, proveniti din familiile dezorganizate si
case de copii, prin recalificarea si angajarea la Societatea Comerciala
"Iasiconf" - S.A., derulat la Grupul Scolar "Ion Holban"
din Iasi.
Institutia responsabila: Ministerul Educatiei si Cercetarii
- Proiectul "APEL" pentru sprijinirea tinerilor in dificultate,
tineri proveniti din institutiile rezidentiale pentru ocrotirea copiilor,
tineri cu handicap, tineri care au trait in strada etc., in vederea
re/integrarii lor socioprofesionale.
Institutia responsabila: Ministerul Tineretului si Sportului, Agentia
Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, reprezentanta UNICEF in Romania si
Fundatia PARADA.
Grupuri-tinta:
a) persoane in incapacitate de munca, inclusiv persoane cu handicap;
b) romi.
3.2. Pilonul II - Dezvoltarea spiritului antreprenorial si crearea de
locuri de munca
In Programul de guvernare pentru perioada 2001 - 2004 Guvernul Romaniei a
inclus printre obiectivele strategiei sale economice dezvoltarea si sustinerea
intreprinderilor mici si mijlocii (IMM), considerate ca reprezentand o parghie
hotaratoare pentru dezvoltarea economica, deoarece constituie factorul cel mai
important de absorbtie a fortei de munca si este sectorul cu cea mai mare
flexibilitate si mobilitate in adaptarea la cererea pietei.
Pentru dezvoltarea acestui sector se au in vedere obiective ce vizeaza in
principal: stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si
mijlocii; cresterea competitivitatii lor, cresterea ponderii contributiei
sectorului intreprinderilor mici si mijlocii in produsul intern brut (PIB) si
exporturi, crearea de noi locuri de munca, cresterea volumului de investitii
realizate de sectorul intreprinderilor mici si mijlocii, inclusiv prin
cresterea fondurilor atrase din surse de finantare externe in acest scop.
In scopul realizarii programului de guvernare in domeniul dezvoltarii
intreprinderilor mici si mijlocii, a sectorului cooperatist si a celui de
comert interior, prin Hotararea Guvernului nr. 15/2001 a fost infiintat Ministerul
pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie (MIMMC).
Potrivit atributiilor sale privitoare la stimularea sectorului
intreprinderilor mici si mijlocii, Ministerul pentru Intreprinderile Mici si
Mijlocii si Cooperatie a elaborat strategia dezvoltarii sectorului pe perioada
2001 - 2004, avand urmatoarele obiective de actiune:
- crearea unui mediu de afaceri favorabil infiintarii si dezvoltarii
intreprinderilor mici si mijlocii, obiectiv pentru care se au in vedere
eliminarea barierelor birocratice care determina costuri suplimentare
nejustificate la infiintarea si in timpul functionarii intreprinderilor si
imbunatatirea cadrului institutional si a dialogului public-privat care sa
asigure elaborarea si implementarea unor politici si masuri coerente pentru
stimularea dezvoltarii sectorului intreprinderilor mici si mijlocii;
- dezvoltarea activitatilor productive si inovative ale intreprinderilor
mici si mijlocii si cresterea competitivitatii sectorului intreprinderilor mici
si mijlocii pentru care se au in vedere: sustinerea transferului de tehnologie
catre intreprinderile mici si mijlocii nou-infiintate sau existente; sustinerea
proiectelor de introducere a sistemelor de calitate si a proiectelor inovative,
facilitarea accesului intreprinderilor mici si mijlocii la surse de finantare,
facilitarea accesului la activele neutilizate ale agentilor economici cu
capital majoritar de stat, facilitarea accesului la achizitii publice,
dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri, a unei retele nationale de
consultanta si consiliere pentru intreprinzatori, imbunatatirea accesului la
informatii de afaceri relevante pentru domeniul specific de activitate al
acestora, crearea unui sistem de taxe si impozite care sa stimuleze
investitiile acestui sector;
- imbunatatirea accesului intreprinderilor mici si mijlocii pe pietele
externe, obiectiv pentru care principalele masuri sunt: elaborarea unei
strategii pentru sustinerea intreprinderilor mici si mijlocii cu potential de
export, sustinerea dezvoltarii colaborarii regionale si transfrontaliere,
sprijinirea participarii intreprinderilor mici si mijlocii la targuri si
manifestari internationale, sustinerea consultantei si instruirii
intreprinzatorilor in elaborarea strategiei de export, a tehnicilor de marketing
pe pietele externe si a managementului exportului, sustinerea accesului la
informatii de afaceri privind pietele externe;
- promovarea culturii antreprenoriale, pentru care strategia Ministerului
pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie prevede: sustinerea unor
programe de instruire pentru dezvoltarea capacitatii antreprenoriale,
sustinerea accesului intreprinzatorilor la servicii de consultanta pentru
demararea unei afaceri, imbunatatirea pregatirii manageriale prin discipline axate
pe antreprenoriat in invatamantul liceal si universitar, implicarea mediilor de
informare in sustinerea imaginii pozitive a intreprinzatorilor si a afacerilor
de succes.
Asigurarea imbunatatirii si stabilitatii cadrului legislativ privind
dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii (IMM), diminuarea birocratiei si
a coruptiei in sectorul antreprenorial reprezinta obiective principale ale
pilonului, in vederea stimularii intreprinderilor mici si mijlocii, pe fondul
dezvoltarii centrelor de consultanta si instruire antreprenoriala, al
imbunatatirii accesului intreprinderilor mici si mijlocii la finantare.
Dezvoltarea sectorului privat in paralel cu restrangerea celui de stat, pe
fondul privatizarilor si restructurarilor din economie, alocarea de resurse
financiare pentru acordarea de credite si alocatii financiare nerambursabile
menite sa incurajeze investitiile in sectorul privat in agricultura, industrie,
turism, implementarea unor programe de sustinere a serviciilor de consultanta
si asistenta in afaceri reprezinta masuri menite sa asigure crearea de noi
locuri de munca pentru absorbtia persoanelor neocupate.
Dezvoltarea afacerilor si instruirea antreprenoriala vor fi sustinute prin
implementarea unor programe de anvergura la nivel national, regional si
judetean de catre institutii cu atributii in domeniu: Ministerul pentru
Intreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie, Ministerul Dezvoltarii si
Prognozei, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Agentia Nationala pentru
Ocuparea Fortei de Munca, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor,
Ministerul Turismului, Ministerul Educatiei si Cercetarii si altele.
Ministerul Educatiei si Cercetarii a inclus in curriculumul national
educatia antreprenoriala pentru toate nivelurile educationale din invatamantul
preuniversitar. Incepand cu anul scolar 2002 - 2003, in invatamantul liceal,
profilurile economic si administrativ, se vor generaliza rezultatele
proiectului ECONET, dezvoltat in cadrul Pactului de stabilitate pentru Europa
de Sud-Est cu asistenta Austriei, prin care instruirea practica se realizeaza
prin simulare in cadrul firmelor de exercitiu.
Linia directoare 8 - Facilitarea lansarii si derularii unei afaceri
Statele membre vor acorda o atentie deosebita reducerii semnificative a
costurilor generale si a poverii administrative pentru firme si in special
atunci cand se infiinteaza o intreprindere si cand aceasta angajeaza muncitori
suplimentar. De asemenea, statele membre vor trebui, atunci cand elaboreaza
proiectele noilor reglementari, sa evalueze impactul potential al acestora
asupra acestor poveri administrative si costuri generale pentru intreprinderi.
Situatia actuala
Nucleul transformarilor politice si economice il reprezinta crearea unui
sector privat, dezvoltarea spiritului antreprenorial si crearea
intreprinderilor mici si mijlocii. Intreprinderile mici si mijlocii indeplinesc
o functie importanta si de neinlocuit intr-o economie de piata, dinamica
dezvoltarii lor fiind una dintre conditiile necesare pentru o dezvoltare
economica durabila.
Intreprinderile mici si mijlocii trebuie privite ca principalele promotoare
ale inovatiei si ocuparii fortei de munca, precum si ale integrarii europene.
Desi s-au realizat progrese semnificative in procesul de transformare si
tranzitie catre o economie de piata, totusi conditiile-cadru si mediul
macroeconomic au constituit impedimentele dezvoltarii initiativelor
antreprenoriale si a sectorului privat de intreprinderi mici si mijlocii.
In anul 2000 sectorul intreprinderilor mici si mijlocii in Romania a avut o
pondere de 55% in realizarea produsului intern brut.
In acelasi an sectorului privat al intreprinderilor mici si mijlocii ii
reveneau peste 50% din activele totale ale societatilor cu capital privat care
au depus bilantul contabil.
Ponderea creditelor obtinute de intreprinderile mici si mijlocii in
valoarea creditelor acordate tuturor societatilor care au depus bilantul
contabil a fost de 25,35% in anul 2000, sub necesitatile acestui sector.
Rata anuala de crestere a sectorului intreprinderilor mici si mijlocii a
fost in acelasi an de 1,0% .
Sectorul intreprinderilor mici si mijlocii detine mai mult de 57% din
totalul salariatilor societatilor cu capital privat care au depus bilantul
contabil in anul 2000.
Numarul de salariati din sectorul intreprinderilor mici si mijlocii, in
anul 2000, a fost de 41,1% din total, repartitia acestuia pe ramuri de
activitate, ca procent din numarul de salariati din societatile active pe
ramura, a fost urmatoarea:
- industria extractiva - 3,6%;
- industria prelucratoare (textila, pielarie, incaltaminte, alimentara,
celuloza si hartie) - 22,7%;
- agricultura - 36,9%;
- constructii - 52,1%;
- comert - 87,7%;
- turism - 50,7%;
- transporturi - 23,1%;
- servicii - 51,1% .
Masurile intreprinse pentru dezvoltarea sectorului intreprinderilor mici si
mijlocii au fost:
1. In anul 2001 a fost infiintat Ministerul pentru Intreprinderile Mici si
Mijlocii si Cooperatie prin Hotararea Guvernului nr. 15/2001, ca principal
instrument pentru crearea cadrului legal de incurajare a spiritului
antreprenorial si a celui institutional de aplicare a politicilor in domeniu.
Acest minister are rolul de a elabora si de a implementa strategiile si
politicile privind dezvoltarea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii, a
legislatiei in acest domeniu, a programelor pentru stimularea infiintarii si
dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii.
2. La nivelul Guvernului a fost elaborat Planul de actiune pentru
imbunatatirea mediului de afaceri.
Printre masurile de sprijinire a sectorului intreprinderilor mici si
mijlocii se numara:
- Planul de actiuni pentru inlaturarea barierelor administrative din mediul
de afaceri;
- Planul de actiuni pe anii 2002 - 2003 pentru implementarea Programului de
guvernare;
- punerea in aplicare a facilitatilor fiscale prevazute de Legea nr.
133/1999 privind stimularea intreprinzatorilor privati pentru infiintarea si
dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii, pana la anularea acestora de
noile legi, a impozitului pe profit si a TVA.
3. In anul 2001 a fost infiintat Fondul national de garantare a creditelor
pentru intreprinderile mici si mijlocii (prin Hotararea Guvernului nr.
1.211/2001), avand un capital social initial alocat de la bugetul de stat in
valoare de 50 miliarde lei. Aportul statului la capitalul social al Fondului
national de garantare a creditelor pentru intreprinderile mici si mijlocii va
fi majorat pe o perioada de 5 ani cu 0,4% din veniturile bugetare alocate
Ministerului pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie. Pe langa
acesta functioneaza si Fondul de garantare a creditului rural si Fondul roman
de garantare a creditelor pentru intreprinzatorii privati.
4. Imbunatatirea cadrului legislativ in domeniu:
- Legea nr. 133/1999 privind stimularea intreprinzatorilor privati pentru
infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile
ulterioare;
- Ordonanta Guvernului nr. 40/2000 privind acreditarea agentiilor de credit
in vederea administrarii fondurilor pentru acordarea de microcredite;
- Ordonanta Guvernului nr. 24/2001 pentru impunerea microintreprinderilor;
- Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor
formalitati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii
comerciantilor;
- Hotararea Guvernului nr. 1.189/2001 privind aprobarea Planului de actiuni
pentru inlaturarea barierelor administrative din mediul de afaceri; planul a
fost elaborat de catre Grupul de lucru pentru elaborarea si monitorizarea
Planului de actiuni referitor la imbunatatirea mediului de afaceri, constituit
prin Hotararea Guvernului nr. 803/2001. In perioada septembrie 2001 - ianuarie
2002 membrii Grupului de lucru au imbunatatit planul de actiuni, care a fost
supus aprobarii Guvernului in luna februarie 2002;
- Hotararea Guvernului nr. 209/2002 pentru modificarea anexei la Hotararea
Guvernului nr. 1.189/2001 privind aprobarea Planului de actiuni pentru inlaturarea
barierelor administrative din mediul de afaceri;
- Ordonanta Guvernului nr. 14/2002 privind constituirea si functionarea
parcurilor stiintifice si tehnologice;
- Ordonanta Guvernului nr. 20/2002 privind achizitiile publice prin
licitatii electronice;
- Ordonanta Guvernului nr. 61/2001 pentru modificarea si completarea Legii
contabilitatii nr. 82/1991, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.
310/2002;
- Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.880/2001 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii la
microintreprinderi, modificat prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
306/2002 pentru aprobarea Reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu
directivele europene, care va intra in vigoare in ianuarie 2003;
- Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea Legii
nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului;
- Hotararea Guvernului nr. 32/2002 privind aprobarea Planului de actiuni pe
anii 2002 si 2003 al Programului de guvernare;
- Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2002 pentru modificarea alin.
(3) al art. 21 din Legea nr. 133/1999 privind stimularea intreprinzatorilor
privati pentru infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii;
- Hotararea Guvernului nr. 396/2002 privind unele masuri referitoare la
procedura de elaborare a proiectelor de acte normative cu relevanta asupra
mediului de afaceri;
- Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si
stimularea ocuparii fortei de munca.
5. Pentru imbunatatirea mediului de afaceri Ministerul pentru
Intreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie si Secretariatul General al
Guvernului au initiat Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 76/2001 privind
simplificarea unor formalitati administrative pentru inregistrarea si
autorizarea functionarii comerciantilor, aprobata cu modificari si completari
prin Legea nr. 370/2002. Au fost infiintate, in cadrul camerelor de comert si
industrie teritoriale, birouri unice pentru inregistrarea comerciantilor
(inclusiv a intreprinderilor mici si mijlocii), unde se pot obtine informatiile
si autorizatiile necesare pentru inceperea activitatii acestora. Prin aceasta
procedura se reduc obstacolele de timp si birocratice si cheltuielile de
autorizare si infiintare, cu scopul incurajarii initierii de noi afaceri. In
procesul de legiferare Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 76/2001 a fost
imbunatatita, modificarile aduse ordonantei vizand:
- introducerea declaratiei pe propria raspundere pentru autorizarea
sediului social;
- introducerea declaratiei pe propria raspundere pentru alte cazuri decat
obiectivele si domeniile specifice de activitate, stabilite prin hotarare a
Guvernului;
- introducerea declaratiei pe propria raspundere pentru cazul preschimbarii
certificatului de inmatriculare si a certificatului de inregistrare fiscala
pentru comerciantii constituiti anterior intrarii in vigoare a Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 76/2001;
- prelungirea termenului de preschimbare a certificatului de inmatriculare
si a certificatului de inregistrare fiscala cu certificatul continand codul
unic de inregistrare, pentru comerciantii constituiti anterior intrarii in
vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 76/2001, de la 12 la 18 luni
de la intrarea in vigoare a actului normativ - art. 16 alin. (1);
- separarea activitatilor Biroului unic de cele de asistenta anterioare
depunerii cererii de inregistrare si autorizare.
6. Pentru infiintarea sau dezvoltarea de intreprinderi mici si mijlocii, in
vederea crearii de locuri de munca, se acorda credite din bugetul asigurarilor
pentru somaj, in conditii avantajoase, cu o dobanda de 50% din taxa oficiala a
scontului stabilita de Banca Nationala a Romaniei la depozitul constituit la
societatea bancara desemnata prin licitatie. Durata maxima de creditare poate
fi de pana la 3 ani, inclusiv perioada de gratie, iar in cazul in care agentul
economic solicita un nou credit, acesta i se poate acorda, cu conditia
rambursarii in totalitate a creditului anterior.
Beneficiari ai acestor credite sunt:
- intreprinderi mici si mijlocii;
- unitati cooperatiste: cooperative mestesugaresti si cooperative de
consum;
- asociatii familiale;
- persoane fizice autorizate sa desfasoare activitati independente;
- somerii care se obliga sa infiinteze intreprinderi mici si mijlocii,
unitati cooperatiste, asociatii familiale sau sa devina persoane fizice
autorizate au prioritate la obtinerea creditului (Legea nr. 76/2002 privind
sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca). In
anul 2001 au fost acordate credite pentru 1.138 de societati, in valoare totala
de 952 miliarde lei, creandu-se 19.028 locuri de munca, dintre care 9.815
pentru someri. 79,6% din creditele acordate au fost pentru activitati de
productie (758 miliarde lei), 16% pentru servicii (153 miliarde lei) si 4,4%
pentru turism (35,2 miliarde lei). Majoritatea societatilor beneficiare de
credite au fost cu capital privat.
7. Persoanele fizice sau juridice care angajeaza persoane cu handicap pot
infiinta unitati protejate, autorizate de Secretariatul de Stat pentru
Persoanele cu Handicap, care beneficiaza de facilitatile fiscale prezentate in
detaliu la linia directoare 7 (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/1999
privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap),
cu modificarile si completarile ulterioare.
8. Un program cu cofinantare externa, aflat in derulare, prin care se
sprijina proiecte de investitii ale intreprinderilor mici si mijlocii, ce are
ca efect implicit crearea de noi locuri de munca, este Programul PHARE de
creditare pentru intreprinderile mici si mijlocii (RO 9711). Fondul are un
volum de 5,75 milioane euro si este destinat acordarii de credite pentru
intreprinderile mici si mijlocii. Programul a fost lansat in iunie 1999 si se
desfasoara prin trei banci: Banca Romaneasca, C.E.C. si Banca Comerciala
"Ion Tiriac" - care cofinanteaza cu 40% fiecare dintre creditele
acordate intreprinderilor mici si mijlocii in cadrul acestui program.
Obiective:
- consolidarea unui sector dinamic al intreprinderilor mici si mijlocii,
capabil sa faca fata fortelor concurentiale si competitiei internationale si sa
creeze noi locuri de munca;
- sporirea ponderii intreprinderilor mici si mijlocii la crearea produsului
intern brut, ocuparea fortei de munca si la dezvoltarea regionala;
- sustinerea transferului de tehnologie catre intreprinderile mici si mijlocii
nou-infiintate sau existente; sustinerea proiectelor de introducere a
sistemelor de calitate si a proiectelor inovative;
- imbunatatirea cadrului institutional si a dialogului public-privat care
sa asigure elaborarea si implementarea unor politici si masuri coerente pentru
stimularea dezvoltarii sectorului intreprinderilor mici si mijlocii;
- sustinerea accesului intreprinzatorilor la servicii de consultanta pentru
demararea unei afaceri;
- utilizarea instrumentelor de sprijinire a intreprinderilor mici si
mijlocii in conformitate cu reglementarile UE.
Masuri:
1. Aplicarea unor masuri de stimulare a intreprinderilor mici si mijlocii
prin actiuni de creditare in conformitate cu prevederile Legii nr. 76/2002
privind sistemul asigurarilor de somaj si stimularea ocuparii fortei de munca.
Fata de anul trecut s-a majorat cuantumul acordat pentru un loc de munca
nou-creat prin creditare, de la 50 milioane lei la 75 milioane lei. Se
estimeaza crearea a 13.300 locuri de munca.
