DECRET -
LEGE Nr. 1340 din 30 martie 1938
pentru modificarea Legii inzestrarii manastirilor cu paduri si teren agricol
ACT EMIS DE: REGELE CAROL
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 74 din 30 martie 1938
I.D.R. sub nr. 1.340 din 1938, s-a dat in baza art. 98 din Constitutie si
s-a publicat in Monitorul Oficial p. I, nr. 74 din 30 martie 1938. A se vedea
Legea anterioara, pentru inzestrarea manastirilor cu paduri si teren agricol,
din 20 martie 1937.
Asupra raportului presedintelui Consiliului Nostru de Ministri si
ministrilor Nostri secretari de Stat la Departamentele Cultelor si Artelor
ad-interim, Agriculturii si Domeniilor, Finantelor si Justitiei ad-interim, cu
nr. 9.453 din 1938;
Vazand jurnalul Consiliului de Ministri cu nr. 653 din sedinta de la 28
martie 1938, precum si avizul Consiliului Legislativ cu nr. 2 din 24 martie
1938;
In baza art. 98 din Constitutie,
Am decretat si decretam:
Legea pentru inzestrarea manastirilor din tara, cu intinderi de paduri si
terenuri agricole din 20 martie 1937, se modifica, precum urmeaza:
Art. 1
Statul este autorizat sa atribuie in deplina si perpetua folosinta unor
manastiri ortodoxe din tara, o suprafata de padure in intindere totala de circa
18.800 ha si alte terenuri in suprafata de cel mult 600 ha din proprietatile
sale, in scopul ca venitul acestor inzestrari sa serveasca exclusiv pentru
restaurarea cladirilor monumente istorice, apartinand acestor manastiri, precum
si pentru intretinerea diferitelor scoli, ateliere, tipografii, aziluri,
orfelinate, institutii de asistenta sociala si sanitare existente sau care se
vor infiinta in aceste manastiri, in conformitate cu dispozitiunile art. 88 din
statutul legii de organizare al Bisericii ortodoxe romane.
La atribuirea suprafetelor de paduri, in scopul de mai sus, se exclud
padurile inzestrate cu fabrici de cherestea, cai ferate, funiculare in
exploatare, precum si terenurile ocupate de pepiniere si resedinte de ocol.
Art. 2
Manastirile care se inzestreaza cu intinderi de paduri si suprafata
atribuita fiecareia, sunt cele cuprinse in tabloul anexat, care face parte
integranta din aceasta lege.
Eventualele diferente in privinta suprafetei constatate cu ocazia
masuratorii definitive a padurilor sau rezultate din situatia pe teren, se vor
socoti in suprafata altor manastiri, pe baza aprobarii Eforiei centrale.
Celelalte terenuri in intindere de 600 ha, vor fi distribuite manastirilor
de catre Eforie, in masura disponibilitatilor Statului.
Art. 3
Destinatia venitului, planul de activitate, supravegherea si controlul
efectiv si continuu al administrarii acestor bunuri de catre manastirile
respective, vor fi facute de o Eforie a manastirilor inzestrate, compusa din Patriarhul
Romaniei, ministrul cultelor si artelor si ministrul agriculturii si
domeniilor.
Aceasta Eforie va functiona pe langa Patriarhia Romana, unde isi va avea
sediul si unde isi va tine sedintele.
Presedintele Eforiei este Patriarhul.
Eforia va avea un referent, care va fi numit de Ministerul Cultelor si
Artelor si un secretar numit de Patriarh, dintre eforii Patriarhiei.
La acest serviciu va functiona un inginer silvic cu gradul de inginer
inspector general silvic, detasat din Corpul inginerilor silvici, care prin
delegatii speciale va controla regulat, la fata locului, modul de exploatare al
padurilor si de administrarea veniturilor rezultate, in asa fel ca cel putin de
2 ori pe an sa fie inspectata averea fiecarei manastiri, raportand amanuntit
Eforiei.
Referentul va pregati lucrarile pentru sedintele Eforiei manastirilor
inzestrate. Secretarul va redacta corespondenta, procesele-verbale de sedinta,
pe care le va inscrie intr-un registru special.
Dreptul de control si de supraveghere al Statului, asupra administratiei
veniturilor din bunurile atribuite manastirilor, se exercita prin ministrul
cultelor si artelor, iar prin Ministerul Agriculturii si Domeniilor, lucrarile
referitoare la administratia tehnica silvica.
Orice acte de ancheta incheiate de catre organele de inspectie si control
ale departamentelor respective, se vor supune examinarii Eforiei.
