HOTARARE Nr.
454 din 5 aprilie 2006
pentru aprobarea hotararilor
cuprinse in Protocolul Sesiunii a XVII-a a Comisiei hidrotehnice romano-ungare,
semnat la Oradea la 2 februarie 2006*)
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 366 din 26 aprilie 2006
In temeiul art. 108 din Constituţia României,
republicată, şi al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,
Guvernul României adoptă
prezenta hotărâre.
Articol unic. - Se aproba hotărârile cuprinse in
Protocolul Sesiunii a XVII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la
Oradea la 2 februarie 2006, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României
şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea
pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de
frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003 şi aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 577/2004.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul mediului şi gospodăririi apelor,
Sulfina Barbu
p. Ministrul afacerilor externe,
Anton Niculescu,
secretar de stat
p. Ministrul integrării europene,
Adrian Ciocănea,
secretar de stat
*) Hotărârea Guvernului nr. 454/2006 a fost publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 26 aprilie 2006 şi este reprodusă si în acest număr
bis.
PROTOCOLUL*) Sesiunii a XVII-a Comisiei hidrotehnice
româno-ungare
In baza prevederilor «
Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind
colaborarea pentru protecţia si utilizarea durabila a apelor de frontieră »,
semnat la Budapesta, la 15 septembrie 2003, intrata in vigoare la 17 mai 2004,
a avut loc la Oradea, pe teritoriul României, in
perioada 31 ianuarie - 2 februarie 2006, Sesiunea a XVII-a a Comisiei hidrotehnice
romano-ungare.
Au participat:
Delegaţia Părţii române:
Lucia Ana Varga Imputernicit
guvernamental
Victor Popescu expert,
şeful Subcomisiei de calitatea apelor
Anemarie Ciurea expert, secretar
pentru ape de frontieră al Comisiei hidrotehnice
Ioan Oprean expert
Sandor Pasztor expert
Radu Farcas expert
Anna Peter expert
Valentina Ungureanu expert
Delegaţia Părţii ungare:
Rakics Robert Imputernicit
guvernamental
Antok Gabor Supleant al
Imputernicitului
Simonfai Gyorgy al doilea Supleant al
Imputernicitului
Domahidy Laszlo expert, secretar
pentru ape de frontieră al Comisiei hidrotehnice
Dr.Sallai Adrienn expert
Bodnar Gaspar expert
Dr. Laszlo Ferenc expert
Pe baza capitolului III, articolul 10, punctul 1 al
«Acordului intre Guvernul României si Guvernul Republicii Ungare privind
colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabila a
apelor de frontiera », semnat la Budapesta, la 15 septembrie 2003, intrat in vigoare
la 17 mai
*) Protocolul este reprodus în facsimil.
2004, denumit în continuare Acord, a fost înfiinţată
Comisia hidrotehnică romano-ungară, denumită în continuare Comisie.
Comisia constată că Imputerniciţii guvernamentali au
nominalizat supleanţii, precum şi secretarii pentru ape de frontiera şi s-au
informat în legătură cu acestea printr-un schimb de scrisori.
Comisia a stabilit următoarea
ORDINE DE ZI:
I. Informare asupra
îndeplinirii hotărârilor Protocolului Sesiunii a XVI-a a Comisiei hidrotehnice
româno-ungare (semnat la Hajduszoboszlo, în 18 noiembrie 2004), în continuare
Protocol.
II. Diverse.
I. Informare asupra îndeplinirii hotărârilor Protocolului Sesiunii
a XVI-a a Comisiei hidrotehnice romano-ungare (semnat la Hajduszoboszlo, în
18 noiembrie 2004), denumit în continuare Protocol.
I.1. Activitatea Subcomisiei Ad Hoc pentru
armonizarea regulamentelor in vigoare cu Acordul si elaborarea de noi
regulamente, conform capitolului III, articolului 11, punctul 14 al Acordului.
I.l.a. Comisia constată:
S-a înfiinţat Subcomisia Ad Hoc şi Imputerniciţii
guvernamentali au nominalizat conducătorii acesteia şi s-au informat în
legătura cu acestea printr-un schimb de scrisori.
Subcomisia a avut următoarele întâlniri:
- Mezohegyes, în perioada 4-6 aprilie 2005 ;
- Constanta, în perioada 6-8 septembrie 2005;
- Lovasbereny, în perioada 28-30 noiembrie 2005.
Subcomisia Ad Hoc a coordonat verificarea şi reînnoirea
Regulamentelor existente şi elaborarea noilor regulamente în conformitate cu
Programul care reprezintă anexa 6 a Protocolului Sesiunii a XVI-a a Comisiei.
Subcomisia Ad Hoc a finalizat conţinutul, structura si
forma proiectelor de text ale unor Regulamente elaborate de Subcomisiile
responsabile stabilite conform punctului 2 al
Procesului verbal al Subcomisiei Ad Hoc de la Mezohegyes, din 4-6 aprilie 2005.
In legătura cu proiectele de text ale Regulamentelor
nefinalizate:
- Regulamentul privind apărarea împotriva
inundaţiilor produse de cursuri de apă -au avut loc
primele discuţii cu ocazia întâlnirii Subcomisiei de
apărare împotriva inundaţiilor, de la Arad, din 15-17 noiembrie 2005;
modernizarea Regulamentului se desfăşoară conform programului stabilit.
- Regulamentul privind
apărarea împotriva inundaţiilor produse de ape interne - au avut loc discuţii cu ocazia
întâlnirii Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor, de la Arad, din 15-17
noiembrie 2005; modernizarea Regulamentului se desfăşoară conform programului
stabilit.
- Regulamentul privind efectuarea
de observaţii hidrometrice sistematice si determinarea în comun a resurselor de
apa pe cursurile de apă transfrontiere - la
întâlnirea extraordinara a Subcomisiei de gospodărirea apelor şi
hidrometeorologie, de la Gyula, din 15-16 septembrie 2005, a fost rediscutat
textul Regulamentului; modernizarea Regulamentului se desfăşoară conform
programului stabilit.
- Regulamentul privitor la trecerea frontierei si la
contactul între organele hidrotehnice ale României si Republicii Ungare -
Subcomisia Ad Hoc a constatat cu ocazia întâlnirii de
la Constanta, din 6-8 septembrie 2005, că organele competente în trecerea
frontierei ale Părţilor au puncte de vedere diferite asupra unor articole. In
vederea rezolvării acestor diferende, a propus ca la viitoarea întâlnire a
Subcomisiei Ad Hoc să participe şi reprezentanţii organelor competente în
trecerea frontierei. Subcomisia constată că din motive obiective,
reprezentanţii organelor competente în trecerea frontierei nu au putut fi
prezenţi. De aceea vor fi invitaţi din nou la viitoarea întâlnire a Subcomisiei Ad Hoc, considerând ca numai astfel se poate
finaliza textul Regulamentului.
- Regulament privind
exploatarea barajului Bekes la nivelul ridicat +510 cm de pe teritoriul ungar
corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant, de pe teritoriul roman Partea ungara a transmis
un proiect de text la Mezohegyes, in 5-6 aprilie 2005, pentru a fi examinat de
Partea romana. Partea romana va transmite în scris observaţiile sale pana la
următoarea întâlnire a Subcomisiei Ad Hoc; modernizarea Regulamentului se
desfăşoară conform programului stabilit.
- Regulament de colaborare între organele
hidrotehnice în domeniul scurgerii apelor mici (extraordinare) La întâlnirea extraordinară a Subcomisiei de gospodărirea apelor şi
hidrometeorologie, de la Gyula, din 15-16 septembrie 2005, a fost rediscutat
proiectul de text al Regulamentului; modernizarea Regulamentului se desfăşoară
conform programului stabilit.
- Regulamentul privind
principiile şi modul de acţiune detaliat pentru cazurile in care poluarea
accidentala a apelor de frontieră produce pagube transfrontieră. Până în prezent Comisia Europeana nu a elaborat un Ghid de
implementare a Directivei 2004/35/CE privind răspunderea de mediu în legătura
cu prevenirea şi repararea daunelor de mediu în domeniul gospodăririi apelor.
Regulamentul propus trebuie să se fundamenteze pe acest
ghid al Uniunii Europene şi în acest sens experţii Părţilor îşi manifestă
dorinţa şi disponibilitatea de a participa la lucrările organismului abilitat
în elaborarea acestui document. Consultările dintre experţii Părţilor au condus
la finalizarea textului unei scrisori comune adresate Comisiei Europene, care a
fost transmisă Subcomisiei Ad Hoc.
La prezenta Sesiune, Imputerniciţii guvernamentali au
semnat propunerea comună, tradusă in limba engleză, spre a fi transmisă
Comisiei Europene, cu o scrisoare de insoţire semnată de directorii de apă ai
Părţilor.
I.l.b. Comisia hotărăşte:
Aprobă procesele verbale ale întâlnirilor Subcomisiei
Ad Hoc.
Aprobă următoarele Regulamente
finalizate:
1. Regulamentul de organizare
si funcţionare a Comisiei hidrotehnice, care reprezintă anexa l la prezentul Protocol.
2. Regulament privind transferul de apă, pompări de
ape interne si decontarea cheltuielilor, care reprezintă anexa 2 la prezentul Protocol.
3. Regulament privind urmărirea calităţii apelor pe
râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungara, care reprezintă anexa 3 la prezentul Protocol.
4. Regulament privind transmiterea datelor si
informaţiilor meteorologice si hidrologice între România şi Republica Ungară,
care reprezintă anexa 4 la prezentul Protocol.
5. Regulament privind schimbul de informaţii şi
efectuarea pe bază de reciprocitate a zborurilor de observare vizuala de către
organele de gospodărire a apelor din România şi Republica Ungară în cazul de
pericol extraordinar de inundaţii din râuri şi ape interne, care reprezintă anexa 5 la prezentul Protocol.
6. Regulament privind procedura aplicabilă
proiectelor de natură a provoca impact transfrontier, care reprezintă anexa 6 la prezentul Protocol.
7. Regulament privind procedura de urmat in cazul
examinării intervenţiilor cu posibil efect transfrontier, care reprezintă anexa 7 la prezentul Protocol.
8. Regulamentului privind procedura aplicabilă în
cazul apariţiei unei stări de deteriorare neaşteptată a calităţii apelor, care
reprezintă anexa 8 la prezentul Protocol. Acest
Regulament nu va intra în vigoare până când nu se va elabora Regulamentul
privind principiile şi modul de acţiune detaliat pentru cazurile în care
poluarea accidentală a apelor de frontieră produce pagube transfrontieră, iar
atunci va trebui să fie armonizat cu Regulamentul amintit mai sus. Regulamentul
privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale, periculoase care nu se mai pot evita, rămâne în continuare
în vigoare.
Transmiterea propunerii comune la Comisia Europeana cu
o scrisoare de însoţire semnată de directorii de apă ai Părţilor.
- Continuarea de către Subcomisia Ad Hoc a
activităţii conform Programului care reprezintă anexa 6 a Protocolului
Sesiunii a XVI-a a Comisiei.
Următoarea întâlnire a Subcomisiei Ad Hoc va avea loc
pe teritoriul României, in trimestrul II, 2006.
I.2. Activitatea Subcomisiei de
calitatea apelor
I.2.a. Comisia
constată:
- Subcomisia a avut trei întâlniri: respectiv
întâlnirea extraordinară de la Tapioszentmarton, 13-17 iunie 2005, întâlnirea
ordinară de la Moneasa, din 10-14 octombrie 2005 şi întâlnirea extraordinară de
la Debrecen, din 23 noiembrie 2005.
- Experţii Părţilor au
elaborat propunerile în legătură cu sarcinile Subcomisiei pe baza prevederilor
Acordului.
- Experţii Părţilor au finalizat proiectul de text
al Regulamentului privind urmărirea calităţii apelor pe râurile care
formează sau traversează frontiera româno-ungară pe care l-au transmis
Subcomisiei Ad Hoc în vederea aprobării.
- Experţii Părţilor au finalizat proiectul de text
al Regulamentului privind procedura aplicabilă în cazul apariţiei unei stări
de deteriorare neaşteptată a caliăţii apelor, pe care l-au transmis
Subcomisiei Ad Hoc în vederea aprobării.
- Experţii Părţilor au finalizat proiectul de text
al Regulamentului privind procedura aplicabilă proiectelor de natură a
provoca impact transfrontier, pe care l-au transmis Subcomisiei Ad Hoc în vederea aprobării.
In legătură cu Regulamentul privind principiile şi
modul de acţiune detaliat pentru cazurile în care poluarea accidentală a apelor
de frontieră produce pagube transfrontieră, până în prezent Comisia
Europeana nu a elaborat un Ghid de implementare a Directivei 2004/35/CE privind
răspunderea de mediu în legătură cu prevenirea şi repararea daunelor de mediu
în domeniul gospodăririi apelor. Regulamentul propus trebuie să se fundamenteze
pe acest ghid al Uniunii Europene şi în acest sens experţii Părţilor îşi
manifestă dorinţa şi disponibilitatea de a participa la lucrările organismului
abilitat în elaborarea acestui document din cadrul Comisiei Europene.
Consultările dintre experţii Părţilor au condus la finalizarea textului unei
scrisori comune adresate Comisiei Europene, care a fost transmisă Subcomisiei
Ad Hoc.
Conform prevederilor Regulamentului
privind urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară, experţii Părţilor au efectuat în anul 2004, cu frecvenţă lunară, recoltări de probe de apă din
râurile Tur, Someş, Crasna,
Bacău, Ier, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb şi Mureş.
Rezultatele analizelor efectuate de experţii celor doua
Părţi asupra probelor de apă, în majoritatea secţiunilor şi la majoritatea indicatorilor, sunt
comparabile, cu excepţia unor
indicatori, din unele secţiuni de prelevare, unde există diferenţe care se datorează decalării cu doua săptămâni a perioadei
de recoltare, precum şi etaloanelor, calităţii reactivilor şi aparaturii diferite utilizate de către cele două
Părţi.
Evaluarea schimbării calităţii apei pentru indicatorii
influenţaţi de mărimea debitului este influenţată în mare măsură de împrejurarea că în cei doi ani
analizaţi 2004 şi 2003 debitele
în momentul prelevării probelor au fost semnificativ diferite.
Cursurile de apă pentru care media debitelor a fost
diferită cu peste 20% sunt: Tur (2,35), Someş (2,13), Bacău (1,99), Crişul Repede (1,59), Crişul
Negru (2,57), Crişul Alb
(2,12) şi Mureş (1,42).
In anul 2004 comparativ cu anul 2003 s-a înregistrat o
îmbunătăţire la 45 de indicatori şi o tendinţă de înrăutăţire la 40 de indicatori.
Dintre indicatorii de calitate ai apei pentru care s-a
înregistrat o înrăutăţire este de amintit indicatorul amoniu (în cazul a opt cursuri de apă), iar dintre cei care au înregistrat o îmbunătăţire indicatorul
clorofila-a (în cazul a şapte cursuri de apă).
In concluzie, prin compararea indicatorilor determinaţi
în anul 2004 pentru care s-a înregistrat
o îmbunătăţire, respectiv o înrăutăţire faţă de anul 2003, apa râurilor care formează sau traversează frontiera de stat
Româno-Ungară păstrează tendinţa generală de îmbunătăţire calitativă
înregistrată în ultima perioadă.
Experţii Părţilor au analizat rezultatele acţiunii de intercalibrare anuală a laboratoarelor participante la întâlnirea
desfăşurată la Nyiregyhaza în perioada 27-30 septembrie 2005 şi au fost de acord cu cele cuprinse în Procesul
verbal, încheiat cu această
ocazie.
Validarea rezultatelor a fost efectuată de Institutul VITUKI Kht., acreditat internaţional, neutru faţă de
laboratoarele ambelor Părţi. In cazul probei de apă naturală, datorită domeniului de concentraţie mic şi a matricei
probei, 10 parametri nu au fost univoc interpretabili.
Din acest motiv evaluarea acestor indicatori este doar informativă şi nu a fost luată în considerare la calculul
performanţei.
Pe baza evaluării rezultatelor analitice - pentru cei
17 indicatori determinaţi la proba de apă naturală - eficienţa laboratoarelor
este în medie de 98 %, ceea ce se poate califica ca
fiind foarte bună.
Analiza probelor sintetice s-a efectuat pentru 16
parametri, din doua soluţii cu concentraţii diferite.
Toate cele şapte laboratoare au obţinut rezultate de
100 % în cazul probelor sintetice, ceea ce înseamnă calificare foarte bună.
In general se poate constata o îmbunătăţire mare în
analiza probelor sintetice, toate laboratoarele obţinând calificativul foarte bine, dar determinările
comparative continue sunt
necesare şi în viitor.
Pe baza rezultatelor validate, activitatea
laboratoarelor se consideră ca fiind foarte bună.
In legătura cu trecerea in revista a poluărilor
accidentale cu efect transfrontier: Experţii
Părţilor au constatat că de la ultima Sesiune a Comisiei şi până în prezent nu
s-au produs poluări accidentale cu efect transfrontier pe apele de ce formează
sau traversează frontiera româno-ungară.
Experţii Părţilor au trecut în revistă colaborarea
bilaterală ocazionată de evenimentul de la Baia Borşa, din 25noiembrie 2005.
Partea română a informat în legătură cu colaborarea pe care a avut-o cu partea
ucraineană privind acest eveniment. Comisia constată în continuare că în data
de 27 noiembrie 2005, Partea romană a transmis şi Părţii ungare o informare
scrisă, în afara sistemului AEWS (PIAC). Comisia constată că evenimentul a avut
loc după întâlnirea Subcomisiei de calitatea apelor, de aceea nu a avut încă
loc evaluarea evenimentului în cadrul colaborării bilaterale.
Imputernicitul Părţii române a informat că Agenţia
Naţională pentru Resurse Minerale derulează cu sprijinul specialiştilor din
Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi ai membrilor Comisiei Naţionale
pentru Siguranţa Barajelor proiectul Reducerea
riscului de producere a accidentelor miniere din bazinul hidrografic al Tisei, componentă a Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul
producerii calamităţilor şi pregătire pentru situaţii de urgenţă. Finanţarea
este asigurată de Banca Mondiala iar în cadrul proiectului au fost elaborate
studiile de fezabilitate pentru 3 iazuri miniere, urmând ca în primăvara
acestui an să aibă loc licitaţiile pentru elaborarea proiectele tehnice.
Totodată, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor a
înaintat Guvernului României un Memorandum pentru procurarea resurselor
financiare necesare lucrărilor de închidere şi ecologizare a zonelor miniere
care işi vor sista activitatea. Valoarea solicitată este de 400 milioane Euro, iar proiectele vor fi
realizate împreuna cu Ministerul Economiei şi Comerţului.
- In legătură cu preluarea în legislaţia
naţională a Metodologiei ICPDR privind evaluarea integrată a riscului la
poluări accidentale a râurilor în context transfrontier împuternicitul
Părţii române a informat ca:
Metodologia ICPDR privind evaluarea integrată a
riscului la poluări accidentale a râurilor în context transfrontier a fost
preluată în legislaţia naţională, în anul 2002, prin Ordin al ministrului
mediului şi gospodăririi apelor, cu titlu experimental. Pe baza acestuia, in
cadrul proiectului UNDP intitulat „Emergency preparedness for hazardous wast
spills in the international inland waterways of north-western Romania",
desfăşurat in anul 2003, s-au stabilit în fiecare bazin hidrografic ce face
obiectul Acordului hidrografic româno-ungar, principalii poluatori funcţie de
profilul de activitate şi poluanţii specifici. Astfel, au fost determinaţi
clasa de risc pentru apă ( WRC) şi indicele de risc pentru apă (WRI),
In prezent, în cadrul ICPDR se lucrează la
îmbunătăţirea metodologiei mai sus amintite. Totodată, în România, se lucrează
la detalierea metodologiei ICPDR în cadrul unui proiect româno-german pentru
bazinele Prut şi Siret, care se va desfăşura până în anul 2007.
Pe baza rezultatelor acestui proiect cât şi a
recomandărilor viitoare ale ICPDR, va fi elaborat un nou Ordin al ministrului
mediului si gospodăririi apelor, care-l va înlocui pe cel aplicat experimental.
împuternicitul Părţii ungare a informat asupra faptului că stabilirea obligaţiei unităţilor de a anunţa
orice eveniment care este legat de poluarea accidentală a apelor este preluata
in legislaţia ungara in reglementările legate de apărarea împotriva dezastrelor
şi de protecţia mediului.
Cerinţele privind forma şi conţinutul informărilor
unităţilor industriale figurează în hotărârea de guvern referitoare la
prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale şi în ordinele guvernamentale
de aplicare a acestei hotărâri, cât şi în hotărârea guvernului privind
procedura de autorizare integrată pentru protecţia mediului şi a
reglementărilor privind aplicarea legilor legate de apărarea împotriva
dezastrelor. Pe baza datelor declaraţiilor de funcţionare, autorităţile din
domeniul protecţiei mediului elaborează evaluarea pe baza „metodologiei ICPDR
de evaluare integrată a riscului la poluări accidentale" şi conform
acesteia alarmarea poate să ajungă în sistemul PIAC 5.
In legătură cu transmiterea avertizării internaţionale
decizia o ia un colectiv format din experţi de la VITUKI Kht şi ministerul
Mediului şi Apelor. Ungaria utilizează sistemul de avertizare al ICPDR pe baza
Manualului de utilizare a metodologiei; evaluarea şi unificarea sistemlui
legislativ este în curs şi în concordanţă cu Directiva 2004/35/CE a Parlamentului
şi Consiliului Europei privind prevenirea pagubelor şi responsabilitatea în
legătură cu pagubele provocate mediului.
Experţii Părţilor au elaborat un sistem unitar de
clasificare pe 5 clase de calitate care reprezintă anexa 7 a Regulamentului pentru
urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera
româno-ungară. Sistemul comun a avut la bază reglementările naţionale ale
Partiilor în domeniu cât şi propunerile ICPDR.
Experţii Părţilor au constituit grupe comune de experţi
pentru examinarea posibilităţilor teoretice de tranzitare a apelor pe canalele
Horea, Cutas şi Ghepes.
Experţii au realizat prelevări si analize comune
privind calitatea apei pe cele trei canale. Evaluarea calităţii apelor pe cele
trei canale va fi făcută de către Părţi, conform reglementărilor naţionale în
vigoare. Experţii propun continuarea activităţii grupelor comune de experţi
conform sarcinilor prevăzute la punctul 1 al odinei de zi, alineatul 3, din
Procesul verbal întocmit cu ocazia întâlnirii Subcomisiei de gospodărirea
apelor si hidrometeorologie de la Gyula in perioada 7-10 septembrie 2004.
Experţii părţilor au căzut de acord să realizeze o bază
de date informatizată comună pentru calitatea apelor care să cuprindă date
existente pe perioada 1987- 2004. După actualizarea datelor Părţile îşi vor
transmite reciproc bazele de date în vederea punerii de
acord.
- Experţii Părţilor s-au informat reciproc în
legătură cu următoarele proiecte:
- Partea română a prezentat
proiectul "Managementul bazinului râului transfrontier Crişuri,
sub-bazin al Tisei - asistenţă
pentru stabilirea instrumentelor de control şi management al bazinului
transfrontier",
- Partea ungară a prezentat
prounerea de proiect oglinda INTERREG III/A cu titlul „Analiza complexa a
apelor de suprafaţa si monitorizarea apelor in euroregiunea Hajdu-Bihar -
Bihor, cu scopul realizării obiectivelor de mediu in planul de management
bazinal"
In legătură cu calitatea râului Tur, începând din anul
1994, din cauza concentraţiei mari de ioni de zinc, calitatea apei pe sectorul
de râu din Ungaria, se încadrează în clasa de calitate 5 (atât pe baza
reglementărilor din Ungaria cât şi pe baza limitelor cuprinse în proiectul de
Regulament comun; anexa Regulamentului comun în vigoare nu conţine limite
pentru elementul zinc); Părţile au căzut de acord ca această problemă să fie
analizată în amănunt, la nivelul experţilor, şi în acest sens să fie inclusă pe
ordinea de zi a viitoarei întâlniri a Subcomisiei de calitatea apelor
I.2.b. Comisia hotărăşte:
- Aprobă procesele verbale al întâlnirilor
Subcomisiei.
Să se analizeze colaborarea ocazionată de evenimentul
de la Baia Borşa, din 25 noiembrie 2005, pe baza Regulamentului privind
procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale, periculoase care nu se mai
pot evita.
Experţii Părţilor să treacă în revistă şi să analizeze,
problematica calităţii apelor râului Tur
Să aibă loc o întâlnire extraordinară a Subcomisiei de
calitatea apelor, în trimestrul II, 2006, pe teritoriul României, având pe ordinea de zi problematica
evenimentului de la Baia Borşa, din 25 noiembrie 2005 şi calităţii râului Tur.
Să se facă evaluarea şi explicarea rezultatelor
analizelor fizico-chimice din anul 2005, în conformitate cu prevederile Regulamentului
de urmărire a calităţii apelor pe râurile care formează sau sunt întretăiate de
frontiera româno-ungară.
Să se iacă evaluarea activităţii de intercalibrare
desfăşurate de laboratoarele care participa la verificarea calităţii cursurilor
de apa care formează sau sunt întretăiate de frontiera.
Să se facă trecerea in revista a poluărilor accidentale
cu efect transfrontier.
Să continue activitatea grupelor de experţi comuni
pentru examinarea posibilităţilor teoretice de tranzitare a apelor pe canalele
Horea, Cutaş şi Ghepeş conform sarcinilor prevăzute la punctul 1 al odinei de
zi, alineatul 3, din Procesul verbal întocmit cu ocazia întâlnirii Subcomisiei
de gospodărirea apelor si hidrometeorologie de la Gyula in perioada 7-10
septembrie 2004.
Experţii Părţilor să pună de acord bazele de date
proprii privind calitatea apelor în vederea realizării bazei de date
informatizată comune.
- Experţii Părţilor să se informeze în legătură cu
proiectele elaborate in comun.
Următoarea întâlnire a Subcomisiei va avea loc în
trimestrul IV, 2006, pe teritoriul Ungariei.
I.3. Activitatea Subcomisiei de apărare
împotriva inundaţiilor
I.3.a. Comisia constata că:
Subcomisia a avut o întâlnire la Arad, in perioada 15-17
noiembrie 2005,
Experţii Părţilor au elaborat propunerile in legătura
cu sarcinile Subcomisiei pe baza prevederilor Acordului.
- In legătură cu modul de compensare de către Partea
română a lucrărilor executate de către Partea ungară (pe Crişul Alb, mal
drept), pe sectorul de interes comun cuprins între staţiile hidrometrice Sălard
şi Berettyoujfalu nu s-au înregistrat fenomene de ape mari deosebite şi ca
urmare nu a fost posibilă efectuarea măsurătorilor simultane de debite la
viituri. In lipsa acestor măsurători nu s-au efectuat nici măsurătorile comune
geodezice. Experţii Părţilor propun ca în anul 2006 să se efectueze
măsurătorile simultane de debite la viituri in cazul în care vor exista
condiţiile necesare, cât şi măsurătorile geodezice comune. In măsura în care
acestea se vor efectua, se vor face calculele pentru analiza condiţiilor de
formare şi scurgere a viiturilor pe râul Barcău în vederea examinării efectului
lucrărilor pe teritoriul ungar. După realizarea acestuia, se va întocmi
raportul final,
In legătură cu elaborarea concluziilor privind analiza
studiului Părţii române intitulat Condiţiile de formare şi scurgere a
viiturilor în bazinul răului Barcău şi a studiului similar al Părţii ungare intitulat "Inundaţiile şi
hidrologia râului Barcău", experţii Părţilor au căzut de acord că este
necesară o evaluare unitară a fenomenului la nivel bazinal şi în acest scop
experţii direcţiilor de apă implicate vor realiza până la viitoarea întâlnire a
Subcomisiei un material integrator având la baza studiile efectuate de experţii
Părţilor, predate reciproc, anterior.
Experţii Părţilor propun să se iniţieze un studiu
similar şi pentru râul Mureş,
Au început discuţiile pentru
elaborarea proiectului de text al Regulamentului de apărare împotriva
inundaţiilor produse de cursuri de apă şi au căzut de acord că este
necesară elaborarea planurilor comune de intervenţie pentru sectoarele de râu
de interes comun, care vor fi anexate ulterior Regulamentului. Experţii
Părţilor propun ca pentru continuarea şi finalizarea Regulamentul de apărare
împotriva inundaţiilor produse de râuri şi Regulamentul de apărare
împotriva inundaţiilor produse de ape interne să aibă loc o întâlnire la
nivel de experţi.
In legătură cu reînnoirea anexelor la cele două
Regulamente specifice, experţii părţilor vor face eforturi comune pentru ca şi
Partea romana să poată accesa fonduri terţe în vederea finanţării activităţii.
- In legătură cu examinarea situaţiei îndeplinirii
celor prevăzute in Regulamentul privind regimul de exploatare a barajului
Bekes la nivel ridicat .(+510 cm) de pe teritoriul ungar, corelat cu
funcţionarea staţiei de pompare Ant,
- In perioada 5 august - 29 octombrie 2004 barajul Bekes de pe Crişul Dublu a menţinut nivelul ridicat de
(+480 cm), fără ca acest fapt sa influenţeze funcţionarea staţiei de pompare
Ant, iar
- în anul 2005 barajul Bekes de
pe Crişul Dublu nu a funcţionat la nivelul ridicat.
- Experţii celor două Părţi au efectuat în perioada
31 august - 15 octombrie 2004 şi respectiv în perioada 6 septembrie - 21
octombrie 2005, examinarea anuală a lucrărilor de apărare împotriva
inundaţiilor produse de cursuri de apă şi de ape interne, din domeniul de
aplicare al Acordului, de pe teritoriile celor două ţări. In conformitate cu
cele consemnate în Procesele verbale întocmite cu ocazia verificărilor,
lucrările de apărare împotriva inundaţiilor sunt în stare corespunzătoare.
Procesele verbale întocmite cu ocazia acestor examinări, ca formă şi conţinut,
sunt în conformitate cu cele înscrise în anexa nr. 1 a Protocolului Sesiunii a
XI-a a Comisiei mixte. Experţii Părţilor şi-au predat reciproc dările de seama
referitoare la activitatea de apărare împotriva inundaţiilor desfăşurată în
perioada ce s-a scurs de la ultima verificare. Experţii Părţilor propun pe baza
constatărilor din Procesul verbal încheiat la Arad, în 9 septembrie 2005,
introducerea canalului Kutas - Mureş şi a staţiilor de pompare aferente în
lista lucrărilor de interes comun, având în vedere că au o influenţă directă
asupra canalelor trans frontieră, motiv pentru care acestea trebuie luate în
considerare în mod unitar.
- Finalizarea proiectului NATO - Science for
Peace - intitulat "Monitorizarea inundaţiilor
periculoase in România si Ungaria folosind date satelitare„ a creat premisele necesare elaborării studiului privind posibilităţile
de exploatare coordonata a polderelor. Experţii Părţilor propun elaborarea până
la următoarea întâlnire a Subcomisiei a studiului mai sus menţionat, pentru
râul Crişul Negru, cu luarea în considerare a celor cuprinse la punctul 4 al
Procesului verbal al întâlnirii Subcomisiei, de la Debrecen, din 21-23
septembrie 2004.
I.3.b Comisia hotărăşte:
Aprobă procesul verbal al
întâlnirii Subcomisiei.
Continuarea activităţii de reînnoire a Regulamentelor
specifice conform Programului care reprezintă anexa 6 a Protocolului Sesiunii a
XVI-a Comisiei, în cadrul unei întâlniri extraordinare a Subcomisiei, ce va
avea loc pe teritoriul Ungariei în trimestrul I, 2006.
Părţile sa depună eforturi comune pentru ca sa poată
accesa fonduri terţe în vederea finanţării activităţii de refacere a
Regulamentelor specifice.
Să se examineze situaţia îndeplinirii prevederilor Regulamentului privind regimul de
exploatare a barajului Bekes la nivel ridicat (+510 cm) de pe teritoriul ungar,
corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant.
In legătură cu modul de compensare de către Partea
româna a lucrărilor executate de către Partea ungară, experţii Părţilor să
efectueze măsurătorile simultane de debite la viituri în anul 2006, în cazul în
care vor exista condiţiile necesare cât şi măsurătorile geodezice comune. In
măsura în care acestea se vor efectua, se vor face calculele pentru analiza
condiţiilor de formare şi scurgere a viiturilor pe râul Barcău în vederea
examinării efectului lucrărilor pe teritoriul ungar. După realizarea acestuia,
se va întocmi raportul final.
- Experţii direcţiilor de apă implicate să
realizeze până la viitoarea întâlnire a Subcomisiei un material integrator, la
nivel bazinal, având la baza studiile efectuate anterior de experţii Părţilor,
pentru scurgerea viiturilor pe râul Barcău.
Să se iniţieze un studiu similar şi pentru râul Mureş,
Să se examineze Procesele verbale ale întâlnirilor de
experţi pentru verificarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, din
anul 2006.
- Introducerea canalului Kutas - Mureş şi a
staţiilor de pompare aferente în lista lucrărilor de interes comun, având în
vedere ca au o influenţă directă asupra canalelor transfrontieră.
- Elaborarea până la următoarea întâlnire a
Subcomisiei a studiului privind posibilităţile de exploatare coordonată a
polderelor, pentru râul Crişul Negru, cu luarea în considerare a celor cuprinse
în Proiectului NATO - Science for Peace -
intitulat "Monitorizarea inundaţiilor
periculoase în România şi Ungaria folosind date satelitare,, cat si a celor cuprinse la punctul 4 al Procesului verbal al
întâlnirii Subcomisiei, de la Debrecen, din 21-23 septembrie 2004.
- In legătură cu problematica influenţei Pragului
de fund de pe Crişul Repede din secţiunea 55+830 km şi a Barajului cu Ace de pe
Crişul Alb din secţiunea 135+165 km, experţii Părţilor să efectueze
măsurătorile geodezice în conformitate cu cele cuprinse în Procesului verbal al
întâlnirii Subcomisiei de la Timişoara, din 24 februarie 2003. Analiza
măsurătorilor să aibă loc la viitoarea întâlnire a Subcomisiei.
Experţii Părţilor să se informeze în legătură cu
proiectele elaborate în comun.
- Următoarea întâlnire a
Subcomisiei va avea loc în trimestrul IV, 2006, pe
teritoriul României.
I.4. Activitatea
Subcomisiei de gospodărirea apelor şi
hidrometeorologie
I.4.a. Comisia
constată:
- Au avut loc două întâlniri ale Subcomisiei,
respectiv la Oradea, în 21-24 iunie 2005 şi o întâlnire extraordinară la Gyula,
în 15-16 septembrie 2005.
A avut loc o întâlnire a Grupei pentru Directiva Cadru
pentru Apă (DCA), la Gyula, 26-28 octombrie 2005.
- Experţii Părţilor au elaborat propunerile în
legătură cu sarcinile Subcomisiei pe baza prevederilor Acordului.
- Experţii Părţilor au finalizat proiectul de text
al Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor
meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungară, pe care
l-au transmis Subcomisiei Ad Hoc în vederea aprobării.
- Experţii Părţilor au convenit asupra proiectului
de text în scopul reînnoirii Regulamentului privind efectuarea de observaţii
hidrometrice sistematice şi determinarea în comun a resurselor de apă pe
cursurile de apă transfrontiere cât şi asupra faptului de a finaliza
anexele până la sfârşitul trimestrului I, 2006.
- Experţii Părţilor au convenit asupra proiectului
de text al Regulamentului de colaborare între organele teritoriale în cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe
râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară .
Experţii Părţilor au convenit că vor scoate din anexa 2
a Regulamentului acele noţiuni care nu se regăsesc în textul acestuia, şi că o
vor completa cu noţiunile suplimentare convenite cu ocazia finalizării
proiectului de text. Anexa va fi finalizată până la sfârşitul trimestrului I, 2006. Experţii Părţilor propun Comisiei
hidrotehnice ca metodologia de stabilire a valorii debitului minim necesar, cât
şi valorile acestora, să fie elaborata de instituţiile specializate ale
Părţilor.
Sarcinile prevăzute în Regulamentul privind
transmiterea datelor şi informaţiilor meteorologiceşsi hidrologice între
România şi Republica Ungară au fost îndeplinite. Schimbările survenite în datele de baza a staţiilor
de transmitere a datelor ale Părţilor au fost actualizate în Regulament.
Sarcinile prevăzute în Regulamentul privind
efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea în comun a
resurselor de apă pe cursurile de apă transfrontiere au fost îndeplinite.
Privind evaluarea şi stabilirea în comun valorile
debitelor lunare medii, maxime şi minime, pentru anul 2003, experţii Părţilor
constată următoarele:
- valorile debitelor medii
lunare prezintă diferenţe importante în special în cazul perechilor de staţii
Domanesti-Agerdomajor si Zerind-Sarkad Malomfok.
- Valorile debitelor maxime
lunare prezintă diferenţele cele mai mari în cazurile perechilor de staţii
Turulung-Garbolc şi Domanesti-Agerdomajor.
- Valorile debitelor minime
lunare prezintă diferenţele cele mai mari în cazurile perechilor de staţii
Domănesti-Agerdoomajor, Oradea-Korosszakal, şi Chişineu Criş Gyula. Subcomisia
propune ca în cazurile în care valorile diferenţelor sunt peste limitele
admisibile cauzele acestora să fie analizate direct de către organele
teritoriale şi să propună până la viitoare întâlnire a Subcomisiei valorile
debitelor pentru secţiunile de frontieră.
