DECRET   Nr. 80 din 16 martie 1971

pentru aderarea Republicii Socialiste Romania la Conventia internationala asupra liniilor de incarcare, incheiata la Londra la 5 aprilie 1966

ACT EMIS DE: CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL  NR. 95 din  5 august 1971

                            EXPUNERE DE MOTIVE

    La 5 aprilie 1996 a fost incheiata la Londra Conventia internationala asupra liniilor de incarcare la navele maritime.
    Conventia are drept obiect reglementarea pe plan international a limitelor de incarcare maxima a navelor maritime in vederea maririi securitatii navigatiei maritime si este destinata sa inlocuiasca conventia avind acelasi obiect, incheiata la Londra la 5 iulie 1930.
    Noua conventie contine prevederi generale privind sfera de aplicare, exceptari si scutiri, vizite, inspectii initiale si periodice ale navelor intrind in prevederile conventiei, regimul certificatelor internationale de bord liber, al caror model se da in anexa, modul si limitele de aplicare a tratatelor, conventiilor si acordurilor privind acelasi domeniu, in vigoare intre unele dintre guvernele parti la conventie, comunicarea de informatii intre statele participante etc.
    Regulile anexe cuprind prescriptii cu caracter tehnic privind modul de determinare a liniilor de incarcare a navelor, adica limitele maxime pina la care se poate incarca o nava, in raport cu structura, tipul si caracteristicile navei si in functie de zonele, regiunile geografice si perioadele sezoniere determinate pe baza de noi criterii in anexa a II-a a conventiei.
    Fata de conventia din 1930, noua conventie prezinta unele modificari si completari determinate de progresul tehnicii navale si de practica, printre care cea mai importanta este reducerea bordului liber al navelor mari cu 10 - 20%, fapt care conduce la o marire corespunzatoare a capacitatii de transport a navelor. Bordul liber al navelor mici este usor marit in scopul ameliorarii stabilitatii si al maririi securitatii vietii umane si a bunurilor aflate la bordul navelor pe mare.
    Pentru navele existente, noua conventie prevede posibilitatea mentinerii bordului liber conform Conventiei asupra liniilor de incarcare din 1930, in cazul in care acestea nu satisfac cerintele pentru aplicarea noilor linii de incarcare, imprejurare pentru care nu se considera necesara denuntarea imediata a vechii conventii, care de altfel dispune si de o mai larga participare.
    Noua conventie a intrat in vigoare la data de 21 iulie 1968, fiind acceptata pina in prezent de 57 de tari.
    Intrucit conventia a fost deschisa pentru semnare pina la data de 5 iulie 1966, participarea statelor nesemnatare se poate face numai prin aderare.
    In consecinta, s-a emis Decretul pentru aderarea tarii noastre la Conventia internationala asupra liniilor de incarcare, incheiata la Londra la 5 aprilie 1966.
    Urmind practica exprimata constant de tara noastra, in decretul pentru aderare s-au prevazut declaratii prin care se reafirma pozitia Romaniei in legatura cu clauza coloniala si cu necesitatea respectarii principiului participarii universale a statelor la tratatele multilaterale al caror obiect si scop intereseaza comunitatea internationala in ansamblul ei.

    Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza:

    Art. 1
    Republica Socialista Romania adera la Conventia internationala asupra liniilor de incarcare, incheiata la Londra la 5 aprilie 1966.
    Art. 2
    La depunerea instrumentului de aderare a Republicii Socialiste Romania la Conventia internationala asupra liniilor de incarcare, se vor face urmatoarele declaratii:
    "a) Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania considera ca mentinerea starii de dependenta a unor teritorii, la care se refera reglementarea din articolul 32 al conventiei, nu este in concordanta cu Declaratia asupra acordarii independentei tarilor si popoarelor coloniale, adoptata de Adunarea generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 14 decembrie 1960, prin Rezolutia nr. 1514 (XV), in care se proclama necesitatea de a se pune in mod rapid si neconditionat capat colonialismului sub toate formele si in toate manifestarile sale, precum si cu Declaratia referitoare la principiile dreptului international privind relatiile prietenesti si cooperarea intre state potrivit Cartei Organizatiei Natiunilor Unite, adoptata in unanimitate prin Rezolutia Adunarii generale a Organizatiei Natiunilor Unite nr. 2625 (XXV) din 1970, care proclama in mod solemn obligatia statelor de a favoriza realizarea principiului egalitatii in drepturi a popoarelor si a dreptului lor de a dispune de ele insele, in scopul de a pune de indata capat colonialismului;
    b) Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania considera ca prevederile articolului 27 punctul 1 al conventiei nu sint in concordanta cu principiul conform caruia tratatele internationale multilaterale al caror obiect si scop intereseaza comunitatea internationala in ansamblul sau trebuie sa fie deschise participarii universale".

                      Presedintele Consiliului de Stat,
                              NICOLAE CEAUSESCU

                          CONVENTIA INTERNATIONALA
asupra liniilor de incarcare, incheiata la Londra la 5 aprilie 1966*)

    *) Traducere.

    Guvernele contractante,
    dorind sa stabileasca principii si reguli uniforme in ceea ce priveste limitele permise pentru imersiunea navelor efectuind voiaje internationale, datorita necesitatii de a asigura securitatea vietii umane si a bunurilor pe mare,
    considerind ca cel mai bun mijloc de a atinge acest scop este incheierea unei conventii,
    au convenit asupra urmatoarelor dispozitii:

    Art. 1
    Obligatia generala in legatura cu conventia
    1. Guvernele contractante se angajeaza sa puna in aplicare dispozitiile prezentei conventii cit si anexele sale, care fac parte integranta din prezenta conventie. Orice referire la prezenta conventie constituie o referire la numitele anexe.
    2. Guvernele contractante se angajeaza sa ia toate masurile care ar putea fi necesare la punerea in aplicare a dispozitiilor prezentei conventii.
    Art. 2
    Definitii
    Pentru aplicarea prezentei conventii, in afara vreunei dispozitii contrare exprese:
    1. Termenul reguli inseamna regulile figurind in anexa prezentei conventii.
    2. Termenul administratie indica guvernul tarii al carei pavilion il arboreaza nava.
    3. Termenul aprobat inseamna aprobat de administratie.
    4. Expresia voiaj international indica o calatorie pe mare intre o tara in care se aplica prezenta conventie si un port situat in afara acestei tari, sau invers. In aceasta privinta, orice teritoriu ale carui relatii internationale sint asigurate de un guvern contractant sau caruia Organizatia Natiunilor Unite ii asigura administratia este considerat ca o tara distincta.
    5. Expresia nava de pescuit indica o nava folosita pentru prinderea pestelui, balenelor, focilor, morselor sau altor resurse vii ale marii.
    6. Expresia nava noua indica o nava a carei chila a fost pusa, sau care se gaseste intr-un stadiu de constructie echivalent, la data sau posterior datei intrarii in vigoare a prezentei conventii pentru fiecare guvern contractant.
    7. Expresia nava existenta indica o nava care nu este o nava noua.
    8. Lungimea utilizata este egala cu 96 la suta din lungimea totala a plutirii situata la o distanta deasupra chilei egala cu 85 la suta din inaltimea de constructie minima masurata de la fata superioara a chilei, sau cu distanta intre muchea prova a etravei si axul cirmei la aceasta plutire, daca aceasta valoare este mai mare. La navele proiectate pentru a naviga cu chila inclinata, plutirea la care lungimea este masurata trebuie sa fie paralela cu plutirea prevazuta la plina incarcatura.
    Art. 3
    Dispozitii generale
    1. Nici o nava supusa prescriptiilor prezentei conventii nu trebuie sa plece intr-o calatorie internationala dupa data intrarii in vigoare a prezentei conventii daca nu a fost supusa unei vizite, marcata si prevazuta cu un certificat international de bord liber (1966) sau, daca este cazul, cu un certificat international de scutire pentru bord liber, conform dispozitiilor prezentei conventii.
    2. Nici o dispozitie a prezentei conventii nu interzice unei administratii de a stabili unei nave un bord liber superior bordului liber minim determinat conform dispozitiilor anexei I.
    Art. 4
    Domeniul de aplicare
    1. Prezenta conventie se aplica urmatoarelor nave:
    a) navelor inmatriculate in tarile al caror guvern este un guvern contractant;
    b) navelor inmatriculate in teritoriile la care se extinde prezenta conventie in virtutea articolului 32;
    c) navelor neinmatriculate arborind pavilionul unui stat al carui guvern este un guvern contractant.
    2. Prezenta conventie se aplica navelor care efectueaza calatorii internationale.
    3. Regulile care fac obiectul anexei I sint special stabilite pentru navele noi.
    4. Navele existente care nu satisfac in intregime dispozitiile regulilor care fac obiectul anexei I sau a unei parti din ele trebuie sa satisfaca cel putin prescriptiile corespunzatoare mai putin riguroase pe care administratia le aplica navelor ce efectuau calatorii internationale inaintea intrarii in vigoare a prezentei conventii; in nici un caz nu va putea fi ceruta o marire a bordului lor liber. Pentru a beneficia de o reducere a bordului liber asa cum era fixat anterior, aceste nave trebuie sa indeplineasca toate conditiile impuse de prezenta conventie.
    5. Regulile facind obiectul anexei II se aplica navelor noi si navelor existente vizate de dispozitiile prezentei conventii.
    Art. 5
    Exceptii
    1. Prezenta conventie nu se aplica:
    a) navelor de razboi;
    b) navelor noi de o lungime mai mica de 24 metri (79 picioare);
    c) navelor existente de un tonaj brut mai mic de 150 tone;
    d) iahturilor de placere care nu fac nici un trafic comercial;
    e) navelor de pescuit.
    2. Nici una dintre dispozitiile prezentei conventii nu se aplica navelor destinate exclusiv navigatiei:
    a) pe marile lacuri din America de Nord si pe Saint Laurent, la vest de o loxodroma trasata de la capul Rosiers la punctul de vest al insulei Anticosti si prelungita, la nord de insula Anticosti, de meridianul 63 grade V;
    b) pe marea Caspica;
    c) pe Rio de la Plata, Parana si Uruguay, la vest de o loxodroma trasata de la Punta Norte, Argentina, la Punta del Este, Uruguay.
    Art. 6
    Scutiri
    1. Atunci cind navele efectueaza calatorii internationale intre porturi vecine a doua sau mai multe state, ele pot fi scutite de catre administratie de aplicarea dispozitiilor prezentei conventii, sub rezerva ca ele sa se mentina strict la astfel de calatorii si ca guvernele statelor in care sint situate aceste porturi sa aprecieze ca modul adapostit sau conditiile voiajului intre aceste porturi nu justifica sau nu permit aplicarea dispozitiilor prezentei conventii la navele care efectueaza astfel de calatorii.
    2. O administratie poate scuti orice nava care prezinta anumite caracteristici noi de aplicarea oricaror dispozitii ale prezentei conventii care ar risca sa impiedice serios cercetarile pentru ameliorarea caracteristicilor sale cit si punerea lor in aplicare la bordul navelor care efectueaza calatorii internationale. Trebuie totusi ca aceste nave sa satisfaca prescriptiile pe care administratia, luind in consideratie serviciul caruia nava este destinata, le socoteste suficiente pentru asigurarea securitatii generale a navei si care au fost apreciate ca acceptabile de catre guvernele statelor unde nava se va duce.
    3. Administratia care acorda o astfel de scutire in virtutea dispozitiilor paragrafelor 1 si 2 din prezentul articol va comunica Organizatiei interguvernamentale consultative a navigatiei maritime (denumita in continuare organizatie) detaliile si motivele pe care organizatia le comunica altor guverne contractante pentru informare.
    4. Daca, drept urmare a circumstantelor exceptionale, o nava care in mod normal nu efectueaza calatorii internationale este obligata a intreprinde un voiaj international izolat, ea poate sa fie scutita de administratie de una sau mai multe dintre dispozitiile prezentei conventii, sub rezerva ca ea sa satisfaca conditiile pe care administratia le apreciaza ca suficiente pentru a-i asigura securitatea in cursul voiajului pe care il intreprinde.
    Art. 7
    Forta majora
    1. O nava care nu este supusa, in momentul plecarii sale intr-un voiaj oarecare, dispozitiilor prezentei conventii nu va fi supusa acestor dispozitii in cazul unei abateri oarecare fata de parcursul prevazut, daca aceasta abatere este provocata de timpul rau sau este datorata oricarei alte cauze de forta majora.
    2. Pentru aplicarea dispozitiilor prezentei conventii, guvernele contractante trebuie sa ia in consideratie, asa cum se cuvine, orice abatere sau intirziere suferita de o nava din cauza timpului rau sau datorita oricarei alte cauze de forta majora.
    Art. 8
    Echivalente
    1. Administratia poate sa autorize amplasarea pe o nava a unor instalatii, materiale, dispozitive ori aparate, sau recurgerea la dispozitii speciale care difera de prescriptiile prezentei conventii, cu conditia sa se fi asigurat prin incercari sau in orice alt mod ca aceste instalatii, materiale, dispozitive, aparate sau dispozitii sint cel putin tot atit de eficace ca cele care sint prescrise de prezenta conventie.
    2. Orice administratie care autoriza astfel o instalatie, un material, un dispozitiv ori un aparat, sau recurge la dispozitii speciale care difera de ceea ce este prescris prin prezenta conventie, va comunica caracteristicile la organizatie, cu un raport asupra incercarilor efectuate, pentru informarea guvernelor contractante.
    Art. 9
    Aprobari in scopuri experimentale
    1. Nici una dintre prescriptiile prezentei conventii nu impiedica o administratie de a aproba dispozitii speciale in scopuri experimentale relative la o nava careia i se aplica prezenta conventie.
    2. Orice administratie care aproba o dispozitie de acest fel va comunica detaliile la organizatie pentru a fi difuzate guvernelor contractante.
    Art. 10
    Reparatii, modificari si transformari
    1. O nava la care sint efectuate reparatii, modificari sau transformari, cit si amenajarile necesare dupa aceste lucrari, trebuie sa satisfaca cel putin prescriptiile care ii erau deja aplicabile. Intr-un astfel de caz, o nava existenta nu trebuie, in general, sa se abata de la prescriptiile aplicabile unei nave noi mai mult decit se abatea inainte.
    2. Reparatiile, modificarile si transformarile de o importanta majora, cit si amenajarile care rezulta, trebuie sa satisfaca prescriptiile aplicabile unei nave noi in masura in care administratia le socoteste posibile si rationale.
    Art. 11
    Zone si regiuni
    1. O nava careia i se aplica prezenta conventie trebuie sa se conformeze dispozitiilor aplicabile acestei nave in zonele si regiunile descrise in anexa II.
    2. Un port situat la limita a doua zone sau regiuni adiacente este considerat ca fiind situat in interiorul zonei sau regiunii de unde vine nava sau spre care ea se indreapta.
    Art. 12
    Imersiune
    1. In afara de cazurile prevazute la punctele 2 si 3 din prezentul articol, liniile de incarcare adoptate, marcate pe bordajul navei si corespunzind sezonului si zonei sau regiunii in care poate sa se gaseasca nava, nu trebuie sa fie sub apa in nici un moment atunci cind nava iese in mare, in timpul calatoriei sau la sosire.
    2. Cind o nava se deplaseaza in apa dulce cu densitatea egala cu 1, linia de incarcare adoptata poate sa fie sub apa la o adincime corespunzind corectiei pentru apa dulce indicata in certificatul international de bord liber (1966). Cind densitatea apei nu este egala cu 1, corectia este proportionala cu diferenta intre 1,025 si densitatea reala.
    3. Atunci cind o nava pleaca dintr-un port situat pe un riu sau in ape interioare, este permis sa se mareasca incarcatura navei cu o cantitate corespunzind greutatii combustibilului si oricaror alte materiale consumabile necesare nevoilor sale intre punctul de plecare si mare.
    Art. 13
    Vizite, inspectii si marci
    Vizitele, inspectiile si aplicarea marcilor pe nave, cit si scutirile acordate in aplicarea dispozitiilor prezentei conventii, sint efectuate de functionari ai administratiei; totusi, administratia poate sa incredinteze vizite, inspectiile si aplicarile de marci, fie inspectorilor numiti in acest scop, fie organelor recunoscute de ea. In toate cazurile, administratia interesata garanteaza in intregime executarea completa si eficacitatea vizitei, inspectiei si aplicarii marcilor.
    Art. 14
    Vizite si inspectii initiale si periodice ale navelor
    1. Orice nava este supusa vizitelor si inspectiilor definite mai jos:
    a) o vizita inainte de punerea in serviciu a navei, care cuprinde o inspectie completa a structurii sale si a instalatiilor sale privind tot ceea ce depinde de prezenta conventie. Aceasta vizita trebuie sa permita asigurarea ca amenajarile, materialele si esantionajele satisfac in intregime prescriptiile prezentei conventii;
    b) o vizita periodica efectuata la intervale fixate de administratie, dar cel putin o data la fiecare cinci ani, care permite sa se asigure ca structura, instalatiile, amenajarile, materialele si esantionajele satisfac in intregime prescriptiile prezentei conventii;
    c) o inspectie periodica efectuata in fiecare an in cele trei luni care urmeaza sau preced data eliberarii certificatului, care permite a se asigura ca corpul sau suprastructurile nu au suferit modificari de natura sa influenteze asupra calculelor ce servesc la determinarea pozitiei liniei de incarcare, si a se asigura de bunastarea de intretinere a instalatiilor si aparatelor pentru:
    i) protectia deschiderilor;
    ii) balustrazile;
    iii) sabordurile de descarcare;
    iv) mijloacele de acces in incaperile echipajului.
    2. Inspectiile periodice la care se refera alineatul c) din paragraful 1 de mai sus sint mentionate pe certificatul international de bord liber (1966), cit si pe certificatul international de scutire pentru bord liber acordat navelor in aplicarea dispozitiilor articolului 6 paragraful 2 al prezentei conventii.
    Art. 15
    Mentinerea conditiilor dupa vizite
    Dupa oricare dintre vizitele prevazute de articolul 14, nu trebuie sa fie adusa nici o schimbare structurii, amenajarilor, instalatiilor, materialelor sau esantionajelor care au facut obiectul vizitei, fara autorizatia administratiei.
    Art. 16
    Eliberarea certificatelor
    1. Un certificat international de bord liber (1966) este eliberat fiecarei nave care a fost vizitata si marcata conform dispozitiilor prezentei conventii.
    2. Un certificat international de scutire pentru bord liber va fi eliberat fiecarei nave careia i s-a acordat o scutire in virtutea dispozitiilor paragrafului 2 sau paragrafului 4 din articolul 6.
    3. Aceste certificate sint eliberate fie de administratie, fie de un agent sau de un organ legal autorizat de ea. In toate cazurile administratia isi asuma intreaga responsabilitate a certificatului.
    4. Contrar oricarei alte dispozitii a prezentei conventii, fiecare certificat international de bord liber care este valabil in momentul intrarii in vigoare a prezentei conventii pentru guvernul statului al carui pavilion il arboreaza nava, ramine valabil fie timp de doi ani, fie pina la data expirarii sale, daca aceasta data este mai apropiata. La expirarea acestui termen devine necesar un certificat international de bord liber (1966).
    Art. 17
    Eliberarea unui certificat de catre un alt guvern
    1. Un guvern contractant poate, la cererea unui alt guvern contractant, sa dispuna sa fie vizitata o nava si, daca apreciaza ca dispozitiile prezentei conventii sint satisfacute, el elibereaza navei un certificat international de bord liber (1966) sau autoriza eliberarea, conform prezentei conventii.
    2. O copie a certificatului, o copie a raportului de vizita intocmit pentru calculul bordului liber si o copie a acestor calcule sint remise imediat ce este posibil guvernului care a facut cererea.
    3. Un certificat astfel eliberat va trebui sa comporte o declaratie care sa stabileasca ca el a fost eliberat la cererea guvernului statului al carui pavilion il arboreaza sau il va arbora nava; el are aceeasi valoare si este recunoscut in aceleasi conditii ca un certificat eliberat conform articolului 16.
    4. Nici un certificat international de bord liber (1966) nu trebuie sa fie eliberat unei nave care arboreaza pavilionul unei tari al carui guvern nu este un guvern contractant.
    Art. 18
    Forma certificatelor
    1. Certificatele sint redactate in limba sau limbile oficiale ale tarii care le elibereaza. Daca limba folosita nu este nici engleza nici franceza, textul va cuprinde o traducere intr-una dintre aceste limbi.
    2. Certificatele sint conforme modelelor figurand in anexa III. Dispozitia tipografica a fiecarui model de certificat este exact reprodusa in orice certificat eliberat sau in orice copie certificata pentru conformitate.
    Art. 19
    Durata valabilitatii certificatelor
    1. Certificatul international de bord liber (1966) este eliberat pentru o perioada a carei durata este fixata de administratie, fara ca aceasta durata sa poata depasi cinci ani socotiti de la data eliberarii.
    2. Daca, dupa vizita periodica prevazuta in alineatul b) din paragraful 1 al articolului 14, nu poate fi eliberat navei un nou certificat inaintea expirarii certificatului initial, functionarul sau organul care efectueaza vizita poate prelungi valabilitatea numitului certificat pentru o perioada care nu trebuie sa depaseasca 5 luni. Aceasta prelungire este consemnata pe certificat si ea nu este acordata decit daca nici o modificare de natura sa afecteze bordul liber nu a fost adusa structurii, instalatiilor, amenajarilor, materialelor sau esantionajului.
    3. Certificatul international de bord liber (1966) este anulat de administratie intr-unul dintre urmatoarele cazuri:
    a) daca corpul sau suprastructurile navei au suferit modificari de o astfel de importanta incit devine necesar a i se fixa un bord liber mai mare;
    b) daca instalatiile si dispozitivele mentionate la alineatul c) din paragraful 1 al articolului 14 nu sint mentinute in buna stare de functionare;
    c) daca certificatul nu cuprinde viza care stabileste ca nava a fost supusa inspectiei prevazute la alineatul c) din paragraful 1 al articolului 14;
    d) daca rezistenta structurala a navei a fost slabita in asa fel incit aceasta nu mai prezinta securitatea dorita.
    4. a) Durata valabilitatii unui certificat international de scutire pentru bordul liber eliberat de o administratie unei nave care beneficiaza de dispozitiile paragrafului 2 al articolului 6 nu trebuie sa depaseasca cinci ani incepind de la data eliberarii. Acest certificat este supus unei proceduri de prelungire, de viza si de anulare asemanator celei prevazute de prezentul articol pentru certificatele de bord liber (1966).
    b) Valabilitatea unui certificat international de scutire pentru bordul liber eliberat unei nave care beneficiaza de o scutire conform paragrafului 4 al articolului 6 este limitata la durata voiajului anume pentru care acest certificat a fost eliberat.
    5. Orice certificat eliberat unei nave de catre administratie inceteaza de a fi valabil daca nava trece sub pavilionul unui alt stat.
    Art. 20
    Acceptarea certificatelor
    Certificatele eliberate sub responsabilitatea unui guvern contractant, conform dispozitiilor prezentei conventii, sint acceptate de celelalte guverne contractante si considerate ca avind aceeasi valoare ca certificatele eliberate de ele insesi, in tot ceea ce priveste obiectivele prezentei conventii.
    Art. 21
    Control
    1. Orice nava careia i-a fost eliberat un certificat in virtutea articolului 16 sau articolului 17 este supusa, in porturile altor guverne contractante, la un control exercitat de functionari legal autorizati de aceste guverne. Guvernele contractante supravegheaza ca acest control sa fie exercitat in masura in care aceasta este rational si posibil in vederea verificarii daca exista la bord un certificat international de bord liber (1966) in curs de valabilitate. Controlul are ca singur scop de a verifica:
    a) daca nava nu este incarcata dincolo de limitele autorizate de certificat;
    b) daca pozitia liniei de incarcare pe nava corespunde cu indicatiile trecute pe certificat;
    c) daca in tot ceea ce priveste dispozitiile alineatelor a) si b) din paragraful 3 al articolului 19 nava nu a suferit modificari de o astfel de importanta incit sa fie evident ca nu poate iesi in mare fara pericol pentru pasageri sau echipaj.
    Cind exista la bord un certificat international de scutire pentru bordul liber in curs de valabilitate, controlul are ca singur scop de a verifica ca toate conditiile prevazute in acest certificat sa fie riguros respectate.
    2. Daca acest control este exercitat in virtutea alineatului c) din paragraful 1 al prezentului articol, obiectul sau se limiteaza in a impiedica nava sa plece inainte ca sa o poata face fara pericol pentru pasageri si echipaj.
    3. In cazul cind controlul prevazut in prezentul articol ar da loc unei interventii, de orice natura ar fi, functionarul insarcinat cu controlul informeaza imediat in scris consulul sau reprezentantul diplomatic al tarii al carei pavilion il arboreaza nava, despre aceasta decizie si despre toate imprejurarile care au putut motiva aceasta interventie.
    Art. 22
    Privilegiul conventiei
    Privilegiul prezentei conventii nu poate fi revendicat in favoarea unei nave care nu poseda un certificat in curs de valabilitate eliberat in virtutea acestei conventii.
    Art. 23
    Accidente
    1. Fiecare administratie se angajeaza sa efectueze o ancheta asupra oricarui accident survenit navelor a caror responsabilitate o are si care sint supuse dispozitiilor prezentei conventii, atunci cind ea apreciaza ca aceasta ancheta poate ajuta la determinarea modificarilor care ar fi de dorit sa se aduca numitei conventii.
    2. Fiecare guvern contractant se angajeaza sa furnizeze organizatiei toate informatiile utile asupra rezultatelor acestei anchete. Rapoartele sau recomandarile organizatiei bazate pe aceste informatii nu vor face cunoscut nici identitatea nici nationalitatea navelor in cauza si nu vor atribui in nici un fel responsabilitatea accidentului unei nave sau unei persoane, nici nu vor lasa sa se presupuna aceasta responsabilitate.
    Art. 24
    Tratate si conventii anterioare
    1. Toate celelalte tratate, conventii si acorduri privind liniile de incarcare actualmente in vigoare intre guvernele parti la prezenta conventie pastreaza deplinul si intregul lor efect pe timpul duratei care le este fixata, in ceea ce priveste:
    a) navele la care prezenta conventie nu se aplica;
    b) navele la care se aplica prezenta conventie pentru tot ceea ce intereseaza problemele pe care ea nu le-a reglementat in mod expres.
    2. Totusi, in masura in care aceste tratate, conventii sau acorduri sint in opozitie cu prescriptiile prezentei conventii, dispozitiile prezentei conventii vor trebui sa prevaleze.
    Art. 25
    Reguli speciale rezultind din acorduri
    Cind, conform prezentei conventii, sint stabilite reguli speciale prin acord intre toate sau o parte dintre guvernele contractante, aceste reguli sint comunicate organizatiei, care le face sa parvina tuturor guvernelor contractante.
    Art. 26
    Comunicarea informatiilor
    1. Guvernele contractante se angajeaza sa comunice organizatiei si sa depuna pe linga aceasta:
    a) un numar suficient de modele de certificate pe care le elibereaza conform dispozitiilor prezentei conventii, pentru comunicare guvernelor contractante;
    b) textul legilor, decretelor, ordinelor sau regulamentelor si altor instrumente care vor fi fost publicate asupra diverselor chestiuni care intra in cimpul de aplicare al prezentei conventii;
    c) lista organelor neguvernamentale care au dreptul sa actioneze in numele lor in ceea ce priveste liniile de incarcare, pentru comunicare guvernelor contractante.
    2. Fiecare guvern contractant se angajeaza sa comunice oricarui alt guvern contractant care va cere, normele de rezistenta pe care le utilizeaza.
    Art. 27
    Semnare, aprobare si aderare
    1. Prezenta conventie ramine deschisa pentru semnare timp de trei luni socotind de la 5 aprilie 1966 si ramine in continuare deschisa pentru aderare. Guvernele statelor membre ale Organizatiei Natiunilor Unite, ale unei institutii specializate sau ale Agentiei internationale a energiei atomice, sau parti ale Statutului Curtii Internationale de Justitie, pot deveni parti ale conventiei prin:
    a) semnare fara rezerva in privinta aprobarii;
    b) semnare sub rezerva aprobarii, urmata de aprobare, sau
    c) aderare.
    2. Aprobarea sau aderarea se efectueaza prin depunerea pe linga organizatie a unui instrument de aprobare sau aderare. Organizatia informeaza toate guvernele care au semnat conventia sau au aderat la ea, asupra fiecarei noi aprobari sau aderari si asupra datei primirii sale.
    Art. 28
    Intrarea in vigoare
    1. Prezenta conventie intra in vigoare la douasprezece luni dupa data la care cel putin cincisprezece guverne - dintre care sapte tari posedind fiecare un tonaj global de cel putin un milion de tone registru brut - au semnat conventia fara rezerva sau au depus un instrument de aprobare ori de aderare conform articolului 27. Organizatia informeaza toate guvernele care au semnat prezenta conventie sau care au aderat la ea, despre data intrarii sale in vigoare.
    2. Pentru guvernele care depun un instrument de aprobare a prezentei conventii sau de aderare la aceasta in cursul perioadei de douasprezece luni prevazuta in paragraful 1 al prezentului articol, aprobarea sau aderarea va avea efect in momentul intrarii in vigoare a prezentei conventii sau trei luni dupa data depunerii instrumentului de aprobare sau de aderare daca aceasta data este ulterioara.
    3. Pentru guvernele care depun un instrument de aprobare a prezentei conventii sau de aderare la aceasta dupa data intrarii sale in vigoare, conventia intra in vigoare la trei luni dupa data depunerii instrumentului de aprobare sau de aderare.
    4. Dupa data la care au fost luate toate masurile necesare pentru ca un amendament la prezenta conventie sa intre in vigoare, sau dupa data la care toate aprobarile necesare sint considerate ca primite in virtutea alineatului b) din paragraful 2 al articolului 29 in cazul unui amendament prin aprobare unanima, orice instrument de aprobare sau aderare depus este considerat ca aplicindu-se la conventia modificata.
    Art. 29
    Amendamente
    1. Prezenta conventie poate fi amendata la propunerea unui guvern contractant, dupa una dintre procedurile prevazute in prezentul articol.
    2. Amendament prin aprobare unanima
    a) La cererea unui guvern contractant orice propunere de amendament la prezenta conventie pe care el o formuleaza este comunicata de organizatie tuturor guvernelor contractante pentru a fi examinata in vederea aprobarii sale unanime.
    b) Orice amendament astfel comunicat intra in vigoare la douasprezece luni dupa data aprobarii sale de catre toate guvernele contractante, daca acestea nu convin pentru o data mai apropiata. Guvernul contractant care nu notifica organizatiei aprobarea sau refuzul sau asupra amendamentului intr-un termen de trei ani incepind de la data cind organizatia i l-a comunicat este considerat ca aproba acest amendament.
    c) Orice amendament astfel propus va fi considerat ca respins daca nu este aprobat in conditiile prevazute de alineatul b) de mai sus timp de trei ani dupa ce organizatia l-a comunicat pentru prima data guvernelor contractante.
    3. Amendament dupa examinarea in cadrul organizatiei
    a) La cererea unui guvern contractant, organizatia examineaza orice amendament la prezenta conventie prezentat de acest guvern. Daca aceasta propunere este adoptata cu o majoritate de doua treimi din membrii prezenti si votanti din Comitetul securitatii maritime al organizatiei, amendamentul este comunicat tuturor membrilor organizatiei si tuturor guvernelor contractante cu cel putin sase luni inainte de a fi examinat de adunarea organizatiei.
    b) Daca este adoptat cu o majoritate de doua treimi din membrii prezenti si votanti ai adunarii, amendamentul este comunicat de organizatie tuturor guvernelor contractante in vederea obtinerii aprobarii lor.
    c) Amendamentul intra in vigoare la douasprezece luni dupa data aprobarii sale de cele doua treimi din guvernele contractante pentru toate guvernele contractante, cu exceptia celor care, inaintea intrarii sale in vigoare, fac o declaratie asupra motivelor pentru care nu il aproba.
    d) Cu majoritate de doua treimi din membrii prezenti si votanti, inclusiv doua treimi din guvernele reprezentate in Comitetul securitatii maritime prezenti si votanti in adunare, aceasta poate propune in momentul adoptarii unui amendament sa se decida ca acesta are o astfel de importanta incit orice guvern contractant, facind o declaratie in virtutea alineatului c) si neaprobind amendamentul intr-un termen de douasprezece luni de la intrarea sa in vigoare, va inceta, la expirarea acestui termen, de a mai fi parte la prezenta conventie. Decizia este supusa aprobarii prealabile a doua treimi din guvernele contractante parti la prezenta conventie.
    e) Nici o dispozitie a prezentului paragraf nu impiedica guvernul contractant care a angajat in privinta unui amendament la prezenta conventie procedura prevazuta in zisul paragraf de a adopta, in orice moment, orice alta procedura care i-ar parea de dorit in aplicarea paragrafului 2 sau paragrafului 4 din prezentul articol.
    4. Amendament printr-o conferinta
    a) La cererea formulata de un guvern contractant si sprijinita de cel putin o treime din guvernele contractante, organizatia convoaca o conferinta a guvernelor pentru a examina amendamentele prezentei conventii.
    b) Orice amendament adoptat de aceasta conferinta cu majoritate de doua treimi din guvernele contractante prezente si votante va fi comunicat de catre organizatie tuturor guvernelor contractante in vederea obtinerii aprobarii lor.
    c) Amendamentul intra in vigoare la douasprezece luni de la data aprobarii lui de catre doua treimi din guvernele contractante, pentru toate guvernele contractante, cu exceptia celor care, inaintea intrarii sale in vigoare, fac o declaratie in care nu aproba acest amendament.
    d) Cu majoritate de doua treimi din membrii prezenti si votanti, o conferinta convocata in virtutea alineatului a) de mai sus poate specifica in momentul adoptarii unui amendament ca acesta are o astfel de importanta incit orice guvern contractant, facind declaratia prevazuta la alineatul c) de mai sus si neaprobind amendamentul intr-un termen de douasprezece luni de la intrarea sa in vigoare, va inceta, la expirarea acestui termen, de a mai fi parte la prezenta conventie.
    5. Orice amendament la prezenta conventie care intervine prin aplicarea prezentului articol si care priveste structura navelor nu este aplicabil decit navelor a caror chila a fost pusa sau care se gaseau intr-un stadiu de constructie echivalent, la data intrarii in vigoare a acestui amendament, sau dupa aceasta data.
    6. Organizatia informeaza toate guvernele contractante de orice amendament care intra in vigoare in virtutea prezentului articol, ca si despre data la care fiecare dintre aceste amendamente va intra in vigoare.
    7. Orice aprobare sau orice declaratie facuta in virtutea prezentului articol este notificata in scris organizatiei, care informeaza toate guvernele contractante despre aceasta.
    Art. 30
    Denuntare
    1. Prezenta conventie poate fi denuntata de oricare dintre guvernele contractante in orice moment dupa expirarea unei perioade de cinci ani socotita de la data la care conventia intra in vigoare pentru acel guvern.
    2. Denuntarea se efectueaza printr-o notificare scrisa adresata organizatiei care comunica primirea si data primirii tuturor celorlalte guverne contractante.
    3. Denuntarea are efect un an de la data la care organizatia a primit notificarea sau la expirarea termenului stipulat in notificare, daca acesta este mai mare de un an.
    Art. 31
    Suspendare
    1. In caz de ostilitati sau in alte circumstante exceptionale care afecteaza interesele vitale ale unui stat al carui guvern este un guvern contractant, acest guvern poate suspenda aplicarea integrala sau a unei parti oarecare din dispozitiile prezentei conventii. Guvernul care uzeaza de aceasta facultate trebuie sa informeze imediat organizatia.
    2. O astfel de decizie nu priveaza celelalte guverne contractante de dreptul de control care le este acordat in termenii prezentei conventii asupra navelor guvernului care uzeaza de aceasta facultate, cind aceste nave se gasesc in porturile lor.
    3. Guvernul care a decis o astfel de suspendare poate in orice moment sa o faca sa inceteze si informeaza imediat organizatia despre decizia sa.
    4. Organizatia notifica tuturor guvernelor contractante orice suspendare sau sfirsit de suspendare decisa in virtutea prezentului articol.
    Art. 32
    Teritorii
    1. a) Natiunile Unite, cind ele sint responsabile de administrarea unui teritoriu, sau orice guvern contractant care are responsabilitatea asigurarii relatiilor internationale ale unui teritoriu, trebuie, imediat ce este posibil, sa se consulte cu autoritatile acestui teritoriu pentru a se stradui sa extinda aplicarea prezentei conventii la acest teritoriu si pot, in orice moment, printr-o notificare scrisa adresata organizatiei, sa declare ca prezenta conventie se extinde la acest teritoriu.
    b) Aplicarea prezentei conventii este extinsa asupra teritoriului desemnat in notificare incepind de la data primirii acesteia, sau de la o alta data care ar fi indicata.
    2. a) Natiunile Unite, sau orice guvern contractant, care au facut o declaratie conform alineatului a) al paragrafului 1 din prezentul articol, pot in orice moment, dupa expirarea unei perioade de cinci ani incepind de la data la care aplicarea conventiei a fost astfel extinsa la un teritoriu oarecare, sa declare printr-o notificare scrisa adresata organizatiei ca prezenta conventie inceteaza de a se aplica zisului teritoriu aratat in notificare.
    b) Conventia inceteaza sa se aplice teritoriului indicat in notificare dupa un an de la data primirii notificarii de catre organizatie sau dupa orice alta perioada mai lunga specificata in notificare.
    3. Organizatia informeaza toate guvernele contractante despre extinderea prezentei conventii la oricare teritoriu in virtutea paragrafului 1 din prezentul articol si despre incetarea zisei extinderi conform dispozitiilor paragrafului 2, specificind, in fiecare caz, data incepind de la care prezenta conventie a devenit sau inceteaza de a fi aplicabila.
    Art. 33
    Inregistrarea
    1. Prezenta conventie este depusa la organizatie, iar secretarul general al organizatiei expediaza copii ale acesteia, certificate pentru conformitate, tuturor guvernelor semnatare ca si tuturor guvernelor care adera.
    2. Imediat dupa intrarea sa in vigoare, prezenta conventie va fi inregistrata prin grija organizatiei conform articolului 102 al Cartei Organizatiei Natiunilor Unite.
    Art. 34
    Limbi
    Prezenta conventie este redactata intr-un singur exemplar in limbile engleza si franceza, cele doua texte avind putere egala. Traducerile oficiale in limbile rusa si spaniola sint redactate si depuse cu exemplarul original investit cu semnaturi.
    Drept care subscrisii, legal autorizati in acest scop de catre guvernele lor, au semnat prezenta conventie.
    Incheiata la Londra la 5 aprilie 1966.