Institutia responsabila: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
2. Incurajarea dezvoltarii initiativei antreprenoriale prin dezvoltarea
numarului de unitati protejate (unitati socioeconomice si unitati
socioeconomice protejate) care vor beneficia de reduceri semnificative ale
costurilor globale destinate acoperirii impozitului pe profit
Institutii responsabile: Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu
Handicap si Ministerul Finantelor Publice
3. Initierea de programe de training si consultanta pentru intreprinderile
mici si mijlocii in vederea cresterii capacitatii tehnice si organizatorice de
a subcontracta activitati de productie si servicii de la marile intreprinderi
Institutiile responsabile: Ministerul Industriei si Resurselor, Agentia Nationala
pentru Ocuparea Fortei de Munca
4. Elaborarea si implementarea unor programe de sprijinire a sectorului
intreprinderilor mici si mijlocii, finantate de la bugetul de stat:
- program de sustinere a investitiilor realizate de intreprinderi nou-infiintate
sau microintreprinderi si intreprinderi mici si mijlocii existente, care are
drept scop acordarea de alocatii financiare nerambursabile corelate cu un
credit bancar pentru acoperirea partiala a costurilor legate de investitiile
realizate de intreprinderile mici si mijlocii in domeniul productiei si
serviciilor si cresterea implicarii bancilor in finantarea intreprinderilor
mici si mijlocii. Programul finanteaza cheltuielile aferente achizitionarii de
utilaje, echipamente si/sau servicii, inclusiv pentru achizitionarea de
echipamente de birotica si intocmirea planurilor de afaceri, studiilor de
fezabilitate si consultantei aferente proiectului de investitii pentru care se
solicita finantare, costuri aferente introducerii standardelor internationale
de calitate;
- programul pentru sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii in vederea
stimularii exportului, ce are ca scop facilitarea accesului la servicii de
consultanta si informare privind pietele externe si cerintele acestora,
elaborarea si implementarea de programe de finantare pentru dezvoltarea
activitatilor de export si dezvoltarea de acorduri bilaterale. Programul
finanteaza participari la targuri si expozitii internationale organizate in
tara si in strainatate, cu stand propriu sau in asociere cu alti agenti
economici, realizarea de materiale de promovare, prezentarea pe Internet a
activitatii intreprinderilor mici si mijlocii si a produselor promovate,
participari la cursuri in domeniul tehnicilor de promovare a exportului si
contractarea unor servicii de consultanta pentru elaborarea strategiilor de
export; accesul la informatii de piata.
Prin sprijinirea investitiilor acestora si a activitatii de export aceste
programe vor avea ca efect principal dezvoltarea intreprinderilor mici si
mijlocii, care, implicit, va duce la crearea de noi locuri de munca.
Institutia responsabila: Ministerul pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii
si Cooperatie
5. In perioada urmatoare vor fi derulate o serie de programe cu finantare
din fonduri PHARE:
- Programul PHARE 2000 - Componenta "Coeziune economica si
sociala" reprezinta un instrument prin care se pune in aplicare o politica
regionala integrata, in concordanta cu strategia de coeziune economica si
sociala adoptata, in contextul procesului de preaderare, prin Planul national
de dezvoltare.
Componenta "Schema de finantare nerambursabila pentru afaceri noi,
microintreprinderi si intreprinderi mici si mijlocii recent infiintate"
are ca principale obiective stimularea investitiilor pentru intreprinderi
nou-infiintate si pentru dezvoltarea celor existente, precum si dezvoltarea
sectoarelor industriale in care regiunile detin avantaje competitive.
Bugetul total al programului este de 12,95 milioane euro. Finantarea
nerambursabila aferenta unui proiect in cadrul programului este de minimum
10.000 euro si maximum 50.000 euro.
Programul se adreseaza urmatorilor beneficiari:
- intreprindere infiintata dupa 1 ianuarie 1999, dar nu mai tarziu de 20
mai 2001, cu maximum 249 de angajati;
- microintreprindere, indiferent de data de inregistrare, cu maximum 9
angajati;
- In cadrul Programului PHARE 2001 una dintre principalele componente de
investitii din cadrul programului se adreseaza intreprinderilor mici si
mijlocii:
Astfel, prin componenta "Asistenta pentru IMM", cu valoare totala
de 20 milioane euro, se vor finanta proiecte pentru sprijinirea
intreprinderilor mici si mijlocii nou-infiintate si a microintreprinderilor,
precum si servicii de consultanta si training pentru intreprinderile mici si
mijlocii.
Obiective specifice:
- incurajarea investitiilor pentru infiintarea de noi intreprinderi si
dezvoltarea microintreprinderilor si a intreprinderilor tinere, in scopul
cresterii contributiei generale a microintreprinderilor si a intreprinderilor
mici si mijlocii la crearea de locuri de munca si cresterea economica
sustenabila in zonele-tinta;
- sprijinirea investitiilor in intreprinderile mici si mijlocii existente
pentru crearea de noi locuri de munca in zonele-tinta si dezvoltarea si
diversificarea calitatii si cantitatii produselor si serviciilor oferite;
- sprijinirea accesului intreprinderilor mici si mijlocii la servicii de
consultanta si instruire pentru imbunatatirea abilitatilor in pregatirea si administrarea
proiectelor, precum si imbunatatirea accesului la informatii si comunicare in
scopul cresterii oportunitatilor pentru intreprinderile mici si mijlocii.
Subcomponenta A1 - Schema de granturi pentru intreprinderi nou-infiintate,
intreprinderi nou-infiintate si microintreprinderi are un buget total de 15
milioane euro.
Granturile vor finanta investitii productive si investitii in consiliere si
consultanta, in scopul dezvoltarii capacitatii de productie si crearii de noi
locuri de munca. Se vor sprijini, de asemenea, investitii legate de
cercetare/dezvoltare, inovare si transfer tehnologic, tehnologia informatiei
etc.
Suma maxima a unui grant/proiect (inclusiv cofinantarea de la bugetul de
stat) este de 100.000 euro. Participarea privata la fiecare proiect este de
minimum 40% din totalul cheltuielilor eligibile. Serviciile turistice sunt
eligibile daca beneficiarul este o intreprindere mica sau mijlocie si daca
demonstreaza ca proiectul propus are capacitatea de a atrage turisti straini.
Institutia responsabila: Ministerul Dezvoltarii si Prognozei.
6. In domeniul agricol a fost elaborat Planul national pentru agricultura
si dezvoltare rurala (SAPARD), aprobat prin Decizia Comisiei din 12 decembrie
2000, in concordanta cu Reglementarea CE nr. 1.268/1999. Acest program cuprinde
si o serie de masuri pentru sprijinirea agricultorilor, in special a celor
tineri, prin:
- investitii in exploatatii agricole;
- dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice pentru generarea de
activitati multiple si venituri alternative;
- aceste masuri vor deveni operationale la sfarsitul anului 2002.
Institutia responsabila: Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si
Padurilor.
Linia directoare 9 - Accesul la activitatile antreprenoriale
Statele membre vor incuraja initierea de activitati antreprenoriale prin:
- examinarea, in scopul reducerii, a tuturor obstacolelor care are putea
exista, in special a celor din regimurile de impozite si securitate sociala,
pentru a se trece la activitatea economica independenta si la infiintarea de
firme mici;
- promovarea educatiei pentru spiritul antreprenorial si activitate
economica independenta, prin servicii de sprijin tintite, precum si prin
formare pentru intreprinzatori si viitorii antreprenori;
- combaterea muncii nedeclarate si prin incurajarea transformarii acestui
fel de munca in ocupare reglementata a fortei de munca, prin folosirea
mijloacelor obisnuite de actiune, inclusiv a masurilor de reglementare, a
stimulentelor si a impozitelor si a reformei indemnizatiilor, in parteneriat cu
partenerii sociali.
Situatia actuala
Avandu-se in vedere cele prezentate la linia directoare 8, se poate
constata ca exista preocupari multiple pentru incurajarea infiintarii si functionarii
intreprinderilor mici si mijlocii.
De asemenea, se acorda scutiri de la plata impozitului pe profit pentru
activitati desfasurate in zonele libere, potrivit dispozitiilor Legii nr.
84/1992 privind regimul zonelor libere si pentru investitii nou-create in
zonele declarate defavorizate, conform prevederilor Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 24/1998 privind zonele defavorizate.
In domeniul industriei metalurgice a fost semnata Conventia de
acompaniament social al restructurarii industriei metalurgice (CASRM), prin
care salariatii ale caror contracte individuale de munca vor fi desfacute ca
urmare a concedierilor colective beneficiaza de servicii de preconcediere
colectiva. Unul dintre aceste servicii se realizeaza prin programul de consultanta
in vederea infiintarii unei societati comerciale; se acorda asistenta gratuita
pentru intocmirea documentelor si obtinerea avizelor necesare demararii
activitatii, daca persoana care opteaza pentru un astfel de program se
angajeaza ca minimum 50% din numarul salariatilor sa provina din randul
persoanelor disponibilizate de la unitatile din industria metalurgica.
(Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 146/1999 privind unele masuri de
acompaniament social pentru salariatii din industria metalurgica ale caror
contracte individuale de munca vor fi desfacute ca urmare a concedierilor
colective).
Prin implementarea de catre ANOFM a programului de redistribuire a fortei
de munca (componenta a proiectului RO 3849 - "Ocuparea fortei de munca si
protectie sociala", cofinantat de Banca Mondiala) se acorda asistenta
gratuita persoanelor disponibilizate colectiv pentru infiintare de mici afaceri
si consultanta pentru firmele nou-infiintate de aceste persoane. Acordarea
asistentei si consultantei se face prin intermediul furnizorilor de servicii
specializati, acestia avand de realizat o rata negociata de incepere a unei
afaceri situata intre 2,5 - 5% din randul celor care beneficiaza de aceste
servicii.
Romania participa cu 4 unitati de invatamant, in cooperare cu
"Kulturkontakt", Austria, la un proiect de dezvoltare a retelei
firmelor de exercitiu in licee economice din tari din sud-estul Europei
(ECONET), finantat in cadrul Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est.
La Grupul Scolar Agricol Prejmer se deruleaza un proiect (proiect
mobilitati Leonardo) pentru dobandirea de noi competente si imbunatatirea
spiritului antreprenorial al tinerilor fermieri din agricultura ecologica.
Camerele de comert si industrie acorda consultanta antreprenoriala pentru
infiintarea si dezvoltarea afacerilor, prin centre de consultanta sau centre de
dezvoltare a afacerilor. Centrele acorda consultanta pentru: elaborarea de
planuri de afaceri, de marketing, contacte de afaceri, investitii, diminuarea
riscului in afaceri, promovarea imaginii firmei si reclama.
Filialele Scolii romane de afaceri a camerelor de comert si industrie
organizeaza cursuri de formare profesionala antreprenoriala pentru:
- pregatirea administratorilor de firme pentru dezvoltarea propriilor afaceri;
- pregatirea viitorilor intreprinzatori si dezvoltarea spiritului
antreprenorial.
Prin Legea nr. 108/1999 privind infiintarea si organizarea Inspectiei
Muncii, cu modificarile ulterioare, s-a stabilit cadrul legal pentru
exercitarea controlului aplicarii unitare a dispozitiilor legale de catre
unitatile din sectorul public, mixt, privat, precum si de alte categorii de
angajatori, in domeniul relatiilor de munca, precum si al celor referitoare la
conditiile de munca, apararea vietii, integritatii corporale si sanatatii
salariatilor si a altor participanti la procesul de munca in desfasurarea
activitatii.
Prin Legea nr. 130/1999 privind unele masuri de protectie a persoanelor
incadrate in munca s-a statuat cadrul legal pentru combaterea muncii
nedeclarate. Angajatorii care primesc la munca o persoana pentru care nu au
fost intocmite contracte individuale de munca sau, dupa caz, conventii civile
de prestari de servicii sunt sanctionati contraventional cu amenda. In cazul in
care in mod repetat angajatorii sunt in situatia mentionata, inspectoratele
teritoriale de munca vor solicita, potrivit legii, radierea persoanei juridice
de la registrul comertului.
In vederea combaterii muncii la negru si pentru identificarea angajatorilor
care folosesc personal fara forme legale de angajare si luarea masurilor care
se impun pentru respectarea de catre acestia a prevederilor legale in domeniul
relatiilor de munca, cu diminuarea consecintelor sociale si economice ale
acestui fenomen, a fost declansata o campanie nationala privind identificarea
si combaterea cazurilor de munca fara forme legale, care se desfasoara in
perioada 2001 - 2003. In aceasta campanie au fost implicati partenerii sociali
si presa. De asemenea, au fost semnate protocoale de colaborare intre
inspectoratele teritoriale de munca si inspectoratele judetene de politie, sub
patronatul prefecturilor, in scopul cooperarii si al schimbului de informatii
intre institutiile mentionate.
Obiective:
- facilitarea accesului la surse de finantare prin promovarea si sustinerea
realizarii unor programe de finantare multianuale cu aplicabilitate pentru
dezvoltarea sectorului;
- sustinerea accesului managerilor si al angajatilor intreprinderilor mici
si mijlocii la servicii de instruire si consultanta;
- continuarea pregatirii antreprenoriale prin curriculumul din invatamantul
preuniversitar si universitar;
- intensificarea actiunilor de combatere a muncii fara forme legale.
Masuri
1. Reducerea contributiei datorate de agentii economici la Fondul special
de solidaritate sociala pentru persoanele cu handicap de la 3% la 2% incepand
cu anul 2002
Institutiile responsabile: Ministerul Finantelor Publice si Secretariatul
de Stat pentru Persoanele cu Handicap
2. Acordarea, incepand cu anul 2002, de facilitati fiscale angajatorilor
care incadreaza cu contract individual de munca persoane din randul somerilor,
pe care le mentin in activitate cel putin 6 luni, prin reducerea contributiei
de 5% datorata bugetului asigurarilor pentru somaj. Diminuarea sumei datorate
lunar se face cu 0,5% pentru fiecare procent din ponderea personalului
nou-angajat
Institutiile responsabile: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si
Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
3. Acordarea de servicii de consultanta si asistenta pentru inceperea unei
activitati independente sau pentru initierea unei afaceri, in conformitate cu
Legea nr. 76/2002, cheltuielile fiind suportate din bugetul asigurarilor de
somaj. Consultanta va fi acordata fie de agentiile judetene pentru ocuparea
fortei de munca, fie de furnizori de servicii selectionati conform legii
Serviciile de consultanta de baza (informare, consultanta, instruire) si
specializate se pot acorda individual sau in grup, in functie de optiunile si
nevoile solicitantilor. Consultanta individuala consta, in principal, in:
asistenta tehnica in procesul infiintarii unei firme (elaborarea statutului,
obiectul de activitate, inregistrarea firmei, incheierea de contracte,
legalizari de acte, elaborarea planului de afaceri), instruire antreprenoriala,
ca serviciu de grup (instruiri modulare in probleme de: management, marketing
si tehnici de vanzare, legislatie, contabilitate si evidenta primara,
intocmirea planurilor de afaceri).
Se estimeaza ca de aceste servicii de consultanta sa beneficieze in anul
2002 4.000 de persoane.
Institutia responsabila: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
4. Sprijinirea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii si incurajarea
initiativei private, prin centrele de dezvoltare a afacerilor si birourile de
asistenta pentru societatile comerciale din cadrul Camerei de Comert si
Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti (C.C.I.R.M.B.) si promovarea
de programe de formare profesionala pentru intreprinzatori si viitorii
intreprinzatori, prin sistemele educationale ale C.C.I.R.M.B.
Institutia responsabila: Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a
Municipiului Bucuresti
5. Elaborarea si implementarea de programe pentru dezvoltarea culturii
antreprenoriale in vederea imbunatatirii aptitudinilor antreprenoriale bazate
pe cunoasterea si gestionarea optima a resurselor. Pentru perioada 2002 - 2005
Ministerul pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie are in vedere
elaborarea de programe pentru sustinerea accesului intreprinderilor mici si
mijlocii la servicii de instruire si consultanta (acordare de granturi care vor
acoperi partial costurile serviciilor de consultanta si informare, cu caracter
general sau specifice sectorului in care activeaza intreprinderile mici si
mijlocii respective) si pentru constituirea retelei nationale de centre de
consultanta (cresterea calitatii serviciilor de consultanta oferite de
organizatii neguvernamentale, centre de consultanta si firme private de
consultanta intreprinderilor mici si mijlocii, in vederea cresterii numarului
de intreprinderi mici si mijlocii care beneficiaza de finantare, pentru
dezvoltarea sectoarelor de productie si servicii)
Institutia responsabila: Ministerul pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii
si Cooperatie
6. Implementarea Programului de dezvoltare a abilitatilor antreprenoriale -
EMPRETEC. Programul identifica potentiali intreprinzatori de succes, le ofera
instruire in vederea dezvoltarii capacitatii antreprenoriale si a aptitudinilor
manageriale, ii asista in pregatirea planurilor de afaceri si in accesarea
surselor de finantare necesare activitatii lor, le ofera sprijin pentru
cresterea exporturilor, ii sustin in realizarea de colaborari reciproc avantajoase
cu societati comerciale nationale si companii straine. De asemenea, creeaza
sisteme de sustinere pe termen lung care sa faciliteze cresterea si
internationalizarea afacerilor dezvoltate de acesti antreprenori
Institutia responsabila: Ministerul pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii
si Cooperatie
7. In domeniul educatiei antreprenoriale se urmareste:
- elaborarea curriculei pentru disciplina "Educatie
antreprenoriala" (disciplina de studiu obligatorie la scolile profesionale
si liceele tehnologice);
- elaborarea unor materiale-suport pentru formarea personalului didactic si
pentru asistenta in dezvoltarea si consolidarea culturii organizationale a
unitatilor de invatamant din perspectiva parteneriatului social si a spiritului
antreprenorial;
- intarirea dimensiunii antreprenoriale a educatiei, atat la nivelul
curriculei, cat si in cadrul practicilor organizationale curente, astfel incat
elevii sa poata dobandi o serie de competente, cum ar fi: constientizarea si
intelegerea factorilor economici si personali care pot afecta succesul unei
idei de afaceri; deschiderea catre schimbare si asimilarea noutatilor pe care
le presupune mediul de afaceri, in care sunt esentiale luarea de decizii,
rezolvarea de probleme, orientarea intreprinzatorului; dezvoltarea unei imagini
pozitive despre sine si utilizarea propriilor abilitati in cadrul procesului de
initiere, planificare si implementare a unei idei de afaceri.
Institutia responsabila: Ministerul Educatiei si Cercetarii
8. Combaterea muncii fara forme legale, prin actiunile de control
intreprinse de organele abilitate ale Inspectiei Muncii. O latura importanta
este ridicarea nivelului de constientizare a oamenilor in privinta
dezavantajelor pe care le are munca fara forme legale si urmarile acesteia,
inclusiv imposibilitatea de a beneficia de drepturile de asigurari sociale (de
sanatate, pensie, somaj)
Continua desfasurarea actiunilor in cadrul campaniei nationale privind
identificarea si combaterea cazurilor de munca fara forme legale, care vor fi
intens mediatizate pentru a avea un efect educational asupra angajatorilor si
angajatilor in probleme de legislatia muncii.
Institutia responsabila: Inspectia Muncii.
Linia directoare 10 - Noi oportunitati de ocupare in societatea bazata pe
cunoastere si in servicii
In cazul in care UE doreste sa rezolve problema ocuparii fortei de munca,
trebuie sa fie utilizate toate posibilitatile crearii de noi locuri de munca si
ale tehnologiei informatiei. Intreprinderilor inovative care pot contribui la
mobilizarea potentialului de creare a locurilor de munca intr-o societate
bazata pe cunoastere trebuie sa li se ofere conditii generale favorabile. Un
potential considerabil pentru crearea de locuri de munca si sporirea calitatii
acestora se regaseste indeosebi in sectorul servicii. In special in sectorul
mediului inconjurator exista o serie de posibilitati care se adreseaza cu
precadere fortei de munca mai putin calificate in vederea integrarii pe piata
muncii a acesteia. Mai mult, exista potential pentru o calificare superioara a
fortei de munca prin introducerea noilor tehnologii specifice mediului.
Statele membre vor inlatura obstacolele in calea prestarii serviciilor si
vor crea conditiile-cadru pentru utilizarea potentialului intregului spectru al
sectorului servicii in vederea crearii mai multor locuri de munca mai bune. Ar
trebui inclus si potentialul ocupational intr-o societate bazata pe cunoastere
si al sectorului mediu.
Situatia actuala
In perioada 1990 - 1999 s-au produs deplasari ale populatiei intre ramurile
economiei nationale, structura populatiei ocupate pe activitati ale economiei
nationale suferind modificari.