Experţii Părţilor au continuat măsurătorile comune de
debit (în scopul intercalibrării) cât şi cele simultane, inclusiv în perioada
de iarna fără fenomene de îngheţ. A fost realizată evaluarea rezultatelor
măsurătorilor de debit simultane pentru anul 2004 . Experţii Părţilor propun
continuarea măsurătorilor comune de debit (in scopul intercalibrării) cât şi
cele simultane, inclusiv în perioada de iarna fără fenomene de îngheţ.
Schimbul de experienţă între experţii români şi unguri
implicaţi în elaborarea prognozelor hidrologice a avut loc la Budapesta, în
perioada 21-23 septembrie 2004. Experţii Părţilor propun Comisiei examinarea
posibilităţii armonizării listei staţiilor care fac parte din schimbul de date
bilateral, anexate la regulamentele în vigoare, cu cea elaborata şi propusă
spre aprobare în cadrul Forumului Tisei.
Partea română a informat că sistemele de monitoring din
cadrul proiectelor oglindă PHARE - CBC nu sunt complet operaţionale din cauza
unor probleme tehnice care au apărut, în special, la senzorul de precipitaţii
şi la senzorul de niveluri având in vedere procedura de calibrare. Experţii
Părţilor propun ca, după finalizarea calibrării sistemelor de monitoring, să se
reia discuţiile privind introducerea datelor obţinute în fluxul informaţional
existent între Părţi.
- Experţii Părţilor au constituit grupe de experţi
comune pentru examinarea posibilităţilor teoretice de tranzitare a apelor pe
canalele Horea, Cutaş şi Ghepeş. Acestea au verificat sectoarele de interes
comun ale canalelor şi au examinat starea tehnica a lucrărilor hidrotehnice.
Experţii propun continuarea activităţii grupelor de experţi comune conform
sarcinilor prevăzute la punctul 1 al odinei de zi, alineatul 3, din Procesul
verbal întocmit cu ocazia întâlnirii Subcomisiei de gospodărirea apelor şi
hidrometeorologie de la Gyula în perioada 7-10
septembrie 2004.
- Experţii Părţilor propun ca examinarea
acviferului transfrontier al conului aluvionar al Mureşului să se efectueze, în
viitor, în cadrul grupei de lucru pentru aplicarea DCA prin trecerea în revistă
a sarcinilor finalizate până în prezent şi revizuirea programului de etapizare.
- Experţii Părţilor au concluzionat după
finalizarea studiului Eficienta volumului de date schimbate între Părţi şi a
acţiunilor prevăzute în Regulamentele în vigoare cu costuri cât mai mici, ca schimbul de date a fost
realizat eficient prin utilizarea serverelor FTP ceea ce a condus la scăderea
costurilor transmisiilor de date fată de procedurile clasice (telex, telefon,
fax). Aceştia recomandă ca schimbul de date operative să se realizeze cu prioritate prin utilizarea serverelor FTP.
Subcomisia propune Comisiei scoaterea acestei probleme
de pe ordinea de zi.
Partea română a predat un tabel care conţine valorile
AH pentru staţiile din anexa 4.a la Regulamentul
privind transmiterea datelor şi
informaţiilor meteorologice si hidrologice.
A constatat că în cursul lunii iulie 2005 s-a
experimentat transmisia autonomă de imagini radar în format GIF de la radarul
Gematronik din Oradea la Direcţia Apelor Gyula. Partea ungara roagă ca Partea
română sa continue transmiterea experimentală a datelor radar spre Direcţiile
de Ape din Ungaria, până când schimbul de date conform anexei 8.a. a Regulamentul
privind transmiterea datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice
între România si Republica Ungara nu va intra in vigoare.
Activitatea grupei de experţi pentru DCA;
Au fost numiţi, atât din Partea romana cât şi din Partea
ungară, şefii grupei de lucru pentru aplicarea DCA; Imputerniciţii
guvernamentali s-au informat reciproc în legătura cu
aceasta prin schimb de scrisori.
Experţii Părţilor au propus ca sarcinile în cadrul
grupei de lucru DCA să se extindă la toate corpurile de apa de suprafaţă şi
subterane care sunt întretăiate de frontiera şi să fie efectuate conform
programelor ICPDR având în vedere prevederile din DCA şi din Acord.
In vara anului 2005 experţii Părţilor şi-au predat
reciproc, Raportul naţional privind implementarea DCA, in limba engleză.
Experţii Părţilor s-au informat reciproc în legătură cu
corpurile de apa transfrontiere aflate în administrarea lor. Experţii Părţilor
propun ca la viitoarea întâlnire să treacă în revistă caracteristicile
corpurilor de apă transfrontieră de suprafaţă şi subterane.
Partea ungară a transmis în formă editată tabelul
pentru corpurile de apă de suprafaţă anexe la Roof report 2004. Experţii
Părţilor au stabilit ca evaluarea detaliată se va face în cadrul procesului de
compilare la nivel naţional.
Experţii Părţilor s-au informat reciproc în legătură cu
procesul de elaborare a Raportului naţional şi a planurilor de management al
apelor. La baza Raportului naţional al Părţii române au stat cele 11 rapoarte
bazinale, elaborate la nivelul direcţiilor de ape, in limba română. Experţii
Părţii ungare roagă ca Partea română să transmită rapoartele Direcţiilor de Apa
implicate, respectiv Someş-Tisa, Crişuri si Mureş.
Părţile au analizat şi completat tabelul privind
corpurile de apă transfrontieră.
In legătură cu sarcina de mai sus Partea ungară a
predat harta de lucru a corpurilor de apă transfrontiere, în format editat şi electronic, pentru
corpurile de apă de suprafaţă şi subterane, cât şi baza de date cartografice ale
corpurilor de apă subterane transfrontieră (sistemul de referinţa SHAPE, WBS' 84), cât şi
datele caracteristice pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane pe CD.
In legătură cu aceasta problematică, Partea română a
predat harta cu corpurile de apă transfrontiere şi tabelul completat pentru corpurile de apa
subterane transfrontieră pe baza
tabelului ICPDR. Partea ungară a completat şi a transmis pe cale electronică,
tabelul similar completat cu informaţiile sale.
Partea română a transmis baza de date cartografică
pentru corpurile de apă subterane transfrontieră (sistemul de referinţa SHAPE,
WBS' 84).
- Experţii Părţilor propun Comisiei ca denumirile
corpurilor de apă transfrontiere din Rapoartele naţionale sa fie concordate cu
denumirile cursurilor de apa din Regulamentele anexe la Acord. In cazul
eventualelor abateri, Părţile să se informeze reciproc.
- Părţile s-au informat reciproc asupra faptului că
informaţiile privind zonele protejate sunt conţinute in Rapoartele naţionale,
- Experţii Părţilor au căzut de acord, să se
informeze despre stadiul realizării sistemelor de monitoring a corpurilor de
apa transfrontieră, de suprafaţa şi subterane, in semestrul I, 2006.
- Referitor la Stabilirea detaliată a
caracteristicilor hidrogeologice pentru corpul de apă a conului de dejecţie a
Mureşului:
- Părţile au constat că au fost
îndeplinite, în general, prevederile anexei 4, punctele 1-3 din procesul verbal
al întâlnirii Subcomisiei de gospodărire a apelor si hidrometeorologie, din
data de 15-19 martie 2004 de la Cluj Napoca.
- Experţii Părţilor au căzut de
acord ca pe baza analizei şi prelucrării detaliate a punctelor 1- 3 ale anexei
4 amintită mai sus, să stabilească corpurile de apă transfrontieră, în cadrul
unui proiect Interreg - Phare CBC ce se va elabora pe baza hotărârii şedinţei
comune a Guvernelor României şi Ungariei, din 20 octombrie 2005.
- Sarcina privind sistemul de
monitoring stabilită in punctul 4 al anexei 4 amintită mai sus, a fost
realizată conform anexei 7 a Regulamentului privind transmiterea datelor şi
informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungară.
- Sarcina privind întocmirea
unui Raport pentru Comisia hidrotehnică stabilită in punctul 5 al anexei 4
amintita mai sus, al aceluiaşi Proces verbal, s-a realizat în cadrul ICPDR,
prin elaborarea Roof Report 2004, referitor la delimitarea corpurilor de
apăştransfrontiere precum şi caracterizarea iniţială a corpurilor de apa şi o
prima evaluare a riscurilor. In această situaţie, nu este necesară prezentarea
spre aprobarea de către Comisia hidrotehnica a acestui Raport.
- Imputernicitul Părţii române
a informat că în vederea implementării prevederilor Directivei cadru pentru
apa, respectiv îmbunătăţirea calităţii apelor râurilor de interes comun, vor fi
alocate 60 milioane de Euro pentru modernizarea infrastructurii de alimentări
cu apa şi canalizare în 6 localităţi din bazinul Crişurilor şi cu sprijinul
Băncii Mondiale, 63 milioane dolari pentru modernizarea infrastructurii de apă
potabilă şi canalizare în municipiul Arad.
I.4.b. Comisia hotărăşte:
- Aprobă Procesele verbale ale Subcomisiei şi a
Grupei de experţi pentru Directiva Cadru pentru Apă.
- Subcomisia să aibă o întâlnire extraordinară, în
trimestrul I, 2006, pe teritoriul României, pentru
finalizarea anexelor la proiectele de text ale Regulamentului privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea
în comun a resurselor de apă pe cursurile de apă transfrontiere şi a Regulamentului de colaborare între
organele teritoriale în cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile
care formează sau traversează frontiera româno-ungară; la aceasta întâlnire se va stabili şi tematica privind metodologia
de stabilire a valorii debitului minim necesar (cât şi valorile acestora)
necesar instituţiilor specializate ale Părţilor.
Să se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în Regulamentul privind transmiterea
datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi
Republica Ungară, cât şi în Regulamentul
privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea în
comun a resurselor de apă pe cursurile de apă
transfrontiere.
Să continue măsurătorile comune de debit (în scopul
intercalibrării) cât şi cele simultane, inclusiv în perioada de iarnă fără
fenomene de îngheţ.
- Să continue schimbul de experienţă între experţii
români şi unguri implicaţi în elaborarea prognozelor
hidrologice.
- Să se continue după calibrare discuţiile privind
introducerea datelor obţinute din sistemele de monitoring elaborate în cadrul
proiectelor Phare CBC, în fluxul informaţional existent între Părţi.
Să continue activitatea grupelor de experţi comuni
pentru examinarea posibilităţilor teoretice de tranzitare a apelor pe canalele
Horea, Cutaş şi Ghepeş conform sarcinilor prevăzute la punctul 1 al odinei de
zi, alineatul 3, din Procesul verbal întocmit cu ocazia întâlnirii Subcomisiei
de gospodărirea apelor si hidrometeorologie de la Gyula, in perioada 7-10
septembrie 2004.
Sa scoată de pe ordinea de zi a problematicii studiului
Eficienţa volumului de date schimbate între Părţi şi a acţiunilor prevăzute
în Regulamentele în vigoare cu costuri cât mai
mici, aceasta fiind încheiată.
- In cazul în care pentru valorile stabilite în
comun pentru debitele lunare medii, maxime şi minime, pentru anul 2003,
diferenţele sunt peste limitele admisibile, organele teritoriale să examineze
cauzele abaterilor şi până la viitoarea întâlnire a Subcomisiei să facă
propuneri pentru valorile debitelor în secţiunile de frontieră.
Partea română să continue transmiterea experimentală a
datelor radar de la radarul Gematronik din Oradea la Direcţiile de Ape
corespondente din Ungaria, până când schimbul de date conform anexei 8.a. a Regulamentul
privind transmiterea datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice
între România şi Republica Ungară nu va intra în
vigoare.
Grupa pentru Directiva Cadru
pentru Apă să-şi continue activitatea pe baza obiectivelor ICPDR pentru
realizarea sarcinilor comune Părţilor pentru aplicarea Directivei Cadru pentru
Apă şi a celor stabilite prin Procesul verbal de la Gyula, din 26-28 octombrie
2005 şi să informeze Subcomisia în legătură cu activitatea sa.
Grupa DCA să facă concordarea denumirilor cursurilor de
apă transfrontiere din Rapoartele naţionale şi Regulamentele anexe la Acord. Să
informeze Comisia în legătură cu eventualele abateri.
Experţii Părţilor să se informeze în legătură cu
proiectele elaborate în comun.
Următoarea întâlnire a Subcomisiei va avea loc in
trimestrul II, 2006, pe teritoriul Ungariei.
I.5. Intâlnirea Imputerniciţilor în scopul verificării pe teren a
lucrărilor hidrotehnice
I.5.a. In legătura
cu hotărârile de la punctul B.2.5 alineatul 1, Comisia constată:
In anul 2005 nu a avut loc nici o întâlnire a
Imputerniciţilor cu ocazia verificării comune pe teren a lucrărilor de apărare
împotriva inundaţiilor.
I.6. Colaborarea organelor teritoriale:
I.6.a. In legătură cu hotărârile de la punctul
B.2.5 alineatul 2, Comisia constată:
Imputerniciţii au apreciat favorabil colaboarea directă
dintre organele teritoriale ale Părţilor, desfăşurată între cele doua Sesiuni,
în diferite domenii ale gospodăririi apelor care formează sau sunt întretăiate
de frontiera de stat.
I.6.b. Comisia hotărăşte:
Imputerniciţii vor sprijini în continuare colaborarea
directa între organele teritoriale precum şi participarea specialiştilor din
organele centrale şi teritoriale la manifestările din domeniul gospodăririi
apelor, organizate de oricare dintre Părţi.
I.7.A. Decontarea de către Partea ungara a
prestaţiilor efectuate de Partea română în anul 2005
I.7.A.a. In legătură cu hotărârile de la punctul
B.2.5 alineatul 3, Comisia constată:
- In cursul anului 2005 livrarea de apă pentru
Domeniile Hergheliei de Stat Mezohegyes (Mezohegyesi Allami Menesbirtok Rt.) şi
pentru S.C Marosviz SRL Apatfalva -Mezohegyes s-a desfăşurat în conformitate cu
"Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru livrări de apa şi
pompări de ape interne", pe baza contractelor încheiate de furnizorii
Administraţia Naţională "Apele Române" şi Administraţia Naţională a
Imbunătăţirilor Funciare S.A. pe de o parte şi de beneficiarul Domeniile
Hergheliei de Stat Mezohegyes si S.C Marosviz SRL Apatfalva - Mezohegyes de pe
altă parte. Volumele de apă livrate în perioada 5 iunie -6 august 2005 au fost:
Pentru Domeniile Herghelie de Stat Mezohegyes 1.514.142
mc .
Pentru S.C. Marosviz SRL Apatfalva - Mezohegyes
830.230 mc. Total 2.347.372 mc.
Volumul a fost integral decontat si plătit
Cu ocazia examinării lucrărilor hidrotehnice de interes
comun din anul 2005 experţii celor doua Părţi au constatat ca lucrările
hidrotehnice pentru livrarea apei sunt menţinute în stare de funcţionare şi au
consemnat acest lucru în procesele verbale.
Experţii Părţii ungare au iniţiat discuţii cu experţii
Părţii române pentru ca aceştia să examineze posibilităţile tehnice de a
suplimenta transferul de apă.
I.7.A.b. Comisia hotărăşte:
- Comisia să fie informată în legătură cu
rezultatul tratativelor pentru încheierea unor noi contracte de livrare a apei.
I.7.B. Decontarea pompării de către Partea ungară
a apelor interne provenite de pe teritoriul român
I.7.B.a. In legătură cu hotărârile de la punctul
B.2.5 alineatul 3 Comisia constată:
- in anul 2005 Partea ungară nu a efectuat pompări
de ape interne provenite de pe teritoriul României, şi ca urmare Partea româna
nu are de efectuat plăţi.
I.7.B.b. Comisia
hotărăşte:
- Comisia să fie informată în cazul în care se
efectuează pompări de ape interne
I.8. Examinarea programului lucrărilor noi
I.8.a. In legătură cu hotărârile de la punctul
B.2.5 alineatul 4 Comisia constată:
- Partea ungară a transmis
spre avizare proiectul « Dezvoltare pentru apărare împotriva inundaţiilor pe
Crişul Dublu şi Crişul Repede ».
Partea romana a avizat favorabil proiectul transmis de
Partea ungară.
In anul 2005, Partea romană nu a transmis proiecte spre
examinarea Părţii ungare deoarece
nu a efectuat lucrări noi pe sectoarele de interes comun.
I.8.b. Comisia hotărăşte :
- Organele teritoriale competente să transmită
Comisiei, spre avizare, documentaţiile intervenţiilor cu posibil efect
transfrontier, conform procedurii prevăzute in Regulamentul privind
procedura de urmat în cazul examinării intervenţiilor cu posibil efect
transfrontier.
- In conformitate cu prevederile articolului 11,
punctul 7, Comisia va examina documentaţiile proiectelor intervenţiilor cu
posibil efect transfrontier, conform procedurii prevăzute in Regulament privind
procedura de urmat in cazul examinării intervenţiilor cu posibil efect
transfrontier.
I.9. Examinarea stadiului de elaborare a
proiectelor realizate în domeniul de aplicare
al Acordului hidrotehnic cu asistentă tehnică sau financiară terţă
I.9.a. In legătură cu hotărârile de la punctul
C.1> Comisia constată:
Imputerniciţii s-au informat
reciproc in legătura cu proiectele si lucrările realizate cu asistentă tehnică
şi financiară terţă, şi care sunt cuprinse in anexa
9 la prezentul
Protocol.
I.9.b. Comisia hotărăşte:
Sprijină şi urmăreşte în continuare cu atenţie
proiectele care se realizează în domeniul de aplicare al Acordului cu asistentă
tehnică şi financiară terţa.
I.10. Următoarea întâlnire a Comisiei
hidrotehnice
Comisia hotărăşte ca următoare Sesiune ordinară a
Comisiei să aibă loc pe teritoriul Ungariei în trimestrul IV, 2006.
II. Diverse
II.a. Comisia constată că:
In data de 20 octombrie
2005, a avut loc la Bucureşti, şedinţa comuna a Guvernului României şi a Guvernului
Republicii Ungare, care a stabilit o serie de sarcini comune, inclusiv în
domeniul de aplicare al Acordului.
Grupa de experţi pentru protecţia mediului din cadrul
Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului a propus editarea unei
publicaţii care să conţină date privind protecţia mediului, apelor şi protecţia
naturii în zona de frontieră. In acest sens solicită Comisiei hidrotehnice
stabilirea tipului de date privind apele care pot face obiectul acestei
publicaţii
II.b. Comisia hotărăşte:
Comisia să sprijine realizarea sarcinilor trasate în
cadrul şedinţei comune a Guvernului României si Guvernului Republicii Ungare
din domeniul de aplicare al Acordului. In acest sens se infiinţează o noua
Subcomisie Ad Hoc, care va avea o primă întâlnire în luna martie 2006, pe
teritoriul Republicii Ungare, pentru a trece în revistă sarcinile care intră în
competenţa Comisiei hidrotehnice, sa propună cadrul, modalitatea şi programul
de lucru pentru îndeplinirea sarcinilor. In legătură cu conducătorii acestei
Subcomisii Ad Hoc. împuterniciţii se vor informa prin schimb de scrisori.
Stabilirea tipurilor de date privind apele, care vor
face obiectul publicaţiei, vor fi stabilite la întâlnirea extraordinară a
Subcomisiei de calitatea apelor, cu participarea reprezentantului Grupului de
experţi pentru protecţia mediului.
Anexele nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 si 9 la prezentul
Protocol fac parte integrantă din acesta.
Hotărârile prezentului Protocol
vor intra în vigoare după aprobarea lor de către Guvernele celor doua state,
conform capitolului III, articolul 10, punctului 5 al Acordului.
Prezentul Protocol a fost semnat la Oradea, în 2
februarie 2006, în câte doua exemplare originale, în
limbile româna şi maghiară, ambele texte fiind egal autentice.
Anexa 1
La Protocolul Sesiunii a XVII-a a Comisiei (Oradea, 2
februarie 2006)
REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A COMISIEI HIDROTEHNICE ROMÂNO-UNGARE
Comisia hidrotehnică
româno-ungară (numită în continuare Comisie) a fost înfiinţată pe baza
articolului 10 al « Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii
Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de
frontieră » (numit în continuare Acord) semnat la
Budapesta, la 15 septembrie 2003, intrat în vigoare la 17 mai 2004.
I
Competenţele şi sarcinile Comisiei
Art.1
Comisia are următoarele competenţe şi sarcini:
a). urmăreşte şi aduce la îndeplinire
prevederile Acordului;
b). asigură dezvoltarea colaborării bilaterale în
domeniul gospodăririi apelor din punct de vedere juridic, tehnic şi organizatoric, conform prevederilor
Acordului;
c). asigură şi coordonează activitatea Subcomisiilor;
d). aprobă Regulamentele
necesare pentru îndeplinirea prevederilor Acordului;
e). propune Părţilor modificări la Acord pentru
îmbunătăţirea activităţii comune.
II
Componenţa Comisiei
Art.2
a). Comisia se compune din câte 5 membri pentru fiecare
Parte, din care un Imputernicit guvernamental, câte
unul sau doi Supleanţi şi un secretar pentru ape de frontieră.
b). Imputerniciţii sunt numiţi de către Guvernele
Părţilor, iar Supleanţii sunt numiţi conform legislaţiei proprii.
c). In cazul indisponibilităţii
Imputernicitului, Supleantul are toate prerogativele acestuia,
d). In vederea asigurării colaborării curente între
Sesiunile Comisiei, Imputerniciţii numesc secretari pentru ape de frontieră.
e). Părţile se vor informa reciproc, în timp util,
asupra numirilor cât şi despre schimbările făcute.
Art.3
a). Pentru îndeplinirea sarcinilor din Acord, Comisia
înfiinţează următoarele Subcomisii permanente:
Subcomisia de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie,
Subcomisia de calitatea a apelor,
Subcomisia de apărare împotriva inundaţiilor, b).
Subcomisiile sunt continuatoarele din punct de vedere juridic ale Subcomisiilor
înfiinţate pe baza Convenţiei între Guvernul Republicii Socialiste Române şi
Guvernul Republicii Populare Ungare pentru reglementarea problemelor
hidrotehnice referitoare la apele ce formează frontiera sau sunt întretăiate de
frontieră, semnat la 25 iunie 1986, la Budapesta şi asigură continuitatea
activităţii tehnice pe baza celor prevăzute în Acord. c). Subcomisiile duc la
îndeplinire hotărârile Comisiei, sarcinile consemnate în Regulamente, şi
acţionează independent în cadrul prevederilor Regulamentelor pentru măsurile ce
trebuie luate imediat.
d). Sarcinile Subcomisiilor, conform prevederilor din
Acord sunt cuprinse în anexă la prezentul Regulament.
e). Pentru finalizarea sarcinilor concrete Comisia
poate înfiinţa şi alte Subcomisii precum şi grupe de experţi. Şefii
Subcomisiilor propun experţii participanţi la activitatea Subcomisiilor. f).
Şefii Subcomisiilor sunt numiţi de către Imputerniciţii Guvernelor. Părţile se
informează reciproc, imediat, despre numirea Şefilor Subcomisiilor cât şi
despre eventualele schimbări.
III
Funcţionarea Comisiei
Art.4
a). Comisia ţine o Sesiune ordinară în fiecare an,
alternativ, pe teritoriul României şi teritoriul
Republicii Ungare.
b). Sesiunea ordinară este convocată de Imputernicitul,
sau în cazul indisponibilităţii acestuia, de Supleantul acestuia şi se desfăşoară pe teritoriul statului
Părţii care a convocat-o. Partea care a convocat Sesiunea ordinară transmite invitaţia, face
propuneri pentru ordinea de zi şi data desfăşurării Sesiunii, pe care Părţile de comun acord le
convin cu cel puţin 30 de zile înaintea Sesiunii prin
intermediul secretarilor Comisiei.
c). In caz de nevoie, la
iniţiativa oricăruia dintre Imputerniciţi, sau în cazul indisponibilităţii acestora de Supleanţi, Comisia se poate
întruni în Sesiune extraordinară. Sesiunea extraordinară se va ţine pe teritoriul Părţii solicitante.
d). Cu 7 zile înainte de
începerea Sesiunii, Părţile se informează reciproc asupra componenţei delegaţiilor.
e). Imputerniciţii Comisiei, în baza unei înţelegeri
anterioare, pot invita la şedinţele sale reprezentanţi ai Comisiei Europene, ai Secretariatului Permanent al
Comisiei Internaţionale pentru
Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), autorităţile de gospodărire a apelor din
statele părţi la Convenţia
pentru protecţia si utilizarea durabilă a Dunării (Sofia, 1994) şi reprezentanţii organizaţiilor
internaţionale care îşi exprimă interesul în finanţarea realizării unor intervenţii în legătura cu domeniul
de aplicare al prezentului Acord.
f). Intre Sesiunile Comisiei, Subcomisiile şi grupele de experţi ţin întâlniri.
Pentru desfăşurarea întâlnirilor secretarii întocmesc programe de lucru comune aprobate de Imputerniciţi.
g). Subcomisiile permanente ţin întâlniri conform
programului propriu alternativ pe teritoriul României şi teritoriul Republicii Ungare.
Art.5
a). Şedinţa fiecărei Sesiuni a Comisiei este prezidată
de Imputernicitul Părţii pe teritoriul unde are foc
Sesiunea.
b). Atât la Sesiunea ordinară cât şi la cea
extraordinară, Comisia stabileşte ordinea de zi în prima şedinţă a Sesiunii respective.
Comisia poate să discute la punctul 'Diverse' din
ordinea de zi, pe baza convenirii între Imputerniciţi, orice problemă ce se poate ivi care este conform
prevederilor Acordului.
c). La Sesiuni au loc discuţii între Imputerniciţi. La
propunerea oricărui Imputernicit se va da cuvântul Supleanţilor Imputernicitului sau experţilor prezenţi la
Sesiune.
d). Cele stabilite de Comisie se acceptă de comun
acord, iar după aprobarea de către cele două Guverne intră în vigoare după notificarea aprobării. Imputerniciţi
se vor înştiiţa reciproc despre aceasta în termen de 30
de zile de la aprobarea hotărârilor de către Guvern.
e). In situaţia în care Părţile nu ajung la un punct de
vedere comun acestea vor consemna punctul de vedere diferit în Procesul verbal şi vor proceda conform
capitolului IV, art.18 din Acord. Rezultatul punerii de acord în legătură cu divergenţele se va face cunoscut la următoarea Sesiune a Comisiei.
f). Intre Sesiuni, Comisia îşi desfăşoară activitatea
prin comunicările scrise sau verbale ale Imputerniciţilor.
Art. 6
a). La fiecare întâlnire a Comisiei se va întocmi un proces verbal care va fi semnat de către Imputerniciţi.
b). Pentru aplicarea celor stabilite de către
împuterniciţi, între două Sesiuni, sunt reponsabili Supleanţii Imputerniciţilor.
c). Inaitea fiecărei Sesiuni, secretarii şi apoi
Supleanţii împuterniciţilor se întâlnesc pentru a pregătii întâlnirea dintre Imputerniciţi.
d). La întâlnirile Subcomisiilor şi ale experţilor se
vor întocmi procese verbale, care se vor semna de către Şefii Subcomisiilor şi se vor prezenta spre aprobare
la următoarea întâlnire a Comisiei.
Propunerile şi sarcinile convenite în procesul verbal vor deveni hotărâri numai
după aprobarea acestora de
către Comisie.
e). Limba oficială a Comisiei şi Subcomisiilor este
limba româna şi limba maghiară. Procesul verbal se va întocmi în cate 2 exemplare originale în limba română şi limba
maghiară care vor fi semnate
de către Imputerniciţi, ambele exemplare fiind egal autentice.
IV
Asigurarea condiţiilor de lucru ale Comisiei
Art.7
a). Partea pe teritoriul căruia
au loc întâlnirile Comisiei, Subcomisiiilor şi a grupelor de experţi suportă
cheltuielile de organizare, translaţie şi asigură condiţiile necesare de lucru
(tehnică it), b). La întâlnirile Comisiei şi Subcomisiilor cât şi la cele ale
experţilor cheltuielile privind deplasarea şi cazarea pentru participarea la
întâlniri sunt suportate de partea trimiţătoare. c). Dacă sunt necesare
verificări pe teren, mijloacele de deplasare şi utilajele necesare vor fi puse
la dispoziţie de Parte pe a cărui teritoriu se fac verificările.
d). Pentru cheltuielile ocazionate de îndeplinirea
sarcinilor din domeniul de competenţă a Comisiei (ex: ediţii comune de
documente, proiecte, planuri, organizarea diferitelor evenimente, etc), Părţile
pot conveni separat in legătură cu împărţirea acestora.
V
Dispoziţii finale
Art.8
a). Prezentul Regulament poate fi modificat sau
completat pe baza hotărârii Comisiei la cererea oricăruia dintre Imputerniciţi.
Intrarea în vigoare a modificărilor sau completărilor se va face pe baza articolelor privind intrarea în vigoare a acestui
Regulament.
b). Anexa la prezentul Regulament reprezintă parte
integrantă din acesta.
c). Prezentul Regulament a fost întocmit în câte două
exemplare originale, în limba română si limba maghiară, ambele texte fiind egal
autentice.
d). Prezentul Regulament intră în vigoare după
aprobarea Protocolului Sesiunii a XVII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare,
conform sistemului juridic intern.
e). Odată cu intrarea în vigoare a prezentului
Regulament, anexa 2 a Protocolului Sesiunii a XVI-a a Comisiei, intitulat
"Regulamentul de funcţionare a Comisiei hidrotehnice romano-ungare"
îşi pierde valabilitatea.
Anexă
La regulamentul de organizare şi funcţionare a
Comisiei
TABEL CU REGULAMENTELE APLICABILE CONFORM ACORDULUI SI A ACTIVITĂŢILOR SUBCOMISIILOR
Nr.
crt
|
Denumire Regulament
|
Subcomisia responsabilă de aplicarea regulamentului
|
Prevederea din Acord
|
Observaţii
|
1
|
Regulamentul de organizare şi
funcţionare a Comisiei hidrotehnice.
|
Subcomisia Ad Hoc
|
|
|
2
|
Regulament privind decontarea cheltuielilor pentru
transfer de apă şi pompări de apa interne.
|
Subcomisia Ad Hoc
|
16.5
|
|
3
|
Regulament privind urmărirea calităţii râurilor care formează sau
traversează frontiera româno-ungară.
|
Subcomisia de calitatea apelor
|
Art. 3 pct. 1, 2a, 2d
Art. 6 pct. 1a
Art. 7 pct. 1a, 2, 8
Art. 14 pct. 1,4,5,6,
9
Art. 15 pct. 4
|
|
4
|
Regulament privind transmiterea datelor şi
informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi
Republica Ungară.
|
Subcomisia de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie
|
Art. 3 pct. 1, 2c, 2d Art. 6 pct. 1a Art. 9 pct. 9, 10 Art. 11
pct. 2 Art. 14 pct. 1-3, 5-9
|
Art. 3 alin.1 este sarcina pentru toate cele 3 regulamente (4,8 si
12)
|
5
|
Regulament privind procedura
de urmat in cazul poluărilor accidentale, periculoase care nu se mai pot
evita
|
Subcomisia de calitatea apelor
|
Art. 3 pct. 2b, 2c Art. 5 pct. 2c Art. 6 pct. 1a, 1b Art. 7 pct.
4, 7, 9, 10,
11, 12,13, 14 Art. 14 pct. 8 Art. 15 pct. 4
|
Propuneri preliminare până la finalizarea
regulamentului
|
6
|
Regulament privind apărarea impotriva inundaţii lor produse de
cursuri de apă
|
Subcomisia de apărare împotriva inundaţiilor
|
5.1;5.2d;5.2e;
6.1a; 6.1b; 6.5;
9;
12;
13;
14.2; 14.3; 14.4;
14.5; 14.7; 14.8;
14.9
|
|
7
|
Regulament privind apărarea impotriva inundaţiilor produse de ape
interne
|
Subcomisia de apărare împotriva inundaţiilor
|
5.1;5.2d;5.2e;
6.1a; 6.1b; 6.5;
9.3; 9.4a; 9.4b; 9.4c;
9.5; 9.7; 9.9; 9.10;
12;
13;
14.2; 14.3; 14.4;
|
|
8
|
Regulament privind
efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea in comun
a resurselor de apă pe cursurile de apă transfrontiere
|
Subcomisia de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie
|
Art. 3 pct. 1, 2e Art. 7 pct. 15, 16 Art. 14 pct. 4
|
Art. 3 alin.1 este sarcina pentru toate cele 3 regulamente {4,8 si
12)
|
9
|
Regulament privitor ta trecerea frontierei şi la contactul intre organele
hidrotehnice ale României şi Republicii Ungare
|
Subcomisia Ad Hoc
|
|
|
10
|
Regulament privind
schimbul de informaţii şi efectuarea pe bază de reciprocitate a
zborurilor de observare vizuală de către organele de
gospodărire a apelor din România şi Republica Ungară în cazul de pericol
extraordinar de inundaţii din râuri şi ape interne.
|
Subcomisia Ad Hoc
|
|
|
11
|
Regulament privind exploatarea barajului Bekes la
nivelul ridicat +510 cm de pe teritoriul ungar corelat cu funcţionarea staţiei
de pompare Ant, de pe teritoriul roman
|
Subcomisia de apărare împotriva inundaţiilor
|
5.2d; 5.2e;
6.4; 6.5;
9.1; 9.2; 9.3; 9.4a;
9.5;
|
|
12
|
Regulament de colaborare intre organele
hidrotehnice in domeniul scurgerii apelor mici (extraordinare)
|
Subcomisia de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie
|
Art.11, alin. 4-6. Art. 3 pct. 1, 2b,
2c Art. 7 pct. 1a, 1b, 8,
18-20 Art. 11 pct. 4-6
|
Art. 3 alin.1 este sarcina pentru toate cele 3 regulamente (4,8 si
12)
|
13
|
Regulament privind procedura aplicabilă
proictelor de natură a provoca impact transfrontier.
|
Subcomisia de calitatea apelor împreună cu Subcomisia de
gospodărirea apelor şi hidrometeorologie
|
Art. 6 pct. 4, 5, 6 Art. 7 pct. 1,5,6 Art. 11 pct. 7, 8 Art. 15
pct. 2
|
Propuneri ale Subcomisiei de calitatea apelor
|
14
|
Regulament privind principiile
şi modul de acţiune detaliat pentru
cazurile in care poluarea apelor de
frontieră produce pagube transfrontieră
|
Subcomisia de calitatea apelor
|
Art. 3 pct. 2b, 2c Art. 5 pct. 2c Art. 6 pct. 1a, 1b Art. 7 pct.
4, 7,9, 10,
11, 12. 13, 14 Art. 8 pct. 1, 2 Art. 14 pct. 8, Art. 15 pct. 4
|
Propuneri preliminare până la finalizarea regulamentului
|
15
|
Regulament privind procedura de urmat in cazul
examinării intervenţiilor cu posibil efect transfrontier
|
Subcomisia Ad Hoc
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Anexa 2
La Protocolul Sesiunii a XVII-a a Comisiei (Oradea, 2
februarie 2006)
REGULAMENT PRIVIND DECONTAREA CHELTUIELILOR PENTRU
TRANSFERUL DE APĂ ŞI POMPĂRI DE APE INTERNE
Principiile de bază ale Regulamentului
Art. 1
Prezentul Regulament are la
bază art. 9 pararagraful 4, alin. b şi c, art. 11, par. 6, respectiv art. 16
paragraful 5 din „Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare
privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de
frontieră" (în continuare Acord), încheiat la Budapesta pe 15 septembrie
2003 şi intrat în vigoare la 17 mai 2004.
Domeniul de aplicare al Regulamentului
Art.2
a). Regulamentul se aplică pentru decontarea costurilor
activităţilor (pompări de ape interne, respectiv pomparea şi transferul apelor
pentru diferite utilităţi prevăzute în art. 9, paragraful 4, alin. b. şi c. din
Acord.
b). Potrivit caracterului lor, activităţile prevăzute
la paragraful a se împart în:
I. Transfer de apă;
II. Pompări de ape interne.
iar Regulamentul se diferenţiază în acelaşi mod.
I. TRANSFERUL DE APĂ
Transferul volumelor de apă
Art. 3
a). Potrivit celor prevăzute la art. 9, paragraful 4, alin. c din Acord,
transferul apelor pentru diferite utilităţi (alimentarea cu apă şi evacuarea
apelor la sistemele de irigaţii, la pescării şi la unităţile industriale,
pentru satisfacerea nevoilor de ape ecologice şi ale nevoilor de apă
tehnologică ale activităţilor de înlăturare ale pagubelor ecologice) se va face
cu avizul Comisiei hidrotehnice româno-ungare, denumit
în continuare Comisie.
Părţile consideră că transferul de apă pentru diferite
utilităţi efectuat între Părţi conform Acordului, potrivit prevederilor
Directivei Cadru a Apei şi cu respectarea legislaţiei în vigoare a celor două
Părţi, nu este activitate comercială, apa din sursă prin definiţie nefiind
produs comercial.
Transferul de apă trebuie să se efectueze astfel încât
această activitate să nu împiedice evacuarea apelor interne, să nu producă
efecte păgubitoare transfrontiere şi în cazul canalelor prevăzute în
Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor produse de ape interne, din
domeniul de aplicare al Acordului, să nu depăşească parametrii reglementaţi ale
evacuării de ape,
b). Pentru utilităţile de apă din zona Mezohegyes,
avizate anterior de Comisie, transferul de apă are loc de pe teritoriul român
pentru teritoriul ungar prin canalul Ier de pe teritoriul român şi canalul
Szarazer pe teritoriul ungar.