    ANEXA 1

    REGULI PENTRU DETERMINAREA LINIILOR DE INCARCARE

    CAP. 1
    Generalitati

    Regulile presupun ca natura si arimarea incarcaturii, lestului etc. sint astfel respectate incit ele asigura navei o stabilitate suficienta si evita orice solicitare excesiva a structurii.
    Regulile presupun de asemenea ca acolo unde exista regulamente internationale relative la stabilitatea si compartimentarea navei, ele sint respectate.

    REGULA 1
    Soliditatea corpului
    Administratia trebuie sa se asigure ca soliditatea generala a structurii corpului este satisfacatoare pentru pescajul bordului liber atribuit. Navele construite conform regulilor unei societati de clasificare recunoscuta de administratie si mentinute conform acestor reguli pot fi considerate ca avind o soliditate suficienta.

    REGULA 2
    Aplicare
    1. Borduri libere sint atribuite navelor cu propulsie mecanica precum si gabarelor, barcazurilor sau altor nave neavind mijloace de propulsie independente, conform dispozitiilor regulilor 1 pina la 40 din prezenta anexa.
    2. Navele care transporta lemn (cherestea) pe punte pot primi, afara de bordurile libere prescrise in paragraful 1 din prezenta regula, borduri libere pentru transportul lemnului pe punte, calculate conform dispozitiilor regulilor 41 la 45 din prezenta anexa.
    3. Navele prevazute pentru a purta o velatura, fie ca unic mijloc de propulsie, fie ca mijloc suplimentar, ca si remorcherele, primesc borduri libere calculate conform dispozitiilor regulilor 1 la 40 din prezenta anexa. Administratia poate cere la ele borduri libere superioare celor care sint astfel definite.
    4. Navele construite din lemn sau de constructie compozit, navele construite din orice alte materiale, a caror utilizare a fost aprobata de administratie, ca si navele ale caror caracteristici particulare de constructie fac nejustificata sau practic irealizabila aplicarea dispozitiilor prezentei anexe, primesc borduri libere fixate de administratie.
    5. Regulile 10 la 20 din prezenta anexa se aplica oricarei nave careia ii este atribuit un bord liber minim. Derogari pot fi acordate navelor carora le este atribuit un bord liber superior bordului liber minim, sub rezerva ca conditiile de securitate sa fie apreciate ca satisfacatoare de catre administratie.

    REGULA 3
    Definitia termenilor utilizati in anexe
    1. Lungime.
    Lungimea (L) este egala cu 96 la suta din lungimea totala a liniei de plutire situata la o distanta deasupra chilei egala cu 85 la suta din inaltimea de constructie minima, sau cu distanta dintre muchea prova a etravei si axul cirmei la aceasta plutire, daca aceasta valoare este mai mare. Pe navele proiectate pentru a naviga cu chila inclinata, linia de plutire la care este masurata lungimea trebuie sa fie paralela cu linia de plutire prevazuta pentru plina incarcatura.
    2. Perpendiculare.
    Perpendicularele prova si pupa sint luate la extremitatile prova si pupa ale lungimii (L). Perpendiculara prova trebuie sa treaca prin intersectia fetei prova a etravei cu linia de plutire pe care este masurata lungimea.
    3. Mijlocul navei.
    Mijlocul navei este situat in mijlocul lungimii (L).
    4. Latime.
    Daca nu s-a mentionat in mod special altfel, latimea navei (B) este latimea maxima la mijlocul navei, masurata peste coaste pentru navele cu corp metalic si masurata peste bordaj pentru navele cu corp nemetalic.
    5. Inaltimea de constructie.
    a) Inaltimea de constructie este distanta verticala masurata de deasupra chilei pina la fata superioara a traversei la linia puntii de bord liber. Pe navele din lemn si pe cele de constructie compozit, aceasta distanta este masurata plecind de la muchea inferioara a rablurei chilei. Atunci cind formele partii inferioare ale cuplului maestru sint scobite sau cind exista galborduri groase, aceasta distanta este masurata plecind din punctul unde prelungirea liniei partii plate a fundurilor spre planul diametral taie laturile chilei.
    b) Pe o nava care are tabla lacrimara rotunjita, inaltimea de constructie trebuie sa fie masurata pina la punctul de intersectie a fetei superioare a traverselor puntii si bordajului prelungite, ca si cind tabla lacrimara ar fi de forma unghiulara.
    c) Atunci cind puntea de bord liber prezinta trepte si partea acestei punti se gaseste sub punctul unde inaltimea de constructie trebuie sa fie determinata, inaltimea de constructie trebuie sa fie masurata pina la o suprafata de referinta prelungind linia partii joase a puntii paralel cu partea inalta a acestei punti.
    6. Inaltimea de bord liber.
    a) Inaltimea de bord liber (D) este inaltimea de constructie masurata la mijlocul navei, marita cu grosimea tablei lacrimare a puntii de bord liber, daca ea exista, si cu valoarea

    T (L - S)
    ---------, daca puntea de bord liber poseda un invelis.
        L

    In aceasta formula:
    T - grosimea medie a invelisului expus in afara deschiderilor puntii, si
    S - lungimea totala a suprastructurilor care este definita in paragraful 10 d) din prezenta regula.
    b) Inaltimea de bord liber (D) a unei nave care are tabla lacrimara rotunjita cu o raza mai mare de 4 la suta din latimea (B) sau care are opera moarta de o forma neobisnuita, este inaltimea de bord liber a unei nave care are un cuplu maestru cu bordaje verticale, cu aceeasi curbura transversala si o suprafata transversala a partii superioare echivalenta cu cea a cuplului maestru al navei reale.
    7. Coeficient de plenitudine.
    Coeficientul de plenitudine volumetrica (Cb) este dat de formula:

             V
    Cb = ----------
         L x B x d1

    in care:
    V este volumul deplasat de nava, fara apendici, masurat peste coaste pentru o nava cu corp metalic si masurat peste bordaj pentru o nava cu corp nemetalic, acest volum fiind socotit la pescajul d1, in care d1 este egal cu 85 la suta din inaltimea de constructie minima.
    8. Bord liber.
    Bordul liber atribuit este distanta masurata vertical in mijlocul navei intre marginea superioara a liniei puntii si marginea superioara a liniei de incarcare corespunzatoare.
    9. Punte de bord liber.
    Puntea de bord liber este in mod normal puntea completa cea mai de sus expusa intemperiilor si marii si care poseda dispozitive permanente de inchidere a tuturor deschiderilor situate in partile descoperite si sub care deschiderile practicate in bordaj sint prevazute cu dispozitive permanente de inchidere etanse. Pe o nava care nu are o punte de bord liber continua, partea cea mai joasa a puntii expuse si prelungirea sa paralela cu partea superioara a puntii de bord liber sint considerate ca punte de bord liber. Daca armatorul doreste si sub rezerva aprobarii de catre administratie, o punte inferioara poate sa fie considerata ca punte de bord liber cu conditia ca ea sa fie completa, permanenta, continua in sens transversal si continua in sens longitudinal intre spatiul masinilor si peretii etansi ai picurilor. Atunci cind aceasta punte inferioara prezinta trepte, partea cea mai de jos si prelungirea sa paralela cu partile mai inalte ale acestei punti sint considerate ca punte de bord liber. Atunci cind o punte inferioara este fixata ca punte de bord liber, partea corpului care se intinde deasupra puntii de bord liber este considerata ca o suprastructura in ceea ce priveste aplicarea conditiilor de atribuire si a calculelor bordului liber. Bordul liber se calculeaza pornind de la aceasta punte.
    10. Suprastructura.
    a) O suprastructura este o constructie puntata pe puntea de bord liber si care se intinde din bord in bord sau a carei retragere a peretilor laterali, in raport cu bordajele, nu depaseste 4 la suta din latimea (B). O semiduneta este considerata ca suprastructura.
    b) O suprastructura inchisa este o suprastructura:
    i) care poseda pereti etansi inconjuratori de constructie eficace;
    ii) ale carei deschideri de acces in acesti pereti etansi, daca acestia exista, sint prevazute cu usi, care satisfac dispozitiile regulii 12;
    iii) ale carei toate celelalte deschideri practicate in peretii laterali sau extremitati sint prevazute cu mijloace de inchidere eficace etanse la intemperii.
    In plus, un castel sau o duneta nu pot fi considerate ca suprastructuri inchise decit daca echipajul poate ajunge in compartimentul masini sau in alte incaperi de serviciu situate in interiorul acestor suprastructuri prin alte mijloace de acces utilizabile in orice moment, atunci cind deschiderile peretilor etansi sint inchise.
    c) Inaltimea unei suprastructuri este cea mai mica inaltime verticala masurata in bord intre fata superioara a traverselor puntii suprastructurii si fata superioara a traverselor puntii de bord liber.
    d) Lungimea unei suprastructuri (S) este lungimea medie a partii acestei suprastructuri cuprinse in interiorul lungimii (L).
    11. Nava cu punte descoperita.
    O nava cu punte descoperita este o nava care nu are suprastructura pe puntea de bord liber.
    12. Etans la intemperii.
    Un dispozitiv este numit etans la intemperii atunci cind, in orice conditii care pot avea loc pe mare, nu lasa sa patrunda apa.