In anul 1999 ponderea populatiei ocupate in activitati de servicii
comerciale (comert, hoteluri, restaurante, transport si depozitare, posta si
telecomunicatii, activitati financiare, bancare si de asigurari si tranzactii
imobiliare) si sociale (administratie publica, invatamant, sanatate si alte
servicii) a ajuns la 30,4% din populatia ocupata, fata de 27,5% in anul 1992.
In timp ce sectorul intreprinderilor mici si mijlocii detine o pondere
semnificativa in economia romaneasca in ceea ce priveste numarul de firme si
numarul de persoane angajate (96,8% din totalul societatilor care au depus
bilantul contabil, respectiv 41,1% din numarul de salariati ai societatilor
comerciale active in anul 2000), intreprinderile mici si mijlocii din sectorul
serviciilor au o pondere scazuta din totalul intreprinderilor mici si mijlocii
(15,1% in anul 2000), desi tendinta este de crestere. Numarul salariatilor
intreprinderilor mici si mijlocii care activeaza in domeniul serviciilor a fost
de 213.407 persoane in anul 2000.
In ceea ce priveste domeniul turismului, care poate oferi mari posibilitati
de ocupare, Romania dispune de resurse deosebit de variate, cum sunt: peisaj
pitoresc, traditii locale puternice, bine conservate, si un patrimoniu cultural
original, cu posibilitati de dezvoltare in domenii conexe: constructii, parcuri
de distractie, restaurari de monumente istorice etc. S-a constatat ca, datorita
conditiilor specifice Romaniei in ultimul deceniu, s-a inregistrat o scadere a
locurilor de munca. Astfel, daca in anul 1990 in hoteluri si restaurante erau
ocupati circa 195 mii de salariati, in anul 1999 numarul acestora a scazut la
91 mii.
Si in domeniul agentiilor de turism s-a inregistrat o scadere. Astfel, daca
in anul 1998 numarul angajatilor inregistrati era de 2.985, in anul 1999 a
scazut la 2.805 salariati, iar in anul 2000 se inregistrau doar 2.370 angajati.
In ultima perioada dezvoltarea constant ascendenta a initiativelor
antreprenoriale in turism, concretizata in privatizarea unitatilor existente
(in anul 2000 peste 40% din unitatile de cazare turistica erau in proprietate
privata) si diversificarea ofertei turistice au creat premisele unei evolutii
pozitive in acest domeniu. De asemenea, au fost create circa 3.500 de noi
locuri de munca in turism in cursul anului 2001, iar tendinta pentru anul 2002
este crescatoare.
In ceea ce priveste protectia mediului, Ministerul Apelor si Protectiei
Mediului realizeaza politica in domeniu (conform Legii protectiei mediului nr.
137/1995, republicata, responsabilitatea privind protectia mediului revine
acestei institutii, precum si agentiilor sale teritoriale). Printre unitatile
aflate in subordinea, autoritatea sau coordonarea Ministerului Apelor si
Protectiei Mediului se numara: Administratia Rezervatiei Biosferei "Delta
Dunarii", inspectoratele judetene de protectia mediului, Compania Nationala
"Apele Romane" - S.A., Administratia Fondului pentru Mediu,
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului,
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina "Grigore Antipa",
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunarii".
In ceea ce priveste societatea bazata pe cunoastere, dinamismul sectorului
comunicatii si tehnologia informatiei in ultimul deceniu (pe baza valorii
indicelui de crestere a investitiilor) il plaseaza pe locul al doilea in
economia romaneasca, dupa activitatile financiare, bancare si de asigurari (cu
un indice de crestere de 25,5 ori mai mare fata de anul 1990).
Piata de servicii informatice a avut o crestere semnificativa in anul 2000,
atingand 38 milioane dolari S.U.A., ceea ce reprezinta 10% din valoarea totala
inregistrata de piata IT, valoare apropiata de media tarilor din Europa
Centrala si de Est (12,3%). Datorita aparitiei noilor tehnologii si a noilor
paradigme ale societatii informationale, acest segment de piata este foarte
dinamic. In momentul actual in Romania activeaza circa 1.200 de societati de
servicii informatice.
Din cauza nivelului scazut de salarizare, Romania se confrunta cu problema
migratiei programatorilor. In vederea stimularii programatorilor pentru a se
angaja in Romania, a fost emis Ordinul comun al ministrului muncii si
solidaritatii sociale, al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei
si al ministrului finantelor publice nr. 4.079/268/1.480/2001 privind
incadrarea in activitatea de creatie de programe pentru calculator, care
prevede scutirea de impozit pe venit pentru angajatii persoanelor juridice al
caror obiect de activitate include crearea de programe pentru calculator -
programatori, absolventi ai unei institutii de invatamant superior de
specialitate.
In ultimii 10 ani sectorul telecomunicatiilor a fost unul dintre cele mai
dinamice sectoare ale economiei, atragand intre 30 si 50% din totalul
investitiilor straine directe; sectorul privat are o pondere insemnata in
ansamblul sectorului de comunicatii in ceea ce priveste capitalul social si
cifra de afaceri.
Cifra de afaceri a pietei este concentrata in proportie de 70 - 75% in
Bucuresti. In judete activitatea este concentrata in cateva mari firme, primele
10 societati din fiecare judet realizand mai mult de 50% din cifra de afaceri a
judetului, iar in Bucuresti primele 25 de societati realizeaza mai mult de 50%
din cifra de afaceri a pietei de servicii informatice.
In sectorul servicii se constata urmatoarele tendinte:
- conform prognozelor elaborate, se estimeaza ca economia romaneasca va
inregistra o crestere sustinuta dupa redresarea inceputa in anul 2000;
- ritmuri ridicate de crestere vor avea mai ales serviciile de transport si
comert, fiind direct conditionate de cresterea volumului de activitate din
industrie si constructii;
- principalele modificari in structura populatiei ocupate, preconizate
pentru urmatorii ani, se refera la trecerea persoanelor disponibilizate din
sectorul de stat in sectorul privat al intreprinderilor mici si mijlocii, in
special in sectorul serviciilor.
Evolutia estimata a salariatilor pe principalele ramuri
- mii persoane -
______________________________________________________________________________
| | 2001 | 2002 | 2003 | 2004
|
|__________________________________________|________|________|________|________|
| TOTAL, din care: | 4550 | 4590 | 4625 | 4660 |
|__________________________________________|________|________|________|________|
| Agricultura | 155,0 | 160,0 | 167,0 | 175,0
|
|__________________________________________|________|________|________|________|
| Silvicultura | 39,2 | 40,3 | 42,5 | 45,0
|
|__________________________________________|________|________|________|________|
| Industrie | 1893,0 | 1897,2 | 1902,7 | 1904,0
|
|__________________________________________|________|________|________|________|
| Constructii | 318,5 | 322,0 | 325,0 | 326,0
|
|__________________________________________|________|________|________|________|
| Comert | 577,8 | 590,0 | 592,0 | 592,5
|
|__________________________________________|________|________|________|________|
| Hoteluri si restaurante | 84,5 | 85,0 | 87,0 | 89,5
|
|__________________________________________|________|________|________|________|
| Transport si depozitare | 259,0 | 269,0 | 275,0 | 279,5
|
|__________________________________________|________|________|________|________|
| Posta si telecomunicatii | 89,0 | 90,0 | 90,8 | 92,0
|
|__________________________________________|________|________|________|________|
| Activitati financiare, bancare, asigurari| 61,0 | 62,0 | 63,0 | 67,0
|
|__________________________________________|________|________|________|________|
| Tranzactii imobiliare si alte servicii | 147,0 | 149,0 | 151,0 | 156,0
|
|__________________________________________|________|________|________|________|
| Administratie publica | 135,0 | 132,5 | 133,0 | 133,5
|
|__________________________________________|________|________|________|________|
| Invatamant | 413,0 | 410,0 | 411,0 | 413,0
|
|__________________________________________|________|________|________|________|
| Sanatate si asistenta sociala | 273,0 | 276,0 | 277,0 | 277,0
|
|__________________________________________|________|________|________|________|
| Celelalte ramuri | 105,0 | 107,0 | 108,0 | 110,0
|
|__________________________________________|________|________|________|________|
Sursa: Prognoza evolutiei economiei romanesti in perioada 2001 - 2004,
Ministerul Dezvoltarii si Prognozei
Aceste date indica faptul ca intreprinderile mici si mijlocii din sectorul
serviciilor, turismul si sectorul de servicii de transport de marfa si de
calatori, sectorul de constructii de locuinte si sectorul lucrarilor publice
pot deveni o sursa importanta pentru crearea de noi locuri de munca.
S-a creat cadrul legislativ favorabil stimularii infiintarii si dezvoltarii
intreprinderilor mici si mijlocii, prezentat la linia directoare 8.
In prezent Ministerul pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie
deruleaza programul PHARE RO 9711 de creditare pentru intreprinderile mici si
mijlocii, program prezentat la linia directoare 8.
In politica deschiderii pietei serviciilor sunt prevazute masuri de
privatizare a serviciilor de transport de marfa si de calatori. Dezvoltarea
sectorului privat in transporturile rutiere de marfa si de calatori a condus la
crearea de noi locuri de munca. Externalizarea unor activitati de reparatii, de
salubrizare a vagoanelor, de aprovizionare cu materiale, de vagon-restaurant,
de vanzare a biletelor de calatorie la calea ferata si de reparatii si intretinere
de drumuri creeaza posibilitatea dezvoltarii si modernizarii acestor servicii
si, implicit, aparitia de noi locuri de munca.
Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei deruleaza o
serie de proiecte cu cofinantare externa privind lucrari de reabilitare a unor
drumuri nationale, cai ferate, modernizarea de porturi si aeroporturi,
constructii de locuinte pentru tineret, care conduc la crearea de noi locuri de
munca.
In cadrul Ministerului Dezvoltarii si Prognozei se deruleaza Programul
PHARE 2000, care urmareste stimularea crearii de locuri de munca prin
sprijinirea investitiilor in domenii prioritare, cum ar fi: dezvoltarea
intreprinderilor mici si mijlocii si dezvoltarea resurselor umane. Programul
este prezentat la linia directoare 8. In cadrul componentei de dezvoltare a
intreprinderilor mici si mijlocii au fost deja selectate in cursul anului 2001,
fiind in curs de contractare, proiecte care vizeaza sprijinirea
intreprinderilor mici si mijlocii, prin realizarea de investitii in activitati
directe de productie, incluzand activitati inovative, in dezvoltarea
serviciilor, in activitati de cercetare-dezvoltare, inovare si transfer de noi
tehnologii, in imbunatatirea accesului intreprinderilor mici si mijlocii la
informatie, comunicare si la serviciile de sprijinire a afacerilor.
Obiective
- Stimularea intreprinderilor mici si mijlocii si a cooperatiei:
- punerea in aplicare, in integralitatea sa, a Legii nr. 133/1999 privind
stimularea intreprinzatorilor privati pentru infiintarea si dezvoltarea
intreprinderilor mici si mijlocii;
- eliminarea barierelor birocratice care determina costuri suplimentare
nejustificate la infiintarea si in timpul functionarii intreprinderilor, prin:
- clarificarea si imbunatatirea cadrului legislativ;
- reducerea barierelor administrative vizand, in principal,
simplificarea procesului de obtinere de autorizatii si licente speciale,
facilitarea accesului la utilitatile publice, simplificarea procedurilor de
raportari si evidente solicitate intreprinderilor mici si mijlocii - trecerea
la raportarea electronica;
- imbunatatirea cadrului institutional si a dialogului public-privat care
sa asigure elaborarea si implementarea unor politici si masuri coerente pentru
stimularea dezvoltarii sectorului intreprinderilor mici si mijlocii prin:
- dezvoltarea de acorduri intre institutiile publice implicate in
dezvoltarea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii, dar si intre
organizatiile de reprezentare a intreprinderilor mici si mijlocii si
institutiile publice;
- dezvoltarea de acorduri bilaterale intre Ministerul pentru
Intreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie si institutiile publice similare
din alte tari;
- promovarea cooperarii dintre intreprinderile mici si mijlocii din
Romania si cele din regiunile limitrofe (cum ar fi cele din zona Balcanilor);
- sustinerea activitatilor de lobby cu impact asupra dezvoltarii
intreprinderilor mici si mijlocii;
- imbunatatirea accesului intreprinderilor mici si mijlocii la finantare;
- sustinerea ofertei de spatii si facilitati de productie prin initiative
realizate in parteneriat cu sectorul privat, cum sunt incubatoarele de afaceri,
centrele de inovare si parcurile tehnologice;
- Privatizarea turismului; diversificarea serviciilor turistice:
- dezvoltarea si modernizarea bazei turistice prin: realizarea
proiectelor care pun in valoare turistica elementele patrimoniului national,
obiective si evenimente culturale si spirituale romanesti; modernizarea
dotarilor de agrement din statiunile turistice, dezvoltarea de noi statiuni
montane pentru practicarea sporturilor de iarna, crearea de zone turistice
speciale (Litoral, Delta Dunarii etc.);
- Protectia mediului:
- descentralizarea sistemului institutional, introducerea si utilizarea
instrumentelor pentru protectia mediului;
- asigurarea resurselor de apa de buna calitate pentru populatie si a
necesarului pentru activitatea economica;
- declansarea unui proces investitional pentru executarea lucrarilor de
aparare impotriva inundatiilor si fenomenelor meteorologice periculoase;
- dezvoltarea si buna administrare a retelei nationale de arii protejate,
in acord cu strategiile, politicile si practicile puse in aplicare la nivel
european si international;
- apararea impotriva calamitatilor naturale si a accidentelor, precum si
sporirea capacitatii de prevenire, control si interventie, prin realizarea unui
sistem perfectionat de monitorizare integrata a factorilor de mediu;
- aplicarea ferma a legislatiei de mediu si adoptarea sistemului de
norme, standarde si reglementari compatibile cu exigentele Uniunii Europene;
- realizarea programului de gestiune a deseurilor urbane si industriale,
de reciclare si refolosire a produselor si materialelor;
- Refacerea infrastructurii si modernizarea transporturilor
- Comunicatii si tehnologia informatiei:
- promovarea si sustinerea unei piete deschise si concurentiale pentru
servicii de comunicatii si informatica, care sa poata asigura prestatii de
calitate la tarife avantajoase;
- micsorarea decalajului tehnologic si eliminarea decalajului legislativ
fata de Comunitatea Europeana prin dezvoltarea de tehnologii si servicii noi,
astfel incat consumatorii si operatorii sa beneficieze de un tratament omogen,
nediscriminatoriu si concurential.
Masuri
- Adoptarea unui act normativ care anuleaza taxele de brevetare, licentiere
si clasificare a structurilor turistice, in vederea eliminarii barierelor de
ordin administrativ la infiintarea de noi societati in domeniul turismului
Institutia responsabila: Ministerul Turismului
- Infiintarea si dezvoltarea de incubatoare de afaceri si de centre de
inovare pilot, ce au ca scop acordarea de sprijin financiar nerambursabil
pentru a acoperi partial costurile de infiintare si functionare ale
incubatoarelor de afaceri, pentru a permite infiintarea si dezvoltarea
intreprinderilor mici si mijlocii noi si de succes care sa contribuie la
dezvoltarea economica si sociala
Institutia responsabila: Ministerul pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii
si Cooperatie
Termen: trimestrul II 2003
- Implementarea Programului PHARE 2001 - componenta "Coeziune
economica si sociala"; programul continua activitatea de stimulare a
crearii de noi locuri de munca in 11 zone-tinta, alese pentru problemele lor
grave datorate restructurarii industriale, dar care au potential de dezvoltare;
in acest scop sunt prevazute acordarea de granturi pentru pornirea afacerilor
si pentru intreprinderi recent infiintate si scheme de consiliere a
intreprinderilor mici si mijlocii, pentru a furniza patronilor si lucratorilor
cele mai noi cunostinte tehnologice si de management. Granturile vor fi
acordate intreprinderilor mici si mijlocii care promoveaza tehnologii
ecologice, cu activitati care respecta calitatea mediului. Va fi acordat
sprijinul pentru realizarea de investitii din domeniul cercetarii-dezvoltarii,
inovatiei, transferului de tehnologie, tehnologiei IT. Vor fi sprijinite
investitiile necesare intreprinderilor mici si mijlocii pentru a obtine
certificatele care atesta standarde internationale de calitate. Obtinerea
certificatului de calitate este o cerinta expresa pentru intreprinderile
finantate, scopul final fiind asigurarea competitivitatii intreprinderii.
Institutia responsabila: Ministerul Dezvoltarii si Prognozei
- Implementarea proiectului "Tehnologia secolului XXI", care va
sprijini agentii economici din cadrul zonelor cu potential tehnologic si de
cercetare, in vederea utilizarii tehnologiilor moderne in conformitate cu
progresul tehnologic si informational. De acestea vor beneficia in mod direct 7
agenti economici si alti 50 in mod indirect.
Institutia responsabila: Ministerul Dezvoltarii si Prognozei
Termen: proiectul este multianual, avand o perioada de desfasurare pana in
anul 2005.
- Implementarea proiectului "Turism interregional"; se prevede
crearea a 1.000 de locuri de munca
Institutia responsabila: Ministerul Dezvoltarii si Prognozei
Termen: proiectul este multianual, avand o perioada de desfasurare pana in
anul 2005
- Implementarea proiectului "Parcuri industriale"; se prevede
crearea a circa 1.000 de locuri de munca. Activitatile stimulate vor fi cele
care angajeaza cu prioritate personal cu inalta calificare, prin care se vor
crea noi profesii. Vor fi sprijinite intreprinderile mici si mijlocii, in
vederea introducerii in fabricatie a rezultatelor cercetarii si inovarii
Institutia responsabila: Ministerul Dezvoltarii si Prognozei
Termen: proiectul este multianual, avand o perioada de desfasurare pana in
anul 2005.
- Implementarea proiectului "Europa" - infiintarea unei noi
statiuni pe Litoral, de nivel european, cu 10.000 de noi locuri de cazare, si
crearea a 8.000 - 9.000 de noi locuri de munca
Institutia responsabila: Ministerul Turismului
- Implementarea proiectului "Dracula-parc" - construirea unui
parc de distractii in zona Sighisoara - se preconizeaza crearea a 3.000 de noi
locuri de munca
Institutia responsabila: Ministerul Turismului
- Implementarea proiectului "Superski" - dezvoltarea turismului
pentru domeniul schi (zona Predeal, Azuga, Pestera) - se preconizeaza crearea a
500 de noi locuri de munca
Institutia responsabila: Ministerul Turismului
- Implementarea proiectului "Water Land" - proiectarea si
construirea unor zone de agrement nautic, jocuri pe apa - se preconizeaza
crearea a 500 de noi locuri de munca
Institutia responsabila: Ministerul Turismului
- Realizarea lucrarilor de realimentare cu apa a localitatilor urbane si
rurale, inclusiv prin reabilitarea statiilor de tratare a apei pentru
municipiile Bucuresti, Timisoara, Iasi, Constanta, Ploiesti, Brasov,
Cluj-Napoca, Oradea, Baia Mare si Bacau
Institutia responsabila: Ministerul Apelor si Protectiei Mediului
Termen: anul 2004
- Continuarea lucrarilor de regularizare, acumulare si amenajare a
bazinelor hidrografice
Institutia responsabila: Ministerul Apelor si Protectiei Mediului
- Apararea impotriva inundatiilor si fenomenelor meteorologice periculoase
prin lucrari de regularizare a cursurilor de apa
Institutia responsabila: Ministerul Apelor si Protectiei Mediului
- Elaborarea unui proiect de act normativ privind delimitarea rezervatiilor
biosferei, a parcurilor nationale si naturale si constituirea administratiilor
acestora - se preconizeaza crearea a circa 200 de locuri de munca
Institutia responsabila: Ministerul Apelor si Protectiei Mediului
Termen: anul 2003
- Infiintarea Administratiei Fondului pentru Mediu, in vederea sustinerii
si realizarii cu prioritate a proiectelor cuprinse in Planul national de
actiune pentru mediu, in conformitate cu normele si standardele de mediu in
vigoare. Se vor crea 31 de locuri de munca.