Partea româna asigură, prelevează apă din râul Mureş la
staţia de pompare Arad, şi dirijează debitele prin canalul Mureşel, canalul
Legator, iar prin intermediul staţiei de pompare Turnu în canalul Ier.
Partea ungară preia apele canalului Ier în secţiunea de
frontieră şi le dirijează prin canalul Szarazer în zona Mezohegyes.
Decontarea pentru transferul volumului de apă
Art.4
a). Decontarea pentru transferul volumului de apă are
loc pe bază de contract încheiat între Părţi. Contractul intră în vigoare după avizarea de către organul
de gospodărirea apelor competent.
b). Contractul va cuprinde următoarele
condiţii pentru transferului de apă:
- modul de solicitare şi modul de îndeplinire a
tras ferului de apă; debitul şi volumul apei solicitate de una din Părţi pentru
transfer; locul şi modalităţile determinării calităţii şi cantităţii apei transferate;
- regularitatea şi modalităţile verificărilor
prevăzute în procedura de transfer a apei; modalităţile şi termenele de
decontare;
- tarifele aplicate pentru transferul de apă; modul
de achitare ale deconturilor;
- alte condiţii speciale,
respectiv procedura de urmat în cazul apariţiei unei probleme litigioase .
c). Părţile implicate în trasferul de apă se străduiesc
ca decontările să se facă armonizat cu tarifele aplicate pentru pomparea apelor
interne şi să fie exprimate la 1000 m în valuta EUR.
Imbunătăţirea calităţii
livrărilor de apă
Art. 5
a). Părţile se străduiesc pentru îndeplinirea
obiectivelor prevăzute în art. 3 al Acordului privind transferul de apă.
b). In vederea realizării celor prevăzute în paragraful
a, Părţile contractante, funcţie de posibilităţile de care dispun, se
străduiesc sa realizeze dezvoltarea sistemelor proprii.
II. POMPAREA APELOR INTERNE
Necesitatea pompărilor de ape interne
Art. 6
a). Pomparea apelor interne, conform prevederilor Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor din ape
interne, începe din momentul în care nu mai sunt condiţii pentru evacuarea
gravitaţională în emisar, nici de reţinere în acumulări a acestor ape, iar la
staţiile de pompare nivelul de apă în bazinul de aspiraţie a atins cota de
pornire a staţiei. Partea care efectuează pomparea, va informa Partea
beneficiară despre necesităţile de pompare cu 12 ore înainte de începerea
activităţii prin fax sau e-mail.
b). Partea beneficiară a prestării poate renunţa în
termen del2 ore la pomparea apelor interne provenite de pe propriul teritoriu,
comunicând aceasta prin fax sau e-mail, ca urmare a reţinerii acestor ape
interne cu ajutorul stăvilarelor existente în secţiunea de frontieră şi a
evacuării lor în emisar pe teritoriul propriu.
c). In cazul că Partea care beneficiază de pomparea
apelor interne în termen de 12 ore nu adoptă poziţie, prestarea de servicii
prin pompare se consideră începută, şi aceasta se continuă până ce nu se
renunţă la efectuarea sa, respectiv nu încetează evacuarea de apă.
d). In cazul în care Partea româna nu are posibilitatea
reţinerii ori dirijării apelor interne prin stăvilarele de pe teritoriul
propriu, poate solicita de la Partea ungară închiderea lucrărilor hidrotehnice
de frontieră, inclusiv ale stăvilarelor din digurile de localizare. Această
activitate poate fi efectuată doar până când nivelul apelor din canale se
menţine sub cotele prevăzute în Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor
produse de ape interne.
e). In cazul evacuării prin
secţiunea de frontieră a debitelor ce depăşesc prevederile Regulamentului de
apărare împotriva inundaţiilor produse de ape interne şi în cazul când aceste
debite depăşesc capacitatea staţiilor de pompare existente, cheltuielile
amplasării şi funcţionării staţiilor de pompare provizorii pentru evacuarea
acestor ape vor fi suportate de Partea care intenţionează să evacueze peste
frontieră debitele de apă ce depăşesc debitul reglementat.
Modul de comunicare a activităţii de pompare
Art. 7
a). Organul de gospodărirea apelor competent al Părţii
care efectuează prestarea de serviciu transmite organului/unităţii competente a
celeilalte Părţii, prevăzut în anexa 1 al Regulamentului de apărare împotriva
inundaţiilor produse de ape interne, prin telefax ori prin E-mail, următoarele
date caracteristice:
- data (ziua şi ora) deschiderii şi închiderii
stăvilarelor de la staţiile de pompare;
- data (ziua şi ora) începerii şi opririi pompării;
- cotele apelor la mirele hidrometrice amplasate pe canal si pe râu la staţiile de pompare;
- zilnic datele debitelor şi ale volumelor de apă
evacuate peste frontieră în ziua precedentă;
- volumele de apă reţinute în acumulările stabilite
în Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor produse de ape interne, respectiv
începerea şi terminarea reţinerii apelor interne evacuate de pe teritoriul
român.
b). Organul de gospodărirea apelor competent al Părţii
care beneficiază de prestările de serviciu, informează prin fax ori prin e-mail
începerea şi terminarea evacuării peste frontieră a apelor interne (luna, ziua
şi ora).
Anunţul va fi comunicat de organele/unităţilor
competente prevăzute în anexa 1 al Regulamentului de apărare împotriva
inundaţiilor produse de ape interne.
Stabilirea volumului de apă
pompat în vederea decontării
Art. 8
Volumele de apă pompate în vederea decontării sunt
acele volume de apă, micşorate cu volumele de apă reţinute în acumulările
specificate în Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor produse de ape
interne, care au fost evacuate prin secţiunile de frontieră ale canalelor
aferente staţiei de pompare în perioada când nu au existat la respectiva staţie
de pompare condiţii de evacuare gravitaţională a apelor în emisar.
Modalităţile măsurătorilor necesare în vederea
determinării volumelor de apă
pompate şi verificarea acestora
Art. 9
In vederea concordării măsurătorilor de debite,
experţii Părţilor vor proceda la concordarea şi la corectarea periodică a
cheilor limnimetrice ale aparatelor de măsurare a debitelor, amplasate pe
ambele sectoare ale canalelor transfrontieră aferente staţiilor de pompare
respective.
Pe durata efectuării pompărilor, organele locale de
gospodărirea apelor ale Părţilor, în paralel cu transmiterea datelor prevăzute
în Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor produse de ape interne prin
fax sau prin e-mail, transmit reciproc datele prevăzute în art. 7. In caz că
abaterile dintre datele comunicate reciproc de Părţi nu depăşesc 20%, atunci
baza decontării se consideră media aritmetică a datelor
comunicate.
In caz că abaterile dintre debitele de apă comunicate
reciproc de Părţi depăşesc 20%, în următoarele 24 de ore vor fi executate
măsurători comune.
Dacă măsurătorile comune în termen de 24 de ore nu au
loc din vina celui care efectuează prestare de serviciu, la decontare se iau în
considerare datele prezentate de cel care beneficiază de pomparea apelor
interne.
Verificarea comună a datelor ce stau la baza decontării
Art. 10
Verificarea comună a volumului de apă pompat se
efectuează de experţii organelor locale de gospodărirea apelor ale celor două
Părţi la staţiile de pompare situate pe teritoriul ambelor Părţi şi la sediul
organului de gospodărirea apelor care a efectuat prestarea de serviciu,
verificând următoarele date:
- datele de închidere şi
deschidere a stăvilarelor de la gura de vărsare în emisar;
- cotele apelor la mirele
hidrometrice de pe canale şi pe râul emisar, amplasate la staţiile de pompare;
- perioadele de funcţionare ale
fiecărui agregat de pompare;
- confruntarea perioadelor
de funcţionare ale staţiilor de pompare cu conţinutul comunicărilor transmise celeilalte Părţi,
cu perioadele de evacuare ale apelor interne şi cu rezultatele măsurătorilor de debite efectuate în secţiunea de
frontieră.
Tariful pompărilor de ape
interne
Art. 11
Părţile vor conveni în fiecare an până la data de 15
februarie, în cadrul unei întâlniri de experţi tariful de pompare aplicat în
anul respectiv.
Stabilirea tarifului de pompare se face pe baza
aceloraşi principii unitare pentru cele două Părţi, se determină pentru fiecare
pompare şi pentru cate 1000 m3, exprimându-se în valută EUR.
Intocmirea şi transmiterea decontului privind pomparea
de ape interne
Art. 12
Decontul este întocmit anual de două ori de către
Partea care a efectuat pomparea. Decontul va cuprinde următoarele:
- denumirea staţiei de pompare;
- perioada de pompare;
- volumul de apă măsurat în
secţiunea de frontieră;
- volumul de apă acumulat;
- tariful convenit;
- suma facturată.
Intocmirea şi verificare
decontărilor sunt hotărâte de Părţi în fiecare an cu ocazia întâlnirii de
experţi prevăzute la art. 11 al prezentului Regulament.
Deconturile se întocmesc în şase exemplare, din care
trei exemplare se transmit celeilalte Părţi în termen de 30 de zile după
terminarea semestrului respectiv.
Achitarea sumelor decontate
Art. 13
In termen de 30 de zile de la primirea decontului,
Partea obligată la plată va efectua verificare acestuia şi va comunica
celeilalte Părţi acceptul sau obiecţiile în legătură cu decontul. Decontul
respins în totalitate sau parţial va fi verificat în comun în termen de 30 de
zile de la primirea obiecţiilor.
Transferul sumelor datorate urmare prestărilor de
servicii confirmate se va efectua în termen de 15 zile de la primirea
decontului sau de la verificarea ulterioară comună a acestuia, pe bază de
factură.
Anual Părţile întocmesc lista centralizatoare a
decontărilor îndeplinite în anul anterior ce va fi supus aprobării la
următoarea Sesiune ordinară a Comisiei.
Rezolvarea problemelor litigioase
Art. 14
Problemele litigioase ce se ivesc în cursul aplicării
prezentului Regulament vor fi rezolvate la următoarea Sesiune a Comisiei.
Dispoziţii finale
Art.15
a). Prezentul Regulament poate fi modificat sau
completat pe baza hotărârii Comisiei hidrotehnice la cererea oricăruia dintre
Imputerniciţi. Intrarea în vigoare a modificărilor sau completărilor se va face
pe baza articolelor privind intrarea în vigoare a acestui Regulament.
b). Prezentul Regulament a fost întocmit în câte două
exemplare originale, în limba română şi limba maghiară, ambele texte fiind egal
autentice.
c). Prezentul Regulament intra în vigoare după
aprobarea Protocolului Sesiunii a XVII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare,
conform sistemului juridic intern.
d). Odată cu intrarea în vigoare a prezentului
Regulament, anexa 5 a Protocolului Sesiunii a VII-a a Comisiei, intitulat
"Regulament privind decontarea cheltuielilor pentru livrări de apă şi
pompări de ape interne" îşi pierde valabilitatea
Anexa 3
La Protocolul Sesiunii a XVII-a a
Comisiei (Oradea, 2 februarie 2006)
REGULAMENT PENTRU URMĂRIREA CALITĂŢII APELOR PE RÂURILE
CARE FORMEAZĂ SAU TRAVERSEAZĂ FRONTIERA ROMÂNO-UNGARĂ
Temeiul legal al Regulamentului
Art. 1
Prezentul Regulament are la bază prevederile
"Acordului între Guvernul Republicii Ungare şi Guvernul României privind
colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de
frontieră", semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003 şi intrat în vigoare
la 17 mai 2004.
Scopul Regulamentului
Art.2
Scopul Regulamentului este
definirea metodologiei de evaluare a calităţii apei şi a tendinţei de evoluţie
a acesteia, pe cursurile de apă care formează sau traversează frontiera şi sunt
enumerate în art. 4.
Organele care efectuează analizele
Art. 3
Adresele, numerele de telefon,
telefax şi adresele E-mail ale organelor şi organizaţiilor abilitate sunt
cuprinse în anexa 1 la prezentul Regulament. Organele locale abilitate au
obligaţia ca orice modificare în datele anexelor să le opereze anual, până la
data de 1 decembrie. Aceste modificări vor fi comunicate reciproc de către
Părţi, anual, până la 31 decembrie.
Locuri de prelevare a probelor
Art. 4
Probele de apă se prelevează de către organele care
efectuează analizele pe următoarele râuri: Tur, Someş, Crasna, Barcău, Ier,
Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb şi Mureş. Prelevările de probe se
efectuează în secţiunile stabilite în anexa 2 la prezentul Regulament, în
apropiere de frontieră, pe teritoriul propriu al fiecărei Părţi. Concomitent cu
aceste prelevări se vor efectua şi determinări de debit. Secţiunile de
determinare a debitului sunt stabilite tot în anexa 2 la prezentul Regulament.
Datele şi frecvenţa prelevării probelor de apă
Art. 5
a) Prelevările de probe de apă şi analizele
fizico-chimice, biologice, microbiologice se vor efectua lunar, de către
fiecare Parte pe teritoriul propriu (în secţiunile precizate în anexa 2 la prezentul Regulament),
Partea ungară în prima săptămână din lună şi Partea română în a treia săptămână
a lunii.
b) In cadrul acestui program,
de două ori pe an, prelevarea probelor de apă şi analizele de calitate se vor
efectua în comun, alternativ, pe teritoriul român, respectiv pe teritoriul
ungar, conform celor ce se vor stabili de Subcomisia de experţi pentru
calitatea apelor. Rezultatele analizelor precum şi celelalte date vor fi
consemnate în Buletinul de analiză prezentat în
anexa 3 la prezentul Regulament.
Cu această ocazie, reprezentanţii organelor teritoriale
vor corela rezultatele măsurătorilor efectuate în perioada anterioară.
c) In cazul în care prelevările de probe de apă nu pot
începe la datele stabilite, din cauza unor condiţii deosebite, organul
teritorial anunţă cu minim 48 de ore înainte de data stabilită, organul
corespondent al celeilalte Părţi asupra amânării şi cauzei acesteia şi totodată
se convine asupra unei noi date.
d) In scopul intercalibrării, experţii laboratoarelor
implicate, ungare şi române, se întâlnesc anual, la unul dintre locurile
stabilite în anexa 1 la
prezentul Regulament, alternativ pe teritoriul român
şi ungar, conform celor ce se vor stabili de Subcomisia de experţi pentru
calitatea apelor. Experţii prelevează în comun proba de apă în secţiunea
stabilită a cursului de apă desemnat, primesc probele sintetice de
intercalibrare, transportă probele şi efectuează analizele independent, în
laboratoarele proprii. Rezultatele vor fi transmise în decurs de trei săptămâni
la o instituţie independentă, acreditată, care asigură şi probele sintetice.
După o lună de zile de la efectuarea analizei experţii laboratoarelor se vor
întâlni, pentru compararea şi aprecierea rezultatelor. Concluziile
rezultatelor, propunerile privind data şi locul acţiunilor de prelevare/analiză
comună anuală şi de intercalibrare, se consemnează într-un proces verbal.
Indicatorii de calitate a
apelor care se analizează, frecvenţa analitică
Art. 6
Indicatorii de calitate a apei analizaţi în apă sunt
cuprinşi în anexa 4 la
prezentul Regulament, în următoarea grupare:
A Indicatorii regimului de oxigen
B Indicatorii regimului
de nutrienţi
C Indicatori de salinitate
D Indicatori complementari
E Indicatori micropoluanţi anorganici
F Indicatori micropoluanţi organici
G Indicatori micropoluanţi organici specifici
H Indicatori biologici
I Indicatori microbiologici
J Indicatori radiologiei
K Debitul cursului de apă
Modul de prelevare, conservare, pregătire
Art. 7
Prelevarea, conservarea, transportul şi depozitarea
probelor se efectuează conform prevederilor setului de standarde SR ISO 5667 şi
cu respectarea metodologiilor şi normativelor de prelevare a probelor biologice
în vigoare.
Metodologia analizelor
Art. 8
Pentru indicatorii de calitate ai apei, stabiliţi în
anexa 4 la prezentul Regulament, unităţile de măsură, standardele
corespunzătoare, rotunjirea rezultatelor şi abaterea admisă sunt cuprinse în
anexa 5 la prezentul Regulament.
Evaluarea rezultatelor
Art. 9
Pentru evaluarea calităţii apelor se utilizează cele 24
de rezultate ale analizelor fizico-chimice, biologice şi bacteriologice, care
se efectuează anual, câte 12 de fiecare Parte, care se vor înscrie, în buletine
centralizatoare pe fiecare râu şi care vor fi transmise reciproc după cum urmează:
- pentru primul semestru, până la 15 septembrie;
- pentru al doilea semestru, până ia 15 februarie.
Pentru evaluarea rezultatelor se utilizează următoarele
valori statistice: valoarea minimă, valoarea medie, valoarea maximă, valoarea
cu asigurare (în general de 90% percentile). In cazul oxigenului dizolvat se va
considera valoarea cu asigurare de 10% percentile, în cazul pH-ului ambele.
Amănuntele sunt cuprinse în anexa 6 la prezentul Regulament. Valorile
indicatorilor substanţelor organice specifice, măsurate în apă vor fi
prezentate în formă tabelară.
Tabelul centralizator cu datele anuale pentru fiecare
curs de apă, va fi transmis reciproc de către Părţi, pe cale electronică, în
primul trimestru al anului următor celui analizat.
Sistemul de valori limită utilizat
Art. 10
Valorile limită, ale sistemului
de clasificare în cinci clase conform Directivei Cadru, sunt cuprinse în anexa
7 la prezentul Regulament. Denumirea claselor de calitate este următoarea:
I. foarte bună
II. bună
III. moderată
IV. slabă
V. proastă
Sistemul de clasificare are în vedere cerinţele
generale cu privire la calitatea apelor, la prezenţa şi reproducerea speciilor
de peşti existente, la utilizarea apelor de suprafaţă în scop potabil precum şi
propunerile elaborate în cadrul activităţii conform monitoringului
internaţional (TNMN) ICPDR.
Sistemul de valori limită poate fi modificat pe baza
experienţei internaţionale dobândite în timpul implementării Directivei Cadru.
De asemenea, după o utilizare pe o perioadă de cinci ani, sistemul de valori se va reanaliza,
Incadrare în clase
Art. 11
Clasificarea calităţii apelor are la bază valorile
statistice stabilite conform art. 9 pentru indicatorii de calitate ai apei cuprinşi
în anexa 7 la prezentul Regulament. Rezultatele vor fi înscrise în ultimul rând
al anexei 6 la prezentul Regulament. Pentru o viziune de ansamblu, încadrarea
cea mai defavorabilă a indicatorilor din fiecare grupă, în fiecare secţiune în
parte, este prezentată într-un tabel sintetic care se găseşte în anexa 8 la prezentul Regulament.
Evaluarea tendinţelor de evoluţie a calităţii apelor
Art. 12
Evaluarea tendinţelor de evoluţie a calităţii apelor va
fi efectuată de Subcomisie, prin compararea valorilor medii ale anului analizat şi - pentru durată
de cinci ani elaborate în prealabil - a valorilor medii pe două perioade a câte cinci ani (anexa 9 a-c la
prezentul Regulament).
Evaluarea se efectuează pentru indicatorii la care
există date analitice pentru o perioadă de cel puţin cinci ani. Pentru evaluarea tendinţelor de evoluţie a stării,
din cinci în cinci ani trebuie efectuat calculul tendinţei de evoluţie pentru şirurile de date
referitoare la ultimii zece ani.
Rapoarte de evaluare
Art. 13
Rapoartele de evaluare vor fi înaintate de către
Subcomisie, la Sesiunea următoare a Comisiei hidrotehnice româno-ungare. După o
perioadă mai lungă (5 ani), Subcomisia va întocmi un raport de evaluare care va
cuprinde starea calităţii apei pe perioada anterioară şi evaluarea tendinţelor
de evoluţie a calităţii apelor.
Dispoziţii finale
Art. 14
a). Prezentul Regulament poate fi modificat sau
completat pe baza hotărârii Comisiei hidrotehnice la cererea oricăruia dintre
Imputerniciţi. Intrarea în vigoare a modificărilor sau completărilor se va face
pe baza articolelor privind intrarea în vigoare a
acestui Regulament.
b). Anexele 1, 2, 3, 4,
5, 6, 7, 8 şi 9 la prezentul Regulament reprezintă parte integrantă din acesta.
c). Prezentul Regulament a fost întocmit în câte două
exemplare originale, în limba română şi limba maghiară,
ambele texte fiind egal autentice.
d). Prezentul Regulament intră în vigoare după
aprobarea Protocolului Sesiunii a XVII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare,
conform sistemului juridic intern.
e). Odată cu intrarea în vigoare a prezentului
Regulament, anexa 1 a Protocolului Sesiunii a XIII-a Comisiei, intitulat
"Regulament pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau
traversează frontiera româno-ungară" îşi pierde valabilitatea.
Anexa 1
Lista instituţiilor care execută prelevările de
probe şi analizele de calitate Pe teritoriul român:
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ "APELE ROMÂNE"
DIRECŢIA APELOR CRIŞURI - ORADEA
Str. Ion Bogdan nr. 35, Oradea, 410125, România
- Telefon 40 - 259 - 443892
- Fax 40 - 259 - 444237
- E-mail dispecerat@dac.rowater.ro
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALA "APELE ROMANE"
DIRECŢIA APELOR SOMEŞ-TISA - CLUJ
Str. Vânătorului nr. 17, Cluj Napoca, România
- Telefon 40 - 264 - 433028
40 - 788 - 235758
40 - 788 - 235759
- Fax: 40 - 264 - 433026
- Telefon Dispecerat: 40 - 264 - 433021
- E-mail: apeci@dast.rowater.ro
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ "APELE ROMÂNE" DIRECŢIA APELOR SOMEŞ-TISA- CLUJ SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR
SATU MARE
Str. Mircea cel Bătrân nr. 8a, Satu Mare, România
-Telefon 40-261-770177
40-261
-770175
- Dispecerat Tel/Fax 40 - 261 - 768302
- E-mail sqasm@dast.rowater.ro
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ "APELE ROMÂNE"
DIRECŢIA APELOR MUREŞ - TG. MUREŞ
Str. Samuel Koteles nr.33, Tg.
Mureş, România
- Telefon: 40 - 265 - 261303
40 - 265 - 260289
-Fax: 40 - 265 - 267955
-E-mail: apems@dam. rowater. ro
ADMINISTRAŢIA
NAŢIONALĂ "APELE ROMÂNE" DIRECŢIA APELOR MUREŞ SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR ARAD
B-dul. Dragalina nr. 16, Arad, România
- Telefon 40 - 257 - 281949
-Fax 40-257-280812
-E-mail sqape@arad.ro
Pe teritoriul ungar:
FELSO-TISZA-VIDEKI KORNYEZETVEDELMI TERMESZETVEDELMI
ES VIZUGYI FELUGYELOSEG (FTV-KTVF)
H-4401 Nyiregyhaza, Kolcsey u. 12-14,
Telefon: 36 - 42 - 598 931
(kozpont)
36 - 42 - 504 971
(laboratorium)
Telefax: 36-42-598 941
36 - 42 - 504 970
(laboratorium)
E-mail: felsotiszavideki@zoldhatosaq.hu
ftvkvftitkarsaq@ftvktvf. kvvm. hu
ftvktvf labor@ftvktvf.kvvm.hu (laboratorium)
vizraiz@fetikoviziq.hu
TISZANTULI KORNYEZETVEDELMI, TERMESZETVEDELMI ES
VIZUGYI FELUGYELOSEG (TT-KTVF)
H-4025 Debrecen, Hatvan u. 16.
Telefon: 36 - 52 - 511
000
Telefax: 36 - 52 - 511
040
36 - 52 -
511 050
E-mail: tiszantuli@zoldhatosaq.hu
tikofe@tktvf.kvvm.hu
tiktvf_labor@tktvf.kvvm.hu
vizraiz@tikoviziq.hu
KOROS-VIDEKI KORNYEZETVEDELMI, TERMESZETVEDELMI ES
VIZUGYI FELUGYELOSEG (KV-KTVF)
H-5700 Gyula, Megyehaz u. 5-7.
Telefon: 36 - 66 - 362
944
36 - 66 -
463 045
36 - 66 -
463 043
36-30-2194 108 (ugyelet)
Telefax: 36-66-361 755
E-mail: korosvideki@zoldhatosaq.hu
korosvidekikofe@kvktvf,kvvm,hu (kozpont)
kvktvf_labor@kvktvf.kwm.hu (labor)
vizrajz@korkoviziq.hu
ALSO-TISZA-VIDEKI KORNYEZETVEDELMI, TERMESZETVEDELMI
ES VIZUGYI FELUGYELOSEG (ATV-KTVF)
H-6721 Szeged, Felso-Tisza part 17.
Telefon: 36 - 62 - 553
033 (kozpont)
36 - 30 -
9382 389 (ugyelet)
Telefax: 36-62-553 038
E-mail: alsotiszavideki@zoldhatosag.
hu
atvktvftitk@atvktvf. kvvm.hu
atvktvflabor@atvktvf.kvvm.hu (laboratorium)
vizr3iz@atikovizig.hu
Anexa 2
Secţiunile de prelevare a probelor de apă şi de
măsurare a debitului de apă
Râul
|
Secţiunile pentru
|
prelevări de probe
|
măsurători de debit
|
1
|
2
|
3
|
1. Pe teritoriul român
|
Tur
|
La Micula
|
La Turulung
|
Someş
|
La Dara, la cca. 2 km de
frontieră, pe malul drept
|
La postul hidrometric Satu Mare, la cca. 16 km de frontieră
|
Crasna
|
La Berveni, la cca. 3 km de frontieră, amonte pod rutier
|
In dreptul podului rutier de lângă localitatea
Berveni, la cca.3 km
|
Barcău
|
La Parhida, la cca. 1,5 km de frontieră, pe matul stâng
|
La postul hidrometric Salard, la cca. 13 km de frontieră
|
Ier
|
La Diosig
|
La Ianca
|
Crişul Repede
|
La Cheresig, la cca. 3 km de frontieră, la postul hidrometric
|
Determinarea debitului prin măsurători şi
calcul
|
Crişul Negru
|
La Zerind, la cca. 7 km de frontiera, la postul hidrometric
|
La postul hidrometric Zerind, la cca. 7 km de frontieră
|
Crişul Alb
|
La Vârşand, la cca. 2 km de frontieră, în aval de confluenta cu
canalul Morilor
|
La postul hidrometric Chişineu Criş, la cca. 26 km de frontieră
|
Mureş
|
La Nadlac, la cca. 2 km de frontieră, mal drept
|
La postul hidrometric Nadlac
|
2. Pe teritoriul ungar
|
Tur
|
Kishodos,
pod rutier, secţiunea km 23,7
|
Garbolc,
miră, secţiunea km 27,7
|
Someş
|
Csenger,
miră, secţiunea km 43,6
|
Csenger,
miră, secţiunea km 49,4
|
Crasna
|
Merk,
pod rutier, secţiunea km 42,2
|
Agerdomajor,
miră, secţiunea km 44,9
|
Barcău
|
Kismarja,
pod rutier, secţiunea km 72,7
|
Kismarja,
miră, secţiunea km 71,3
|
Ier
|
Zsinordulo,
pod rutier, secţiunea km 6,8
|
Zsinordulo,
pod rutier, secţiunea km 6,8
|
Crişul Repede
|
Kbrosszakal,
frontieră, secţiunea km 56,4
|
Kbrosszakal,
miră, secţiunea km 54,4
|
Crişul Negru
|
Sarkad,
frontieră, secţiunea km 15,6
|
Sarkad-Malomfok, miră, secţiunea km 15,3
|
Crişul Alb
|
Gyulavari,
frontieră, secţiunea km 8,1
|
Gyula,
miră, secţiunea km 4,7
|
Mureş
|
Nagylak,
frontieră, secţiunea km 49,5
|
Mako,
miră, secţiunea km 24,5
|
Anexa 3
BULETIN DE ANALIZA - VIZSGALATI ADATLAP
1. Râul - Folyo.............................................................................................
2. Data şi ora începerii prelevării probelor de apă -
Vizimintavetef kezdetenek napja es oraja......................................................
3. Secţiunea de prelevare a probelor de apa A vizimintavetel
szelvenye
.............................................
............................................
............................................
............................................
............................................
............................................
............................................
.............................................
4. Data măsurării debitului............
A vizhozammeres kelte...........
5. Secţiunea de măsurare a debitului A vizhozammeres szelvenye
............................................
............................................
............................................ ............................................
............................................
............................................
............................................ ............................................
6. Data completării buletinului
Azadatlap kitoltesenek
kelte........................................................................
7. Condiţii meteorologice: /nebulozitate,
timp ploios, vânt/.................................
Meteorologial viszonyok: /felhozet, esos ido,
szel/................................................
Temperatura aerului:...........................................................................
A levego
homerseklete...................................................................................
Fenomene de îngheţ:...........................................................................
Jegviszonyok................................................................................................
Culoare:..........................................................................................
Szin:..............................................................................................
Miros:.............................................................................................
Szag.............................................................................................................
Peliculă:..........................................................................................
Hartya..........................................................................................................
Corpuri plutitoare vizibile:....................................................................
Lathato
uszadekok........................................................................................
8. Rezultatele obţinute - A kapott eredmenyek
Indicator Mutato
|
Unitate de
măsură
Mertekegyseg
|
Probă
momentană
Pontminta
|
Probă medie Atlagminta
|
DO
|
mg/l
|
|
|
Oxygen sat.
|
%
|
|
|
BOD5
|
mg/l
|
|
|
COD/KMn04
|
mg/l
|
|
|
COD/K2Cr207
|
mg/l
|
|
|
NH4-N
|
mg/l
|
|
|
N02-N
|
mg/l
|
|
|
N03-N
|
mg/l
|
|
|
N org
|
mg/l
|
|
|
N tot
|
mg/l
|
|
|
o - P04 - P
|
mg/l
|
|
|
P-tot
|
mg/l
|
|
|
Ca
|
mg/l
|
|
|
Mg
|
mg/l
|
|
|
Na
|
mg/l
|
|
|
K
|
mg/t
|
|
|
CI
|
mg/l
|
|
|
S04
|
mg/l
|
|
|
C03
|
mg/l
|
|
|
HC03
|
mg/l
|
|
|
TSS
|
mg/l
|
|
|
Conductivity
|
µS/cm
|
|
|
Hardness (CaO)
|
mg/l
|
|
|
TW
|
°C
|
|
|
TDS
|
mg/l
|
|
|
PH
|
-
|
|
|
Alcalinity
|
mmol/l
|
|
|
Fe (dis)
|
mg/l
|
|
|
Fe (tot)
|
mg/l
|
|
|
Mn (dis)
|
mg/l
|
|
|
Mn (tot)
|
mg/t
|
|
|
Zn (dis)
|
µg/l
|
|
|
Zn (tot)
|
µg/l
|
|
|
Cu (dis)
|
µg/l
|
|
|
Cu (tot)
|
µg/l
|
|
|
Cr total (dis)
|
µg/l
|
|
|
Cr total (tot)
|
µg/l
|
|
|
Pb (dis)
|
µg/l
|
|
|
Pb (tot)
|
µg/l
|
|
|
Cd (dis)
|
µg/l
|
|
|
Cd (tot)
|
µg/l
|
|
|
Hg (tot)
|
µg/l
|
|
|
Ni (dis)
|
µg/l
|
|
.
|
Ni (tot)
|
µg/l
|
|
|
Indicator Mutato
|
Unitate de
măsură
Mertekegyseg
|
Proba momentană
Pontminta
|
Probă medie Atlagminta
|
As (dis)
|
µg/l
|
|
|
As (tot)
|
µg/l
|
|
|
CN
|
µg/l
|
|
|
Phenol index
|
µg/l
|
|
|
ANA det
|
µg/l
|
|
|
Petroleum hidrocarbons(UV)
|
µg/l
|
|
|
Chlorophyl-a
|
µg/l
|
|
|
Total Coliform
|
i/ml
|
|
|
Discharge (Q)
|
m3/s
|
|
|
9. Alte observaţii:.........................................................................................
Egyeb
megjegyzesek:.................................................................................
10. Responsabilii efectuării analizelor:............................................................
A vizsgalatokert felelos szemelyek
:...........................................................
11. Responsabilul măsurării debitului:.........................................................
A vizhozammeresert felelos
szemeiy..........................................................
...................................................................
/Numele şi semnătura / Nev es alairas/
Anexa 4
Tabel nr.1
Indicatorii de determinat din apele de frontieră (Someş, Crasna, Tur)
Indicator de calitate
|
UM
|
Probe/an
|
2006
|
2007
|
M
|
R
|
M
|
R
|
A Indicatorii regimului de oxigen
|
Oxigen dizolvat
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Saturaţie de oxigen
|
%
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
CB05
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
CCO-Mn
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
CCO-Cr
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
B Indicatorii regimului de nutrienţi
|
Amoniu-N
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Nitrit-N
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Nitrat-N
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Azot organic
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Azot total
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Ortofosfat-P
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Fosfor total
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
C Indicatori de salinitate
|
Calciu
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Magneziu
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Sodiu
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Potasiu
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Cloruri
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Sulfaţi
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Carbonaţi
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Bicarbonaţi
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Suspensii totale
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Conductivitate
|
µS/cm
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Duritate (CaO)
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
D Indicatori complementari
|
Temperatura apă
|
°C
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Reziduu fix
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
PH
|
-
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Alcalinitate
|
mmol/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
E Indicatori micropoluanti anorganici
|
Fier (dizolvat)
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Fier (total)
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Mangan (dizolvat)
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Mangan (total)
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Zinc (dizolvat)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Zinc (total)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Cupru(dizolvat)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Cupru(total)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Indicator de calitate
|
UM
|
Probe/an
|
2006
|
2007
|
M
|
R
|
M
|
R
|
Crom total (dizolvat)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Crom total (total)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Plumb (dizolvat)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Plumb (total)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Cadmiu (dizolvat)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Cadmiu (total)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Mercur (total)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Nichel (dizolvat)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Nichel (total)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Arsen (dizolvat)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Arsen (total)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Cianuri totale
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
F Indicatori micropoluanti organici
|
Index fenolic
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Detergenţi anionactivi
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Hidrocarburi petroliere (UV)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
AOX1)
|
µg/l
|
6
|
|
|
|
|
G Indicatori micropoluanti organici specifici2)
|
Alaclor
|
µg/l
|
3
|
|
|
X
|
|
Atrazin
|
µg/l
|
3
|
|
|
X
|
|
Benzen
|
µg/l
|
3
|
|
|
X
|
|
Difenileteri bromuraţi
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
C10-13 cl oralcani
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Clorfenvinfos
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Clorpirifos
|
µg/l
|
3
|
|
|
X
|
|
1,2-dicloretan
|
µg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
Diclormetan
|
µg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
2-etil-hexil-diftalat
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Diuron
|
µg/l
|
3
|
|
|
X
|
|
Endosulfan (alfa-endosulfan)
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Hexaclor-benzen
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Hexaclor-butadiena
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Hexaclor-ciclohexan (lindan)
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Izoproturon
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Naftalina
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Pentaclor-benzen
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Pentaclor-fenol
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Simazin
|
µg/l
|
3
|
|
|
X
|
|
Compuşi tributil-stanici (cation Tributil-staniu)
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Triclorbenzeni (1,2,4 triclorbenzen)
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Triciormetan (clorofom)
|
µg/l
|
3
|
|
|
X
|
|
Trifluralin
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Indicator de calitate
|
UM
|
Probe/an
|
2006
|
2007
|
M
|
R
|
M
|
R
|
Tricloretilena
|
µg/l
|
3
|
|
|
X
|
|
Tetracloretilena
|
µg/l
|
3
|
|
|
X
|
|
Tetraclormetan
|
µg/l
|
3
|
|
|
X
|
|
H Indicatori biologici
|
Clorofila-a
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Fitoplancton 3)
|
i/ml
|
6
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Fitobentos 4)
|
-
|
1
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Macrofite 5)
|
-
|
1
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Macronevertebrate acvatice 6)
|
-
|
2
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Peşti7)
|
-
|
1 /3 ani
|
|
X
|
|
X
|
I Indicatori microbiologici
|
Bacterii coliforme totale
|
i/ml
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
J indicatori radiologiei
|
Activitate B-globală 8)
|
Bq/1
|
12
|
X
|
|
X
|
|
K Cantitate de apă
|
Debit (Q)
|
m3/s
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
1) Analiza se va efectua după dotarea
laboratoarelor cu aparatura necesară.
2) Indicatorii de calitate din
această grupă se vor analiza începând cu anul 2007, cu frecvenţă mică odată la
câţiva ani şi numai după efectuarea unui screening pentru detectarea acestora,
cu excepţia indicatorilor marcaţi în tabel şi care vor fi determinaţi de unele
laboratoare ale Părţii ungare.
(Pentru determinarea acestora este necesara o dotare specifică,
corespunzătoare, de care actualmente nu dispun toate laboratoarele implicate
ale Părţilor)
3) Pe baza componenţei de specii şi
date cantitative, în perioada de vegetaţie, aprilie-septembrie.
4) Pe baza diatomeelor, speciilor
componente şi datelor cantitative stabilite în prealabil, precum şi a indexului
saprobic, primăvara, după perioada de ape mari, în regim hidrologic constant,
cu debite mici şi uniforme.