    REGULA 4
    Linia puntii
    Linia puntii este materializata prin marginea superioara a unei bande orizontale de 300 milimetri (12 toli) lungime si de 25 milimetri (un tol) latime. Aceasta banda este marcata la mijlocul navei de fiecare parte a corpului si marginea sa superioara trece in mod normal prin punctul de intersectie al prelungirii suprafetei superioare a puntii de bord liber cu suprafata exterioara a bordajului (figura 1). Totusi, pozitia liniei puntii poate fi definita in raport cu alt punct determinat de pe nava sub rezerva ca bordul liber sa fie corectat in consecinta. Pozitia punctului de referinta si identificarea puntii de bord liber trebuie sa fie, in toate cazurile, indicate pe certificatul international de bord liber (1966).

    REGULA 5
    Marca de bord liber
    Marca de bord liber este un inel de 25 milimetri (un tol) grosime si de 300 milimetri (12 toli) diametru exterior, taiat de o banda orizontala de 25 milimetri (un tol) latime si de 450 milimetri (18 toli) lungime, a carei margine superioara trece prin centrul inelului. Centrul inelului trebuie sa fie situat la mijlocul navei, la o distanta pe verticala de la marginea superioara a liniei puntii egala cu bordul liber minim de vara (figura 2).

    REGULA 6
    Linii folosite cu marca de bord liber
    1. Liniile de incarcare care indica bordurile libere fixate conform prezentelor reguli sint materializate prin linii orizontale de 230 milimetri (9 toli) lungime si 25 milimetri (un tol) latime, care sint dispuse perpendicular pe o banda verticala de 25 milimetri (un tol) latime, asezata la o distanta de 540 milimetri (21 toli) spre prova de centrul inelului. In afara dispozitiilor contrare expres mentionate mai departe, ele sint trasate plecind de la aceasta banda verticala spre prova (figura 2).
    2. Liniile folosite sint urmatoarele:
    a) linia de incarcare de vara, care este indicata prin marginea superioara a benzii care trece prin centrul inelului si de asemenea prin marginea superioara a unei benzi marcate V;
    b) linia de incarcare de iarna, care este indicata prin marginea superioara a unei benzi marcate I;
    c) linia de incarcare de iarna in Atlanticul de Nord, care este indicata prin marginea superioara a unei benzi marcate IAN;
    d) linia de incarcare tropicala, care este indicata prin marginea superioara a unei benzi marcate T;
    e) linia de incarcare de vara in apa dulce, care este indicata prin marginea superioara a unei benzi marcate D, trasata de la banda verticala spre pupa. Diferenta dintre linia de incarcare de vara in apa dulce si linia de incarcare de vara reprezinta majorarea pescajului care este tolerata in apa dulce la alte linii de incarcare;
    f) linia de incarcare tropicala in apa dulce, care este indicata prin marginea superioara a unei benzi marcate TAD, trasata de la banda verticala spre pupa.
    3. Daca borduri libere pentru transportul de lemn pe punte sint atribuite conform prezentelor reguli, liniile de incarcare obisnuite sint completate cu linii de incarcare pentru lemn pe punte. Aceste linii sint materializate prin benzi orizontale de 230 milimetri (9 toli) lungime si 25 milimetri (un tol) latime, care sint asezate perpendicular pe o banda verticala de 25 milimetri (un tol) latime situata la o distanta de 540 milimetri (21 toli) spre pupa de centrul inelului. In afara dispozitiilor contrare expres mentionate in continuare, ele sint trasate plecind de la aceasta banda verticala spre pupa (figura 3).
    4. Liniile urmatoare sint utilizate pentru transportul de lemn pe punte:
    a) linia de incarcare de vara pentru transportul de lemn pe punte, care este indicata prin marginea superioara a unei benzi marcate LV;
    b) linia de incarcare de iarna pentru transportul de lemn pe punte, care este indicata prin marginea superioara a unei linii marcate LI;
    c) linia de incarcare de iarna in Atlanticul de Nord pentru transportul de lemn pe punte, care este indicata prin marginea superioara a unei benzi marcate LIAN;
    d) linia de incarcare tropicala pentru transportul de lemn pe punte, care este indicata prin marginea superioara a unei benzi marcate LT;
    e) linia de incarcare de vara in apa dulce pentru transportul de lemn pe punte, care este indicata prin marginea superioara a unei benzi marcate LAD, trasata spre prova benzii verticale.
    Diferenta dintre linia de incarcare de vara in apa dulce si linia de incarcare de vara pentru transportul de lemn pe punte reprezinta majorarea pescajului care este admisa in apa dulce la celelalte linii de incarcare pentru transportul de lemn pe punte;
    f) linia de incarcare tropicala in apa dulce pentru transportul de lemn pe punte, care este indicata de marginea superioara a unei benzi marcate LTAD, trasata spre prova benzii verticale.
    5. Liniile a caror utilizare este exclusa ca urmare a caracteristicilor navei, a serviciului sau sau a limitelor fixate zonelor de navigatie ale navei, nu vor fi marcate.
    6. Cind unei nave i se fixeaza un bord liber mai mare decit bordul liber minim fixat in termenii prezentei conventii si daca linia de incarcare este situata la acelasi nivel sau mai jos decit linia de incarcare sezoniera cea mai joasa corespunzind acestui bord liber minim, numai linia de incarcare pentru apa dulce trebuie sa fie marcata.
    7. Pe navele cu vele, numai linia de incarcare pentru apa dulce si marca de iarna in Atlanticul de Nord trebuie sa fie marcate (figura 4).
    8. In toate cazurile cind linia de incarcare in Atlanticul de Nord se confunda cu linia de incarcare de iarna corespunzind la aceeasi banda verticala, aceasta linie de incarcare este marcata I.
    9. Liniile de incarcare suplimentare cerute de alte conventii internationale in vigoare sau de reguli nationale pot fi trasate perpendicular la banda verticala indicata in paragraful 1 din prezenta regula si spre pupa acesteia.

    REGULA 7
    Marca autoritatii imputernicite pentru atribuirea bordurilor libere
    Marca autoritatii imputernicite pentru atribuirea bordurilor libere poate sa fie aplicata de o parte si de alta si deasupra benzii orizontale care trece prin centrul sau sau in acelasi timp deasupra si dedesubtul acestei benzi. Aceasta marca se compune din cel mult un grup de patru litere, masurind fiecare circa 115 milimetri (4 1/2 toli) inaltime si 75 milimetri (3 toli) latime, care permit identificarea acestei autoritati.

    Figura 1 - Linia puntii - se gaseste in Buletinul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 95 din 5 august 1971, la pagina 592.

    Figura 2 - Marca de bord liber si liniile folosite la aceasta marca - se gaseste in Buletinul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 95 din 5 august 1971, la pagina 592.

    Figura 3 - Marca de bord liber pentru transportul de lemn pe punte si liniile folosite la aceasta marca - se gaseste in Buletinul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 95 din 5 august 1971, la pagina 592.

    Figura 4 - Marca de bord liber pentru velier si liniile folosite la aceasta marca - se gaseste in Buletinul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 95 din 5 august 1971, la pagina 592.

    REGULA 8
    Detalii de marcare
    Inelul, liniile sau literele sint vopsite in alb sau galben pe un fond inchis sau in negru pe un fond deschis. Ele sint de asemenea marcate in mod permanent pe bordajele navei, conform dispozitiilor administratiei. Marcile trebuie sa fie bine vizibile si, daca este necesar, vor fi luate in acest scop masuri speciale.

    REGULA 9
    Verificarea marcilor
    Un certificat international de bord liber (1966) nu trebuie sa fie eliberat unei nave inainte ca functionarul sau inspectorul actionind conform dispozitiilor articolului 13 al prezentei conventii sa fi certificat ca marcile sint aplicate corect si in mod durabil pe bordajele navei.

    CAP. 2
    Conditii de atribuire a bordului liber

    REGULA 10
    Informati pentru capitani
    1. Capitanul fiecarei nave noi trebuie sa primeasca informatii suficiente, intr-o forma aprobata, pentru a-i permite aranjarea incarcaturii si lestarea navei sale, asa incit sa se evite supunerea structurii acesteia din urma la eforturi inacceptabile. Se admite derogare la aceasta cerinta atunci cind lungimea, formele sau tipul navei sint astfel incit administratia apreciaza aplicarea ei ca inutila.
    2. Capitanul oricarei nave noi care nu poseda inca o documentatie asupra stabilitatii in virtutea unei conventii internationale pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare trebuie sa primeasca informatii suficient de precise, intr-o forma aprobata, pentru a-i permite sa aprecieze stabilitatea navei in diverse conditii de exploatare; o copie dupa aceste date va fi trimisa administratiei.

    REGULA 11
    Pereti etansi situati la extremitatile suprastructurilor
    Peretii etansi situati la extremitatile expuse ale suprastructurilor trebuie sa fie de o constructie eficace si sa fie apreciati ca satisfacatori de catre administratie.

    REGULA 12
    Usi
    1. Toate deschiderile de acces practicate in peretii etansi situati la extremitatile suprastructurilor inchise trebuie sa fie prevazute cu usi din otel sau alt material echivalent, solid fixate la peretii etansi in mod permanent, si etanse la intemperii atunci cind aceste usi sint inchise. Structura lor, intariturile si plasarea lor trebuie sa fie proiectate in asa fel incit rezistenta ansamblului sa fie egala cu aceea a peretilor etansi fara deschideri. Sistemele de fixare prevazute pentru a garanta etanseitatea la intemperii trebuie sa aiba garnituri de etanseitate la intemperii, turnicheti de stringere sau alte dispozitive analoge si sa fie fixate in mod permanent la peretii etansi sau usi. Acestea din urma trebuie sa poata fi manevrate din ambele parti ale peretelui etans.
    2. In afara dispozitiilor contrare prevazute in prezenta anexa, inaltimea pragurilor deschiderilor de acces in peretii etansi situati la extremitatile suprastructurilor inchise trebuie sa fie de cel putin 380 milimetri (15 toli) deasupra puntii.

    REGULA 13
    Amplasarea gurilor de magazii, tambuchiurilor de coborire si a trombelor de ventilatie
    Pentru aplicarea prezentelor reguli, amplasamentele gurilor de magazie, ale tambuchiurilor de coborire si ale trombelor de ventilatie sint impartite in doua categorii dupa cum urmeaza:
    Amplasament de categoria I - Partile expuse ale puntii de bord liber si ale puntii semidunetei si partile expuse ale puntilor suprastructurilor care se intind spre prova de un punct situat la o patrime din lungimea navei socotind de la perpendiculara prova.
    Amplasament de categoria II - Partile expuse ale puntilor suprastructurilor care se intind spre pupa de un punct situat la o patrime din lungimea navei socotind de la perpendiculara prova.

    REGULA 14
    Guri de magazie de incarcare si alte deschideri
    1. Constructia gurilor de magazie de incarcare si a altor deschideri situate in amplasamente de categoria I si II, ca si mijloacele prevazute pentru a asigura etanseitatea lor la intemperii, trebuie sa satisfaca prescriptii cel putin echivalente cu cele definite in regulile 15 si 16 din prezenta anexa.
    2. Ramele si capacele gurilor de magazie plasate in partile expuse ale puntilor situate deasupra puntii suprastructurilor trebuie sa satisfaca prescriptiile administratiei.

    REGULA 15
    Gurile magaziilor inchise prin capace mobile si facute etanse la intemperii prin prelate si dispozitive cu bare

    Ramele gurilor de magazie
    1. Ramele gurilor de magazie inchise cu capace mobile si facute etanse la intemperii prin prelate si dispozitive cu bare trebuie sa fie de constructie robusta si inaltimea lor minima deasupra puntii trebuie sa fie de:
    600 milimetri (23 1/2 toli) intr-un amplasament de categoria I;
    450 milimetri (17 1/2 toli) intr-un amplasament de categoria II.

    Capace
    2. Latimea fiecarei suprafete de sustinere a capacelor gurilor de magazie trebuie sa fie de cel putin 65 milimetri (2 1/2 toli).
    3. Atunci cind capacele sint din lemn, grosimea neta trebuie sa fie de cel putin 60 milimetri (2 3/8 toli) pentru o deschidere care nu depaseste 1,5 metri (4,9 picioare).
    4. Capacele din otel moale sint calculate pentru o sarcina conventionala cel putin egala cu 1,75 tone pe metru patrat (358 livre pe picior patrat) daca gurile de magazie sint situate intr-un amplasament de categoria I, si cu 1,30 tone pe metru patrat (266 livre pe picior patrat) daca gurile de magazie sint situate intr-un amplasament de categoria II. Tensiunea maxima sub sarcina conventionala multiplicata cu 4,25 nu trebuie sa depaseasca rezistenta la rupere a materialului. Capacele trebuie sa fie proiectate in asa fel incit sageata limita sub aceste sarcini sa nu fie mai mare de 0,0028 ori deschiderea lor.
    5. Sarcina conventionala a capacelor gurilor de magazie situate intr-un amplasament de categoria I poate fi redusa la o valoare de 1 tona pe metru patrat (205 livre pe picior patrat) pentru navele de 24 metri (79 picioare) lungime, dar trebuie sa fie de 1,75 tone pe metru patrat (359 livre pe picior patrat) pentru navele de 100 metri (328 picioare) lungime. Sarcinile corespunzatoare capacelor gurilor de magazie situate intr-un amplasament de categoria II vor fi respectiv de 0,75 tone pe metru patrat (154 livre pe picior patrat) si de 1,30 tone pe metru patrat (266 livre pe picior patrat). In toate cazurile, valorile corespunzind lungimilor intermediare sint obtinute prin interpolare.

    Traverse mobile
    6. Atunci cind traversele mobile destinate sa sustina capacele gurilor de magazie sint din otel moale, rezistenta este calculata plecind de la o sarcina conventionala cel putin egala cu 1,75 tone pe metru patrat (358 livre pe picior patrat) pentru gurile de magazie situate intr-un amplasament de categoria I si cu 1,30 tone pe metru patrat (266 livre pe picior patrat) pentru gurile de magazie situate intr-un amplasament de categoria II. Tensiunea maxima sub sarcina conventionala multiplicata cu 5 trebuie sa ramina inferioara rezistentei la rupere a materialului. Traversele mobile trebuie sa fie proiectate in asa fel incit sageata limita sub aceste sarcini sa nu fie mai mare de 0,0022 ori deschiderea lor. Pentru navele de o lungime mai mica sau egala cu 100 m dispozitiile aplicabile sint cele de la paragraful 5 din prezenta regula.

    Capace de tip ponton
    7. Atunci cind capacele de tip ponton, folosite in locul traverselor mobile si al capacelor, sint din otel moale, rezistenta este calculata pentru sarcinile conventionale indicate in paragraful 4 al prezentei reguli, produsul cu 5 al tensiunii maxime sub sarcina conventionala trebuind sa ramina inferior rezistentei la rupere a materialului. Capacele de tip ponton trebuie sa fie proiectate in asa fel incit sagetile limite sub aceste sarcini sa nu fie mai mari de 0,0022 ori deschiderea lor. Tablele de otel moale care formeaza partea de deasupra a capacelor nu va fi de o grosime mai mica de 1 la suta din distanta intre rigidizari (nervuri) si niciodata mai mica de 6 milimetri (0,24 toli). Pentru navele de o lungime mai mica sau egala cu 100 metri, dispozitiile aplicabile sint cele din paragraful 5 al prezentei reguli.
    8. Rezistenta si rigiditatea capacelor fabricate din alte materiale trebuie sa fie echivalente cu cele ale capacelor din otel moale si sa satisfaca in aceasta privinta prescriptiile administratiei.

    Suporturi sau glisiere
    9. Suporturile sau glisierele prevazute pentru traversele mobile trebuie sa fie de constructie robusta si sa permita sa se asigure instalarea si fixarea eficace a traverselor. Atunci cind se utilizeaza traverse de tip rulant, instalatia trebuie sa permita sa se asigure buna lor instalare atunci cind gura de magazie este inchisa.

    Tacheti
    10. Tachetii trebuie sa fie calibrati in asa fel incit sa se ajusteze la panta penelor. Ei trebuie sa aiba cel putin 65 milimetri (2 1/2 toli) latime si sa fie amplasati la maximum 600 milimetri (23 1/2 toli) din ax in ax; tachetii de la extremitatile fiecarei laturi nu trebuie sa fie departati cu mai mult de 150 milimetri (6 toli) de colturile capacelor gurii de magazie.

    Bare de stringere si pene
    11. Barele de stringere si penele trebuie sa fie solide si in stare buna. Penele trebuie sa fie din lemn tare sau alt material echivalent; panta lor nu trebuie sa depaseasca 1/6; grosimea lor la virf trebuie sa fie de cel putin 13 milimetri (1/2 toli).

    Prelate
    12. Trebuie sa se prevada cel putin doua grosimi de prelate in buna stare pentru fiecare gura de magazie pentru gurile de magazie situate in amplasamente de categoria I sau II. Prelatele trebuie sa fie perfect etanse si de o soliditate satisfacatoare. Pinza trebuie sa aiba o greutate si o calitate cel putin conforma normelor aprobate.

    Fixarea capacelor gurilor de magazie
    13. Pentru toate gurile de magazie situate in amplasamente de categoria I sau II, trebuie sa se prevada bare din otel sau orice alt sistem echivalent pentru a fixa eficace si in mod independent fiecare element transversal al capacului dupa punerea la loc a capacelor si a barelor de stringere. Capacele gurilor de magazie care masoara mai mult de 1,5 metri (4,9 picioare) lungime trebuie sa fie fixate cu ajutorul a cel putin doua dispozitive de fixare.

    REGULA 16
    Guri de magazie inchise prin capace etanse la intemperii, din otel sau alt material echivalent, prevazute cu garnituri si dispozitive de stringere

    Ramele gurilor de magazie
    1. Inaltimea pe punte a ramelor gurilor de magazie situate in amplasamente de categoria I sau II, prevazute cu capace etanse la intemperii, din otel sau din alt material echivalent, cu garnituri si dispozitive de stringere, trebuie sa fie conforma prescriptiilor regulii 15 (1). Totusi, se poate reduce inaltimea ramelor sau ele pot fi suprimate in intregime sub rezerva ca administratia sa fie sigura ca securitatea navei nu este compromisa din aceasta cauza in orice conditii pe mare. Atunci cind s-au prevazut rame ele trebuie sa fie de constructie robusta.

    Capace etanse la intemperii
    2. Atunci cind capacele etanse la intemperii sint din otel moale, rezistenta este calculata pentru o sarcina conventionala cel putin egala la 1,75 tone pe metru patrat (358 livre pe picior patrat) pentru gurile de magazie situate intr-un amplasament de categoria I si la 1,30 tone pe metru patrat (266 livre pe picior patrat) pentru gurile de magazie situate intr-un amplasament de categoria II. Produsul dintre 4,25 si tensiunea maxima sub sarcina conventionala trebuie sa ramina mai mic decit rezistenta la rupere a materialului. Ele trebuie sa fie proiectate in asa fel incit sageata limita sub aceste sarcini sa nu fie mai mare de 0,0028 ori deschiderea lor. Grosimea tablelor de otel moale care constituie partea de deasupra a capacelor de acest tip nu trebuie sa fie mai mica de 1 la suta din distanta intre rigidizari, cu un minim de 6 milimetri (0,24 toli).
    Pentru navele cu o lungime mai mica de 100 metri (328 picioare), dispozitiile aplicabile sint cele din regula 15 (5).
    3. Rezistenta si rigiditatea capacelor fabricate din alte materiale trebuie sa fie aceeasi cu acelea ale capacelor din otel moale si sa satisfaca in aceasta privinta prescriptiile administratiei.

