În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNIC
(1) Se aprobă stemele comunelor Andrid, Halmeu, Supur şi Vama, judeţul Satu Mare, prevăzute în anexele nr. 1.1, 1.2, 1.3 şi 1.4.
(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1, 2.2, 2.3 şi 2.4.
(3) Anexele nr. 1.1, 1.2, 1.3, 1.4, 2.1, 2.2, 2.3 şi 2.4 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRUVASILICA-VIORICA DĂNCILĂContrasemnează:Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,Paul StănescuANEXA Nr. 1.1*)*) Anexa nr. 1.1 este reprodusă în facsimil.STEMA comunei Andrid, judeţul Satu Mare 
ANEXA Nr. 2.1 DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Andrid, judeţul Satu Mare Descrierea stemei Stema comunei Andrid se compune, conform anexei nr. 1.1, dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în bandă de un brâu undat de argint. În prima partiţie, în câmp albastru, se află o barză din profil spre dreapta de argint, cu ciocul şi picioarele de aur, ţinând în cioc un şarpe de aur. În a doua partiţie, în câmp albastru, se află trei spice de grâu de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint, cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate Barza, reprezentată tradiţional cu şarpele în cioc, se referă la faptul că Andrid este comuna cu cele mai multe berze din ţară, unde se ţine şi un festival al berzelor. Cele trei spice de grâu apar în sigiliul vechi al satului Andrid, precum şi în cel al satului Irina, iar numărul spicelor indică numărul satelor componente ale comunei şi simbolizează ocupaţia de bază a localnicilor, agricultura. Brâul undat simbolizează pârâul Ier, care străbate comuna. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul ca localitatea are rangul de comună. ANEXA Nr. 1.2*)*) Anexa nr. 1.2 este reprodusă în facsimil.STEMA comunei Halmeu, judeţul Satu Mare 
ANEXA Nr. 2.2 DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Halmeu, judeţul Satu Mare Descrierea stemei Stema comunei Halmeu, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în şef. În şef, în câmp de argint, se află 4 căpşuni naturale. În partea inferioară, în câmp albastru, se află un ciorchine de strugure cu frunze de aur, iar în vârful scutului se află un brâu undat de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate Brâul undat reprezintă hidrografia localităţii - râul Tur (rezervaţie naturală). Căpşunele şi ciorchinele de strugure simbolizează activitatea specifică zonei, cultivarea căpşunilor şi a viţei-de-vie. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ANEXA Nr. 1.3*)*) Anexa nr. 1.3 este reprodusă în facsimil.STEMA comunei Supur, judeţul Satu Mare 
ANEXA Nr. 2.3 DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Supur, judeţul Satu Mare Descrierea stemei Stema comunei Supur, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În prima partiţie, în câmp roşu, se află o elice formată din şapte spice de grâu, de aur. În a doua partiţie, în câmp verde, se află un arac de aur, pe care este încolăcită o viţă-de-vie asemenea, formată din şapte frunze şi trei ciorchini de strugure. În partiţia a treia, în vârful scutului, pe fond albastru, este reprezentat pe orizontală un brâu undat de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate Spicele de grâu simbolizează activităţile specifice zonei, respectiv agricultura, morăritul, panificaţia etc., iar numărul spicelor de grâu face trimitere la cele şapte localităţi componente ale comunei. Viţa-de-vie încolăcită pe arac reprezintă bogăţia viticolă a zonei. Brâul undat simbolizează râul Crasna, care străbate teritoriul comunei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ANEXA Nr. 1.4*)*) Anexa nr. 1.4 este reprodusă în facsimil.STEMA comunei Vama, judeţul Satu Mare 
ANEXA Nr. 2.4DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Vama, judeţul Satu Mare Descrierea stemei Stema comunei Vama, potrivit anexei nr. 1.4, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite; în câmp de aur, pe o terasă neagră, se află un pom cu trunchiul negru şi coroana verde, flancat de doi butuci de viţă-de-vie verzi, urcând pe câte un arac negru. Viţa-de-vie are câte patru ciorchini de strugure albaştri şi trei frunze verzi. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate Figura centrală, copacul, ţine de tradiţia heraldică a comunei, pentru că apare prima dată în sigiliul din anul 1636. Compoziţia de faţă a fost folosită pe sigilii din anul 1652, localitatea având o veche tradiţie heraldică. Semnificaţia mobilelor prezente a fost deopotrivă spirituală şi aluzivă. Semnificaţia spirituală: copacul este un simbol universal, este acel axis mundi, ce face trimitere la ideea de continuitate şi de prosperitate, în timp ce viţa-de-vie este simbolul vieţii şi al nemuririi. Aceste mobile au fost alese pentru a marca statornicia locuitorilor comunei, care au rezistat în timp în faţa vicisitudinilor (războaie, incendii, molime) şi sunt imaginea sugestivă a unităţii de diversitate a confesiunilor religioase şi etnice din comuna Vama (ortodocşi, catolici, reformaţi, evrei, protestanţi). Semnificaţia aluzivă: copacul reprezintă bogăţia silvică a zonei, iar viţa-de-vie este imaginea uneia dintre ocupaţiile locuitorilor zonei, viticultura. Ambele simboluri se regăsesc pe cusăturile şi ţesăturile tradiţionale ale portului local din comună, pe feţele de masă, peretare sau broderii. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.