5) Pe baza speciilor componente, a
datelor cantitative stabilite în prealabil, în perioada de vară.
6) Pe baza speciilor componente şi a
datelor cantitative, primăvara şi toamna.
7) Pe baza speciilor componente şi a
datelor cantitative, în situaţia în care vor fi realizate condiţiile tehnice şi
aprobările necesare.
8) Introducerea măsurătorilor se va
realiza în funcţie de rezultatul demersurilor Părţii române către Departamentul
Mediu al MMGA.
Tabel nr.2
Indicatorii de determinat
din apele de frontieră (Barcău, Ier)
Indicator de calitate
|
UM
|
Probe/an
|
2006
|
2007
|
M
|
R
|
M
|
R
|
A Indicatorii regimului de oxigen
|
Oxigen dizolvat
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Saturaţie de oxigen
|
%
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
CB05
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
CCO-Mn
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
CCO-Cr
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
B Indicatorii regimului de nutrienţi
|
Amoniu-N
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Nitrit-N
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Nitrat-N
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Azot organic
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Azot total
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Ortofosfat-P
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Fosfor total
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
C Indicatori de salinitate
|
Calciu
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Magneziu
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Sodiu
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Potasiu
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Cloruri
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Sulfaţi
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Carbonaţi
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Bicarbonaţi
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Suspensii totale
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Conductivitate
|
µS/cm
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Duritate (CaO)
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
D Indicatori complementari
|
Temperatura apa
|
oC
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Reziduu fix
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
PH
|
-
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Alcalinitate
|
mmol/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
E Indicatori micropoluant
|
i anorganici
|
Fier (dizolvat)
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Fier (total)
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Mangan (dizolvat)
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Mangan (total)
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Zinc (dizolvat)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Zinc (total)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Cupru(dizolvat)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Cupru(total)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Crom total (dizolvat)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Indicator de calitate
|
UM
|
Probe/an
|
2006
|
2007
|
M
|
R
|
M
|
R
|
Crom total (total)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Plumb (dizolvat)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Plumb (total)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Cadmiu (dizolvat)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Cadmiu (total)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Mercur (total)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Nichel (dizolvat)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Nichel (total)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Arsen (dizolvat)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Arsen (total)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Cianuri totale
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
F Indicatori micropoluanti organici
|
Index fenolic
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Detergenţi anionactivi
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Hidrocarburi petroliere (UV)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
AOX1)
|
µg/l
|
6
|
|
|
|
|
G Indicatori micropoluanti organici specifici2)
|
Alaclor
|
µg/l
|
3
|
|
|
X
|
|
Atrazin
|
µg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
Benzen
|
µg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
Difenileteri bromuraţi
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
C10-13cloralcani
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Clorfenvinfos
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Clorpirifos
|
µg/l
|
3
|
|
|
X
|
|
1,2-dicloretan
|
µg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
Diclorrnetan
|
µg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
2-etil-hexil-diftalat
|
µg/l
|
3
|
|
|
X
|
|
Diuron
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Endosulfan (alfa-endosulfan)
|
µg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
Hexaclor-benzen
|
µg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
Hexaclor-butadiena
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Hexaclor-ciclohexan (lindan)
|
µg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
Izoproturon
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Naftalina
|
µg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
Pentaclor-benzen
|
µg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
Pentaclor-fenol
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Simazin
|
µg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
Compuşi tributil-stanici (cation Tributil-staniu)
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Triclorbenzeni (1,2,4 triclorbenzen)
|
µg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
Triclormetan (clorofom)
|
µg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
Trifluralin
|
µg/l
|
3
|
|
|
X
|
|
Tricloretilena
|
µg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
Indicator de calitate
|
UM
|
Probe/an
|
2006
|
2007
|
M
|
R
|
M
|
R
|
Tetracloretilena
|
µg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
Tetraclormetan
|
µg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
H Indicatori biologici
|
Clorofila-a
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Fitoplancton 3)
|
i/ml
|
6
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Fitobentos 4)
|
-
|
1
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Macrofite5)
|
-
|
1
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Macronevertebrate acvatice 6)
|
-
|
2
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Peşti7)
|
-
|
1 /3 ani
|
|
X
|
|
X
|
I Indicatori microbiologici
|
Bacterii coliforme totale
|
i/ml
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
J Indicatori radiologiei
|
Activitate B-globală 8)
|
Bq/I
|
12
|
X
|
|
X
|
|
K Cantitate de apă
|
Debit (Q)
|
m3/s
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
1)Analiza se va efectua după dotarea
laboratoarelor cu aparatura necesară.
2) Indicatorii de calitate din această grupă se vor analiza începând
cu anul 2007, cu frecvenţă mică odată la câţiva ani şi numai după efectuarea
unui screening pentru detectarea acestora, cu excepţia indicatorilor marcaţi în
tabel şi care vor fi determinaţi de unele laboratoare ale Părţii ungare.
(Pentru determinarea acestora este necesara o dotare specifică,
corespunzătoare, de care actualmente nu dispun toate laboratoarele implicate
ale Părţilor)
3) Pe baza componenţei de specii şi
date cantitative, în perioada de vegetaţie, aprilie-septembrie.
4) Pe baza diatomeelor, speciilor
componente şi datelor cantitative stabilite în prealabil, precum şi a indexului
saprobic, primăvara, după perioada de ape mari, în regim hidrologic constant,
cu debite mici şi uniforme.
5) Pe baza speciilor componente, a
datelor cantitative stabilite în prealabil, în perioada de vară.
6) Pe baza speciilor componente şi a
datelor cantitative, primăvara şi toamna.
7) Pe baza speciilor componente şi a
datelor cantitative, în situaţia în care vor fi realizate condiţiile tehnice şi
aprobările necesare.
8) Introducerea măsurătorilor se va
realiza în funcţie de rezultatul demersurilor Părţii române către Departamentul
Mediu al MMGA.
Tabel nr.3
Indicatorii de determinat
din apele de frontieră (Crişul Alb, Crişul Negru, CrişulRepede)
Indicator de calitate
|
UM
|
Probe/an
|
2006
|
2007
|
M R
|
M
|
R
|
A Indicatorii regimului de oxigen
|
Oxigen dizolvat
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Saturaţie de oxigen
|
%
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
CB05
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
CCO-Mn
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
CCO-Cr
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
B Indicatorii regimului de nutrienţi
|
Amoniu-N
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Nitrit-N
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Nitrat-N
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Azot organic
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Azot total
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Ortofosfat-P
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Fosfor total
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
C Indicatori de salinitate
|
Calciu
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Magneziu
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Sodiu
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Potasiu
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Cloruri
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Sulfaţi
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Carbonaţi
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Bicarbonaţi
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Suspensii totale
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Conductivitate
|
µS/cm
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Duritate (CaO)
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
D Indicatori complementari
|
Temperatura apă
|
°C
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Reziduu fix
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
PH
|
-
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Alcalinitate
|
mmol/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
E Indicatori micropoluanti anorganici
|
Fier (dizolvat)
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Fier (total)
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Mangan (dizolvat)
|
mg/i
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Mangan (total)
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Zinc (dizolvat)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Zinc (total)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Cupru(dizolvat)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Cupru(total)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Indicator de calitate
|
UM
|
Probe/an
|
2006
|
2007
|
M
|
R
|
M
|
R
|
Crom total (dizolvat)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Crom total (total)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Plumb (dizolvat)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Plumb (total)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Cadmiu (dizolvat)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Cadmiu (total)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Mercur (total)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Nichel (dizolvat)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Nichel (total)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Arsen (dizolvat)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Arsen (total)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Cianuri totale
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
F Indicatori micropoluanti organici
|
Index fenolic
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Detergenţi anionactivi
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Hidrocarburi petroliere (UV)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
AOX1)
|
µg/l
|
6
|
|
|
|
|
G Indicatori micropoluanti organici specifici2)
|
Alaclor
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Atrazin
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Benzen
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Difenileteri bromuraţi
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Cto-iacloralcani
|
µug/l
|
3
|
|
|
|
|
Clorfenvinfos
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Clorpirifos
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
1,2-dicloretan
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Diclormetan
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
2-etil-hexil-diftalat
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Diuron
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Endosulfan (alfa-endosulfan)
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Hexaclor-benzen
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Hexaclor-butadiena
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Hexaclor-ciclohexan (lindan)
|
µg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
Izoproturon
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Naftalina
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Pentaclor-benzen
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Pentaclor-fenol
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Simazin
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Compuşi tributil-stanici (cation Tributil-staniu)
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Triclorbenzeni (1,2,4 tridorbenzen)
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Triclormetan (clorofom)
|
µg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
Trifluralin
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Indicator de calitate
|
UM
|
Probe/an
|
2006
|
2007
|
M
|
R
|
M
|
R
|
Tricloretilena
|
µg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
Tetracloretilena
|
µg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
Tetraclormetan
|
µg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
H Indicatori biologici
|
Clorofila-a
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Fitoplancton 3)
|
i/ml
|
6
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Fitobentos4)
|
-
|
1
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Macrofite 5)
|
-
|
1
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Macronevertebrate acvatice 6)
|
-
|
2
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Peşti7)
|
-
|
1 / 3 ani
|
|
X
|
|
X
|
I Indicatori microbiologici
|
Bacterii coliforme totale
|
i/ml
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
J Indicatori radiologici
|
Activitate B-globală 8)
|
Bq/I
|
12
|
X
|
|
X
|
|
K Cantitate de apă
|
Debit (Q)
|
m3/s
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
1)Analiza se va efectua după dotarea
laboratoarelor cu aparatura necesară,
2) Indicatorii de calitate din
această grupă se vor analiza începând cu anul 2007, cu frecvenţă mică odată la
câţiva ani şi numai după efectuarea unui screening pentru detectarea acestora,
cu excepţia indicatorilor marcaţi în tabel şi care vor fi determinaţi de unele
laboratoare ale Părţii ungare.
(Pentru determinarea acestora este necesara o dotare specifică,
corespunzătoare, de care actualmente nu dispun toate laboratoarele implicate
ale Părţilor.)
3) Pe baza componenţei de specii şi
date cantitative, în perioada de vegetaţie, aprilie-septembrie.
4) Pe baza diatomeelor, speciilor
componente şi datelor cantitative stabilite în prealabil, precum şi a indexului
saprobic, primăvara, după perioada de ape mari, în regim hidrologic constant,
cu debite mici şi uniforme.
5) Pe baza speciilor componente, a
datelor cantitative stabilite în prealabil, în perioada de vară.
6) Pe baza speciilor componente şi a
datelor cantitative, primăvara şi toamna.
7) Pe baza speciilor componente şi a
datelor cantitative, în situaţia în care vor fi realizate condiţiile tehnice şi
aprobările necesare.
8) Introducerea măsurătorilor se va
realiza în funcţie de rezultatul demersurilor Părţii române către Departamentul
Mediu al MMGA.
Tabel nr.4
Indicatorii de
determinat din apele de frontieră (Mureş)
Indicator de calitate
|
UM
|
Probe/an
|
2006
|
2007
|
M
|
R
|
M
|
R
|
A Indicatorii regimului de oxigen
|
Oxigen dizolvat
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Saturaţie de oxigen
|
%
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
CB05
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
CCO-Mn
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
CCO-Cr
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
B Indicatorii regimului de nutrienţi
|
Amoniu-N
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Nitrit-N
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Nitrat-N
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Azot organic
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Azot total
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Ortofosfat-P
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Fosfor total
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
C Indicatori de salinitate
|
Calciu
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Magneziu
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Sodiu
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Potasiu
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Cloruri
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Sulfaţi
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Carbonaţi
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Bicarbonaţi
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Suspensii totale
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Conductivitate
|
µS/cm
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Duritate (CaO)
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
D Indicatori complementari
|
Temperatura apă
|
°C
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Reziduu fix
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
PH
|
-
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Alcalinitate
|
mmol/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
E Indicatori micropoluanti anorganici
|
Fier (dizolvat)
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Fier (total)
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Mangan (dizolvat)
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Mangan (total)
|
mg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Zinc (dizolvat)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Zinc (total)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Cupru(dizolvat)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Cupru(total)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Crom total (dizolvat)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Indicator de calitate
|
UM
|
Probe/an
|
2006
|
2007
|
M
|
R
|
M
|
R
|
Crom total (total)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Plumb (dizolvat)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Plumb (total)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Cadmiu (dizolvat)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Cadmiu (total)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Mercur (total)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Nichel (dizolvat)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Nichel (total)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Arsen (dizolvat)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Arsen (total)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Cianuri totale
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
F Indicatori micropoluanţi organici
|
Index fenolic
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Detergenţi anionactivi
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Hidrocarburi petroliere (UV)
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
AOX1)
|
µg/l
|
6
|
|
|
|
|
G Indicatori micropotulanţi
organici specifici2)
|
Alaclor
|
µg/l
|
3
|
|
|
X
|
|
Atrazin
|
µg/l
|
3
|
|
|
X
|
|
Benzen
|
µg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
Difenileteri bromuraţi
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Cio-ijcloralcani
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Clorfenvinfos
|
µg/l
|
3
|
|
|
X
|
|
Clorpirifos
|
µg/l
|
3
|
|
|
X
|
|
1,2-dicloretan
|
µg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
Diclormetan
|
µg/l
|
3
|
|
|
X
|
|
2-etil-hexil-diftalat
|
µg/l
|
3
|
|
|
X
|
|
Diuron
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Endosuifan (alfa-endosulfan)
|
µg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
Hexactor-benzen
|
µg/l
|
3
|
|
|
X
|
|
Hexaclor-butadiena
|
µg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
Hexaclor-ciclohexan (lirtdan)
|
µg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
Izoproturon
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Naftalina
|
µg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
Pentaclor-benzen
|
µg/l
|
3
|
|
|
X
|
|
Pentaclor-fenol
|
µg/l
|
3
|
|
|
X
|
|
Simazin
|
µg/l
|
3
|
|
|
X
|
|
Compuşi tributil-stanicr (cation
Tributil-staniu)
|
µg/l
|
3
|
|
|
|
|
Triclorbenzeni (1,2,4 triclorbenzen)
|
µg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
Triciormetan (clorofom)
|
µg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
Trifluralin
|
µg/l
|
3
|
|
|
X
|
|
Tricioretilersa
|
µg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
Indicator de calitate
|
UM
|
|
2006
|
2007
|
|
M
|
R
|
M
|
R
|
Tetracloretilena
|
µg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
Tetraclormetan
|
µg/l
|
3
|
X
|
|
X
|
|
H Indicatori biologici
|
Clorofila-a
|
µg/l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Fitoplancton 3)
|
i/ml
|
6
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Fitobentos 4)
|
-
|
1
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Macrofite 5)
|
-
|
1
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Macronevertebrate acvatice 6)
|
-
|
2
|
X
|
X
|
X
|
X
|
Peşti7)
|
-
|
1 / 3 ani
|
|
X
|
|
X
|
I Indicatori microbiologici
|
Bacterii coliforme totale
|
i/m l
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
J Indicatori radiologici
|
Activitate R-globală 8)
|
Bq/l
|
12
|
X
|
|
X
|
|
K Cantitate de apă
|
Debit (Q)
|
m3/s
|
12
|
X
|
X
|
X
|
X
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1)Analiza se va efectua după dotarea
laboratoarelor cu aparatura necesară.
2) Indicatorii de calitate din
această grupă se vor analiza începând cu anul 2007, cu frecvenţă mică odată la
câţiva ani şi numai după efectuarea unui screening pentru detectarea acestora,
cu excepţia indicatorilor marcaţi în tabel şi care vor fi determinaţi de unele
laboratoare ale Părţii ungare.
(Pentru determinarea acestora este necesara o dotare specifică,
corespunzătoare, de care actualmente nu dispun toate laboratoarele implicate
ale Părţilor)
3) Pe baza componenţei de specii şi
date cantitative, în perioada de vegetaţie, aprilie-septembrie.
4) Pe baza diatomeelor, speciilor
componente şi datelor cantitative stabilite în prealabil, precum şi a indexului
saprobic, primăvara, după perioada de ape mari, în regim hidrologic constant,
cu debite mici şi uniforme.
5) Pe baza speciilor componente, a
datelor cantitative stabilite în prealabil, în perioada de vară.
S) Pe baza speciilor componente şi a
datelor cantitative, primăvara şi toamna.
7) Pe baza speciilor componente şi a
datelor cantitative, în situaţia în care vor fi realizate condiţiile tehnice şi
aprobările necesare.
8) Introducerea măsurătorilor se va
realiza în funcţie de rezultatul demersurilor Părţii române către Departamentul
Mediu al MMGA.
Anexa 5
Metode analitice utilizate
(standard, principiu de determinare, limită de detecţie şi abatere admisă
Indicator de calitatea apei
|
UM
|
Standard (român)
|
Standard (maghiar)
|
Exprimare
rezultat
Nr. zecimale
/ precizie
|
Abatere admisă
|
A Indicatorii regimului de oxigen
|
Oxigen dizolvat
|
mg/l
|
SR EN 25813/2000 SR EN 25814/1999
|
MSZ ISO 5813:1993 MSZ EN 25814:1999
|
1/0,1
|
± 0.5 mg/l
|
Oxigen dizolvat
|
%
|
Calcul
|
Calcul
|
|
|
CB05
|
mg/l
|
SR EN 1899-1-2000 SR EN 1899-2/2002
|
MSZ EN 1899-1:2000 MSZ EN 1899-2:2000
|
1 /0,1
|
± 20 %
|
CCO-Mn
|
mg/l
|
SR EN ISO 8467/1998
|
MSZ EN ISO 8467:1998
|
1/0,1
|
±15%
|
CCO-Cr
|
mg/l
|
SR ISO 6060/1996
|
MSZ ISO 6060:1991
|
1/0,1
|
±10%
|
MSZ 12750-21:1971
|
±15%
|
B Indicatorii regimului de nutrienti
|
Amoniu-N
|
mg/l
|
SR ISO 7150/1/2001
|
MSZ ISO 7150-1:1992
|
2/0,01
|
±15%
|
Nitrit-N
|
mg/l
|
SR EN 26777/2002
|
MSZ EN 26777:1998
|
2/0,01
|
± 15%
|
Nitrat-N
|
mg/l
|
SR ISO 7890-3/2000
|
MSZ 12750-18:1974 MSZ 448-12:1982 (2.2)
|
2/0,01
|
±10%
|
Azot organic
|
mg/l
|
SR EN 25663/2000
|
MSZ EN 25663:1998
|
2/0,01
|
|
Azot total
|
mg/l
|
SR EN 25663-00 .
|
MSZ EN 25663:1998
|
2/0,01
|
±15%
|
Ortofosfat-P
|
mg/l
|
EN ISO 6878
|
MSZ EN ISO 6878:2004
|
2/0,01
|
± 20 %
|
Fosfor total
|
mg/l
|
EN ISO 6878
|
MSZ EN ISO 6878:2004
|
2/0,01
|
± 20 %
|
Indicator de calitatea apei
|
UM
|
Standard (român)
|
Standard (maghiar)
|
Exprimare
rezultat
Nr. zecimale
/ precizie
|
Abatere admisă
|
C Indicatori de salinitate
|
Calciu
|
mg/l
|
SR ISO 7980/1997
|
MSZ EN ISO 7980:2000
|
1 /0,1
|
± 10%
|
Magneziu
|
mg/l
|
SR ISO 7980/1997
|
MSZ EN ISO 7980:2000
|
1 /0,1
|
±15%
|
Sodiu
|
mg/l
|
ISO 9964-3/1993
|
MSZ 448-10:1977
|
1 /0,1
|
±10%
|
Potasiu
|
mg/l
|
ISO 9964-3/1993
|
MSZ 448-10:1977
|
1 /0,1
|
±15%
|
Cloruri
|
mg/l
|
SR ISO 9297/2001
|
MSZ ISO 9297:2003
|
1/0,1
|
±10%
|
Sulfaţi
|
mg/l
|
STAS 8601/1970
|
MSZ 448-13:1983
|
1 /0,1
|
± 15%
|
Carbonaţi
|
mg/l
|
SR ISO 9963-1/1997
|
MSZ EN ISO 9963-1:1998
|
1 /0,1
|
±10%
|
Bicarbonati
|
mg/l
|
SR ISO 9963-2/1997
|
MSZ EN ISO 9963-1:1998
|
1 /0,1
|
±10%
|
Reziduu fix
|
mg/l
|
STAS 9187/1984
|
MSZ 448-19:1986
|
-/-
|
±10%
|
Conductivitate
|
µS/cm
|
SR EN 27888/1997
|
MSZ EN 27888:1998
|
-/-
|
±10%
|
Duritate (CaO)
|
mg/l
|
STAS 3026/1976
|
MSZ 448-21:1986
|
1/0,1
|
±10%
|
D Indicatori complementari
|
Temperatură
|
°C
|
STAS 6324/1961
|
MSZ 448-2:1967
|
1 /0,1
|
0,4 °C
|
Suspensii totale
|
mg/l
|
STAS 6953/1981
|
MSZ 12750-6:1971
|
-/-
|
±10%
|
pH
|
-
|
SR ISO 10523/1997
|
MSZ ISO 10523:2003
|
1 /0,1
|
|
Alcalinitate
|
mmol/l
|
SR ISO 9963-1/1997 SR ISO 9963-2/1997
|
MSZ EN ISO 9963-1:1998 MSZ EN ISO 9963-2:1998
|
1/0,1
|
±0.2
|
E Indicatori micropoluanti anorganici
|
Fier (dizolvat)
|
mg/l
|
SR 13315/1996 SR ISO 6332/1996
|
MSZ 1484-3:1998
|
2/0,01
|
±15%
|
Fier (total)
|
mg/l
|
SR 13315-1996 SR ISO 6332/1996
|
MSZ 1484-3:1998
|
2/0,01
|
±15%
|
Mangan (dizolvat)
|
mg/l
|
SR 8662-21997 SR ISO 6333/1997
|
MSZ 1484-3:1993
|
2/0,01
|
±15%
|
Indicator de calitatea apei
|
UM
|
Standard (român)
|
Standard (maghiar)
|
Exprimare J rezultat
Nr. zecimale
/ precizie
|
Abatere admisă
|
Mangan (total)
|
mg/l
|
SR 8662-2/1996 SR ISO 6333/1997
|
MSZ 1484-3:1998
|
2/0,01
|
±15%
|
Zinc (dizolvat)
|
µg/l
|
SR ISO 8288/2001
|
MSZ 1484-3:1998 MSZ ISO 8288:2003
|
- / -
|
± 20 %
|
Zinc (total)
|
µg/l
|
SR ISO 8288/2001
|
MSZ 1484-3:1998 MSZ ISO 8288:2003
|
-/ -
|
± 20 %
|
Cupru(dizolvat)
|
µg/l
|
SR ISO 8288/2001 ISO 15586/2003
|
MSZ 1484-3:1998
MSZ EN ISO 15586:2003
|
-/ -
|
± 20 %
|
Cupru(total)
|
µg/l
|
SR ISO 8288/2001 ISO 15586/2003
|
MSZ 1484-3:1998
MSZ EN ISO 15586:2003
|
-/ -
|
± 20 %
|
Crom total (dizolvat)
|
µg/l
|
SR ISO 9174/1998 ISO 15586/2003
|
MSZ 1484-3:1998 MSZ EN ISO 15586:2003
|
-/ -
|
± 20 %
|
Crom total (total)
|
µg/l
|
SR ISO 9174/1998 ISO 15586/2003
|
MSZ 1484-3:1998 MSZ EN ISO 15586:2003
|
- / -
|
± 20 %
|
Plumb (dizolvat)
|
µg/l
|
SR ISO 8288/2001 ISO 15586/2003
|
MSZ 1484-3:1998 MSZ EN ISO 15586:2003
|
-/ -
|
± 20 %
|
Plumb (total)
|
µg/l
|
SR ISO 8288/2001 ISO 15586/2003
|
MSZ 1484-3:1998 MSZ EN ISO 15586:2003
|
-/ -
|
± 20 %
|
Cadmiu (dizolvat)
|
Mg/l
|
SR ISO 5961/2002 ISO 15586/2003
|
MSZ 1484-3:1998 MSZ EN ISO 15586:2003
|
2/0,01
|
± 20 %
|
Cadmiu (total)
|
µg/l
|
SR ISO 5961/2002 ISO 15586/2003
|
MSZ 1484-3:1998 MSZ EN ISO 15586:2003
|
2/0,01
|
± 20 %
|
Mercur (total)
|
µg/l
|
SR EN 1483/2003 ISO 5666/1999
|
MSZ 1484-3:1998 MSZ EN 1483:1998
|
2/0,01
|
± 20 % ± 20 %
|
Nichel (dizolvat)
|
µg/l
|
SR ISO 8288/2001 ISO 15586/2003
|
MSZ 1484-3:1998 MSZ EN ISO 15586:2003
|
2/0,01
|
± 20 %
|
Nichel (total)
|
µg/l
|
SR ISO 8288/2001 ISO 15586/2003
|
MSZ 1484-3:1998 MSZ EN ISO 15586:2003
|
2/0,01
|
± 20 %
|
Arsen (dizolvat)
|
µg/l
|
ISO 11969/1996 SR ISO 10566/2001
|
MSZ EN ISO 11969:1998
|
2/0,01
|
± 20 %
|
Indicator de calitatea apei
|
UM
|
Standard (român)
|
Standard (maghiar)
|
Exprimare
rezultat
Nr. zecimale
/ precizie
|
Abatere
admisă
|
Arsen (total)
|
µg/l
|
ISO 11969/1996 SR ISO 10566/2001
|
MSZ EN ISO 11969:1998
|
2/0,01
|
± 20 %
|
Cianuri
|
µg/l
|
SR ISO 6703-1/1998 MSZ 260-30:1992
|
MSZ 260-30:1992
|
-/-
|
±15%
|
F Indicatori micropoluanti organici
|
Index fenolic
|
µg/l
|
SR ISO 6439/2001
|
MSZ ISO 6439:2003
|
-/ -
|
± 20 %
|
Detergenţi anionactivi
|
Mg/l
|
SR ISO 7875/1996 SR EN 903/2003
|
MSZ EN 903:1998
|
- / -
|
±15%
|
Hidrocarburi petroliere (UV)
|
µg/l
|
metodă VITUKI
|
metodă VITUKI
|
- / -
|
± 20 %
|
AOX
|
µg/l
|
EN 1485
|
MSZ EN 1485:1998
|
- / -
|
± 20 %
|
G Indicatori microiouanti organici specifici
|
Alaclor
|
µg/l
|
SR EN ISO 6468/2000
|
MSZ EN ISO 6468:1998
|
- / -
|
± 30 %
|
Atrazin
|
µg/l
|
SR EN ISO 10695/2002
|
MSZ EN ISO 10695:2000
|
- / -
|
± 30 %
|
Benzen
|
µg/l
|
SR ISO 11423-1,2/2000
|
MSZ 1484-4:1998
|
-/ -
|
± 30 %
|
Difenileteri bromurati
|
µg/l
|
|
VITUKI
|
-/ -
|
± 30 %
|
C1o-13 cloralcani
|
µg/l
|
|
|
-/ -
|
|
clorfenvinfos
|
µg/l
|
SR EN 12918/2002
|
MSZEN ISO 6468:1998
|
- / -
|
± 30 %
|
clorpirifos
|
µg/l
|
SR EN 12918/2002
|
MSZ EN ISO 6468:1998
|
- / -
|
± 30 %
|
1,2-dicloretan
|
µg/l
|
EN ISO 10301/1997
|
MSZ EN ISO 10301:1999
|
- / -
|
± 30 %
|
Diclormetan
|
µg/l
|
EN ISO 10301/1997
|
MSZ EN ISO 10301:1999
|
- / -
|
± 30 %
|
2-etil-hexil-diftalat
|
µg/l
|
ISO/CD 18856
|
MSZ EN ISO 10301:1999
|
- / -
|
± 30 %
|
Diuron
|
µg/l
|
EN ISO 11369/2004
|
MSZ EN ISO 11369:1999
|
- / -
|
± 30 %
|
Endoszulfan (alfa-endoszulfan)
|
µg/l
|
SR EN ISO 6468/2000
|
MSZ EN ISO 6468:1998
|
- / -
|
± 30 %
|
Hexaclor-benzen
|
µg/l
|
ISO/DIS 17993
|
MSZ EN ISO 6468:1998
|
- / -
|
± 30 %
|
Hexaclor-butadiena
|
µg/l
|
ISO 10301/1997
|
MSZ EN ISO 6468:1998
|
- / -
|
± 30 %
|
Indicator de calitatea apei
|
UM
|
Standard (român)
|
Standard (maghiar)
|
Exprimare
rezultat
Nr. zecimale
/ precizie
|
Abatere admisă
|
Hexaclor-ciclohexan
(lindan)
|
µg/l
|
SR EN ISO 6468/2000
|
MSZ EN ISO 6468:1998
|
- / -
|
± 30 %
|
Izoproturon
|
µg/l
|
EN ISO 11369
|
MSZ EN ISO 11369:1999
|
- / -
|
± 30 %
|
Naftalina
|
µg/l
|
ISO/DIS 17993
|
MSZ EN ISO 17993:2004
|
- / -
|
± 30 %
|
Pentaclor-benzen
|
µg/l SR EN ISO 6468/2000
|
ISO 11423-2:1997
|
- / -
|
± 30 %
|
Pentaclor-fenol
|
µug/l
|
SR EN ISO 6468/2000
|
MSZ EN ISO 6468:1998
|
- / -
|
± 30 %
|
Simazin
|
µg/l
|
SR EN ISO 10695/2002
|
MSZ EN ISO 11369:1999
|
- / -
|
± 30 %
|
Cationi tributil-stanici
|
µg/l
|
ISO/CD 17353
|
ISO 11423-2:1997
|
- / -
|
± 30 %
|
1.2.4-triclor-benzen
|
µg/l
|
SR EN ISO 6468/2000
|
MSZ EN ISO 10301:1999
|
- / -
|
± 30 %
|
Triclor-metan (cloroform)
|
µg/l
|
EN ISO 10301/1997
|
MSZ EN ISO 6468:1998
|
-/ -
|
± 30 %
|
Trifluralin
|
µg/l
|
SR EN ISO 10695/2002
|
MSZ EN ISO 10301:1999
|
-/ -
|
± 30 %
|
Tricloretilen
|
µg/l
|
|
MSZ EN ISO 10301:1999
|
-/ -
|
± 30 %
|
Tetracloretifen
|
µg/l
|
|
MSZ EN ISO 10301:1999
|
- i -
|
± 30 %
|
Tetraclormetan
|
µg/l
|
|
MSZ EN ISO 10301:1999
|
|
± 30 %
|
H Indicatori biologici
|
Clorofila-a
|
µg/l
|
SR ISO 10260/1996
|
MSZ ISO 10260:1993
|
1 /0,1
|
± 10%
|
Fitoplancton
|
i/ml
|
Indr. Met. CNA1984
|
Felfoldy L.: Biologiai vizminosites
|
|
|
Fitobentos
|
-
|
Indr. Met. ICIM 2002 EN 13946 EN 14407
|
MSZ EN 13946:2003 MSZ EN 14407:2004
|
|
|
Macrofite
|
-
|
Metoda Kohler - Janauer EN 14184
|
MSZ EN 14184:2004
|
|
|
Macronevertebrate
acvatice
|
-
|
Metoda Pantle-Buck {modif) SR EN 27828/2000 SR EN 28265/2001 SR EN
9391/2000
|
MSZ EN 27828:1998 MSZ EN 28265:1998 MSZ EN ISO 9391:2000
|
|
|
Indicator de calitatea apei
|
UM
|
Standard (român)
|
Standard (maghiar)
|
Exprimare
rezultat Nr. zecimale
/ precizie
|
Abatere admisă
|
Peşti
|
-
|
Pescuit electric reversibil Clasificarea Banarascu -64 EN
14011
|
MSZ EN 14011:2003
|
|
|
1 Indicator microbiologic
|
Bacterii coliforme totale
|
i/ml
|
STAS 3001/1991 MSZ ISO 9308-1:1993
|
|
± 20 %
|
J Indicator radiologic
|
Radioactivitate B globală
|
Bq/l
|
|
MSZ 19376:1977
|
3/0,001
|
± 25%
|
K Cantitate de apă
|
Debit Q
|
m3/s
|
Explorarea câmpului vitezelor în secţiunea de recoltare
Determinarea de debit prin citirea nivelului mirei
|
Meressel, vagy vizhozam gorberol torteno meghatarozassal
|
|
|
Anexa 6
Râul................
Folyo...............
EVALUAREA REZULTATELOR ANALIZELOR EFECTUATE ÎN ZONA DE
FRONTIERĂ IN ANUL.....
A HATAR KOZELEBEN...........EVBEN VEGZETT VIZSGALATOK
EREDMENYEINEK ERTEKELESE
Indicatori / Komponensek
|
Nr
|
Exe
|
Date
|
DO
mg/l
|
Oxygen Sat.
%
|
BOD5 mg/l
|
COD/ KMn04
mg/l
|
COD/ K2Cr207
mg/l
|
NH4-N mg/l
|
N02-N mg/l
|
N03-N mg/l
|
N org mg/l
|
N tot mg/l
|
1
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
4
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
5
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
6
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
7
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
8
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
9
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
10
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
11
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
12
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
13
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
14
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
15
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
16
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
17
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
18
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
19
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
20
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
21
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
22
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
23
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
24
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Minima/ Minimum
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Maxima / Maximum
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Media / Atlag
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Abatere std / Szoras
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Valoarea cu frecventa 90%
10%pentru 02/ 90 %-os relativ gyakorisag,
02-nel 10%-os
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nr. valori măsurate / Mert ertekek szama
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Incadrare calitativă / Minosites
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Râul................
Folyo...............
EVALUAREA REZULTATELOR ANALIZELOR EFECTUATE IN ZONA DE
FRONTIERA IN ANUL........
A HATAR KOZELEBEN...........EVBEN VEGZETT VIZSGALATOK
EREDMENYEINEK ERTEKELESE
Indicatori / Komponensek
|
Nr
|
Exe
|
Date
|
0-P04-P mg/l
|
P-tot mg/l
|
Ca
mg/l
|
Mg
mg/l
|
Na
mg/l
|
K
mg/l
|
Cl
mg/l
|
S04 mg/l
|
C03 mg/l
|
HC03 mg/l
|
1
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
4
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
5
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
6
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
7
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
8
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
9
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
10
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
11
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
12
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
13
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
14
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
15
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
16
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
17
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
18
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
19
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
20
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
21
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
22
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
23
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
24
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Minima / Minimum
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Maxima / Maximum
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Media / Atlag
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Abatere std / Szoras
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Valoarea cu frecvenţa 90% 10%pentru 02/ 90 %-os relativ
gyakorisag, 02-nel
10%-os
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nr, valori măsurate/ Mert ertekek szama
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Incadrare calitativă/ Minosites
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Râul................
Folyo...............
EVALUAREA REZULTATELOR ANALIZELOR EFECTUATE ÎN ZONA DE
FRONTIERA IN ANUL........
A HATAR KOZELEBEN...........EVBEN VEGZETT VIZSGALATOK
EREDMENYEINEK ERTEKELESE
Indicatori /
Komponensek
|
Nr
|
Exe
|
Date
|
TSS
mg/l
|
Cond. µS/cm
|
Hardness (CaO)
mg/l
|
TW °C
|
TDS
mg/l
|
pH
|
Alcalin, mmol/l
|
Fe (dis)
mg/l
|
Fe (tot)
mg/l
|
Mn (dis)
mg/l
|
Mn (tot)
mg/l
|
1
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
4
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
5
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
6
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
7
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
8
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
9
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
10
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
11
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
12
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
13
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
14
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
15
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
16
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
17
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
18
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
19
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
20
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
21
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
22
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
23
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
24
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Minima/ Minimum
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Maxima / Maximum
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Media / Atlag
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Abatere std / Szaras
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Valoarea cu frecvenţa 90%10%pentru 02/ 90 %-os relativ gyakorisag,
02-nel
10%-os
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nr. valori măsurate / Mert ertekek szama
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Incadrare calitativă /
Minosites
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Râul................
Folyo...............
EVALUAREA REZULTATELOR ANALIZELOR EFECTUATE IN ZONA DE
FRONTIERA IN ANUL.......
A HATAR KOZELEBEN...........EVBEN VEGZETT VIZSGALATOK
EREDMENYEINEK ERTEKELESE
Indicatori / Komponensek
|
Nr
|
Exe
|
Date
|
Zn (dis)
µg/l
|
Zn (tot)
|
Cu (dis)
MS/l
|
Cu (tot)
µg/l
|
Crtot (dis)
µg/l
|
Cr tot (tot)
µg/l
|
Pb (dis)
µg/l
|
Pb (tot)
µg/l
|
Cd (dis)
µg/l
|
Cd
(tot)
µg/l
|
Hg (tot)
µg/l
|
1
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
4
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
5
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
6
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
7
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
8
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
9
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
10
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
11
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
12
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
13
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
14
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
15
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
16
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
17
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
18
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
19
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
20
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
21
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
22
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
23
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
24
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Minima/ Minimum
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Maxima / Maximum
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Media/ Atlag
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Abatere std / Szoras
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Valoarea cu frecvenţa 90% 10%pentru 02/ 90 %-os relativ
gyakorisag, 02-nel 10%-os
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nr. valori măsurate / Mert ertekek
szama
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Incadrare calitativa/ Minosites
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Râul................
Folyo...............
EVALUAREA REZULTATELOR ANALIZELOR EFECTUATE ÎN ZONA DE
FRONTIERA IN ANUL.............