    Mijloace folosite pentru a asigura etanseitatea la intemperii
    4. Mijloacele folosite pentru a asigura etanseitatea la intemperii si a o mentine trebuie sa satisfaca cerintele administratiei. Dispozitiile luate trebuie sa permita asigurarea mentinerii etanseitatii in orice conditii pe mare; in acest scop, probele de etanseitate trebuie sa fie cerute in timpul vizitei initiale si pot fi facute in timpul vizitelor periodice, inspectiilor anuale sau la intervale de timp mai mici.

    REGULA 17
    Deschideri situate in spatiul masinilor
    1. Deschiderile din spatiul masinilor situate in amplasamente de categoria I sau II trebuie sa fie convenabil consolidate si sa fie inconjurate de pereti de incadrare eficace din otel, cu o rezistenta deplin suficienta; atunci cind acesti pereti de incadrare nu sint protejati de alte structuri, rezistenta lor trebuie sa faca obiectul unui studiu special. Deschiderile de acces practicate in acesti pereti de incadrare trebuie sa fie prevazute cu usi conform prescriptiilor regulii 12 (1) si al caror prag sa se ridice la o inaltime cel putin egala cu 600 milimetri (23 1/2 toli) deasupra puntii daca ele se gasesc intr-un amplasament de categoria I si cel putin egala cu 380 milimetri (15 toli) deasupra puntii daca ele se gasesc intr-un amplasament de categoria II. Celelalte deschideri practicate in acesti pereti de incadrare trebuie sa fie prevazute cu capace echivalente, constant mentinute in pozitia dorita.
    2. Ramele puturilor de aer ale compartimentului caldarilor, ale cosurilor si ale trombelor de aer din compartimentul masini situate in puncte expuse ale puntii de bord liber sau ale puntii care poarta suprastructuri trebuie sa aiba, in raport cu aceste punti, inaltimea cea mai mare rational posibila. Deschiderile puturilor de aer ale compartimentului caldarilor trebuie sa fie prevazute cu capace robuste din otel sau alte materiale echivalente, mentinute constant pe loc printr-un dispozitiv de fixare si susceptibile de a fi fixate in mod etans la intemperii.

    REGULA 18
    Deschideri diverse in puntile de bord liber si suprastructuri
    1. Gaurile de om si busoanele plate pe punte situate in amplasamente de categoria I sau II sau in interiorul suprastructurilor, altele decit suprastructurile inchise, trebuie sa fie prevazute cu capace susceptibile sa asigure o etanseitate completa; aceste capace trebuie sa aiba un sistem de fixare permanenta numai daca ele nu sint fixate prin buloane la intervale apropiate.
    2. Deschiderile in puntile de bord liber, altele decit gurile de magazie, coboririle la masini, gaurile de om si busoanele plate pe punte, trebuie sa fie protejate printr-o suprastructura inchisa, un ruf sau un tambuchiu de coborire cu o rezistenta si etanseitate echivalente. Orice deschidere de acest fel situata in partea expusa a unei punti de suprastructura sau pe acoperisul unui ruf situat pe puntea de bord liber trebuie sa fie protejata printr-un ruf sau un tambuchiu de coborire, daca ea da intr-un compartiment situat sub puntea de bord liber sau in interiorul unei suprastructuri inchise. Usile acestor rufuri sau tambuchiuri de coborire trebuie sa fie conform conditiilor regulii 12 (1).
    3. Inaltimea deasupra puntii a pragurilor usilor tambuchiurilor de coborire situate in amplasamente de categoria I trebuie sa fie de cel putin 600 milimetri (23 1/2 toli) si de cel putin 380 milimetri (15 toli) in amplasamente de categoria II.

    REGULA 19
    Trombe de aer
    1. Trombele  de aer situate in amplasamente de categoria I sau II si care deservesc compartimentele situate sub puntea de bord liber sau sub puntile suprastructurilor inchise trebuie sa aiba rame din otel sau alt material echivalent, de constructie solida si eficace fixate de punte. Atunci cind inaltimea ramei unei trombe de aer oarecare este mai mare de 900 milimetri (35 1/2 toli), aceasta din urma trebuie sa fie intarita in mod special.
    2. Trombele de aer care traverseaza suprastructuri deschise trebuie sa aiba pe puntea de bord liber rame solide din otel sau din material echivalent.
    3. Trombele de aer situate in amplasamente de categoria I, ale caror rame se ridica la o inaltime mai mare de 4,5 metri (14,8 picioare) deasupra puntii si trombele de aer situate in amplasamente de categoria II, ale caror rame se ridica la o inaltime mai mare de 2,3 metri (7,5 picioare) deasupra puntii nu trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de inchidere decit daca administratia cere aceasta in mod expres.
    4. In afara de cazul prevazut in paragraful 3 al acestei reguli, deschiderile trombelor de aer trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de inchidere eficace si etanse la intemperii. Pe navele de o lungime mai mica sau egala cu 100 metri (328 picioare) aceste dispozitive trebuie sa fie fixate in mod permanent; atunci cind este altfel, pe navele de lungime mai mare, aceste dispozitive trebuie sa fie convenabil arimate linga trombele de aer carora le sint destinate. Trombele de aer situate in amplasamente de categoria I trebuie sa aiba rame de cel putin 900 milimetri (35 1/2 toli) inaltime deasupra puntii. Daca ele sint situate in amplasamente de categoria II, ramele trebuie sa aiba o inaltime de cel putin 760 milimetri (30 toli).
    5. Administratia poate cere ca in locurile expuse ale navei inaltimea ramelor sa fie marita dupa aprecierea sa.

    REGULA 20
    Conducte pentru evacuarea aerului
    Atunci cind conductele pentru evacuarea aerului din balasturi cu apa si alte rezervoare se prelungesc deasupra puntii de bord liber sau a puntii suprastructurilor, partile expuse ale acestor tubulaturi trebuie sa fie de constructie solida; inaltimea lor intre punte si punctul de penetratie a apei spre compartimentele inferioare trebuie sa fie de cel putin 760 milimetri (30 toli) pe puntea de bord liber si de 450 milimetri (17 1/2 toli) pe puntea suprastructurilor. Atunci cind datorita acestor inaltimi s-ar risca sa se stinghereasca manevrele, o inaltime mai mica poate fi acceptata daca administratia este asigurata ca dispozitivele de inchidere si alte motive justifica aceasta inaltime redusa.
    Mijloace de obturare satisfacatoare si atasate in mod permanent trebuie sa fie prevazute pentru inchiderea conductelor de evacuare a aerului.

    REGULA 21
    Saborduri de incarcare si alte deschideri analoge
    1. Sabordurile de incarcare si alte deschideri analoge in bordaj situate sub puntea de bord liber trebuie sa fie prevazute cu usi proiectate in asa fel incit sa le garanteze o etanseitate la intemperii si o rezistenta echivalenta cu a partii corpului inconjurator. Numarul acestor deschideri trebuie sa fie redus la minimul compatibil cu tipul si exploatarea normala a navei.
    2. Fara autorizatia administratiei, marginea inferioara a acestor deschideri nu trebuie sa se gaseasca sub o linie paralela cu linia puntii de bord liber si punctul sau cel mai de jos sa nu fie situat sub linia de incarcare cea mai de sus.

    REGULA 22
    Guri de scurgere, prize de apa si orificii de evacuare
    1. Evacuarile prin bordajul exterior care provin fie din spatiile situate sub puntea de bord liber fie din spatiile limitate de suprastructuri si de rufuri situate pe puntea de bord liber si prevazute cu usi conform prescriptiilor regulii 12 trebuie sa fie prevazute cu mijloace eficace si accesibile pentru a impiedica apa sa patrunda in interior. Normal, fiecare orificiu de evacuare independent trebuie sa fie prevazut cu un clapet de retinere cu mijloc de inchidere direct manevrabil dintr-un amplasament situat deasupra puntii de bord liber. Totusi, atunci cind distanta verticala dintre plutirea in plina incarcatura de vara si extremitatea interioara a conductei de evacuare este mai mare de 0,01 L, evacuarea poate sa fie prevazuta cu doua clapete automate de retinere fara mijloc de inchidere direct, cu conditia ca clapetul cel mai apropiat de axul navei sa fie totdeauna accesibil in cursul intrebuintarii in vederea unei eventuale inspectii; atunci cind aceasta distanta verticala este mai mare de 0,02 L, poate fi un singur clapet automat de retinere fara mijloc direct de inchidere, sub rezerva aprobarii administratiei. Sistemul de manevra al clapetului cu comanda directa trebuie sa fie usor accesibil si dotat cu un indicator de deschidere si inchidere.
    2. In localurile masinilor a caror supraveghere este asigurata in serviciu normal de catre echipaj, prizele de apa si orificiile de evacuare principale si auxiliare care deservesc masinile pot fi comandate de pe loc. Comenzile trebuie sa fie usor accesibile si prevazute cu indicatoare de deschidere si inchidere.
    3. Conductele de scurgere si de evacuare, oricare ar fi nivelul la care ele se revarsa, care patrund in bordajul exterior, fie la mai mult de 450 milimetri (17 1/2 toli) sub puntea de bord liber, fie la mai putin de 600 milimetri (23 1/2 toli) de la plutirea in plina incarcatura de vara trebuie sa fie prevazute cu un clapet de retinere in dreptul bordajului exterior. In afara dispozitiilor contrare din paragraful 1, acest clapet poate fi suprimat daca grosimea tubulaturii este suficienta.
    4. Gurile de scurgere care deservesc suprastructurile sau rufurile care nu sint prevazute cu usi care indeplinesc prescriptiile regulii 12 trebuie sa se reverse in exteriorul navei.
    5. Toate clapetele si alte dispozitive fixate pe corp cerute prin prezenta regula trebuie sa fie din otel, bronz sau din orice alt material ductil aprobat. Nici fonta obisnuita, nici orice alt material similar nu sint acceptate. Toate tubulaturile vizate de prezenta regula trebuie sa fie din otel sau orice alt material echivalent conform cerintelor administratiei.

    REGULA 23
    Hublouri
    1. Hublourile care dau sub puntea de bord liber sau in localuri situate in interiorul suprastructurilor inchise trebuie sa fie prevazute la interior cu contrahublouri eficace solid fixate prin balamale in asa fel incit ele sa poata fi inchise intr-un mod eficace si fixate etans.
    2. In nici un caz marginea inferioara a hublourilor nu trebuie sa se gaseasca sub o linie paralela liniei puntii de bord liber si punctul sau cel mai de jos sa fie situat fie la 2,5 la suta din latime (B), fie la 500 milimetri (19 1/2 toli) deasupra plutirii in plina incarcatura, trebuind sa fie aleasa cea mai mare dintre cele doua valori.
    3. Hublourile si sticlele lor, daca sint prevazute, precum si contrahublourile, trebuie sa fie de o constructie solida si aprobata.

    REGULA 24
    Saborduri pentru evacuare
    1. Atunci cind peretii care se afla pe partile expuse ale puntii de bord liber sau pe puntile suprastructurilor formeaza puturi, trebuie sa fie luate masuri deplin suficiente pentru a se evacua rapid apa de pe punti si a se asigura scurgerea. Sub rezerva dispozitiilor paragrafelor 2 si 3 din prezenta regula, sectiunea minima a sabordurilor de evacuare (A) de prevazut in fiecare bord si in fiecare put pe puntea de bord liber trebuie sa fie aceea data de formulele de mai jos, in cazul cind selatura in regiunea puturilor este egala sau superioara selaturii normale. Sectiunea minima pentru fiecare put pe puntile suprastructurilor trebuie sa fie egala cu jumatate din sectiunea data de aceste formule.
    Atunci cind lungimea parapetului l in put este mai mica sau egala cu 20 metri
    A = 0,7 + 0,035 l metri patrati
    Atunci cind l este mai mare de 20 metri
    A = 0,7 l metri patrati
    In aceste formule nu este necesar sa se dea pentru l o valoare mai mare de 0,7 L.
    Daca parapetul are o inaltime medie mai mare de 1,2 metri, sectiunea ceruta trebuie sa fie marita cu 0,004 metri patrati pe metru din lungimea putului pentru fiecare diferenta de inaltime de 0,1 metri. Daca parapetul are o inaltime medie mai mica de 0,9 metri, sectiunea ceruta poate fi micsorata cu 0,004 metri patrati pe metru de lungime a putului pentru fiecare diferenta de inaltime de 0,1 metri.
    Atunci cind lungimea parapetului l in put este mai mica sau egala cu 66 picioare
    A = 7,6 + 0,115 l picioare patrate
    Atunci cind l depaseste 66 picioare
    A = 0,23 l picioare patrate
    In aceste formule nu este necesar sa se dea pentru l o valoare mai mare de 0,7 L.
    Daca parapetul are o inaltime medie mai mare de 3,9 picioare, sectiunea ceruta trebuie sa fie marita cu 0,04 picioare patrate pe picior de lungime a putului pentru fiecare diferenta de inaltime de un picior. Daca parapetul are o inaltime medie mai mica de 3 picioare, sectiunea ceruta poate sa fie micsorata cu 0,04 picioare patrate pe picior de lungime pentru fiecare diferenta de inaltime de un picior.
    2. Pe navele fara selatura, sectiunea calculata va fi marita cu 50 la suta. Atunci cind selatura este inferioara celei normale, acest procentaj se obtine prin interpolare.
    3. Pe navele prevazute cu un trunc care nu este conform prescriptiilor regulii 36 (1) (e) sau care poseda rame laterale la guri de magazie care se intind in mod continuu intre suprastructurile detasate, sectiunea minima a deschiderilor sabordurilor de evacuare este determinata dupa cum este indicat in tabelul urmator:
____________________________________________________________
Latimea gurilor de magazie    Sectiunea sabordurilor de
sau a truncurilor in raport   evacuare in raport cu
cu latimea navei              suprafata totala a parapetilor
____________________________________________________________
     40% sau mai putin                    20%
     75% sau mai mult                     10%
____________________________________________________________

    Pentru latimi intermediare, sectiunea sabordurilor de evacuare se obtine prin interpolare liniara.
    4. In cazul navelor avind suprastructura deschisa la una din extremitatile sale sau la cele doua extremitati, masuri adecvate aprobate de administratie trebuie sa fie luate pentru a evacua apa care ar putea sa se introduca in interiorul acestei suprastructuri.
    5. Pragurile inferioare ale sabordurilor de evacuare trebuie sa fie pe cit posibil mai aproape de punte. Doua treimi ale sectiunii cerute pentru sabordurile de evacuare trebuie sa se gaseasca la jumatatea putului cea mai apropiata de punctul cel mai de jos al curbei de selatura.
    6. Toate deschiderile de acest tip practicate in parapeti trebuie sa fie protejate prin platbenzi sau bare distantate la circa 230 milimetri (9 toli). Daca sabordurile de evacuare sint prevazute cu voleti oscilanti, un joc suficient trebuie sa fie prevazut pentru a impiedica orice blocare. Axele sau titinele balamalelor trebuie sa fie dintr-un material inoxidabil. Daca voleturile oscilante sint prevazute cu dispozitive de fixare, aceste dispozitive trebuie sa fie de un tip aprobat.

    REGULA 25
    Protectia echipajului
    1. Rezistenta parapetilor etansi ai rufurilor prevazuti pentru locuinta echipajului trebuie sa fie conform cerintelor administratiei.
    2. Balustrazi sau parapeti oferind o protectie eficace trebuie sa fie instalati in toate partile expuse ale puntii bordului liber si ale puntilor suprastructurilor. Parapetii sau balustrazile trebuie sa aiba cel putin un metru (39 1/2 toli) deasupra puntii. Totusi, cind aceasta inaltime ar risca sa jeneze manevrele normale ale navei, administratia poate aproba o inaltime mai mica daca ea apreciaza ca astfel este asigurata o protectie suficienta.
    3. Inaltimea libera sub vergeaua cea mai de jos nu trebuie sa fie mai mare de 230 milimetri (9 toli). Distanta dintre celelalte vergele nu trebuie sa fie mai mare de 380 milimetri (15 toli). Pe navele avind lacrimara rotunjita, balustrazile trebuie sa fie asezate pe partile orizontale ale puntii.
    4. Pasarele, vergele (tin-te bine), treceri sub punte sau alte dispozitive satisfacatoare trebuie sa fie prevazute pentru protejarea echipajului in deplasarile sale dus-intors intre localurile unde locuieste, intrarile salii masinilor si orice alt local folosit pentru exploatarea normala a navei.
    5. Incarcatura pe punte a oricarei nave trebuie sa fie arimata in asa fel incit toate deschiderile din dreptul incarcaturii care conduc la localurile echipajului, la sala masinilor si la toate celelalte localuri folosite pentru exploatarea normala a navei sa poata fi convenabil inchise si fixate pentru a impiedica orice patrundere a apei. O protectie eficace a echipajului sub forma de balustrazi sau vergele (tin-te bine) trebuie sa fie prevazuta deasupra incarcaturii pe punte daca nu exista o trecere convenabila pe puntea navei sau sub ea.

    REGULA 26
    Conditii speciale de atribuire a bordului liber pentru navele de tip "A"

    Pereti de incadrare a masinilor
    1. Peretii de incadrare a masinilor la navele de tip "A", asa cum sint definite in regula 27, trebuie sa fie protejati printr-o duneta inchisa, un castel de o inaltime cel putin egala cu inaltimea normala, sau printr-un ruf de aceeasi inaltime si de o rezistenta echivalenta; totusi, peretii de incarcare pot fi expusi, daca nu exista nici o deschidere care sa dea acces direct de pe puntea de bord liber la spatiul masinilor. O usa corespunzind conditiilor regulii 12 poate fi totusi autorizata in peretii etansi ai unui astfel de put sub rezerva ca ea sa conduca la o ecluza sau culoar construit tot atit de solid ca si tambuchiul si separat de coborirea la masini printr-o a doua usa etansa la intemperii, din otel sau orice alt material echivalent.

    Pasarela si accese
    2. O pasarela permanenta de o constructie eficace si de o rezistenta suficienta trebuie sa fie instalate pe navele de tip "A" de la prova la pupa, la nivelul puntii suprastructurilor, intre duneta si castelul central sau un ruf daca exista; mijloace de acces echivalente pot fi prevazute pentru a indeplini rolul de pasarela ca de exemplu, treceri sub punte.
    Pe alte nave, ca si pe navele de tip "A" fara castel central, vor fi prevazute amenajari conform cerintelor administratiei, pentru securitatea echipajului in deplasarile sale spre toate celelalte parti ale navei utilizate pentru exploatarea normala a acesteia.
    3. Un mijloc sigur si satisfacator trebuie sa fie in orice moment utilizabil pentru a ajunge de la nivelul pasarelei la diferitele localuri ale echipajului si pentru a circula intre aceste localuri si spatiul masinilor.

    Guri de magazii
    4. Gurile de magazii expuse situate pe puntea de bord liber si pe puntea teugei sau deasupra camerelor de expansiune a navelor de tip "A" trebuie sa fie prevazute cu capace etanse la intemperii, din otel sau alt material echivalent.

    Sisteme de evacuare a apei
    5. Navele de tip "A" prevazute cu parapeti trebuie sa aiba balustrazi pe cel putin jumatate din lungimea partii descoperite a puntii expuse sau sa fie prevazute cu un alt sistem eficace de evacuare a apei. Marginea superioara a centurii trebuie sa fie mentinuta cit mai jos posibil.
    6. Atunci cind suprastructurile sint legate prin truncuri, trebuie sa fie prevazute balustrazi pe toata lungimea partilor expuse ale puntii de bord liber.

    CAP. 3
    Bord liber

    REGULA 27
    Tipuri de nave
    1. Pentru calculul bordului liber, navele sint impartite in doua tipuri: "A" si "B".
    Tipul "A"
    2. O nava de tip "A" este o nava care este proiectata pentru a transporta numai incarcaturi lichide in vrac si care nu este prevazuta decit cu deschideri de acces de mici dimensiuni in tancurile de incarcare, aceste deschideri fiind inchise prin capace de otel sau din alt material echivalent, prevazute cu garnituri etanse. O astfel de nava poseda neaparat caracteristicile urmatoare:
    a) o foarte mare etanseitate a puntii expuse;
    b) un grad foarte ridicat de rezistenta la inundare datorita permeabilitatii mici a compartimentelor incarcate si gradului de etansare in general realizat.
    3. O nava de tip "A", de mai mult de 150 metri (492 picioare) lungime si proiectata pentru a avea compartimente goale cind este incarcata la linia de incarcare de vara, trebuie sa poata rezista la inundarea unui oricare din aceste compartimente goale, presupus permeabil 95 la suta, si sa pluteasca intr-o stare de echilibru apreciata ca satisfacatoare de catre administratie. Pe o nava de acest tip de mai mult de 225 metri (738 picioare) lungime, spatiul masinilor trebuie sa fie tratat ca un compartiment inundabil, dar cu o permeabilitate de 85 la suta.
    Cu titlul indicativ pentru administratie, conditiile urmatoare pot fi considerate ca satisfacatoare:
    a) linia de plutire finala dupa inundare este situata sub marginea inferioara a oricarei deschideri prin care o inundare progresiva ar putea avea loc;
    b) inclinarea maxima datorita inundarii asimetrice este de ordinul a 15 grade;
    c) inaltimea metacentrica dupa inundare este pozitiva.
    4. Se va fixa unei nave de tip "A" un bord liber de baza care nu va fi inferior celui care figureaza in tabelul A din regula 28.

