În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre. ARTICOL UNIC Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/227 adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 15 mai 2018, Camera Deputaţilor: 1. Salută nevoia de a conştientiza unele iniţiative specifice la nivelul Uniunii Europene care să permită valorificarea oportunităţilor oferite de inovaţiile tehnologice din domeniul serviciilor financiare, cu precădere în privinţa uniunii pieţelor de capital, având în vedere retragerea de pe piaţa unică a Regatului Unit, care găzduia cel mai mare centru financiar al UE. 2. Subliniază că România sprijină obiectivul creării uniunii pieţelor de capital, ca parte a eforturilor de stimulare a creşterii, ocupării şi deblocării investiţiilor la nivelul Uniunii Europene. 3. Consideră că dezvoltarea şi integrarea pieţelor de capital şi funcţionarea eficace a uniunii pieţelor de capital se pot obţine prin consolidarea a trei piloni care să se sprijine reciproc: piaţa unică a Uniunii, norme clare şi proporţionale şi o supraveghere eficientă. 4. Subliniază că o supraveghere eficace şi coerentă este esenţială pentru a se asigura protecţia investitorilor, pentru a se favoriza integrarea pieţelor de capital şi pentru a se asigura stabilitatea financiară, totodată fiind necesare eforturi suplimentare pentru a consolida dimensiunea europeană a supravegherii în domeniile în care aceasta poate oferi avantaje. 5. Consideră că măsurile propuse vor stimula investiţiile de capital şi vor contribui la stabilitatea financiară, deoarece societăţile cu o bază mai solidă de capital sunt mai puţin vulnerabile la şocuri. 6. Consideră că tehnologia din domeniul financiar - „FinTech" - pune în faţa utilizatorilor o serie de provocări, dar şi de oportunităţi foarte mari, favorizate de noile tehnologii, nu numai ca efect al evoluţiei echipamentelor tehnice, ci şi ca urmare a creşterii experienţei clienţilor, şi este de părere că modul în care se oferă serviciile financiare este pe cale să se schimbe esenţial, ceea ce va necesita şi noi eforturi de armonizare pe planul Uniunii. 7. Recunoaşte că inovaţiile bazate pe tehnologie fac posibile noi modele de afaceri concentrate pe client, ceea ce va permite băncilor de nivel mediu să rămână agile şi să răspundă rapid la schimbări, adaptare ce le-ar oferi un potenţial sporit de a rămâne pe piaţă şi chiar de a prospera, dar consideră că aprecierea acestei oportunităţi necesită o schimbare radicală a modelelor bancare şi a mentalităţilor. 8. Consideră că băncile se află în faţa provocării de a înţelege noul mediu în care îşi desfăşoară afacerile şi ar trebui să includă digitalizarea în planurile lor, ca pe o oportunitate pe termen mediu, fapt care, în perspectivă, este de natură să determine adaptarea cadrului normativ al pieţei unice şi în special al pieţelor financiare. 9. Consideră că sunt necesare extinderea şi consolidarea dialogului la nivel european, astfel încât companiile „FinTech" să îşi pună în legătură viabilitatea şi profitabilitatea lor cu funcţionarea lanţului valoric al băncilor. 10. Consideră că uniunea pieţelor de capital ar trebui să aibă drept rezultat atât partajarea în mai mare măsură a riscurilor la nivel transfrontalier, cât şi pieţe mai lichide, ceea ce ar fi de natură să aprofundeze integrarea financiară şi să conducă la creşterea competitivităţii economiei europene. 11. Recomandă ca, pentru dezvoltarea pieţelor de capital şi asigurarea competitivităţii internaţionale a Uniunii în acest domeniu, să fie promovată cultura investiţională a populaţiei, prin măsuri coordonate la nivelul Uniunii cuprinse în documentele orientative privind educaţia, dar şi prin schimbul de bune practici între statele membre în acest domeniu; această abordare integrată şi cuprinzătoare vizează de fapt cauzele care au condus la un avans relativ restrâns al pieţei în domeniu. 12. Atrage atenţia asupra faptului că piaţa unică va profita de pe urma apariţiei unor noi produse, etichete şi paşapoarte paneuropene şi de sporirea investiţiilor fondurilor europene cu capital de risc, în special în condiţiile consolidării culturii antreprenoriale, ceea ce necesită acţiuni pe termen mediu şi lung atât cu privire la educaţia antreprenorială, cât şi la formarea unor mentalităţi şi a unor mecanisme sociale de sprijinire şi încurajare a spiritului antreprenorial; acest obiectiv poate beneficia de pe urma sporirii cooperării între statele membre. 13. Recomandă analizarea cauzelor pentru care propunerile avansate la nivel european, anume Produsul paneuropean de pensii personale şi consolidarea capacităţii Autorităţii Europene pentru Valori Mobiliare şi Pieţe, au întâmpinat dificultăţi în atingerea consensului statelor membre, pentru a identifica modalităţi de elaborare care să prevadă o trecere lină de la cadrul legislativ reglementat în prezent, preponderent la nivel naţional, la un cadru armonizat pe planul Uniunii. 14. Susţine că, pe termen lung, va fi necesar un impuls susţinut şi coordonat la nivelul Uniunii pentru a asigura funcţionarea eficace a uniunii pieţelor de capital, prin consolidarea celor trei piloni menţionaţi în Comunicarea Comisiei Europene. 15. Semnalează natura ambiţioasă a calendarului avansat de Comisia Europeană pentru adoptarea propunerilor, anume până la sfârşitul mandatului său şi înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 2019, termene care presupun accelerarea ritmului negocierilor şi, în plus, o posibilă presiune în ceea ce priveşte stabilirea poziţiei la nivel naţional pe fiecare din propunerile avansate. 16. Aminteşte că România întreprinde demersuri pentru promovarea pieţei sale de capital din categoria pieţelor de frontieră în categoria pieţelor emergente, ceea ce va determina creşterea fluxurilor de capital, respectiv creşterea nivelului investiţiilor străine şi diversificarea alternativelor de finanţare pentru companiile active. Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 23 mai 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, FLORIN IORDACHE