A HATAR KOZELEBEN...........EVBEN VEGZETT VIZSGALATOK
EREDMENYEINEK ERTEKELESE
Indicatori / Komponensek
|
Nr
|
Exe
|
Date
|
Ni (dis)
µg/l
|
Ni (tot)
µg/l
|
As (dis)
µg/l
|
As (tot)
µg/l
|
CN
µg/l
|
Phenol index
µg/l
|
ANA det
µg/l
|
Petrol.
hidrocarb.
(UV)
µg/l
|
Chlor
ophyl-a
µg/l
|
Total Coliform
i/ml
|
Disch. (Q)
m3/s
|
1
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
4
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
5
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
6
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
7
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
8
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
9
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
10
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
11
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
12
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
13
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
14
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
15
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
16
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
17
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
18
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
19
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
20
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
21
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
22
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
23
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
24
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Minima / Minimum
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Maxima / Maximum
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Media/ Atlag
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Abatere std / Szoras
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Valoarea cu frecvenţa
90%10%pentruO2/ 30 %-os relativ gyakorisag, 02-nel 10 %-os
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nr. valori măsurate / Mert ertekek szama
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Incadrare calitativă / Minosites
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Anexa 7
Sistemul de valori limită, utilizat la evaluare*
Indicator de calitatea apei
|
UM
|
Valori limită
|
I.
|
II.
|
III.
|
IV.
|
V.
|
A Indicatorii regimului de oxigen
|
Oxigen dizolvat
|
mg/l
|
>7.0
|
6.0
|
4.0
|
3.0
|
<3.0
|
CB05
|
mg/l
|
<3.0
|
5.0
|
10.0
|
25.0
|
>25.0
|
CCO-Mn
|
mg/l
|
<5.0
|
10.0
|
20.0
|
50.0
|
>50.0
|
CCO-Cr
|
mg/l
|
<10.0
|
25.0
|
50.0
|
125.0
|
>125.0
|
B Indicatorii regimului de nutrienţi
|
Amoniu-N
|
mg/l
|
<0.20
|
0.30
|
0.60
|
2.00
|
>2.00
|
Nitrit-N
|
mg/l
|
<0.01
|
0.06
|
0.12
|
0.3
|
>0.30
|
Nitrat-N
|
mg/l
|
<1.00
|
3.00
|
6.00
|
20.0
|
>20.0
|
Azot total
|
mg/l
|
<1.50
|
4.00
|
8.00
|
25.0
|
>25.0
|
Ortofosfat-P
|
mg/l
|
<0.05
|
0.10
|
0.20
|
0.50
|
>0.50
|
Fosfor total
|
mg/l
|
<0.10
|
0.20
|
0.40
|
1.00
|
>1.00
|
C Indicatori de salinitate
|
Calciu
|
mg/l
|
<75
|
150
|
200
|
300
|
>300
|
Magneziu
|
mg/l
|
<25
|
50
|
100
|
200
|
>200
|
Sodiu
|
mg/1
|
<25
|
50
|
100
|
200
|
>200
|
Cloruri
|
mg/1
|
<50
|
100
|
250
|
300
|
>300
|
Sulfaţi
|
mg/l
|
<80
|
150
|
250
|
300
|
>300
|
Reziduu fix
|
mg/l
|
<300
|
500
|
800
|
1000
|
>1000
|
D Indicatori complementari
|
pH
|
-
|
7.0-7.9
|
6.5-6.9 8.0-8.4
|
6.0-6.4 8.5-8.9
|
5.5-5.9 9.0-9.4
|
<5.5
>9.5
|
E Indicatori micropoluanţi anorganici
|
Fier (dizolvat)
|
mg/l
|
<0,10
|
0.20
|
0.50
|
1.00
|
>1.00
|
Mangan (dizolvat)
|
mg/l
|
<0.05
|
0.10
|
0.20
|
0.50
|
>0.50
|
Zinc (dizolvat)
|
µg/l
|
<2.5
|
5.0
|
10.0
|
25.0
|
>25.0
|
Zinc (total)
|
µg/l
|
<50
|
100
|
200
|
500
|
>500
|
Cupru (dizolvat)
|
µg/l
|
<1.0
|
2.0
|
4.0
|
8.0
|
>8.0
|
Cupru (total)
|
µg/l
|
<10
|
20
|
40
|
100
|
>100
|
Crom total (dizolvat)
|
µg/l
|
<1.0
|
2.0
|
4.0
|
10.0
|
>10.0
|
Crom total (total)
|
µg/l
|
<25
|
50
|
100
|
250
|
>250
|
Plumb (dizolvat)
|
µg/l
|
<0.5
|
1.0
|
2.0
|
5.0
|
>5.0
|
Plumb (total)
|
µg/l
|
<2.5
|
5.0
|
10.0
|
25.0
|
>25
|
Cadmiu (dizolvat)
|
µg/l
|
<0.05
|
0.10
|
0.20
|
0.50
|
>0.50
|
Cadmiu (total)
|
µg/l
|
<0.5
|
1.0
|
2.0
|
5.0
|
>5.0
|
Mercur (dizolvat)
|
µg/l
|
<0.05
|
0.10
|
0.15
|
0.30
|
>0.30
|
Mercur (total)
|
µg/l
|
<0.05
|
0.10
|
0.20
|
0.50
|
>0.50
|
Nichel (dizolvat)
|
µg/l
|
<0.5
|
1.0
|
2.0
|
5.0
|
>5.0
|
Indicator de calitatea apei
|
UM
|
Valori limită
|
I.
|
II.
|
III.
|
IV.
|
V.
|
Nichel (total)
|
µg/l
|
<25
|
50
|
100
|
250
|
>250
|
Arsen (dizolvat)
|
µg/l
|
<0.5
|
1.0
|
2.0
|
5.0
|
>5.0
|
Arsen (total)
|
µg/l
|
<2.5
|
5.0
|
10.0
|
25.0
|
>25.0
|
Cianuri
|
µg/l
|
<10
|
20
|
50
|
100
|
>100
|
F Indicatori micropoluanţi organici
|
Index fenolic
|
µg/l
|
<2
|
5
|
10
|
20
|
>20
|
Detergenţi anionactivi
|
µg/l
|
<100
|
200
|
300
|
500
|
>500
|
Hidrocarburi petroliere (UV)
|
µg/l
|
<25
|
50
|
100
|
250
|
>250
|
AOX
|
µg/l
|
<10
|
50
|
100
|
250
|
>250
|
H Indicatori biologici
|
Index saprobic (MZB)
|
-
|
<1.80
|
2.30
|
2.70
|
3.20
|
>3.20
|
Clorofila-a
|
µg/l
|
<25
|
50
|
100
|
250
|
>250
|
I Indicator microbiologici
|
Bacterii coliforme totale
|
i/ml
|
<1
|
10
|
100
|
1000
|
>1000
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
(*) La incadrarea in clasele de calitate se vor lua în considerare
valorile statistice conform art.9 pentru clasificare
Anexa 8
Tabel general clasa de calitate pe cursuri de apă pe grupe de
indicatori
Curs de apă
|
Clasa de calitate
|
A
Indicatorii regimului de oxigen
|
B
Indicatorii
regimului de
nutrienti
|
C
Indicatori de salinitate
|
D
Indicatori
complementari
|
E
Indicatori
micropoluanţi
anorganici
|
F
Indicatori
micropoluanţi
organici
|
H
Indicatori biologici
|
I
Indicatori microbiologici
|
Tur
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Someş
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Crasna
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Barcău
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ier
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Crişul Repede
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Crişul Negru
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Crişul Alb
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Mureş
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Anexa 9a.
Evaluarea evoluţiei calităţii cursurilor de apă, pe baza valorilor
medii anuale 1996-2000, 2001-2005
şi 2006*
Indicator de calitatea apei
|
UM
|
Tur
|
Someş
|
Crasna
|
1996- 2000
|
2001-
2005
|
2006
|
1996-2000
|
2001-2005
|
2006
|
1996-2000
|
2001-2005
|
2006
|
A Indicatorii regimului de oxigen
|
Oxigen dizolvat
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
CB05
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
CCO-Mn
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
B Indicatorii regimului de nutrienţi
|
Amoniu-N
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nitrit-N
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nitrat-N
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ortofosfat-P
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
C Indicatori de salinitate
|
Calciu
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Magneziu
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Sodiu
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Potasiu
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Cloruri
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Sulfaţi
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Reziduu fix
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Conductivitate
|
µS/cm
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
D Indicatori complementari
|
Temperatură apă
|
°C
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
PH
|
-
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
E Indicatori micropoluanţi anorganici
|
Fier (total) (dizolvat)
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Mangan (total) (dizolvat)
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Zinc (dizolvat)
|
µg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Cupru (dizolvat)
|
µg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Crom total (dizolvat)
|
µg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Plumb (dizolvat)
|
µg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
F Indicatori micropouanţi organici
|
Index fenolic
|
µg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
DAA
|
µg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Hidrocarburi petroliere(UV)
|
µg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
H Indicator biologic
|
Clorofila-a
|
µg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
I Indicator microbiologic
|
Bacterii coliforme totale
|
i/ml
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
K Indicator de cantitatea apei
|
Debit (Q)
|
m3/s
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
* Anii care figurează în tabel presupun
intrarea în vigoare a Regulamentului în anul 2006.
Anexa 9b.
Evaluarea evoluţiei calităţii cursurilor de apă, pe
baza valorilor medii anuale 1996-2000, 2001-2005 şi 2006*
Indicator de calitatea apei
|
UM
|
Barcău
|
Ier
|
Crişul Repede
|
1996-2000
|
2001-
2005
|
2006
|
1996-
2000
|
2001-2005
|
2006
|
1996-2000
|
2001-2005
|
2006
|
A Indicatorii regimului de oxigen
|
Oxigen dizolvat
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
CB05
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
CCO-Mn
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
B Indicatorii regimului de nutrienţi
|
Amoniu-N
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nitrit-N
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nitrat-N
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ortofosfat-P
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
C Indicatori de salinitate
|
Calciu
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Magneziu
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Sodiu
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Potasiu
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Cloruri
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Sulfaţi
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Reziduu fix
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Conductivitate
|
µS/cm
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
D Indicatori complementari
|
Temperatură apă
|
oC
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
pH
|
-
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
E Indicatori micropoluanţi anorganici
|
Fier (total) (dizolvat)
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Mangan (total) (dizolvat)
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Zinc (dizolvat)
|
µg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Cupru (dizolvat)
|
µg/1
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Crom total (dizolvat)
|
µg/1
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Plumb (dizolvat)
|
µg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
F Indicatori micropouanţi organici
|
Index fenolic
|
µg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
DAA
|
µg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Hidrocarburi petroliere (UV)
|
µg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
H Indicator biologic
|
Clorofila-a
|
µg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
I Indicator microbiologic
|
Bacterii coliforme totale
|
i/ml
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
K Indicator de cantitatea apei
|
Debit (Q)
|
m3/s
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
* Anii care figurează in tabel presupun intrarea în vigoare a
Regulamentului în anul 2006.
Evaluarea evoluţiei calităţii cursurilor de apă, pe baza valorilor
medii anuale 1996-2000, 2001-2005
şi 2006*
Indicator de calitatea apei
|
UM
|
Crişul Negru
|
Crişul Alb
|
Mureş
|
1996-2000
|
2001-2005
|
2006
|
1996-2000
|
2001-2005
|
2006
|
1996-2000
|
2001-2005
|
2006
|
A Indicatorii regimului de oxigen
|
Oxigen dizolvat
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
CB05
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
CCO-Mn
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
B Indicatorii regimului de nutrienti
|
Amoniu-N
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nitrit-N
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nitrat-N
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ortofosfat-P
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
C Indicatori de salinitate
|
Calciu
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Magneziu
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Sodiu
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Potasiu
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Cloruri
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Sulfaţi
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Reziduu fix
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Conductivitate
|
µS/cm
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
D Indicatori complementari
|
Temperatură apă
|
°C
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
PH
|
-
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
E Indicatori micropoluanti anorganici
|
Fier (total) (dizolvat)
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Mangan (total) (dizolvat)
|
mg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Zinc (dizolvat)
|
µg/l.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Cupru (dizolvat)
|
µg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Crom total (dizolvat)
|
µg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Plumb (dizolvat)
|
µg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
F Indicatori micropouanti organici
|
Index fenolic
|
µg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
DAA
|
µg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Hidrocarburi petroliere (UV)
|
µg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
H Indicator biologic
|
Clorofila-a
|
µg/l
|
|
|
|
|
|
|
|
|
I Indicator microbiologic
|
Bacterii coliforrne totale
|
i/ml
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
K Indicator de cantitatea apei
|
Debit (Q)
|
m3/s
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
* Anii care figurează în tabel presupun intrarea în
vigoare a Regulamentului în anul 2006.
Anexa 4
La Protocolul Sesiunii a XVII-a a Comisiei (Oradea, 2
februarie 2006)
REGULAMENT PRIVIND TRANSMITEREA
RECIPROCĂ A DATELOR ŞI INFORMAŢIILOR METEOROLOGICE ŞI HIDROLOGICE INTRE ROMÂNIA ŞI REPUBLICA UNGARĂ
Art.1
In conformitate cu art. 14, paragraful 2 al Acordului
între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea
pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, numit în
continuare Acord, scopul Regulamentului este ca Părţile să efectueze schimb
reciproc şi regulat de date meteorologice şi hidrologice.
Scopul schimbului bilateral de date şi informaţii
meteorologice şi hidrologice
Art. 2
Schimbul bilateral de date meteorologice şi hidrologice
dintre unităţile de specialitate din România şi Republica Ungara are drept
obiect informarea detaliată şi operativă asupra fenomenelor meteorologice şi
hidrologice în curs de desfăşurare sau probabile a se desfăşura pe teritoriile
celor două ţări, în scopul unei serviri eficiente a economiilor naţionale şi al
prevenirii sau limitării pagubelor determinate de fenomenele meteorologice şi
hidrologice periculoase,
Schimbul de date, stabilit prin
prezentul Regulament, se referă la date meteorologice şi hidrologice curente,
reale şi probabile, precum şi la avertizări şi prognoze privind fenomene
meteorologice şi hidrologice periculoase.
Schimbul zilnic curent de date meteorologice
Art. 3
a). Partea română va transmite, zilnic, de două ori,
date referitoare la precipitaţii, temperaturi extreme ale aerului (minima şi
maxima zilnică), grosimea stratului de zăpada, conform celor detaliate în anexa 1.a.
b). Părţile îşi vor
transmite reciproc telegramele SYNOP din observaţiile triorare de la staţiile
meteorologice, conform celor detaliate în anexa 1.b, respectiv 1.c.
Schimbul de date şi informaţii referitoare la situaţia
zăpezii
Art. 4
a). Partea română va transmite, o data la 5 zile,
datele referitoare la echivalentul în apă al stratului de zăpadă (mm-apă),
conform celor detaliate în anexa 1.d,
b). Partea ungară va
transmite în cursul iernii, săptămânal, în fiecare joi, situaţia stratului de
zăpadă în bazinul Dunării până la Bratislava şi bazinul hidrografic al Tisei al
până la Szeged, în funcţie de informaţiile de care dispune, conform anexei 1.e. In plus, va transmite,
săptămânal, cu începere de la 1 ianuarie, harta cu situaţia zăpezii în bazinul
Dunării.
Avertizări meteorologice
Art. 5
Părţile îşi vor transmite reciproc avertizări
meteorologice pe baza măsurătorilor efectuate şi a prognozelor elaborate,
conform celor detaliate în anexa 2.
Prognoza zilnică a cantităţilor de precipitaţii zilnice
Art. 6
Partea ungară va transmite Părţii române prognozele
elaborate privind precipitaţiile zilnice, pentru bazinele Tisa Superioară,
Someş, Crişuri şi Mureş, conform celor definite în anexa
3.
Schimbul zilnic curent de date hidrologice
Art. 7
a). Partea română va transmite zilnic Părţii ungare
datele referitoare la nivelul apelor, debitul, temperatura apei şi situaţia
gheţurilor, conform celor detaliate în anexa 4.a.
b). Partea ungară va transmite zilnic Părţii române
datele referitoare la nivelul apelor, debitul, temperatura apei şi situaţia
gheţurilor, conform celor detaliate în anexa 4.b.
Avertizări hidrologice
Art. 8
Părţile îşi vor transmite reciproc avertizări
hidrologice, privind toate cotele apelor citite între orele de transmisie, cota
maximă cu menţionarea datei, conform celor detaliate în
anexele 5.a. şi respectiv 5.b.
Schimbul de prognoze hidrologice
Art. 9
Părţile îşi vor transmite reciproc prognoze hidrologice
curente şi de viitură conform celor detaliate în anexa 6.a, respectiv anexa
6.b.
Completarea datelor zilnice
meteorologice şi hidrologice
Art. 10
Părţile îşi vor transmite reciproc datele lipsă din
informările zilnice, conform celor detaliate în anexele 1 şi 4.
Schimbul şirurilor de date hidrologice anuale
Art. 11
a). Partea română va transmite Părţii ungare două
exemplare de fişe tip anuar şi valoarea pentru AH (diferenţa '0' miră şi '0'
grafic) de la staţiile prevăzute în anexa 4 a.
b). Partea ungară va transmite Părţii române două exemplare
de "Anuar Hidrologic".
Schimbul de date pentru ape subterane
Art. 12
In conformitate cu art. 7, paragraful 17 din cadrul
Acordului, pentru evaluarea stocurilor de apă subterană, Părţile îşi vor
trimite până la 30 iunie a fiecărui an, conform celor explicitate în anexa 7,
datele privind nivelul, debitul exploatat şi calitatea apelor subterane
definite la art. 2, punctul 1.f din Acord.
Informări operative privind schimbările survenite în
datele de bază ale staţiilor
Art. 13
Părţile se vor informa reciproc, în mod operativ,
asupra schimbărilor survenite în datele de baza ale staţiilor şi ale cotelor de
avertizare.
Schimbul de date obţinute din măsurători şi avertizări
de la radarele meteorologice.
Art. 14
Părţile îşi vor transmite datele obţinute din
măsurătorile şi avertizările de la radarele meteorologice, conform celor
definite în anexele 8.a şi 8.b.
Prognoze hidrologice de lungă durată
Art. 15
a). Partea română elaborează în prima săptămână a
lunilor februarie, martie şi aprilie prognoze de lungă durată ale debitelor
medii lunare şi ale debitelor maxime cu valabilitate de o lună, pentru Someş la
Satu Mare, pentru Crişul Repede la Oradea, pentru Crişul Negru la Zerind şi
pentru Mureş la Arad.
b). Partea ungară elaborează în primele zile ale lunii
martie prognoze de lungă durată privind evoluţia aşteptată a scurgerii apelor
primăvara, a nivelurilor şi a debitelor maxime pentru lunile martie, aprilie şi
mai, pentru fluviul Dunărea la Budapesta şi pentru râul Tisa la Szeged, ţinând
cont de condiţiile de zăpadă din bazinul Dunării.
c). Prognozele şi materialele detaliate vor fi stocate
de Părţi pe serverul FTP al fiecăruia.
Formele şi modalităţile transmiterii reciproce a
datelor şi informărilor
Art. 16
a). Schimbul de date meteorologice şi hidrologice,
stabilite prin prezentul Regulament se va face la adresele din anexa nr. 9.
Schimbul de date se desfăşoară în modul menţionat în anexele 1-8. Părţile îşi vor detalia
procedurile informatice de conectare la bazele de date şi de transmitere a
datelor.
b). Pentru schimbul de date se vor folosi următoarele coduri ale OMM:
WMO FM 12-VII SYNOP (cod meteorologic )
WMO FM 67-VI HYDRA (cod hidrologic)
WMO FM 68-VI HYFOR (cod de
prognoza hidrologică)
WMO FM 94-X BUFR (cod binar universal)
c). Pentru schimbul de date pentru care nu există
coduri OMM se vor folosi codurile corespunzătoare naţionale, comunicate
reciproc. Schimbul de date efectuat la cerere, în general, este sub formă de
text în clar.
Observaţii generale
Art. 17
Prezentul Regulament nu afectează cadrul, ordinea şi
modalitatea schimbului de date meteorologice şi/sau hidrologice prevăzute în
Convenţiile internaţionale, precum şi schimbul de date operativ, ce se
realizează între organele competente în perioadele de apărare, în conformitate
cu Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor pe cursurile de apă şi
Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor din ape interne.
Dispoziţii finale
Art. 18
a). Prezentul regulament poate fi modificat sau
completat pe baza hotărârii Comisiei hidrotehnice la cererea oricăruia dintre
Imputerniciţi. Intrarea în vigoare a modificărilor sau completărilor se va face
pe baza articolelor privind intrarea în vigoare a acestui Regulament.
b). Anexele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 şi 9 la prezentul
Regulament reprezintă parte integrantă din acesta.
c). Prezentul Regulament s-a
fost întocmit în câte două exemplare originale, în limba română şi limba
maghiară, ambele texte fiind egal autentice.
d). Prezentul regulament intra în vigoare după
aprobarea Protocolului Sesiunii a XVII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare,
conform sistemului juridic intern.
e). Odată cu intrarea în vigoare a prezentului
Regulament, anexa 1 a Protocolului Sesiunii a X-a Comisiei, intitulat "Regulament privind transmiterea datelor
şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica
Ungară" îşi pierde valabilitatea
Anexa 1.a
SCHIMBUL ZILNIC AL DATELOR METEOROLOGICE
Transmiterea datelor de precipitaţii, temperaturi
extreme şi grosimea stratului de zăpadă
Transmiterea, de doua ori pe zi, a datelor din Partea
română se referă la următoarele staţii:
Nr.
|
Codul staţiei
|
Denumirea Staţiei
|
Altitudine (m)
|
1
|
15014
|
Baia Mare
|
216
|
2
|
15015
|
Ocna Şugatag
|
503
|
3
|
15033
|
Iezer
|
1785
|
4
|
15042
|
Săcueni
|
125
|
5
|
15044
|
Supuru de Jos
|
159
|
6
|
15083
|
Dej
|
232
|
7
|
15095
|
Borod
|
333
|
8
|
15099
|
Huedin
|
560
|
9
|
15107
|
Topliţa
|
685
|
10
|
15118
|
Stâna de Vale
|
1108
|
11
|
15119
|
Vlădeasa
|
1838
|
12
|
15127
|
Joseni
|
750
|
13
|
15136
|
Chişineu Criş
|
96
|
14
|
15143
|
Turda
|
427
|
15
|
15160
|
Stei
|
278
|
16
|
15162
|
Câmpeni
|
581
|
17
|
15163
|
Băişoara
|
1384
|
18
|
15168
|
Odorhei
|
524
|
19
|
15182
|
Gurahonţ
|
177
|
20
|
15189
|
Dumbrăveni
|
318
|
21
|
15204
|
Vărădia de Mureş
|
156
|
22
|
15231
|
Sebeş
|
253
|
Se transmite:
In raportul de dimineaţa:
- suma cantităţilor de precipitaţii pentru cele 12 ore
anterioare; - temperatura minimă din ultimele 24 ore;
- grosimea stratului de zăpadă.
In raportul de seară:
- suma cantităţilor de precipitaţii pentru cele 12 ore
anterioare;
- temperatura maximă din ultimele 24 ore.
Anexa 1.a. continuare
Ora transmiterii: la orele 06.30 şi 18.30 UTC.
Modul de transmitere:
ANM va depune datele pe serverul FTP
propriu şi le va transmite pe serverul FTP de la VITUKI. Datele vor rămâne
stocate pe serverul FTP al ANM timp de 30 de zile. Ca linie de rezervă, prin
e-mail, de către Observatorul radar Oradea, în urma cererii formulate de către
KORKOVIZIG Gyula prin e-mail.
Forma transmiterii:
zczc
sxro41 yrbh YYGGgg
aaxx YYGG1
15014 6RRRtR 333 2snTnTnTn
4esss=
.................................... Cod FM 12-VII
SYNOP
15231 6RRRtR 333 2sn TnTnTn
4esss= nnnn unde,
- YY=ziua, GG=ora, gg=00 (minutele) : GG=06 sauGG=18 UTC;
- RRRtR, sn TnTnTn, esss conform codului SYNOP reprezintă precipitaţii pe 12 ore,
temperatura extremă (minimă sau maximă) pe ultimele 24 de ore şi grosimea
stratului de zăpadă.
Modul de completare a datelor lipsă:
Datele lipsă ce se pot recupera din
informările zilnice vor fi depuse de către ANM pe serverul FTP propriu şi
transmise pe serverul FTP de la VITUKI. Datele din luna curentă vor rămâne
stocate pe serverul FTP al ANM până în data de 7 a lunii următoare.
Anexa 1.b
SCHIMBUL ZILNIC CURENT AL DATELOR METEOROLOGICE
Transmiterea telegramelor SYNOP
Transmiterea telegramelor SYNOP triorare de către Partea română se
referă la
următoarele staţii meteorologice:
Nr.
|
Codul staţiei
|
Denumirea Staţiei
|
Altitudine (m)
|
1
|
15004
|
Sighetu Marmaţiei
|
275
|
2
|
15010
|
Satu Mare
|
123
|
3
|
15052
|
Rarău
|
1593
|
4
|
15063
|
Zalău
|
294
|
5
|
15080
|
Oradea
|
136
|
6
|
15085
|
Bistriţa
|
366
|
7
|
15108
|
Ceahlău Toaca
|
1897
|
8
|
15120
|
Cluj Napoca
|
410
|
9
|
15145
|
Târgu Mureş
|
308
|
10
|
15170
|
Miercurea Ciuc
|
661
|
11
|
15200
|
Arad
|
117
|
12
|
15209
|
Blaj
|
337
|
13
|
15230
|
Deva
|
230
|
14
|
15235
|
Făgăraş
|
428
|
15
|
15247
|
Timişoara
|
86
|
16
|
15260
|
Sibiu
|
443
|
17
|
15280
|
Vârfu Omu
|
2504
|
18
|
15292
|
Caransebeş
|
241
|
19
|
15296
|
Petroşani
|
607
|
20
|
15302
|
Predeal
|
1090
|
21
|
15338
|
Oraviţa
|
309
|
22
|
15340
|
Târgu Jiu
|
205
|
23
|
15346
|
Râmnicu Vâlcea
|
237
|
24
|
15375
|
Târgovişte
|
296
|
25
|
15410
|
Drobeta Tr. Severin
|
77
|
26
|
15450
|
Craiova
|
192
|
27
|
15470
|
Roşiori de Vede
|
102
|
Se transmite: telegrama SYNOP
Anexa 1.b. continuare
Ora transmiterii: triorar (00, 03, 06, 09, 12, 15,
18, 21 UTC)
Modul de transmitere: ANM va depune datele pe serverul FTP
propriu şi le va transmite pe serverul FTP de la VITUKI. Datele vor rămâne
stocate pe serverul FTP al ANM timp de 30 de zile.
Forma transmiterii:
zczc
TTAA42 yrbk YYGGgg
aaxx YYGG1
15004 ................................=
.................................... Cod FM 12-VII
SYNOP
15470 .............................. =
nnnn
unde,
• YY=ziua, GG=ora, gg=00 (minutele)
• TTAA=smro pentru orele 00, 06, 12, 18 UTC şi TTAA=siro
pentru orele 03, 09, 15, 21 UTC
Modul de completare a datelor lipsă:
Datele lipsă ce se pot recupera din informările zilnice vor fi
depuse de către ANM pe serverul FTP propriu şi transmise pe serverul FTP de la
VITUKI. Datele din luna curentă vor rămâne stocate pe serverul FTP al ANM până
în data de 7 a lunii următoare.
Anexa 1.c
SCHIMBUL ZILNIC CURENT AL DATELOR METEOROLOGICE
Transmiterea telegramelor SYNOP
Transmiterea telegramelor SYNOP triorare de către Partea ungară se
referă la
următoarele staţii meteorologice:
Nr.
|
Codul staţiei
|
Denumirea Staţiei
|
Altitudine (m)
|
1
|
12772
|
Miskolc
|
233
|
2
|
12805
|
Şopron
|
233
|
3
|
12812
|
Szombathely
|
201
|
4
|
12822
|
Gyor
|
117
|
5
|
12825
|
Papa/Nyarad
|
135
|
6
|
12830
|
Veszprem / Szentkiralyszabadja
|
281
|
7
|
12843
|
Budapest
|
139
|
8
|
12851
|
Kekesteto
|
1012
|
9
|
12860
|
Szolnok
|
90
|
10
|
12882
|
Debrecen
|
108
|
11
|
12892
|
Nyiregyhaza / Napkor
|
141
|
12
|
12910
|
Szentgotthard / Farkasfa
|
312
|
13
|
12915
|
Zalaegerszeg / Nagycutas
|
240
|
14
|
12922
|
Keszthely
|
120
|
15
|
12925
|
Nagykanizsa
|
140
|
16
|
12932
|
Taszar
|
157
|
17
|
12935
|
Siofok
|
108
|
18
|
12942
|
Pecs / Pogany
|
203
|
19
|
12950
|
Paks
|
97
|
20
|
12960
|
Baja
|
113
|
21
|
12970
|
Kecskemet
|
114
|
22
|
12982
|
Szeged
|
82
|
23
|
12992
|
Bekescsaba
|
86
|
Se transmite: telegrama SYNOP
Ora transmiterii: triorar (00, 03, 06, 09, 12, 15, 18,
21 UTC)
Modul de transmiterie: VITUKI va depune
datele pe serverul FTP propriu şi le va
transmite pe serverul FTP de la ANM. Datele vor rămâne stocate pe
serverul FTP al VITUKI timp de 30 de zile.
Anexa 1.c. continuare
Forma de transmitere:
zczc
TTAA## habp YYGGgg
aaxx YYGG1
12772 ................................=
.................................... Cod FM 12-VII
SYNOP
12992 .............................. =
nnnn unde,
- YY=ziua, GG=ora, gg=00 (minutele)
- TTAA##=smhu01 şi smhu20 pentru orele
00, 06, 12, 18 UTC şi TTAA## =sihu20 şi sihu21 pentru orele 03, 09,
15, 21 UTC
Modul de completare a datelor lipsă:
Datele lipsă ce se pot recupera din informările zilnice vor fi
depuse de către VITUKI pe serverul FTP propriu şi transmise pe serverul FTP de
la ANM, Datele din luna curentă vor rămâne stocate pe serverul FTP al VITUKI
până în data de 7 a lunii următoare.
Anexa 1.d
SCHIMBUL ZILNIC CURENT AL DATELOR METEOROLOGICE
Schimbul de date referitoare la echivalentul în apă al stratului de
zăpadă
Partea română va transmite, o dată la 5 zile, datele privind
echivalentul în apă (mm apă), atunci când grosimea stratului de zăpadă este
egală sau mai mare de 5 cm, de la următoarele staţii:
Nr.
|
Codul staţiei
|
Denumirea Staţiei
|
Altitudine (m)
|
1
|
15004
|
Sighetu Marmaţiei
|
275
|
2
|
15014
|
Baia Mare
|
216
|
3
|
15033
|
Iezer
|
1785
|
4
|
15063
|
Zalău
|
294
|
5
|
15083
|
Dej
|
232
|
6
|
15085
|
Bistriţa
|
366
|
7
|
15107
|
Topliţa
|
685
|
8
|
15119
|
Vlădeasa
|
1838
|
9
|
15118
|
Stâna de Vale
|
1500
|
10
|
15145
|
Târgu Mureş
|
308
|
11
|
15160
|
Stei
|
278
|
12
|
15162
|
Câmpeni
|
591
|
13
|
15163
|
Băişoara
|
1384
|
14
|
15204
|
Vărădia de Mureş
|
156
|
15
|
15230
|
Deva
|
230
|
Se transmit: datele măsurate în zilele de 5, 10, 15, 20, 25 şi ultima zi a lunii
Ora transmiterii:
ora 06.30 UTC
Modul de transmitere:
ANM va depune datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe
serverul FTP de la VITUKI. Datele vor rămâne stocate pe serverul FTP al ANM
timp de 30 de zile.
Anexa 1.d. continuare
Forma transmiterii:
Pentru schimbul de date privind echivalentul în apă al zăpezii, se
adaugă conform codului naţional românesc la codul FM 12-VII SYNOP o grupa
nouă: 555//
zczc
sxro43 yrbh YYGGgg aaxx YYGG1 15004 555//2seee=
15230 555//2seee= nnnn
unde:
YY=ziua, GG=ora (06 UTC), gg=00 (minutele) 555= arată ca urmează
date referitoare la echivalentul în apă al zăpezii,
s= reprezintă starea solului; eee= reprezintă echivalentul în apa
al zăpezii, în mm apă.
Modul de completare a datelor lipsa:
Datele lipsă ce se pot recupera din informările zilnice vor fi
depuse de către ANM pe serverul FTP propriu şi transmise pe serverul FTP de la
VITUKI. Datele din luna curentă vor rămâne stocate pe serverul FTP al ANM până
în data de 7 a lunii următoare.
Anexa 1.e
SCHIMBUL ZILNIC CURENT AL DATELOR METEOROLOGICE
Rezerva de apă din stratul de zăpadă
Partea ungară va transmite datele referitoare la rezerva de apă din
stratul de zăpadă, după cum urmează:
Se transmit: datele calculate privind rezerva de apă din stratul de
zăpadă, pe
baza măsurătorilor în zilele de luni - miercuri.
Ora transmiterii:
în fiecare joi, ora 10 - ora locală.
Modul de transmitere: VITUKI va depune datele pe serverul
FTP propriu şi le va transmite pe serverul FTP de la ANM. Datele vor rămâne
stocate pe serverul FTP al VITUKI timp de 30 de zile.
Forma transmiterii:
zczc
srhu59 habp YYGGgg
hhxx YYGG
00061 42302 88 YYSSS
00064 44231 88 YYSSS
nnnn
unde YY=ziua, GG=ora ( 06 UTC) 00061 42302 = Dunăre - Bratislava (
Pozsony ) 00064 44231 = Tisa - Szeged YY = ziua efectuării calculului
SSS= rezerva de apă din stratul de zăpadă, în zecimi de km3, pentru bazinul de recepţie a
staţiei respective
Modul de completare a datelor lipsă: Datele lipsă ce se pot recupera din
informările zilnice vor fi depuse de către VITUKI pe serverul FTP propriu şi
transmise pe serverul FTP de la ANM. Datele din luna curentă vor rămâne stocate
pe serverul FTP al VITUKI până
în data de 7 a lunii următoare
Anexa 2
AVERTIZĂRI METEOROLOGICE
Părţile îşi transmit reciproc avertizări meteorologice de la
următoarele staţii:
- partea română: Satu Mare, Oradea,
Chişineu Criş, Arad
- partea ungară: Nyiregyhaza, Debrecen, Bekescsaba, Szeged.
Se transmite:
1. apariţia unui vânt cu viteza medie > 15m/sec sau rafale
> 20m/sec;
2. precipitaţii > 25 mm, căzute în 6 ore;
3. prognozarea unei scăderi bruşte de temperatură > 8 grade în
intervalul de prognoză de o oră.
Ora transmiterii: după caz, după nevoie.
Modul de transmitere:
In cazul datelor măsurate prin telefon sau fax / e-mail între
organele teritoriale ale Părţilor.
Forma transmiterii: în
clar
Anexa 3
PROGNOZA ZILNICĂ A PRECIPITAŢIILOR
Se transmite:
Partea ungară va transmite Părţii române prognoza precipitaţiilor
medii (2 x 12 ore), (de la ora 06 la ora 06 UTC), elaborată pentru bazinele
Tisa Superioară, Someş, Crişuri şi Mureş.
Ora transmiterii: zilnic, la 09 UTC
Modul de transmitere:
Comunicarea se va realiza după cum urmează:
- VITUKI va stoca datele pe serverul FTP
propriu şi pe serverul FTP de la ANM;
- Organele locale depun datele din
teritoriul lor după cum urmează:
- FETIKOVIZIG (DA Tisa Superioara Nyiregyhaza) va depune datele
prin
serverul FTP la DA Someş - Tisa o
KORKOVIZIG (DA Crisuri Gyula) va depune datele prin serverul FTP la DA
Crişuri
- ATIKOVIZIG (DA Tisa Inferioră Szeged)
va depune datele prin serverul FTP la DA Mureş
Ca linie de rezervă
- FETIKOVIZIG va transmite datele prin
e-mail la DA Someş - Tisa o KORKOVIZIG va transmite datele prin e-mail la DA
Crişuri o ATIKOVIZIG va transmite datele prin e-mail la DA Mureş
Forma transmiterii:
zczc
SRHU44 HABP YYGGgg
1 pi pi pi p2 p2 p2 = (bazinul Tisa Superioară)
2 pi pi pi p2 p2 p2 = (bazinul Someş)
3 pi pi pi p2 p2 p2 = (bazinul Crişuri)
4 pi pi pi p2 p2 p2 = (bazinul Mureş)
unde YY = ziua, GG = ora, gg=minute
pi pi pi = cantitatea de precipitaţii prognozată în 12 ore (06-18
UTC) în zecimi de mm.
p2 p2 p2 = cantitatea de precipitaţii
prognozată în 12 ore (18-06 UTC) în zecimi de mm.
Anexa 4.a
SCHIMBUL ZILNIC CURENT AL DATELOR HIDROLOGICE
Transmiterea telegramelor HYDRA.