    Tipul "B"
    5. Toate navele care nu satisfac prescriptiile paragrafelor 2 si 3 din prezenta regula sint considerate ca apartinind tipului "B".
    6. La navele de tip "B" ale caror guri de magazie situate in amplasamente de categoria I sint prevazute cu capace conform dispozitiilor regulii 15 (7) sau regulii 16, in afara dispozitiilor contrare din paragrafele 7 la 10 incluse in prezenta regula, vor fi fixate borduri libere conform celor din tabelul B (regula 28).
    7. La navele de tip "B" de mai mult de 100 metri (328 picioare) lungime va putea fi fixat un bord liber inferior celui prevazut in paragraful 6 din prezenta regula, cu conditia ca administratia sa considere ca, tinind cont de valoarea reducerii:
    a) masurile luate pentru protectia echipajului sint satisfacatoare;
    b) dispozitivele de descarcare sint adecvate;
    c) gurile de magazie situate in amplasamente de categoria I si II sint prevazute cu capace conform prescriptiilor regulii 16 si sint suficient de solide; o grija speciala trebuie avuta fata de dispozitiile luate pentru etanseitate si fixare;
    d) nava incarcata la linia de incarcare de vara va ramine pe linia de plutire intr-o stare de echilibru satisfacatoare dupa inundarea unui compartiment oarecare, cu exceptia spatiului masinilor; permeabilitatea acestui compartiment va fi luata egala cu 95 la suta;
    e) daca nava are mai mult de 225 metri (738 picioare) lungime, spatiul masinilor trebuie sa fie socotit ca un compartiment inundabil totusi, cu o permeabilitate de 85 la suta.
    Cu titlu indicativ pentru administratie, se precizeaza ca in scopul aplicarii paragrafelor 7 (d) si (e), conditiile prevazute la paragraful 3 alineatele a, b si c pot fi considerate ca satisfacatoare.
    Calculele vor putea fi bazate pe urmatoarele principale ipoteze:
    - inaltimea gaurii de apa este egala cu inaltimea de bord liber a navei;
    - adincimea gaurii de apa nu este mai mare de B/5;
    - nici un perete etans transversal principal nu va fi stricat;
    - inaltimea centrului de greutate deasupra liniei de apa zero este evaluata luind ca ipoteza o incarcare omogena a magaziilor si o cantitate de lichide si aprovizionari consumabila egala cu 50 la suta din capacitatea maxima.
    8. Pentru calculul bordului liber al navelor de tipul "B" care satisfac dispozitiile paragrafului 7 din prezenta regula, nu se va micsora valoarea indicata in tabelul B al regulii 28 cu mai mult de 60 la suta din diferenta valorilor indicate in tabelele B si A pentru navele de lungimea considerata.
    9. Micsorarea mentionata in paragraful 8 poate fi marita pina la concurenta de 100 la suta a diferentei dintre valorile indicate in tabelele B si A din regula 28 daca nava satisface dispozitiile regulii 26 (1, 2, 3, 5 si 6) ca si cum ar fi o nava de tipul "A" si satisface in plus dispozitiile paragrafului 7 alineatele a) la d) incluse in prezenta regula, sub rezerva de a inlocui in alineatul d) inundarea unui singur compartiment avariat oarecare prin inundarea a doua compartimente oarecare adiacente in sens longitudinal, exclusiv spatiul masinilor. In plus, orice nava de acest tip de mai mult de 225 metri (738 picioare) lungime, incarcata la linia de incarcare de vara, trebuie sa continue sa pluteasca intr-o stare de echilibru satisfacator dupa inundarea numai a spatiului masinilor, permeabilitatea acestuia fiind presupusa a fi de 85 la suta.
    10. La navele de tipul "B" ale caror capace la gurile de magazie situate in amplasamente de categoria I sint conforme dispozitiilor regulii 15, cu exceptia totusi a paragrafului 7 din numita regula, se determina un bord liber calculat dupa valorile indicate in tabelul de baza B din regula 28 majorate cu valorile care figureaza in tabelul urmator:

    Majorarea bordului liber in raport cu bordul liber de baza pentru navele de tip "B" ale caror capace de la gurile de magazie nu sint conforme dispozitiilor regulilor 15 (7) sau 16
     __________________________________
    | Lungimea            Majorarea    |
    |  navei            bordului liber |
    | (metri)            (milimetri)   |
    |__________________________________|
    |    1                    2        |
    |__________________________________|
    |   108 si                         |
    | mai putin                50      |
    |   109                    52      |
    |   110                    55      |
    |   111                    57      |
    |   112                    59      |
    |   113                    62      |
    |   114                    64      |
    |   115                    68      |
    |   116                    70      |
    |   117                    73      |
    |   118                    76      |
    |   119                    80      |
    |   120                    84      |
    |   121                    87      |
    |   122                    91      |
    |   123                    95      |
    |   124                    99      |
    |   125                   103      |
    |   126                   108      |
    |   127                   112      |
    |   128                   116      |
    |   129                   121      |
    |   130                   126      |
    |   131                   131      |
    |   132                   136      |
    |   133                   142      |
    |   134                   147      |
    |   135                   153      |
    |   136                   159      |
    |   137                   164      |
    |   138                   170      |
    |   139                   175      |
    |   140                   181      |
    |   141                   186      |
    |   142                   191      |
    |   143                   196      |
    |   144                   201      |
    |   145                   206      |
    |   146                   210      |
    |   147                   215      |
    |   148                   219      |
    |   149                   224      |
    |   150                   228      |
    |   151                   232      |
    |   152                   236      |
    |   153                   240      |
    |   154                   244      |
    |   155                   247      |
    |   156                   251      |
    |   157                   254      |
    |   158                   258      |
    |   159                   261      |
    |   160                   264      |
    |   161                   267      |
    |   162                   270      |
    |   163                   273      |
    |   164                   275      |
    |   165                   278      |
    |   166                   280      |
    |   167                   283      |
    |   168                   285      |
    |   169                   287      |
    |   170                   290      |
    |   171                   292      |
    |   172                   294      |
    |   173                   297      |
    |   174                   299      |
    |   175                   301      |
    |   176                   304      |
    |   177                   306      |
    |   178                   308      |
    |   179                   311      |
    |   180                   313      |
    |   181                   315      |
    |   182                   318      |
    |   183                   320      |
    |   184                   322      |
    |   185                   325      |
    |   186                   327      |
    |   187                   329      |
    |   188                   332      |
    |   189                   334      |
    |   190                   336      |
    |   191                   339      |
    |   192                   341      |
    |   193                   343      |
    |   194                   346      |
    |   195                   348      |
    |   196                   350      |
    |   197                   353      |
    |   198                   355      |
    |   199                   357      |
    |   200                   358      |
    |__________________________________|

    Pentru lungimile intermediare, bordurile libere se obtin prin interpolare liniara.
    Bordurile libere ale navelor de o lungime mai mare de 200 metri vor fi fixate de administratie.

    Majorarea bordului liber in raport cu bordul liber de baza pentru navele de tip "B" ale caror capace la gurile de magazii nu sint conforme dispozitiilor regulilor 15 (7) sau 16
     __________________________________
    |  Lungimea           Majorarea    |
    |   navei          bordului liber  |
    | (picioare)           (toli)      |
    |__________________________________|
    |     1                  2         |
    |__________________________________|
    |    350 si                        |
    | mai putin              2,0       |
    |    360                 2,3       |
    |    370                 2,6       |
    |    380                 2,9       |
    |    390                 3,3       |
    |    400                 3,7       |
    |    410                 4,2       |
    |    420                 4,7       |
    |    430                 5,2       |
    |    440                 5,8       |
    |    450                 6,4       |
    |    460                 7,0       |
    |    470                 7,6       |
    |    480                 8,2       |
    |    490                 8,7       |
    |    500                 9,2       |
    |    510                 9,6       |
    |    520                10,0       |
    |    530                10,4       |
    |    540                10,7       |
    |    550                11,0       |
    |    560                11,4       |
    |    570                11,8       |
    |    580                12,1       |
    |    590                12,5       |
    |    600                12,8       |
    |    610                13,1       |
    |    620                13,4       |
    |    630                13,6       |
    |    640                13,9       |
    |    650                14,1       |
    |    660                14,3       |
    |__________________________________|

    Pentru lungimile intermediare, bordurile libere se obtin prin interpolare liniara.
    Bordurile libere ale navelor de o lungime mai mare de 660 picioare vor fi fixate de administratie.
    11. Bordul liber al unei gabare, unui barcaz sau oricarei alte nave nepropulsate trebuie sa fie conform dispozitiilor prezentelor reguli. Totusi, regulile 25, 26 (2) si (3) si 39 nu sint aplicabile la barcazuri daca ele nu au echipaj. Acestea, daca au numai mici deschideri de acces pe puntea de bord liber inchise prin capace etanse la intemperii, din otel sau din alt material echivalent, prevazute cu garnituri etanse, vor putea beneficia de borduri libere mai mici cu 25 la suta fata de cele calculate conform prezentelor reguli.

    REGULA 28
    Tabele de borduri libere de baza

    Nave de tip "A"
    1. Bordul liber de baza pentru navele de tipul "A" este determinat dupa tabelul urmator:

    TABELUL A

    Tabel de bord liber al navelor de tip "A"
     __________________________________
    | Lungimea navei      Bord liber   |
    |    (metri)          (milimetri)  |
    |__________________________________|
    |       1                  2       |
    |__________________________________|
    |       24                 200     |
    |       25                 208     |
    |       26                 217     |
    |       27                 225     |
    |       28                 233     |
    |       29                 242     |
    |       30                 250     |
    |       31                 258     |
    |       32                 267     |
    |       33                 275     |
    |       34                 283     |
    |       35                 292     |
    |       36                 300     |
    |       37                 308     |
    |       38                 316     |
    |       39                 325     |
    |       40                 334     |
    |       41                 344     |
    |       42                 354     |
    |       43                 364     |
    |       44                 374     |
    |       45                 385     |
    |       46                 396     |
    |       47                 408     |
    |       48                 420     |
    |       49                 432     |
    |       50                 443     |
    |       51                 455     |
    |       52                 467     |
    |       53                 478     |
    |       54                 490     |
    |       55                 503     |
    |       56                 516     |
    |       57                 530     |
    |       58                 544     |
    |       59                 559     |
    |       60                 573     |
    |       61                 587     |
    |       62                 600     |
    |       63                 613     |
    |       64                 626     |
    |       65                 639     |
    |       66                 653     |
    |       67                 666     |
    |       68                 680     |
    |       69                 693     |
    |       70                 706     |
    |       71                 720     |
    |       72                 733     |
    |       73                 746     |
    |       74                 760     |
    |       75                 773     |
    |       76                 786     |
    |       77                 800     |
    |       78                 814     |
    |       79                 828     |
    |       80                 841     |
    |       81                 855     |
    |       82                 869     |
    |       83                 883     |
    |       84                 897     |
    |       85                 911     |
    |       86                 926     |
    |       87                 940     |
    |       88                 955     |
    |       89                 969     |
    |       90                 984     |
    |       91                 999     |
    |       92                1014     |
    |       93                1029     |
    |       94                1044     |
    |       95                1059     |
    |       96                1074     |
    |       97                1089     |
    |       98                1105     |
    |       99                1120     |
    |      100                1135     |
    |      101                1151     |
    |      102                1166     |
    |      103                1181     |
    |      104                1196     |
    |      105                1212     |
    |      106                1228     |
    |      107                1244     |
    |      108                1260     |
    |      109                1276     |
    |      110                1293     |
    |      111                1309     |
    |      112                1326     |
    |      113                1342     |
    |      114                1359     |
    |      115                1376     |
    |      116                1392     |
    |      117                1409     |
    |      118                1426     |
    |      119                1442     |
    |      120                1459     |
    |      121                1476     |
    |      122                1494     |
    |      123                1511     |
    |      124                1528     |
    |      125                1546     |
    |      126                1563     |
    |      127                1580     |
    |      128                1598     |
    |      129                1615     |
    |      130                1632     |
    |      131                1650     |
    |      132                1667     |
    |      133                1684     |
    |      134                1702     |
    |      135                1719     |
    |      136                1736     |
    |      137                1753     |
    |      138                1770     |
    |      139                1787     |
    |      140                1803     |
    |      141                1820     |
    |      142                1837     |
    |      143                1853     |
    |      144                1870     |
    |      145                1886     |
    |      146                1903     |
    |      147                1919     |
    |      148                1935     |
    |      149                1952     |
    |      150                1968     |
    |      151                1984     |
    |      152                2000     |
    |      153                2016     |
    |      154                2032     |
    |      155                2048     |
    |      156                2064     |
    |      157                2080     |
    |      158                2096     |
    |      159                2111     |
    |      160                2126     |
    |      161                2141     |
    |      162                2155     |
    |      163                2169     |
    |      164                2184     |
    |      165                2198     |
    |      166                2212     |
    |      167                2226     |
    |      168                2240     |
    |      169                2254     |
    |      170                2268     |
    |      171                2281     |
    |      172                2294     |
    |      173                2307     |
    |      174                2320     |
    |      175                2332     |
    |      176                2345     |
    |      177                2357     |
    |      178                2369     |
    |      179                2381     |
    |      180                2393     |
    |      181                2405     |
    |      182                2416     |
    |      183                2428     |
    |      184                2440     |
    |      185                2451     |
    |      186                2463     |
    |      187                2474     |
    |      188                2486     |
    |      189                2497     |
    |      190                2508     |
    |      191                2519     |
    |      192                2530     |
    |      193                2541     |
    |      194                2552     |
    |      195                2562     |
    |      196                2572     |
    |      197                2582     |
    |      198                2592     |
    |      199                2602     |
    |      200                2612     |
    |      201                2622     |
    |      202                2632     |
    |      203                2641     |
    |      204                2650     |
    |      205                2659     |
    |      206                2669     |
    |      207                2678     |
    |      208                2687     |
    |      209                2696     |
    |      210                2705     |
    |      211                2714     |
    |      212                2723     |
    |      213                2732     |
    |      214                2741     |
    |      215                2749     |
    |      216                2758     |
    |      217                2767     |
    |      218                2775     |
    |      219                2784     |
    |      220                2792     |
    |      221                2801     |
    |      222                2809     |
    |      223                2817     |
    |      224                2825     |
    |      225                2833     |
    |      226                2841     |
    |      227                2849     |
    |      228                2857     |
    |      229                2865     |
    |      230                2872     |
    |      231                2880     |
    |      232                2888     |
    |      233                2895     |
    |      234                2903     |
    |      235                2910     |
    |      236                2918     |
    |      237                2925     |
    |      238                2932     |
    |      239                2939     |
    |      240                2946     |
    |      241                2953     |
    |      242                2959     |
    |      243                2966     |
    |      244                2973     |
    |      245                2979     |
    |      246                2986     |
    |      247                2993     |
    |      248                3000     |
    |      249                3006     |
    |      250                3012     |
    |      251                3018     |
    |      252                3024     |
    |      253                3030     |
    |      254                3036     |
    |      255                3042     |
    |      256                3048     |
    |      257                3054     |
    |      258                3060     |
    |      259                3066     |
    |      260                3072     |
    |      261                3078     |
    |      262                3084     |
    |      263                3089     |
    |      264                3095     |
    |      265                3101     |
    |      266                3106     |
    |      267                3112     |
    |      268                3117     |
    |      269                3123     |
    |      270                3128     |
    |      271                3133     |
    |      272                3138     |
    |      273                3143     |
    |      274                3148     |
    |      275                3153     |
    |      276                3158     |
    |      277                3163     |
    |      278                3167     |
    |      279                3172     |
    |      280                3176     |
    |      281                3181     |
    |      282                3185     |
    |      283                3189     |
    |      284                3194     |
    |      285                3198     |
    |      286                3202     |
    |      287                3207     |
    |      288                3211     |
    |      289                3215     |
    |      290                3220     |
    |      291                3224     |
    |      292                3228     |
    |      293                3233     |
    |      294                3237     |
    |      295                3241     |
    |      296                3246     |
    |      297                3250     |
    |      298                3254     |
    |      299                3258     |
    |      300                3262     |
    |      301                3266     |
    |      302                3270     |
    |      303                3274     |
    |      304                3278     |
    |      305                3281     |
    |      306                3285     |
    |      307                3288     |
    |      308                3292     |
    |      309                3295     |
    |      310                3298     |
    |      311                3302     |
    |      312                3305     |
    |      313                3308     |
    |      314                3312     |
    |      315                3315     |
    |      316                3318     |
    |      317                3322     |
    |      318                3325     |
    |      319                3328     |
    |      320                3331     |
    |      321                3334     |
    |      322                3337     |
    |      323                3339     |
    |      324                3342     |
    |      325                3345     |
    |      326                3347     |
    |      327                3350     |
    |      328                3353     |
    |      329                3355     |
    |      330                3358     |
    |      331                3361     |
    |      332                3363     |
    |      333                3366     |
    |      334                3368     |
    |      335                3371     |
    |      336                3373     |
    |      337                3375     |
    |      338                3378     |
    |      339                3380     |
    |      340                3382     |
    |      341                3385     |
    |      342                3387     |
    |      343                3389     |
    |      344                3392     |
    |      345                3394     |
    |      346                3396     |
    |      347                3399     |
    |      348                3401     |
    |      349                3403     |
    |      350                3406     |
    |      351                3408     |
    |      352                3410     |
    |      353                3412     |
    |      354                3414     |
    |      355                3416     |
    |      356                3418     |
    |      357                3420     |
    |      358                3422     |
    |      359                3423     |
    |      360                3425     |
    |      361                3427     |
    |      362                3428     |
    |      363                3430     |
    |      364                3432     |
    |      365                3433     |
    |__________________________________|

    Pentru navele de lungimi intermediare, bordurile libere se obtin prin interpolare liniara.
    Bordurile libere ale navelor de o lungime mai mare de 365 metri vor fi fixate de administratie.

    TABELUL A

    Tabel de bord liber al navelor de tip "A"
     __________________________________
    | Lungimea navei      Bord liber   |
    |   (picioare)          (toli)     |
    |__________________________________|
    |       1                  2       |
    |__________________________________|
    |       80                8,0      |
    |       90                8,9      |
    |      100                9,8      |
    |      110               10,8      |
    |      120               11,9      |
    |      130               13,0      |
    |      140               14,2      |
    |      150               15,5      |
    |      160               16,9      |
    |      170               18,3      |
    |      180               19,8      |
    |      190               21,3      |
    |      200               22,9      |
    |      210               24,5      |
    |      220               26,2      |
    |      230               27,8      |
    |      240               29,5      |
    |      250               31,1      |
    |      260               32,8      |
    |      270               34,6      |
    |      280               36,3      |
    |      290               38,0      |
    |      300               39,7      |
    |      310               41,4      |
    |      320               43,2      |
    |      330               45,0      |
    |      340               46,9      |
    |      350               48,8      |
    |      360               50,7      |
    |      370               52,7      |
    |      380               54,7      |
    |      390               56,8      |
    |      400               58,8      |
    |      410               60,9      |
    |      420               62,9      |
    |      430               65,0      |
    |      440               67,0      |
    |      450               69,1      |
    |      460               71,1      |
    |      470               73,1      |
    |      480               75,1      |
    |      490               77,1      |
    |      500               79,0      |
    |      510               80,9      |
    |      520               82,7      |
    |      530               84,5      |
    |      540               86,3      |
    |      550               88,0      |
    |      560               89,6      |
    |      570               91,1      |
    |      580               92,6      |
    |      590               94,1      |
    |      600               95,5      |
    |      610               96,9      |
    |      620               98,3      |
    |      630               99,6      |
    |      640              100,9      |
    |      650              102,1      |
    |      660              103,3      |
    |      670              104,4      |
    |      680              105,5      |
    |      690              106,6      |
    |      700              107,7      |
    |      710              108,7      |
    |      720              109,7      |
    |      730              110,7      |
    |      740              111,7      |
    |      750              112,6      |
    |      760              113,5      |
    |      770              114,4      |
    |      780              115,3      |
    |      790              116,1      |
    |      800              117,0      |
    |      810              117,8      |
    |      820              118,6      |
    |      830              119,3      |
    |      840              120,1      |
    |      850              120,7      |
    |      860              121,4      |
    |      870              122,1      |
    |      880              122,7      |
    |      890              123,4      |
    |      900              124,0      |
    |      910              124,6      |
    |      920              125,2      |
    |      930              125,7      |
    |      940              126,2      |
    |      950              126,7      |
    |      960              127,2      |
    |      970              127,7      |
    |      980              128,1      |
    |      990              128,6      |
    |     1000              129,0      |
    |     1010              129,4      |
    |     1020              129,9      |
    |     1030              130,3      |
    |     1040              130,7      |
    |     1050              131,0      |
    |     1060              131,4      |
    |     1070              131,7      |
    |     1080              132,0      |
    |     1090              132,3      |
    |     1100              132,6      |
    |     1110              132,9      |
    |     1120              133,2      |
    |     1130              133,5      |
    |     1140              133,8      |
    |     1150              134,0      |
    |     1160              134,3      |
    |     1170              134,5      |
    |     1180              134,7      |
    |     1190              135,0      |
    |     1200              135,2      |
    |__________________________________|

    Pentru lungimile intermediare, bordurile libere se obtin prin interpolare liniara.
    Bordurile libere ale navelor de o lungime mai mare de 1.200 picioare vor fi fixate de administratie.