Art. 4
Exploatarea si punerea in valoare a produselor paduri si celorlalte
terenuri, se va face, conform art. 19 din Codul silvic, pe baza lucrarilor
intocmite de organele silvice, ce administreaza padurile comunale,
composesorale bisericesti, si altele administrate de Stat.
Tinerea licitatiilor se va face de o comisie compusa din Consiliul economic
al manastirilor si seful ocolului silvic respectiv, care administreaza padurea.
Aprobarea licitatiilor se va face, cu avizul organelor silvice ale
Statului, de catre Consiliul eparhial, sectia economica, daca valoarea
materialului nu trece de 100.000 lei.
Pentru valori mai mari, adjudecarea definitiva se va face de catre Eforia
manastirilor inzestrate, cu avizul organelor silvice ale Statului si al
Consiliului eparhial, sectia economica.
Pentru trebuintele necesare gospodariei proprii a manastirilor, exploatarea
se poate face si in regie proprie, cu aprobarea Consiliului eparhial, sectia
economica, fiind necesara si confirmarea Eforiei manastirilor inzestrate, cand
valoarea exploatarii va trece de 100.000 lei.
Exploatarea in regie se va putea face si pentru intreg parchetul destinat
exploatarii, insa, valorificarea materialului fasonat se va face tot prin
licitatie publica.
Art. 5
Administratia tehnica si cultura padurilor atribuite manastirilor, se va
face sub supravegherea si indrumarea organelor silvice ale Statului, pe baza de
amenajamente intocmite conform dispozitiunilor Codului silvic.
Art. 6
Sumele rezultate din exploatare se vor intrebuinta in conformitate cu art.
1 si 3 din aceasta lege, din care se vor scadea cheltuielile de paza, administratie
si cultura padurilor, ce se vor stabili cu aprobarea Eforiei manastirilor
inzestrate.
Sumele vor fi inscrise in bugetul manastirii, sub o rubrica speciala, atat
la venituri, cat si la cheltuieli.
Cel mai tarziu la 1 martie al fiecarui an financiar, un exemplar din
bugetul fiecarei manastiri inzestrate, aprobat de Consiliul eparhial, va fi
trimis de aceasta Serviciului inventarierii averilor si al controlului
manastirilor inzestrate din Ministerul Cultelor, pentru a fi studiat si prezentat
sub luare de cunostinta si dispozitie Eforiei manastirilor inzestrate.
Eforia va putea introduce orice modificari in bugetele manastirilor
inzestrate, care vor fi obligatorii pentru acestea.
Tot asemenea pana cel mai tarziu la 15 mai al fiecarui an financiar,
Consiliul economic al fiecarei manastiri inzestrate va trimite un exemplar din
contul de gestiune Ministerului Cultelor, prin intermediul Consiliului eparhial
si cu hotarirea in cauza a acestuia, spre a fi verificat si supus spre luare de
cunostinta si dispozitie Eforiei manastirilor inzestrate.
Art. 7
Manastirea Neamtu-Secu nu intra in categoria manastirilor inzestrate, ci se
va administra conform legii speciale si a regulamentului ei*).
------------
*) A se vedea Legea relativ la Manastirea Neamtu-Secu, din 4 aprilie 1935.
Art. 8
Toate legile, regulamentele si dispozitiunile contrare prezentei legi, sunt
si raman abrogate.
TABLOU
de manastirile inzestrate si suprafata de padure atribuita fiecareia
I. Arhiepiscopia Bucurestilor:
1. Manastirea Cernica 600 hectare.
2. Manastirea Caldarusani 285 hectare.
3. Manastirea Zamfira 215 hectare.
4. Manastirea Viforata 200 hectare.
5. Manastirea Pasarea 348 hectare.
6. Manastirea Antim Ivireanu 600 hectare.
7. Manastirea Tiganesti 300 hectare.
8. Manastirea Comana 100 hectare.
9. Manastirea Toplita 200 hectare.
10. Manastirea Negru-Voda 250 hectare.
11. Manastirea Namaesti 50 hectare.
12. Manastirea Surorilor de caritate Bucuresti 600 hectare.
13. Manastirea Snagov 300 hectare.
14. Manastirea Ghighiu 100 hectare.
15. Manastirea Cheia 120 hectare.
16. Schitul Techirghiol al Patriarhiei 100 hectare.
17. Schitul Pestera Ialomicioarei 20 hectare.
Total 4.388 hectare.