Institutia responsabila: Ministerul Apelor si Protectiei Mediului
Termen: anul 2003
- Infiintarea Garzii de Mediu, aparat specializat cu atributii de
supraveghere a mediului, prevenire si sanctionare a contraventiilor, precum si
de sesizare a organelor de urmarire penala in cazul infractiunilor savarsite in
acest domeniu, ca urmare a activitatii desfasurate de persoane fizice si
juridice, pe teritoriul tarii; se preconizeaza crearea a circa 300 de noi
locuri de munca.
Institutia responsabila: Ministerul Apelor si Protectiei Mediului
Termen: anul 2003
- Implementarea unor proiecte privind dezvoltarea infrastructurii portuare
si de cai navigabile, printre care se numara: Proiectul de aparari de maluri pe
Canalul Sulina - cuprinde un volum mare de lucrari de constructii hidrotehnice
si vor fi necesare dezvoltarea societatilor de constructii hidrotehnice din
zona si, implicit, crearea de noi locuri de munca in domeniul de constructii
hidrotehnice, dragaj si constructii civile. Oferta de locuri de munca va
aparea, ca atare, intr-o zona izolata si defavorizata - Delta Dunarii;
imbunatatirea conditiilor de navigatie pe sectorul Dunarii cuprins intre Braila
si Calarasi, proiect care va conduce la crearea de noi locuri de munca
Institutia responsabila: Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si
Locuintei
Termen: anul 2005
- Implementarea unor proiecte cu cofinantare externa nerambursabila si
rambursabila pentru reabilitarea unor drumuri nationale, reconstructii de
poduri, care pot contribui la crearea de noi locuri de munca, in special pentru
muncitorii calificati si necalificati
Institutia responsabila: Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si
Locuintei
Termen: anul 2004.
Linia directoare 11 - Actiuni locale si regionale pentru ocuparea fortei de
munca
Statele membre:
- vor lua in considerare, acolo unde este cazul, in politica lor generala
de ocupare a fortei de munca, dimensiunea dezvoltarii regionale;
- vor incuraja autoritatile locale si regionale sa elaboreze strategii
pentru ocupare in scopul de a exploata pe deplin posibilitatile oferite de
nivelurile locale pentru crearea de locuri de munca;
- vor promova parteneriatele intre toti actorii implicati, inclusiv cu
partenerii sociali, in implemetarea strategiilor de la nivel local;
- vor promova masuri pentru a incuraja dezvoltarea competitiva si
capacitatea economiei sociale de a crea locuri de munca - mai ales pentru
asigurarea de bunuri si servicii vizand nevoile inca nesatisfacute de piata -
si vor examina orice obstacole care ar putea sa stea in calea realizarii unor
astfel de masuri, in scopul reducerii lor;
- vor intari rolul serviciilor publice din domeniul ocuparii fortei de
munca, de la toate nivelurile, in identificarea oportunitatilor locale de
ocupare a fortei de munca si in imbunatatirea functionarii pietelor locale ale
fortei de munca.
Situatia actuala
In Romania gradul de ocupare a populatiei nu este identic pe intregul
teritoriu, existand diferente de la o regiune la alta in ceea ce priveste
nivelul acestui indicator. In regiunile nord-est si sud-est gradul de ocupare a
populatiei este mai mic in comparatie cu regiunile centru si nord-vest, unde
gradul de ocupare este mai mare.
Tabelul de mai jos prezinta diferentele dintre regiuni in ceea ce priveste
gradul de ocupare a populatiei, ilustrand in acelasi timp dinamica diferentiata
a ocuparii populatiei, strans legata de dinamica economica a regiunilor.
Rata de ocupare a populatiei totale
- persoane ocupate/1.000 locuitori -
__________________________________________________________________________
| Regiunea | N-E | S-E | Sud | S-V | Vest | N-V | Centru | BI |
|____________|_______|_______|_____|_______|______|_______|________|_______|
| 1999 | 362 | 366 | 373 | 398 | 382 | 403 | 401 | 316 |
|____________|_______|_______|_____|_______|______|_______|________|_______|
| 2000 | 366 | 371 | 372 | 396 | 406 | 412 | 403 | 368 |
|____________|_______|_______|_____|_______|______|_______|________|_______|
Sursa: Institutul National de Statistica.
In politica generala de ocupare a fortei de munca Romania ia in considerare
dimensiunea dezvoltarii regionale. Sunt incurajate autoritatile locale si
regionale sa elaboreze programe pentru ocupare, in scopul exploatarii
posibilitatilor oferite pentru crearea de locuri de munca la nivel local.
Cadrul legal pentru aceasta activitate il constituie Legea nr. 151/1998 privind
dezvoltarea regionala in Romania si Legea administratiei publice locale nr.
215/2001.
Pe baza Planului national de dezvoltare preliminar pentru perioada 2000 -
2005 Ministerul Dezvoltarii si Prognozei deruleaza programe de dezvoltare
finantate fie din fonduri nerambursabile, provenind de la Comisia Europeana,
fie de la bugetul de stat, prin care se pot crea oportunitati de ocupare a
fortei de munca sau se poate asigura dezvoltarea resurselor umane. Aceste
programe se adreseaza in principal regiunilor, judetelor sau zonelor care au
probleme de dezvoltare si au ca principal obiectiv sprijinirea investitiilor
pentru cresterea capacitatii de creare de locuri de munca si de dezvoltare a
resurselor umane prin masuri de sprijinire a crearii sau dezvoltarii intreprinderilor
mici si mijlocii, finantarea dezvoltarii infrastructurii etc.
Accesul la aceste fonduri se face pe baze competitionale, prin participarea
initiatorilor de proiecte - agenti privati sau publici - la licitatii, unul
dintre criteriile de selectie a proiectelor fiind contributia la satisfacerea
unor prioritati de dezvoltare locala sau regionala prevazute in planurile
regionale de dezvoltare.
In perioada 1998 - 2001 s-au derulat urmatoarele programe cu destinatie
regionala sau locala:
a) programe pentru zonele defavorizate, finantate din bugetul de stat si
din fondul special la dispozitia Guvernului. In cadrul acestui program s-au
derulat urmatoarele subprograme:
- "Dezvoltarea afacerilor", pentru care s-a alocat suma de 70
miliarde lei. Acest program a sprijinit societatile comerciale cu capital
privat integral romanesc care isi desfasoara activitatea in interiorul unei
zone defavorizate;
- "Sprijinirea investitiilor", in valoare de 66 miliarde lei;
- "Sprijinirea activitatilor agricole din mediul rural", prin
care s-au acordat ajutoare pentru achizitionarea de masini, utilaje, instalatii
sau echipamente pentru activitati productive agricole sau de servicii
specifice;
b) programe pentru regiuni prioritare, finantate din fonduri PHARE
nerambursabile de la Comisia Europeana si din Fondul national pentru dezvoltare
regionala:
- In perioada 2000 - 2001 s-au finantat investitii din fonduri
nerambursabile, prin Programul PHARE 1998 - RO 9807.01 "Sprijinirea
dezvoltarii regionale", in trei domenii: initiative locale de dezvoltare,
turism si dezvoltarea resurselor umane.
Investitiile din cadrul acestui program s-au concretizat in 1.091 de
proiecte propuse de agenti publici si privati din toate regiunile de
dezvoltare, prin care s-au creat peste 10.000 de locuri de munca.
- In cursul anului 2001 a fost lansat Programul PHARE 2000 - RO 0007.02
"Dezvoltarea regionala - investitii in prioritatile din Planul national de
dezvoltare". Implementarea acestui program se va face incepand cu anul
2002. Acesta este primul program care se realizeaza respectandu-se principiul
programarii, specific fondurilor structurale, avand ca fundamentare Planul
national de dezvoltare (PND). Scopul acestui program este sprijinirea
Guvernului Romaniei in implementarea unei politici de dezvoltare regionala
integrata, in acord cu strategia de coeziune economica si sociala adoptata in
contextul procesului de preaderare. Prioritatile programului au in vedere:
dezvoltarea resurselor umane; asistenta pentru intreprinderile mici si
mijlocii; dezvoltarea infrastructurii locale si regionale. Sprijinul
intreprinderilor mici si mijlocii se face printr-o schema de granturi si
printr-o linie de credit pentru intreprinderile mici si mijlocii, care se
implementeaza in cursul anului 2002. Ca urmare a implementarii acestor proiecte
va creste gradul de ocupare in zonele respective.
La nivel judetean se elaboreaza anual programe de dezvoltare
economico-sociala. Consiliile judetene si consiliile locale de la nivelul comunelor,
oraselor si municipiilor, formate din reprezentanti alesi de colectivitatile
locale, au ca atributie elaborarea, aprobarea si adoptarea de strategii si
programe de dezvoltare economico-sociala judetene si locale.
In Romania Guvernul promoveaza parteneriatele intre toti actorii implicati,
inclusiv cu partenerii sociali, in implementarea strategiilor de la nivel
local.
Elaborarea planurilor regionale de dezvoltare, intocmite de regiunile de
dezvoltare, precum si elaborarea Planului national de dezvoltare s-au realizat
prin consultarea si participarea institutiilor guvernamentale si
neguvernamentale care au competente in domeniile abordate, prin dialog cu
reprezentanti ai institutiilor de cercetare, prin consultari cu reprezentanti
ai partenerilor sociali.
O alta structura de parteneriat, cu o functionalitate pe un domeniu
specific, o reprezinta consortiile regionale, constituite la inceputul anului
2002 in fiecare dintre cele 8 regiuni de dezvoltare, ca structura consultativa
a Consiliului pentru Dezvoltare Regionala, in vederea implementarii prioritatii
din PND 2000 - 2002 referitoare la dezvoltarea resurselor umane. Aceasta
prioritate vizeaza activitatea de formare profesionala - invatamantul
profesional si tehnic (a se vedea si linia directoare 1, Programul PHARE 2001 -
RO 0108 "Coeziune economica si sociala") care se realizeaza cu
fonduri nerambursabile din Programul PHARE 2001. Consortiile regionale sunt
constituite din reprezentanti ai inspectoratelor scolare din judetele componente
ale regiunii, ai agentiilor judetene de ocupare a fortei de munca, ai
agentiilor pentru dezvoltare regionala etc. Rolul acestor consortii este de a
identifica necesarul de calificari profesionale in functie de cerintele
regionale si sa ajute la intocmirea programelor scolare pentru calificarile
cerute, precum si la selectia scolilor care vor beneficia de finantare a
investitiilor din fondurile nerambursabile prevazute in PND.
In acelasi spirit al parteneriatului necesar in elaborarea si implementarea
politicii pietei fortei de munca la nivelul judetelor, conform Legii nr.
145/1998 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale
pentru Ocupare si Formare Profesionala, la nivelul agentiilor judetene pentru
ocuparea fortei de munca se vor constitui si vor functiona, incepand cu a doua
parte a anului 2002, consilii consultative formate din 15 membri, reprezentand
autoritatile publice locale, organizatiile sindicale si patronale.
Prin Legea nr. 76/2002 sunt prevazute masuri active pentru stimularea
ocuparii fortei de munca, suportate din bugetul asigurarilor pentru somaj.
Astfel, pot fi subventionate mai multe categorii de servicii, printre care:
- servicii publice de refacere si intretinere a infrastructurii, de
ecologizare si de realizare a unor lucrari edilitare, organizate de
autoritatile publice locale, de firme private sau organizatii neguvernamentale,
cu avizul administratiei publice locale, in functie de necesitatile si de
cerintele inregistrate la momentul respectiv;
- servicii care cuprind activitati de ingrijire la domiciliu a copiilor,
bolnavilor, persoanelor varstnice, persoanelor cu handicap, organizate de
autoritatile publice locale, organizatii neguvernamentale si alte organisme, in
conditiile legii.
Aceste servicii se deruleaza in cadrul programelor care au ca scop ocuparea
temporara a fortei de munca din randul somerilor pentru executarea de lucrari
si activitati de interes pentru comunitatile locale.
Agentiile pentru ocuparea fortei de munca colaboreaza, pentru
subventionarea serviciilor mentionate mai sus, cu organele administratiei
publice locale, respectiv cu consiliile locale, comunale, orasenesti si ale
sectoarelor municipiului Bucuresti, precum si cu consiliile judetene si, dupa
caz, cu Consiliul General al Municipiului Bucuresti, ca autoritati publice
deliberative, respectiv primarul sau primarul general al Capitalei, ca
autoritate executiva.
Finantarea acestor tipuri de servicii se face in parteneriat, respectiv din
bugetul asigurarilor pentru somaj in proportie de 70%, prin agentiile pentru
ocuparea fortei de munca judetene sau a municipiului Bucuresti, precum si din
bugetul angajatorilor sau al comunitatii locale respective.
Programele de ocupare temporara a fortei de munca din randul somerilor se
intocmesc anual de agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene sau a
municipiului Bucuresti si se prezinta spre aprobare consiliilor locale
comunale, orasenesti si ale sectoarelor municipiului Bucuresti, precum si
consiliilor judetene, respectiv Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
Aceste programe cuprind numarul minim de locuri de munca ce pot fi
subventionate pe o perioada de maximum 12 luni.
O data cu aprobarea programelor de ocupare de catre autoritatile publice se
imputerniceste primarul sau, dupa caz, presedintele consiliului judetean sa
repartizeze, in limita numarului de persoane prevazut in programele de ocupare,
locurile de munca subventionate, pe lucrari si activitati de interes pentru
comunitatea locala respectiva, si le atribuie celor care organizeaza acest tip
de servicii. Dupa aprobarea data pentru repartizarea numarului de locuri de
munca subventionate angajatorilor care organizeaza acest tip de servicii,
primarul sau, dupa caz, presedintele consiliului judetean, respectiv primarul
general al Capitalei, solicita subventionarea acestor locuri de munca.
Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale deruleaza proiectul
"Ocuparea fortei de munca si protectia sociala" finantat dintr-un
imprumut acordat de Banca Mondiala si din bugetul pentru asigurarile pentru
somaj. In cadrul acestui proiect se deruleaza Programul de redistribuire a
fortei de munca (PRFM), prin care se ofera o gama larga de servicii active
pentru a asista persoanele afectate de restructurarile economice, printre care
sunt cuprinse si serviciile de angajare temporara in interesul comunitatii.
Conform criteriilor cuprinse in proiect, constituie servicii eligibile:
ecologizarea mediului, proiecte de infrastructura, asistenta si sprijin pentru
institutii sociale (de exemplu: scoli, aziluri de batrani, spitale).
Autoritatile locale sunt implicate in aprobarea proiectelor. Serviciile trebuie
sa fie implementate de organizatii neguvernamentale sau firme private,
selectate prin licitatie publica. Pentru ca toate serviciile sa reflecte
caracteristicile proiectului, fiecare agentie judeteana elaboreaza un plan
anual al serviciilor PRFM pentru judetul respectiv, pe baza cerintelor locale
rezultate din:
- corelarea cerintelor locale cu cele nationale stipulate in Strategia
nationala de ocupare a fortei de munca;
- chestionarele aplicate persoanelor disponibilizate in timpul serviciilor
de preconcediere; serviciile de preconcediere se acorda persoanelor care
urmeaza sa fie disponibilizate in cazul unor restructurari ale activitatii care
conduc la modificari substantiale ale numarului si structurii profesionale a
personalului si, la cerere, persoanelor amenintate cu riscul de a deveni
someri;
- solicitarile partenerilor sociali;
- informatiile privind planul local de actiune identificat in procesul de
analiza al dezvoltarii economice locale.
Obiective pentru anul 2002:
1. diminuarea decalajelor de dezvoltare a regiunilor si zonelor tarii,
intarirea capacitatii competitive a fiecarei regiuni, in concordanta cu
obiectivele Legii nr. 151/1998 privind dezvoltarea regionala (punerea in
valoare a punctelor forte ale Romaniei si transformarea lor in avantaje
competitive; concentrarea eforturilor de dezvoltare pe industrie, servicii,
turism; stimularea procesului investitional privat si public);
2. intarirea rolului serviciilor publice din domeniul ocuparii fortei de
munca, de la toate nivelurile, in identificarea oportunitatilor locale de
ocupare a fortei de munca si in imbunatatirea functionarii pietelor locale ale
fortei de munca.
Masuri - obiectivul 1:
1. Sprijinirea, prin fonduri nerambursabile de la bugetul de stat, a
investitiilor realizate de intreprinzatorii privati pentru achizitionarea de
masini, utilaje, echipamente, in conformitate cu programele prevazute in
Hotararea Guvernului nr. 1.116/2001 privind aprobarea structurii, indicatorilor
si fondurilor aferente programelor care se experimenteaza si se finanteaza din
bugetul Ministerului Dezvoltarii si Prognozei.
Toate aceste programe sunt multianuale, avand o perioada de desfasurare
pana in anul 2005. Acestea sunt in pregatire, urmand sa fie aprobate
procedurile de implementare si lansate in cursul anului 2002, fiind de trei
tipuri: aplicabile pe teritoriul unor judete, al unor regiuni sau cu caracter
orizontal, sprijinind activitati de interes oriunde se intrunesc conditiile
programului. Valoarea sprijinului financiar nerambursabil este intre 0,5 si 10
miliarde lei pe proiect.
______________________________________________________________________________
| Programul | Numar de locuri de munca create direct
|
|_____________________________________|________________________________________|
| 1. Dezvoltarea regiunii Nord-Est | 1.000 |
|_____________________________________|________________________________________|
| 2. Dezvoltarea judetului Hunedoara | 1.000
|
|_____________________________________|________________________________________|
| 3. Dezvoltarea judetului Alba | 500
|
|_____________________________________|________________________________________|
| 4. Dezvoltarea judetului Tulcea | 500
|
|_____________________________________|________________________________________|
| 5. Dezvoltarea judetului Giurgiu | 500
|
|_____________________________________|________________________________________|
| 6. Dezvoltarea judetului |
|
| Caras-Severin | 500
|
|_____________________________________|________________________________________|
| 7. Turism interregional | 1.000
|
|_____________________________________|________________________________________|
| 8. Tehnologia secolului XXI | Agenti economici - 50
|
|_____________________________________|________________________________________|
| 9. Centre multifunctionale | Numar minim de centre finantate - 3
|
|_____________________________________|________________________________________|
| 10. Parcuri industriale | 1.000 |
|_____________________________________|________________________________________|
| 11. Avantaje | Numar de beneficiari - 8
|
|_____________________________________|________________________________________|
| 12. Investitii strategice in | Numar de societati comerciale
|
| regiunea Nord-Est | beneficiare - 5
|
|_____________________________________|________________________________________|
Institutii responsabile: Ministerul Dezvoltarii si Prognozei si agentiile
pentru dezvoltare regionala.
2. Implementarea Programului PHARE 2001 - RO 0108 "Coeziune economica
si sociala". Acest program se bazeaza pe prioritatile identificate in
Planul national de dezvoltare si are urmatoarele componente: asistenta pentru
intreprinderile mici si mijlocii, cu o suma de 15 milioane euro; modernizarea
scolilor tehnice si profesionale (TVET, a se vedea si liniile directoare 1 si
10) cu 16 milioane euro in primul plan de implementare; schema de investitii in
servicii sociale, cu 12 milioane euro, avand doua masuri - investitii pentru
servicii comunitare pentru grupuri vulnerabile, de 11 milioane euro, si
asistenta tehnica pentru evaluarea nevoilor de instruire pentru tineri si
someri, de 1 milion euro; proiecte de infrastructura regionala si urbana, de 34
milioane euro. Pentru toate aceste componente ale programului sunt in pregatire
procedurile necesare lansarii lor.
Institutia responsabila: Ministerul Dezvoltarii si Prognozei
3. Implementarea a doua programe speciale in anul 2002 in cadrul
"Programului national pentru cresterea gradului de ocupare a fortei de
munca" al Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca:
- "Programul 180" - program ce se va implementa in 140 de
localitati din zonele declarate defavorizate in conformitate cu Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 24/1998 si in 40 de localitati din zonele industriale
si monoindustriale;
- "Programul Valea Jiului" - program destinat cresterii ocuparii
fortei de munca si imbunatatirii conditiilor de viata din bazinul minier al
Vaii Jiului.
Prin programele de actiuni pentru ocuparea fortei de munca pentru
localitatile rurale si localitatile defavorizate propuse de Agentia Nationala
pentru Ocuparea Fortei de Munca sunt estimate a fi ocupate peste 37.000
persoane, prin urmatoarele tipuri de masuri active urmarindu-se cresterea
gradului de ocupare a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca.