Transmiterea curentă a datelor hidrologice din Partea română se
referă la următoarele staţii:
Nr.
|
Cod staţie
|
Râul
|
Staţia hidrometrică
|
Punct
„0"
(MN)
|
Cote de apărare
|
CA
|
CI
|
CP
|
1
|
44102
|
Tisa
|
Sighetu M.
|
263,45
|
230
|
280
|
350
|
2
|
44119
|
Vişeu
|
Bistra
|
359,66
|
220
|
300
|
370
|
3
|
44149
|
Iza
|
Vad
|
276,00
|
300
|
390
|
520
|
4
|
44188
|
Tur
|
Turulung
|
124,94
|
360
|
420
|
540
|
5
|
44212
|
Someş
|
Dej
|
227,13
|
450
|
550
|
620
|
6
|
44216
|
|
Ulmeni
|
158,12
|
330
|
450
|
550
|
7
|
44220
|
|
Satu Mare
|
118,07
|
500
|
600
|
900
|
8
|
44360
|
Lăpuşel
|
Lăpuşel
|
154,56
|
350
|
410
|
500
|
9
|
44390
|
Crasna
|
Supuru de Jos
|
143,59
|
300
|
400
|
500
|
10
|
44392
|
|
Domăneşti
|
112,76
|
400
|
500
|
550
|
11
|
44405
|
Crişul Alb
|
Gurahonţ
|
158,73
|
150
|
200
|
300
|
12
|
44409
|
|
Chişineu Criş
|
89,96
|
600
|
900
|
950
|
13
|
44408
|
|
Ineu
|
104,10
|
500
|
800
|
850
|
14
|
44444
|
Cigher
|
Chier
|
110,52
|
300
|
400
|
450
|
15
|
44453
|
Crişul Negru
|
Beiuş
|
176,84
|
225
|
325
|
350
|
16
|
4455
|
|
Tinca
|
111,16
|
300
|
425
|
480
|
17
|
44457
|
|
Talpos
|
94,28
|
680
|
850
|
850
|
18
|
44459
|
|
Zerind
|
86,41
|
600
|
950
|
1000
|
19
|
44519
|
Crişul Repede
|
Ciucea
|
430,52
|
100
|
150
|
200
|
20
|
44524
|
|
Oradea
|
120,15
|
220
|
320
|
370
|
21
|
44573
|
Barcău
|
Nuşfalău
|
208,16
|
100
|
200
|
300
|
22
|
44575
|
|
Marca
|
177,47
|
150
|
250
|
275
|
23
|
44580
|
|
Sălard
|
103,07
|
510
|
700
|
700
|
24
|
44612
|
Mureş
|
Alba Iulia*
|
214,13
|
235
|
425
|
480
|
25
|
44616
|
|
Brănişca*
|
173,33
|
350
|
400
|
500
|
26
|
44618
|
|
Săvârşin *
|
147,92
|
325
|
400
|
475
|
27
|
44620
|
|
Radna*
|
122,24
|
350
|
450
|
550
|
28
|
44622
|
|
Arad*
|
101,58
|
425
|
500
|
600
|
29
|
44624
|
|
Nadlac
|
85,81
|
350
|
400
|
450
|
30
|
44831
|
Strei
|
Pui
|
394,83
|
150
|
200
|
250
|
31
|
44834
|
|
Petreni
|
205,93
|
250
|
300
|
450
|
Observaţie: Staţiile
cu "*" se raportează la Marea Baltică.
CA-cota de atenţie
CI - cota de inundaţie
CP-cota de pericol
Anexa 4.a. continuare
Se transmit:
- cotele apelor de dimineaţă şi din seara
anterioară;
- debitul de dimineaţă;
- temperatura apei;
- formaţiunile de gheaţă.
Ora transmiterii: ora 10, ora locală.
Modul de transmitere:
INHGA va stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe
serverul FTP de la VITUKI. Datele vor rămâne stocate pe serverul FTP al INHGA
timp de 30 de zile. La nivelul organelor teritoriale datele vor fi transmise
astfel:
- DA Someş - Tisa va depune datele prin
serverul FTP la FETIKOVIZIG
- DA Crişuri Oradea va depune datele
prin serverul FTP la KORKOVIZIG
- DA Mureş va depune datele prin
serverul FTP la ATIKOVIZIG
Ca linie de rezervă
- DA Someş - Tisa va transmite datele
prin e-mail la FETIKOVIZIG
- DA Crişuri Oradea va transmite datele
prin e-mail la KORKOVIZIG
- DA Mureş va transmite datele prin
e-mail la ATIKOVIZIG
Forma transmiterii: zczc
srro40 yrbk YYGGgg hhxx YYGG 00067
44102........................=
.................................... Codul FM 67- VI HYDRA
44834.........................=
nnnn
unde YY=ziua, GG=ora (06 UTC) gg=00 ( minute )
Modul de completare a datelor lipsa:
Datele lipsa ce se pot recupera din informările zilnice vor fi
depuse de către INHGA pe serverul FTP propriu şi transmise pe serverul FTP de
la VITUKI. Datele din luna curentă vor rămâne stocate pe serverul FTP al INHGA
până în data de 7 a lunii următoare.
Anexa 4.b
SCHIMBUL ZILNIC CURENT AL DATELOR HIDROLOGICE
Transmiterea telegramelor HYDRA
Transmiterea curentă a datelor hidrologice din Partea ungară se
referă la următoarele staţii:
Nr.
|
Cod staţie
|
Râul
|
Staţia hidrometrică
|
Punct „0" -
(MN)
|
Cote de apărare
|
Faza I
|
Faza II
|
Faza III
|
1
|
44102
|
Duna
|
KomaromM.
|
103,88
|
500
|
620
|
680
|
2
|
44119
|
|
Budapest
|
94,97
|
620
|
700
|
800
|
3
|
44149
|
|
Dunafoldvar
|
88,86
|
600
|
750
|
850
|
4
|
44188
|
|
Mohacs
|
79,20
|
750
|
850
|
950
|
5
|
44212
|
Tisa
|
Vasarosnameny
|
101,98
|
600
|
750
|
800
|
6
|
44216
|
|
Tokaj
|
89,34
|
650
|
750
|
800
|
7
|
44220
|
|
Szolnok
|
78,78
|
650
|
750
|
850
|
8
|
44360
|
|
Szeged
|
73,70
|
650
|
750
|
850
|
9
|
44390
|
Drava
|
Ortilos
|
125,94
|
-
|
-
|
-
|
10
|
44392
|
|
Baracs
|
98,14
|
465
|
505
|
545
|
11
|
44834
|
|
Dravaszabolcs
|
86,76
|
410
|
460
|
510
|
Se transmit:
- cotele apelor de dimineaţa şi din seara
anterioară;
- debitul de dimineaţă;
- temperatura apei;
- condiţiile de gheaţă.
Ora transmiterii: ora 10, ora locală.
Modul de transmitere:
VITUKI va stoca datele pe serverul FTP
propriu şi le va transmite pe serverul FTP de la INHGA. Datele vor rămâne
stocate pe serverul FTP al VITUKI timp de 30 de zile.
Forma transmiterii: zczc
srhu50 habp YYGGgg hhxx YYGG 00064 * 42522........................=
.................................... Codul FM 67- VI HYDRA
46503.........................=
nnnn unde YY=ziua, GG=ora ( 06 UTC), gg = 00 ( minute )
Modul de completare a datelor lipsa:
Datele lipsă ce se pot recupera din informările zilnice vor fi
depuse de către VITUKI pe serverul FTP propriu şi transmise pe serverul FTP de
la INHGA. Datele din luna curentă vor rămâne stocate pe serverul FTP al VITUKI
până în data de 7 a lunii următoare.
Anexa 5.a
AVERTIZĂRI HIDROLOGICE
Transmiterea de avertizări hidrologice de către
Partea română:
Se transmite
In cazul cotelor ce se află peste cota de atenţie, de la staţiile
menţionate în anexa 4.a:
- toate cotele apelor citite între orele de
transmisie, cu menţionarea datei (ziua, ora);
- cota maximă, cu menţionarea datei (ziua,
ora)
Ora transmiterii: ora la care sunt disponibile datele
zilnic, 01, 07, 13, 19 - ora locala.
Modul de transmitere:
INHGA va stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe
serverul FTP de
laVITUKI.
La nivelul organelor teritoriale datele vor fi transmise astfel:
- DA Someş-Tisa va depune datele prin
serverul FTP la DA Tisa Superioară Nyiregyhaza
- DA Crişuri Oradea va depune datele
prin serverul FTP la DA Crişuri Gyula şi DA de dincolo de Tisa Debrecen
- DA Mureş va depune datele prin
serverul FTP la DA Tisa Inferioară Szeged Ca linie de rezervă
- DA Someş-Tisa va transmite datele prin
e-mail la DA Tisa Superioară Nyiregyhaza
- DA Crişuri Oradea va transmite datele
prin e-mail la DA Crişuri Gyula şi DA de dincolo de Tisa Debrecen
- DA Mureş va transmite datele prin
e-mail la DA Tisa Inferioară Szeged
Forma transmiterii:
zczc
whro50 yrbh YYGGgg
hhxx YYGG 00067
AVERTIZARE HIDROLOGICĂ din YY/LL/AA, ora GG:gg
|
Cod
|
II zz hh H Td CA CI CP Prec.
|
Interval
|
III H I H I H
II zz hh HHH + ccc ccc ccc ppp.p hh.mm
- hh.mm
…………………………………………………………………………………………………………
III H I H I H II
zz hh HHH + ccc ccc ccc ppp.p
hh.mm - hh.mm
|
nnnn
unde :
- YYLLAAGGgg - sunt ziua, luna, anul, ora
locală, minutul când s-a emis avertizarea
- IIi H i h i h - codul staţiei
; II, zz, hh - sunt luna,
ziua, ora locală când s-a efectuat măsurătoarea de cotă la staţia respectivă;
- H - cota măsurată (cm); Td - tendinţa
de evoluţie a cotei (+ creştere, - scădere, = staţionar);
- CA, CI, CP - cotele corespunzătoare
fazelor de apărare I, II, III;
-Prec - cantitatea de precipitaţii
înregistrată în intervalul hh.mm - hh.mm (hh - ora locală, mm - minutul)
Anexa 5.b
AVERTIZĂRI HIDROLOGICE
Transmiterea de avertizări hidrologice de către
Partea ungară:
Se transmite:
In cazul cotelor ce se află peste cota aferentă fazei II de apărare, de la staţiile
menţionate în anexa 4b exceptând staţia DRAVA Ortilos :
- toate cotele apelor citite între orele
de transmisie, cu menţionarea datei (ziua, ora);
- cota maximă, cu menţionarea datei
(ziua, ora)
Ora transmiterii:
ora la care sunt disponibile datele zilnic, la orele pare - ora locală.
Modul de transmitere:
VITUKI va stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite
pe serverul FTP de la INHGA.
Forma transmiterii:
zczc
srhu51 habp YYGGgg
hhxx YYGG 00064
42522............. - cod FM 67-VI HYDRA
46503.............
nnnn
unde:
YY = ziua,
GG = ora ( 06 UTC ),
gg = 00 ( minutul)
Anexa 6.a
SCHIMBUL DE PROGNOZE HIDROLOGICE
Transmiterea telegramelor HYFOR
Prognoza hidrologică elaborată de Partea română se va întocmi
pentru următoarele staţii:
Nr.
|
Cod staţie
|
Râul
|
Mira
|
Punct
„0"
(MN)
|
Prognoza cotelor
|
Cota de
atenţie
(cm)
|
Ore de
anticipare (ore)
|
1
|
44119
|
Vişeu
|
Bistra
|
359,66
|
220
|
|
2
|
44149
|
Iza
|
Vad
|
276,00
|
300
|
|
3
|
44188
|
Tur
|
Turulung
|
124,94
|
360
|
|
4
|
44212
|
Someş
|
Dej
|
227,13
|
450
|
|
5
|
44220
|
|
Satu Mare
|
118,07
|
500
|
24
|
6
|
44392
|
Crasna
|
Domăneşti
|
112,76
|
400
|
|
7
|
44409
|
Crişul Alb
|
Chişineu Criş
|
89,96
|
600
|
24
|
8
|
44459
|
Crişul Negru
|
Zerind
|
86,41
|
600
|
24
|
9
|
44524
|
Crişul Repede
|
Oradea
|
120,15
|
220
|
24
|
10
|
44580
|
Barcău
|
Sălard
|
103,07
|
510
|
24
|
11
|
44612
|
Mureş
|
Alba Iulia*
|
214,13
|
235
|
|
12
|
44622
|
|
Arad*
|
101,58
|
425
|
24-48
|
Observaţii: Staţia cu
"*" cu transmitere zilnică de prognoze.
Staţia cu "**" se raportează la Marea Baltică.
Se transmite:
- In cazul cotelor normale, zilnic,
prognoza nivelurilor şi debitelor se face numai pentru staţiile marcate cu
"*"
Ora transmiterii:
- zilnic, ora 10 - ora locală, pentru
staţiile notate cu "*".
Modul de transmitere:
INHGA va stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe
serverul FTP de la VITUKI.
Se transmite:
In cazul cotelor ce se află peste
cota de atenţie, se va transmite prognoza nivelului maxim de viitură şi a
momentului producerii acestuia (H cm, ziua, ora) pentru toate staţiile din
tabel. Pe măsura derulării evenimentelor hidrometeorologice, prognoza va fi
amendată.
Ora transmiterii: După ce prognoza a fost elaborată,
în cazul cotelor ce depăşesc cota de atenţie.
Anexa 6.a continuare
Modul de transmitere:
INHGA va stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe
serverul FTP de
la VITUKI.
La nivelul organelor teritoriale datele vor fi transmise astfel:
- DA Someş-Tisa va depune datele prin serverul
FTP la DA Tisa Superioară Nyiregyhaza
- DA Crişuri Oradea va depune datele
prin serverul FTP la DA Crişuri Gyula şi DA de dincolo de Tisa Debrecen
- DA Mureş va depune datele prin
serverul FTP la DA Tisa Inferioară Szeged Ca linie de rezervă:
- DA Someş-Tisa va transmite datele prin
e-mail la DA Tisa Superioară Nyiregyhaza
- DA Crişuri Oradea va transmite datele
prin e-mail la DA Crişuri Gyula şi DA de dincolo de Tisa Debrecen
- DA Mureş va transmite datele prin
e-mail la DA Tisa Inferioară Szeged
Forma transmiterii:
Pentru datele zilnice transmise prin calculator :
zczc
fgro70 yrbk YYGGgg
HYFOR YYGG 00064
44119 22 8H1H1H1H1 M1Y1Y1G1G1 33 8QQQeq M1Y1Y1G1G1=
.........................................cod FM 68-VI..........
HYFOR
44612 22 8H1H1H1H1 M1Y1Y1G1G1 33 8QQQeq M1Y1Y1G1G1= 44622
22 8H1H1H1H1 M1Y1Y1G1G1 33 8QQQeq M1Y1Y1G1G1= 44622 22 8H2H2H2H2
M2Y2Y2G2G2 33 8QQQeq M2Y2Y2
G2G2
nnnn unde M=luna, YY=ziua, GG=ora (06 UTC), gg=00 (minute )
Prognoza când maximul de viitura depăşeşte faza I:
fgro71 yrbk YYGGgg HYFOR YYGG 00064
42027 22 6H1H1H1H1 (6H2H2H2H2)
M1Y1Y1G1G1) (M2Y2Y2G2G2)
cod HYFOR
46503 22 6H1H1H1H1 (6H2H2H2H2)
M1Y1Y1G1G1) (M2Y2Y2G2G2)
nnnn
unde:
M - luna, YY - ziua, GG - ora ( UTC )
(6H2H2H2H2), (M2Y2Y2G2G2) - opţional, valoarea maximului de viitură
prognozat
Anexa 6.b
SCHIMBUL DE PROGNOZE HIDROLOGICE
Transmiterea telegramelor HYFOR
Prognoza hidrologică elaborată de Partea ungară se va întocmi
pentru următoarele staţii:
Nr.
|
Cod staţie
|
Râul
|
Mira
|
Punct 0"
(MB)
|
Prognoza cotelor
|
Faza I apărare
(cm)
|
Zile de
anticipare (zile)
|
1
|
42027
|
Duna
|
Budapest
|
94,97
|
620
|
1 -4
|
2
|
42032
|
Duna
|
Mohacs
|
79,20
|
750
|
1 -4
|
3
|
44231
|
Tisa
|
Szeged
|
73,70
|
650
|
1-2
|
4
|
46199
|
Drava
|
Baracs
|
98,14
|
465
|
1
|
5
|
46503
|
Drava
|
Dravaszabolcs
|
86,76
|
410
|
1
|
Se transmit:
- In cazul cotelor normale, prognoza
nivelurilor şi debitelor pentru toate staţiile din anexă, exceptând staţia Tisa
- Szeged pentru care se transmite numai debit
- In cazul cotelor ce se află peste cota
aferentă fazei I, respectiv,
până când nivelurile coboară sub limita fazei I, se transmite prognoza nivelurilor, debitelor, prognoza nivelului
maxim de viitură şi a momentului producerii acestuia (cm, ziua, ora).
Ora transmiterii:
- zilnic, ora 10 - ora locală;
- după ce prognoza a fost elaborată, în
cazul cotelor ce depăşesc cota aferentă fazei I.
Modul de transmitere:
VITUKI va stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite
pe serverul FTP de la INHGA.
Anexa 6.b. continuare
Forma transmiterii:
Pentru prognoza zilnică :
zczc
srhu50 habp YYGGgg
HYFOR YYGG 00064
42027 22 8HHHH M1Y1YG1G1 8HHHH M2Y2Y2G2G.....8HHHH M4Y4Y4G4G4
42027 33 8QQCeqM1Y1Y1G1G1 8QQQeq M2Y2Y2G2G....8QQQeq
M4Y4Y4G4G4
cod FM 68-VI - HYFOR
46503 22 8HHHH M1Y1Y1G1G1 33 8QQQeq M1Y1Y1G1G1 nnnn
Prognoza când maximul de viitura depăşeşte faza I:
FGHU52 HABP YYGGgg
HYFOR YYGG 00064
42027 22 6H1H1H1H1 (6H2H2H2H2)
M1Y1Y1G1G1) (M2Y2Y2G2G2)
cod FM 68-VI HYFOR
46503 22 6H1H1H1H1 (6H2H2H2H2)
M1Y1Y1G1G1) (M2Y2Y2G2G2) nnnn
unde
M - luna, YY - ziua, GG - ora ( UTC )
(6H2H2H2H2), (M2Y2Y2G2G2) - opţional, valoarea maximului de viitura
prognozat
Anexa 7a
La Regulamentul privind transmiterea datelor şi
informaţiilor meteorologice si hidrologice între România şi Republica Ungară
Niveluri caracteristice ale apelor subterane în
anul 2006
DIN PARTEA ROMÂNĂ :
Se va transmite tabelul următor:
NIVELURI
CARACTERISTICE IN cm
|
Nr. crt.
|
|
IAN
|
FEB
|
MAR
|
APR
|
MAI
|
IUN
|
IUL
|
AUG
|
SEP
|
OCT
|
NOI
|
DEC
|
ANUAL
|
1.
|
ATEA ORD II - F1
|
Mediu
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Maxim
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ziua
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Minim
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ziua
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2.
|
TĂMÂŞENI ORD.II - F1
|
Mediu
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Maxim
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ziua
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Minim
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ziua
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3.
|
BERCU ORD.II-F1MA
|
Mediu
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Maxim
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ziua
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Minim
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ziua
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
4.
|
BERVENI ORD. II - F1
|
Mediu
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Maxim
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ziua
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Minim
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ziua
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
5.
|
SCĂRIŞOARA NOUĂ ORD. II - F1
|
Mediu
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Maxim
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ziua
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Minim
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ziua
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
6.
|
CENAD - F1
|
Mediu
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Maxim
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ziua
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Minim
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ziua
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
7.
|
DOROBANŢI ORD. II - F1
|
Mediu
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Maxim
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ziua
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Minim
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ziua
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
8.
|
VARIAŞU MARE ORD. II - F1
|
Mediu
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Maxim
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ziua
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Minim
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ziua
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
9.
|
ROVINE NV. ORD. II - F1
|
Mediu
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Maxim
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ziua
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Minim
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ziua
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
10.
|
ŞEMLAC ORD. 1 - F1
|
Mediu
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Maxim
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ziua
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Minim
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ziua
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
11.
|
CHERESIG - F2
|
Mediu
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Maxim
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ziua
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Minim
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ziua
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
12.
|
VÂRŞAND - F5
|
Mediu
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Maxim
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ziua
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Minim
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ziua
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
13.
|
CURTUIUŞENl ORD. I - F1
|
Mediu
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Maxim
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ziua
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Minim
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ziua
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
14
|
SACUENI ORD. II - F1
|
Mediu
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Maxim
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ziua
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Minim
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ziua
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
15.
|
TAMAŞEU - F2
|
Mediu
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Maxim
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ziua
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Minim
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ziua
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
16.
|
SÂNTAUL MIC ORD. I-F1
|
Mediu
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Maxim
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ziua
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Minim
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ziua
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
17.
|
CUŞTEANA ORD. II -
F1
|
Mediu
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Maxim
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ziua
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Minim
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ziua
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
18.
|
CIUMEGH1U SUD ORD. II -
F1
|
Mediu
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Maxim
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ziua
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Minim
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ziua
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
19.
|
SICLÂU ORD. II -
F1
|
Mediu
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Maxim
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ziua
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Minim
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ziua
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Frecventa transmiterii: anual, până la data de 30 iunie a anului
următor.
Modul de transmitere:INGHA va stoca datele pe serverul FTP propriu
si le va transmite pe serverul FTP de la VITUKI.Datele vor
ramane stocate pe serverul FTP al INHGA timp de 30 de zile.
Forma de transmitere:
tabel excel
Modul de completare a datelor lipsă:
Datele lipsă ce se pot recupera din informările anuale vor fi
transmise până la data de 31 august al anului următor.
DIN PARTEA UNGARĂ:
JELI FM7O
VIZSZINTTEK CM-BEN
|
Sor-szam
|
|
JAN
|
FEBR.
|
MARC,
|
APR.
|
MAJ.
|
JUN.
|
JUL.
|
AUG.
|
SZEPT.
|
OKT.
|
NOV.
|
DEC.
|
EVES
|
1.
|
Kispalad/4337
|
|
Atlag
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Max.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nap
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Min.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nap
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2.
|
Csengersima/1660
|
Atlag Max.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nap
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Min.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nap
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3.
|
Merk-Vallaj-Pusztaterem/1627
|
Atlag
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Max.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nap
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Min.
Nap
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
4.
|
Nyirbeltek/1644
|
Atlag
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Max.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nap
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Min.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
5.
|
Nyfrlugos/3614
|
Atlag
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Max.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nap
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Min.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
6.
|
Fulop/2621
|
Atlag
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Max.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nap
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Min.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
7.
|
Nyirabrany/2619
|
Atlag
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Max.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nap
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Min.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
8.
|
Bagamer/2648
|
Atlag
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Max.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nap
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Min.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
9.
|
Biharkeresztes/2662
|
Atlag
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Max.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nap
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Min.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
10.
|
Berekboszormeny/2661
|
Atlag
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Max.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nap
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Min.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
11.
|
Letavertes/2647
|
Atlag
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Max.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nap
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Min.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
12.
|
Biharugra/2804
|
Atlag
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Max.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nap
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Min.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
13.
|
Geszt/2803
|
Atlag
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Max.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nap
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Min.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
14.
|
Mehkerek/2981
|
Atlag
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Max.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nap
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Min.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
15.
|
Gyula/2822
|
Atlag
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Max.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nap
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Min.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
16.
|
Nagykamaras/2827
|
Atlag
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Max.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nap
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Min.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
17.
|
Kevermes/2341
|
Atlag
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Max.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nap
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Min.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
18.
|
Kiszombor/2346
|
Atlag
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Max.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nap
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Min.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
19.
|
Apatfalva/2348
|
Atlag
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Maximum
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nap
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Minimum
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
20.
|
Nagylak/2350
|
Atlag
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Maximum
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nap
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Minimum
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Frecventa transmiterii: anual, până la data de 30 iunie a anului.
Modul de transmitere: VITUKI va stoca datele pe serverul
FTP propriu şi le va transmite pe serverul FTP de la INHGA.
Datele vor rămâne stocate pe serverul FTP al VITUKI timp de 30 de
zile.
Forma de transmitere: tabel excel
Modul de completare a datelor lipsă:
Datele lipsă ce se pot recupera din informările anuale vor fi
transmise pană la data de 31 august al anului următor.
Calitatea apelor subterane DIN PARTEA ROMÂNĂ:
Se va transmite
tabelul următor:
Nr. crt.
|
Cod foraj
|
Localitatea
|
Data recoltării (zi, luna)
|
O2
dizolv
at (mg/l)
|
pH in situu (unităţi
pH)
|
Con-duct. la 20°C (µS/cm)
|
N03 (mg/l)
|
NH4 (mg/l)
|
T apa (0C)
|
CCO-
Mn (mg/l
Os)
|
Fe total (mg/l)
|
1
|
F1
|
ATEA ORD li
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2
|
F1
|
TAMASENI ORD.II
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3
|
F1MA
|
BERCU ORD.II
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
4
|
F1
|
BERVENI ORD.II
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
5
|
F1
|
SCĂRIŞOARA NOUA ORD.II
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
6
|
F1
|
CENAD
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
7
|
F1
|
DOROBANŢI ORD.II
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
8
|
F1
|
VARIASU MARE ORD.II
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
9
|
F1
|
ROVINE NV.ORD.II
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
10
|
F1
|
SEMLAC ORD.II
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
11
|
F2
|
CHERESIG
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
12
|
F5
|
VARSAND
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
13
|
F1
|
CURTUIUSENI ORD.II
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
14
|
F1
|
SACUIENI ORD.II
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
15
|
F2
|
TAMASEU
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
16
|
F1
|
SANTAUL MIC ORD.II
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
17
|
F1
|
CUSTEANA ORD.II
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
18
|
F1
|
CIUMEGHIU SUD ORD.II
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
19
|
F1
|
SICLAU ORD.II
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Balanţa ionică
Suma cationilor:
(Na/23+K/39,1+Ca/20,04+Mg/12,16+Fe/18,62+Mn/27,47+NH4/18,04), în
mmol/l
Suma anionilor; NO2/46+NO3/62+CI/34,45+SO4/48,03+HCO3/61,02+CO3/30),
in mmol/l
Observaţii:
1. Valorile indicatorilor se vor reda cu
2 zecimale, exceptând valorile NO2 si Mn, care se vor reda cu 3 zecimală;
2. In cazul în care valoarea unui indicator este sub limita de
determinare a metodei de analiză, se va sp.
Frecventa transmiterii: anual, până la data de 30 iunie a
anului următor.
Modul de transmitere: INHGA va stoca datele pe serverul FTP
propriu şi le va transmite pe serv
Forma de transmitere: tabel excel
Modul de completare a datelor lipsa:
Datele lipsă ce se pot recupera din informările anuale vor fi
transmise până la data de 31 al anului
Anexa 7b
La Regulamentul privind transmiterea datelor şi
informaţiilor meteorologice şi hidrologice intre România şi Republica Ungară
ine în anul 2006
Mn (mg/l)
|
Na (mg/l)
|
K (mg/l)
|
Ca
(mg/l)
|
Mg (mg/l)
|
po4
(mg/l)
|
NO2 (mg/l)
|
CI (mg/l)
|
SO4
(mg/l)
|
HCO3 (mg/l)
|
C03 (mg/l)
|
Duritate totală ('G)
|
Alcalinitate(ml HCl)
|
m
|
P
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
zecimale; valoarea conductivităţii se va reda fără zecimale;
valoarea temperaturii se va reda cu o specifica expresia "n.d."(non
determinated) şi nu "o".
zerul FTP de la VITUKI. Datele vor rămâne stocate pe serverul FTP
al INHGA timp de 30 de zile.
ji următor.
DIN PARTEA UNGARĂ:
Sor zam
|
Telepules
|
Kut azonosfto szam
|
Mintavetel
idopontja
(honap, nap)
|
Oldott
o2 (mg/l)
|
pH
in situu
(unităţi pH)
|
Fajiagos eiektro-mos
vezetokepesseg 20°C
(µS/cm)
|
N03 (mg/l)
|
NH4 (mg/D
|
Vizho
T
(0C)
|
KOIps (mg/l O2)
|
1.
|
Mako
|
k050570220
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2.
|
Csanadpalota
|
k050520064
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3.
|
Lokdshaza
|
k030670069
|
|
|
|
|
|
|
|
|
4.
|
Gyula
|
k030440492
|
|
|
|
|
|
|
|
|
5.
|
Sarkad
|
k030360106
|
|
|
|
|
|
|
|
|
6.
|
Sarkadkeresztur
|
TIM-I2604A
|
|
|
|
|
|
|
|
|
7.
|
Artand
|
k080720034
|
|
|
|
|
|
|
|
|
8.
|
Merk
|
k142260011
|
|
|
|
|
|
|
|
|
9.
|
Csenger
|
k142080057
|
|
|
|
|
|
|
|
|
10.
|
Gacsaly
|
k141790016
|
|
|
|
|
|
|
|
|
11.
|
Gacsaly
|
k141790018
|
|
|
|
|
|
|
|
|
12.
|
Vamospercs
|
k080240022
|
|
|
|
|
|
|
|
|
13.
|
Nyirlugos
|
k142320042
|
|
|
|
|
|
|
|
|
14.
|
Battonya
|
k030780140
|
|
|
|
|
|
|
|
|
15.
|
Letavertes
|
k080380039 -
|
|
|
|
|
|
|
|
|
16.
|
Csenger
|
GACSG01B -
|
|
|
|
|
|
|
|
|
17.
|
Dombegyhaz
|
GADOE01B
|
|
|
|
|
|
|
|
|
18.
|
Terem
|
GATER01B -
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Balanţa ionică
Suma cationilor:
(Na/23+K/39,1+Ca/20,04+Mg/12,16+Fe/18,62+Mn/27,47+NH4/18,04), în mmol/l
Suma anionilor: NO2/46+NO3/62+CI/34,45+SO4/48,03+HCO3/61,02+CO3/30),
în mmol/l
Observaţii:
1. Valorile indicatorilor se vor reda cu 2 zecimale, exceptând
valorile N02 si Mn, care se vor reda cu 3 2
zecimală;
2. In cazul în care valoarea unui indicator este sub limita de
determinare a metodei de analiză, se va spe
Frecvenţa transmiterii: anual, până la data de 30 iunie a
anului următor.
Modul de transmiterie: VITUKI va
stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe serv
Forma de transmitere: tabel excel
Modul de completare a datelor lipsa:
Datele lipsă ce se pot recupera din informările anuale vor fi
transmise până la data de 31 al anului
Osszes
Fe (mg/l)
|
Mn
(mg/l)
|
Na (mg/l)
|
K (mg/l)
|
Ca (mg/l)
|
Mg (mg/l)
|
PO4 (mg/l)
|
NO2 (mg/l)
|
CI
(mg/l)
|
so4 (mg/l)
|
HCO3
(mg/l)
|
co3 (mg/l)
|
Osszes kemenyseg (nK6)
|
Lugossag (ml HCI)
|
m
|
P
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
zecimale; valoarea conductivităţii se va reda fără zecimale;
valoarea temperaturii se va reda cu o ecifica expresia "n.d."(non
determinated) şi nu "o",
verul FTP de la INHGA. Datele vor rămâne stocate pe serverul FTP al
VITUKI timp de 30 de zile.
următor.
Anexa 7.c
La Regulamentul privind transmiterea datelor şi
informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungară
DATELE DE BAZĂ ALE FORAJELOR PENTRU CARE SE FACE
SCHIMBUL DE DATE DIN PARTEA ROMANĂ:
Se va transmite tabelul următor:
Cod corp apă
|
Cod foraj
|
Corpul de apă
|
Localitatea
|
Folosinţa
terenului
(CORINE
LC)
|
Coordo-nata geogr. (WGS'84) X°
|
Coordo-nata
geogr.
(WGS'84)
y°
|
Nivel teren
MB/MN
|
Adâncime
foraj
(m)
|
Poziţie filtru (m)
|
Anul începerii observaţiilor
|
Frecventa de
măsurare
|
sup
|
inf
|
Np
|
Chimism
|
0
|
1
|
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
10
|
11
|
12
|
1
|
F1
|
|
Atea ord. II
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2
|
F1
|
|
Tămăşeni ord. II
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3
|
F1MA
|
|
Bercu ord. II
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
4
|
F1
|
|
Berveni ord. II
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
5
|
F1
|
|
Scărişoara Nouă ord. II
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
6
|
F1
|
|
Cenad
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
7
|
F1
|
|
Dorobanţi ord. II
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
8
|
F1
|
|
Variasu mare ord.Il
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
9
|
F1
|
|
Rovine NV ord. II
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
10
|
F1
|
|
Şemlac ord. II
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
11
|
F2
|
|
Cheresig
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
12
|
F5
|
|
Vârşand
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
13
|
F1
|
|
Curtuiuşeni ord.II
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
14
|
F1
|
|
Săcuieni ord. II
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
15
|
F2
|
|
Tămăşeu
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
16
|
F1
|
|
Sântaul Mic ord. II
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
17
|
F1
|
|
Cuşteana ord. II
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
18
|
F1
|
|
Ciumeghiu Sud ord. II
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
19
|
F1
|
|
Siclău ord. II
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Frecventa transmiterii: prima
dată pana la data de 30 iunie 2006, apoi, de câte ori au loc schimbări ale
datelor de bază ale forajelor
Modul de transmitere: INHGA
va stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe serverul FTP de
la VITUKI Datele vor
ramane stocate pe serverul FTP al INHGA timp de 30 de zile.
Forma de transmitere: tabel excel
Sor-szam
Talajvi
|
Viztest kodja
zszint es
|
Azonosito rlelo kutak
|
Telepules
|
Terulethasznalat (CORINE LC)
|
Foldrajzi
X° koordinata (WGS'84)
|
Foldrajzi
Y° koordinata (WGS'84)
|
Terepszint (mBf)
|
Talpmelyseg (mta)
|
Szuro (m)
|
Az
eszleles
kezdete
(ev)
|
Eszle
lesi
gyakori
sag
|
also
|
felso
|
1.
|
|
4337
|
Kispalad
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2.
|
|
1660
|
Csengersima
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3.
|
|
1627
|
Merk-Vallaf-Pusztaterem
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
4.
|
|
1644
|
Nyirbeltek
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
5,
|
|
3614
|
Nyirlugos
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
6.
|
|
2621
|
Fulop
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
7.
|
|
2619
|
Nyirabrany
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
8.
|
|
2648
|
Bagamer
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
9.
|
|
2662
|
Biharkeresztes
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
10.
|
|
2661
|
Berekboszormeny
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
11.
|
|
2647
|
Letavertes
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
12.
|
|
2804
|
Biharugra
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
13.
|
|
2803
|
Geszt
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
14.
|
|
2981
|
Mehkerek
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
15.
|
|
2822
|
Gyula
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
16.
|
|
2827
|
Nagykamaras
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
17.
|
|
2341
|
Kevermes
|
|
|
|
|
|
|
|
|
-
|
18.
|
|
2346
|
Kiszombor
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
19.
|
|
2348
|
Apatfalva
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
20.
|
|
2350
|
Nagylak
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Vizminoseg mero kutak
|
21.
|
|
k050570220
|
Mako
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
22.
|
|
k050520064
|
Csanadpalota
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
23.
|
|
k030670069
|
Lokoshaza
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
24.
|
|
k030440492
|
Gyula
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
25.
|
|
k030360106
|
Sarkad
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
26.
|
|
TIM-I2604A
|
Sarkadkereszte
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
27.
|
|
k080720034
|
Artand
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
28.
|
|
k142260011
|
Merk
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
29.
|
|
k142080057
|
Csenger
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
30.
|
|
k141790016
|
Gacsaly
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
31.
|
|
k141790018
|
Gacsaly
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
32.
|
|
k080240022
|
Vamospercs
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
33.
|
|
k142320042
|
Nyirlugos
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
34.
|
|
k030780140
|
Battonya
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
35.
|
|
k080380039
|
Letavertes
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
36.
|
|
GACSG01B
|
Csenger
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
37.
|
|
GADOE01B
|
Dombegyhaz
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
38.
|
|
GATER01B
|
Terem
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Frecventa transmiterii: prima
dată până la data de 30 iunie 2006, apoi, de câte ori au loc schimbări ale
datelor de bază ale forajelor
Modui de transmitere: VITUKI va stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite
pe serverul FTP de la INHGA. Datele vor rămâne stocate pe serverul FTP al VITUKI timp de 30 de zile.
Forma de transmitere: tabel
excel
Anexa 8a
SCHIMBUL DE DATE OBŢINUTE DIN MĂSURĂTORI DE LA RADARELE METEOROLOGICE *)
Din Partea română :
Conţinutul schimbului de date:
Se vor transmite următoarele date radar, provenite de
la radarul Gematronik de la
Oradea (RDOR):
- Informaţii radar în
pseudo-CAPPI(R,Z) 8 bites în cod BUFR. Numele fişierului
este: "urrdAAAALLZZ_OOMM.dat" unde primele
patru caractere (urrd) sunt constante şi au semnificaţia de informaţie
specifică de radar de la Oradea. Următoarele caractere au semnificaţia:
- AAAAA - anul
- LL - luna
- ZZ - ziua -
OO - ora
- MM - minutul la momentul
efectuării observaţiei radar.
Modul de transmitere
Informaţiile de la radarul Gematronik Oradea vor fi
transmise la fiecare 7,5 minute în serverul FTP de la
adresa ftp.met.hu , pe măsura generării lor.