II. Episcopia Ramnicului Noului Severin
18. Manastirea Tismana 500 hectare.
19. Manastirea Horezu 600 hectare.
20. Manastirea Cozia 400 hectare.
21. Manastirea Polovraci 300 hectare.
22. Manastirea Arnota 400 hectare.
23. Manastirea Bistrita 400 hectare.
24. Schitul Lainici 100 hectare.
25. Schitul Crasna 123 hectare.
26. Schitul Stramba 77 hectare.
27. Manastirea Govora 100 hectare.
28. Manastirea Dintr-un Lemn 100 hectare.
29. Schitul Mamul 50 hectare.
30. Schitul Surpatele 50 hectare.
Total 3.200 hectare.
III. Episcopia Buzaului:
31. Manastirea Ciolanu 201 hectare.
32. Manastirea Cotesti 40 hectare.
33. Manastirea Varzaresti 70 hectare.
34. Manastirea Dalhauti 25 hectare.
35. Manastirea Rogoz 25 hectare.
Total 361 hectare.
IV. Episcopia Dunarea de Jos:
36. Manastirea Cocos 400 hectare.
37. Manastirea Cilic Dere 600 hectare.
38. Manastirea Saon 400 hectare.
Total 1.400 hectare.
V. Episcopia Romanului:
39. Manastirea Bogdana 150 hectare.
40. Manastirea Giurgeni 50 hectare.
41. Manastirea Buciumeni (Tecuci) 30 hectare.
42. Manastirea Sihastru (Tecuci) 20 hectare.
43. Manastirea Trotusanu (Putna) 30 hectare.
44. Manastirea Sf. Ion 30 hectare.
Total 310 hectare.
VI. Episcopia Husilor:
45. Manastirea Adam 250 hectare.
46. Manastirea Dobrovat 150 hectare.
47. Manastirea Malinesti (Vaslui) 30 hectare.
48. Schitul Rafaila 25 hectare.
49. Schitul Bujorani 25 hectare.
Total 480 hectare.
VII. Arhiepiscopia Iasilor:
50. Manastirea Agapia 600 hectare.
51. Manastirea Varatec 600 hectare.
52. Manastirea Agafton 267 hectare.
53. Manastirea Bistrita 400 hectare.
54. Manastirea Rasca 158 hectare.
55. Manastirea Horaita 200 hectare.
56. Manastirea Slatina 200 hectare.
57. Manastirea Durau 100 hectare.
58. Manastirea Pangarati 500 hectare.
59. Manastirea Vorona 100 hectare.
60. Schitul Boureni 50 hectare.
Total 3.175 hectare.
VIII. Arhiepiscopia Chisinaului:
61. Manastirea Noul Neamt 300 hectare.
62. Manastirea Capriana 200 hectare.
63. Manastirea Suruceni 121 hectare.
64. Manastirea Curchi 100 hectare.
65. Manastirea Harbovat 100 hectare.
66. Manastirea Raciula 79 hectare.
67. Manastirea Tipova 50 hectare.
68. Manastirea Saharna 50 hectare.
Total 1.000 hectare.
IX. Episcopia Hotinului:
69. Manastirea Jabca 300 hectare.
70. Manastirea Rughi 100 hectare.
71. Schitul Bocancea 36 hectare.
Total 436 hectare.
X. Arhiepiscopia Alba-Iulia - Sibiu:
72. Manastirea Sambata de Sus 1.000 hectare.
73. Schitul Paltimis 100 hectare.
Total 1.100 hectare.
XI. Episcopia Clujului:
74. Manastirea Sf. Elisabeta 300 hectare.
Total 300 hectare.
XII. Episcopia Caransebesului:
75. Manastirea Izvorul Miron 550 hectare.
Total 550 hectare.
XIII. Episcopia Oradea:
76. Manastirea Isbuc 300 hectare.
Total 300 hectare.
XIV. Episcopia Aradului:
77. Manastirea Hodos Bodrog 300 hectare.
78. Manastirea Lipova 100 hectare.
Total 400 hectare.
XV. Episcopia Constantei
79. Manastirea Gherontie Episcopul 100 hectare.
80. Manastirea Sf. Elena de la Mare 50 hectare.
81. Manastirea Sf. Cruce de Leac 50 hectare.
Total 200 hectare.
XVI. Episcopia Argesului:
82. Manastirea Turnu 650 hectare.
83. Manastirea Valeni 150 hectare.
84. Manastirea Stanisoara 50 hectare.
85. Manastirea Robaia 50 hectare.
Total 900 hectare.
XVII. Episcopia Maramuresului:
86. Manastirea Dragomiresti 200 hectare.
87. Schitul Vagas 100 hectare.
Total 300 hectare.
Total general 18.800 hectare padure.