Institutia responsabila: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
Masuri - obiectivul 2:
1. Elaborarea si aprobarea cadrului legislativ pentru acreditarea
furnizorilor de servicii care vor derula masuri pentru stimularea ocuparii
fortei de munca
Institutia responsabila: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale
2. Infiintarea si functionarea consiliilor consultative ale agentiilor
judetene pentru ocuparea fortei de munca
Institutii responsabile: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca,
autoritatile locale, asociatiile patronale si organizatiile sindicale
reprezentative la nivel judetean.
Linia directoare 12 - Reforme fiscale pentru ocupare si formare
profesionala
- Fiecare stat membru va stabili un obiectiv, daca este nevoie, prin luarea
in considerare a nivelului prezent, pentru reducerea treptata a poverii
generale a impozitelor si, acolo unde este cazul, va stabili un obiectiv de
reducere treptata a presiunii fiscale asupra fortei de munca, in special pentru
forta de munca relativ necalificata si cu salarii mici.
- Astfel de reforme ar trebui efectuate fara a se periclita redresarea
finantelor publice sau durabilitatea pe termen lung a sistemelor de securitate
sociala.
- Va oferi stimulente si va indeparta barierele fiscale din calea
investitiilor in resursele umane.
- Va examina oportunitatea utilizarii de resurse alternative a venitului
din impozite, printre altele pe energie si emisiile poluante, tinand seama de
tendintele curente de pe piata, mai ales de pe pietele petrolului.
Situatia actuala
Costurile nesalariale ale fortei de munca sunt relativ mari in Romania din
cauza impozitelor mari pe salarii si a contributiilor pentru asigurari sociale.
Aceasta situatie ingreuneaza crearea de locuri de munca si incurajeaza
economia subterana, munca fara forme legale.
In cadrul reformei sistemului fiscal, inceputa din ianuarie 2000, un moment
de referinta l-a constituit introducerea impozitului pe venitul persoanelor
fizice in sistem global, inlocuind sistemul cedular de impunere.
Noul sistem este mai accesibil tuturor categoriilor de contribuabili si
permite o administrare optima de catre organele fiscale a acestui impozit. De
asemenea, s-a avut in vedere si situatia economico-sociala din perioada
respectiva, ceea ce a condus la modificari semnificative in ceea ce priveste
costul vietii, gradul de utilizare a fortei de munca, evolutia fenomenului
inflationist, structura economiei si a proprietatii, fluctuatia volumului
activitatilor, nivelul relativ redus al veniturilor pentru marea masa a
subiectilor impozabili.
Pornindu-se de la aceste realitati, respectandu-se principiul justetei
fiscale si al echitatii sociale, s-a creat posibilitatea acordarii de:
a) deduceri personale de baza acordate contribuabililor;
b) deduceri suplimentare, acordate contribuabililor sot, sotie, copii sau
alti membri de familie aflati in intretinere;
c) deduceri personale suplimentare, acordate contribuabilului in functie de
situatia proprie sau a persoanelor aflate in intretinere, invalizi, persoane cu
handicap;
d) deduceri pentru angajati, in vederea stabilirii venitului net din
venitul brut:
- contributiile la asigurarile pentru somaj, pentru asigurarile sociale de
sanatate, contributiile individuale de asigurari sociale;
- o cota de 15% din deducerea personala de baza acordata cu titlu de
cheltuiala profesionala o data cu deducerea personala de baza la acelasi loc de
munca.
Pentru aceasta modalitate de calcul a sarcinii fiscale s-a realizat
personalizarea impozitului in functie de situatia proprie a fiecarui
contribuabil.
Aceste deduceri personale se acorda pornindu-se de la necesitatea reducerii
presiunii fiscale asupra populatiei, tinandu-se seama de constrangerile
bugetare si de evolutia indicatorilor macroeconomici.
Cotele progresive de impunere pe transe de venit impozabil, aplicabile
veniturilor realizate de persoanele fizice supuse procedurii de globalizare,
sunt cuprinse, incepand cu 1 ianuarie 2000, intre 18% si 40%, iar cota medie de
impozitare este de 24% .
Baremul de impunere este asezat pe transe de venit cu cote progresive si
acestea se actualizeaza in functie de evolutia inflatiei.
Sistemul actual de impozitare tine seama de situatia sociala a
contribuabililor, de puterea lor contributiva, suplimentandu-se cu elementele
de protectie sociala pentru situatiile de handicap si de invaliditate.
Potrivit legislatiei in vigoare, in prezent exista o serie de facilitati
fiscale care stimuleaza crearea de noi locuri de munca, indiferent de starea
sociala a persoanelor angajate, cum sunt:
- reducerea impozitului pe profit in proportie de 20% pentru persoanele
juridice care se incadreaza in prevederile Legii nr. 133/1999 privind
stimularea intreprinzatorilor privati pentru infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor
mici si mijlocii, care creeaza noi locuri de munca si asigura cresterea
numarului mediu scriptic anual cu cel putin 10% fata de anul financiar
precedent;
- reducerea impozitului pe venit in proportie de 20% pentru persoanele
juridice care se incadreaza in prevederile Ordonantei Guvernului nr. 24/2001
privind impunerea microintreprinderilor care creeaza noi locuri de munca si
asigura cresterea numarului mediu scriptic anual cu cel putin 10% fata de anul
financiar precedent;
- scutirea de plata impozitului pe salariu pentru creatorii de programe
care lucreaza in industria de software, potrivit Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 94/2001.
De asemenea, sunt in vigoare si alte reglementari care au ca efect
stimularea, in mod indirect, a crearii de locuri de munca si reducerea ratei
somajului:
- scutirea de la plata impozitului pe profit pentru activitatile
desfasurate in zonele libere, potrivit dispozitiilor Legii nr. 84/1992 privind
regimul zonelor libere;
- scutirea de la plata impozitului pe profit pentru investitiile nou-create
in zonele declarate defavorizate, conform prevederilor Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare;
- deducerea din profitul impozabil a cheltuielilor efectuate pentru
investitii, potrivit dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 27/1996 privind
acordarea de facilitati persoanelor care domiciliaza sau lucreaza in unele
localitati din Muntii Apuseni si in Rezervatia Biosferei "Delta
Dunarii", republicata.
Ponderea veniturilor totale in produsul intern brut a fost pentru anul 2001
de 32,7% fata de 31,5% in anul 2000, crestere determinata nu de majorarea
cotelor de impozitare, ci de masurile ce au fost luate pentru imbunatatirea
gradului de colectare a obligatiilor curente si restante la bugetul de stat.
Incepand cu anul 1999 prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 2/1999
privind modificarea si completarea Decretului nr. 389/1972 cu privire la contributia
pentru asigurarile sociale de stat, modificat si completat prin Legea nr.
49/1992 pentru modificarea si completarea unor reglementari din legislatia de
asigurari sociale, contributia pentru asigurari sociale suportata de angajator
a crescut in cadrul fiecarei grupe de munca cu 7% si cu 2% in cazul
personalului casnic angajat de persoane fizice.
In baza aceleiasi reglementari, in perioada 1 februarie 1999 - 31 martie
2001 persoanele juridice au beneficiat de unele facilitati prin reducerea cu 7%
a sumei datorate prin aplicarea cotelor prevazute de Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 2/1999, daca contributia pentru asigurari sociale se achita la
termen, si de reduceri cu 4%, 5% sau 6% a sumei datorate prin aplicarea cotelor
prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 2/1999, pentru situatiile in
care se creeaza noi locuri de munca.
Contributia pentru pensia suplimentara a fost de 3%, indiferent de grupa de
varsta, in perioada 1 ianuarie 1990 - 31 decembrie 1998. Prin Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 31/1998 privind unificarea fondurilor componente ale
bugetului asigurarilor sociale de stat, precum si a celor pentru plata
pensiilor cuvenite asiguratilor din unitatile cu atributii in domeniul apararii
nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, cota de contributie pentru
pensia suplimentara creste de la 3% la 5% .
O data cu intrarea in vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public
de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, contributia pentru asigurari
sociale creste in ansamblu cu 5% la nivelul fiecarei grupe fata de perioada 1
februarie 1999 - 31 martie 2000.
Pe de alta parte, se produce o relaxare a poverii asigurarilor sociale din
punct de vedere al contributiei angajatorului, o parte din aceasta fiind preluata
de angajat.
Aceasta relaxare se reflecta in scaderea contributiei angajatorului la
asigurari sociale, in functie de conditiile de munca, astfel:
- conditii normale de munca, de la 30% la 23,33%;
- conditii deosebite de munca, de la 35% la 28,33%;
- conditii speciale de munca, de la 40% la 33,33% .
Contributia individuala la asigurari sociale a angajatului este de 11,67%,
indiferent de conditiile de munca.
Incepand cu data de 1 aprilie 2001 cotele de contributie de asigurari sociale
se aproba anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat.
Obiective:
- simplificarea sistemului de impozite si de colectare a acestora, in
sensul stimularii muncii;
- respectarea principiului egalitatii intre contribuabili prin eliminarea
treptata a preferintelor de impozitare si prin reducerea corespunzatoare a
poverii impozitelor, in toate actele normative ce cuprind reglementari fiscale;
- armonizarea legislatiei nationale cu cea europeana in domeniul
impozitarii;
- cresterea gradului de conformare a contribuabililor prin dezvoltarea
platilor voluntare, prin masuri fiscale flexibile pentru depasirea unor
situatii temporare de insolvabilitate;
- reducerea impozitului pe salariu pentru tinerii absolventi ai
invatamantului superior, in scopul cresterii gradului de ocupare.
Masuri
1. Adoptarea Legii nr. 375/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.
129/2000 privind formarea profesionala a adultilor, in care se prevad deducerea
cheltuielilor efectuate de catre angajatori pentru formarea profesionala a
salariatilor, din impozitul pe profit sau impozitul pe venit, si scutirea de
plata TVA a furnizorilor de formare profesionala autorizati, pentru veniturile
obtinute in urma activitatilor de formare profesionala.
Institutia responsabila: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale
2. Promovarea unui nivel mai ridicat al salariului minim pe economie, ca
element de referinta in intregul sistem salarial, pentru a stimula procesul de
motivare a muncii. Aceasta masura este in atentia Guvernului si va fi luata in
paralel cu actiuni de micsorare a costurilor unui loc de munca, in scopul
cresterii gradului de ocupare a fortei de munca.
Institutiile responsabile: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale,
Ministerul Finantelor Publice
3. Facilitati acordate angajatorilor care incadreaza in munca persoane din
randul somerilor, pe care le mentin in activitate pe o perioada de cel putin 6
luni de la data angajarii. Acestia beneficiaza de reducerea sumei reprezentand
contributia de 5% datorata bugetului asigurarilor pentru somaj, care se acorda
incepand din anul fiscal urmator, pentru o perioada de 6 luni, si consta in
diminuarea sumei datorate lunar cu 0,5% pentru fiecare procent din ponderea
personalului nou-angajat in numarul mediu scriptic de personal incadrat cu
contract individual de munca din anul respectiv. Aceasta masura se aplica in
baza Legii nr. 76/2002.
Institutiile responsabile: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si
Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
3.3. Pilonul III - Promovarea capacitatii de adaptare a intreprinderilor si
a angajatilor acestora
In Romania a fost creat cadrul legislativ si institutional necesar
dezvoltarii parteneriatului social, reprezentantii asociatiilor patronale si ai
organizatiilor sindicale fiind implicati in elaborarea politicilor si
strategiilor din domeniul ocuparii fortei de munca.
Parteneriatele se dezvolta atat la nivel national, prin incheierea unor
acorduri tripartite, cat si la nivel regional si local, prin implicarea activa
a organelor regionale si locale, a organizatiilor societatii civile, care ofera
servicii mai apropiate de cetateni si sunt mai bine adaptate nevoilor specifice
ale comunitatilor.
Deoarece in aceasta etapa economia Romaniei trebuie sa se adapteze in toate
sectoarele de activitate pentru a deveni competitiva, parteneriatul social
devine o modalitate eficienta de a asigura modernizarea si diversificarea
activitatii in intreprinderi.
In acest sens au fost infiintate si functioneaza urmatoarele institutii:
1. Consiliul Economic si Social (CES), organism tripartit, autonom, de
interes public, constituit in scopul realizarii dialogului social dintre
Guvern, sindicate si patronate si al asigurarii climatului de pace sociala.
2. Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, institutie cu
conducere tripartita care are ca atributie principala implementarea politicii
de ocupare a fortei de munca, precum si a celei de protectie sociala a
persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca.
3. Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor (CNFPA),
autoritate administrativa autonoma, organizata in sistem tripartit, cu rol
consultativ in promovarea politicilor si strategiilor privind formarea profesionala
a adultilor.
Atat in anul 2001, cat si in anul 2002 s-au incheiat acorduri sociale intre
Guvern si partenerii sociali reprezentativi la nivel national, in scopul
asigurarii pacii sociale necesare realizarii reformelor economice.
Un rol important in dezvoltarea capacitatii de adaptare a intreprinderilor
si a angajatilor acestora la cerintele unei economii dinamice, bazata pe
cunoastere, il constituie formarea profesionala continua prin care persoanele
adulte isi dezvolta aptitudinile, isi imbogatesc cunostintele si isi
amelioreaza calificarea tehnica sau profesionala.
Dialogul social in domeniul formarii profesionale continue a adultilor este
institutionalizat la toate nivelurile, partenerii sociali implicandu-se in
dezvoltarea politicilor prin acorduri si programe specifice.
Linia directoare 13 - Modernizarea organizarii muncii
Partenerii sociali sunt invitati:
- sa negocieze si sa implementeze la toate nivelurile corespunzatoare
acorduri pentru modernizarea organizarii muncii, inclusiv acorduri de munca
flexibile, cu scopul de a face ca intreprinderile sa fie productive si
competitive, atingand echilibrul necesar intre flexibilitate si securitate si
ameliorand calitatea locurilor de munca. Domeniile care urmeaza sa fie acoperite
includ, de exemplu, introducerea tehnologiilor noi, a noilor forme de munca si
a problemelor programului de lucru, cum ar fi exprimarea timpului de lucru
printr-o cifra anuala, reducerea programului de lucru, reducerea orelor
suplimentare, dezvoltarea muncii cu program redus, posibilitatea de intrerupere
a carierei si problemele de securitate a locului de munca legate de acestea; si
- in contextul procesului Luxemburg, sa raporteze anual asupra acelor
aspecte de modernizare a organizarii muncii care au fost acoperite prin
negocieri, precum si asupra stadiului aplicarii lor si impactului asupra
functionarii ocuparii si a pietei fortei de munca.
Situatia actuala
O parte din sindicatele din Romania este afiliata la Confederatia Sindicala
Europeana (European Trade Union Confederation - ETUC), asigurand o armonizare a
politicii sindicale nationale cu cea europeana, participand activ la programele
de formare si informare a fortei de munca.
In vederea atingerii unui echilibru intre flexibilitate si securitate,
contractul colectiv de munca la nivel national, incheiat pentru perioada 2001 -
2002, cuprinde drepturile si obligatiile angajatorilor si ale salariatilor cu
privire la conditiile generale de munca, conditiile specifice de munca,
prevederile sale fiind obligatorii la incheierea contractelor colective de
munca la nivel de ramura, grup de unitati, unitati si institutii. Cadrul legal
mentionat ofera posibilitatea partilor sa negocieze si sa includa in
contractele colective de munca programe de lucru partiale, realizandu-se astfel
o mai mare flexibilitate a programului de lucru.
Un parteneriat puternic la nivelul intreprinderii este asigurat in cadrul
Comitetului de securitate si sanatate in munca, infiintat, conform Ordinului
ministrului muncii si protectiei sociale nr. 187/1998, in aproximativ 9.000 de
intreprinderi. Comitetul de sanatate si securitate in munca este o structura
obligatorie pentru intreprinderile cu peste 50 de angajati, in care
reprezentantii partenerilor sociali colaboreaza cu medicii de medicina a muncii
si cu specialistii in protectia muncii, pentru dezvoltarea politicii de
protejare a sanatatii angajatilor, implicand noile tehnologii, flexibilitatea
programului de lucru, organizarea muncii in general, prevenirea accidentelor de
munca si a bolilor profesionale.
Obiective
Mentinerea unui dialog permanent si sustinerea de negocieri intre sindicate
si patronate in vederea obtinerii unor acorduri privind modernizarea
organizarii muncii, negocierea unor contracte de munca cat mai flexibile
Masuri
In cadrul negocierilor pentru contractul colectiv de munca unic la nivel
national, care urmeaza sa fie incheiat in anul 2002, sindicatele si patronatele
au convenit introducerea unor prevederi noi, printre care se numara:
- salariatele care renunta la concediul legal pentru ingrijirea copilului
in varsta de pana la 2 ani pot opta pentru program decalat, cu alte ore de
incepere a programului de lucru, daca activitatea unitatii o permite;
- angajatorul are obligatia de a permite salariatelor gravide efectuarea de
controale medicale, in timpul programului de lucru, fara sa le fie afectate
drepturile salariale, conform recomandarilor medicului specialist;
- salariatele gravide, incepand cu luna a 5-a de sarcina, precum si cele
care alapteaza, nu vor fi chemate la ore suplimentare si nu vor fi trimise in
deplasare sau nu vor putea fi detasate decat cu acordul lor;
- la solicitarea Comitetului de sanatate si securitate in munca angajatorul
are obligatia sa evalueze riscurile pe care le presupune locul de munca al
salariatei care anunta ca este insarcinata, precum si al salariatei care
alapteaza si sa le informeze cu privire la acestea;
- Comitetul de sanatate si securitate in munca, constituit in cadrul
unitatilor in care numarul angajatilor este mai mare de 50 si femeile
reprezinta cel putin 20% din personal, va avea in componenta cel putin o
femeie.
Institutii responsabile: partenerii sociali.
Linia directoare 14 - Analiza cadrului juridic existent si propuneri de noi
prevederi
In parteneriat cu partenerii sociali, acolo unde este cazul, sau pe baza
acordurilor negociate de catre partenerii sociali, statele membre:
- vor analiza cadrul de reglementare existent si vor examina propunerile de
noi prevederi si stimulente pentru a se asigura faptul ca vor contribui la
reducerea barierelor din calea ocuparii, la facilitarea introducerii unei
organizari moderne a muncii si vor ajuta piata fortei de munca sa se adapteze
la schimbarile structurale din economie;
- in acelasi timp, luand in considerare faptul ca formele de ocupare sunt
tot mai diverse, vor examina posibilitatea de incorporare in legislatia
nationala a unor tipuri mai flexibile de contract si se vor asigura ca cei care
lucreaza in cadrul noilor contracte flexibile se bucura de o securitate
corespunzatoare si de un statut ocupational mai inalt, compatibil cu nevoile
intreprinderii si cu aspiratiile lucratorilor;
- se vor stradui sa asigure o aplicare mai buna la nivelul locului de munca
a legislatiei existente in domeniul sanatatii si al protectiei muncii prin
urgentarea si intarirea aplicarii ei, prin oferirea unei orientari pentru a
ajuta intreprinderile, in special intreprinderile mici si mijlocii, sa respecte
legislatia existenta, prin imbunatatirea formarii profesionale in sanatate si
protectia muncii si prin promovarea de masuri pentru reducerea accidentelor de
munca si a bolilor profesionale in sectoarele care, prin traditie, au un risc
mare.
Situatia actuala
In ultimii ani in Romania s-au inregistrat evolutii pozitive in dezvoltarea
parteneriatului social, fiind creat cadrul institutional si legislativ adecvat
pentru participarea asociatiilor patronale si a organizatiilor sindicale la
luarea deciziilor in domeniul economico-social.
Astfel, in vederea institutionalizarii dialogului social la toate
nivelurile, prin Legea nr. 109/1997 a fost infiintat Consiliul Economic si
Social, organism tripartit cu rol consultativ in stabilirea politicii economice
si sociale, avand ca obiective majore realizarea dialogului social dintre
Guvern, sindicate si patronat, precum si asigurarea climatului de pace sociala,
pentru a media starile conflictuale intervenite intre partenerii sociali.