    Nave de tip "B"

    2. Bordul liber de baza pentru navele de tip "B" este determinat dupa tabelul urmator:

    TABELUL B

    Tabel de bord liber al navelor de tip "B"
     __________________________________
    | Lungimea navei      Bord liber   |
    |    (metri)          (milimetri)  |
    |__________________________________|
    |       1                  2       |
    |__________________________________|
    |       24                 200     |
    |       25                 208     |
    |       26                 217     |
    |       27                 225     |
    |       28                 233     |
    |       29                 242     |
    |       30                 250     |
    |       31                 258     |
    |       32                 267     |
    |       33                 275     |
    |       34                 283     |
    |       35                 292     |
    |       36                 300     |
    |       37                 308     |
    |       38                 316     |
    |       39                 325     |
    |       40                 334     |
    |       41                 344     |
    |       42                 354     |
    |       43                 364     |
    |       44                 374     |
    |       45                 385     |
    |       46                 396     |
    |       47                 408     |
    |       48                 420     |
    |       49                 432     |
    |       50                 443     |
    |       51                 455     |
    |       52                 467     |
    |       53                 478     |
    |       54                 490     |
    |       55                 503     |
    |       56                 516     |
    |       57                 530     |
    |       58                 544     |
    |       59                 559     |
    |       60                 573     |
    |       61                 587     |
    |       62                 601     |
    |       63                 615     |
    |       64                 629     |
    |       65                 644     |
    |       66                 659     |
    |       67                 674     |
    |       68                 689     |
    |       69                 705     |
    |       70                 721     |
    |       71                 738     |
    |       72                 754     |
    |       73                 769     |
    |       74                 784     |
    |       75                 800     |
    |       76                 816     |
    |       77                 833     |
    |       78                 850     |
    |       79                 868     |
    |       80                 887     |
    |       81                 905     |
    |       82                 923     |
    |       83                 942     |
    |       84                 960     |
    |       85                 978     |
    |       86                 996     |
    |       87                1015     |
    |       88                1034     |
    |       89                1054     |
    |       90                1075     |
    |       91                1096     |
    |       92                1116     |
    |       93                1135     |
    |       94                1154     |
    |       95                1172     |
    |       96                1190     |
    |       97                1209     |
    |       98                1229     |
    |       99                1250     |
    |      100                1271     |
    |      101                1293     |
    |      102                1315     |
    |      103                1337     |
    |      104                1359     |
    |      105                1380     |
    |      106                1401     |
    |      107                1421     |
    |      108                1440     |
    |      109                1459     |
    |      110                1479     |
    |      111                1500     |
    |      112                1521     |
    |      113                1543     |
    |      114                1565     |
    |      115                1587     |
    |      116                1609     |
    |      117                1630     |
    |      118                1651     |
    |      119                1671     |
    |      120                1690     |
    |      121                1709     |
    |      122                1729     |
    |      123                1750     |
    |      124                1771     |
    |      125                1793     |
    |      126                1815     |
    |      127                1837     |
    |      128                1859     |
    |      129                1880     |
    |      130                1901     |
    |      131                1921     |
    |      132                1940     |
    |      133                1959     |
    |      134                1979     |
    |      135                2000     |
    |      136                2021     |
    |      137                2043     |
    |      138                2065     |
    |      139                2087     |
    |      140                2109     |
    |      141                2130     |
    |      142                2151     |
    |      143                2171     |
    |      144                2190     |
    |      145                2209     |
    |      146                2229     |
    |      147                2250     |
    |      148                2271     |
    |      149                2293     |
    |      150                2315     |
    |      151                2334     |
    |      152                2354     |
    |      153                2375     |
    |      154                2396     |
    |      155                2418     |
    |      156                2440     |
    |      157                2460     |
    |      158                2480     |
    |      159                2500     |
    |      160                2520     |
    |      161                2540     |
    |      162                2560     |
    |      163                2580     |
    |      164                2600     |
    |      165                2620     |
    |      166                2640     |
    |      167                2660     |
    |      168                2680     |
    |      169                2698     |
    |      170                2716     |
    |      171                2735     |
    |      172                2754     |
    |      173                2774     |
    |      174                2795     |
    |      175                2815     |
    |      176                2835     |
    |      177                2855     |
    |      178                2875     |
    |      179                2895     |
    |      180                2915     |
    |      181                2933     |
    |      182                2952     |
    |      183                2970     |
    |      184                2988     |
    |      185                3007     |
    |      186                3025     |
    |      187                3044     |
    |      188                3062     |
    |      189                3080     |
    |      190                3098     |
    |      191                3116     |
    |      192                3134     |
    |      193                3151     |
    |      194                3167     |
    |      195                3185     |
    |      196                3202     |
    |      197                3219     |
    |      198                3235     |
    |      199                3249     |
    |      200                3264     |
    |      201                3280     |
    |      202                3296     |
    |      203                3313     |
    |      204                3330     |
    |      205                3347     |
    |      206                3363     |
    |      207                3380     |
    |      208                3397     |
    |      209                3413     |
    |      210                3430     |
    |      211                3445     |
    |      212                3460     |
    |      213                3475     |
    |      214                3490     |
    |      215                3505     |
    |      216                3520     |
    |      217                3537     |
    |      218                3554     |
    |      219                3570     |
    |      220                3586     |
    |      221                3601     |
    |      222                3615     |
    |      223                3630     |
    |      224                3645     |
    |      225                3660     |
    |      226                3675     |
    |      227                3690     |
    |      228                3705     |
    |      229                3720     |
    |      230                3735     |
    |      231                3750     |
    |      232                3765     |
    |      233                3780     |
    |      234                3795     |
    |      235                3808     |
    |      236                3821     |
    |      237                3835     |
    |      238                3849     |
    |      239                3864     |
    |      240                3880     |
    |      241                3893     |
    |      242                3906     |
    |      243                3920     |
    |      244                3934     |
    |      245                3949     |
    |      246                3965     |
    |      247                3978     |
    |      248                3992     |
    |      249                4005     |
    |      250                4018     |
    |      251                4032     |
    |      252                4045     |
    |      253                4058     |
    |      254                4072     |
    |      255                4085     |
    |      256                4098     |
    |      257                4112     |
    |      258                4125     |
    |      259                4139     |
    |      260                4152     |
    |      261                4165     |
    |      262                4177     |
    |      263                4189     |
    |      264                4201     |
    |      265                4214     |
    |      266                4227     |
    |      267                4240     |
    |      268                4252     |
    |      269                4264     |
    |      270                4276     |
    |      271                4289     |
    |      272                4302     |
    |      273                4315     |
    |      274                4327     |
    |      275                4339     |
    |      276                4350     |
    |      277                4362     |
    |      278                4373     |
    |      279                4385     |
    |      280                4397     |
    |      281                4408     |
    |      282                4420     |
    |      283                4432     |
    |      284                4443     |
    |      285                4455     |
    |      286                4467     |
    |      287                4478     |
    |      288                4490     |
    |      289                4502     |
    |      290                4513     |
    |      291                4525     |
    |      292                4537     |
    |      293                4548     |
    |      294                4560     |
    |      295                4572     |
    |      296                4583     |
    |      297                4595     |
    |      298                4607     |
    |      299                4618     |
    |      300                4630     |
    |      301                4642     |
    |      302                4654     |
    |      303                4665     |
    |      304                4676     |
    |      305                4686     |
    |      306                4695     |
    |      307                4704     |
    |      308                4714     |
    |      309                4725     |
    |      310                4736     |
    |      311                4748     |
    |      312                4757     |
    |      313                4768     |
    |      314                4779     |
    |      315                4790     |
    |      316                4801     |
    |      317                4812     |
    |      318                4823     |
    |      319                4834     |
    |      320                4844     |
    |      321                4855     |
    |      322                4866     |
    |      323                4878     |
    |      324                4890     |
    |      325                4899     |
    |      326                4909     |
    |      327                4920     |
    |      328                4931     |
    |      329                4943     |
    |      330                4955     |
    |      331                4965     |
    |      332                4975     |
    |      333                4985     |
    |      334                4995     |
    |      335                5005     |
    |      336                5015     |
    |      337                5025     |
    |      338                5035     |
    |      339                5045     |
    |      340                5055     |
    |      341                5065     |
    |      342                5075     |
    |      343                5086     |
    |      344                5097     |
    |      345                5108     |
    |      346                5119     |
    |      347                5130     |
    |      348                5140     |
    |      349                5150     |
    |      350                5160     |
    |      351                5170     |
    |      352                5180     |
    |      353                5190     |
    |      354                5200     |
    |      355                5210     |
    |      356                5220     |
    |      357                5230     |
    |      358                5240     |
    |      359                5250     |
    |      360                5260     |
    |      361                5268     |
    |      362                5276     |
    |      363                5285     |
    |      364                5294     |
    |      365                5303     |
    |__________________________________|

    Pentru lungimile intermediare, bordurile libere se obtin prin interpolare liniara.
    Bordurile libere ale navelor de o lungime mai mare de 365 metri vor fi fixate de administratie.

    TABELUL B

    Tabel de bord liber al navelor de tip "B"

     __________________________________
    | Lungimea navei      Bord liber   |
    |   (picioare)          (toli)     |
    |__________________________________|
    |       1                  2       |
    |__________________________________|
    |       80                8,0      |
    |       90                8,9      |
    |      100                9,8      |
    |      110               10,8      |
    |      120               11,9      |
    |      130               13,0      |
    |      140               14,2      |
    |      150               15,5      |
    |      160               16,9      |
    |      170               18,3      |
    |      180               19,8      |
    |      190               21,3      |
    |      200               22,9      |
    |      210               24,7      |
    |      220               26,6      |
    |      230               28,5      |
    |      240               30,4      |
    |      250               32,4      |
    |      260               34,4      |
    |      270               36,5      |
    |      280               38,7      |
    |      290               41,0      |
    |      300               43,3      |
    |      310               45,7      |
    |      320               48,2      |
    |      330               50,7      |
    |      340               53,2      |
    |      350               55,7      |
    |      360               58,2      |
    |      370               60,7      |
    |      380               63,2      |
    |      390               65,7      |
    |      400               68,2      |
    |      410               70,7      |
    |      420               73,2      |
    |      430               75,7      |
    |      440               78,2      |
    |      450               80,7      |
    |      460               83,1      |
    |      470               85,6      |
    |      480               88,1      |
    |      490               90,6      |
    |      500               93,1      |
    |      510               95,6      |
    |      520               98,1      |
    |      530              100,6      |
    |      540              103,0      |
    |      550              105,4      |
    |      560              107,7      |
    |      570              110,0      |
    |      580              112,3      |
    |      590              114,6      |
    |      600              116,8      |
    |      610              119,0      |
    |      620              121,1      |
    |      630              123,2      |
    |      640              125,3      |
    |      650              127,3      |
    |      660              129,3      |
    |      670              131,3      |
    |      680              133,3      |
    |      690              135,3      |
    |      700              137,1      |
    |      710              139,0      |
    |      720              140,9      |
    |      730              142,7      |
    |      740              144,5      |
    |      750              146,3      |
    |      760              148,1      |
    |      770              149,8      |
    |      780              151,5      |
    |      790              153,2      |
    |      800              154,8      |
    |      810              156,4      |
    |      820              158,0      |
    |      830              159,6      |
    |      840              161,2      |
    |      850              162,8      |
    |      860              164,3      |
    |      870              165,9      |
    |      880              167,4      |
    |      890              168,9      |
    |      900              170,4      |
    |      910              171,8      |
    |      920              173,3      |
    |      930              174,7      |
    |      940              176,1      |
    |      950              177,5      |
    |      960              178,9      |
    |      970              180,3      |
    |      980              181,7      |
    |      990              183,1      |
    |     1000              184,4      |
    |     1010              185,8      |
    |     1020              187,2      |
    |     1030              188,5      |
    |     1040              189,8      |
    |     1050              191,0      |
    |     1060              192,3      |
    |     1070              193,5      |
    |     1080              194,8      |
    |     1090              196,1      |
    |     1100              197,3      |
    |     1110              198,6      |
    |     1120              199,9      |
    |     1130              201,2      |
    |     1140              202,3      |
    |     1150              203,5      |
    |     1160              204,6      |
    |     1170              205,8      |
    |     1180              206,9      |
    |     1190              208,1      |
    |     1200              209,3      |
    |__________________________________|

    Pentru lungimile intermediare, bordurile libere se obtin prin interpolare liniara.
    Bordurile libere ale navelor de o lungime mai mare de 1.200 picioare vor fi fixate de administratie.

    REGULA 29
    Corectiile bordului liber al navelor de o lungime inferioara sau egala cu 100 metri (328 picioare)
    Bordul liber de baza al unei nave de tip "B" de lungimea L cuprinsa intre 24 metri (79 picioare) si 100 metri (328 picioare) si a carui lungime efectiva (E) a suprastructurilor este inferioara sau egala cu 35 la suta din lungimea navei trebuie sa fie marit cu cantitatea urmatoare:

                           E
    7,5 (100 - L) (0,35 - ---), milimetri
                           L

    unde L este lungimea navei in metri, E este lungimea efectiva a suprastructurilor in metri, asa cum ea este definita in regula 35;
    sau
                            E
    0,09 (328 - L) (0,35 - ---), toli
                            L

    unde L este lungimea navei in picioare, E este lungimea efectiva a suprastructurilor in picioare, asa cum ea este definita in regula 35.

    REGULA 30
    Corectia pentru coeficientul de plenitudine
    Atunci cind coeficientul de plenitudine (Cb) este mai mare de 0,68, bordul liber de baza definit in regula 28 corectat daca este cazul conform regulilor 27 (8), 27 (10) si 29 trebuie sa fie multiplicat prin factorul

    Cb + 0,68
    ---------
      1,36

    REGULA 31
    Corectia pentru inaltimea de bord liber
                                          L
    1. Atunci cind D este mai mare decit ----, bordul liber este majorat cu
                                          15
               L                           L
valoarea (D - ----) R milimetri, unde R = ---- pentru lungimile mai mici de 120
               15                         0,48
metri si 250 pentru lungimile egale sau mai mari de 120 metri, sau cu valoarea
                 L                                 L
urmatoare: (D - ----) R toli, unde R este egal cu ----- pentru lungimile mai
                 15                               131,2
mici de 393,6 picioare si cu 3 pentru lungimile egale sau mai mari de 393,6 picioare.
                                         L
    2. Atunci cind D este mai mic decit ----, nici o reducere nu este prevazuta,
                                         15
    in afara de navele care poseda fie suprastructuri inchise care acopera cel putin o lungime egala cu 0,6 L la mijlocul navei, fie un trunc complet, fie un ansamblu de suprastructuri inchise detasate si de truncuri care se intind fara intrerupere de la prova la pupa, in care caz reducerea bordului liber este determinata urmind proportia prescrisa la paragraful 1 din prezenta regula.
    3. Atunci cind inaltimea unei suprastructuri sau a unui trunc este inferioara inaltimii normale astfel cum ea este definita de regula 33, reducerea bordului liber trebuie sa fie proportionala cu raportul dintre inaltimea reala si inaltimea normala.

    REGULA 32
    Corectia pentru pozitia liniei puntii
    Atunci cind inaltimea reala a marginii superioare a liniei puntii este mai mare sau mai mica decit D, diferenta dintre inaltimi este adaugata la bordul liber sau este scazuta.

    REGULA 33
    Inaltimea normala a suprastructurilor
    Inaltimea normala a unei suprastructuri este aceea care figureaza in tabelul urmator:

    Inaltimea normala (in metri)
_______________________________________________
    L               Semiduneta  Toate celelalte
 (metri)                        suprastructuri
_______________________________________________
 30 sau mai putin      0,90          1,80
 75                    1,20          1,80
 125 sau mai mult      1,80          2,30
_______________________________________________

    Inaltimea normala (in picioare)
_______________________________________________
     L                          Toate celelalte
 (picioare)         Semiduneta  suprastructuri
_______________________________________________
 98,5 sau mai putin    3,0           5,9
 246                   3,9           5,9
 410 sau mai mult      5,9           7,5
_______________________________________________

    Pentru lungimile intermediare ale navei, inaltimile normale se obtin prin interpolare liniara.

    REGULA 34
    Lungimea suprastructurilor
    1. In afara dispozitiilor prevazute in paragraful 2 din prezenta regula, lungimea unei suprastructuri (S) este lungimea medie a partii suprastructurii care se intinde in interiorul lungimii (L).
    2. Atunci cind peretii etansi extremi ai unei suprastructuri inchise prezinta o curbura convexa regulata plecind de la peretii acestei suprastructuri, se poate considera ca aceasta suprastructura se intinde in lungime pina la un perete etans plan echivalent, plasat la o distanta egala cu doua treimi din sageata spre prova sau spre pupa a partii curbe a peretelui etans. Sageata maxima care poate fi luata in consideratie este egala cu jumatate din latimea suprastructurii in punctul de racordare a fatadei curbe cu peretele suprastructurii.

    REGULA 35
    Lungimea efectiva a suprastructurilor
    1. In afara dispozitiilor prevazute in paragraful 2 din prezenta regula, lungimea efectiva (E) a unei suprastructuri inchise de inaltime normala este lungimea reala a acestei suprastructuri.
    2. In toate cazurile cind o suprastructura inchisa, de inaltime normala, este retrasa in raport cu bordajele, dupa cum permite regula 3 (10), lungimea efectiva este lungimea modificata cu raportul b/Bs, in care:
    "b" este latimea suprastructurii in mijlocul lungimii sale, si
    "Bs" este latimea navei in mijlocul lungimii suprastructurii. Cind o suprastructura este retrasa pe o anumita parte a lungimii sale, aceasta modificare nu se aplica decit la partea care este retrasa.
    3. Daca inaltimea unei suprastructuri inchise este inferioara inaltimii normale, lungimea sa efectiva este egala cu lungimea reala redusa in raport cu inaltimea reala fata de inaltimea normala. Daca inaltimea este superioara inaltimii normale, nici o majorare a lungimii efective nu trebuie sa fie efectuata.
    4. Lungimea efectiva a unei semidunete terminate printr-o fatada intacta este egala cu lungimea sa reala fara ca ea sa poata depasi 0,6 L. Daca peretele etans terminal nu este intact, semiduneta este considerata ca o duneta de inaltime redusa.
    5. Structurile neinchise sint considerate ca avind o lungime efectiva nula.

    REGULA 36
    Truncuri
    1. Un trunc sau orice alta constructie similara care nu se intinde pina la bordajele navei este considerat ca eficace sub rezerva respectarii urmatoarelor conditii:
    a) este cel putin tot atit de solid ca o suprastructura;
    b) gurile magaziilor sint situate pe puntea superioara a truncului; ramele si capacele gurilor de magazie satisfac prescriptiile regulilor 13 la 16 inclusiv: lacrimara puntii truncului este destul de lata pentru a constitui o pasarela satisfacatoare de rigiditate convenabila. Totusi, mici deschideri de acces prevazute cu inchideri etanse la intemperii pot fi autorizate pe puntea de bord liber;
    c) o platforma permanenta de manevra, intinzindu-se de la prova la pupa si prevazuta cu balustrazi, este prevazuta pe partea superioara a truncului sau pe truncurile detasate legate de suprastructura prin pasarele permanente eficace;
    d) trombele de aer sint protejate de catre trunc prin capace etanse sau orice alt sistem echivalent;
    e) pe partile expuse ale puntii de bord liber in dreptul truncului, pe cel putin jumatate din lungimea acestei parti expuse, sint plasate balustrazi;
    f) peretii de incadrare ai masinilor sint protejati de catre trunc printr-o suprastructura de inaltime cel putin egala cu inaltimea normala sau printr-un ruf de aceeasi inaltime si de soliditate echivalenta;
    g) latimea truncului este cel putin egala cu 60 la suta din latimea navei;
    h) lungimea truncului este cel putin egala cu 0,6 L daca nu exista o suprastructura.
    2. Lungimea efectiva a unui trunc eficace este egala cu lungimea sa totala redusa cu raportul dintre latimea sa medie si B.
    3. Inaltimea normala a unui trunc este inaltimea normala a unei suprastructuri alta decit o semiduneta.
    4. Atunci cind inaltimea unui trunc este mai mica decit cea normala, lungimea sa efectiva este redusa cu raportul dintre inaltimea reala si inaltimea normala. Cind inaltimea ramelor gurilor de magazie pe puntea superioara a truncului este inferioara inaltimii prescrise in regula 15 (1), inaltimea truncului este redusa cu diferenta dintre inaltimea reala si inaltimea prescrisa a ramelor gurilor de magazie.

    REGULA 37
    Reducere pentru suprastructuri si truncuri
    1. Atunci cind lungimea efectiva a suprastructurilor si a truncurilor este egala cu L, reducerea bordului liber este de 350 milimetri pentru o nava de 24 metri lungime, de 860 milimetri pentru o nava de 85 metri lungime si de 1.070 milimetri pentru o nava de 122 metri lungime si mai mult (14 toli pentru 79 picioare, 34 toli pentru 279 picioare si 42 toli pentru 400 picioare si mai mult); pentru lungimile intermediare, corectiile se obtin prin interpolare liniara.
    2. Atunci cind lungimea efectiva totala a suprastructurilor si truncurilor este mai mica decit L, reducerea corespunde cu procentajul indicat intr-unul din cele doua tabele urmatoare:

    Procentaj de reducere pentru navele de tip "A"
________________________________________________________________________________
                    Lungimea totala efectiva a suprastructurilor si truncurilor
                   _____________________________________________________________
                   0  0,1   0,2   0,3   0,4   0,5   0,6   0,7   0,8   0,9   1,0
                       L     L     L     L     L     L     L     L     L     L
________________________________________________________________________________
Procentaj de
reducere pentru
toate tipurile
de suprastructuri  0   7     14    21    31    41    52    63   75,3  87,7   100
________________________________________________________________________________

    Pentru lungimile intermediare ale suprastructurilor procentajele se obtin prin interpolare liniara.

    Procentaj de reducere pentru navele de tip "B"
________________________________________________________________________________
                    Lungimea totala efectiva a suprastructurilor si truncurilor
    Linia          _____________________________________________________________
                   0  0,1   0,2   0,3   0,4   0,5   0,6   0,7   0,8   0,9   1,0
                       L     L     L     L     L     L     L     L     L     L
________________________________________________________________________________
I  Nave cu teuga
   si fara castel
   detasat         0   5     10    15   23,5   32    46    63   75,3  87,7   100
II Nave cu teuga
   si cu castel
   detasat         0  6,3   12,7   19   27,5   36    46    63   75,3  87,7   100
________________________________________________________________________________

    Pentru lungimile intermediare ale suprastructurilor procentajele se obtin prin interpolare liniara.

    3. Pentru navele de tip "B":
    a) Cind lungimea efectiva a unui castel este mai mica de 0,2 L, procentajele sint obtinute prin interpolare liniara intre liniile I si II.
    b) Cind lungimea efectiva a unei teuge este mai mare de 0,4 L, procentajele sint obtinute din linia II.
    c) Cind lungimea efectiva a unei teuge este mai mica de 0,07 L, procentajele de mai sus sint micsorate cu cantitatea urmatoare:

        (0,07 L - f)
    5 x ------------
          0,07 L

    in care f este lungimea efectiva a teugei.