Din Partea ungară :
Conţinutul schimbului de date
Datele radar de la VITUKI Budapesta:
- Harta radar integrată cu
imagini compozite va fi transmisă la fiecare 15 minute. Numele fişierului este:
"brodAAAALLZZ_OOMM.jpg" unde primele patru
caractere (brod) sunt constante şi au
semnificaţia de imagine compozită. Următoarele caractere au semnificaţia:
- AAAAA - anul
- LL - luna
- ZZ - ziua
- OO - ora
- MM - minutul la momentul
efectuării observaţiei radar.
Modul de transmitere
VITUKI Budapesta amplasează datele la fiecare 15
minute, pe serverul VITUKI FTP. Partea română va accesa datele la adresa ftp.vituki.hu.
Anexa 8.b
AVERTIZĂRI METEOROLOGICE PE BAZA DATELOR RADAR
Partea ungară transmite avertizări emise pe baza
datelor de la radarele
- Nyiregyhaza - Napkor
- Budapesta - Pestlorincz
Se transmit avertizări în caz de:
Estimări radar de cantităţi de precipitaţii mai mari
decât 25 mm, acumulate în ultimele 6 ore sau mai puţin, când suprafaţa afectată
depăşeşte 100 km2.
Avertizările radar se referă la zona situată la est de Budapesta până la limita
de percepţie a radarelor.
Ora transmiterii: imediat după detectarea fenomenului.
In cazul unor fenomene cu durată mare avertizările se vor actualiza şi vor fi
emise cu o cadenţă de maxim una la 6 ore.
Modul de transmitere:
Avertizările vor fi transmise de către OMSZ Budapesta
la adresa e-mail a staţiei radar Oradea, respectiv: radaroradea@
meteo.inmh.ro
Forma transmiterii:
Avertizările radar asupra fenomenelor meteorologice
periculoase se vor da în clar, specificându-se următoarele:
- data şi ora emiterii,
- valoarea maxima a precipitaţiei acumulate
estimată,
- suprafaţa estimată a teritoriului afectat, în km2, de o precipitaţie mai mare de 25 mm.
Anexa 9
ADRESELE POŞTALE ŞI TELEFOANELE INSTITUŢIILOR CARE
PARTICIPĂ LA SCHIMBUL DE DATE METEOROLOGICE Şl HIDROLOGICE
Din Partea română: ORGANE CENTRALE:
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALA DE METEOROLOGIE - BUCUREŞTI
Sos. Bucureşti- Ploieşti, nr. 97, Sector 1, Bucureşti
013686, România
Telefon centrală: 40-21-3163240; 40-21-3163116
E-mail: relatii@meteo.inmh.ro
Director General: Tel: 40-21-3164292; Fax:
40-21-3163143
Director Tehnic: Tel./fax: 40-21-316 60 98
CENTRUL NAŢIONAL DE PROGNOZĂ METEOROLOGICĂ:
Telefon + Fax: 40-21-3163732
Telefon + Fax: 40-21 - 3161191
Mobil : 40-723-344447
E-mail:dinu.marasoiu@ meteo.inmh.ro
CENTRUL NAŢIONAL DE COMUNICAŢII:
Telefon: 40-21-2312138
Email: operator@meteo.inmh.ro:
CENTRUL NAŢIONAL DE PROGNOZE HIDROLOGICE (CNPH) din
cadrul INHGA:
E-mail: comun@hidro.ro: Tel./Fax.: 40-21-2302157;
Mobil: 40-724405329;
Şef C.N.P.H.: Marius MATREATA
E-mail: marius.matreata@hidro.ro;
Mobil: 40-788-322947
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ "APELE ROMÂNE"
Str. Edgar Guinet nr. 6, sector 1, 010018, Bucureşti,
România
Telefon centrală: 40-21-3110146
Telefon mobil: 40-788-235751
40-788-235752
40-788-235753
E-mail: Director Gen. Adj.:ovidiu.gabor@rowater.ro
DISPECERATUL CENTRAL:
Telefon/Fax: 40-21-3103526
E-mail: dispecer@ rowater.ro
SECRETARIAT:
Telefon: 40-21-3151301;
Fax: 40-21-3122174
ORGANE LOCALE:
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ "APELE ROMÂNE"
DIRECŢIA APELOR SOMEŞ-TISA - CLUJ
Str. Vânătorului nr. 17, 3400, Cluj Napoca, România
Telefon centrală : 40-264-433028
Director tehnic administrare
lucrări: 40-264-433025
Telefon mobil: 40-788-235758; 40-788-235759
Director Tehnic 40-264-433022
SECRETARIAT:
Telefon: 40-264-433020
Fax: 40-264-433026
DISPECERAT:
Telefon : 40-264-433021
Fax: 40-264-433026 (orele 15.30
- 7.30)
E-mail: apecj@dast.rowater.ro: dispecerat@dast.rowater.ro;
ADMINISTRAŢIA
NAŢIONALĂ "APELE ROMÂNE" DIRECŢIA APELOR CRIŞURI - ORADEA
Str. Ion Bogdan nr. 35, Oradea, 3700, România
DIRECTOR
Telefon 40-259-442033
DISPECERAT
Telefon 40-259-443892
Fax 40-259-444237
Telefon calculator 40-259-479166
E-mail: dispecerat@dac.rowater.ro
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ "APELE ROMÂNE"
DIRECŢIA APELOR MUREŞ - TG. MUREŞ
Str. Samuel Koteles nr.33, Tg. Mureş, 4300, România
Telefon: 40-265-161303
Telefax: 40-265-167955
Telef.calc: 40-265-164290
E-mail: d ispecerat @ dam. rowater.ro
Din Partea ungară: ORGANE CENTRALE:
- KORNYEZETVEDELMI ES VIZGAZDALKODASI KUTATO INTEZET
KHT (VITUKI Kht) (INSTITUTUL DE CERCETĂRI DE
PROTECŢIA MEDIULUI Şl DE GOSPODĂRIREA APELOR S.P.), VIZGAZDALKODASI IGAZGATOSAG
(DIRECŢIA DE GOSPODĂRIRE A APELOR)
Telefax: 36-1-2150440
ORSZAGOS VIZJELZO SZOLGALAT (OVSZ) (SERVICIUL
NATIONAL DE PROGNOZA HIDROLOGICA),
H - 1095 Budapest, Kvassay J. ut 1.
Telefon: 36-1-215 5001
Telefax: 36-1-216 7670
E-mail: ovsz@vituki.hu, balint@vituki.hu
- ORSZAGOS METEOROLOGIAI SZOLGALAT (OMSZ) (SERVICIUL NAŢIONAL DE METEOROLOGIE),
H-1024 Budapest, Kitaibel Pal u. 1.
H-1525 Budapest, Pf. 38.
Telefon: 36-1-346 4694, 36-1-346 4672
Telefax: 36-1-346 4684
E-mail: bonta@met.hu
ORGANE LOCALE:
- FELSO-TISZA-VIDEKI
KORNYEZETVEDELMI ES VIZUGYl IGAZGATOSAG (FETIKOVIZIG) (DIRECŢIA APELOR TISA
SUPERIOARĂ),
H-4400 Nyiregyhaza, Szechenyi u. 19., Pf. 14.
Telefon: 36-42-502 200 Telefax: 36-42-502 202
E-mail: vizrajz@fetikovizig.hu
- TISZANTULI KORNYEZETVEDELMI ES VIZUGYl IGAZGATOSAG (TIKOVIZIG) (DIRECŢIA APELOR DE DINCOLO
DE TISA),
H-4025 Debrecen, Hatvan u. 8-10., Pf. 57
Telefon: 36-52-410 677
Telefax: 36-52-316 662
E-mail: vizrajz@tikovizig.hu
- KOROS-VIDEKI
KORNYEZETVEDELMI ES VIZUGYI IGAZGATOSAG (KOR-KOVIZIG) (DIRECŢIA APELOR
CRIŞURI),
H - 5700 Gyula, Varoshaz u. 26., Pf. 19
Telefon: 36-66-526 400
Telefax: 36 - 66 - 526 407
E-mail: vizrajz® korkovizig.hu
- ALSO-TISZA-VIDEKl KORNYEZETVEDELMI ES VIZUGYI
IGAZGATOSAG (ATI-KOVIZIG) (DIRECŢIA APELOR TISA INFERIOARĂ)
H-6720 Szeged, Stefania 4. Pf. 390
Telefon: 36-62-599 599
Telefax: 36-62-420 774
E-mail: vizraiz@atikovizig.hu
FELSO-TISZA-VIDEKI KORNYEZETVEDELMI, TERMESZETVEDELMI
ES VIZUGYI FELUGYELOSEG
H-4401 Nyiregyhaza, Kolcsey u. 12-14.
Telefon: 36-42-310 155
Telefax: 36-42-598 941
E-mail: fetikvf @ ktm.x400qw.itb-hu
TISZANTULI KORNYEZETVEDELMI, TERMESZETVEDELMI ES
VIZUGYI FELUGYELOSEG
H-4025 Debrecen, Piac u. 9/b.
Telefon: 36-52-319 406, 36-52-412 653
Telefax: 36-52-310 428
E-mail: tikofe@mail.datanet.hu
KOROS-VIDEKI KORNYEZETVEDELMI, TERMESZETVEDELMI ES
VIZUGYI FELUGYELOSEG
H-5700 Gyula, Megyehaz u. 5-7.
Telefon: 36-66-362 944, 36-66-463 045, 36-66-463 043
36-30-2194108 (ugyelet)
Telefax: 36-66-361 755
E-mail: kovikvfi@ktm.x400gw.itb.hu
ALSO-TISZA-VIDEKl KORNYEZETVEDELMI, TERMESZETVEDELMI
ES VIZUGYI FELUGYELOSEG
H-6721 Szeged, Felso-Tisza part 17.
Telefon: 36-62-553 033 (kozpont), 36-30-9382 389
(ugyelet)
Telefax: 36-62-553 038
E-mail:atikofi @ ktm.x400w.itb.hu
Anexa 5
La Protocolul Sesiunii a XVII-a a Comisiei (Oradea, 2
februarie 2006)
REGULAMENT PRIVIND SCHIMBUL DE INFORMAŢII Şl
EFECTUAREA PE BAZĂ DE RECIPROCITATE A ZBORURILOR DE
OBSERVARE VIZUALĂ DE CĂTRE ORGANELE
DE GOSPODĂRIREA APELOR DIN ROMÂNIA ŞI REPUBLICA
UNGARĂ IN CAZURI
DE PERICOL EXTRAORDINAR DE INUNDAŢII DIN RÂURI SI APE INTERNE, PRECUM ŞI IN SITUAŢII DE POLUĂRI ACCIDENTALE CU EFECT TRANSFRONTIER
Prezentul Regulament a fost elaborat pe baza Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare
privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de
frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003 şi intrat în vigoare la 17
mai 2004.
Art. 1
In perioada de pericol extraordinar
de inundaţii din râuri şi ape interne, precum şi în situaţii de poluări
accidentale cu efect transfrontier, fiecare Parte va efectua după necesităţi,
zboruri de observare vizuală cu aeronavele sale, în imediata apropiere a
frontierei comune, deasupra cursurilor de apă, lucrărilor hidrotehnice şi
zonelor inundate de pe teritoriul propriu, informând cealaltă Parte asupra
constatărilor efectuate .
Art. 2
In cazul zborurilor prevăzute deasupra teritoriului
propriu, în apropierea şi de-a lungul frontierei de stat, în scopul arătat la
art. 1, organul de dirijare a zborurilor al Părţii care efectuează zborul va
informa despre Programul de zbor, organul similar al celeilalte Părţi, înainte
de începerea zborului.
Art. 3
In situaţii cu totul deosebite de pericol de inundaţii
din râuri şi ape interne, precum şi în situaţii de poluări accidentale cu efect
transfrontier pe teritoriul uneia din Părţi, organul central de gospodărire a
apelor al Părţii respective poate executa, cu acordul organului competent al
celeilalte Părţi, în condiţiile prevăzute de prezentul Regulament, zboruri de
observare vizuală, cu aeronave civile sau militare deasupra cursurilor de apă,
lucrărilor hidrotehnice şi a zonelor inundate de pe teritoriul celeilalte
Părţi.
Art. 4
Zborurile de observare vizuală
deasupra teritoriului celeilalte Părţi se vor executa la înălţimi de cel mult
600 m deasupra reliefului, pe o adâncime de la frontieră ce se stabileşte de la
caz la caz, de organele hidrotehnice ale Părţilor.
Art. 5
Cererile de autorizare a
survolurilor se vor face prin conducătorii organelor centrale de gospodărire a
apelor ale Părţilor, în cazul când zborurile de observare vizuală se efectuează
cu aeronave civile şi se vor transmite organului competent de aprobare a
zborurilor al fiecărei Părţi.
Art.6
Autorizarea şi efectuarea survolului pentru aeronavele
civile se va face în conformitate cu procedurile prevăzute de Acordurile
internaţionale relevante la care cele două state sunt Părţi şi de legislaţia
naţională specifică în vigoare.
Art. 7
Organul centra! de gospodărire a apelor al Părţii care
efectuează survolul pe teritoriul statului celeilalte Părţi are dreptul să ţină
legătura prin radio cu aeronava sa, cu condiţia ca aceasta să nu stingherească
legătura radio permanentă cu organele de dirijare a zborurilor celeilalte
Părţi.
Art. 8
Dacă zborurile se efectuează cu aeronave militare,
cererile de autorizare a survolului se vor face direct între statele majore
generale ale forţelor armate ale Părţilor, după ce în prealabil au fost
anunţate organele centrale de gospodărire a apelor aparţinând celor două Părţi
şi după ce s-a procedat la coordonarea datelor zborurilor.
Art. 9
In cazul zborurilor cu aeronave militare, cererile de
autorizare a survolurilor, programările şi efectuarea zborurilor se vor face
potrivit reglementărilor stabilite între statele majore generale ale forţelor
armate ale celor două Părţi.
Art. 10
Organul central de gospodărire a apelor al fiecărei
Părţi, după perfectarea formelor de survol, va informa organele competente cu
atribuţii la frontieră ale Părţii sale din sectorul respectiv, despre începerea
şi terminarea zborurilor peste frontiera de stat.
Art. 11
In cazul unor evenimente excepţionale de zbor se vor
aplica prevederile relevante ale Acordurilor internaţionale la care cele două
state sunt Părţi şi ale legislaţiei naţionale specifice în vigoare.
Art. 12
Eventualele cheltuieli, efectuate de către o Parte
pentru cealaltă Parte, legate de executarea zborurilor prevăzute la art. 3
(combustibil, reparaţii etc.) se vor deconta potrivit reglementărilor existente
în domeniul aviaţiei civile sau, după caz, a aviaţiei militare.
Art. 13
Zborurile de observare vizuală se vor efectua de
regulă, folosind pentru decolare şi aterizare numai aerodromurile de pe
teritoriul statului propriu. In cazurile în care va fi necesar să se folosească
şi aerodromurile statului celeilalte Părţi, se vor aplica reglementările practicate
de aceasta pentru zborurile internaţionale (control vamal, grăniceresc,
sanitar, fito-sanitar, etc).
Art. 14
a). Prezentul Regulament poate fi modificat sau
completat pe baza hotărârii Comisiei hidrotehnice la cererea oricăruia dintre
Imputerniciţi. Intrarea în vigoare a modificărilor sau completărilor se va face
pe baza articolelor privind intrarea în vigoare a
acestui Regulament.
b). Prezentul Regulament a fost întocmit în câte două
exemplare originale, în limba română şi limba maghiară, ambele texte fiind egal
autentice.
c). Prezentul Regulament intră în vigoare după
aprobarea Protocolului Sesiunii a XVII-a a Comisiei
hidrotehnice româno-ungare, conform sistemului juridic intern,
d). Odată cu intrarea în vigoare a prezentului
Regulament, anexa 8 a Protocolului Sesiunii a XV-a a Comisiei, intitulat
"Regulament privind schimbul de informaţii şi efectuarea pe baza de
reciprocitate a zborurilor de observare vizuale de către organele de
gospodărirea apelor din România şi Republica Ungară în cazul de pericol
extraordinar de inundaţii din râuri şi ape interne" îşi pierde
valabilitatea.
Anexa 6
La Protocolul Sesiunii a XVII-a a Comisiei (Oradea,
2februarie 2006)
REGULAMENT
PRIVIND PROCEDURA APLICABILĂ PROIECTELOR DE NATURA A PROVOCA IMPACT TRASFRONTIER
Temeiul legal
Art.1
Temeiul legal al prezentului Regulament îl constituie:
- Acordul dintre Guvernul
României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi
utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie
2003, intrat în vigoare la 17 mai 2004 (denumit în continuare Acord),
- Protocolul Sesiunii a XVI-a a Comisiei
hidrotehnice româno-ungare, denumit în continuare Comisie, semnat la
Hajduszoboszlo (Ungaria), la 18 noiembrie 2004.
Definirea noţiunilor
Art. 2
In sensul prevederilor prezentului Regulament:
a). "proiect" înseamnă o activitate propusă
care este prevăzută în planuri prealabile şi în studii şi a cărei realizare
poate provoca un impact transfrontier;
b). „activitate propusă" înseamnă orice activitate
sau orice schimbare majoră a unei activităţi care face obiectul unei decizii a
autorităţilor competente conform procedurii naţionale de reglementare în
domeniul evaluării impactului asupra mediului în contextul Acordului;
c). "impact transfrontier" înseamnă acele
schimbări semnificative şi cuantificabile pe baza nivelului de cunoaştere din
fiecare ţară şi cu luarea în considerare a metodologiilor Uniunii Europene,
intervenite în regimul hidrologic, cantitatea, calitatea apelor, mediul acvatic
şi în viata florei şi a faunei acvatice, care se manifestă pe teritoriul
statului unei Părti contractante, în urma activităţii umane sau a unor
evenimente naturale intervenite pe teritoriul statului celeilalte Părţi contractante.
Scopul Regulamentului
Art. 3
Scopul acestui Regulament este stabilirea procedurii
aplicabile proiectelor din domeniul gospodăririi
apelor, care se execută pe apele de frontieră ce intră sub incidenţa Acordului,
şi care sunt de natură a provoca un impact transfrontier.
Domeniul de aplicare
Art. 4
a). Regulamentul se aplică următoarelor proiecte:
- acelora pentru care există
obligaţia evaluării impactului în conformitate cu prevederile legislaţiei
naţionale şi în cazul în care nu sunt folosite proceduri de consultare în
înţelesul Convenţiei Espoo;
- acelora pentru care legislaţia naţională nu prevede
obligaţia evaluării impactului asupra mediului.
b). Proiectele care reprezintă obiectul reglementării
sunt următoarele:
- cele care pot avea impact transfrontieră asupra
calităţii apei;
- cele care pot influenţa regimul hidrologic al apelor
de frontieră;
- cele care emit substanţe
periculoase prevăzute în lista substanţelor periculoase stabilite de Comisie.
Lista reprezintă anexă la prezentul Regulament.
Procedura aplicabilă proiectelor prevăzute la art. 4.a,
alin 1
Art. 5
a). Evaluarea impactului transfrontier se face cu respectarea prevederilor UE şi a legislaţiei naţionale
specifice fiecărei Părţi.
b). Evaluarea se face de către autorităţile competente
ale acelei Părţi pe teritoriul statului căruia urmează să se realizeze
proiectul.
c). Proiectele prevăzute la art. 4 a, alin 1 se includ
de fiecare Parte pe o listă care se prezintă anual, celeilalte Părţi, în cadrul
Comisiei hidrotehnice româno-ungare.
Orice modificare a listei intervenită între Sesiuni se
va aduce la cunoştinţa celeilalte Părţi, prin intermediul Secretarului Comisiei.
d). Dacă una din Părţi se consideră posibil afectată de
unul din proiectele incluse pe lista prevăzută la punctul c al acestui articol,
poate solicita consultări şi informări, precum şi documentaţia studiului de
impact în vederea exprimării puctului de vedere, conform art. 11, pct. 7 al
Acordului.
e). Consultările şi informările Părţilor pot avea ca
obiect:
- aspectele constructive ale proiectului;
- prezentarea studiului de impact pentru eventuale
clarificări, cu excepţia informaţiilor confidenţiale şi secrete, astfel cum
acestea sunt definite de legislaţia naţională;
- cunoaşterea reciprocă a poziţiei Părţilor;
- evaluarea folosirii celei mai bune tehnologii
disponibile şi accesibile din punct de vedere economic pentru substanţele periculoase, conform art. 7, pct. 5 al Acordului;
- convin de comun acord valorile limită de calitate la
evacuări, pe care le valorifică la emiterea autorizaţiei, ţinând cont de
directivele specifice ale Uniunii Europene şi de prevederile tratatului de
aderare la Uniunea Europeană, conform art. 7, pct. 6 din Acord.
Procedura aplicabilă proiectelor prevăzute la art. 4.b,
alin 2
Art. 6
a). Procedura prevăzută la art. 5 se aplică întocmai şi
proiectelor pentru care legislaţia naţională nu prevede obligaţia evaluării
impactului asupra mediului, cu excepţia paragrafelor a, b, şi e din acel
articol.
b). Consultările şi informările Părţilor pot avea ca
obiect:
- descrierea amplasamentului proiectului;
- aspectele constructive ale proiectului cu excepţia
informaţiilor confidenţiale şi secrete, astfel cum acestea sunt definite de
legislaţia naţională;
- planul amplasamentului, cu reprezentarea cursului de
apă receptor, inclusiv legenda;
- cunoaşterea punctelor de vedere ale Părţilor;
- consultări despre felul şi mărimea impactului
aşteptat;
- în cazul acceptării de către Părţi a existenţei unui
impact transfrontier, elaborarea de propuneri privind măsurile de limitare a
impactului.
Desfăşurarea consultărilor
Art. 7
a). Consultările sunt iniţiate de oricare din Părţi şi
se desfăşoară în cadrul Comisiei.
b). Rezultatul consultărilor va fi cuprins în procesul
verbal al întâlnirii organizate în acest scop.
c). Consultările se desfăşoară într-un interval ce nu
trebuie să depăşească 60 de zile. Părţile pot prelungi termenul cu încă 30 de
zile.
Dispoziţii finale
Art. 8
a). Prezentul Regulament poate fi modificat sau
completat pe baza hotărârii Comisiei la cererea oricăruia dintre Imputerniciţi.
Intrarea în vigoare a modificărilor sau completărilor se va face pe baza articolelor privind intrarea în vigoare a acestui Regulament.
b). Anexa la prezentul Regulament reprezintă parte
integrantă din acesta.
c). Prezentul Regulament a fost întocmit în câte două
exemplare originale, în limba română şi limba maghiară, ambele texte fiind egal autentice.
d). Prezentul Regulament intră în vigoare după
aprobarea Protocolului Sesiunii a XVII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare,
conform sistemului juridic intern.
Anexă
La Regulamentul privind procedura aplicabilă
proiectelor de natură a provoca impact transfrontier.
LISTA SUBSTANŢELOR PERICULOASE STABILITE DE COMISIE,
IN CONCORDANTA
CU PREVEDERILE DIRECTIVEI CADRU PENTRU APĂ 60/2000/CE (DCA), POTRIVIT PREVEDERILOR ART.7.4 AL ACORDULUI
ANEXA X A DCA1 LISTA SUBSTANŢELOR PRIORITARE ÎN
DOMENIUL POLITICII DE APE
|
nr. CAS 1
|
nr.EU2
|
Numele substanţei prioritare
|
Identificat ca substanţă prioritară
periculoasă
|
(1)
|
15972-60-8
|
240-110-8
|
Alaclor
|
|
(2)
|
120-12-7
|
204-371-1
|
Antracen
|
(X)***
|
(3)
|
1912-24-9
|
217-617-8
|
Atrazin
|
(X)***
|
(4)
|
71-43-2
|
200-753-7
|
Benzol
|
|
(5)
|
n.d.
|
n.d.
|
Difenileteri bromuraţi"
|
X****
|
(6)
|
7440-43-9
|
231-152-8
|
Cadmiu şi compuşi
|
X
|
(7)
|
85535-84-8
|
287-476-5
|
Cio-i3-dora1cani
|
X
|
(8)
|
470-90-6
|
207-432-0
|
Clorfenvinfos
|
|
(9)
|
2921-88-2
|
220-864-4
|
Clorpirifos
|
(X) ***
|
(10)
|
107-06-2
|
203-458-1
|
1,2-Diclor-etan
|
|
(11)
|
75-09-2
|
200-838-9
|
Diclor-metan
|
|
(12)
|
117-81-7
|
204-211-0
|
2-etil-hexil-diftalat (DEHP)
|
(X)***
|
(13)
|
330-54-1
|
206-354-4
|
Diuron
|
(X)***
|
(14)
|
115-29-7
|
204-079-4
|
Endosulfan
|
(X)***
|
|
959-98-8
|
n.d.
|
(alfa-endosulfan)
|
|
(15)
|
206-44-0
|
205-912-4
|
Fluoranten
|
|
(16)
|
118-74-1
|
204-273-9
|
Hexaclor-benzen
|
X
|
(17)
|
87-68-3
|
201-765-5
|
Hexaclor-butadiena
|
X
|
(18)
|
608-73-1
|
210-158-9
|
Hexaclor-ciclohexan
|
X
|
|
58-89-9
|
200-401-2
|
(gamma-izomer, Lindan)
|
|
|
nr. CAS 3
|
nr.EU 4
|
Numele substanţei prioritare
|
Identificat ca substanţă prioritară
periculoasă
|
(19)
|
34123-59-6
|
251-835-4
|
Izoproturon
|
(X) ***
|
(20)
|
7439-92-1
|
231-100-4
|
Plumb şi compuşi
|
(X) ***
|
(21)
|
7439-97-6
|
231-106-7
|
Mercur şi compuşi
|
X
|
(22)
|
91-20-3
|
202-049-5
|
Naftalina
|
(X)***
|
(23)
|
7440-02-0
|
231-111-4
|
Nichel şi compuşikkel es vegyuletei
|
|
(24)
|
25154-52-3
|
246-672-0
|
Nonilfenoli
|
X
|
|
104-40-5
|
203-199-4
|
(4-(para)-nonilfenol
|
|
(25)
|
1806-26-4
|
217-302-5
|
Octilfenoli
|
(X)***
|
|
140-66-9
|
n.d.
|
(para-terţ-octilfenol)
|
|
(26)
|
608-93-5
|
210-172-5
|
Pentaclor-benzen
|
X
|
(27)
|
87-86-5
|
201-778-6
|
Pentaclor-fenol
|
(X) ***
|
(28)
|
n.d.
|
n.d.
|
Hidrocarburi poliaromatice
|
X
|
|
50-32-8
|
200-028-5
|
(Benz(a)piren),
|
|
|
205-99-2
|
205-911-9
|
(Benz(b)fluoranten),
|
|
|
191-24-2
|
205-883-8
|
(Benz(g,h,i)perilen),
|
|
|
207-08-9
|
205-916-6
|
(Benz(k)fluoranten),
|
|
|
193-39-5
|
205-893-2
|
(lndeno(1,2,3-cd)piren)
|
|
(29)
|
122-34-9
|
204-535-2
|
Simazin
|
(X) ***
|
(30)
|
688-73-3
|
211-704-4
|
Compuşi Tributilstanici
|
X
|
|
36643-28-4
|
n.d.
|
(cation Tributilstaniu)
|
|
(31)
|
12002-48-1
|
234-413-4
|
Triclor-benzeni
|
(X)***
|
|
120-82-1
|
204-428-0
|
(1,2,4-Triclor-benzen)
|
|
(32)
|
67-66-3
|
200-663-8
|
Triclor-metan (cloroform)
|
|
(33)
|
1582-09-8
|
216-428-8
|
Trifluarin
|
(X) ***
|
(34)
|
|
|
Cianuri2
|
|
*In situaţia în care au fost alese grupe de
substanţe, au fost evidenţiaţi ca parametrii reprezentanţi tipici (în
paranteză, fără nr, crt). Verificarea se referă la aceste substanţe, fără să
excludă, în caz de nevoie, adăugarea altor substanţe.
**Aceste clase de substanţe includ in mod
normal un număr considerabil de compuşi individuali; in prezent nu sunt
stabiliţi cei mai adecvaţi compuşi individuali.
***Aceste substanţe prioritare sunt supuse
revizuirii pentru a fi considerate "substanţe prioritare
periculoase". Comisia, în decurs de 12 luni de la acceptarea acestei
liste, face o propunere către Parlamentul şi Consiliul European, pentru
încadrarea definitivă a substanţei. Programarea propunerilor Comisiei,
stabilită în art.16 al DC 60/2000, nu este afectată de această revizuire.
****Se considera numai penta-bromo-bifenil-eter (CAS 32534-81-9).
*****Fluorantrenul figurează în această
listă ca indicator al altor hidrocarburi poliaromatice periculose,
1 anexa la
DirectivaUE 2455/2001/EK EU
2 La propunere
ungară, având în vedere relaţiile de emisie ale bazinului hidrografic, precum
şi anexa
D 76/464/EGK, lista II , pct.7
şi DC60/2000 anexa VIII, pct. 6.
3 CAS: Chemical
Abstracts Service
4 nr. EU : Lista
Europeană a Substanţelor Comerciale existente (EINECS) sau Lista Europeană a
Substanţelor Chimice Inscrise (ELINCS).
Anexa 7
La Protocolul Sesiunii a XVII-a a Comisiei (Oradea, 2
februarie 2006)
REGULAMENT PRIVIND PROCEDURA DE URMAT PENTRU EXAMINAREA
INTERVENŢIILOR CU POSIBIL IMPACT TRANSFRONTIER
Baza legală a Regulamentului
Art.1
Elaborarea Regulamentului are la bază:
prevederile cuprinse în art. 6, alin. 5 si art. 11, alin. 7 al Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul
Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a
apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003 si intrat in
vigoare la 17 mai 2004 (denumit în continuare
Acord), hotărârile cuprinse
in punctul B.2.4. al Protocolului Sesiunii a XVI-a a Comisiei hidrotehnice
romano-ungare (denumită în continuare Comisie).
Domeniul de aplicare a Regulamentului
Art. 2
a). Domeniul de aplicare al
prezentului Regulament se extinde conform art.5 alineatul 2 al Acordului asupra
intervenţiilor aflate în execuţie cât şi asupra celor proiectate, care pot
schimba starea apelor, mediului acvatic şi a lumii vii în măsura în care au
efect tranfrontier. b). Noţiunile "impact transfrontier" şi
"intervenţii" trebuie înţelese conform definiţiilor de la art. 2,
puctele 1.b si 1.c ale Acordului.
Procedura
Art. 3
a). Comisia elaborează, la fiecare Sesiune, pe baza
art. 11 (7) al Acordului lista acelor intervenţii ale căror proiecte (documentaţii) urmează sa fie
prezentate spre a fi analizate.
b). Proiectele (documentaţiile) intervenţiilor
selectate se vor transmite reciproc Părţilor
contractante în termen de 30 de zile,
c). In măsura în care perioada dintre două Sesiuni,
oricare Parte primeşte informaţii pe baza propriei legislaţii în legătură cu o intervenţie care nu se află pe
lista întocmită, conform art.3.a),
al prezentului Regulament, aceasta va transmite proiectul (documentaţia)
intervenţiei în termen de 30
de zile Părţii celeilalte spre examinare.
d). Proiectele (documentaţiile) ce fac obiectul art.
3.b). si 3.c). vor fi trimise de către împuterniciţi.
e). Partea care primeşte proiectele (documentaţiile)
îşi formulează punctul de vedere în termen de 90 de zile de la primirea acestora. Partea care examinează va
avea în vedere art.5 (2), alin.a,
b, d si e ale Acordului, cât şi de art.9 (5) si (6) cât şi multe alte puncte de
vedere.
f). In măsura în care este necesar, Partea examinatoare
poate cere date suplimentare, de la cealaltă Parte, care să completeze proiectul (documentaţia). In
acest caz timpul pentru formularea
punctului de vedere se prelungeşte cu 60 zile.
g). Scrisorile care conţin punctele de vedere,
respectiv cele pentru solicitarea datelor suplimentare, vor fi semnate de Imputerniciţi.
h). Punctele de vedere primite în termen vor fi luate
în considerare de Părţi, potrivit reglementărilor proprii privind autorizarea.
i). Comisia elaborează şi trece în revistă, la fiecare
Sesiune, lista intervenţiilor pentru punctele de vedere. Constată dacă pentru fiecare proiect (documentaţie)
examinarea s-a încheiat sau este
în curs, dacă poate fi avizată sau dacă Partea examinatoare are observaţii în
legătură cu intervenţia.
j). Soluţionarea eventualelor
puncte de vedere diferite se va realiza conform art.18 al Acordului.
k). Prezentul Regulament funcţionează de sine stătător
până când Comisia va hotărî modificarea
şi integrarea acestuia în Regulamentul privind procedura aplicabilă proiectelor de natură a provoca impact transfrontier.
Dispoziţii finale
Art. 4
a). Prezentul Regulament poate fi modificat sau
completat pe baza hotărârii Comisiei la cererea oricăruia dintre Imputerniciţi. Intrarea în vigoare a
modificărilor sau completărilor se va face pe baza
articolelor privind intrarea în vigoare a acestui Regulament.
b). Prezentul Regulament a fost întocmit în câte două
exemplare originale, în limba română şi limba maghiară, ambele texte fiind egal autentice.
c). Prezentul Regulament intră în vigoare după
aprobarea Protocolului Sesiunii a.XVII-a a Comisiei
hidrotehnice româno-ungare, conform sistemului juridic intern.
Anexa 8
La Protocolul Sesiunii a XVII-a a Comisiei (Oradea, 2
februarie 2006)
REGULAMENT PRIVIND
PROCEDURA APLICABILĂ ÎN CAZUL APARIŢIEI UNEI STĂRI DE DETERIORARE NEAŞTEPTATĂ A
CALITĂŢII APEI
Temeiul legal al Regulamentului
Art.1
Prezentul Regulament are la bază prevederile:
-"Acordului dintre Guvernul Republicii Ungare şi
Guvernul României privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră", semnat
la Budapesta la 15 septembrie 2003, intrat în vigoare
la 17 mai 2004;
-Convenţiei pentru protecţia şi utilizarea durabilă a
fluviului Dunărea (1992), Sofia;
- Protocolului Sesiunii a XII-a a Comisiei hidrotehnice
româno-ungare, semnat la Szeged, la data de 3
decembrie 1999, punctul 1.6. (prin care s-a hotărât armonizarea Regulamentului
cu normele Uniunii Europene
şi metodologia folosită în cadrul Centrelor Internaţionale de Alarmare în caz de Poluări Accidentale la
Dunăre);
-Protocolului Sesiunii a XVI-a a Comisiei
hidrotehnice româno-ungare, semnat la Hajduszoboszlo,
la data de 18 noiembrie 2004, punctul B.2.1.b, punctul B.2.4 şi anexa 6.
Scopul regulamentului
Art. 2.
a). Acest regulament se aplică
apelor de frontieră şi subunităţilor hidrografice, în cazul în care oricare
dintre părţi observă deteriorarea neaşteptată a calităţii apei, sau emisia
accidentală de substanţe poluante.
b). Prin acest Regulament se stabilesc:
- monitorizarea fenomenelor
de deteriorare neaşteptată a calităţii apelor, respectiv, prelevarea de probe
şi analize de laborator;
modul de efectuare a observaţiilor; modul de informare
reciprocă;
- măsurile şi acţiunile ce se întreprind pentru
limitarea efectelor deteriorării neaşteptate a calităţii apelor ce vor face
obiectul informărilor bilaterale;
- colaborarea între cele
două Părţi,
c). Regulamentul prevede de asemenea:
- eventualele acţiuni comune iniţiate la cererea unei
Părţi în vederea limitării efectelor stării de deteriorare neaşteptată a
calităţii apelor sau sistarea fenomenului în vederea protejării tronsonului din
aval al râului;
- necesitatea colaborării Părţilor privind armonizarea
planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale cât şi pentru
alte intervenţii privind prevenirea deteriorării calităţii apelor rezultate din
aplicarea Acordului pentru cursurile de apă care formează sau traversează
frontiera, în scopul reducerii efectelor transfrontiere a acestora.
- Părţile colaborează, în limitele Regulamentului, în
scopul informării publicului, pentru clarificarea ştirilor din media
referitoare la poluări.
Definirea noţiunilor utilizate
Art. 3
a). Părţile constată o stare de deteriorare neaşteptată
a calităţii apei, în următoarele situaţii:
- când se atinge valoarea pragului de avertizare
pentru cantitatea de emisie a substanţei periculoase legată de accident (valori
limită ICPDR);
- când se constată mortalitatea vizibilă a
vieţuitoarelor acvatice, apariţia în masă a plutitorilor de origine antropică,
modificarea culorii apei sau mirosului;
- spălarea accidentală a deşeurilor menajere sau
industriale, şi antrenarea lor cu ocazia propagării undelor de viitură.
b). Deteriorarea neaşteptată a calităţii apelor poate
conduce la o stare extraordinară a calităţii apei prin apariţia unei poluări
accidentale periculoase în secţiunea de frontieră.
c). Declanşarea stării de deteriorare neaşteptată a
calităţii apei se face în conformitate cu prevederile art. 6.a). din prezentul
Regulament.
d). Declanşarea monitoringului de investigare se face
în situaţia constatării stării de deteriorare neaşteptată a calităţii, conform
celor de la punctele (a) - (c) ale art. 3 şi în situaţia în care valorile
măsurate ale indicatorilor în secţiunea de frontieră sunt mai mari decât
valoarea maximă (Cmax) a prelucrărilor statistice obţinute în ultimii 5 ani (
2000-2004) din măsurătorile lunare efectuate de fiecare Parte, valori care sunt
prezentate în anexa 1 tabelul 3 la prezentul Regulament.