Institutionalizarea dialogului social in domeniul ocuparii si formarii
profesionale constituie si unul dintre obiectivele principale ale Agentiei
Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, institutie publica de interes
national care functioneaza, conform Legii nr. 145/1998, cu modificarile si
completarile ulterioare, in sistem tripartit, fiind condusa de un consiliu de
administratie alcatuit din reprezentanti ai Guvernului, precum si ai
asociatiilor patronale si ai organizatiilor sindicale, reprezentative la nivel
national.
In ansamblu, cadrul legal ce reglementeaza raporturile de munca dintre
angajator si angajat este stabilit prin Codul muncii, cu amendamentele
ulterioare, conform caruia angajarea se face prin contracte individuale de
munca incheiate pe perioada nedeterminata sau determinata. De asemenea, munca
poate fi prestata si prin conventii civile de prestari de servicii, in
conditiile prevazute de Legea nr. 130/1999 privind unele masuri de protectie a
persoanelor incadrate in munca. In scopul asigurarii protectiei angajatului,
atat Codul muncii, cat si contractul colectiv de munca la nivel national pe
anul 2001 - 2002, incheiat in temeiul Legii nr. 130/1996 privind contractul
colectiv de munca, obliga partile sa respecte, la incheierea contractului
individual de munca, unele clauze minimale privind: partile contractante,
durata si locul muncii, conditiile de incadrare (norma intreaga, fractiuni de
norma), conditiile de munca, salarizarea, durata concediului de odihna anual,
precum si, dupa caz, concediul suplimentar, obligatiile generale ale partilor.
Cadrul legal in vigoare permite partilor ca, prin acordul lor, sa modifice
contractul individual de munca in ceea ce priveste felul muncii, locul muncii
si drepturile salariale.
Totodata partile contractante vor asigura includerea in contractele
colective de munca a masurilor prevazute de Legea protectiei muncii nr.
90/1996, care prevede clauze referitoare la protectia muncii, asigurand
prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale ce pot interveni pe
parcursul derularii contractului. Desfasurarea activitatilor de productie sau
de prestari de servicii este conditionata de obtinerea autorizatiei de
functionare din punct de vedere al protectiei muncii, emisa de inspectoratele
teritoriale de munca. Angajatorul trebuie sa stabileasca masurile tehnice,
sanitare si organizatorice de protectie a muncii, corespunzator conditiilor de
munca si factorilor de mediu specifici unitatii.
Un pas important in domeniu a fost realizat prin reglementarea masurilor de
protectie a persoanelor incadrate in munca (Legea nr. 130/1999), precum si prin
infiintarea si organizarea, conform Legii nr. 108/1999, a Inspectiei Muncii, ca
organism aflat in subordinea si coordonarea Ministerului Muncii si
Solidaritatii Sociale, care are ca obiectiv principal controlul aplicarii
prevederilor legale referitoare la relatiile de munca, la securitatea si
sanatatea in munca, la protectia salariatilor care lucreaza in conditii
deosebite si a prevederilor legale referitoare la asigurarile sociale.
Conflictele dintre salariati si angajatorii la care sunt incadrati, cu
privire la interesele cu caracter profesional, social si economic ori la
drepturile rezultate din desfasurarea raporturilor de munca, sunt conflicte de
drepturi si se solutioneaza, potrivit Legii nr. 168/1999 privind solutionarea
conflictelor de munca, prin consiliere, mediere sau arbitraj ori, dupa caz, de
catre tribunalele muncii.
Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale a dezvoltat un parteneriat cu
Ministerul Sanatatii si Familiei pe durata a 3 ani (2001 - 2003), asigurand
cadrul legislativ si organizatoric pentru participarea activa a partenerilor
sociali la aprecierea calitatii locurilor de munca si evaluarea conditiilor de
munca (Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de
asigurari sociale, Hotararea Guvernului nr. 261/2001 privind criteriile si
metodologia de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite, modificata
si completata prin Hotararea Guvernului nr. 1.337/2001). Acest cadru legislativ
asigura o noua abordare a organizarii muncii prin trecerea de la clasificarea
muncii exclusiv pe parametrii mediului de munca (grupa I si grupa II de munca)
la un sistem de apreciere a oportunitatii de pensionare focalizat pe parametrii
de sanatate si adaptabilitate a fortei de munca, atat individual, cat si in
ansamblul ei. Noul sistem obliga angajatorii sa dezvolte politici de
adaptabilitate a intreprinderii la caracteristicile fortei de munca prin masuri
esalonate pe o perioada de 6 ani, de la introducerea noilor tehnologii pana la
sisteme de protectie individuala si colectiva.
Ministerul Sanatatii si Familiei elaboreaza, in cadrul programului
comunitar de sanatate publica, strategii pentru implementarea cerintelor
comunitare privind protejarea sanatatii fata de agentii periculosi de la locul
de munca si prevenirea imbolnavirilor asociate factorilor de risc ocupationali.
Pana la sfarsitul anului 2002 se va finaliza sinteza nationala privind starea
de sanatate a populatiei active in relatie cu mediul de munca si se va
imbunatati modalitatea de raportare a bolilor profesionale si de comunicare a
riscului. Acestea vor fi puse la dispozitie celor interesati.
In vederea unei mai bune aplicari a legislatiei privind sanatatea si
securitatea la locul de munca, in conformitate cu prevederile comunitare in
materie, in cadrul Inspectiei Muncii se afla in derulare doua proiecte de
infratire institutionala:
- Proiectul PHARE RO-9907.06 - "Conceperea unui sistem de protectie
pentru lucratorii expusi la agenti periculosi la locul de munca", in
colaborare cu Ministerul Angajarii si Solidaritatii din Franta (iulie 2001 -
octombrie 2002);
- Proiectul PHARE Consensus III RO-IB 99 CO 01 - "Intarirea
capacitatii administrative a Inspectiei Muncii", in colaborare cu
Autoritatea Mediului de Munca din Suedia.
Obiective
- Perfectionarea cadrului juridic in domeniul legislatiei muncii
- Protejarea sanatatii si securitatii angajatilor, prin:
- adoptarea Legii asigurarilor impotriva accidentelor de munca si a
bolilor profesionale;
- dezvoltarea unei retele de laboratoare pentru testarea si controlul
echipamentelor de lucru
- Permanentizarea dialogului trimestrial cu partenerii sociali pe probleme
privind inspectia muncii, prevazuta in cadrul acordului social pentru anul
2002, incheiat intre Guvernul Romaniei, asociatiile patronale si organizatiile
sindicale
- Asistarea intreprinderilor pentru modernizarea locurilor de munca prin
cresterea calitatii echipamentelor de lucru si imbunatatirea proceselor tehnologice.
Masuri
1. Adoptarea noului cod al muncii, care va introduce noi forme de munca
Institutia responsabila: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale
2. Aplicarea prevederilor noului cod al muncii referitoare la programul de
lucru flexibil, la normele partiale de munca, la formele de munca externalizata
(la domiciliu) si la formarea profesionala la locul de munca - ucenicia.
Institutii responsabile: partenerii sociali
3. In scopul protejarii sanatatii si securitatii in munca se vor lua masuri
de monitorizare a retelei de organisme si laboratoare recunoscute de Ministerul
Muncii si Solidaritatii Sociale, in vederea certificarii calitatii din punct de
vedere al securitatii muncii a echipamentelor tehnice, individuale de protectie
si de lucru, potrivit prevederilor Legii nr. 90/1996, republicata.
Institutiile responsabile: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si
Ministerul Sanatatii si Familiei
4. Armonizarea legislatiei nationale cu legislatia UE in domeniul medicinei
muncii, privitor la protectia angajatilor in cazul unor riscuri de expunere la
substante toxice, cancerigene, azbest, clorura de vinil, poluare sonica,
prezente in mediul de munca
Institutiile responsabile: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale -
Inspectia Muncii si Ministerul Sanatatii si Familiei
5. In domeniul sanatatii si securitatii in munca se va derula, in perioada
2003 - 2004, un proiect PHARE ce are ca obiectiv cresterea eficientei
sistemului de supraveghere si control al bolilor profesionale, bolilor legate
de profesie, incidentelor de munca datorate riscului profesional
Institutia responsabila: Ministerul Sanatatii si Familiei
6. Infiintarea primului centru-pilot din Romania privind evaluarea
riscurilor la personalul medico-sanitar din spitale
Institutia responsabila: Ministerul Sanatatii si Familiei
7. Furnizarea de consultanta si pregatire de specialitate privind
organizarea si modernizarea locurilor de munca si imbunatatirea proceselor
tehnologice
Institutia responsabila: Ministerul Industriei si Resurselor - Institutul
de Management si Informatica.
Linia directoare 15 - Sprijinirea adaptabilitatii ca o componenta a
invatarii continue
Pentru a perfectiona nivelul competentei din cadrul intreprinderilor ca o
componenta-cheie a invatarii continue, partenerii sociali sunt invitati, la
toate nivelurile relevante, sa incheie acorduri, atunci cand este cazul, cu
privire la formarea continua, pentru a facilita adaptabilitatea si inovatia,
mai ales in domeniul tehnologiei informatice si al comunicarii. In acest
context vor trebui stabilite conditiile de acordare pentru lucrator a
posibilitatii de a dobandi cunostinte de informatica pana in anul 2003.
Situatia actuala
In aceasta etapa de tranzitie economia Romaniei trebuie sa se adapteze, in
toate sectoarele de activitate, pentru a deveni si a se mentine competitiva. In
acest context parteneriatul social devine o modalitate eficienta de a asigura
modernizarea si diversificarea activitatilor economice.
De asemenea, modernizarea si retehnologizarea proceselor de productie duc,
pe de o parte, la cresterea calitatii produselor si serviciilor, precum si la
necesitatea actualizarii competentelor pentru pastrarea locului de munca si
dezvoltarea carierei. Formarea continua se impune ca o necesitate, ca urmare a
progresului tehnic caracterizat prin modernizarea utilajelor si tehnologiilor.
Pentru a raspunde provocarilor unei economii bazate pe competente, pe
cunoastere si tehnologie inalta, este necesar ca partenerii sociali sa isi
asume un rol important in formarea initiala si continua.
Atat unitatile de invatamant profesional si tehnic, cat si furnizorii de
formare profesionala, mai ales agentii economici, cu sprijinul partenerilor
sociali, devin centre de formare continua.
Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor (CNFPA), autoritate
administrativa autonoma, organizata in sistem tripartit, asigura parteneriatul
in activitatea de formare profesionala continua (a adultilor), avand rol consultativ
in promovarea politicilor si strategiilor din acest domeniu.
Consiliul National pentru Standarde Ocupationale (COSA), organism
administrat tripartit, are ca obiectiv realizarea unui cadru organizatoric care
sa permita evaluarea si certificarea fortei de munca pregatite pe baza
standardelor ocupationale, inclusiv evaluarea competentelor dobandite pe cale
nonformala si informala, altele decat cele echivalente cu calificari
profesionale organizate prin sistemul educational, care permit continuarea studiilor
pentru obtinerea unei diplome educationale.
Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), institutie
publica de interes national, cu conducere tripartita, organizeaza si
coordoneaza activitatea de ocupare si formare a persoanelor aflate in cautarea
unui loc de munca.
De asemenea, la nivelul fiecarui judet sunt organizate si functioneaza
structuri consultative tripartite - comitetul local de dezvoltare a
parteneriatului social, care au rolul de a facilita si de a media cooperarea
dintre institutiile de invatamant profesional si tehnic si partenerii sociali.
Aceste structuri consultative au un rol important in adaptarea ofertei
educationale la piata locala si regionala a muncii, prin avizarea anuala a
planurilor de scolarizare din invatamantul profesional si tehnic de la nivelul
fiecarui judet.
Institutul National de Statistica a realizat, cu sprijinul Programului
PHARE RO 9703 - "Statistica", ancheta privind formarea profesionala
continua in Romania (FORPRO), avand ca perioada de referinta anul 1999.
Esantionul, reprezentativ la nivel national si pe principalele activitati
economice, a fost reprezentat de aproximativ 6.500 de intreprinderi cu cel
putin 10 angajati. Din totalul intreprinderilor cu cel putin 10 angajati au
avut programe de formare profesionala continua (FPC) doar 11%, majoritatea
recurgand la alte modalitati de asigurare a calificarii angajatilor. Astfel,
63,5% din categoria celor din urma au preferat sa angajeze personal deja
calificat, in locul organizarii unor programe proprii de pregatire a celor
angajati.
Analizandu-se distributia intreprinderilor dupa numarul de angajati, s-a
constatat ca ponderea celor care au oferit formare profesionala continua creste
spectaculos in functie de marimea intreprinderii. Astfel, daca dintre
intreprinderile mici, cele cu 10 - 19 angajati au oferit formare profesionala
continua in anul 1999 numai 7%, proportia s-a ridicat la 38,2% pentru cele
mari, ajungand la aproape doua treimi (64,1%) in cazul unitatilor cu 1.000 de
angajati si peste. Rezulta ca marile intreprinderi acorda o atentie mare
formarii profesionale continue, acest lucru datorandu-se in primul rand
potentialului economic.
Distributia intreprinderilor dupa oferta de formare profesionala continua,
pe clase de marime, in anul 1999
- % -
______________________________________________________________________________
| | Intreprinderi care | Intreprinderi care
|
| Numar de angajati | au oferit formare | nu au oferit formare
|
| | profesionala continua | profesionala continua
|
|______________________________|_______________________|_______________________|
| TOTAL: | 11,0 | 89,0
|
| Intreprinderi mici cu | |
|
| 10 - 49 angajati | 7,7 | 92,3
|
| Intreprinderi mijlocii cu | |
|
| 50 - 249 angajati | 13,1 | 86,9
|
| Intreprinderi mari cu | |
|
| peste 250 angajati | 38,2 | 61,8
|
|______________________________|_______________________|_______________________|
Sursa: Institutul National de Statistica
Oferta de formare profesionala s-a constituit din cursuri si alte forme de
pregatire, cum ar fi: instruire directa la locul de munca, participarea la
cercuri de pregatire, targuri, seminarii, autoinstruire.
Pregatirea angajatilor a avut ca obiect de studiu tematici din diferite
domenii: limbi straine, comert si marketing, contabilitate, finante, banci,
asigurari, management, administratie, secretariat, dezvoltarea aptitudinilor
personale, utilizarea calculatorului si procesare de date, imbunatatirea
activitatii desfasurate la locul de munca, inginerie etc. Mai mult de jumatate (58%)
din cursurile interne si/sau externe s-a desfasurat in cadrul programului
normal de lucru.
Rata globala de acces la cursurile de formare profesionala continua
(reprezentand ponderea participantilor la cursuri in totalul angajatilor din
toate intreprinderile care au format obiectul anchetei) a fost pe ansamblu de
7,6% . Rata globala de acces la cursurile de formare profesionala continua al
femeilor depaseste pe cea corespunzatoare barbatilor pentru unele activitati
economice.
Din punct de vedere al costului mediu pe participant, studiul a relevat ca
acesta a fost mai mare in intreprinderile mici si mijlocii si sub medie in
intreprinderile mari si foarte mari.
Rata de acces la cursurile de formare profesionala continua (reprezentand
ponderea participantilor la cursuri in totalul angajatilor din intreprinderile
care au oferit cursuri) a fost in anul 1999 de 20,2% .
Din totalul intreprinderilor cu cel putin 10 angajati, care au format
obiectul anchetei, 89% nu au oferit in cursul anului 1999 nici o forma de
pregatire angajatilor, motivul invocat cel mai frecvent (77,5% din totalul
intreprinderilor care nu au oferit formare profesionala continua) a fost cel
referitor la faptul ca nivelul actual de cunostinte al angajatilor corespunde
nevoilor unitatii. Aproape doua treimi (63,5%) din intreprinderi au preferat sa
recruteze personal deja calificat in loc sa consume din resursele financiare
proprii pentru calificarea de personal, iar 29,3% au fost intreprinderile care
nu au oferit formare profesionala continua din cauza costurilor ridicate pe
care le presupune instruirea angajatilor.
In Ordonanta Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionala a
adultilor se prevede ca angajatorii vor lua toate masurile pentru a asigura
conditii salariatilor pentru a avea acces periodic la formare profesionala.
Drepturile si obligatiile ce revin angajatorilor si salariatilor in perioada in
care salariatii sunt cuprinsi in cursuri de formare profesionala vor fi
prevazute in contractul colectiv sau, dupa caz, in contractul individual de
munca.
Dreptul la formare profesionala al salariatilor se regaseste in contractul
colectiv de munca unic la nivel national nr. 54.171/2001, incheiat pentru anii
2001 - 2002. La capitolul "Formarea profesionala" partile convin
asupra necesitatii si obligativitatii perfectionarii profesionale a tuturor
categoriilor de salariati si sunt stipulate prevederi minime de care se va tine
seama la incheierea contractelor colective de munca la nivel de unitate, si
anume:
a) identificarea posturilor pentru care este necesara formarea
profesionala, caile de realizare, adoptarea programului anual si controlul
aplicarii acestuia se vor face de comun acord de catre sindicat si patron;
cheltuielile pentru activitatea de formare profesionala a salariatilor se
suporta de unitati;
b) sindicatul va participa, prin imputernicitii sai, la orice forma de
examinare organizata in vederea absolvirii unui curs de formare profesionala in
cadrul unitatii;
c) in cazul in care unitatea urmeaza sa isi schimbe partial sau total
profilul de activitate, va informa si va consulta sindicatul cu cel putin doua
luni inainte de aplicarea masurii si va oferi propriilor salariati
posibilitatea de a se califica sau de a se recalifica inainte de a apela la angajari
de forta de munca din afara;
d) in cazul in care un salariat identifica un curs de formare profesionala
pe care ar dori sa il urmeze, organizat de un tert, patronul va analiza cererea
impreuna cu sindicatul, ramanand la aprecierea patronului daca si in ce
conditii va suporta contravaloarea cursului;
e) salariatii care au incheiat acte aditionale la contractul individual de
munca in vederea formarii profesionale vor putea fi obligati sa suporte
cheltuielile ocazionate de aceasta, daca parasesc unitatea din motive
imputabile lor inainte de implinirea unui termen de 3 ani de la data absolvirii
cursurilor.
Obiective
- Cresterea gradului de implicare a partenerilor sociali, indeosebi a
asociatiilor patronale pentru:
- anticiparea necesarului de competente, corespunzator modificarilor care
se previzioneaza in sfera ocupationala, ca urmare a evolutiei tehnologiilor si
organizarii muncii;
- identificarea nevoilor de formare pentru asigurarea necesarului de
competente pentru persoanele angajate, dar si pentru persoanele care urmeaza sa
fie disponibilizate ca efect al restructurarii agentilor economici;
- asigurarea calitatii furnizorilor de formare (elaborarea standardelor
ocupationale, autorizarea programelor de formare, evaluarea rezultatelor
formarii);
- facilitarea organizarii unor stagii de instruire practica la agentii
economici pentru programe organizate de diferiti furnizori de formare
profesionala.
- Extinderea parteneriatului prin atragerea altor potentiali parteneri
interesati de formarea profesionala sau care isi pot aduce o contributie la
perfectionarea sistemului de formare profesionala: asociatii profesionale,
comunitati locale, institute de cercetare, organizatii neguvernamentale
- Perfectionarea cadrului legislativ si institutional pentru promovarea
parteneriatului in formarea profesionala initiala si formarea profesionala
continua
- Asigurarea fortei de munca bine pregatite profesional, capabila sa
foloseasca tehnologia moderna si, in special, cea informatica
- In cadrul programelor de restructurare a diferitelor sectoare industriale
se va asigura includerea formarii profesionale a salariatilor in acordurile
dintre partenerii sociali.