    REGULA 38
    Selatura

    Observatii generale
    1. Selatura se masoara plecind de la linia puntii in bord pina la o linie de referinta trasata paralel cu plutirea prevazuta care trece prin punctul de intersectie al perpendicularei mijloc cu linia selaturii.
    2. Pe navele prevazute a naviga cu chila inclinata, selatura poate fi masurata in raport cu o linie de referinta paralela cu plutirea prevazuta la plina incarcatura.
    3. Pe navele cu puntea descoperita si pe navele avind suprastructuri detasate, selatura se masoara pe puntea de bord liber.
    4. Pe navele a caror parti superioare au forme neobisnuite cu panta sau cu discontinuitate, selatura este evaluata dupa inaltimea echivalenta la mijlocul navei.
    5. Pe navele avind o suprastructura de inaltime normala care se intinde pe toata lungimea puntii de bord liber, selatura este masurata pe puntea suprastructurii. Daca inaltimea este superioara inaltimii normale, cea mai mica diferenta (Z) intre inaltimea reala si inaltimea normala este adaugata la fiecare din ordonatele extreme. De asemenea, ordonatele intermediare situate la L/6 si L/3 a fiecarei perpendiculare sint majorate respectiv cu 0,444 Z si cu 0,111 Z.
    6. Cind puntea superioara a unei suprastructuri inchise are cel putin aceeasi selatura cu partea expusa a puntii de bord liber nu se tine cont de selatura partii acoperite a puntii de bord liber.
    7. Cind o duneta sau o teuga inchise au o inaltime normala si o selatura mai mare decit cea a puntii de bord liber, sau cind inaltimea lor este superioara inaltimii normale, se majoreaza selatura puntii de bord liber in modul indicat in paragraful 12 din prezenta regula.

    Curba selaturii normale
    8. Ordonatele curbei selaturii normale sint date in tabelul urmator:

                         Curba selaturii normale
                               (L in metri)
________________________________________________________________________________
           Pozitia                    Ordonate (in milimetri)      Coeficienti
________________________________________________________________________________
Jumatatea                                       L
  pupa     Perpendiculara pupa             25 (--- + 10)                1
                                                3
                                                 L
           1/6 L plecind de la pp.PP      11,1 (--- + 10)               3
                                                 3
                                                 L
           1/3 L plecind de la pp.PP       2,8 (--- + 10)               3
                                                 3
           Mijloc                           0                           1
________________________________________________________________________________
Jumatatea  Mijloc                           0                           1
 prova                                           L
           1/3 L plecind de la pp.PV       5,6 (--- + 10)               3
                                                 3
                                                 L
           1/6 L plecind de la pp.PV      22,2 (--- + 10)               3
                                                 3
                                                 L
           Perpendiculara prova             50 (--- + 10)               1
                                                 3
________________________________________________________________________________

                            Curba selaturii normale
                                (L in picioare)
________________________________________________________________________________
           Pozitia                    Ordonate (in milimetri)      Coeficienti
________________________________________________________________________________
Jumatatea  Perpendiculara pupa                0,1 L + 10                1
  pupa     1/6 L plecind de la pp.PP       0,0444 L + 4,44              3
           1/3 L plecind de la pp.PP       0,0111 L + 1,11              3
           Mijloc                          0                            1
________________________________________________________________________________
Jumatatea  Mijloc                          0                            1
  prova    1/3 L plecind de la pp.PV       0,0222 L + 2,22              3
           1/6 L plecind de la pp.PV       0,0888 L + 8,88              3
           Perpendiculara prova               0,2 L + 20                1
________________________________________________________________________________

    Masurarea abaterilor in raport cu curba selaturii normale.
    9. Cind linia selaturii difera de linia selaturii normale, cele patru ordonate ale fiecareia dintre curbele jumatatilor prova si pupa sint multiplicate cu coeficientii corespunzatori dati in ultima coloana a tabelului din paragraful 8. A opta parte a diferentei dintre suma produselor astfel obtinute si cea a produselor corespunzatoare valorilor nominale determina insuficienta sau excesul selaturii jumatatilor prova si pupa Media aritmetica a valorilor astfel obtinute determina insuficienta sau excesul selaturii puntii.
    10. Cind exista exces de selatura in jumatatea pupa si insuficienta de selatura in jumatatea prova, nici o reducere de bord liber nu este acordata pentru exces de selatura in partea pupa si nu se tine seama decit de insuficienta selaturii partii prova.
    11. Cind exista exces de selatura in jumatatea prova si daca insuficienta selaturii in jumatatea pupa nu depaseste 25 la suta din selatura normala, se ia in consideratie excesul de selatura; cind insuficienta selaturii din jumatatea pupa este mai mare de 50 la suta din selatura normala, nu se tine seama de excesul de selatura la prova: cind selatura la pupa se situeaza intre 50 la suta si 75 la suta din valoarea normala, corectii intermediare pot fi admise pentru exces de selatura la prova.
    12. Cind un supliment de selatura este acordat pentru o duneta sau o teuga, se va folosi formula urmatoare:

         1     L'
    s = --- y ---, in care:
         3     L

    s = supliment de selatura, de scazut din insuficienta selaturii sau de adaugat la excesul de selatura,
    y = diferenta intre inaltimea reala si inaltimea normala a suprastructurii la extremitatea liniei selaturii,
    L' = lungimea medie a partii inchise a dunetei sau teugei, fara a depasi 0,5 L,
    L = lungimea navei definita in regula 3 (1) din prezenta anexa.

    Formula de mai sus da o curba avind forma unei parabole tangenta la curba selaturii reale a puntii de bord liber si care taie ordonata extrema intr-un punct situat sub puntea suprastructurii, la o distanta de aceasta punte egala cu inaltimea normala a unei suprastructuri. Puntea suprastructurii nu trebuie in nici un punct sa se gaseasca la o inaltime deasupra acestei curbe mai mica decit inaltimea normala a suprastructurii. Aceasta curba trebuie sa fie utilizata pentru determinarea liniei de selatura a jumatatilor prova si pupa ale navei.

    Corectie pentru abateri in raport cu linia selaturii normale
    13. Corectia pentru selatura este egala cu insuficienta sau cu excesul de selatura (vezi paragrafele 9 la 11 din prezenta regula), multiplicat prin factorul

            S
    0,75 - ---,
           2L

    S fiind lungimea totala a suprastructurilor inchise.

    Majorare pentru insuficienta selaturii
    14. Cind selatura este mai mica decit selatura normala, corectia pentru insuficienta selaturii (vezi paragraful 13 din regula) se adauga la bordul liber.

    Reducere pentru exces de selatura
    15. Pe navele a caror suprastructura inchisa acopera 0,1 L spre prova mijlocului si 0,1 L spre pupa mijlocului, corectia pentru exces de selatura calculata dupa dispozitiile paragrafului 11 din prezenta regula este dedusa din bordul liber; pe navele la care nici o suprastructura inchisa nu acopera mijlocul, bordul liber nu sufera nici o reducere; cind o suprastructura inchisa acopera mai putin de 0,1 L spre prova mijlocului si mai putin de 0,1 L spre pupa mijlocului, reducerea se obtine prin interpolare liniara. Deducerea maxima pentru exces de selatura este de 125 milimetri la 100 metri lungime (1 1/2 toli la 100 picioare lungime).

    REGULA 39
    Inaltimea minima a etravei
    1. Inaltimea etravei este definita ca distanta verticala in dreptul perpendicularei prova, intre plutirea corespunzind bordului liber de vara fixat si asietei prevazute si linia puntii in bord la capatul puntii descoperite. Aceasta inaltime nu trebuie sa fie inferioara valorilor date de formulele urmatoare:
    Pentru nave de mai putin de 250 metri lungime:

               L      1,36
    56 L (1 - ---) ---------, milimetri;
              500  Cb + 0,68

    Pentru navele de o lungime egala sau mai mare de 250 metri:

             1,36
    7.000 ---------, milimetri;
          Cb + 0,68

    L este lungimea navei in metri, si
    Cb este coeficientul de plenitudine a carui valoare nu trebuie sa fie luata mai mica de 0,68;
sau

    Pentru navele de mai putin de 820 picioare lungime:

                  L       1,36
    0,672 L (1 - ----) ---------, toli;
                 1640  Cb + 0,68

    Pentru navele de minimum 820 picioare:

             1,36
    275,6 ---------, toli;
          Cb + 0,68

    L este lungimea navei in picioare, si
    Cb este coeficientul de plenitudine a carui valoare nu trebuie sa fie luata mai mica de 0,68.

    2. Cind inaltimea etravei prevazute in paragraful 1 din prezenta regula este obtinuta datorita selaturii, aceasta trebuie sa se intinda pe cel putin 15 la suta din lungimea navei masurata plecind de la perpendiculara prova. Cind ea este obtinuta datorita unei suprastructuri, aceasta din urma trebuie sa se intinda de la etrava pina la un punct situat la cel putin 7 la suta din L spre pupa perpendicularei prova si trebuie sa satisfaca conditiile urmatoare:
    a) pe navele cu o lungime inferioara sau egala cu 100 metri (328 picioare), ea trebuie sa fie inchisa conform dispozitiilor regulii 3 (10);
    b) pe navele cu o lungime mai mare de 100 metri (328 picioare), nu este necesar ca ea sa fie conform dispozitiilor regulii 3 (10), dar ea trebuie sa fie prevazuta cu dispozitive de inchidere care sa dea satisfactie administratiei.
    3. Administratia poate acorda derogari cind conditii exceptionale de exploatare a navei nu permit sa se conformeze dispozitiilor paragrafelor 1 si 2 din prezenta regula.

    REGULA 40
    Borduri libere minime

    Bord liber de vara
    1. Bordul liber minim de vara este bordul liber extras din tabelele corespunzatoare ale regulii 28 aplicind corectiile mentionate in regula 27 in masura in care ea se aplica, regulile 29, 30, 31, 32, 37 si 38 si, daca este cazul, regula 39 din prezenta anexa.
    2. Bordul liber in apa sarata, calculat conform paragrafului 1 din prezenta regula, dar fara corectia pentru pozitia liniei puntii prevazute in regula 32, nu trebuie sa fie mai mic de 50 milimetri (2 toli). Pentru navele ale caror guri de magazie situate pe partile expuse ale puntii de bord liber sint prevazute cu capace care nu satisfac prescriptiile regulilor 15 (7), 16 sau 26, acest bord liber nu trebuie sa fie mai mic de 150 milimetri (6 toli).

    Bord liber tropical
    3. Bordul liber minim in zona tropicala se obtine deducind din bordul liber de vara 1/48 din pescajul de vara masurat plecind de deasupra chilei pina in centrul inelului marcii de bord liber.
    4. Bordul liber in apa sarata, calculat conform paragrafului 1 din prezenta regula, dar fara corectia pentru pozitia liniei puntii prevazuta in regula 32, nu trebuie sa fie mai mic de 50 milimetri (2 toli). Pentru navele ale caror guri de magazie situate in amplasamente de categoria I sint prevazute cu capace care nu satisfac prescriptiile regulilor 15 (7) sau 26, acest bord liber nu trebuie sa fie mai mic de 150 milimetri (6 toli).

    Bord liber de iarna
    5. Bordul liber minim de iarna se obtine adaugind la bordul liber de vara 1/48 din pescajul de vara masurat incepind de deasupra chilei pina in centrul inelului marcii de bord liber.

    Bord liber de iarna in Atlanticul de Nord
    6. Bordul liber minim al navelor care nu depasesc 100 metri (328 picioare) lungime, care navigheaza in timpul perioadei sezoniere de iarna, intr-o parte oarecare a regiunii definita in regula 52 din anexa II, este egal cu bordul liber de iarna majorat cu 50 milimetri (2 toli). Pentru celelalte nave, el este egal cu bordul liber de iarna.

    Bord liber in apa dulce
    7. Bordul liber minim in apa dulce cu densitatea egala cu 1 se obtine deducind din bordul liber minim in apa sarata valoarea urmatoare:

    delta
    -----, centimetri (toli)
    40 T

unde
    delta = deplasamentul in apa sarata, in tone, la plutirea in plina incarcare de vara;
    T = tona pe centimetru (sau pe tol) de imersiune in apa sarata, la plutirea in plina incarcare de vara.

    8. Cind deplasamentul la plutirea in plina incarcare de vara nu poate fi determinat intr-un mod sigur, deducerea trebuie sa fie egala cu 1/48 din pescajul de vara incepind de deasupra chilei pina la centrul inelului marcii de bord liber.

    CAP. 4
    Prescriptii speciale pentru navele carora li s-a atribuit un bord liber pentru transportul de lemn pe punte

    REGULA 41
    Domeniul de aplicare a prezentului capitol
    Regulile 42 la 45 inclusiv se aplica numai navelor carora li s-au atribuit borduri libere pentru transportul de lemn.

    REGULA 42
    Definitii
    1. Incarcatura de lemn pe punte.
    Expresia "incarcatura de lemn pe punte" inseamna o incarcatura de lemn transportata pe o parte neacoperita a unei punti de bord liber sau a unei punti de suprastructura. Aceasta expresie nu cuprinde nici incarcaturile de pulpa de lemn nici alte incarcaturi similare.
    2. Linia de incarcare pentru transportul de lemn pe punte.
    O incarcatura de lemn pe punte poate fi considerata ca dind navei o anumita imersiune suplimentara si o mai buna aparare contra marii. Pentru aceasta navele care transporta incarcatura de lemn pe punte pot fi autorizate sa beneficieze de un bord liber redus, calculat dupa cum este indicat in regula 45 si marcat urmind dispozitiile regulii 6 (3) si (4). Totusi, pentru ca aceasta linie de incarcare speciala sa poata fi atribuita si utilizata, este necesar ca incarcatura de lemn pe punte sa indeplineasca un anumit numar de conditii indicate in regula 44 si ca nava ea insasi sa satisfaca conditii de constructie indicate in regula 43.

    REGULA 43
    Constructia navei

    Suprastructuri
    1. Nava trebuie sa aiba o teuga a carei inaltime sa fie cel putin egala cu inaltimea normala si lungimea cel putin egala cu 0,07 L. In plus, orice nava a carei lungime este mai mica de 100 metri (328 picioare) trebuie sa aiba la pupa o duneta avind cel putin inaltimea normala sau o semiduneta suprainaltata cu un ruf sau de o invelitoare solida din otel, ansamblul atingind cel putin aceasta inaltime totala normala.

    Balasturi ale dublului-fund
    2. Balasturile dublului-fund situate in semilungimea navei la mijloc trebuie sa aiba o compartimentare longitudinala convenabil etansa.

    Parapeti
    3. Nava trebuie sa fie prevazuta fie cu parapeti ficsi de o inaltime cel putin egala cu 1 metru (39 1/2 toli), special intariti la partea superioara, suportati de montanti solizi fixati pe punte si prevazuti cu sabordurile de evacuare necesare, fie cu balustrazi eficace de aceeasi inaltime si constructie deosebit de robusta.

    REGULA 44
    Arimare

    Generalitati
    1. Deschiderile pe puntea expusa pe care incarcatura de pe punte este arimata trebuie sa fie cu ingrijire inchise si fixate. Trombele de aer trebuie sa fie protejate in mod eficace.
    2. Incarcaturile de lemn pe punte trebuie sa se intinda cel putin pe toata lungimea disponibila, adica lungimea totala a putului sau puturilor dintre suprastructuri. Daca nu exista suprastructura la extremitatea pupa, incarcatura pe punte trebuie sa se intinda cel putin pina la extremitatea pupa a gurii de magazie situata cea mai spre pupa. Incarcatura trebuie sa fie arimata cit mai solid posibil, cel putin pina la o inaltime egala cu inaltimea normala a unei suprastructuri.
    3. La bordul unei nave care navigheaza iarna intr-o zona de iarna periodica, inaltimea incarcaturii deasupra puntii expuse nu trebuie sa depaseasca o treime din cea mai mare latime a navei.
    4. Incarcatura de lemn pe punte trebuie sa fie arimata in mod compact, legata cu cabluri si fixata. Ea nu trebuie sa jeneze in nici un fel navigatia si exploatarea navei.

    Montanti
    5. Cind natura lemnului cere instalarea de montanti, acestia trebuie sa aiba o rezistenta corespunzatoare tinind cont de latimea navei; distanta dintre ei trebuie sa fie in raport cu lungimea si tipul lemnului transportat, dar nu trebuie sa depaseasca 3 metri (9,8 picioare). Corniere robuste sau saboti metalici eficace fixati la tabla lacrimara sau orice alt dispozitiv tot atit de eficace trebuie sa fie prevazute pentru a mentine montantii.

    Legaturi
    6. Incarcatura de lemn pe punte trebuie sa fie eficace fixata pe toata lungimea sa prin legaturi transversale independente unele de altele, si a caror distanta intre ele sa nu depaseasca 3 metri (9,8 picioare). Belciugele prevazute pentru aceste legaturi trebuie sa fie eficace fixate la centura sau la tabla lacrimara la intervale de maximum 3 metri (9,8 picioare). Distanta dintre peretele etans al suprastructurii si primul punct de fixare nu trebuie sa depaseasca 2 metri (6,6 picioare). Belciuge si legaturi trebuie sa fie prevazute la 0,6 metri (23 1/2 toli) si 1,5 metri (4,9 picioare) de extremitatile incarcaturii de lemn pe punte atunci cind nu exista perete etans.
    7. Legaturile trebuie sa fie constituite dintr-un lant cu zale scurte de cel putin 19 mm (3/4 toli) sau dintr-o parima de otel de rezistenta echivalenta; ele trebuie sa fie prevazute cu cirlige de declansare si cu intinzatoare totdeauna accesibile. Un lant scurt cu zale lungi trebuie sa fie prevazut pentru legaturile din cablu de otel in scopul de a regla lungimea acestora.
    8. Atunci cind lungimea bucatilor de lemn este mai mica de 3,6 metri (11,8 picioare), distanta dintre legaturi trebuie sa fie redusa sau alte dispozitii corespunzatoare trebuie sa fie luate in functie de aceasta lungime.
    9. Toate dispozitivele cerute pentru fixarea legaturilor trebuie sa aiba o rezistenta care sa corespunda cu cea a acestor legaturi.

    Stabilitate
    10. O rezerva suficienta de stabilitate trebuie sa fie prevazuta pentru toate etapele voiajului, tinind cont de adaugirile de greutati, precum sint cele care rezulta din absorbtia apei de catre incarcatura si din chiciura, ca si de pierderile de greutate provenind din consumarea combustibilului si a aprovizionarilor.

    Protectia echipajului, accesul la spatiul masinilor etc.
    11. Pe linga prescriptiile regulii 25 (5) din prezenta anexa, balustrazi sau cabluri de securitate plasate la o distanta pe verticala de maximum 33 cm (13 toli) trebuie sa fie instalate de fiecare parte a incarcaturii pina la o inaltime de cel putin un metru (39 toli) deasupra incarcaturii.

    Aparate de guvernare
    12. Aparatele de guvernare trebuie sa fie protejate in mod eficace impotriva oricaror avarii provocate de incarcatura si sa fie accesibile pe cit posibil. Dispozitii eficace trebuie sa fie luate pentru a permite guvernarea in caz de avarie a aparatelor de guvernare principale.

    REGULA 45
    Calculul bordului liber
    1. Bordurile libere minime de vara sint calculate urmind prescriptiile regulilor 27 (5), (6) si (11), 28, 29, 30, 31, 32, 37 si 38. Totusi, este cazul sa se inlocuiasca procentajele date in regula 37 prin urmatoarele:
________________________________________________________________________________
                             Lungimea efectiva totala a suprastructurilor
                  ______________________________________________________________
                   0  0,1   0,2   0,3   0,4   0,5   0,6   0,7   0,8   0,9   1,0
                       L     L     L     L     L     L     L     L     L     L
________________________________________________________________________________
Reducere pentru
toate tipurile
de suprastructuri
(in procente)     20   31    42    53    64    70    76    82    88    94    100
________________________________________________________________________________

    Pentru lungimile intermediare ale suprastructurilor, procentele se obtin prin interpolare liniara.

    2. Bordul liber de iarna pentru transportul de lemn pe punte se obtine adaugind la bordul liber de vara pentru transport de lemn 1/36 din pescajul corespunzator, socotit incepind de deasupra chilei.
    3. Bordurile libere de iarna pentru transportul de lemn in Atlanticul de Nord sint aceleasi ca si bordurile libere de iarna in Atlanticul de Nord prescrise in regula 40 (6).
    4. Bordul liber tropical pentru transportul de lemn se obtine scazind din bordul liber de vara pentru transportul de lemn 1/48 din pescajul corespunzator, masurat incepind de deasupra chilei.
    5. Bordul liber in apa dulce pentru transportul de lemn se obtine prin aplicarea prescriptiilor regulii 40 (7), pornind de la bordul liber de vara al navelor care transporta lemn pe punte.

    ANEXA 2

                   ZONE, REGIUNI SI PERIOADE SEZONIERE

    Zonele si regiunile definite in prezenta anexa satisfac in general criteriile urmatoare:
    Zona de vara   - maximum 10 la suta din vinturi atingind sau depasind forta
                     8 dupa scara Beaufort (34 noduri).
    Zona tropicala - maximum 1 la suta din vinturi atingind sau depasind forta 8
                     dupa scara Beaufort (34 noduri); maximum o furtuna
                     tropicala intr-o perioada decenala pe o suprafata cu latura
                     de 5 grade, aceasta indiferent in care luna a anului.
    Totusi, din motive de ordin practic, s-a apreciat posibil ca acestea sa fie reduse in anumite regiuni speciale.
    O harta a zonelor si regiunilor definite mai departe este alaturata la prezenta anexa cu titlu indicativ.

    Figura 5 - Harta zonelor permanente si periodice - se gaseste in Buletinul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 95 din 5 august 1971.