Pentru indicatorul oxigen
dizolvat deteriorarea neaşteptată se consideră atunci când valoarea determinată
este mai mică decât valoarea minimă statistică determinată în perioada
analizată, iar pentru pH atunci când se constată depăşirea valorii maxime sau
scăderea sub valoarea minimă caracteristică.
Atunci când aceste valori nu depăşesc limitele clasei a
doua de calitate din anexa 7 a Regulamentului privind urmărirea calităţii
apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară, aceste
schimbări nu se iau în considerare.
e). Procedura de declanşare a monitoringului de
investigare la valori care depăşesc valoarea maximă a prelucrărilor statistice
obţinute în ultimii 5 ani (Cmax) se aplică experimental pe o perioada de 1 an,
după care va fi evaluată prin comparaţie astfel:
- cu numărul cazurilor de declanşare a monitoringului
de investigare în situaţia utilizării valorilor de 1,5 X
Cmax din aceeaşi perioadă,
- cu numărul cazurilor de declanşare a monitoringului
de investigare in situaţia utilizării valorilor de 1,5
X C95% ,
- cu numărul cazurilor de declanşare a monitoringului
de investigare în situaţia celor prezentate la art. 3.a) şi 3.d).
După evaluare se va definitiva procedura de declanşare
a monitoringului de investigare aplicabilă în continuare.
Efectuarea prelevărilor comune de probe şi analizelor
de laborator, informarea
Părţilor şi evaluarea rezultatelor obţinute
Art.4
a). In situaţia în care se consideră necesar de oricare
dintre Părţi, la cererea acesteia vor avea loc prelevări comune de probe de apă
în secţiunile de frontieră. Prelevarea trebuie efectuată în cei mai scurt timp.
Prelevarea de probe va fi efectuată conform prevederilor "Regulamentului
privind urmărirea calităţii apelor, pe râurile care formează sau traversează
frontiera româno-ungară". In asemenea situaţii, pentru depistarea
cauzelor, trebuie pornit fara întârziere, monitoringul de investigare. In
această situaţie este necesară analiza apei cursului/cursurilor sau a
sectorului/sectorelor de apă afectată (afectate) din punct de vedere al
calităţii, în mai multe puncte, cu frecvenţă mărită, analiză pe parcursul
căreia se vor determina, în principal, indicatorii de calitate caracteristici
stării de deteriorare neaşteptată a calităţii apei.
b). La cererea oricăreia dintre Părţi, în termen de 24
de ore, trebuie cercetată orice situaţie de punere în evidenţă a unei stări de
deteriorare neaşteptată a calităţii apei,
c). Pe baza rezultatelor monitoringului de investigare,
se va stabili dacă:
au existat cauze naturale;
este nevoie de măsuri de
prevenire sau combatere a efectelor;
- deteriorarea neaşteptată a calităţii apei poate fi
periculoasă pentru ecosisteme şi utilizatori;
se aşteaptă efect transfrontier,
d). La cererea oricăreia dintre Părţi, reprezentaţii
instituţiilor implicate se informează reciproc în legătură cu starea de
deteriorare neaşteptată a calităţii apei şi despre măsurile luate în vederea
depistării sursei care a produs fenomenul.
Măsurile de informare în cazul unei stări de
deteriorare neaşteptată a calităţii apei
Art.5
a). Informarea asupra apariţiei unei stări de
deteriorare neaşteptată a calităţii apei se face şi în situaţia când din
calculele de prognoză rezultă depăşirea valorilor pragurilor de avertizare
prevăzute în tabelele nr.1 si 2. Tabelele 1 şi 2 sunt cuprinse în anexa 1 la prezentul Regulament.
b). Informarea se poate face folosind telefonul, faxul,
e-mailul instituţiilor abilitate cuprinse în anexa 2 la prezentul Regulament.
c). Partea atenţionată va confirma imediat primirea
mesajului de atenţionare.
Schimbul de informaţii
Art.6
a). In cazul declarării stării de deteriorare
neaşteptată a calităţii apei, Părţile se vor informa reciproc astfel:
- In cazul în care Partea română constată o
deteriorare neaşteptată a calităţii apei pe teritoriul sau care prezintă riscul
declarării unei stări extraordinare a calităţii apei în sectorul de frontieră,
instituţia abilitată de gospodărire a apelor informează, prin orice mijloace de
comunicaţie (ex. prin telefon, fax, e-mail, server FTP), în cel mai scurt timp,
instituţia abilitată de pe teritoriul ungar, asupra elementelor de care dispune
referitoare la această deteriorare, în special asupra următoarelor aspecte:
- data şi locul sesizării
deteriorării calităţii apelor;
- caracterul şi
concentraţia poluantului;
- măsurile luate în vederea
eliminării stării de deteriorare neaşteptată a calităţii apelor;
- timpul prognozabil al
apariţiei eventualei unde poluante în secţiunea de frontieră;
- alte date în legătură cu
modul de intervenţie, dacă este cazul.
- In cazul în care Partea ungară constată pe
teritoriul său o deteriorare neaşteptată a calităţii apei, pe un curs de apă de
frontieră, instituţia abilitată de gospodărire a apelor va anunţa prin orice
mijloace de comunicaţie (ex. prin telefon, fax, e-mail, server FTP), în cel mai
scurt timp, instituţia abilitată de pe teritoriul român, asupra elementelor de
care dispune referitoare la deteriorarea neaşteptată a calităţii apei.
b). Frecvenţa furnizării de date legate de starea de
deteriorare neaşteptată a calităţii apei se stabileşte de către Părţi de la caz
la caz, în funcţie de amploarea şi caracteristicile fenomenului,
c). Informarea reciprocă trebuie continuată până la
revenirea calităţii apei la starea normală.
d). Părţile pot elabora proceduri pentru primirea,
manipularea şi protejarea informaţiilor cu caracter secret schimbate între ele.
Comunicarea acestor informaţii către o ţară terţă este posibilă numai după
acordul celor două Părţi.
Măsuri şi acţiuni pentru prevenirea deteriorării
neaşteptate a calităţii apelor şi a apariţiei fenomenelor de poluare
accidentală şi protecţia tronsonului de râu din aval
Art. 7
Părţile aplică principiul prevenirii în vederea
evitării sau diminuării deteriorării neaşteptate a calităţii apei, în care scop:
a). elaborează metodologia de inventariere a surselor
de poluare, realizează inventarul acestor surse şi întocmesc programe de acţiune în comun cu stabilirea
priorităţilor;
b). asigură elaborarea evaluării riscului substanţelor
prioritare/prioritar periculoase;
c). elaborează, în concordanţă cu directivele Uniunii
Europene, lista orientativă a substanţelor periculoase şi iau măsuri pentru utilizarea ei în cadrul
procedurilor comune;
d). pentru limitarea efectelor poluării cu produse petroliere
şi corpuri plutitoare vor acţiona în secţiunile de intervenţie cuprinse în anexa 3 la prezentul
Regulament;
e). pentru reducerea riscului surselor potenţial
poluatoare, pe baza planurilor locale de prevenire şi combatere a poluărilor
accidentale, Părţile elaborează planuri de prevenire şi combatere a poluărilor
accidentale pentru subunităţile hidrografice, conform metodologiei proprii după
care urmează armonizarea acestora;
f). obligă utilizatorii de apă potenţial poluatori să
elaboreze planuri proprii de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale şi
să evalueze periodic eficienţa acestora.
Sisteme de presemnalizare şi de informare
Art.8
a). Părţile vor înfiinţa sisteme de presemnalizare şi
informare în scopul obţinerii informaţiilor necesare pentru avertizarea în
vederea protejării tronsonului de râu din aval. b). Părţile îşi controlează
periodic starea funcţionării sistemelor de presemnalizare şi atenţionare şi
asigură instruirea periodică a personalului de operare.
Dispoziţii finale
Art. 9
a). Prezentul Regulament poate
fi modificat sau completat pe baza hotărârii Comisiei hidrotehnice la cererea oricăruia dintre Imputerniciţi. Intrarea în
vigoare a modificărilor sau completărilor
se va face pe baza articolelor privind intrarea în vigoare a acestui Regulament.
b). Anexele 1, 2 si 3 la prezentul Regulament
reprezintă parte integrantă din acesta.
c). Prezentul Regulament a fost întocmit în câte două
exemplare originale, în limba română şi limba maghiară, ambele texte fiind egal autentice.
d). Prezentul regulament intră
în vigoare după aprobarea Protocolului Sesiunii a... a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, conform sistemului juridic intern.
e). Odată cu intrarea în vigoare a prezentului
Regulament, anexa 5 a Protocolului Sesiunii a XV-a a
Comisiei, intitulat "Regulament privind procedura
de urmat în cazul poluărilor accidentale,
periculoase care nu se mai pot evita" îşi pierde valabilitatea.
Anexa 1
La Regulamentul privind procedura aplicabilă în cazul
apariţiei unei stări de deteriorare neaşteptată a calităţii apei
Tabelul a fost aprobat la a 7-a întâlnire a Steering
Comitee al ICPDR din iunie 2002, la nivel internaţional de către reprezentanţii
regionali ai fluviului Dunărea referitoare la pragurile de alarmare folosite de
către ţările din bazinul Dunării în caz de poluare accidentală.
Tabel nr. 1
Clasificarea substanţei poluante
|
VALORI ALE PRAGURILOR DE
AVERTIZARE
|
WRC (Water Risk Class)
|
ALARMARE kg sau 1
|
0
|
100 000
|
1
|
10 000
|
2
|
1 000
|
3
|
100
|
WRI (Water Risk Index)
|
2
|
Tabel nr. 2
Amestec de substanţe poluante
|
VALORI ALE PRAGURILOR DE AVERTIZARE
kg sau 1
|
Oil (necunoscute)
|
1 000
|
Ape de racire-spălare-incendiu
|
10 000
|
Suspensii, nămoluri
|
10 000
|
WRI (Water Risk Index)
|
2
|
Tabel nr.3
Valori limita pentru declanşarea monitoringului de investigare in
situaţia constatării stării de deteriorare neasteptatat a calităţii apelor (Cmax)
(pe baza rezultatelor analizelor Părţilor în anii 2000-2004)
Indicator de calitate
|
UM
|
Tur
|
Someş
|
Crasna
|
Barcau
|
Ier
|
Crisul Repde
|
Crisul Negru
|
Crisul Alb
|
Mureş
|
Cmax
|
Tw
|
OC
|
25,8
|
26,3
|
25,2
|
25,0
|
29,0
|
25,4
|
29,0
|
30,0
|
28,0
|
pH
|
-
|
8,0
|
8,3
|
8,2
|
8,7
|
8,5
|
8,4
|
8,5
|
8,6
|
9,0
|
pH
|
-
|
5,8
|
6,7
|
6,9
|
7,0
|
7,3
|
7,0
|
7,2
|
7,0
|
7,5
|
COD
|
mg/l
|
14,1
|
33,2
|
30,1
|
52,8
|
70,0
|
10,0
|
10,0
|
12,4
|
36,3
|
DO
|
mg/l
|
4,1
|
2,5
|
0,8
|
5,3
|
0,6
|
4,4
|
4,8
|
5,0
|
6,6
|
BOD5
|
mg/l
|
7,4
|
16,5
|
11,6
|
8,6
|
7,4
|
7,0
|
9,0
|
7,5
|
10,0
|
TDS
|
mg/l
|
500
|
860
|
850
|
681
|
1653
|
500
|
500
|
500
|
732
|
Cond.
|
uS/cm
|
522
|
1130
|
1050
|
1076
|
2361
|
375
|
385
|
546
|
1066
|
CI
|
mg/i
|
100,0
|
177,7
|
100,0
|
168,7
|
358,7
|
100,0
|
100,0
|
100,0
|
198,0
|
SO4
|
mg/l
|
150,0
|
150,0
|
234,0
|
150,0
|
150,0
|
150,0
|
150,0
|
150,0
|
171,0
|
Ca
|
mg/l
|
150,0
|
150,0
|
150,0
|
150,0
|
150,0
|
150,0
|
150,0
|
150,0
|
150,0
|
Mg
|
mg/l
|
50,0
|
50,0
|
50,0
|
50,0
|
68,0
|
50,0
|
50,0
|
50,0
|
50,0
|
Na
|
mg/l
|
50,0
|
116,2
|
84,6
|
157,0
|
575,0
|
50,0
|
50,0
|
50,0
|
100,0
|
K
|
mg/l
|
12,3
|
17,2
|
23,0
|
10,0
|
15,0
|
5,0
|
5,5
|
7,1
|
7,4
|
NH4
|
mg/l
|
2,96
|
3,9
|
8,38
|
2,00
|
1,35
|
1,80
|
0,37
|
1,13
|
0,97
|
NH4-N
|
mg/l
|
2,30
|
2,99
|
6,52
|
1,56
|
1,05
|
1,40
|
0,30
|
0,88
|
0,75
|
NO2
|
mg/l
|
0,78
|
0,3
|
3,44
|
7,90
|
2,00
|
0,53
|
0,50
|
0,17
|
0,25
|
NO2-N
|
mg/l
|
0,24
|
0,09
|
1,05
|
2,40
|
0,61
|
0,16
|
0,15
|
0,06
|
0,08
|
NO3
|
mg/l
|
11,00
|
15,3
|
15,50
|
16,00
|
20,50
|
14,60
|
9,30
|
8,50
|
13,10
|
NO3-N
|
mg/l
|
3,00
|
3,46
|
3,50
|
3,61
|
4,63
|
3,30
|
3,00
|
3,00
|
3,00
|
PO4
|
mg/l
|
4,84
|
1,0
|
7,40
|
1,28
|
2,68
|
1,16
|
0,25
|
0,35
|
0,27
|
PO4-P
|
mg/l
|
1,58
|
0,33
|
2,42
|
0,42
|
0,88
|
0,38
|
0,10
|
0,11
|
0,10
|
Fe
|
mg/l
|
4,0
|
1,0
|
1,62
|
2,63
|
0,68
|
0,68
|
1,20
|
1,51
|
0,99
|
Mn
|
mg/l
|
1,8
|
1,2
|
0,76
|
0,72
|
2,53
|
0,43
|
0,80
|
0,32
|
0,09
|
CN
|
µg/l
|
-
|
20,0
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
Cr
|
µg/l
|
114,0
|
21,0
|
27,0
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
59,0
|
Cu
|
µg/l
|
100,0
|
100,0
|
100,0
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
128,0
|
Pb
|
µg/l
|
140,0
|
140,0
|
140,0
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
47,0
|
Zn
|
µg/l
|
4690
|
820,0
|
822
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
121
|
Phenols
|
mg/l
|
0,010
|
0,014
|
0,017
|
0,034
|
0,035
|
0,020
|
0,025
|
0,016
|
0,050
|
ANA det.
|
mg/l
|
0,28
|
0,44
|
0,24
|
0,20
|
0,20
|
0,20
|
0,20
|
0,20
|
0,20
|
Oil
|
mg/l
|
0,16
|
0,24
|
0,30
|
0,35
|
0,31
|
0,30
|
0,20
|
0,20
|
0,30
|
Clor.-a
|
mg/m3
|
73,4
|
324,6
|
391,9
|
152,3
|
50,0
|
50,0
|
138,5
|
343,0
|
267,6
|
Coliform
|
i/ml
|
9200
|
54000
|
160000
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
20000
|
Valorile îngroşate reprezinta
limitele categoriei a II-a de calitate, deoarece valorile maxime masurate sunt
mai mici decât acestea.
Anexa 2
La Regulamentul privind procedura aplicabilă în
cazul apariţiei unei stări de deteriorare neaşteptată a calităţii apei
Lista instituţiilor
abilitate
pentru efectuarea schimburilor de informaţii
referitoare la deteriorarea neaşteptată a calităţii apei şi ia declararea
stării extraordinare a calităţii apei care generează poluări accidentale cu
impact transfrontier a cursurilor de apă care traversează frontieră de stat
dintre România şi Ungaria
A. pentru râurile Someş, Crasna şi Tur
a. Instituţii competente din România:
Direcţia Apelor Someş - Tisa
Str. Vânătorului nr. 17, 3400 Cluj -Napoca
Tel: 40-264 - 433028, 433026
Fax: 40-264-433026
E-mail: apecj@dast.rowater.ro
Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare- de rezervă
3900 Satu Mare, Str. Mircea cel Bătrân nr. 8/A
Tel: 40-261-770177
Fax : 40-261 - 768302
E-mail: sgam@dast.rowater.ro
b. Instituţii competente din Ungaria:
Felso-Tisza-videki Kornyezetvedelmi, Termeszetvedelmi es
Vizugyi Felugyaloseg Nyiregyhaza
4400 Nyiregyhaza, Kolcsey u. 12-14
Tel: 36-42-598930,598931
Fax: 36-42-598941
E-mail: felsotiszavideki@zoldhatosag.hu
B. pentru râurite Barcău, Crişul Negru, Crişul
Repede şi Crişul Alb
a. Instituţii competente din România:
Direcţia Apelor Crişuri 410204 Oradea, Str. Ion Bogdan nr. 35
Tel: 40-259-442033,443892
Fax: 40-259-444237
E-mail: dispecerat@dac.rowater.ro
Iaborator@dac.rowater.ro
b. Instituţii competente din
Ungaria:
Tiszantuli Komyezetvedelmi, Termeszetvedelmi es Vizugyi
Felugyelosen Debrecen
4025 Debrecen, Piac u. 9/b
Tel: 36-52-319406,36-52-412653
Fax: 36-52-310428
E-mail: tiszantuli@zoldhatosag.hu
Kdrds-videki Komyezetvedelmi Termeszetvedelmi es Vizugyi
Felugyeioseg, Gyula
5700 Gyula, Megyehaz u. 5-7.
Telefon: 36-66-362944, 36-66-463045, 36-66-463043
Telefon in afara orelor de program : 36-30-2194108
Fax: 36-66-361755
E-mail: korosvideki@zoldhatosag.hu
Tiszantuli Komyezetvedelmi es Vizugyi Igazgatosag
(Tikovizig) H-4025 Debrecen, Hatvan u. 8-10., Pf. 57.
Telefon: 36-52-410 677
Telefax: 36-52-316 662
E-mail: vizrajz@tikovizig.hu
Koros-videki Komyezetvedelmi es Vizugyi Igazgatosag
(kor-kovizig) H-5700 Gyula, Varoshaz u. 26., Pf. 19.
Telefon: 36-66-526-400
Telefax: 36-66-526-407
E-mail: vizrajz@korkovizig.hu
C. pentru râul Mureş
a. Instituţii competente din România:
Direcţia Apelor Mureş
4300 Tg. Mureş, Str. Koteles Samuel nr. 33
Tel: 40-265-
Fax: 40-265-167955
E-mail: aperoms@fx.ro
Sistemul de Gospodărire a Apelor Arad - de rezervă 2900
Arad, Str. Gen. Dragalina nr. 16
Tel: 40-257-280362
Fax: 40-257-280812
E-mail: sgape@arad.ro
b. Instituţii competente din Ungaria:
Also Tiszavideki Komyezetvedelmi, Termeszetvedelmi es
Vizugyi Felugyeloseg Szeged 6721 Szeged, Felso-Tisza part 17.
Tel: 36-62-553033, 36-30-9382-389(disp.)
Fax: 36-62-553038
E-mail: alsotiszavideki@zoldhatosag.hu
Also Tisza-videki Komyezetvedelmi es Vizugyi Igazgatosag
(ativizig) H-6720 Szeged, Stefania 4., Pf. 390.
Telefon: 36-62-599-599
Telefax: 36-62-420 774
E-mail: vizrajz@atikovizig.hu
Anexa 3a
La Regulamentul privind procedura aplicabilă în cazul apariţiei unei stări de deteriorare neaşteptată a
calităţii apei.
Secţiunile de intervenţie pe teritoriul ungar, pentru
limitarea efectelor poluării cu produse petroliere şi corpuri plutitoare.
Nr. crt.
|
Denumire
|
Secţiune
|
Coordonate
EOV
|
fkm
|
tkm
|
X
|
Y
|
1.
|
Criş Alb jp. Gyulavari
|
8+050
|
7+690
|
145904
|
823752
|
2.
|
Criş Negru jp Malomfok
|
14+740
|
14+883
|
153567
|
831616
|
3.
|
Criş Repede bp. Korosszakal
|
56+040
|
55+450
|
188781
|
846312
|
4.
|
Barcău Pocsaj
|
68+200
|
66+17
|
218589
|
858013
|
5
|
Tur Nagyhidas
|
25+520
|
8+400
|
297500
|
936400
|
6.
|
Crasna
Agerdomajor
|
45+240
|
39+580
|
294000
|
897300
|
7.
|
Someş Komjatitothfalu
|
49+200
|
44+300
|
284057 923034
|
Anexa .3b
La Regulamentul privind procedura aplicabilă în
cazul apariţiei unei stări de deteriorare neaşteptată a calităţii apei.
Secţiuni de intervenţie în cazul producerii
unei poluări accidentale cu produse petroliere pe cursurile de apă
transfrontiera cu Ungaria.
Nr. Crt.
|
Râul
|
Localizare secţiune pe
râu
hm
|
Lăţime
secţiune (m)
|
Viteza apei în secţiune
(m/s) med/m ax
|
Potenţial poluator
|
Secţiune de
intervenţie a SGA în
conformitate cu planul
propriu de combatere
şi prevenire a poluărilor accidentale
|
Judeţu SATU
MARE - SGA Satu Mare
1
|
Someş
|
Satu Mare 3622
|
100
|
1,68/2,35
|
Surse amonte Satu Mare
|
Secţiune intervenţie
|
2
|
Someş
|
Pod Băbeni 2055
|
130
|
0,75/2,2
|
Surse amonte
|
………”……..
|
3
|
Crasna
|
Berveni
1303
|
18
|
0,5/0,8
|
SC Nutrisam Oraş Carei
|
………”……..
|
4
|
Crasna
|
Domăneşti 1187
|
18
|
0,58/0,9
|
SC Nutrisam
|
………”……..
|
5
|
Tur
|
Turulung
438
|
24
|
0,74/1,37 0,94/2,27
|
EM Turt
RECOM
Negreşti Oaş
|
………”……..
|
Judeţul ARAD - SGA Arad
1
|
Mureş
|
Lipova-pod rutier nou
|
120
|
0,9/2,2
|
Surse amonte Mureş
|
Secţiune intervenţie
|
2
|
Mureş
|
Arad-podul Traian
|
125
|
0,95/2,25
|
Surse amonte Mureş
|
………”……..
|
3
|
Mureş
|
Bac-Port Periam
|
125
|
0,95/2,25
|
Surse amonte Mureş
|
………”……..
|
Judeţul ARAD - SGA Bihor
1
|
Crişul Alb
|
Chişinău Criş, pod rutier, km22+100
|
32
|
0,55/1,15
|
Surse din Brad şi Ineu
|
Secţiune intervenţie
|
2
|
Crişul
Alb
|
Ineu, st.hidro, km55+400
|
41
|
0,952/1,0
|
Surse din Brad
|
………”……..
|
3
|
Crişul Negru
|
Pod Zerind
|
39
|
0,9/0,8
|
Surse din Stei,
Sudrigiu, Beiuş
şi Tinca
|
………”……..
|
4
|
Crişul
Negru
|
Pod Tinca
|
70
|
0,34/1,9
|
Surse din Stei, Sudrigiu, Beius
|
………”……..
|
Judeţul BIHOR - SGA Bihor
1
|
Crişul Repede
|
Amonte priza SNIF Tarian
|
100
|
0,6/1,5
|
Surse Oradea
Vest şi Mun.
Oradea
|
Secţiune intervenţie
|
2
|
Crişul Repede
|
Confl. P.Paris, aval pod Dacia
|
30
|
0,45/2,5
|
Canal. Pluvial Oradea
|
………”……..
|
3
|
Barcău
|
Marghita, aval confl.Inot
|
10
|
0,52/2,3
|
Surse Suplacu de Barcău
|
………”……..
|
4
|
Barcău
|
Sălard,
platforma de
apărare
|
12
|
0,4/1,2
|
Surse Suplacu
de Barcău şi
Marghita
|
………”……..
|
Anexa 9
La Protocolul Sesiunii a XVII-a a Comisiei (Oradea, 2
februarie 2006)
Informare în legătură cu proiectele şi lucrările
realizate în domeniul de aplicare al Acordului cu asistenţă tehnică financiară terţă
PROIECTE COMUNE ROMÂNO-UNGARE
1. Proiectul "Managementul bazinului râului transfrontier Crisuri, sub-bazin al Tisei
-asisteţă pentru stabilirea instrumentelor de control şi management al
bazinului râului transfrontier Crisuri, sub-bazin al Tisei
Oficiul Internaţional al Apei din Paris (Franţa) a
acordat asistenţă tehnică şi financiară pentru elaborarea proiectului
româno-ungar, intitulat "Managementul bazinului răului transfrontier
Crisuri, sub-bazin al Tisei - asisteţă pentru stabilirea instrumentelor de control şi management
al bazinului răului transfrontier Crisuri, sub-bazin al Tisei - asistenţă
pentru stabilirea instrumentelor de control şi management al bazinului
transfrontier".
Sprijinul tehnic este
acordat printr-un consorţium de specialişti francezi, în cadrul misiunilor prin
Oficiului Internaţional al Apei (OIEau).
Sprijinul financiar este
acordat de către Fondul Francez pentru Mediul Mondial (FFEM), Finantarea către
Partea româna şi cea ungară se va face prin Comisia Internaţionala pentru
Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), astfel cum s-a cerut de către FFEM,
Costurile totale ale proiectului se ridica la 3.700.000 Euro, din care Guvernul
Franţei va contribui cu 1.024.000 Euro, Partea română 800.000 Euro (in kind),
Partea ungară 600,000 Euro (in kind), iar restul de 1.200.000 Euro reprezintă
suma valoarilor proiectelor PHARE -EU care au fost implementate în bh Crisuri
de către Partea româna şi Partea ungară (având în vedere că rezultatul acestor
proiecte sunt folosite şi în cadrul proiectului în cauză). Obiectivul principal este dezvoltarea durabilă a bazinului
transfrontier prin managementul echilibrat al resurselor de apă:
- dezvoltarea capacităţilor
Comisiei hidrotehnice româno-ungare;
- asistenta tehnica si elaborarea si
implementarea instrumentelor comune pentru management, respectiv a sistemului de informaţii la nivelul bazinului.
Rezultate şi activităţi în cadrul proiectului:
- armonizarea procedurilor
şi structurarea colectării datelor (acord în legătura cu documentele specifice
procedurilor comune şi standardelor);
- analiza şi armonizare -
baza de date şi sistem GIS la nivelul bazinului (hărţi tematice şi rapoarte);
- definiţia şi
implementarea proceselor şi schimbul metodologii lor şi al rezultatelor
măsurătorilor şi observaţiilor (sistem de schimb operaţional);
- asistenţă pentru
optimizarea şi armonizarea sistemului de monitoring pentru controlul calităţii
apelor şi alarmare în caz de poluări accidentale;
- caracterizarea bazinului
(documente de lucru pentru starea resurselor de apă de suprafaţă şi subterane
şi analiza economică a consumului de apă);
- armonizarea metodologiei
pentru realizarea planului de Management al bazinului transfrontier în
conformitate cu abordarea propusă de grupul de experţi River Basin Management
RBM ai ICPDR şi luarea în considerare a recomandărilor Directivei Cadru pentru
Apă în ceea ce priveşte calitatea apelor şi în particular, a anexei 7 a
acesteia, cât şi a Convenţiei Helsinki (privind utilizarea apelor şi lacurilor
transfrontiere);
- înfiinţarea şi animarea
unui comitet de pilotaj (Steering Committe Crisuri) compus din specialişti
români, unguri, francezi sub egida Comisiei Internationale pentru Protecţia
Fluviului Dunărea (ICPDR), pentru proiectul de management transfrontier
Crişuri.
Organizare instituţională
şi organizare privind desfăşurarea proiectului
Urmărirea realizării proiectului este asigurată de
către Comisia Internaţionala pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR),
Abordarea metodologică utilizată pentru Planul de management transfrontier va
fi în coerentă şi complementar cu cel pentru râul Sava. Ambele proiecte
(Crişuri şi Sava) vor fi considerate proiecte pilot în bazinul hidrografic al
Dunării, Steering Committe va coordona execuţia proiectului.
Comitetul de pilotaj asigură funcţiile următoare:
- aprobarea programului de
acţiune al consortium-ului de experţi francezi condus de OIEau;
- supravegherea execuţiei
proiectului, aprobarea rapoartelor tehnice şi rapoartelor periodice:
- organizarea auditurilor
exterioare şi necesare;
- asigurarea coordonării
activităţilor partenerilor;
- asigurararea coordonării
cu alte proiecte;
- crearea condiţiilor
pentru garantarea perenităţii instituţionale, tehnice şi financiare a proiectului;
- participarea la evaluarea proiectului realizat şi determinarea priorităţii
acţiunilor suplimentare prevăzute în proiect.
Proiectul are o durată de 2 ani (2005-2006) şi este
în curs de desfăşurare.
2. Proiect NATO - sfp 978016 - monitorizarea
inundaţiilor periculoase în România şi Ungaria folosind date satelitare
Proiectul se desfăşoară pe: Crişul Alb (aval Ineu) şi
Crişul Negru (aval Talpoş) din România şi pe Crişul Dublu (Baraj Bekes)- Ungaria,
Instituţia parteneră este Darthmouth Flood Observatory
Hanover - NH -USA.
Bugetul proiectului este de 268 000 EURO din care 148
000 EURO nerambursabili revin
Părţii române.
Durata proiectului este între 1 noiembrie 2002 - 1
august 2006.
Direcţia Apelor Crişuri Oradea este şi co-participant
la realizarea proiectului cu un buget de 24000 EURO.
Stadiul realizării lucrărilor realizate de D.A.Crişuri:
- Identificarea pe teren a
zonei de studiu a tuturor lucrărilor hidrotehnice şi a caracteristicile lor
- Efectuarea de profile
transversale - 16 pe Crişul Negru şi 24 pe Crişul Alb
- Localizarea cu GPS a
secţiunilor principalelor lucrări
- S-au stabilit secţiunile
suplimentare de prognoză (câte 2 pe fiecare râu)
- S-au efectuat corelaţii
de prognoză între secţiunile principale şi cele suplimentare
- S-a achiziţionat un set
de hărţi scara 1 : 25.000 a zonei de studiu
- S-au adus contribuţii la
calibrarea parametrilor modelului de prognoză hidraulica
- S-a efectuat schimbul de
experienţă cu partenerii unguri privind modelele matemetice
- S-au făcut acţiuni
privind vizibilitatea şi popularizarea proiectului în mass-media şi prin
participarea cu lucrări şi postere la manifestări internaţionale
Din bugetul alocat de 24 000 EURO până în prezent s-au
realizat lucrări şi s-a achiziţionat aparatură şi tehnică de calcul în valoare
de 20 000 EURO, fiind în grafic cu eşalonarea cheltuielilor,
In cadrul programului, în anul 2005, Partea ungară
(VITUKI Kht, OMSZ, KORKOVIZIG) a efectuat următoarele:
- s-a realizat prin OMSZ
varianta vectorială a hărţii satelitare, care se referă la acoperirea cu
vegetaţie a teritoriilor implicate;
- au luat parte la Oradea, în 4-8 mai, la seminarul
NATO „Transboundary Flood"
- în perioada 15-22 iunie s-a organizat cursul
pentru utilizatorii programului Arc Vievv care participă la proiect;
- în iulie 2001, VITUKI a
elaborat harta inundabilităţii pentru râul Tisa pe baza datelor satelitare
digitale de la VITUKI, respectiv a datelor provenite din fotografiere la
înălţime de la Studio Argus;
- în 19 octombrie au luat parte la prezentarea produselor organizată de GraphIT SRL. unde au fost
prezentate softuri pentru cunoaşterea terenului şi sisteme de colectare a
datelor;
- au început investiţia
pentru utilizarea familiei software GeoMedia, respectiv a sistemului de colectare a datelor terestre GPS;
- în noiembrie a avut loc o
instruire de 3 zile pentru programul Arc View a celor implicaţi în proiect;
- în lunile
noiembrie-decembrie a fost achiziţionat un note-book de mare capacitate pentru
colectarea datelor de teren , respectiv unul mijlociu şi programul
informaţional GPS GeoMedia terestru tip ProMark2 şi având precizia de ordinul
centimetrului.
INFORMAREA PĂRŢII UNGARE
1. Dezvoltare pentru apărare împotriva
inundaţiilor pe Crisul Dublu şi Crisul repede
Direcţia Apelor şi Protecţia
Naturii Crişuri a beneficiat de sprijin în cadrul programului PHARE CBC
România-Ungaria 2003 în cadrul proiectului HU 2003/005-830-02, pentru următoarele
lucrări: Construcţii:
1. Crisul Dublu, mal drept, km 22+411+ - 23+273 şi
24+965 - 25+280 - întărire de mal
2. Crisul Dublu, mal drept, km 22+411+ - 25+200 -
modernizare cablu de transmisie
3. Cris Repede mal stâng km 55+474 - construcţie
amplasament debitmetru cu ultrasunete
Investiţia se finalizează în 3 august 2006, iar
contractul de achiziţii a fost încheiat de direcţie în 29 noiembrie 2005.
2. Modernizarea anexelor Regulamentului de
apărare împotriva inundaţilor produse de ape interne (KORKOVIZIG Gyula)
A fost câştigată licitaţia pentru proiecte PHARE CBC
proiecte mici pentru 2003 şi s-a primit sprijin pentru modernizarea anexelor în format digital şi hârtie.
Contractul de sprijin a fost încheiat anul trecut. Proiectul
are termen de finalizare septembrie 2006.
3. Curăţirea arsenului şi întreţinerea apelor
subterane în partea Sudica a Ungariei -proiect LIFE 05 ENV/H/000418
Proiectul a fost câştigat la licitaţia de proiecte a
Direcţiei generale pentru mediu a Comisiei Europene şi a fost înregistrat sub
numărul LIFE 05 ENV/H/000418. Proiectul a început în 15 noiembrie 2005 şi are
termen 14 noiembrie 2008.
Iau parte la proiect:
- Direcţia Apelor şi Protecţia Naturii Crisuri,
preferenţial. Parteneri: Mako-Tersegi Vizikozmu Kft, Balint Analitika Kft.,
Smaragd-GSH Kft., SELOR eeig (Olanda), GTK, Geological Survey of Finland
(Finlanda), Compania de apă Arad (România). Proiectul constă în 3 sarcini de
bază:
1. In faza de pregătire, se va
realiza în sudul Ungariei, în special în judeţul Bekes. colectarea datelor
privind calitatea stocurilor de apă subterane, completarea funcţie de
necesităţi şi evaluarea acestora, cât şi modelarea hidrologică, calitativă şi
cantitativă a arsenicului în 4 locuri stabilite.
2. In faza a doua, în cursul demonstraţiei şi
analizării, datele de calitate a apelor subterane vor fi introduse în sistem
informatizat GIS. Ca urmare, respectiv în paralel cu aceasta incepe proiectarea
şi execuţia staţiei de epurare complexe, cu container, semiautomate, de
capacitate 100 mc/zi, pentru îndepărtarea substanţelor poluatoare (arsenic,
amoniu, fier, mangan, etc). Instalaţia semiautomată va funcţiona şi va fi
reglementată pentru 5 locuri din Ungaria şi unul in România. Pe parcursul
proiectului, va fi finalizată analiza unui ciclu de viaţă (Lyfe Cycle
Analysis).
3. In faza a treia,
prezentarea rezultatelor se face în cadru mai larg naţional cât şi în ţările
vecine, prin intermediul materialelor tipărite, CD-urilor şi a paginilor
internet şi acestea se referă la date noi referitoare în special la
îmbunătăţirea calităţii apei potabile.
4. Informare în legătură cu proiecte câştigate la
licitaţia din Programul Interreg III/A în anul 2005, de către direcţiile apelor
şi protectia naturii din Ungaria:
1. Proiectare şi realizare sistem de informare
pentru apărare împotriva inundaţiilor între Nyiregyhaza şi Satu Mare, Direcţia
Apelor şi Protecţia Naturii Tisa Superioară. Suport financiar: 50 750 Euro
2. Dezvoltare teritorială şi apărare împotriva
inundaţiilor, drum de biciclete în lungul Someşului, Direcţia Apelor şi
Protecţia Naturii Tisa Superioară.
Suport financiar: 349.000 Euro
3. Modernizarea anexelor Regulamentului de apărare
împotriva inundaţiilor pentru zona de interes comun, Direcţia Apelor şi
Protecţia Naturii Tisa Superioară.
Suport financiar: 246 446 Euro
4. Dezvoltare reţea de
transmisie la Direcţia apelor şi Protecţia Naturii Crişuri, Suport financiar:
152210 Euro
5. Modernizare acumulării nepermanente Kisdelta,
faza I, Direcţia Apelor şi
Protecţia Naturii de peste Tisa
Suport financiar: 121 349 Euro
6. Realizare sistem de
monitoring pentru cantitatea şi calitatea apelor, în secţiunile de frontieră
Barcau şi Ier, Direcţia Apelor şi Protecţia Naturii de peste Tisa.
Suport financiar: 355 369 Euro
7. Program de protecţia mediului în judeţul
Hajdu-Bihar în zona de frontieră pentru protecţia resursei de apă, Direcţia
Apelor şi Protecţia Naturii de peste Tisa.
Suport financiar: 452381 Euro