Masuri
- Crearea cadrului institutional si juridic prin modificarea si completarea
legislatiei care reglementeaza parteneriatul social in activitatea de formare
profesionala continua (vezi linia directoare 4)
- Elaborarea unui nou cod al muncii care sa contina un titlu referitor la
formarea profesionala, care va stipula obligativitatea angajatorilor din
sectorul public si privat de a elabora impreuna cu sindicatele planuri anuale
de formare profesionala prin care se va da posibilitatea salariatilor sa
participe la diferite forme de pregatire profesionala
Institutia responsabila: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale
- Elaborarea unor programe de formare destinate partenerilor sociali, care
sa permita constientizarea rolului lor in identificarea nevoilor de formare si
pentru a dobandi competentele necesare in vederea indeplinirii acestui rol
Institutii responsabile: Consiliul National de Formare Profesionala a
Adultilor, asociatiile patronale
- Constituirea unor organisme permanente (patronale, patronal-sindicale,
tripartite sau pluripartite), cu obiective bine definite, care sa prezinte
periodic factorilor interesati rezultatele obtinute
Institutiile responsabile: asociatiile patronale si organizatiile sindicale
- Orientarea programelor de cercetare-dezvoltare ale institutelor de
cercetare, Institutului National de Statistica etc. asupra problematicilor
formarii, inclusiv privind realizarea unor cercetari statistice dedicate
formarii profesionale in intreprindere
Institutiile responsabile: Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul
Muncii si Solidaritatii Sociale si Institutul National de Statistica
- In cadrul programelor de restructurare a diferitelor sectoare industriale
se va asigura includerea formarii profesionale a salariatilor in acordurile
dintre partenerii sociali
Institutiile responsabile: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale,
Ministerul Industriei si Resurselor - Centrul de Productivitate si Calitate,
Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca si partenerii sociali
- In vederea materializarii prevederilor continute in cap. 7 "Formare
profesionala", din contractul colectiv de munca unic la nivel national,
incheiat pe anii 2001 - 2002, partenerii sociali vor stabili prin contractele
colective la nivel de ramura si unitate si prin protocoale masuri concrete de
formare profesionala a salariatilor, precum si a persoanelor care urmeaza sa
fie disponibilizate ca urmare a masurilor de restructurare.
De exemplu: Compania Nationala "Posta Romana - S.A.", care are in
prezent 35.000 de angajati, si-a stabilit in planul de dezvoltare pentru anul
2002 informatizarea unui numar de 367 de oficii. Pentru realizarea acestui
obiectiv Federatia Sindicatelor "Posta Romana" a incheiat un protocol
cu Compania Nationala "Posta Romana - S.A.", prin care se stabilesc
pentru anul 2002 masuri concrete de pregatire profesionala a salariatilor care
vor lucra in aceste oficii, atat din mediul rural, cat si din mediul urban.
Prima etapa de pregatire profesionala s-a desfasurat in perioada 8 - 12 aprilie
2002 si se adreseaza salariatilor din mediul rural. Etapa a doua se desfasoara
in perioada mai - iunie si se adreseaza tuturor salariatilor care isi
desfasoara activitatea in tranzitele judetene, centrele de tranzit regionale,
oficiile postale rurale mecanizate si oficiile postale informatizate. A treia
etapa, care se va finaliza pana la sfarsitul anului 2002, se adreseaza
salariatilor care vor fi implicati in dezvoltarea de servicii financiare
electronice.
Institutiile responsabile: partenerii sociali
- Organizarea unui centru de training pentru promovarea exportului in
intreprinderile din industria usoara. Instruirea vizeaza si pregatirea in
domeniul marketingului electronic, dar si instruirea in domeniul proiectarii
prin utilizarea programelor CAD - CAM, precum si in domeniul
"controling"-ului (proiectarea si urmarirea costurilor) prin
utilizarea unui software specializat (EXPLA)
Institutia responsabila: Federatia Patronala a Industriei Usoare
- Confederatia Nationala a Patronatului Roman (CNPR) isi propune realizarea
in anul 2002 a inca doua centre de evaluare a competentelor profesionale
dobandite in sistem informal, dupa modelul CEVO-TRANS (Centrul pentru Evaluarea
Ocupationala in Transporturi) deja existent. Cele doua centre vor viza domeniul
constructiilor (in cooperare cu ARACO - Asociatia Romana a Antreprenorilor din
Constructii) si domeniul turismului (in cooperare cu FPT - Federatia Patronala
din Turism)
Institutiile responsabile: Confederatia Nationala a Patronatului Roman,
Asociatia Romana a Antreprenorilor din Constructii si Federatia Patronala din
Turism
3.4. Pilonul IV - Asigurarea egalitatii de sanse intre femei si barbati
Programul de guvernare pentru perioada 2001 - 2004 isi propune promovarea
egalitatii de sanse intre femei si barbati. In acest sens Ministerul Muncii si
Solidaritatii Sociale deruleaza actiuni si masuri in vederea realizarii acestui
obiectiv, in cooperare cu alte institutii, partenerii sociali si cu
reprezentantii societatii civile.
Legislatia nationala este, in general, armonizata cu acquisul comunitar din
punctul de vedere al prevederilor referitoare la egalitatea de sanse.
Prima lege din Romania avand reglementari explicite in acest domeniu este
Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse intre femei si barbati, care a
fost initiata si promovata de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale. Actul
normativ contine prevederi privind plata egala pentru munca de valoare egala,
masuri concrete de protectie a angajatilor impotriva unor concedieri, ca reactie
a angajatorului la o plangere privind discriminarea pe baza de sex, obligatii
ale angajatorilor de a aduce la cunostinta angajatilor prevederile legii.
Mecanismul national in domeniul egalitatii de sanse intre femei si barbati
functioneaza prin colaborarea dintre Ministerul Muncii si Solidaritatii
Sociale, prin Directia pentru egalitatea de sanse intre femei si barbati din
cadrul Directiei generale forta de munca, Comisia consultativa
interministeriala in domeniul egalitatii de sanse intre barbati si femei
(CODES), Comisia pentru egalitate de sanse intre femei si barbati din cadrul
Consiliului Economic si Social, Subcomisia pentru oportunitati egale din cadrul
Comisiei pentru integrare europeana a Parlamentului Romaniei si reprezentantii
partenerilor sociali.
Principalele obiective privind implementarea pilonului IV in vederea
asigurarii egalitatii de sanse intre femei si barbati sunt:
- informarea si formarea angajatilor, patronilor, sindicatelor, precum si a
functionarilor publici cu responsabilitati in aplicarea prevederilor
legislatiei nationale si comunitare referitor la egalitatea de sanse intre
femei si barbati;
- consolidarea mecanismelor de consultare intre asociatiile patronale,
organizatiile sindicale si CODES;
- stimularea cresterii gradului de ocupare a femeilor;
- evaluarea impactului politicilor salariale asupra diferentelor de
remunerare dintre barbati si femei;
- impartirea responsabilitatilor in familie pentru cresterea si ingrijirea
copiilor si rezolvarea problemelor gospodaresti;
- reintegrarea profesionala dupa o absenta datorata cresterii si ingrijirii
copiilor.
Linia directoare 16 - Abordarea integrata a egalitatii de sanse intre femei
si barbati pentru toti cei patru piloni
Statele membre vor adopta o abordare politica urmarind integrarea
egalitatii de sanse intre femei si barbati in aplicarea masurilor propuse
pentru cei patru piloni ai liniilor directoare:
- prin dezvoltarea si consolidarea sistemelor de consultare cu organismele
cu atributii in domeniul egalitatii de sanse intre femei si barbati;
- prin aplicarea de proceduri de evaluare a impactului fiecarei linii
directoare asupra egalitatii de sanse intre femei si barbati;
- prin definirea de indicatori de masurare a progresului inregistrat in
ceea ce priveste egalitatea sanselor in cazul fiecarei linii directoare.
Situatia actuala
Pentru prima data dupa anul 1990, Guvernul si-a propus crearea unui sistem
real si eficient de realizare a egalitatii de sanse intre femei si barbati in
toate domeniile vietii publice.
Mecanismul national in domeniul egalitatii de sanse intre femei si barbati
nu este suficient dezvoltat, comparativ cu situatia din tari cu o traditie mai
indelungata in domeniu. Astfel, in cadrul Ministerului Muncii si Solidaritatii
Sociale, in luna octombrie 1995 a fost creata o structura pentru promovarea
egalitatii de sanse intre femei si barbati, prin care s-a initiat procesul de
identificare a problemelor prioritare ce pot afecta negativ conditia sociala a
femeii, precum si de stabilire a strategiilor pentru eliminarea acestora. In
prezent Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, prin Directia pentru
egalitate de sanse intre femei si barbati din cadrul Directiei generale forta
de munca, are atributii privind elaborarea de acte normative, politici,
programe si planuri nationale in domeniul egalitatii de sanse pe piata muncii,
in colaborare cu alte ministere si organisme.
In vederea abordarii integrate a egalitatii de sanse intre femei si barbati
in toate domeniile de activitate economica, la initiativa Ministerului Muncii
si Solidaritatii Sociale a fost constituita, prin Hotararea Guvernului nr.
967/1999, Comisia consultativa interministeriala in domeniul egalitatii de
sanse intre femei si barbati (CODES). Aceasta are rolul de a veghea asupra
aplicarii principiului egalitatii de sanse intre femei si barbati, de a
identifica si de a defini probleme determinate de raporturile femei-barbati si
de a integra perspectiva de gen in politicile si programele sectoriale.
De asemenea, Planul national de actiune pentru egalitatea de sanse intre
femei si barbati, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 1.273/2000,
sintetizeaza liniile directoare ale unei strategii nationale pentru sprijinirea
respectarii principiului egalitatii intre sexe si de promovare a participarii
femeilor la viata sociala, in toate domeniile de activitate. Astfel, se
recunoaste, ca o necesitate contemporana si ca o conditie esentiala a
progresului, participarea sociala deplina a femeilor si barbatilor in calitate
de parteneri egali.
Consiliul Economic si Social, organism de consultare tripartit, a infiintat
in anul 2000 Comisia pentru egalitate de sanse intre femei si barbati, in
scopul de a supune dezbaterii reprezentantilor organizatiilor sindicale,
asociatiilor patronale si Guvernului proiecte de lege cu relevanta pentru acest
domeniu.
Legislatia nationala, din punctul de vedere al prevederilor referitoare la
egalitatea de sanse, este in general in concordanta cu acquisul comunitar; se
remarca insa lipsa monitorizarii acestei legislatii prin institutiile
specializate. Codul muncii mentioneaza dreptul la munca al tuturor cetatenilor,
precum si asigurarea afirmarii femeii in conditii de deplina egalitate sociala
cu barbatul, beneficiind, la munca egala cu acesta, de o retributie egala,
precum si de masuri speciale de ocrotire.
Aplicarea principiului salarizarii egale intre femei si barbati,
interzicerea discriminarii, implicit si pe baza de sex, in relatiile de munca
si aplicarea principiului egalitatii de tratament intre barbati si femei in
privinta accesului la angajare, formare profesionala, promovare si a
conditiilor de munca se regasesc in unele prevederi din: Constitutie, Codul
muncii, Legea salarizarii nr. 14/1991, Legea nr. 154/1998 privind sistemul de
stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru
persoane care ocupa functii de demnitate publica, cu modificarile si
completarile ulterioare, in contractul colectiv de munca unic la nivel national
pentru anii 2001 - 2002 si Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea
si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, aprobata cu modificari si
completari prin Legea nr. 48/2002.
Prima lege din Romania avand reglementari explicite in acest domeniu este
Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse intre femei si barbati care a
fost initiata de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale. Acest act normativ
contine prevederi privind plata egala pentru munca de valoare egala, masuri
concrete de protectie a angajatilor impotriva unor concedieri, ca reactie a
angajatorului la o plangere privind discriminarea pe baza de sex, obligatii ale
angajatorilor de a aduce la cunostinta angajatilor prevederile legii. De
asemenea, prin lege se va asigura deplina aplicare a principiului egalitatii de
tratament privind accesul la angajare, formare profesionala, promovare si
conditii de munca. Persoanelor care se adreseaza justitiei in baza acestei
legi, iar justitia decide ca au fost supuse unor discriminari cu privire la
sansele formarii, perfectionarii si/sau reconversiei profesionale ori
promovarii in munca, salarizarii pentru munca prestata sau au fost hartuite
sexual la locul de munca, li se vor acorda despagubiri, iar faptuitorii vor fi
amendati contraventional.
Obiective
- Informarea si formarea angajatilor, a patronilor, a sindicatelor, precum
si a functionarilor publici cu responsabilitati in aplicarea prevederilor
legislatiei nationale si comunitare referitor la egalitatea de sanse intre
femei si barbati
- Monitorizarea aplicarii principiului egalitatii de tratament intre
barbati si femei in privinta accesului la angajare, formare profesionala si
promovare, a conditiilor de munca prin Agentia Nationala pentru Egalitatea de
Sanse, organism de promovare a principiului egalitatii de tratament intre
barbati si femei, coordonat de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale
- Consolidarea mecanismelor de consultare intre asociatiile patronale,
organizatiile sindicale si CODES.
Masuri
- Elaborarea si aplicarea Programului national de actiuni concrete la nivel
sectorial de catre Comisia consultativa interministeriala in domeniul
egalitatii de sanse intre femei si barbati (CODES), de aplicare a Planului
national de actiune pentru egalitatea de sanse intre femei si barbati
Institutia responsabila: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale,
impreuna cu ministerele reprezentate in CODES
- Aplicarea Ordinului ministrului muncii si solidaritatii sociale de
informare a angajatilor din sistemul ministerului si a unor reprezentanti ai
angajatorilor, precum si a altor functionari publici cu responsabilitati in
domeniul aplicarii legislatiei muncii cu privire la egalitatea de sanse si de
tratament intre femei si barbati
Institutia responsabila: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale
- Infiintarea Agentiei Nationale pentru Egalitatea de Sanse
Institutia responsabila: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale
(termen: 2004)
- Elaborarea de studii privind impactul diferit asupra femeilor si
barbatilor angajati al prevederilor legislative din domeniul muncii
Institutia responsabila: Institutul National de Cercetare Stiintifica in
Domeniul Muncii si Protectiei Sociale - INCSDMPS Bucuresti
- Elaborarea unui instrument de evaluare a impactului masurilor relevante
propuse in cadrul fiecarei linii directoare asupra egalitatii de sanse intre
femei si barbati
Institutiile responsabile: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale,
Institutul National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei
Sociale - INCSDMPS Bucuresti
- Participarea constanta la toate reuniunile CODES a reprezentantilor
asociatiilor patronale si ai organizatiilor sindicale
Institutiile responsabile: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si
partenerii sociali
- Elaborarea unor studii privind asigurarea sanselor egale in formarea
profesionala initiala prin accesul la programele de pregatire, adecvarea
continuturilor pregatirii profesionale, individualizarea programelor de
pregatire in functie de nevoile de dezvoltare personala si profesionala,
adecvarea continuturilor si a administrarii probelor de evaluare in cadrul
procesului de certificare a pregatirii profesionale
Institutiile responsabile: Ministerul Educatiei si Cercetarii, Institutul
de Stiinte ale Educatiei
Linia directoare 17 - Reducerea discrepantelor dintre cele doua sexe pe
piata muncii
Impreuna cu partenerii sociali statele membre:
- isi vor intensifica eforturile de reducere a diferentelor dintre rata somajului
la femei si la barbati prin sustinerea activa a cresterii gradului de ocupare a
femeilor si vor lua in considerare stabilirea unor obiective nationale in
conformitate cu obiectivele enuntate in concluziile Consiliului European de la
Lisabona;
- vor lua masuri pentru a se ajunge la o reprezentare echilibrata a
femeilor si barbatilor in toate sectoarele de activitate si in toate
profesiile;
- vor adopta masuri pozitive pentru promovarea unei remunerari egale pentru
o munca egala sau pentru o munca de valoare echivalenta si pentru a se reduce
diferentele de venit intre femei si barbati:
a) atat in sectorul public, cat si in cel privat, trebuie sa se intreprinda
actiuni in vederea eliminarii diferentelor de remunerare intre barbati si femei;
b) trebuie identificat si corectat impactul politicilor asupra diferentelor
de remunerare intre barbati si femei;
- vor lua in considerare utilizarea tot mai frecventa a masurilor care au
in vedere promovarea femeilor, in vederea reducerii inegalitatilor dintre femei
si barbati.
Situatia actuala
Reducerea discrepantelor dintre cele doua sexe pe piata muncii si
realizarea egalitatii de tratament a angajatilor femei si barbati contribuie la
cresterea coeziunii sociale, la performanta economica si la dezvoltarea
sectoarelor de activitate ale economiei nationale.
In Romania coeziunea sociala este vazuta ca un factor stabilizator, un
sistem de combatere a saraciei, a excluderii sociale, de imbunatatire a
calitatii vietii tuturor membrilor societatii.
Procesul de pregatire a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, in domeniul
muncii si solidaritatii sociale, prin documentele elaborate si angajamentele
asumate urmareste armonizarea deplina a legislatiei nationale cu prevederile
legislative comunitare din domeniul coeziunii economice si sociale.
Astfel, prin Programul National de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana
2001, Programul Economic de Preaderare 2001, precum si in Documentul de pozitie
pentru capitolul 13 de negocieri - "Politica sociala si ocuparea fortei de
munca", Romania si-a asumat angajamente ce au ca obiectiv modernizarea
cadrului legislativ si institutional in domeniile raporturilor individuale si
colective de munca, ocuparii fortei de munca si formarii profesionale, asigurarilor
sociale si asistentei sociale, dialogului social, sanatatii si securitatii la
locul de munca, precum si al egalitatii de sanse si tratament pe piata muncii.
Desi legislatia nationala contine prevederi exprese referitoare la
aplicarea principiului tratamentului egal al femeilor si barbatilor, ce se
regasesc in Constitutie, Codul muncii, Legea salarizarii nr. 14/1991, Legea nr.
154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar
si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica,
in Contractul colectiv de munca unic la nivel national pentru anii 2001 - 2002
sau Legea nr. 48/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 137/2000
privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, se mentine
atat tendinta de ocupare a femeilor preponderent in sectoare cu salarii mai
mici, cat si participarea lor redusa in functii de conducere si decizie.
Tratamentul diferit al femeilor si barbatilor se analizeaza si prin prisma
implicarii celor doua sexe in viata sociala, fenomen descris periodic in
rapoartele nationale privind dezvoltarea umana, elaborate sub coordonarea PNUD
de catre specialisti romani in domeniu. Din anul 1995 se calculeaza si un
indice al participarii femeilor in raport cu barbatii la activitatile economice
si sociale.
Dimensiunea participarii femeilor in raport cu barbatii la activitatile
economice si sociale
______________________________________________________________________________
| | 1995 | 1996 | 1997 | 1998 | 1999
|
|___________________________________________|______|______|______|______|______|
| Femei - inalti functionari si manageri | 28,2 | 29,1 | 26 | 24,2 | 26,3
|
| la societati comerciale din total | | | | |
|
| categorie (%) | | | | |
|
|___________________________________________|______|______|______|______|______|
| Femei din populatia totala (%) | 51 | 51 | 51 | 51,1 | 51,1
|
|___________________________________________|______|______|______|______|______|
| Femei din populatia civila activa (%) | 46,3 | 47 | 46,5 | 47,2 | 48
|
|___________________________________________|______|______|______|______|______|
| Venit mediu al salariatilor femei fata | 79,2 | 80,8 | 74,5 | 78,5 | 81,9
|
| de salariatii barbati (exclusiv | | | | |
|
| agricultura) (%) | | | | | |
|___________________________________________|______|______|______|______|______|
| Indicele participarii femeilor la | 0,397| 0,421| 0,409| 0,405|
0,412|
| viata sociala | | | | |
|
|___________________________________________|______|______|______|______|______|
Sursa: PNUD - Rapoartele nationale privind dezvoltarea umana
In clasificarea tarilor, in raport de indicele participarii femeilor la
viata sociala, Romania se situeaza pe o pozitie inferioara atat fata de tari cu
o economie dezvoltata, cat si fata de tari candidate la aderare. Procentul de
femei inalti functionari sau manageri la societati comerciale este in medie de
26% fata de circa 30%, cat este valoarea pentru tari membre ale UE. Venitul
femeilor din Romania reprezinta, in medie, 82% din cel al barbatilor. Prin
urmare, accesul femeilor la pozitii si functii mai bine retribuite, cresterea
procentului de femei ocupate, precum si marirea procentului de femei
parlamentari vor conduce la cresterea indicelui participarii femeilor la viata
sociala.