    REGULA 46
    Zone si regiuni periodice de iarna in emisfera nordica

    1. Zone periodice de iarna I si II in Atlanticul de Nord
    a) Zona periodica de iarna I in Atlanticul de Nord are limitele urmatoare:
    meridianul 50 grade V de la coasta Groenlandei la paralela 45 grade N, aceasta paralela pina la meridianul 15 grade V, acest meridian pina la paralela 60 grade N, aceasta paralela pina la meridianul Greenwich, acest meridian spre nord.
    Perioade sezoniere:
    Iarna: 16 octombrie - 15 aprilie
    Vara: 16 aprilie - 15 octombrie.
    b) Limita sud a zonei periodice de iarna II din Atlanticul de Nord este astfel definita:
    meridianul 68 grade 30' V de la coasta Statelor Unite la paralela 40 grade N, loxodroma pina la punctul de latitudine 36 grade N si longitudine 73 grade V, paralela 36 grade N pina la meridianul 25 grade V, loxodroma pina la capul Toriniana.
    Sint excluse din aceasta zona zona periodica de iarna I a Atlanticului de Nord si partea Marii Baltice situata dincolo de paralela Skaw in Skagerak.
    Perioade sezoniere:
    Iarna: 1 noiembrie - 31 martie
    Vara: 1 aprilie - 31 octombrie.
    2. Regiunea periodica de iarna in Atlanticul de Nord
    Limitele regiunii periodice de iarna in Atlanticul de Nord sint astfel definite:
    meridianul 68 grade 30' V de la coasta Statelor Unite la paralela 40 grade N, loxodroma pina la punctul de intersectie cel mai de sud al meridianului 61 grade V cu coasta Canadei; coastele est ale Canadei si Statelor Unite.
    Perioade sezoniere:
    - Pentru navele cu o lungime mai mare de 100 metri (328 picioare)
    Iarna: 16 decembrie - 15 februarie
    Vara: 16 februarie - 15 decembrie.
    - Pentru navele de o lungime egala sau mai mica de 100 metri (328 picioare)
    Iarna: 1 noiembrie - 31 martie
    Vara: 1 aprilie - 31 octombrie.
    3. Zona periodica de iarna in Pacificul de Nord
    Limita sud a zonei periodice de iarna in Pacificul de nord este astfel definita:
    paralela 50 grade N de la coasta est a U.R.S.S. la coasta vest Sakhalin; coasta vest Sakhalin pina la extremitatea sud a insulelor Kurile, loxodroma pina la Wakkanai, insula Hokkaido, Japonia; coastele est si sud ale insulei Hokkaido pina la meridianul 145 grade E; acest meridian pina la paralela 35 grade N, aceasta paralela pina la meridianul 150 grade V, loxodroma pina la punctul sud al insulei Dall in Alaska.
    Perioade sezoniere:
    Iarna: 16 octombrie - 15 aprilie
    Vara: 16 aprilie - 15 octombrie.

    REGULA 47
    Zona periodica de iarna in emisfera sud
    Limita de nord a zonei periodice de iarna din emisfera sud este astfel definita:
    loxodroma de la capul Tres Puntas pe coasta est a continentului american la punctul de latitudine 34 grade S si longitudine 50 grade V; paralela 34 grade S pina la meridianul 17 grade E; loxodroma pina la punctul de latitudine 35 grade 10' S si longitudine 20 grade E; loxodroma pina la punctul de latitudine 34 grade S si longitudine 28 grade E; loxodroma pina la punctul de latitudine 35 grade 30' S si longitudine 118 grade E; loxodroma acestui punct pina la capul Grim pe coasta nord-vest a Tasmaniei; coastele nord si est ale Tasmaniei pina la extremitatea sud a insulei Bruny; loxodromele trasate succesiv pina la Black Rock Point in insula Stewart la punctul de latitudine 47 grade S si longitudine 170 grade E si, de aici, la punctul de latitudine 33 grade S si longitudine 170 grade V; paralela 33 grade S pina la coasta vest a continentului american.
    Perioade sezoniere:
    Iarna: 16 aprilie - 15 octombrie
    Vara: 16 octombrie - 15 aprilie.

    REGULA 48
    Zona tropicala

    1. Limita nord a zonei tropicale
    Limita nord a zonei tropicale este astfel definita:
    paralela 13 grade N de la coasta est a continentului american la meridianul 60 grade V; loxodroma pina la punctul de latitudine 10 grade N si longitudine 58 grade V; paralela 10 grade N pina la meridianul 20 grade V, acest meridian spre nord pina la paralela 30 grade N; aceasta paralela pina la coasta de vest a Africii; paralela 8 grade N de la coasta de est a Africii pina la meridianul 70 grade E; acest meridian spre nord pina la paralela 13 grade N; aceasta paralela pina la coasta de vest a Indiei; coasta de sud a Indiei pina la punctul de latitudine 10 grade 30' N pe coasta de est; loxodroma pina la punctul de latitudine 9 grade N si longitudine 82 grade E; meridianul 82 grade E pina la paralela 8 grade N; aceasta paralela pina la coasta de vest a Malaeziei; coastele sud-est asiatice la punctul de latitudine 10 grade N pe coasta est a Vietnamului; paralela 10 grade N pina la longitudinea 145 grade E; meridianul 145 grade E pina la latitudinea 15 grade N; paralela 13 grade N pina la coasta de vest a continentului american.
    Saigon este considerat ca fiind la limita zonei tropicale si a zonei periodice tropicale.

    2. Limita sud a zonei tropicale
    Limita sud a zonei tropicale este astfel definita:
    loxodroma de la portul Santos, Brazilia, pina la intersectia meridianului 40 grade V si a tropicului Capricornului; tropicul Capricornului pina la coasta de vest a Africii; paralela 20 grade S de la coasta est a Africii pina la coasta de vest a Madagascarului; coastele vest si nord ale Madagascarului pina la meridianul 50 grade E; acest meridian spre nord pina la paralela 10 grade S, aceasta paralela pina la meridianul 98 grade E; loxodroma pina la portul Darwin, Australia; coastele Australiei si insulei Wessel spre est pina la capul Wessel; paralela 11 grade S pina la coasta vest a capului York; paralela 11 grade S de la coasta de est a capului York pina la meridianul 150 grade V; loxodroma pina la punctul de latitudine 26 grade S si longitudine 75 grade V; loxodroma pina la coasta vest a continentului american la punctul de latitudine 30 grade S.
    Coquimbo si Santos sint considerate ca fiind la limita zonei tropicale si a zonei de vara.

    3. Regiuni cuprinse in zona tropicala
    Regiunile urmatoare sint considerate ca apartinind zonei tropicale:
    a) Canalul de Suez, Marea Rosie si golful Aden intre Port-Said si meridianul 45 grade E.
    Aden si Berbera sint considerate ca fiind la limita zonei tropicale si a zonei periodice tropicale;
    b) golful Persic pina la meridianul 59 grade E;
    c) regiunea delimitata de paralela 22 grade S incepind de la coasta de est a Australiei pina la recifurile Marii Bariere, apoi de aceste recife pina la punctul de latitudine 11 grade S. Limita de nord a acestei regiuni coincide cu limita sud a zonei tropicale.

    REGULA 49
    Regiuni periodice tropicale
    Sint clasate regiuni periodice tropicale:
    1. In Atlanticul de Nord.
    Regiunea limitata:
    la nord de loxodroma de la Capul Catoche, Yucatan, la capul San Antonio, Cuba, coasta de nord a Cubei pina la punctul de latitudine 20 grade N, paralela 20 grade N pina la meridianul 20 grade V;
    la vest de coasta continentului american;
    la sud si la est de limita nord a zonei tropicale.
    Perioade sezoniere:
    Tropicala: 1 noiembrie - 15 iulie
    Vara: 16 iulie - 31 octombrie.
    2. In Marea Arabiei.
    Regiunea limitata:
    la vest de coasta Africii, meridianul 45 grade E in golful Aden, coasta de sud a Arabiei si meridianul 59 grade E in golful Oman; la nord si la est de coastele Pakistanului si Indiei;
    la sud de limita nord a zonei tropicale.
    Perioade sezoniere:
    Tropicala: 1 septembrie - 31 mai
    Vara: 1 iunie - 31 august.
    3. In golful Bengal.
    Golful Bengal la nord de limita septentrionala a zonei tropicale.
    Perioade sezoniere:
    Tropicala: 1 decembrie - 30 aprilie
    Vara: 1 mai - 30 noiembrie.
    4. In sudul oceanului Indian.
    a) Regiunea limitata:
    la nord si la vest de limita sud a zonei tropicale si coasta est a Madagascarului;
    la sud de paralela 20 grade S;
    la est de loxodroma care leaga punctul de latitudine 20 grade S si longitudine 50 grade E cu punctul de latitudine 15 grade S si de longitudine 51 grade 30' E si de meridianul 51 grade 30' E pina la paralela 10 grade S.
    Perioade sezoniere:
    Tropicala: 1 aprilie - 30 noiembrie
    Vara: 1 decembrie - 31 martie.
    b) Regiunea limitata:
    la nord de limita de sud a zonei tropicale;
    la est de coasta Australiei;
    la sud de paralela 15 grade S de la meridianul 50 grade 30' E la meridianul 120 grade E si acest meridian pina la coasta Australiei;
    la vest de meridianul 51 grade 30' E.
    Perioade sezoniere:
    Tropicala: 1 mai - 30 noiembrie
    Vara: 1 decembrie - 30 aprilie.
    5. In marea Chinei.
    Regiunea limitata:
    la vest si la nord de coastele Vietnamului si Chinei, de la punctul de latitudine 10 grade N pina la Hong-Kong;
    la est de loxodroma de la Hong-Kong la portul Sual (insula Luson) si de coasta de vest a insulelor Luson, Samar si Leyte pina la paralela 10 grade N;
    la sud de paralela 10 grade N.
    Hong-Kong si Sual sint considerate ca fiind la limita zonei periodice tropicale si a zonei de vara.
    Perioade sezoniere:
    Tropicala: 21 ianuarie - 30 aprilie
    Vara: 1 mai - 20 ianuarie.
    6. In Pacificul de Nord.
    a) Regiunea limitata:
    la nord de paralela 25 grade N;
    la vest de meridianul 160 grade E;
    la sud de paralela 13 grade N;
    la est de meridianul 130 grade V.
    Perioade sezoniere:
    Tropicala: 1 aprilie - 31 octombrie
    Vara: 1 noiembrie - 31 martie.
    b) Regiunea limitata:
    la nord si la est de coasta vest a continentului american;
    la vest de meridianul 123 grade V de la coasta de vest a continentului american la paralela 33 grade N si de loxodroma trasata din punctul de latitudine 33 grade si de longitudine 123 grade V pina la punctul de latitudine 13 grade N si de longitudine 105 grade V;
    la sud de paralela 13 grade N.
    Perioade sezoniere:
    Tropicala: 1 martie - 30 iunie si 1 noiembrie - 30 noiembrie
    Vara : 1 iulie - 31 octombrie si 1 decembrie - 28/29 februarie.
    7. In Pacificul de Sud.
    a) Golful Carpentaria la sud de paralela 11 grade S.
    Perioade sezoniere:
    Tropicala: 1 aprilie - 30 noiembrie
    Vara: 1 decembrie - 31 martie.
    b) Regiunea limitata:
    la nord si la est de limita sud a zonei tropicale;
    la sud de tropicul Capricornului de la coasta de est a Australiei pina la meridianul 150 grade V, de acest meridian pina la paralela 20 grade S si de aceasta paralela pina la punctul sau de intersectie cu limita sud a zonei tropicale;
    la vest de limita regiunii situate in interiorul Marii Bariere australiene si de coasta de est a Australiei.
    Perioade sezoniere:
    Tropicala: 1 aprilie - 30 noiembrie
    Vara: 1 decembrie - 31 martie.

    REGULA 50
    Zone de vara
    Celelalte regiuni constituie zone de vara.
    Este totusi regiune periodica de iarna pentru navele de o lungime egala sau mai mica de 100 metri (328 picioare) regiunea limitata:
    la nord si la vest de coasta de est a Statelor Unite;
    la est de meridianul 68 grade 30' V plecind de la punctul sau de intersectie cu coasta de est a Statelor Unite pina la paralela 40 grade N, si de loxodroma pina la punctul de latitudine 36 grade N si longitudine 73 grade V;
    la sud de paralela 36 grade N.
    Perioade sezoniere:
    Iarna: 1 noiembrie - 31 martie
    Vara: 1 aprilie - 31 octombrie.

    REGULA 51
    Mari inchise

    1. Marea Baltica.
    Aceasta mare, pina la paralela Skaw in Skagerrak, este cuprinsa in zonele de vara.
    Totusi, pentru navele de o lungime egala sau mai mica de 100 metri (328 picioare), ea este o regiune periodica de iarna.
    Perioade sezoniere:
    Iarna: 1 noiembrie - 31 martie
    Vara: 1 aprilie - 31 octombrie.

    2. Marea Neagra.
    Aceasta mare este cuprinsa in zonele de vara.
    Totusi, pentru navele cu o lungime egala sau mai mica de 100 metri (328 picioare), partea acestei mari situata la nord de paralela 44 grade N este o regiune periodica de iarna.
    Perioade sezoniere:
    Iarna: 1 decembrie - 28/29 februarie
    Vara: 1 martie - 30 noiembrie.

    3. Marea Mediterana.
    Aceasta mare este cuprinsa in zonele de vara.
    Este totusi o regiune periodica de iarna pentru navele de o lungime egala sau mai mica de 100 metri (328 picioare) regiunea limitata:
    la nord si la vest de coastele Frantei si Spaniei si de meridianul 3 grade E, de la coasta Spaniei la paralela 40 grade N;
    la sud de aceasta paralela de meridianul 3 grade E la coasta vest a Sardiniei;
    la est de coasta de vest si nord a Sardiniei de latitudinea 40 grade N pina la meridianul 9 grade E, de acest meridian de la coasta de nord a Sardiniei pina la coasta de sud a Corsicei, de coastele vest si nord ale Corsicei pina la punctul de longitudine 9 grade E, si de loxodroma acestui punct la capul Sicie.
    Perioade sezoniere:
    Iarna: 16 decembrie - 15 martie
    Vara: 16 martie - 15 decembrie.

    4. Marea Japoniei.
    Aceasta mare la sud de paralela 50 grade N este cuprinsa in zonele de vara.
    Este totusi o regiune periodica de iarna pentru navele de o lungime egala sau mai mica de 100 metri (328 picioare) regiunea cuprinsa intre paralela 50 grade N si loxodroma care uneste punctul de latitudine 38 grade N pe coasta de est a Coreei cu punctul de latitudine 43 grade 12' N pe coasta de vest la Hokkaido, Japonia.
    Perioade sezoniere:
    Iarna: 1 decembrie - 28/29 februarie
    Vara: 1 martie - 30 noiembrie.

    REGULA 52
    Linia de incarcare de iarna in Atlanticul de Nord
    Regiunea Atlanticului de Nord mentionata in regula 40 (6) din anexa I cuprinde:
    a) partea zonei periodice de iarna II din Atlanticul de Nord situata intre meridianele 15 grade V si 50 grade V;
    b) ansamblul zonei periodice de iarna I din Atlanticul de Nord; insulele Shetland sint considerate ca fiind situate la limita.

    ANEXA 3

                                CERTIFICATE
                 CERTIFICAT INTERNATIONAL DE BORD LIBER (1966)
                    (Sigiliul oficial)

    Eliberat in virtutea dispozitiilor Conventiei internationale din 1966 asupra liniilor de incarcare, in numele guvernului ....................................
                                              (numele oficial complet al tarii)
de .............................................................................
(titlul oficial complet al functionarului sau al organului recunoscut competent in virtutea dispozitiilor Conventiei internationale din 1966 asupra liniilor de incarcare)
_______________________________________________________________________________
 Numele navei       Numarul sau           Portul       Lungimea (L) definita
               literele distinctive  de inmatriculare  conform dispozitiilor
                                                       articolului 2 (8)
_______________________________________________________________________________


_______________________________________________________________________________

 Bord liber atribuit in calitate de:       Tipul navei
       _                                     _
      |  nava noua                          |  Tip "A"
   * <   nava existenta                     |  Tip "B"
      |_                                 * <   Tip "B" cu bord liber redus
                                            |  Tip "B" cu bord liber marit
                                            |_

------------
    *) Se vor sterge mentiunile inutile.

   Bord liber masurat incepind de la linia puntii   Pozitia liniei de incarcare
 Tropical                    ... mm (toli) (T)     ... mm (toli) deasupra (V)
 Vara                        ... mm (toli) (V)    Marginea superioara a liniei
                                                  care trece prin centrul
                                                  inelului
 Iarna                       ... mm (toli) (I)     ... mm (toli) sub (V)
 Iarna in Atlanticul de Nord ... mm (toli) (IAN)   ... mm (toli) sub (V)
 Lemn tropical               ... mm (toli) (LT)    ... mm (toli) deasupra (LV)
 Lemn vara                   ... mm (toli) (LV)    ... mm (toli) deasupra (V)
 Lemn iarna                  ... mm (toli) (LI)    ... mm (toli) sub (LV)
 Lemn iarna in Atlanticul
 de Nord                     ... mm (toli) (LIAN)  ... mm (toli) sub (LV)

    NOTA:
    Bordurile libere si liniile de incarcare care nu sint aplicabile nu vor fi mentionate pe certificat.
    Reducerea in apa dulce pentru toate bordurile libere altele decit bordurile libere pentru transportul lemnului ... mm (toli).
    Pentru borduri libere pentru transport de lemn ... mm (toli).
    Marginea superioara a liniei puntii de la care aceste borduri libere sint masurate se gaseste la ... mm (toli) de puntea ....... in babord.

    Figura 6 - Marca de bord liber pentru transportul de lemn pe punte - se gaseste in Buletinul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 95 din 5 august 1971, la pagina 617.

    Data vizitei initiale sau periodice ..................................
    Se certifica ca aceasta nava a fost vizitata si ca bordurile libere de mai sus au fost atribuite si liniile de incarcare de mai sus marcate, conform dispozitiilor Conventiei internationale din 1966 asupra liniilor de incarcare.
    Prezentul certificat este valabil pina la ......... sub rezerva inspectiilor periodice prevazute la articolul 14 (1) (c) din conventie.
    Eliberat la ...............................................................
                          (locul de eliberare a certificatului)
 ........... 19 ...      .......................................................
     (data)              (semnatura functionarului care elibereaza certificatul)
                                                 si/sau
                           (sigiliul autoritatii care elibereaza certificatul)

    Daca certificatul este semnat, se va adauga mentiunea urmatoare:
    Subsemnatul certific a fi legal imputernicit de numitul guvern sa eliberez prezentul certificat.
                                                .............................
                                                        (semnatura)

    Note:
    1. Cind o nava pleaca dintr-un port situat pe un riu sau in ape interioare, este permis sa se mareasca incarcatura sa cu o cantitate corespunzatoare greutatii combustibilului si a tuturor celorlalte materiale consumabile necesare nevoilor sale in timpul traseului intre punctul de plecare si mare.
    2. Cind o nava se deplaseaza in apa dulce de densitate egala cu 1, linia de incarcare corespunzatoare poate fi scufundata la o adincime corespunzatoare corectiei pentru apa dulce indicata mai sus. Cind densitatea apei nu este egala cu 1, corectia este proportionala cu diferenta intre 1,025 si densitatea reala.

                         Verso certificatului

    Se certifica ca inspectia periodica prevazuta in articolul 14 (1) (c) din conventie a permis sa se stabileasca ca prezenta nava satisface prescriptiile conventiei.
    La ....................... data ...........
       (locul si data vizitei)
    Semnatura si/sau sigiliul autoritatii care a eliberat certificatul
    La ....................... data ............
       (locul si data vizitei)
    Semnatura si/sau sigiliul autoritatii care a eliberat certificatul
    La ....................... data ............
       (locul si data vizitei)
    Semnatura si/sau sigiliul autoritatii care a eliberat certificatul
    La ....................... data ............
       (locul si data vizitei)
    Semnatura si/sau sigiliul autoritatii care a eliberat certificatul
    Nava satisfacind in intregime prescriptiile conventiei, valabilitatea prezentului certificat, conform articolului 19 (2), este prelungita pina la .........
    La ....................... data ............
    Semnatura si/sau sigiliul autoritatii care a eliberat certificatul

              CERTIFICAT INTERNATIONAL DE SCUTIRE PENTRU BORD LIBER
       (Sigiliul oficial)

    Eliberat in baza dispozitiilor Conventiei internationale din 1966 asupra liniilor de incarcare in numele guvernului ....................................
                                             (numele oficial complet al tarii)
................................................................................
de .............................................................................
     (titlul oficial complet al functionarului sau al organului recunoscut
        competent in virtutea dispozitiilor conventiei sus-mentionate)
................................................................................
_______________________________________________________________________________
   Numele navei   Numarul sau literele distinctive   Portul de inmatriculare
_______________________________________________________________________________


_______________________________________________________________________________

    Se certifica ca nava mai sus mentionata este scutita, aplicind dispozitiile articolului 6 (2)/articolului 6 (4)*) din Conventia internationala din 1966 asupra liniilor de incarcare, de prescriptiile acestei conventii.
    Dispozitiile conventiei de care nava este scutita aplicind dispozitiile articolului 6 (2) sint urmatoarele:
................................................................................................................................................................
    Voiajul pentru care scutirea este acordata aplicind dispozitiile articolului 6 (4) este urmatorul:
    De la ......................................................................
    La .........................................................................
    Conditiile eventuale carora le este subordonata atribuirea de scutire acordata in virtutea articolul 6 (2) sau articolului 6 (4):
................................................................................................................................................................
    Prezentul certificat este valabil pina la .......... sub rezerva, daca este cazul, a inspectiilor periodice prevazute in articolul 14 (1) (c) din conventie.
    Eliberat la ................................................................
                                   (locul de eliberare)
data ........... 19 ...  .......................................................
    (data eliberarii)    (semnatura functionarului care elibereaza certificatul)
                                                si/sau
                          (sigiliul autoritatii care elibereaza certificatul)

    Daca certificatul este semnat, se va adauga mentiunea urmatoare:
    Subsemnatul certific a fi legal imputernicit de catre numitul guvern sa eliberez prezentul certificat.
                                                 ..........................
                                                         (semnatura)
---------------
    *) Se va sterge mentiunea inutila.

                            Verso certificatului

    Se certifica ca nava indeplineste in continuare conditiile impuse la acordarea acestei scutiri:
    La ....................... data ............
             (locul)                   (data)
    Semnatura si/sau sigiliul autoritatii care a eliberat certificatul
    La ....................... data ............
             (locul)                   (data)
    Semnatura si/sau sigiliul autoritatii care a eliberat certificatul
    La ....................... data ............
             (locul)                   (data)
    Semnatura si/sau sigiliul autoritatii care a eliberat certificatul
    La ....................... data ............
             (locul)                   (data)
    Semnatura si/sau sigiliul autoritatii care a eliberat certificatul
    Nava indeplinind in continuare conditiile impuse la acordarea scutirii, valabilitatea prezentului certificat, aplicind articolul 19 (4) (a) din conventie, este prelungita pina la ........................................
    La ....................... data ............
             (locul)                   (data)
    Semnatura si/sau sigiliul autoritatii care a eliberat certificatul.