In perioada 1994 - 1998 s-au inregistrat modificari ale raportului dintre
salariile femeilor si barbatilor, pe ramuri de activitate, unele cu tendinte de
crestere, altele de scadere. Astfel, in cadrul activitatilor financiare,
bancare si de asigurari, in care femeile sunt predominante (70,2%), acest
raport a crescut de la 72% (in 1994) la 91% (in 1998) in favoarea salarizarii
femeilor ocupate in aceasta activitate. In schimb, in administratia publica
raportul intre salariile medii ale femeilor si barbatilor s-a redus de la 85%
in 1994 la 78% in anul 1998.
Salariul brut realizat de femei, ca raport fata de salariul brut realizat
de barbati, pe categorii de activitati
%
______________________________________________________________________________
| Activitatea |1994 |1995 |1996 |1997 |1998
|
|________________________________________________|_____|_____|_____|_____|_____|
| Silvicultura | 97 | 94 | 86 | 87 | 89
|
|________________________________________________|_____|_____|_____|_____|_____|
| Agricultura | 95 | 95 | 92 | 98 | 102
|
|________________________________________________|_____|_____|_____|_____|_____|
| Posta si telecomunicatii | 91 | 98 | 88 | 86 | 89
|
|________________________________________________|_____|_____|_____|_____|_____|
| Tranzactii imobiliare | 91 | 89 | 89 | 88 | 93
|
|________________________________________________|_____|_____|_____|_____|_____|
| Sanatate si asistenta sociala | 90 | 91 | 85 | 86 | 87
|
|________________________________________________|_____|_____|_____|_____|_____|
| Constructii | 87 | 89 | 90 | 89 | 95
|
|________________________________________________|_____|_____|_____|_____|_____|
| Comert | 87 | 85 | 85 | 75 | 80
|
|________________________________________________|_____|_____|_____|_____|_____|
| Transport si depozitare | 87 | 85 | 88 | 84 | 91
|
|________________________________________________|_____|_____|_____|_____|_____|
| Invatamant | 86 | 87 | 85 | 91 | 87
|
|________________________________________________|_____|_____|_____|_____|_____|
| Administratie publica | 85 | 82 | 83 | 89 | 78
|
|________________________________________________|_____|_____|_____|_____|_____|
| Hoteluri si restaurante | 79 | 77 | 79 | 74 | 74
|
|________________________________________________|_____|_____|_____|_____|_____|
| Industrie | 74 | 76 | 75 | 71 | 71
|
|________________________________________________|_____|_____|_____|_____|_____|
| Activitati financiare, bancare si de asigurari | 72 | 93 | 98 | 90 | 91
|
|________________________________________________|_____|_____|_____|_____|_____|
Sursa: Institutul National de Statistica, Ancheta privind repartizarea
salariatilor si salariile, pe ocupatii, in luna octombrie a fiecarui an.
Rata lunara a somajului feminin
Figura 5, reprezentand rata lunara a somajului feminin, se gaseste in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 637 din 29 august 2002, la pagina
76.
In ceea ce priveste somajul feminin, acesta a cunoscut in perioada 1992 -
1998 o crestere accentuata, indeosebi in anii 1995 si 1996, cand
disponibilizarile de forta de munca au fost facute cu precadere din randul
femeilor, vorbindu-se chiar de fenomenul "feminizarii somajului". In
perioada urmatoare cota somajului feminin a revenit la proportii similare cu
cea din randul barbatilor si incepand cu anul 1998 numarul femeilor somere a
fost mai mic decat cel al barbatilor.
Obiective:
- stimularea cresterii gradului de ocupare a femeilor;
- modificarea raportului de participare a femeilor si barbatilor in
sectoare de activitate economica;
- urmarirea reducerii diferentelor de venit, la munca de valoare egala,
intre femei si barbati in sectorul privat;
- evaluarea impactului politicilor salariale asupra diferentelor de
remunerare intre barbati si femei.
Masuri
- Initierea de masuri legislative pentru sprijinirea femeilor
intreprinzatoare care desfasoara sau initiaza o activitate in mediul rural
Institutia responsabila: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale
- Promovarea de programe de formare profesionala pentru femei somere de
lunga durata si tinere absolvente din mediul rural
Institutiile responsabile: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale,
Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
- Initierea de masuri de stimulare a angajatorilor pentru a angaja femei si
in sectoare si activitati destinate traditional barbatilor
Institutiile responsabile: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Agentia
Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
- Lansarea unei analize a Clasificarii ocupatiilor din Romania, pentru a
redenumi ocupatiile fara discriminare pe criteriu de sex (de exemplu:
educatoare, femeie de serviciu)
Institutia responsabila: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale
- Monitorizarea participarii femeilor si barbatilor in structurile
decizionale din economie
Institutiile responsabile: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale,
Institutul National de Statistica
Linia directoare 18 - Reconcilierea vietii profesionale cu viata de familie
Statele membre si partenerii sociali:
- vor elabora, vor aplica si vor incuraja politicile menite sa sprijine
familia, incluzand servicii de ingrijire de calitate si accesibile pentru copii
si alte persoane aflate in intretinere, precum si regimuri de concediu parental
sau alte tipuri de concedii;
- vor lua in considerare stabilirea unui obiectiv national, in conformitate
cu situatia lor nationala, pentru cresterea disponibilitatii serviciilor de
ingrijire pentru copii si alte persoane aflate in intretinere;
- vor acorda o atentie particulara femeilor si barbatilor care doresc sa se
reintegreze in viata activa remunerata dupa o perioada de absenta si, in acest
scop, vor examina mijloacele de eliminare graduala a obstacolelor din calea
unei astfel de reintegrari.
Situatia actuala
In Romania femeile si barbatii continua sa aiba roluri diferite in cadrul
familiei si al gospodariei. Femeile sunt preponderent responsabile de
ingrijirea casei si a familiei, de cresterea si educarea copiilor si de
administrarea bugetului familiei. Aceste responsabilitati sunt in proportie mai
scazuta impartite cu sotii, chiar si atunci cand femeia este activa si lucreaza
in afara gospodariei. Dificultatile sporesc si din cauza nivelului scazut al
bugetelor familiilor, care nu permit achizitionarea de facilitati in gospodarie
pentru usurarea muncii casnice si nici folosirea unor servicii specializate.
Femeile isi asuma roluri si responsabilitati in gospodarie, care in societatile
dezvoltate sunt incredintate unui personal profesionist din sfera serviciilor.
Dimensiunile reale ale muncii prestate de femei nu pot fi exact cuantificate. O
data cu schimbarile economice si sociale care s-au produs recent in Romania au
evoluat si responsabilitatile familiale, observandu-se cresterea
responsabilitatii barbatilor in viata familiala.
Referitor la impartirea responsabilitatilor in familie, legislatia
romaneasca contine prevederi care incurajeaza distribuirea in mod egal a
responsabilitatilor familiale intre femei si barbati in ceea ce priveste
cresterea si ingrijirea copiilor, prin acordarea de concedii cu plata ambilor
parinti; cu toate acestea, implicarea tatalui ramane inca scazuta. Astfel, sunt
reglementate:
- concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului pana la implinirea
varstei de 2 ani si, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei
de 3 ani, acordat optional oricaruia dintre parinti, cu conditia ca acesta sa
fie asigurat in sistemul de asigurari sociale de stat (Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si
Legea nr. 74/1999 pentru ratificarea Cartei sociale europene revizuite,
adoptata la Strasbourg la 3 mai 1996);
- concediu si indemnizatie pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de
pana la 7 ani, iar in cazul copilului cu handicap, pentru afectiunile
intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani, acordat optional oricaruia
dintre parinti, cu conditia ca acesta sa fie asigurat in sistemul de asigurari
sociale de stat (Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte
drepturi de asigurari sociale);
- concediu platit de 5 zile lucratoare acordat tatalui copilului
nou-nascut, cu conditia ca acesta sa fie asigurat in cadrul sistemului
asigurarilor sociale de stat. Concediul paternal se acorda in scopul de a
asigura participarea efectiva a tatalui la ingrijirea noului-nascut. In cazul
in care tatal copilului nou-nascut a obtinut atestatul de absolvire a cursului
de puericultura, durata concediului paternal se majoreaza cu 10 zile lucratoare
(Legea concediului paternal nr. 210/1999);
Strategia nationala in domeniul egalitatii de sanse intre femei si barbati,
care se regaseste in Hotararea Guvernului nr. 1.273/2000 pentru aprobarea
Planului national de actiune pentru egalitatea de sanse intre femei si barbati,
cu privire la partajarea intre parinti a responsabilitatilor familiale, prevede
ca o necesitate "incurajarea distribuirii in mod egal a responsabilitatilor
in familie prin cresterea accesului la concediile parentale si stimularea
barbatilor sa participe la rezolvarea problemelor familiei; respectarea
principiului egalitatii intre femei si barbati in aplicarea politicilor
familiale, prin sustinerea implicarii active a barbatilor in viata de familie
si prin cresterea rolului economic al femeilor; reconsiderarea conceptului
referitor la familie prin multiplicarea masurilor de protectie sociala si
economica a noilor tipuri de unitati familiale (familii monoparentale, cupluri
de uniune consensuala); reconsiderarea sociala a activitatilor casnice si
identificarea unor surse de recompensare a persoanelor (femei si barbati) care
le desfasoara".
De asemenea, in afara aspectelor de ordin legislativ, se pot mentiona si
alte initiative:
a) la nivel institutional - infiintarea Centrului de Informare si
Consultanta pentru Familie, care are ca obiect de activitate asigurarea
respectarii drepturilor membrilor familiei; printre atributiile sale se numara acordarea
de consiliere privind egalitatea de sanse in gestionarea vietii de familie si
identificarea unor masuri privind concilierea vietii de familie cu activitatea
profesionala;
b) la nivelul societatii civile - desfasurarea de catre organizatiile neguvernamentale
a unor programe care au vizat responsabilizarea barbatilor pentru viata
reproductiva si viata de familie in general.
Cu privire la sistemul programelor de lucru flexibile si cu timp partial,
acesta este inca putin aplicat atat in sectorul public, cat si in cel privat,
iar unele dintre prevederile legislative in vigoare referitoare la acest aspect
nu urmaresc in mod explicit concilierea muncii cu viata de familie si
asigurarea egalitatii de sanse intre femei si barbati (tabelul nr. 1). Astfel
sunt reglementate:
- acordarea de pauze in cursul programului de lucru pentru hranirea si
ingrijirea copilului (Codul muncii);
- reducerea duratei normale a timpului de lucru cu doua ore zilnic pentru
salariatii care renunta la concediul legal pentru ingrijirea copilului in
varsta de pana la 2 ani, fara ca aceasta sa le afecteze salariul de baza si
vechimea in munca, posibilitatea de a lucra cu jumatate de norma pentru femeile
care au in ingrijire copii de pana la 6 ani, daca nu beneficiaza de crese sau
camin, fara sa li se afecteze drepturile ce decurg din calitatea de asigurat,
timpul lucrat in aceste conditii fiind considerat timp lucrat cu o norma
intreaga (Codul muncii, Contractul colectiv de munca unic la nivel national
pentru anii 2001 - 2002 nr. 54.171/2001);
- posibilitatea negocierii intre cei care angajeaza si sindicate, pentru a
fixa orare flexibile de lucru si modalitati de aplicare a acestora; stabilirea
orarelor flexibile de lucru nu afecteaza drepturile prevazute in contractul
colectiv de munca (Contractul colectiv de munca unic la nivel national pentru
anii 2001 - 2002).
Strategia nationala in domeniul egalitatii de sanse intre femei si barbati
prevede, cu privire la ocuparea femeilor cu timp partial, ca este necesara
"dezvoltarea, prin acorduri intre partenerii sociali, a programelor de
ocupare flexibile si cu timp partial de lucru, la care sa aiba acces egal
femeile si barbatii".
Tabelul nr. 1
Distributia populatiei ocupate ________________________________________
dupa programul de lucru, pe sexe |
|
si medii, in trimestrul III 2001 | Datele statistice, dupa cum reiese
|
_______________________________ | din tabelul alaturat, releva ca
|
| | Total |Program| | femeile sunt preponderente in ceea ce
|
| |populatie|partial| | priveste ocuparea cu program de timp
|
| | ocupata | (%) | | partial.
|
|_____________|_________|_______| | Aceasta se datoreaza mai ales lipsei
|
| TOTAL | 100,0 | 17,0 | | serviciilor de ingrijire pentru copii,
|
|_____________|_________|_______| / femeile care au in ingrijire copii
|
| Masculin | 100,0 | 14,5 | / optand, din necesitate, pentru un
|
|_____________|_________|_______|/ program partial de lucru, cu
|
| Feminin | 100,0 | 19,7 < remuneratie mai scazuta, care
le |
|_____________|_________|_______ \ permite sa se ocupe de cresterea si
|
| Mediu urban | 100,0 | 5,5 | \ ingrijirea copiilor. Mamele care nu au
|
|_____________|_________|_______| \ posibilitatea unei ingrijiri corecte a
|
| Mediu rural | 100,0 | 26,6 | | copiilor lor prefera o ocupare
precara.|
|_____________|_________|_______|
|________________________________________|
In ceea ce priveste sectorul serviciilor de ingrijire pentru copii si alte
persoane aflate in intretinerea familiei (varstnici, persoane cu handicap),
precum si cel al serviciilor publice si private privind activitatile
gospodaresti, se constata insuficienta lor dezvoltare, precum si gradul scazut
de accesibilitate la aceste tipuri de servicii, datorita costurilor mari,
pentru o mare parte a populatiei. Prevederile legislative in domeniu se refera
la:
- extinderea serviciilor de ingrijire a copiilor si batranilor, precum si
multiplicarea serviciilor publice si private de activitati gospodaresti;
sprijinirea programelor care faciliteaza accesul egal al femeilor si barbatilor
la servicii pentru ingrijirea copiilor si batranilor (Hotararea Guvernului nr.
1.273/2000 privind aprobarea Planului national de actiune pentru egalitatea de
sanse intre femei si barbati);
- includerea, in contractele colective de munca la nivel de unitati, a unor
masuri cu caracter social, cum ar fi: construirea, amenajarea si intretinerea
de crese si gradinite pentru copiii salariatilor (Contractul colectiv de munca
unic la nivel national pentru anii 2001 - 2002);
- asigurarea ingrijirii copiilor si adultilor cu handicap grav prin
intermediul unui asistent personal angajat cu contract de munca (Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in
munca a persoanelor cu handicap);
- subventionarea unor categorii de servicii in vederea stimularii
angajatorilor pentru incadrarea in munca a somerilor: servicii sociale care
cuprind activitati de ingrijire la domiciliu a copiilor, bolnavilor,
persoanelor varstnice, persoanelor cu handicap, organizate de autoritatile
publice locale, organizatii neguvernamentale si alte organisme (Legea nr.
76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii
fortei de munca).
De asemenea, la initiativa Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu
Handicap se deruleaza unele proiecte care finanteaza dezvoltarea unei retele de
servicii alternative, in special centre de zi, centre comunitare, cluburi
pentru asigurarea unei protectii speciale pentru copii, adolescenti si adulti
cu handicap.
Referitor la reintegrarea profesionala dupa o absenta datorata cresterii si
ingrijirii copiilor, legislatia actuala cuprinde prevederi generale referitoare
la prevenirea somajului si stimularea ocuparii fortei de munca, fara a se face
mentiuni speciale privind masurile de reintegrare profesionala pentru
persoanele care au intrerupt activitatea o perioada lunga de timp din motive de
maternitate si pentru cresterea copilului. Legea nr. 76/2002 privind sistemul
asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca prevede,
printre altele, si stimularea angajatorilor pentru incadrarea somerilor
intretinatori unici de familie.
_________________________
Tabelul nr. 2 | Datele recensamantului
|
| din 1992 releva faptul
|
Structura nucleelor familiale incomplete / ca peste patru cincimi
|
la recensamantul din 1992 / din familiile
|
________________________________________________< monoparentale erau
mame |
| | | Din care: |\ cu copii. Aceste date
|
| | |_______________________| \ sunt elocvente pentru
|
| | | | cu copii | | fundamentarea
|
| | | | intretinuti | | obiectivelor privind
|
| | Total |fara |_________________| | cresterea gradului de
|
| |- mii -|copii| 1 | 2 | 3 | | ocupare a femeilor si
|
| | | |copil|copii|copii| | imbunatatirea ocuparii
|
| | | | | | si | | acestora prin aplicarea
|
| | | | | |peste| | masurilor referitoare
|
|________________|_______|_____|_____|_____|_____| | la reconcilierea
|
| - mama cu copii| 570,4 |280,2|165,3| 99,4|25,5 | | vietii de familie cu
|
| - tata cu copii| 119,9 | 56,9| 41,7| 14,8| 6,5 | | viata profesionala.
|
|________________|_______|_____|_____|_____|_____|
|_________________________|
Obiective
- impartirea responsabilitatilor in familie pentru cresterea si ingrijirea
copiilor si rezolvarea problemelor gospodaresti;
- dezvoltarea programelor de lucru flexibile si cu timp partial;
- dezvoltarea serviciilor de ingrijire pentru copii si alte persoane aflate
in intretinerea familiei (varstnici, persoane cu handicap), precum si a serviciilor
publice si particulare privind activitatile gospodaresti;
- reintegrarea profesionala dupa o absenta datorata cresterii si ingrijirii
copiilor.
Masuri - obiectivul 1
1. Initierea si elaborarea Studiului privind transformarile in statutul
responsabilitatilor familiale. Studiul va conduce la analiza implicarii
femeilor si barbatilor in activitatile noneconomice din familie - activitati
gospodaresti, de ingrijire a copiilor, varstnicilor si a altor membri ai
familiei, precum si influenta unor masuri legislative, de tip concediu
parental, concediu paternal, asupra concilierii vietii profesionale cu cea
familiala
Institutiile responsabile: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si
Institutul National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei
Sociale
2. Analiza posibilitatii introducerii in manualele scolare de educatie
civica pentru clasele I - IV a unor notiuni privind necesitatea participarii
egale a femeilor si barbatilor la viata de familie si la viata profesionala.
Institutiile responsabile: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale,
Ministerul Educatiei si Cercetarii si CODES
3. Completarea sistemului de indicatori statistici cu indicatori specifici
pe sexe pentru reflectarea situatiei reale privind impartirea
responsabilitatilor in familie:
- ponderea persoanelor (femei/barbati) platite pentru concediu prenatal,
ingrijire copil;
- structura timpului utilizat de femei si barbati, pe grupe de varsta, si
situatia familiala (pentru munca platita, munca neplatita, educatie, ingrijire
personala, munca casnica, timp liber etc.);
- proportia timpului utilizat de barbati si femei pentru diferite
activitati economice.
Institutiile responsabile: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si
Institutul National de Statistica
Masuri - obiectivul 2
1. Efectuarea de raportari anuale privind ocuparea cu timp partial, pe sexe
Institutiile responsabile: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale,
Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, partenerii sociali
2. Adoptarea unui proiect de lege privind programul de munca cu timp
partial
Institutia responsabila: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale
Masuri - obiectivul 3
1. Initierea unui studiu privind oportunitatea de acordare a unor
facilitati fiscale in vederea construirii de crese, gradinite, camine pentru
copiii salariatilor din intreprinderi, cu scopul de a elabora strategia pentru
dezvoltarea sectorului de servicii de ingrijire a copiilor si a altor persoane
aflate in intretinere (varstnici, persoane cu handicap)
Institutiile responsabile: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale,
Institutul National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei
Sociale
2. Implementarea, in colaborare cu fundatiile de profil, a unui program de
pregatire a asistentilor maternali, ingrijitori ai persoanelor de varsta a
treia, ai persoanelor cu handicap
Institutiile responsabile: Ministerul Sanatatii si Familiei, Secretariatul
de Stat pentru Persoanele cu Handicap
Masuri - obiectivul 4
1. Elaborarea unui manual de bune practici pentru medierea muncii si
consilierea persoanelor, femei si barbati, care au intrerupt activitatea o
perioada lunga de timp pentru cresterea si ingrijirea copiilor, in vederea facilitarii
reintegrarii lor profesionale
Institutiile responsabile: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale,
Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
2. Adoptarea unui proiect de lege privind protectia maternitatii si a
familiilor care au in ingrijire copii in varsta de pana la 3 ani
Institutiile responsabile: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale,
Ministerul Sanatatii si Familiei.